Sunteți pe pagina 1din 34

Capitolul I I.

1Introducere

Bolile alergice nu reprezint o noutate, primele referiri la acestea fiind date cu aproximativ 3000 de ani n urm, dar ultimul secol a adus progrese uriae n identificarea sindroamelor clinice, n descifrarea mecanismelor fiziopatologice i n nuanarea terapeutic. Cu toate acestea, n loc s se constate o scdere a prevalenei acestora, statisticele arat contrariul. Se constat o frecven din ce n ce mai ridicat a afeciunilor alergice i a celor cu component imunologic. Pe de alt parte mbuntirea statutului socioeconomic i a educaiei sanitare determin creterea adresabilitii la medic a populaiei cu astfel de afeciuni. Din aceste motive, alergologia i imunologia clinic pot fi considerate o specialitate a viitorului. Deja se cunoate rolul important al sistemului imun n patogeneza a numeroase afeciuni i pe msur ce cercetrile vor continua, numrul acestora va fi n continu cretere. Este o adevrat provocare s poi pune n practic rezultatul acestor cercetri i s poi trata cu succes afeciuni a cror fiziopatologie, odinioar, de cele mai multe ori nu era cunoscut n totalitate i care cel mai adesea beneficiau de un tratament cel mult simptomatic. S-a demonstrat fr echivoc rolul factorilor genetici n patogenia bolilor alergice. Unele alergii se transmit printr-un mecanism autozomal recesiv. Fiind poligenice, se motenete o predispoziie genetic pentru apariia ulterioar a bolilor, n asociere cu aciunea factorilor de mediu. ntr-un sistem poligenic, exist gene similare, convergente asupra aceluiai caracter. Din acest motiv, pentru ca ingineria genetic s poat
1

interveni n mecanismul acestor predispoziii, este necesar s se cunoasc localizarea i funcia fiecreia dintre cele 3500 de gene din organismul uman. Factorii de mediu sunt cei care au o influen decisiv asupra apariiei alergiilor. Printre acetia se numr: expunerea precoce i susinut la trofalergene ( alune, soia, crustacee ) i pneumalergene, poluarea ( SO2, NO2, ozon ), vaccinrile extensive i mediul hiperprotector. O alt surs de alergene potente o reprezint animalele de companie, al cror principal rezervor de alergene este blana. n populaia general, sensibilizarea la alergenul felin major este de 2-30%, iar n rndul copiilor cu rinit sau astm bronic, limitele sunt ntre 15 i 50. De asemenea, dezvoltarea spectaculoas a industriei farmaceutice a determinat o cretere a incidenei reaciilor adverse, dintre care 6-10% sunt alergii medicamentoase. Medicamentele cel mai des implicate sunt: antibioticele, antiinflamatoarele nesteroidiene, anestezicele, substanele de contrast iodate. Cele mai comune determinri sunt cele cutanate, dar orice organ sau sistem poate fi atins. Poluarea intens din marile aglomeraii urbane este un factor de risc n dezvoltarea bolilor atopice. n plus, igiena precar din locuinele persoanelor cu un nivel socio-economic sczut creeaz premisa nmulirii necontrolate a acarienilor, mucegaiurilor i gndacilor de buctrie. Pn la 70% din populaia urban este sensibilizat de gndacii de buctrie care constituie o cauz major de alergie respiratorie. Ventilaia artificial ( prin sisteme de aer condiionat i climatizare ) este incriminat n dezvoltarea unei patologii care mimeaz alergia: conjunctivit, rinit, astm. O parte din bolile alergice au evoluie autolimitat. Bolile cronice ns necesit terapie de lung durat, uneori ntreaga via. Msura terapeutic major este ntreruperea contactului cu alergenul incriminat, ns acest lucru este
2

imposibil n multe cazuri. Din fericire, ca rod al cercetrilor din ultimii ani, clinicienii dispun n momentul actual de o varietate mare de medicamente ce permit, n general, un bun control al bolii.

I.2 Clasificarea tipurilor alergice de sensibilizare

n 1963 Coombs i Gell prezentau faimoasa lor clasificare a fenomenelor de hipersensibilizare, cu aplicare la sindroamele alegice umane. Autorii atrgeau atenia de la nceput, c n bolile alergice, procese diferite pot s apar la acelai bolnav i chiar n aceeai leziune, de aceea i propuneau s clarifice mecanismele importante, ce intervin la apariia sindromului clinic. Gell i Coombs au mprit starea de hipersensibilizare n patru tipuri astfel: Tipul I, Tipul II, Tipul III, Tipul IV, hipersensibilizarea caracteristic individual, manifestndu-se numai la al doilea contact cu antigenul ( alergenul ) particular. Cele patru tipuri de sensibilizare pot fi foarte diferite unul de altul, obinuit ele nu sunt ns strict izolate, mai multe tipuri putnd fi implicate n acelai sindrom sau proces. Tipul I, denumit i hipersensibilizare imediat este iniiat de alergeni fiind dependent de IgE. Cuplarea alergenilor cu IgE care acoper suprafaa unor celule ca: mastocite, bazofile, antreneaz pornirea mecanismului celular i eliberarea de mediatori farmacologici preformai ( histamina ) sau formai apoi, care vor aciona n sensul apariiei unei reacii inflamatorii acute inflamaia alegic i clinic, prin manifestrile de tip: astm bronic alergic, urticaria, rinita i conjunctivita alergic, ocul anafilactic, dermita atopic. Clasic se admite c tipul I de reacii alergice includ Anafilaxia, pe de o parte, Atopia, pe de alt parte. Tipul II este cel de hipersensibilizare citotoxic; anticorpii ce intervin n reacie sunt legai de antigen direct pe celul, ducnd astfel la fagocitoz, la moartea celular sau la liz imediat, prin intervenia componentelor proteice ale complementului; obinuit este vorba despre anticorpi ce reacioneaz cu un
4

component antigenic al celulei sau al unui element tisular sau de un antigen ori hapten intim legat de esut, distrugerea acestuia aprnd n prezena complementului sau a celulelor mononucleare. Anticorpii, n acest tip de leziune sunt IgG sau IgM. n acest tip sunt incluse reaciile de transfuzie, boala hemolitic a nou-nscutului i purpura, anemia hemolitic, granulocitopenia ( adesea aprut ca urmare a sensibilizrii prin haptene medicamente ), rejecia de homogref, ca i bolile tiroidei ( i a altor organe ) rezultate din reacia anticorpului cu celulele tisulare, ce pot duce la stimulare. Tipul III apare atunci cnd se formeaz complexe ntre antigen i anticorpi, cu moderat exces de antigen; aceste complex e nu precipit, ci rmn solubile, devenind astfel toxice pentru esuturi dup precipitare. Precipitarea complexelor antigen-anticorp nu cauzeaz toxicitate local, ele putnd fi clarificate prin fagocitoz; excepteaz de la aceast regul doar concentrare a foarte mare local, sau apariia lor lng membrane cu funcii principale i eseniale aa cum ar fi membrana bazal glomerular. n acest tip de reacie alergic se ncadreaz boala serului. Tipul IV este denumit i reacie de hipersensibilizare mediat celular sau ntrziat deoarece apare tardiv dup aciunea agresorului i pentru c induce un flux mare celular de limfocite sensibilizate ce elibereaz limfokine. Limfokinele sunt substane solubile ce au proprietatea de a atrage alte celule inflamatorii n zona de agresiune: macrofage, neutrofile, eozinofile. Infiltraia celular d aspectul de inflamaie a zonei. Acestui tip de reacie, ca forme clinice, i aparin tuberculoza, fenomenul de rejecie de gref, dermatitele de contact.

I.3 Alergenii

Alergenii sunt definii ca antigeni capabili s induc formarea de anticorpi IgE atunci cnd sunt inhalai, nghiii sau injectai. Acetia sunt de obicei proteine sau glicoproteine; mai rar pot fi polizaharide sau substane cu greutate molecular mic ( de exemplu unele medicamente ). Majoritatea alergenilor au o greutate molecular cuprins ntre 20000 i 40000 daltoni. Limitele sunt 5000 ( de imunogenitate ) i 6000 daltoni ( de penetrabilitate ). Studiul extractelor alergenice au evideniat un numr mare de molecule alergenice. Unele sensibilizeaz numai un numr mic de pacieni ( alergeni minori ), altele evoc un rspuns IgE la majoritatea acestora ( alergeni majori ). O molecul de alergen are mai muli epitopi ( determinani antigenici ). Acetia sunt polipeptide de dimensiuni mici ale moleculei proteice. Pacienii difer n rspunsul la diferii alergeni i la diferii epitopi ale aceleiai molecule de alergen. Unii alergeni prezint asemnri, explicnd reaciile ncruciate, ca n cazul polenurilor diferitelor graminee. Alergenii care declaneaz cel mai frecvent afeciuni alergice sunt cei inhalativi i alimentari. Clinic, majoritatea reaciilor alergice au loc la polen, acarieni din praful de cas, spori de mucegai, epitelii de animale, medicamente, venin de insecte. Polenul reprezint celula sexual masculin, fiind produs numai de plantele cu semine. Simptomele sunt cauzate mai ales de plantele polenizate de vnt, care elibereaz cantiti abundente de polen cu dimensiuni mici ( 1 -50m ), deseori n apropierea localitilor. Plantele polenizate de insecte ( flori colorate, ca de exemplu crizantema) produc un numr restrns de granule mari. De aceea acuzele apar numai prin contact apropiat.
6

Praful de cas reprezint un material biologic complex, coninnd acarieni, peri i scuame umane i animaliere, pene, fungi, materiale textile, resturi alimentare, detritusuri de insecte. Sursa alergenic major din praful de cas sunt fecalele acarienilor ( Dermatophagoides pteronissinus i farinae ). Acetia se hrnesc cu celule cutanate umane descuamate, fiind concentrai n pat ( perne i saltea ) i n jurul acestuia ( covoare, mobil tapiat, mbrcminte, draperii, obiecte mici ). Se dezvolt intens n microclimat umed, concentraia lor maxim fiind atins n lunile iulie-august. Acarienii cauzeaz morbiditate ridicat. n unele regiuni cu umiditate ridicat ale Europei, pn la 80% din copiii i tinerii astmatici au teste cutanate pozitive la antigeni de acarieni. Fungii ( mucegaiuri, ciuperci, drojdii ) sunt organisme eucariote cu perete rigid. Neavnd clorofil, depind de glucidele externe din materialul vegetal i animal. Sunt cei mai rspndii aeroalergeni din natur. Necesit umiditate ridicat i temperatur ambiant de peste 10C. Au un rol important ecologic, prin conversia deeurilor organice n humus. Produc un numr impresionant de spori, care pot fi purtai de vnt la distane mari. Inhalai n cantitate mic, fungii induc sinteza de IgE ( astm, rinit ), iar n cantitate mare induc sinteza de IgG ( aspergiloza bronhopulmonar, dac sursa este n bronii i alveolit alergic extrinsec, dac sunt inhalai din exterior ). Aeroalergenii animalieri includ produi ai glandelor sebacee, celule epiteliale descuamate, proteine serice excretate prin urin, saliv sau fecale. La persoanele sensibilizate, perii de pisic i cine produc simptome dramatice. Alergenii nu au specificitate de ras. Ei pot fi introdui n casele celor care nu au animale prin intermediul hainelor. Alergia la prul de cal a sczut n importan.

Roztoarele ( oareci, cobai, hamsteri, iepuri ) sunt surse potente de alergeni coninui preponderent n urin. Acetia pot sensibiliza pn la 20% din personalul de laborator expus. n multe locuine, sunt colocatari iubii i respectai, n special de copii. Gndacii de apartament sunt alergeni importani n aglomerrile urbane cu nivel socio-economic sczut. Alergia la pene este datorat n special contaminrii cu acarieni. Prin expunerea masiv la excremente de psri, cresctorii prezint riscul de a dezvolta astm i alveolit alergic extrinsec. Daphnia ( purecele de balt ), artropod folosit frecvent ca hran pentru petii de acvariu, este un sensibilizant potent. Veninul de himenoptere ( albina, viespea ) conine o mixtur de peptide, de compui vasoactivi cu greutate molecular mic i proteine. Acestea din urm sunt alergene. Veninul de albin conine n plus melitin, iar cel de viespe antigenul 5, care sunt alergenice. Persoanele alergice la venin de albine nu sunt, de obicei, reactive la cel de viespe.

Capitolul II Medicaia antihistaminic H1 II.1 Histamina

Histamina este considerat unul din cei mai importani mediatori ai alergiei i inflamaiei , dar funcioneaz i ca neurotransmitor. Este o amin biogen 2,-(4-imidazolil)-etilamina,

Structura III.1.1 prezent ntr-o varietate de esuturi, de aici provenind i denumirea de histamin, de la cuvntul grecesc histos pentru esuturi.

Sintez, depozitare, metabolizare Histamina se sintetizeaz prin decarboxilarea aminoacidului histidin sub influena histidincarboxilazei, enzim dependent de piridoxal fosfat i care poate fi inhibat de tritocualin, aceasta din urm putnd fi utilizat n terapia preventiv a alergiilor sezoniere. Cea mai mare cantitate de histamin se gsete sub form legat, biologic inactiv, preformat i depozitat n granulele citoplasmatice ale mastocitelor n esuturi i ale bazofilelor n snge. Mastocitele sunt abundente ndeosebi n organele de oc, implicate n bolile alergice ca: piele, mucoasa tractului respirator, mocoasa gastro-intestinal. Mastocitele, la punctele de presiune i bifurcaii ale vaselor de snge conin cantiti mari de histamin. Eliberarea coninutului granulelor din mastocit poate
9

fi indus de o varietate de stimuli. Acetia permit histaminei libere s -i exercite aciunile de hormon local sau autacoid asupra esuturilor nconjurtoare. Histamina liber difuzeaz rapid n mediul tisular i apare n snge, atingnd un maximum n 5 minute i revine la normal n 15 -30 minute. Creterile de histamin urinar sunt mai prelungite dect creterile plasmat ice, astfel, anormalitile pot fi mai uor detectate prin determinarea histaminei n urin. Numai 2-3% din histamin este excretat neschimbat n urin, restul este metabolizat la N-metilhistamin i o parte este metabolizat n continuare de ctre monoaminooxidaz la acid N-metil-imidazolacetic excretat n urin; 3050% din histamina rmas este metabolizat la acid imidazol acetic de ctre diaminooxidaz.

Funciile histaminei endogene. Receptorii histaminici. Proprieti fiziologice i patologice Histamina este unul dintre mediatorii preformai care se elibereaz din mastocite ca rezultat al interaciunii antigenilor cu anticorpii IgE de la suprafaa mastocitelor, jucnd astfel un rol central n hipersensibilitatea imediat i rspunsurile alergice. Stimularea receptorilor IgE activeaz fosfolipaza A2, producndu-se astfel i ali mediatori ca: factorul de activare plachetar ( PAF ), metabolii a acidului arahidonic, kinine. Aceast varietate de mediatori eliberai n rspunsul alergic explic ineficacitatea terapiei focalizate pe un singur mediator. Histamina intervine i n rspunsul inflamator acut, unde n esutul inflamat, lezat, produce vasodilataie local i extravazarea de plasm ce conine

10

mediatori ai inflamaiei acute ( complement, protein a C-reactiv ), anticorpi i celule inflamatorii ( neutrofile, eozinofile, bazofile, monocite i limfocite ). Efectele complexe ale histaminei sunt mediate de 3 subtipuri de receptori histaminici: H1, H2, H3. Fiecare categorie de receptori este stimulat prin agoniti specifici i inhibat prin antagoniti.

11

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA BOLNAVILOR IN SOC ANAFILACTIC

Procesul de ngrijire este o metod organizat, sistematic, care permite acordarea de ngrijiri individualizate. Planul de ngrijire astfel conceput este centrat pe reaciile particulare ale fiecrui individ sau grup de indivizi la o modificare real sau potenial de sntate. Demersul nu poate fi definit ca un proces fr gndire deoarece el este compus din diverse etape logic structurate avnd ca scop obinerea unei mai bune stri a pacientului sau demersul mai poate fi definit ca aplicare a modului tiinific de rezolvare a problemelor, de analiz a situaiilor, de ngrijire care s corespund nevoilor fiziologice, psihosociale ale persoanei. Procesul de ngrijire este un mod de a gndi logic care permite intervenia contient, planificat a ngrijirilor n scopul protejrii i promovrii strii de sntate a individului. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson n procesul de ngrijire uureaz identificarea problemelor pacientului n plan bio, psiho, social i cultural gsind sursele de dificultate care mpiedic satisfacerea nevoilor. Permite stabilirea interveniilor capabile s reduc influena acestor surse cu scopul de a ajuta persoanele s-i recapete autonomia pe ct posibil.

12

La bolnavii cu insuficien cardiac

fora de contracie a inimii este

sczut i nu poate asigura debitul de snge necesar funciilor normal e ale organismului. Din aceast cauz, aportul deficitar de substane nutritive i oxigen creeaz grave tulburri ale metabolismului tisular, care reduce la rndul su fora de contracie a inimii i staz n circulaia de ntoarcere.

Aceast categorie de bolnavi necesit o ngrijire special care are ca scop : a) reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea face fa mbolnvirilor, deci funcional. Asistenta medical deine o poziie important n ngrijirea acestor categorii de bolnavi. Pentru a-i ndeplinii menirea nu trebuie s se mulumeasc s cunoasc i s aplice, chiar perfect, diferite tehnici de ngrijire a bolnavului , ci trebuie s cunoasc i noiuni teoretice care s-i permit depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia i chiar, dac este nevoie, intervenia n situaiile n care viaa bolnavului depinde de cunotinele sale. .Asigurarea repausului fizic Scopul este de a cunoate care sunt poziiile pe care le ia bolnavul n pat sau n care acetia trebuie aezai pentru ngrijiri, examinri speciale i alte acte medicale. Poziia bolnavului n pat este determinat de boal i starea lui general. n funcie de aceasta bolnavul poate avea: a.Poziia activ reprezint poziia pe care o ia bolnavul singur, se mic singur, nu are nevoie de ajutor. , pentru a scdea fortul cardiac; mrindu-se astfel capacitatea b) mrirea forei de contracie a inimii,

13

b.Poziia pasiv n stare grav, bolnavul este lipsit de for fizic i are nevoie de ajutor pentru micare i pentru a-i schimba poziia. c.Poziia forat este o poziie neobinuit impus de bolnav. Poziiile n care poare fi aezat un bolnav sunt:poziia decubit dorsal poziia semieznd,poziia eznd,poziia decubit lateral,poziia trendelemburg (declin),poziia decubit ventral,poziia ginecologic,poziia genu-pectoral La bolnavii cu insuficien cardiac poziia indicat este cea eznd cu gambele atrnate ce se realizeaz aducnd bolnavul eznd pe marginea patului, iar sub picioare aezndu-se un taburet, bolnavul fiind nvelit cu o ptur. Asistenta se va ngrijii ca bolnavii s aib maxim de confort, s evite efortul fizic , saloanele s aib o ambian plcut, patul va fi prevzut cu utilaj auxiliar , precum i cu un numr mare de perne. n cursul zilei patul va fi nlocuit cu un fotoliu avnd grij ca bolnavul s aib sprijin sub picioare Asigurarea repausului psihic Este o nevoie a fiecrei fiine de a dormi i a se odihni n bune condiii timp suficient nct s-i permit organismului s obin randament maxim. Odihna este perioada n care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaz resursele energetice folosite, se transport produii formai n timpul efortului, fie ficat (acid lactic), fie rinichi (produi de excreie). Somnul este forma articular de odihn prin absena strii de veghe; somnul elibereaz individul de tensiuni psihologice i fizice i permite s regseasc energia necesar activitii cotidiene. La bolnavii cu insuficien cardiac dreapt apar fenomene de staz cerebral expresie a congestiei venoase a encefalului, a scderii relative a debitului arterial, a hipoxiei i a hipercapniei, apar de obicei n stadii mai av ansate ale
14

insuficienei cardiace drepte. Aceast encefalopatie se manifest prin somnolen diurn i adesea prin insomnie nocturn, apatie, care uneori evolueaz pn la com, alteori agitaie (delir cardiac). Bolnavii cu insuficien cardiac supui la eforturi fizice mari, cldur excesiv a mediului ambiant i emoii puternice pot determina o decompensare cardiac. Totodat la decompensarea inimii mai contribuie i ingestia unei cantiti mari de sare, suprimare intempestiv a digitalei i diureticelor, transfuziilor de snge i perfuziile saline. Asistenta se va ngriji ca bolnavii s aib maxim de confort, s evite efortul fizic; s fereasc bolnavul de tot ceea ce ar putea tulbura somnul. Asigurarea igienei personale a bolnavului Asistenta medical va executa zilnic toaletele bolnavului fr ca acesta s fac eforturi prea mari, va face apoi o frecie cu alcool diluat pentru a mbuntii circulaia periferic. Pielea trebuie meninut n permanen curat i uscat , deoarece pielea umflat se infecteaz uor. Se va schimba lenjeria de pat i de corp zilnic.

15

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ

I.CAZ NR.1
NUME I PRENUME: B. D.,70 ani,sex masculin DOMICILIUL: urban DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Insuficien cardiac clasa funcional NYHA 2/3; Cardiopatie ischemic dureroas; Fibrilaie atriala. MOTIVELE INTERNRII: Dispnee la efort mic, dureri precordiale,edeme gambiere, palpitaii.. ANTECEDENTE PERSONALE: Angor de efort ISTORICUL BOLII: Bolnav cunoscut cu cardiopatie ischemic cronic

dureroas; Fibrilaie atriala; se prezinta in serviciul de primire urgente cu :dispnee cu ortopnee, palpitaii ,edeme gambiere, simptome ce au debutat n urm cu dou sptmni i s-au accentuat progresiv. Se interneaza de urgenta pentru investigatii si tratament de specialitate.

16

Nevoia fundamentala Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Diagnostic de ingrijire Dificultatea de a respira manifestata prin dispnee si palpitatii Circulatie deficitara manifestata prin edeme gambiere

Obiective Combaterea dispneei prin asigurarea oxigenului necesar respiraiei si combaterea edemelor

Interventii proprii Am poziionat bolnavul n poziie semieznd. Am aerisit salonul. I se cere bolnavului s evite efortul fizic i psihic i s stea la pat. Am urmrit dac bolnavul respect regimul desodat prescris. Am asigurat masajul membrelor n direcia curentului venos. Am indicat bolnavului s in ridicate prile edematiate punndu-i sub picioare o ptur i s execute micri active cu membrele inferioare.

Interventii delegate Evaluare Oxigenoterapia prin administrare de oxigen cu ajutorul sondei nazofaringiene 4-5 l/minut. La indicaia medicului am administrat 1 fiol Furosemid. Reducerea n intensitate a dispneei. Edemele persist n continuare

17

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Alterarea mobilitatii din cauza durerii precordiale,a dispneei si a palpitatiilor

Pacientul sa nu mai prezinte dureri si sa poata respira cu usurinta

Nevoia de a dormi si a se odihni

Dificultatea in a se odihni datorita durerii precordiale dispnei , si datorita palpitatiilor si anxietatii fata de boala

Pacientul sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere ,dispnee si palpitatii si sa aiba o stare de bine fizic si psihic

Repausul absolut la pat.Instalez pacientul in pat respectand pozitiile anatomice ale corpului,asigur igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat ,invat pacientul pozitia adegvata,masez regiunile predispuse la escare ,ajut in satisfacerea celorlalte nevoi fundamentale, il linistesc cu privire la sterea sa fizica si psihica. Furnizez pacientului cunostintele necesare despre boala,despre tratamentul de ntretinere; ajut sa identifice factorii care altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;fac un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat ct

Adminisrez medicatia prescrisa de medic 1 f/i.m. algocalmin

Durerea se amelioreaza

La indicatia medicului administrez miorelaxante

Pacientul prezinta un somn odihnitor si o stare de bine

18

Nevoia de a fi curat si

Incapacitate de a se ngriji

Pacientul sa fie curat si ingrijit

mai personal posibil: obiecte.personale aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti; informez si stabilesc planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului.Mentin conditiile necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,exercitii respiratorii,intocmesc un program de odihna corespunzator organismului,creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacientul fizic si psihic. Schimb lenjeria de pat si pijamaua la nevoie,il ajut

Pacientul reuseste sa-si


19

ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele

singur,cauzat si sa aiba o de durerile stare de bine pecordiale,de fizica si psihica dispnee,palpit atii si edeme

sa se imbrace si dezbrace , iau masuri de evitare a receptivitatii la infectii.intraspitalicesti; Sustin pacientul din puct de vedere psihic explicandu-i cauza .

faca toaleta singura,sa se imbrace si sa se dezbrace singur.

20

II.CAZ NR. 2

NUME I PRENUME: V. M.,47 ani,sex:feminin DOMICILIUL: urban DIAGNOSTIC: Insuficien cardiac decompensat; Fibrilaie atriala . MOTIVELE INTERNRII: Dispnee cu oropnee, edeme gambiere masive, palpitaii i dureri retrosternale. ANTECEDENTE PERSONALE: Angor la efort. ISTORICUL BOLII: Cunoscut ca fiind bolnav de 3 ani datorit nerespectrii regulilor de igien i alimentaie, se interneaz pentru dureri precordiale,dispnee cu ortopnee, edeme gambiere masive, simptome ce au aprut n urm cu 10 zile. Se interneaza de urgenta pentru investigatii si tratament de specialitate.

21

Nevoia fundamentala Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Diagnostic de ingrijire Dificultatea de a respira manifestata prin dispnee cu ortopnee si palpitatii Circulatie deficitara manifestata prin edeme gambiere masive

Obiective Combaterea dispneei prin asigurarea oxigenului necesar respiraiei si combaterea edemelor

Interventii proprii

Interventii delegate Evaluare Oxigenoterapia prin administrare de oxigen cu ajutorul sondei nazofaringiene 4-5 l/minut. La indicaia medicului am administrat 1 fiol Furosemid. Reducerea n intensitate a dispneei. Edemele persist n continuare

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Alterarea mobilitatii din cauza durerii precordiale,a

Am poziionat bolnavul n poziie semieznd. Am aerisit salonul. I se cere bolnavului s evite efortul fizic i psihic i s stea la pat. Am urmrit dac bolnavul respect regimul desodat prescris. Am asigurat masajul membrelor n direcia curentului venos. Am indicat bolnavului s in ridicate prile edematiate punndu-i sub picioare o ptur i s execute micri active cu membrele inferioare. Pacientul sa nu Repausul absolut la mai prezinte pat.Instalez pacientul in dureri si sa pat respectand pozitiile poata respira cu anatomice ale usurinta corpului,asigur igiena

Adminisrez medicatia prescrisa de medic 1 f/i.m. algocalmin

Durerea se amelioreaza

22

dispneei si a palpitatiilor

Nevoia de a dormi si a se odihni

Dificultatea in a se odihni datorita durerii precordiale dispnei , si datorita palpitatiilor si anxietatii fata de boala

Pacientul sa aiba un somn odihnitor,sa nu mai prezinte durere ,dispnee si palpitatii si sa aiba o stare de bine fizic si psihic

tegumentelor si a lenjeriei de pat ,invat pacientul pozitia adegvata,masez regiunile predispuse la escare ,ajut in satisfacerea celorlalte nevoi fundamentale, il linistesc cu privire la sterea sa fizica si psihica. Furnizez pacientului cunostintele necesare despre boala,despre tratamentul de ntretinere; ajut sa identifice factorii care altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;fac un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat ct mai personal posibil: obiecte.personale aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti;

La indicatia medicului administrez 1 tb. de diazepam

Pacientul prezinta un somn odihnitor si o stare de bine

23

Nevoia de a fi curat si ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele

Incapacitate de a se ngriji singur,cauzat de durerile pecordiale,de dispnee,palpit

Pacientul sa fie curat si ingrijit si sa aiba o stare de bine fizica si psihica

informez si stabilesc planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului.Mentin conditiile necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,exercitii respiratorii,intocmesc un program de odihna corespunzator organismului,creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacientul fizic si psihic. Schimb lenjeria de pat si pijamaua la nevoie,il ajut sa se imbrace si dezbrace , iau masuri de evitare a receptivitatii la infectii.intraspitalicesti;

Pacientul reuseste sa-si faca toaleta singura,sa se imbrace si sa se dezbrace

24

atii si edeme

Sustin pacientul din puct de vedere psihic explicandu-i cauza .

singur.

25

III.CAZ NR. 3

NUME I PRENUME: P. G.,45ani,sex.masculin DOMICILIUL: rural DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Insuficien cardiac clasa funcional NYHA 2/3; Cardiopatie ischemic cronic;Aritmie extrasistolic. MOTIVELE INTERNRII: Dispnee, palpitaii, tuse seac.. ANTECEDENTE PERSONALE: Angor la efort. ISTORICUL BOLII: cunoscut cu cardiopatie ischemic dureroas, se interneaz cu ortopnee, palpitaii, tuse seac simptome ce au debutat n urm cu o sptmn. Se interneaza de urgenta pentru investigatii si tratament de specialitate

26

Nevoia fundamentala Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Diagnostic de ingrijire Respiraie i circulaie inadecvate datorita dispneei cu ortopnee ,tuse seaca iritativa.

Obiective -Pacientul s prezinte respiraie i circulaie n limite normale. -Tuse diminuat n intensitate n aproximativ 8h i s dispar n 3-4 zile. -S poat comunica verbal n mod corespunztor.

Interventii proprii S-a instalat pacientul ntrun salon linitit, curat, aerisit, suficient de nclzit cu umiditate normal. Am ajutat pacientul s se aeze ntro poziie semisezanda, care s-i favorizeze respiraia. S-au pregtit materialele necesare pentru examenul de laborator, snge, urin, materii fecale, examen faringian. I s-au supravegheat funciile vitale.

Interventii delegate Evaluare La indicaia medicului s-a administrat Oxigenoterapia prin administrare de oxigen cu ajutorul sondei nazofaringiene 4-5 l/minut,antitusive. Dup administrarea tratamentului pacientul i-a reluat treptat respiraia iar tusea a fost diminuat n intensitate n aproximativ 8h.

Nevoia de a evita pericolele

Vulnerabilitat e fa de pericole datorit

Combaterea posibilelor complicatii si infectii

Amplasez pacientul n functie de starea sa, afectiune si receptivitate;

La indicatia medicului am administrat

Pacientul are o evolutie mai buna datorita tratamentului


27

modificrilor produilor de boal n organism, manifestat prin riscul suprainfeciei

nosocomiale. Combaterea starii de anxietate si agitatie.

- urmaresc si apreciez corect potentialul infectios al pacientului, receptivitatea sa; - aplic masuri de izolare a surselor de infectie; - aerisesc salonul n fiecare dimineata si seara si feresc pacientul de curentii de aer, frig si umezeala; - am nlaturat sursele de zgomot din saloanele vecine, si am ndepartat sursele de miros dezagreabil; - pentru a evita poluarea atmosferei cu praf sau ncarcatura microbiana am sters mobilierul din ncapere.

- Vitamina B1, B12 1 fiola / ziAlgocamin 1 f per os

administrat si nu a dezvoltat complicatii sau infectii nosocomiale.

28

- asigur o temperatura n salon C, fara curenti de aer;cuprinsa ntre 18 - 20 - tin sub control functiile vitale ale pacientei (respiratie, puls, temperatura ). Nevoia de a bea si a manca Alimentaie inadecvat cantitativ i calitativ datorat dispneei si tusei,anxieti i, manifestat prin aport alimentar i lichidian insuficient Pacientul s fie alimentat cantitativ i calitativ corespunztor vrstei. S prezinte stare de nutriie normal. I-am explicat bolnavului c trebuie s respecte un regim alimentar strict desodat monocaloric, bogat n proteine. Alimentele vor trebui mprite n 4-5 mese mici, ultima mas trebuie luat cu cteva ore nainte de culcare. La indicatia medicului administrez Vitaminele B1, B12 1 f. / zi - am administrat pacientului alimentatia specificata n F.O.: Vitamina C 200- 1 comprimat /zi. Apetitul revine la normal,pacien tul poate sa se alimenteze si hidrateze.

Nevoia de a dormi si a se

Dificultatea in a se odihni

Pacientul sa aiba un somn

Furnizez pacientului cunostintele necesare

La indicatia medicului

Pacientul prezinta o
29

odihni

datorita dispneei , si datorita palpitatiilor si anxietatii fata de boala

odihnitor,sa nu mai prezinte durere ,dispnee si palpitatii si sa aiba o stare de bine fizic si psihic

despre boala,despre administrez 1 tb. de stare de bine. tratamentul de ntretinere; diazepam ajut sa identifice factorii care altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;fac un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat ct mai personal posibil: obiecte.personale aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti; informez si stabilesc planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului.Mentin conditiile necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,exercitii respiratorii,intocmesc un program de odihna
30

corespunzator organismului,creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacientul fizic si psihic.

31

CONCLUZII

Insuficiena cardiac este un sindrom clinic care rezult din imposibilitatea de a expulza ntreaga cantitatea de snge primit i de a menine astfel un debit sanguin corespunztor nevoilor organismului, n condiiile unei umpleri venoase satisfctoare. Insuficiena cardiac este de asemenea un sindrom clinic caracterizat prin simptome i semne distincte, consecin a perturbrilor n asigurarea debitului cardiac i n asigurarea ntoarcerii venoase. La declanarea insuficienei cardiace contribuie o serie de factori clinici cum ar fi: infeciile, n special cele acute ale cilor aeriene superioare; emboliile pulmonare, anemiile severe, insuficiena debitului coronarian, tulburrile de ritm ale inimii, solicitrile fizice i psihice, tireotoxicoza i sarcina precum i hipertensiunea arterial, bolile valvulei aortice, bolile coronarelor, insuficiena mitral, miocarditele i unele cardiopatii congenitale. Prin urmare, bolnavii cu insuficien cardiac necesit o ngrijire special care are ca scop reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea face fa mbolnvirilor, deci, pentru a scdea efortul cardiac si mrirea forei de contracie a inimii, mrindu-se astfel capacitatea funcional. n concluzie, pentru reducerea muncii inimii se impune repaus psihic moral i-n special repaus fizic, controlul reteniei hidro saline prin restricia aportului de sare, administrarea de diuretice. Evoluia insuficienei cardiace depinde de gravitatea cardiopatiei cauzale i de prezena sau absena complicaiilor.
32

La unii bolnavi, insuficiena cardiac stng poate evolua un numr relativ mare de ani ( zece ani sau peste ), fr a aprea insuficien cardiac dreapt. n cazul unei cardiopatii cu insuficiena de cord, supravieuirea, care n urm cu dou decenii era de numai 1-2 ani, a devenit astzi de 5-10 ani i chiar mai mult.

33

BIBLIOGRAFIE

1. DIAGNOSTUCUL BOLILOR CARDIOVASCULARE de Roman Vlaicu, Corneliu Dudea 2 . GHID NURSING de Lucreia Titirc 3.MANUAL DE NGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE ASISTENTA MEDICAL de Lucreia Titirc 4.PROFESIA DE ASISTENT de L. Clocotici 5. MEDICIN INTERN PENTRU CADRE MEDII de Constantin Borundel 6. BREVIAR EXPLORRI FUNCIONALE de Lucreia Titirc 7 .TEHNICA NGRIJIRII BOLNAVULUI de Carol Moze 8 .TEHNICI DE EVALUARE de Lucreia Titirc

34