Sunteți pe pagina 1din 49

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SECTIA:TRANZACTII ECONOMICE INTERNATIONALE

LUCRARE DE LICENTA

TEMA:

“EVAZIUNEA FISCALA”

COORDONATOR STIINTIFIC,

CONF. UNIV. DR. ALEXANDRU NEGREA

STUDENT:

ASAN CONSTANTIN ALIS

1

CUPRINS

Pr ezentar ea lucr arii……………………………………………………………..3

Capitolul 1. Evaziunea fis cala- cauze,

cadrul de manif estare………..4

  • 1.1. Consider atii des pr e conceptele

de evaziune fis cala si fr auda

fis cala…………………………………………………………………………….4

  • 1.2. Clasificar ea evaziunii fis cale…………………………………………8

  • 1.3 Fr auda si evaziunea fis cala. Gr ade de ilegalitat e…………………10

    • 1.4. Cauzele evaziunii fis cale……………………………………………..11

Capitolul 2. Forme de m anif estare a evaziunii fis cale f rauduloas e la

nivel national si int ernational……………………………………………..12

  • 2.1. Scurt istoric al aparitie i evaziunii fis cale in tar a noastr a…………12

  • 2.2. As pecte actuale ale evaziunii fis cale in tar a noastr a……………….13

2

  • 2.3. Forme de man if estar e a evaziunii fis cale cu car acter………………14

infr action al pe categorii de impozite…………………………………….

2.4. Factori gener atori si conditii de manif estar e a evaziunii fis cale

internationa le……………………………………………………………………16

  • 2.5. Instrumen te de r ealizar e a fr audei fis cale inter nationa le………. 17

  • 2.6. Companiile din par adis urile fis cale………………………………….18

    • 2.6.1 Par adis urile………………………………………………………………18

    • 2.6.2 Domenii de folosir e a comp aniilor offs hor e ………………………19

Capitolul 3 Cai de prevenire si com bat ere a evaziunii si f raudei fis cale………………………………………………………………………......21

2

3.1.

Modalita ti de s ancti onar e a evaziunii fis cale……………………….21

  • 3.2. Pr evenir ea si comba ter ea ris cului comit erii infr actiunilor de

evaziune fis cala………………………………………………………………..23

  • 3.3. Cooper ar ea intr e state pentru pr evenir ea evaziunii si a fr audei

fis cale internationa le………………………………………………………….25

  • 3.4. Propuneri de mas uri n eces ar e limitarii evaziunii fis acale

cu privir e la ader ar ea Romanie i la Uniunea Europeana…………………26

Capitolul 4

Garda Financiara – organism de prevenire si com bat ere a evaziunii

fis cale……………………………………………………………………………29

Anexe…………………………………………………………………………….35

Concluzii

............................................

........................................45

Bibliogr afie……………………………………………………………………..47

3

EVAZIUNEA FISCALA

Prezentarea lucrarii

Lucr ar ea

Evaziunea

Fis cala

abordeaza

o

tema

actual a

in

conditiile economie i noastr e influentata tot mai mult de f enomen ele conj unctur ale accentuat e de proces ul de globalizar e.

 

Evaziunea

fis cala

r epr ezinta

un

f en omen

car e

s e

manif est a

si

ia

amploar e atat pe plan national cat si internation al.Cunoaster ea f actorilor

car e gener eaza evaziunea fis cala, a

ef ectelor

pe

car e

aceasta

le

ar e

si

mai ales le poate

avea

in

dif erite

situatii as upr a f ormarii r es urs elor

bugetului de stat, r epr ezinta prioritati in activita tea f actorilor de decizi e

si

a

celor

de

executie

din

sistemu l

fis cal.Analiza

acestui

f enomen

este

neces ar a mai ales pentru a des coperi mijloace le si caile cele mai

eficiente in limit ar ea ef ectelor pe

car e

le ar e as upr a economie i.

 
 

Un

prim

capitol

al

lucr arii

s e

constituie

in

pr ezentar ea

cadr ului

gener al r epr ezenta t de fis calitate si sistemul fis cal in car e s e dezvolta

f enomenul negativ al evaziunii fis cale.

Consider and evaziunea fis cala ca fiind atat un f enomen national cat si internationa l, in cel de- al 2-lea capitol am dorit s a pr ezentam conceptul si forme le s ale principale de manif estar e.Avand in veder e ca tendintel e de globalizar e a economie i mondia le se manif esta din ce in ce mai pr egnant, evaziunea fis cala interna pr eia din f ormele de manif estar e internationa la, devenind un f enomen in continua s chimbar e.

In penultimu l capitol incer cam s a identifi cam cai si mijloac e de

combat er e a evaziun ii

fis cale.De as emenea dorim s a cor elam mijloace le

interne identificat e in combater ea evaziunii fis cale cu cerinte le Uniunii

Eu ropene, in veder ea acceler arii armonizarii

legislative.

In

capitolul

patru,

pornind

de

la

analiza

compar ativ a

a

datelor

car e

r eflecta activit atea ultimilor doi ani ai Gar zii Financiar e, exemp lifi cam si pr ezentam evolu tia principalilor indicatori r ealiz ati de aceasta institutie in perioada 2006-2007.

4

CAPITOLUL 1

Cadrul de manif estare al evaziunii fis ca le

1.1 CONSIDERATII DESPRE CONCEPTELE DE EVAZIUNE FISCALA SI FRAUDA FISCALA

 

In

liter atur a

de

s pecialit ate

au

f ost

date

mult e

inter pr etari ale

conceptului

de

evaziune

fis cala.Unu l

dintr e

acestea

defineste

f enomenul de evaziune fis cal ca fiind sustr ager ea totala s au

partiala de

catr e unii contribuabili

pers oane

fizice

sau

juridice

–prin

divers e

forme,de la plata obligatiilor f ata de bug et.

 
 

Juristii

romani

de

la

inceputul

s ecolului

au

f ost

pr eocupati

de

definir ea evaziunii fis cale.Lucr arile d e s pecialit ate s cris e in acea perioada s unt dovada acestor pr eocupati.Or este Athanasiu consider a evaziunea fis cala ca fiind r epr ezentata d e ,,totalit ate a pr ocedeelor licit e s au ilicite cu aj utorul caror a cei inter es ati sustr ag in total s au in parte aver ea lor,obligatiun ilor stabilit e prin leg ile fis cale ’’.

 

Spr e

de

aceasta

definitie, car e

acoper a

atat

mijloace le

licite

cat

si

deos ebir e cele

pe

ilicite

f olosite

de

contribuabili

in

eludar ea

legilor

fis cale,in doctrina este data si o ddefinitie conform car eia prin evaziune fis cala s e intelege,, ans amb lul sustr agerilor intentionate de la plata

obligatiilor fis cale, comis e

nu

prin

incalcar ea

dir ecta

a

legii, ci

prin

ocolir ea ei cu aj utorul unor acte simu late si numai apar ent

r eale’’.Aceasta

definitie

data

evaziunii

fis cale

nu

acoper a

in

intr egime

f aptele in car e ea s e concr etizea za intrucat

ea

s e

r ef er a

cu pr ecader e

la

evaziunea fis cala leg ala.

Un

alt

concept

apartine

evaziunea fis cala

e

un

termen

lui

Maurice

generic,

si

Duverger des emnea za

car e manif estar ea

consider a

ca

de

fuga din f ata impozitelor.Ac easta este o definitie in s ens lar g a

evaziunii fis cale car e aj unge s a includa si fr auda.

Dictionarul ex plica tiv al limb i roman e defineste evaziunea fis cal aca fiind,,s ustr ager ea de la plata obligatiiun ilor fis cale’’.

La

noi

Iulian

Vacar el

s uger eaza

definir ea

evaziunii

fis cale

ca

fiind ,,s ustr ager ea de la impuner ea unei p arti din ma teria impoz abil a’’.

5

In liter atur a economic a se f ace dis ctinctia intr e procedeele legale de ocolir e a platii impoz ite lor si evaziunea fis cala propriu-

zis a.Impoz itul

poate

fi

ocolit

f ar a

ca

platitor u l

s a

intr e

in

conflict

cu

leg ea.Acest lucru s e poate r ealiz a pe doua cai - evaziunea fis cala legala s au evaziunea permis a in mod voit ( adica printr-un sistem de s cutiri, exceptii si inles niri) ;

 

In

Romania,

dupa

anul

1989,

primul

act

normativ

car e

a

r eglementa t notiunea de evaziune fis cala a fost Legea nr. 87/1994 pentru

combat er ea

acestea.Interpr e tar ea

si

inteleger e a

cor ecta

a

pr evederilor

leg ii s- au putut r ealiza ins a numai prin corobor ar ea ei cu o s erie de

r eglementari.Fata de compl exit atea f enomenu lui evaziunii fis cale este

evident ca legea 8 7/1994 pr ezenta o s erie de imperf ectiuni si din

necesitatea adaptarii si inas pririi s anctiunilor

si r eincadr arii

juridice

a

unor f apte car e constitue infr actiuni de evaziune fis cala , a fost emis a o

noua Lege cu nr. 241/2005 ,,pentru pr evenir ea si comb ater ea evaziunii fis cale’’.

Conform legii 8 7/1994, evaziunea fis cala r epr ezenta ,, s ustr ager ea prin orice mijloac e in intr egime s au in parte,de la plata impozit elor

,taxelor

si

a

altor

s ume

dator ate

bugetului

de

stat,

bugetelor

locale,

bugetului asigur arilor s ociale

de

stat

si

f ondurilor

s peciale

extr a

bugetar e s au str aine’’.Multitudin ea obligatiilor pe car e legile fis cale le impun contribuabililor ca si, povar a acestor obligatii, au f acut s a stimul eze, in toate timpurile ingeniozit atea contribuabililor in a inventa

procedee

divers e

de

eludar e

a

obligatiilor

fis cale

,, evaziunea

a

f ost

intotdeauna in s pecial activa si ingenioas a

pentru

motivul

ca

fis cul

lovind indivizii in aver ea lor, ii atinge in cel mai s ensibil inter es:

banes c’’Evaziun ea

fis cala

este

capitolu l

cel

ma i

studiat

din

inter es ul dr eptul

fis cal atat

de tehnicien i cat

si de teor etic ieni,

jurnalisti etc.Cu

toate acestea si in pofida a tot ce se s crie in cauzele, modalita tile,

amploar ea,

controlu l

cuvintele

car e

s au

acest

s anctiunile

privitoar e

la

evaziune a

fis cala,

des emn eaza

f enomen

s unt

impr ecis e,

iar

domen iul

pe car e il explor eaz a este incert.

Aceasta

impr eci zie

pr ovine

de

la

diversitate a

cuvintelor

folosite

pentru a des emna, ma i mult s au ma i putin, acelasi

f enomen-,,neindeplin ir e

voita

de

catr e

contribuabili

a

obligatiilor

fis cale

legale’’.Dac a

se

vobeste

intr a- devar

de

fr auda,

s e

vor beste

in

aceeasi mas ur a

de

fr auda

legala

s au

legitima,

de

fr auda

ilegala,

de

evaziune internation ala, de abuzul dr eptului de a fugi din f ata

impoz itulu i,de

liberta tea

alegerii

cai

celei

mai

putin

impo zit ate

s au

subestimar e a fis cala, fr auda la lege s au economia s ubter ana’’.

Confuzia termin o logic a este, de altf el, cu atat mai importan ta cu cat aceleasi cuvinte au s ens uri dif erite de la autor la autor.Totusi cel mai ades ea f rauda fis cala des emn eaza,stricto s ens o, a infr actiune la lege si

6

s e distinge

de evaziunea fis cala car e s e defineste

posibilitatilor of erite de lege.

ca

o

utilizar e

abila a

Frauda legala, este o expr esie metaf orica si ambigua, utilizat a fr ecvent in tarile fr ancof one(Fr anta,Elvetia,Belg ia).Ea ar e dubla s emnific ati e, uneori des emneaz a subestimar e a materiei impo zabil e prin r egimuri fis cale de valoar e.Cel mai ades ea fr auda legala des emneaz a procedeele juridice car e permit s capar ea de impo zitar e f ar a a contr aveni leg i, s au altf el spus, prin fr auda fis cala legale s e intelge actiunea contribuabilulu i de a ocoli legea r ecur cand la o comb inatie nepr evazut a a acesteea si,deci toler ata.Expr esia fr auda legala este de f apt, sinonima cu cea de evaziune fis cala

Evaziunea fis cala legala s e r ealizea za atunci cand o anumita parte din veniturile s au aver ea unor pers oane s au categorii s ociale este sustr as a de la impuner e datorita modulu i in car e legislatia fis cala dis pune stabilir ea obiectivului impoz abil.

Cel mai bun exemplu in acest sens este, la noi, procedeul utiliza t

pe s car a national a al infiintari

de s ocietati comer c iale,,in lant’’ de catr e

acelasi patron s au grup de s ocietati imedi at dupa ce o s ocietate

a

acestor a ies ea din perioada de s cutir e de plata impozitelor pe profit.S- a

aj uns

astf el, ca profitandu-s e de lacunele

legii

nr.

12/1991

privind

impoz itul

pe

profit

s a

nu

s e

de

contribuabili

impoz it

pe

profit ani de zile,

plateas c a la

ceea

ce

r es pectivii national,

nivel

numa i

pentru

perioada 1991-1995, ins eamna valoar ea a inca unuia s au a doua bugete

de

stat

anuale.Lacuna

este

gasita

in

art.

7

al

legii

r es pective

unde

sta

s cris

:

,,In

cazul

in

car e u nitatile platitoar e

de impoz it pr evazute

la art.

5

din

pr ezenta

leg e

isi

inceteaza

activita tea,( c e

ins emn a

incetar ea

activita ti

nu

se

s pecifica

in

lege,

iar

pr actica

fis cala

a

consider at

incetar ea

activitatii

la

r adier ea

de

la

Registrul

comertului

a

s ocietatii

chiar d aca pr actic,

ea a incetat

s a mai desf as oar e o activitat e

aceasta din

urma fiind pr eluata de noua s ocietat e in fiintata la expir ar ea termenulu i

de s cutir e pentru prima,in

veder ea

p r elungirii

s cutirii

 

de

plata

a

impoz itulu i pe profit)intr- un interval de timp

ma i

mi c

decat cel pentr u

car e

s unt

scutite

de

plata

impozitului

de

la

data

expir arii

perioadei

pentru car e

s e aplica

s cutir ea

de impoz it acestea au obligatia

de

a

vir a

la

bugetul

administr a tie i

centr ale

de

stat

sau

la

bugetele

locale,dupa

caz,impozitul pe profit calculat pentr u intr eaga

perioada de

s cutir e ’’.Astf el, aceast a lege :

 
 

1.

nu

si- a

atins

s copul

instituiri

de

f acilita ti

fis cale

 

din

momen t

ce mai mult de j umat ate din s ocietatile comer c ial e car e

figur eaza inr egistr ate la Registrul Comertului s unt ,,in

 

adormir e’’, as a cum a s emna lat din august 1995)

pr es a( vezi

,, capitalul

cu

nr.

32

2.

a

fost punctul

de

plecar e

al

gener aliz arii

si

es caladarii

f enomenulu i evaziunii fis cale in economia r omaneas c a.

7

Regula in mat eria dr eptului fis cal este ca taxele

nu

pot fi inteles e

prin extensiunea lor;cu alte cuvinte, nu s e poate aplica prin analogie un

impoz it la o situatie.Singur ul vinovat de pr oducer ea evaziunii prin astf el de mijloac e este legiuitorul.

 

*Virgil

Codr es cu

,,Evaziunea

fis cala

in

Romania ’’teza

de

doctor at in stiinte economic e 1936

 
 

Frauda

ilegala, exp r esie

pleonastica,

este

impus a,

pr actic

de

autorii

car e

o

folos es c

prin

sime trie

cu

formula

pr ecedenta.Ea

des emnea za violar ea dir ecta si des chis a a legii fis cale si nu acoper a

decat fr auda strico s ens o astf el incat

este de

fr auda fis cala.Fr auda fis cala (in ingleza tax

pr ef er at utiliz ar ea formulei evasion)pr es upune, dincolo

de o violar e a s piritului legii si a intenti ei legiuitor ulu i o infr actiune

dir ecta si deliber at a a r egulilor impus e pentru stabilir ea si plata impoz itulu i.

Evaziunii

fis cale

i

s e

as ociaza

tr ei

s ens uri

si

o

dubla

apr ecier e

in

ceea ce priveste legalit ate a. 1.Primul s ens ce i s- a atribuit evaziunii fis cale,mai ales intr e cele doua r azboaie mond iale, afost cel in car e fr auda imbr aca o conceptie extensiva, adica notiunea de evaziune fis cala este inclus a in cea de fr auda

2.Cel ma i

r as p andit s ens in car e este cunos cuta evaziunea

fis cala

este ,, arta de a de evita cader ea in campul de atr acti e al legii

fis cale’’(M.C.De Brie).Potrivit este ,oar ecum, similar a fr audei.

acestei

per ceptii,

evaziunea

fis cala

3.Cel

de- al

tr eilea

s ens,

dat

de

Maurice

Duverger, constitue

un

termen generic si des emne aza totalita tea manif estarilor de fuga din f ata

impoz itelor.

 

Conform

legii

luxembur gh eze,

fr auda

fis cala

in

Luxemburg

imbr ac a

doua

forme

car e

sunt

s anctionate

in

mod

dif erit :fr auda,,

simpla’’ si fr auda internation ala.

Frauda simpla pr ezinta un car acter involutar si este comis a ,,de oricine, in calit atea s a de contribuabil, de mandat ar sau ocupandu-s e de af acerile unui contribuabil, ocazioneaza prin neglij enta r educer ea incas arilor fis cale s au acor dar ea s au mentiner ea nej ustificata de avantaj e fis cale’’.Aceasta infr actiune este pasibila numai de o amenda a carui instrument variaza in functie de gr avitate, dar nu poate depasii un million de fr anci.

8

Frauda int ernationala si tentative de fr auda internationa la sunt pedepsite in mod identic.Sanctiun ile aplicabil e cuprind :

- amenzi a caror s uma depinde de apr ecier ea dis cr etionar a a

admin istr ati ei

si

nu

este limita ta

prin lege

;

-pedeaps a

cu

inchis o ar ea car e,

pen tr u autorita tea r epr esiva nu ar e

dacat un car acter f aculta tiv

si

al car ui

maxim este

fixat

la doi

ani

;

-privar ea de dr epturi civile si politice, car e este aplicat cand cel in cauza a fost condamn at la cel putin 3 luni inchis oar e

In Germania, delictu l d e fr auda fis cala este definit

ca f aptul

de

a

omit e in plina cunostinta de cauza , de a ar ata ( dovedi) admin istr atiei

elemen te le car e conditionea za stabilir e a impo zitu lui s au de a-i comun ica informa tii inexacte s au incomp lete din mome nt ce aceste actiuni tind s a

mics or ez e

impo zitar ea

s au

de

a

procur a

avantaj e

fis cale

nej ustificate

autorului lors au unui tert.Sanctiunile cor es punzatoar e constau in

pricipiu intr- o amenda a car ei s uma max ima atinge 3.6 milioane eur o si o pedeaps a cu inchis oar ea de cel mult 5 ani.Totusi aceasta ultima pedeaps a poate fi ridicata pana la 10 ani in anumite cir cumstante

consider ate

agr avante :vointa

contribuabilulu i

de

a

se

imbog atii

prin

intermediul fr audei ;importan ta

impoz ite lor

s au

eludate ;profitar ea

de

apartenenta

la

o

functie

publica

r ecur ger ea

la

comp lic ita tea

uneui

functionar.

In Japonia , unde on estita tea este in mod obis nuit ridicat a, fr auda

fis cala f ace

obiectul

r eprobarii

si

este

califica ta

ca

si

crima.Ea

este

cer cetata nu numai de s erviciile fis cale ci si de par chet si politie.

Spania este cunos cuta ca unul din statele din comunita tea economi ca europeana cu r ata cea ma i ridicata de fr auda fis cala, dator ata nu numai divers elor cauze sociologice ci si sistemului fis cal complex car e alatur a impoz ite le de stat celor provinciale si celor ale comunita ti autonome.

Sanctiu nile fis cale car e cad in comp eten ta autorita tilor

admin istr ativ e

pr ezinta un gr ad mai mar e

s au mai

cum este vorba de in fr ctiuni zis e,,simp le’’ s au de

mic de s everitate dupa infr actiun i gr ave.

1.2 CLASIFICAREA EVAZIUNII FISCALE

In

f eluri :

acceptiunea

s pecialistilor

evaziunea

fis cala

poate

  • - evaziunea fis cala legala s au toler ata

fi

de

doua

  • - evaziunea fis cala licita cu car acter fr auduros

9

Evaziunea fis cala legala (licit a)

Prin evaziune fis cala legala s e intelege actiune a contribuabilu lui de a acoli legea r ecurgand la o combina tie nepr evazuta a acesteia si, deci ,,toler ata’’.

Evaziunea fis cala legala s e r ealizea za atunci cand o anumita parte

din veniturile s au aver ea unor pers oane s au categori sociale este

sustr as a

de

la

impuner e

datorita

modulu i

in

car e

legislatia fis cala

dis pune stabilir ea obictivului impozab il.

 

Evaziunea fis cala f rauduloas a (ilicita)

 
 

Spr e

deos ebir e

de

evaziunea

fis cala

legala,

car e

consta

intr-o

mentir e

prudenta

a

s ustr agerii

in

limitel e

legale,

fr euda

fis cala

s e

s avars este

prin

incalc ar ea

flagr anta

a

legii,

profitandu-s e

de

modul

specific

in

car e

s e

f ace

imp uner e a

Prin

evaziune

fis cala

ilicita

actiu ne a contribuabilulu i ce incalca

(violeaza)pr es crip tia legala cu s copul de a s ustr age de la plata

impoz itelor, taxelor si contributiilor cuvenite statului.

Evaziunea ilic ita

(fr auda fis cala)

ar e

loc atunci cand

s e comite

o

incalcar e flagr anta a legii.Evaz iunea fis cala este fr auduloas a cand

contribuabilul, obligat s a fur nizeze date in sprijinul declar atiei in baza

car eia urmea za a i s e stabili cota impoz itulu i, r ecurge la disimular ea

obiectului impozab il s au folosir ea altor cai de s ustr ager e

de

la

plata

impoz itulu i.

As adar

evaziunea

fis cala

fr auduloas a

s au

fr auda

fis cala

constau in disimular ea obiectului impo zabil, in s ubevaluar ea cuantumu lui materiei impozab ile s au folosir ea altor cai de sustr ager e de

la plata impozitului dator at.

o functie de legile si r ealitatile fis cale ale acestor a iar eficacita tea

Dimensiunile evaziunii si fr audei fis cale

dif er a

de

la

tar a

la

alta

in

mas oar a

nu atat

prin importanta

veniturilor

fis cale

sistemulu i fis cal s e atr as e la buget cat

prin gr adul de consimtir e la impo zit.Este gener al

r ecunos cut

f aptul

ca

nivelul

evaziunii

(fr audei)

fis cale

intr- un

anumit

stat este invers proportional cu gr adul de consimtir e la impozit al

contribuabililor din acel stat.

Amplor e a

fr audei

variaza

de

la

o

tar a

la

alta

si

chiar

si

chiar

in

interiorul aceleiasi tari.Chiar intr e tarile cu economie de piata

dezvoltata, evazion ismul

poate

fi

dif erit :

in

tarile

din

Nordul

Eur opei,

Anglia, SUA proportia fr audei fis cale este mult ma i r edus a decat in

celalalte state dezvo ltat e,

pr ecum

si

in

cadr ul

acelei asi

tari

pot

s a

apar a

dif er ente s emnific ativ e spr e exemp lu intr e Nordul si Sudul Fr antei sau

10

a Italiei.De

as emene a,

proportiile

sunt

dif erite

si

pe categorii

sociale :evaziunea fis cala in r andul s alariatilor este ma i r edus a decat la cei cu prof esiuni liber al e.

Pr evenir ea evaziun ii fis cale este foarte dificila pentr u ca ea pr es upune instituir ea unui sistem costisitor si a unui apar at numeros de

supr avegher e

as upr a

a

colectarii

impozitelor.Ef ect ele

evaziunii

fis cale

s e

r esimt

nivelurilor

veniturilor

fis cale,

conduc

la

distorsiuni

in

mecan ismul pietii si nu in ultimul r and pot contribui la cr ear ea unor

inechitati sociale dator ate ,, exces ului si inclina tie i’’dif erite a contribuabililor la evaziunea fis cala

Indif er ent

de

modul

in

car e

a

fost

definit

f enomenul

de

evaziune

fis cala este cert ca el este condamna t pr etutindeni.Acest f enomen

de

evaziune fis cala persista in toate tarile si in toate perioadele, s anctiunilor de orice f el aplicate de stat.

in ciuda

1.3 FRAUDA SI EVAZIUNEA FISCALA.GRADE DE ILEGALITATE

Din punct de veder e juridic, exista o dis ctinctie clasica intr e f rauda

fis cala

administ rativa

si

f rauda

fis cala

penala .In

timp

ce

prima

este

supus a doar penalitatilor fis cale a doua s uporta s anctiuni penale.

O

alta

clasificar e

ar e

la

baza

existenta

s au

inexistenta

mijloacelor

fr auduroas e pentru comiter ea fr audei fis cale.Conf orm acestei clasific ari exista fr auda simpl a si fr au da complexa.

Frauda sim pla : re aua credinta este intermed iar a intr e evaziune si fr auda ins otita de procedee fr auduloas e car e stabileste vointa de a s e

sustr age impoz itarii.Ea s e defineste ca orice actiune s au omisiune comis a cu r ea cr edinta pen tru s ustr ager ea de la impoz itar e.Ac easta este o pr actica foarte r as pandita car e fur nizeaza maj oritat ea cazurilor de aplicar e a penalitatilor fis cale in ma teri e de impozit e pe venitul

societa tilor(p e

profit)

.Aceasta

fr auda

este

urmata

doar

de

s anctiuni

fis cale nu si de cele penale.

 

Frauda

com plexa :vointa

f rauduloas a

este

fr auda

tip

prin

excelenta.Si la noi, ca si in alte tari, ea nu r epr ezinta decat o pr oportie

foarte mica din infr actiunile fis cale.

11

Incer cand

s a

concluzio nez

as upr a

diversitati

de

opinii

vis- à- vis

de

notiunile de evaziun e fis cala, legala, ilegal a, de fr auda fis cala, consider

ca exista un singu r f enomen car e af ecteaza venituril e fis cale ale

bugetului de stat, acela al

evaziunii fis cale car e, in f unctie de r aportul

f ata de lege al actiunii de atinger e a acestor dr epturi poate fi evaziune fis cala licita !! ( ad ica este ingaduita, implicit de lege) si nu evaziune fis cala legala(d eoar ec e conf orm DEX, legal ins eamna ca ,, exista s au s e f ace in temeiul unei legi, car e este pr evazut de o lege, este conf orm cu leg ea), pr ecum si evaziunea fis cala ilicita (nelegala) car e este sinonima cu f rauda fis cala

  • 1.4 Cauze le evaziunii fis cale

In ceea ce priveste cauzele evaziunii fis cale ele s unt in mod evident foarte complex e si au motivatii foarte div ers e.

1.O

prima

cauza

a

evaziunii

fis cale,

a

fr audei,

o

constitue

f aptul

ca

sistemul fis cal al statului moder n las a la latitudinin ea contribuabilulu i

declar ar ea veniturilor plecandu-s e de la pr ezumtia de sinceritat e, adevar neaplicabil tuturor.

2.O

a

doua

cauza

a

evaziunii

fis cale

o

constitue

f aptul

ca

chiar

statul

nu

poate

lua

cele

mai

potrivite

mas uri

economice

nici pr es at

de

elemen te de criza, inflatie,

r ecesiune

economica

si

astf el

r ecurge

la

maj or ar ea –uneori nej ustifica ta- a taxelor si impoz ite lor existente.

3.O

a

tr eia

cauza

a evaziunii

fis cale o constitue

organizar ea la nivel

national si international de gr upuri si structuri mafiote deos ebit de puternice car e controleaza in f apt subter an economiile mu ltor state.

Desigur ca statele europene f ac ef orturi deos ebite de comba ter e a

contr abandei,

a

cir culati ei

drogurilor

si,

impli cit,

a

evaziunii

fis cale,

dar s ustr ageril e de la s umele dator ate s unt inimagin abile.

4.De as emen ea, comp lexitat ea sisteme lor fis cale este o surs a importan ta de fr auda, tehnicile de impoz itar e explicand, in principal acest lucru.Sofisticar ea extr ema a r egulilor fis cale din tarile dezvoltate ris ca s a conduca la o incitar e permanenta la as cunder ea mas ei impo zabile s au la r educer ea masiva a acesteia ca urmar e a multipli carii r egulilor si a conditiilor de alpicar e a cestor a, inmultir ea r egimurilor der ogatorii, etc.

CAPITOLUL

2

12

Fo rm e de manif estare a evaziunii fis cale f rauduloas e la nivel

national si int ernational

2.1 SCURT ISTORIC AL APARITIEI EVAZIUNII FISCALE IN TARA NOASTRA

Evaziunea fis cala in Romani a a devenit mo tiv de pr eocupar e pentru

specialistii in

domen iu, administr atia fis cala si f actor ul politic, imedia t

dupa unificar ea sistemelor fis cale in urma unirii pr ovinciilor romanesti din 1918, proces car e a avut loc concomiten t cu moder n izar e a sistemului fis cal, prin r aportar e la tarile Europei Occidentale intr e anii 1923-1927, desi r ef eriri la evaziunea fis cala pr ecum si includer ea de s actiuni impotriva celor car e er au depistati ca ev azionisti au avut loc prin legile fis cale s peciale (de exemplu-Legea contributiilor dir ecte din 1929)-,,Legea pentru r epr esiunea evaziunii fis cale la contributiile dir ecte’’(public ata in Monitorul Oficial nr. 288, Partea I din 25 decembrie 1929

 

De

r emar c at

ca

legea

pentru

r epr esiunea

evaziuni

fis cale

la

contributiunile dir ecte

nu

da

definitia

evaziunii

fis cale,

iar

in

cuprins ul

ei

nu

s e

pomen este

nici

explicita a odata

ma car

cuvantul

,, evaziune

fis cala’’.Conform aceluiasi autor (M. Maievchi), dintr e fr udele fis cale

comis e in perioada

interbelica

in

Roman ia,

prin

importan ta

s umelor

in

joc, s e detas au cele comis e de intr eprinder e cu caputal str ain.Elemen tele

f avorizante

 

s e

r ef er eau

 

la

r egimul

r ezer velor

si

amorti zarilor,

impuner e a compleme nt ar a dupa r entabilita te si r egimul dobanzilor la

imprumut uril e din str ainata te.

In r andul marilor

af aceri ins otite

de mari

fr aude fis cale

in perioada

inerbelica

este

citat a

af acer ea:,,s pirtu lui

negr u’’

car e

a

costat

bugetul

statului mili arde de lei.La adapostul taxelor pr ohibitive la bauturile

spirtoas e a inflorit fr auda pr actic a de f abricil e de s pirt.Enormel e

profituri car e puteau

fi obtinute prin elud ar ea taxelor legale- cca 800 000

lei pe vagonul de spirt- au inaugur at epoca spirtului negr u.Cons umul

declar at si taxat

al s pirtului din

cer eale

s- a r edus

de

la 5.177 vagoane in

1925, la 599 vagoane

in

1928

si

la

32 de vagoane in 1931.Intr- un singur

an, 1928, incas arile din taxele af er ente au s cazut la 400 milioan e lei

f ata de 1625 milioane lei in 1927.

13

2.2 ASPECTE ACTUALE ALE EVAZIUNII FISCALE IN ROMANIA

In Romania problema evaziunii fis cale capata un inter es maj or in

primul r and datorita existentei unei economii cu o lips a acuta de capital,

atat la

nivel macroeconomi c, pentr u s ustiner ea progr ame lor nationale de

r ecrutar e, cat mai ales la nivel micro economic , unde f enomenul subcapita liz arii este deos ebit de pr es ant.

De

as emenea,

tot

lips a

de

capita l

atr age

dupa

sine

o

situatie

pr ecar a a veniturilor car e

tr ebuie

sa alimen tez e

bugetul

de

stat

si

car e

au ca menir e finan tar ea unor important e s ectoar e s ociale(s anant ate,

invatamant, etc).In aceste

conditii limit ar ea intr- o mas ur a

cat

mai mar e

a evaziunii fis cale ar avea

un as pect pozitiv

as upr a echilibr ulu i bugetar.

Fenomenul sustr agerii de la impuner ea unei parti ma i mari s au mai mic i din ma teri a impo zabil a s e intalneste atat pe plan national, cat si internationa l.Uneori, ins asi legislatia nationala s coate de s ub incidenta impoz itelor anumite categorii de venituri, parti de venituri, element e de aver e ori anumite acte si f apte car e, in co nditiile aplicarii cons ecvente a pricipiului gener alit aii impunerii, ar tr ebui luate in calcul la stabilir ea impoz itelor.

Caile

de

eludar e

numar andu-s e:

a

fis cului

s unt

mu ltip le

si

variate,

printr e

ele

1.neinr egistr ar e a cor ecta si la timp a cantit atilor din materii prime si material e s au marfuri achizitionate ; 2.modifi car ea pr eturilor de aprovizionar e si a cheltuie lilor de tr ans port, man ipular e, etc; 3.neinr egistr ar ea intr egii productii iesite din s ectiile de f abricati e si inmaga zina te;

4.ner es pectar ea r etelelo r de f abricatie si contr af acer ea pr odus elor; 5.pr acticar ea unor pr eturi de livr ar e s au a unor cote de adaos comer c ial mai mari decat cele declar ate, afis ate s au contabiliz ate; 6.intocmir ea de state de plata, f actu ri, chitante ori alte document e justificabile,ner e ale; 7.intocmir ea de declar atii vamale f als e la impotu l s au la exportul de marfuri;

8.s coater e a din intr eprinder e de pro dus e finite

sau de marf uri

f ar a

document e ins otitoar e s au cu documen te neconforme cu r ealitate a; 9.intocmir ea de declar atii de impuner e nesincer e, etc.

2.3 FORME DE MANIFESTARE

A

EVAZIUNII

FISCALE

CUCARACTER INFRACTIONAL, PE CATEGORII DE IMPOZITE

14

Pr actica

actiunilor

de

control

ef ectuat e

pentru

identificar ea

evaziunii fis cale de contribuabili (pers oane fizice si juridice) si pe categorii de venituri (impozit pe pr ofit, taxa pe valoar e adaugata, impoz it pe s alarii, accize, impozit e si taxe locale si alte impozite si tax e) confirma urmatoar ele :

a.Analiza

evaziunii

fis cale

in

functie

de

forma

de

proprietate

a

pers oanelor j uridice controlate evidenti aza ca s ocietatile comer cial e cu

capital de stat si r egiile

autonome

detin

o

ponder e mai

mica

in totalul

sumelor

s ustr as e

(35%),

in

r aport

cu

pers oanele

j uridice cu capital

privat si mixt (60%);

b.Actiunile de control ef ectua te r eleva, in pricipal, as pecte s pecifice

fiecar ei categorii

de obligatii fis cale;

b1).in ceea ce priv este im pozitul pe profit, deficien tele constatate de

catr e organele de con trol s e r ef er a, in principal, la :

-r educer ea bazei de impoz itar e prin includer ea pe costuri a unor cheltuieli f ar a document e j ustifica tiv e s au baza legala ( amenz i, penalizari, cheltuieli pr elimin ar e, etc) ;

-inr egistr ar ea

u nor

cheltui eli

s upr adimensionat e

sau

peste

limita

admis a de lege ( amorti zari, cheltuieli s ocial- cultur ale, cheltuieli de deplas ar e, cheltuieli de protocol, fond de r ezer va, etc);

-maj or ar ea

cheltuielilor

cu

dobanzi

af er ente

cr editelor pentru

investitii, situatie intalnita la agentii economic i cu capita l de stat s au maj oritar de stat; -deducer ea unor cheltuie li pers onale ale as ociatiilor s au dobanzi la imprumut uri acordate de patroni propriei s ocietati, in cazul agentilor economi ci cu capital privat; -neinr egistr ar ea integr ala a veniturilor r ealiza te, fie prin neintocmir e a document elor de evidenta primar a, fie prin ins crier ea in document e a unor pr eturi de livr ar e sub cele pr acticate in mod r eal;

b2).In

ceea

ce

priveste

TVA , actiunile de contr ol evidentia za ca

principale urmatoar e le f apte car e conduc la evaziunea fis cala:

- aplicar ea

eronata

a

r egimu lui deducerilor.Astf el de abateri s- au

constatat la agentii economic i car e r ealizeaz a atat oper atiuni s upus e

tax ei

pe

valoar ea

adaugata,

cat

si

oper atiuni

s cutite

prin

ner es pectar ea

pr evederilor

in

ceea

ce

priveste

calcular e a

r aportului

in

car e

particip a

bunurile si s erviciile la r ealizar e a oper atiunilor impoz abil e si influentar ea in acest mod a taxei pe valoar ea adaugata deductibil a.Sunt cazuri in car e s e f ac deduceri de taxa pe valoar ea adaugata pe baza de document e legale.S- au constatat situatii de deduceri duble ca urmar e a ins crierii r epetate a unor f actori in jurnalele de cumpar ari si chiar deduceri de taxa pe valoar e adaugata d in documente apartinand altor societa ti.Sunt si cazu ri in car e s e exer cita anticip at dr eptul de deducer e;

15

-neevidentier ea

si

nevir ar ea

avans urilor incas ate de la clienti;

taxei pe valoar e adaugata af er enta

-neinr egistr ar ea ca platitor la atinger e a plafonului legal.

-sustr ager ea

d e

la

plata

taxei

pe

valoar ea

adaugata af er enta

importurilor de bunuri prin pr ezentar e a in vama a unor acte fictive de

donatie, de la parten eri exter ni,

in

loc

d e

acte

de cumpar ar e,

pr ecum si

neincluder ea in deconturi a taxei pe valo ar e adaugata la plata in vama;

 

b3).In

ceea

ce

priveste

impozitul

pe

s alarii,

f aptele

ce

conduc

la

evaziunea fis cala s e r ef er a la :

-neimpoz itar ea tuturor s umelor platite s alariatilor cu titlul de

venituri salarial e (divers e aj utoar e in bani s au in natur a, alte dr epturi

acordate in natur a, prime,

s emne r epr ezentand particip ari la beneficiu,

stimul ente); - aplicar ea incor ecta a tabelelor de impozitar e a dr epturilor s alariale ;

-ner etiner ea si nevir ar ea impozitului pe s alariu dator at pentru pers oanele angaj ate p e baza de conventii civile s au pentru zilieri; -neinr egistr ar ea impozitului pe s alariu s uplimen tar pentru depasir ea fondului de r ef erinta; -nacalcular e a si ner etiner e a impo zitu lui pe s alarii; -ner es pectar ea legislatiei privind stabilir ea bazei de impozitar e, cumul, s cutirile si r educerile de impo zit;

b4).In

ceea

privitoar e la:

ce

priveste

accizele constitue evaziune fis cala f aptele

-necuprinder ea in baza de impozitar e a tuturor sume lor impo zabile; -utilizar e a unor cote inf erioar e celei impozab ile ;

-nacalcular e a accize lor af er ente mod ificarii concentr atie i alcoolic e;

-producer ea

prod ucer ea

de

alcool

d in

materii

prime

primite

s pr e

pr elucr ar e (porumb), cu plata contr avalorii s ub f orma de uium r etinut de

productia r ealizat a; -s ustr ager ea de la plata accizelor prin s chimb ar ea denumirii alocoolice in f acturile de import; -neevidentier ea in contab ilit ate a oblicatie i de plata a accizelor.

b5).In ceea ce priv este celalalt e im pozit e si taxe dat orat e bugetului de stat si buget elor locale de catr e contribuabili, pers oane j uridice, abaterile cele mai fr cvente s e r ef er a la:

- evidentier e a in contabilita te a unor cladiri la valori inf erioar e celor r eale; -nedepuner ea la organele fis cale a declar atiilor privind cladirile aflate in patrimon iul, a mijloace lor de tr ans port aflate in pos esie si a ter enurilor detinute s au aflate in administr ar ea agentilor economici; -declar ar ea unor date eronate, neactualiz ate s au nesincer e in ceea ce priveste impo zitu l pe cladiri, taxa as u pr a mijloa celor de tr ans port, pentru folosir ea ter enurilor proprietate de stat;

16

-neconstituir ea eronata a acestuia;

si

nevir ar ea

impo zitu lui

pe

dividente,

calcular ea

Evaziunea

fis cala

identific ata

de

organele

financiar-fis cale,

la

pers oanele fizice si as ociatiile f amiliale s e localize aza, in principal,

la

impoz itul

pe

venit;impo zit e

si

taxe

locale ;TVA;acc ize; alt e

impozite

si

tax e.

2.4 FACTORI GENERATORI SI CONDITII DE MANIFESTARE A EVAZIUNII FISCALE INTERNATIONALE

Pe mas ur a dezvoltarii r elatiilor economic e dintr e state cu sisteme

fis cale

dif erite

si

cu

gr ade

de

fis calit ate

la

f el

de

dif erite,

evaziunea

fis cala a incetat de a ma i fii un f enomen inter n, national, el capatand

valente internationale.Astf e l, pers oanele fizice si juridice car e r ealizeaz a venituri din s urs e externe, in urma unor conventii fis cale s au

a unor pr evederi in legislatia nationala car e sa la pr otej eze, s unt supus e

ades ea

unor

impuneri

r epetate:o

data

in

statul

de pr ovenienta

a

acelor

venituri

si

a

doua

oar a

in

statul

lor

de

r ezidenta.I n

as emenea conditii

multipli car ea s ar cin ilor fis cale poate fi atat de puter nica incat s a anihileze inter es ul beneficiarilor acelor venituri pentru desf as ur ar ea de activita ti peste gr anita.Ca o r eacti e la o as emenea pers pectiva, nu putini contribuabili cauta s a s ustr aga de la impuner e o parte cat mai mar e din veniturile externe in tr-unul s au chiar in ambel e state inter es ate.

Tentatia

pentru

evaziunea

fis cala

dis par e

nici

in

conditiile

incheierii

unei

convers atii

pentru

nu evitar e a

dublei

impuneri

dar

capata

forme si s ens uri noi.Astf el, o intr eprinder e avand s ediul intr- un stat s au

sucurs ale

si

filial e

in

alte

state

cu

niv eluri

de

fis calita te

dif erite,

va

incer ca s a tr ansf er e o parte cat mai mar e din beneficiile af er ente din statele cu o fis calit ate mai ridicata in statul cu fis calita te

r edus a.Aceasta actiune deliber at a,

inf ap tuita

intr e

2,3

s au

ma i

multe

intr eprinderi as ociate impl anta te

intr e state dif erite r epr ezinta s cenariul

obis nuit al unei evaziuni fis cale internation ale, car e pr ej udiciaza statul

ale carui venituri fis cale au fost artifici al imputa te.

Evaziunea

fis cala

la

s car a

internation ala

este

ma i

f avorizata

si

de

existenta unor state sau teritorii cu r egimuri fis cale foarte blande si cu

r eglementari juridice car e protej eaza s ecr etul financiar- bancar de ochiul

indis cr et

al

autoritatilor

publice

din

alte

state.Aceste

par adis uri

s au

oaze fis cale, cum in mod ins pir at au f ost denumite as emenea state s au teritorii, atr ag ca un magne t pe cei ce dor es c s a-si pastr eze banii in sigur anta, s a-i s pele si s a-i fructifice, of er a conditii prielnic e celor inter es ati s a cr eeze acolo societati f ar a activita te pr opri- zis a, dar cu posibilitate a de a participa la formar e a capitalurilor altor s ocietati, de a

17

le acorda imprumu turi

si

de

a

incas a

dobanzi

la

niveluri

cu

mu lt

mai

mari dacat cele pr acticat e pe piata autohtona.

 

2.5

INSTRUMENTE

DE

REALIZARE

A

FRAUDEI

FISCALE

INTERNATIONALE

 

Acestea s e r ezuma in special tarile de r efugiu:

la

tr ei

tipuri de societa ti instalat e in

1.holdingurile

2.s ocieta til e

de baza

3.s ocieta til e

fictive

1.Societatil e holding instalate in tari ca Lichtenst ein, Luxembur g,

Elvetia,

Monaco,

Hong

Kong,

Singapor e,

Bermud e,

au

f unctiuni

multiple.Ele

gestioneaza

in

acelasi

timp

portof oliile

de

valori

imobiliar e pentru societatile de grup optin participari, pr ocur a s urs ele de finantar e, prin lans ar e de imprumu tu ri inernation ale si incas eaza

r edevente, onor arii si comisio ane.

O car acteristica principala a acestor par adis uri fis cale este ca pot pastr a s ecr ete bancar e si alte as pecte f avor abile legate de conditiile leg ale acordate.Ele s unt stabilite in teritorii, r estr ans e situate de pr ef erinta intr- o zona cu moneda puter nica, stabile politic, dotate cu o r etea dens a de institutii bancar e, protectie puternica a s ecr etului bancar si al af acerilor, ignor and controlul s chimburilor si des er vite de legaturi aeriene bune si de r etele de telecomu nica tii asigur and legaturile cu tarile dezvolta te, beneficiind bineintel es de abs enta s au de nivelul r edus al impoz itarii veniturilor si beneficiilor si r ef uzul de a cooper a cu

fis curile str aine.Par adis ul

fis cal

este,

d in

aceasta

cauza,

si

un

par adis

financiar propice unde este posibila man if estar e a f enomenulu i de

spalar e a

banilor din orice tr afic.

In

ochii

inter nationa li,in contr ast cu par adis urile

fis cale,

tarile

evazionistilor dezvolta te

s au

cele

cu

sisteme

fis cale

bine

articula te

apar ca ,,inf ernuri fis cale’’ car e au atitud ine destul de amb igua f ata de

 

prime le.Cu

toate

acestea,

tarile

dezvoltat e,

f ac

astazi

o

concur enta

dur a

par adis urilor

fis cale

clasice

prin

intermed iul

r egimurilor

fis cale

privigeliat e

in

conditiile

unei

pr esiuni

fis cale

ridicate.,,In

timp

ce

mentin un nivel global ridicat al pr esiunii fis cal, ele mentin la

dis pozitia

investitorilor

structuri

juridice

si

r egimuri

s peciale

car e

permit s a s cape de orice impuner e s au sa benefici eze

de

o

impoz itar e

foarte

us oar a’’.Astf el,

s ocietatil e

holding(s ocieta ti

car e

detin

un

portofoliu de participa tie f ar a a fii execu tat ele ins ele vr e- o activita te

18

de af acer e) nu plates c pr actic

Elveti a

unele

impoz it pe pr ofiturile lor

in

cantoane

nu

impun

venituril e

Olanda s au din

Lu xemburg.In str aina primita

de

s ocietatile

car e

s unt

domicilia te

aici

dar

surs a car e nu

exer cita nici o

activitat e.

Unitate a

fis cala

a

acestor

s ocietati

holding

este evidenta.De

exemplu,o s ocietat e dintr-o tar a cu fis calitat e ridicata pentr u venituri din capital si car e dor este s a lans eze un imprumu t obligatar, pentru a evita r etiner ea la s u rs a a impoz itulu i as u pr a dobanzilor, obligatiunilor emis e cr eeaza o s o cietate holding in Lichtenstein.Obi ectu l acesteia este s a emita titlurile de valoar e r es pective .Suma astf el obtinuta in urma vanzarilor obligatiunilor este pr edata de catr e s ocietat ea holding la s ocietat ea holding din tar a de origine in s chimbul unei dobanzi cel putin egala cu r ata dobanzii pentru o bligatiun ile emis e.Dobanz ile vars ate de societa tea hold in detinatorilor de obligatiuni nu suporta nici o r etiner e, mi cs or and astf el costul finantarii pentr u s ocietat ea initiala.De r egula, emisiu nile de obligatiuni din Europa s e ef ectueaza in Luxemburg deoar ece oper atiunile in cauza nu sunt supus e la impoz ite pr ea mari.

2.Societatil e baza ,,bas e compani es’’ s unt societati car e nu au activita te economic a proprie.Ele sunt cr eate, de as emen ea, in tari cu o

pr esiune fis cala r edus a servind pentru concentr ar e a si beneficiilor financiar e si comer ci ale r ealizat e in alte

administr ar e a tari de catr e

filialel e si intr eprinderile comer cia le din grupul fondator.Altf el spus, ele gestioneaza tr ezor eria grupului car e le- a cr eat iar in tarile car e sunt stabilite, unde fis calitat ea este mai r edus a.

3.Societatil e

fictive

s au

,,s ham

compan ies’’.Spr e

deos ebir e

de

pr ecedentele

acestor a,

au

o

existenta

materiala

mult

mai

neins emna ta.Aceste a r efugiu.

nu

au

baza,si

nu

s unt

instalate

in

tarile

de

  • 2.6 COMPANIILE DIN PARADISURILE FISCALE

2.6.1 Definitie.

Prin termenul offs hor e limbaj ul de specialitat e britanic

des emnea za teritoriu l situat dincolo de tarm.I n j ar gonul economic

ameri can, prin offs hor e sunt denumit e activitatile si firmel e car e isi

desf as oar a activit ate a in af ar a teritoriu lui national al statului in car e

acestea s unt r ezidente.

19

Cu

alte

cuvinte

este

vorba

des pr e

intr eprinderi

car e

nu

desf as oar a activit ati comer c ial e in tar a in car e au fost inr egistr ate si

car e, din punct de veder e al actelor comer ci ale

s avarsite,

s unt

consider ate ca fiind str aine.O compan i e offs hor e nu r ealize aza venituri in tar a in car e a fost inamatri cula ta.Teor etic, compan iil e offs hor e s e pot infiinta in orice tar a din lume, dar nu peste tot s e pot

obtine si avantaj e fis cale. Conditiil e car e tr ebuie indeplinite pentru ca un teritoriu s a poata fi co nsider at par adis fis cal sunt urmatoar e le:

1.fis calit ate

r edus a:companiile

offs hor e sunt s cutite

de impozit

s au impozitul dator at este foarte s cazut; 2.birocr atie scazuta: compan iile offs hor e s unt s cutite de obligati a

tinerii contabilita tii a r egistr elor comer cia le si nu s unt obligate la pr ezentar ea bilantului contabil;

3. anonima te:d ate le de indentificar e a actionarilor

admin istr atiilor nu sunt publice (nu s e po t des coperii publice).

si

ale

din r egistr ele

4.protecti a

patrimon iului:este

gar an tata

prin

lege de dr eptul

de

dis pozitie abs oluta a actionar u lui as upr a intr egului patrimoniu al

compani ei. 5.infr acstructur a

bine

dezvoltat a:s ervic ii

perf ecte

de

telecomuni catii sistem bancar stabil si bine dezvoltat, etc.

Cea ma i importan t a tr as atur a a par adis ului fis cal r amane f aptul ca nu per cepe impoz it de la comp aniile offs hor e.Acest r egim fis cal este gar antat prin lege.

2.6.2 Domenii de f olosire a com paniilor offshore

Principalele domenii de folosir e a acestor compan ii s unt:

Comert:In mod cur ent cand ar e loc o tr anzacti e comer cia la intr e doua

companii,

bunurile

pleaca

dintr- o

dir ectie,

iar

documente le

si

banii

din

cealalta.Tar a

in

car e

s unt

r ealiza te

profiturile

din

aceasta tr anzactie impun e anumite taxe pe aceste pr ofituri bazate

pe dif er enta dintr e

pr etul

la

car e

aceste

bunuri

au

f ost

achizition ate si pr etul aproxima tiv la car e acestea s unt vandute.

20

Servicii:Pers oanel e

fizice

car e

primes c

un

venit

s ubstantia l

din

s erviciile

prof esionale

of erite

( de

exemplu

ar hitecti,

artisti,

cons ultanti s au auto ri) pot imputern ici o compani e offs hor e s a

primeas c a dr epturile lor banesti.Cu alte cuvinte, compan ia

offs hor e partea

car e

urmeaza

s a

ef ectueze

plata

va

f actur a

si

va

primi plata.Astf el profiturile vor fii tr ansf er ate catr e o juris dictie

in car e nu exista taxe.

Investitii: Multe tari impun taxe pe profitul obtinut s au din teritoriu l

tarii r es pective de catr e cetateni str aini, acest venit fiind taxat la

surs a,

inainte

de

r ep atrier e.Aceasta

taxa

dif er a,

dar

de

cele

ma i

mult e

ori

variaza

consider abila.Unele

intr e

15-20%,

o

tari

s emnat

acorduri

suma

destul de

de

evitar e

a

taxari

car e

permit

au r educer ea

si

in

unele

cazuri

chiar

dublei eliminar e a

acestor taxe.

 

Finante:O

compani e

offs hor e

poate

of erii

imprumut uri

unei

alte

companii locali zata intr- o zona cu taxe ridicate, cu taxe dedus e din dobanzi.In acest f el pot fi f acute atat investitiile firmei

str aine, ceea ce poate fi avantaj os datorita legilor

de pr otectie

a

investitorilor str aini cat si economii din taxe per cepute.

 

Proprietate

intelectu ala :Proprieta tea

intele ctual a,

de

exemplu

copyri ght- ul, mar ci inr egistr ate,

s oftwar e

s au

titluri

pot

fi

vandute compan iilor offs hor e pentru a fi r evandute, inchiriat e s au

autorizate la o valoar e mai mar e.

F. Instrumente negociabile :Acest mod de utilizar e a compan iilor offs hor e s e r ef er a in mod deos ebit la Cipru.Anumite clauze din acordurile de evitar e a dublei taxari s emn a te de aceasta tar a permit

ca anumite s ervicii s a fie desf as ur ate in alte

tari

f ar a

ca

ele

s a

fie

vazute ca institutii permanent e si astf el n efiind supus e taxarii.

G.Imob ili ar e:Detiner ea

de

pr oprietati

imob iliar e

printr- o compan ie

offs hor e

permite evaluar ea platii taxelo r de mostenir e, ataxelor

platibile in cazul vanzarii pr ecum si a taxelor pe venit.In multe tari nu s e f ace divf er enta intr e pers oane fizice si pers oane

juridice

detinator

de

proprietati

si

astf el

as emene a tr anzactii

sunt mai

ca us or de

dus la capat.

 

H.Domen iul

bancar:Car ac teristi cil e

comune

ale

acestor

piete

s unt

urmatoar ele :taxe le

de

licenta

 

sunt,de

r egula

r edus e;

procedurile

de

intr ar e

pe

piata

s unt

simp le

si

impo zit ele

si

pr elevarile

as upr a

oper atiilor

financiar e

ef ectuat e

in

str ainatate

sunt

r edus e

s au

inexistenta.

21

 

Principalele

piete

bancar e

offs hor e

 

s unt:Anghuilla,Antil ele

Olandeze,Bahamas,Bahr eim,Barb ados,Costa

Rica,Emir ate le

 

Ar abe

Unite,Hong Kong,Liban,Luxemburg,Panama ,Singapor e.

 

I.Tr ans port

maritim:Anumite

tari,

pr ecum

Cipr u

permit

inr egistr ar ea

companiilor de tr ans port maritime car e isi pot desf as ur a activit ate a f ar a

a

tr ebui

s a

plateas ca

taxe.Mai

mult,

astf el

de

tari

incear ca

s a

fie

competitiv e

in

ceea

ce

priveste

inr egistr ar e a

vapoar elor,

s erviciilor

maritime si in gener al probleme legate de administr a tie.

Comp aniile

tr ebui

privite

activita te.

offs hor e ca

u n

pot

fi

instrument

 

folosite

in

mai

mult e

domenii

si

nu

ar

 

ce

poate

fi

folosit

intr-o

singur a

CAPITOLUL 3

CAI DE PREVENIRE SI COMBATERE A EVAZIUNII SI FRAUDEI FISCALE

  • 3.1 Modalitati de s actionare a evaziunii fis cale

Specialistii in domen iul fis cal au aj uns unanim la concluzi a ca

evaziunea

fis cala

este cu

atat

mai

de temu t

cu cat impoz itul

este ma i

ridicat.I at a

de

ce

orice

stat,pentr u

r ealizar e a

veniturilors al e,

este

neces ar s a dimensionez e si s a distribu ie de o as a man ier a s ar cinile

publice,

astf el

incat

orice

contribuabil

s a-si

poata

plati

integr al

si

la

timp impoz itel e dator ate.

Des consider ar ea unui as emenea pu nct de veder e f ace ca un sistem

fis cal s a nu fie eficient.Astf e l, indif er ent de pr egatir ea ins pector ului fis cal, s au de marir ea s actiunilor aplicat e, este f oarte posibil ca statul

s a

nu

r eus eas ca

s a

incas eze

de

la

contribuabil

impo zite le

cer ute.Orice

platitor

va f ace,

in

aceste conditii, tot ce-i sta in putinta

pentr u

a

s capa

de fr auda fis cala.

as emen ea

rigori

ins uportabile,

iar

unul

din

mijloace

este

tocmai

Prin urmar e, marir e a pr elevarii fis cale tr ebuie studiata cu atentie

pentru a nu f acilita man if estar e a f enomene lor de evaziune fis cala, ea putand fi asigur ata la nivelul cerintelor bugetar e pe alte cai, cum ar fi dezvoltar e a fortelor de pr oductie, r epartiz ar e echitab ila, justa, a

s ar cinilor fis cale, cu prinder ea

si impuner ea intr egii ma terii impo zabile,

a tuturor contribuabililor si as a ma i departe.

De as emenea, s anctiunil e fis cale s u nt instumen tele, mijloacel e prin

car e

s unt

pedepsite

abateril e

de

la

normele

fixate

de

legile

fis cale.I n

22

r ealizar ea politicii fis cale a statului nostru, dupa r evolutie, sanctiunile

fis cale au avut un rol s emnifi cativ, in ciuda f aptului ca in prima perioada au fost pr actic inexistente.Acesta star e de lucr uri a constituit o

star e maj or a a fr audelor fis cale la s car a nationala,

iar din acest punct de

veder e,

daca

s e

f ace

o

analiz a

critica,

de

ans amblu,

a sistemului,

celalalte inconvenien te ale acestuia, luate prin compar ati e devin minor e.

As adar,

pentru

a

stopa

cu

eficac ita te

fr audele

fis cale,

contr olul

fis cal tr ebuie

s a

aibe

la

indemana

cele

mai

adecvate

s anctiuni.Studiile

r ecente au demonstr at ca in ma teri e fis cala, aplicar e a celor mai as pr e mas uri au nu numa i un rol r epar ator ( de a incas a impo zitu l per ceput cu

ocazia

des coperirii

lui),

ci

mai

degr aba

un

rol

pr eventiv,

pentr u

des cur aj ar ea unor as emenea f apte.De aceea s anctiunile fis cale tr ebuie s a

fie diversifica te si s uficien t

de

as pr e

in