Sunteți pe pagina 1din 220

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei SCURTU, IOAN

Istoria contemporan a Romniei (1918-2005) / loan Scurtu. Bucuresti, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2005 216 p.; 20,5 cm Bibliogr. ISBN 973-725- 5 -6 9 ! 9"# $191"/19"9% !075."#

&op'rta I( Catedrala ncoronrii din Alba-Iulia

Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2005

)'*actor( 1'2nor'*actor( &op'rta(

&on+tantin ,-.)/0 3i2a'la S1.I&.41&1 Stan B0).N

Bun *' tipar( 12.12.2005; &oli tipar( 13,5 ,ormat( 16/615"6 Editura si Tipografia Fundaiei Romnia de Mine Splaiul Independenei nr.313, Bucuresti, sector 6, .. 6. "3, 1'l'7on / ,a5. 316.97.90 888. Spiru9ar't.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

IO AN SCURTU

ISTORIA CONTEMPORANA A ROMNIEI (1918-2005)

EDITURA FU DA!IEI ROMNIA DE MINE Bucur'+ti, 2005

CUPRINS

Introducere.................................................................................. 1. Noul cadru de evoluie a Romniei dup 1918. Analiz comparativ cu alte state ale Europei
a# "opulaia ....................................................................... b# #aracteristicile $ieii politice .................................. c# %iaa cotidian&............................................................... *# Stiina si cultura ..........................................................

9 12 15 15 16 17 20 22 30 1

2. Dinamica economiei naionale


a# Tr&s&turi generale ...................................................... b# E$oluia principalelor ra'uri ale econo'iei

naionale ............................................................................ c# Econo'ia ro'(neasc& )n 193" ............................... 3. Viaa politic


a# 6ut'ril' +tatului ................................................................. b# Funcionarea regi'ului de'ocratic .................... c# Regi'ul de autoritate 'onar*ic& ........................

4. Politica e tern a Romniei !n perioada interbelic


a# "rincipalele caracteristici si aciuni .................... 5" b# Nicola' 1itul'+cu - acti$itatea diplo'atic& ............ 66 c# Situaia internaional& a Ro'(niei )n anii 193"-1939 *# 6i'r*'ril' t'ritorial' *in 19 0 ...........................................

7"

"3

5. Romnia !n anii celui de"al doilea rzboi mondial


a# E$oluia regi'ului politic )n perioada 19 0-19

90 b#............................................................................................./lib'ra r'a Ba+arabi'i +i nor*ului Buco:in'i. &ontinuar'a r&+,oiului )n Est ........................................................... 92 c# 0ctul *' la 23 0ugu+t 19 .............................................. 97

*# "articiparea Ro'(niei la r&+,oiul anti*itlerist '# #onfrunt&ri politice )n perioada 23 0ugu+t 19 -

106 106 113 129 13 1 2 1 6 1 9

30 ;'c'mbri' 19 7 ..............................................................

6. Romnia sub ocupaia sovietic (1948-1958)


a# Impun'r'a r'gimului Stalini+t .......................................... b# Represiune, re+isten&, cola,oraionis', lupt&

pentru putere 7. Ro !"#$ %" $"## 1958-1964


a# )'trag'r'a trup'lor +o:i'tic' !195"# ................................ b# Deso$ieti+area Ro'(niei. Declaraia din aprilie

196 ...................................................................................... 8. #ocietatea romneasc !n perioada 1964-1974


a# "olitica intern&- li,erali+area si li'itele ei ........ b# "olitica e.tern&- i'plicarea Ro'(niei )n 'arile

pro,le'e al' lumii ............................................................................ 9. Anii cultului personalitii (1974-1989)

a# Situaia intern&/ reali+&ri +i cri<' ............................ 152 b#..........................................................................................."olitic

a e.tern&. Sc*i',area raportului de fore pe plan internaional ................................................................ 157 c# Re$oluia din Dece',rie 19"9 ................................ 159 *# Bilan dup& patru decenii ....................................... 165 10. Evoluii dup Revoluia din Decembrie 1989
a# )':'nir'a la r'gimul *'mocratic, pluriparti*i+t ................ b# #onstituia din 1991. 0l'g'ril' *in 1992 ................... c# oi confrunt&ri politice. 0Sc*i',area1 din 1996 *# E$oluii politice )n anii 2000-2005..............................

172 17" 190

1"

11. $ocul Romniei !n Europa dup anul 1900


a# -a =nc'put *' +'col .......................................................... 199 b# 3ar'a >nir' *in 191" .................................................... 200 c# Ro'(nia inter,elic& ............................................... 202 *#............................................................................................S7?+i'r

'a )om?ni'i 3ari. 6articipar'a la c'l *'-al *oil'a r&+,oi 'ondial.............................................................. '# So:i'ti<ar' +i *'+o:i'ti<ar' ............................................... 7# Re$oluie si refor'& .................................................. Bibliografie selectiv .........................................................

206 210 213 216

INTRODUCERE

Anul 191 a marcat ncheierea procesului de formare a statului naional unitar romn, ca urmare a Unirii Basarabiei, Bucovinei si ransilvaniei cu patria-mam! Conferina "cii de la !ari" a con#irmat, prin tratate internaionale, destrmarea imperiilor multinaionale din #uropa si apariia de noi state sau ntregirea teritorial a altora, ntre care "i Romnia. #voluia rii noastre n perioada interbelic a demonstrat c actele de Unire au avut consecine po$itive asupra ntregii societi, pe multiple $lanuri% economic, cultural, $olitic etc. %frmarea integritii teritoriale a statului romn prin notele ultimati&e "o&ietice, din iunie 19'(, "i $rin dictatul de la )iena, din luna august a aceluiasi an, a creat o situaie dificil tuturor romnilor, dar mai ales celor c$ui sub ocupaia sovietic si maghiar! In iunie 19'1, &omnia a intrat n r$boi alturi de 'ermania *m$otri&a Uniunii +o&ietice, cu "co$ul de a eli,era -a"ara,ia "i nordul -uco&inei, care au #o"t reinte.rate "tatului romn *n iulie 19'1. (esfsurarea operaiunilor militare n #st, nfrngerile suferite pe front, perspectiva ca ara noastr s devin teatru de r$boi au impus lo&itura de "tat de la /0 Au.u"t 19'', prin care &omnia a iesit din A) si s-a alturat coaliiei *aiunilor Unite! In urma nelegerilor dintre +arile "uteri, din anii 19'01 19'2, statele din $ona central "i "ud1e"t european ,"olonia, Cehoslovacia, Ungaria, &omnia, Bulgaria, Iugoslavia, Albania- au intrat n sfera de influen a Uniunii %ovietice! In 19''. &omnia a fost practic ocupat de Armata &osie, pn n 192 . (up aceast dat, socialismul internaionalist, impus de "o&ietici, a devenit un socialism naional, adaptat la realitile romnesti! %-a *nre.i"trat "i o acti&i3are a $oliticii e4terne, #a$t ce a con#erit Romniei un autentic prestigiu internaional
l

reptat, mai ales dup 195', re.imul $olitic "1a deteriorat, ca urmare a e)acerbrii cultului personalitii lui *icolae Ceausescu! (up 19 1, situaia material a populaiei a devenit tot mai grea, iar starea de nemulumire s-a generali$at! In 19 9, re.imurile 6 comuni"te7 din Euro$a au c$ut rnd pe rnd-dup principiul domino-ului! .a // decembrie, n urma unei ample aciuni populare, dictatura a fost nlturat si n &omnia! Ca urmare a &evoluiei din Decem,rie 19 9, "1a re&enit la re.imul democratic, "ocietatea romneasc parcurgnd o lung perioad de tran$iie spre noi structuri economice si sociale, spre integrarea european si euro-atlantic! %pre deosebire de nvmntul preuniversitar, unde elevii nva dup manuale elaborate pe ba$a unor programe aprobate de +inisterul #ducaiei si Cercetrii, nvmntul superior se caracteri$ea$ printr-o abordare larg, deschis a unor speciali$ri menite s asigure formarea cadrelor cu nalt calificare! .ucrarea Istoria contemporan a Romniei tratea$ 11 teme ma8ore, *n con#ormitate cu "tructura unui "eme"tru universitar! #le au constituit obiectul preocuprilor stiinifice ale autorului de1a lun.ul mai multor ani, materiali3ate *n "tudii $u,licate *n re&i"te de specialitate, capitole din lucrri monografice sau generale, studii introducti&e la cule.eri de documente, $recum "i alte materiale. #vident, studenii nu trebuie s se limite$e la acest curs, ci s studie$e o bibliografie ct mai larg, s-si forme$e propriile lor opinii referitoare la $ro,lematica i"toriei contem$orane a Romniei.

*ot/ &apitolul 10 ,#voluii dup &evoluia din (ecembrie 19 99, a 7o+t +cri+ *' @'orgiana 3argar'ta Scurtu.

1. N%&$ CADR& DE EV%$&'IE A R%()NIEI D&P* 1918. ANA$I+* C%(PARA,IV* CU A&TE STATE A&E EUROPEI

&a urmar' a >nirii Ba+arabi'i, Buco:in'i +i 1ran+il:ani'i, =n 191". )om?nia +i-a mo*i7icat 'o()' %" E)*o+$, transfor'(ndu2se dintr2o tar& 'ic& )n una de '&ri'e 'edie. Suprafaa sa a crescut de la 13".000 Am% =n 1915 la 295.0 9 AmB =n 191", ocup?n* locul 10 =n /uropa. )om?nia 'ra, dup& "olonia, cel 'ai 'are stat )n spaiul cuprins )ntre 3area Baltic& si 3ar'a /g''. 6otri:it 2 *at'lor :r'mii, 6olonia -1 0.000 Am , 2 a:'a 3"9.000 Am%, &'2o+lo:acia 2 >ngaria - 93.000 Am , Iugo+la:ia - 2 ".000 Am 2 2 2 , Bulgaria - 103.000 Am , 0lbania - 2".000 Am , @r'cia - 130.000 Am . Aceast& sc*i',are de statut teritorial a per'is o 'ai larg& i'plicare a Ro'(niei )n $iaa internaional&, 'ai ales, )n ti'pul 'inisteriatului lui icolae Titulescu !19321936#. a- Populaia )om?nia a:'a 7,9 milioan' locuitori =n 1915; populaia sa a crescut la 1 ,7 milioan' =n 1919, aCung?n* la 1" milioan' =n 1930 +i 20 milioan' =n 1939. Din punctul de $edere al nu'&rului de locuitori, Ro'(nia se afla pe locul " =n Europa, dup& >)SS., 4er'ania, 3area Britanic, Frana, Italia, "olonia si Spania. In perioada inter,elic&, "olonia a$ea circa 30 milioan' locuitori, &'2o+lo:acia - 1 ,7 milioan', >ngaria - ",5 milioan', Iugo+la:ia - 1 milioan', Bulgaria - 5,5 milioan', 0lbania - l milion, @r'cia - 6,5 milioan'. 6' pro:incii i+toric', =n 1930, situaia era ur'&toarea/
Teritoriul "opulaia %uprafaa

:nr
)om?nia .lt'nia 3unt'nia ;obrog'a 3ol*o:a Ba+arabia Buco:ina 1ran+il:ania Banat &ri+ana-3aramur'+ 1".052."96 1.519.3"9 .02".303 "11.332 2. 27. 9" 2."63. 09 "53.52 3.217.677 9 1.521 1.390.2 3 295.0 9 2 .97" 52.505 23.262 3".05" . 22 10. 2 62.229 1".715 21.33"

17," 12,9 15,1 21,1

100 ",2 7,9 3,5

6,3 7,2

Dup& cu' se o,ser$&, pro$incia cea 'ai populat& era 3untenia, ur'at& de Transil$ania- cel 'ai 'ic nu'&r de locuitori a$eau Do,rogea si Buco:ina. #onferina p&cii de la "aris !1919-1920# a pu+ la ba<a *'ci<iilor +al' principiul naionalitilor. S2a ur'&rit ca noile granie europene s& includ& )n cadrul statelor naionale un nu'&r c(t 'ai 'ic de 'inorit&i. "e *arta Europei au ap&rut noi state/ Estonia, 5etonia, 5ituania, "olonia, >ngaria, 0u+tria, &'2ia +-a unit cu Sl o$acia, lu(nd astfel fiin& #e*oslo$acia- la r(ndul s&u, Ro'(nia si2a )ntregit teritoriul, iar Ser,ia a creat, )'preun& cu #roaia si Slo$enia, Regatul S(r,o2#roato2Slo$en 6Iugosla$ia7. Datorit& e$oluiei istorice de2a lungul secolelor, 'ai ales )n E$ul 3ediu, popoarele si apoi naiunile s2au a'estecat pe arii geografice )ntinse, astfel c& nu s2a putut reali+a, la sf(rsitul pri'ului r&+,oi 'ondial, o deplin& departa8are statal& pe criterii etnice. "ractic, nu e.ista ar& f&r& 'inorit&i naionale. "onderea ac'+tora 'ra *' circa 3 D =n &'2o+lo:acia, 31D =n 6olonia, 23D =n Iugo+la:ia, 1"D =n Bulgaria, 11D =n 0u+tria, 10D =n >ngaria 'tc. In )om?nia - potri$it recens&'(ntului din 1930 populaia total& era *' 1".057.02" locuitori, *intr' car'( 12.9"1.32 rom?ni !71,9D#, 1. 25.507 unguri !7,9D#, 7 5.521 g'rmani !6,15D#, 72".115 ':r'i ! D#, 5"2.115 rut'ni +i ucraini'ni !3,2D#,. 09.150 ru+i !2,3D#, 366.3" bulgari !2D#, 262.501 igani !1,5D#, 15 .772 turci !0,9D#, 105.750 g&g&u+i !0,6D#, 51." 2 c'2i +i +lo:aci !0,35#, 51.062 s(r,i, croai si slo$eni !0,3D#, ".130 polon'<i !0,3D#, dup& care ur'au, cu procente 'ai 'ici, greci, t&tari, ar'eni, al,ane+i, *uani si alte nea'uri. Aceste date concrete ar&tau c& ponderea 'inorit&ilor naionale era de 2",1D; ac'+t'a +' a7lau =n toat' pro:inciil' i+toric' rom?n'+ti, cu o pon*'r' mai mar' =n Buco:ina, Do,rogea si Transil$ania. Datorit& dispers&rii lor teritoriale, precu' si politicii statului ro'(n, )n ara noastr& nu s2au de+$oltat 'isc&ri separatiste, care s& pun& )n pericol unitatea naional&, asa cu' s2au )nregistrat )n &'2o+lo:acia, 6olonia +au Iugo+la:ia. )n ce pri$este religia locuitorilor, situaia se pre+enta astfel/ ortodo.& -13.10".227 !72,6D#, greco2catolic& - 1. 27.391 !7,9D#, ro'ano2catolic& -1.23 .151 !6,"D#, 'o+aic& - 756.930 ! ,2D#, refor'at2cai$in& -710.706 !3,9D#, e$ang*elic&2luteran& - 39".759 !2,2D#, 'a*o'edan& -1"5. "6 !1D#, unitarian& 69.267 !0, D#, ,aptist& - 69.562 !0,3D#, lipo$ean& - 57.2"" !0,35D# +i cu +ub 0,1D ad$entist& - 16.102, arm'ano-10

gregorian& - 10.005, ar'eano2catolic& 2l . 0, alt' r'ligii +i +'ct' 7. 3 , 9i,er2cuget&tori -6.60 , nedeclarat& - 6.6"6. "ro$incia cea 'ai o'ogen& *in punct *' :'*'r' r'ligio+ 'ra .lt'nia !99D - orto*oc+i#, iar c'a mai 'o+aicat& era Transil$ania, unde se )nt(lneau aproape toate confesiunile. Dup& 191", un nu'&r i'portant de ro'(ni a r&'as )n afara granielor statului ro'(n. "otri$it unor date statistice, nu'&rul acestora era *' p'+t' un milion, *intr' car' 250.000 tr&iau )n Rusia 6Uniunea7 So$ietic&, 230.000 =n Iugo+la:ia, 60.000 =n Bulgaria, 23.000 =n >ngaria, 0.000 =n 0lbania, 13.000 =n &'2o+lo:acia, 200.000 =n S.>.0., 100.000 =n 0u+tralia, 70.000 =n &ana*a. 6roc'+ul *' 'migrar' +i imigrar' a cuprin+ circa 10.000 *' p'r+oan' p' an. 0u pl'cat *in )om?nia =n >ngaria =nCur *' 200.000 *' p'r+oan', car' au optat pentru cet&enia 'ag*iar&, iar 2.000 *' turci, mai al'+ *in ;obrog'a +i +u*ul Ba+arabi'i, +-au +tabilit =n 1urcia. 0u :'nit =n )om?nia p'+t' 200.000 e$rei 6'ai ales din "olonia si Rusia So$ietic&7, 30.000 arom?ni !*in @r'cia, Bulgaria +i 0lbania#, 10.000 rom?ni *in S.>.0. +i &ana*a. )n perioada inter,elic&, #",#(-'- ,- o.*$/#( a cunoscut o e$oluie po+iti$&. #u un spor natural de 35 la 1.000 *' locuitori, )om?nia +' a7la p' primul loc =n /uropa !ultimul loc 'ra ocupat *' Su'*ia, cu 15 na+t'ri la 1.000 de locuitori7, )n acelasi ti'p, Ro'(nia ocupa pri'a po+iie )n pri$ina 'ortalit&ii infantile, cu 20 *'c'+' la 1.000 de nou n&scui !p' ultimul loc +' a7la Su'*ia, cu ,7 *'c'+' la 1.000 de nou n&scui7, )n cele dou& decenii ale perioadei inter,elice, Ro'(nia a cunoscut un spor *'mogra7ic *' , milioan' *' locuitori, aCung?n* =n 1939 la o populaie de aproape 20 milioan'. )'parti<area de'ografic& dup& -,##'- ,- 'o()#*- 'ra =n 1930 ur'&toar'a( 77,7"D =n m'*iul rural, 22,2D )n cel ur,an. Interesant este c&, la sf(rsitul perioadei inter,elice, ponderea populaiei rurale a crescut la "1,"D, ac'+t 7apt *ator?n*u-+' rat'i *' natalitat' mai mar' =n lum'a +at'lor. 1otu+i, )n cifre a,solute, populaia ur,an& a crescut de la 2.0"7.612 locuitori !=n 1919# la 3.621.666 locuitori !=n 1939#. Structura populaiei era si'ilar& cu cea a +tat'lor :'cin'( locuiau la +at' 7",6D din cet&enii Bulgariei, 77,7D *in c'i ai Iugo+la:i'i, 65D *in c'i ai 6oloni'i 'tc. )n Ungaria populaia rural& a$ea o pon*'r' *' 52D, iar =n &'2o+lo:acia *' 0D !*intr' car' 60D =n Slo:acia#. "otri$it recens&'(ntului din 1930, )om?nia a:'a +a+' ora+' cu p'+t' 100.000 de locuitori. "e pri'ul loc se afla capitala &rii, Bucuresti !6 0.000 locuitori7, ur'at& la 'are distan& de #*isin&u !115.000#, #ern&ui

!l 13.000#, Ia+i !103.000#, &luC !101.000#, 4alai !101.000#. Bucur'+tii 'rau c'l mai mar' ora+ *in <ona +u*-'+t european&, fiind considerat 0'icul "aris1, datorit& stilului ar*itectural, ,ule$ardelor largi si lu'inoase, $itrinelor atr&g&toare, dar si instituiilor sale de )n$&&'(nt si cultur&. Structura populaiei dup& +*o/-0#)"# era si'ilar& cu cea a 'ediului de locuire. Recens&'(ntul din 1930 indica ur'&toarele date concrete/
Total /5ploatar'a +olului In*u+tri' #o'er si credit 1ran+port Instituii pu,lice S&n&tate, sport, di$ertis'ent Alte categorii, nedeclarai *umr de locuitori 13.070.300 1.715.000 722.100 505.500 "66.500 19".600 97 .900

;
72,

9,5 ,0 2," ," 1,1 5,

#o$(rsitoarea 'a8oritate a populaiei Ro'(niei se ocupa cu agricultura, =n timp c' =n industrie lucra 'ai puin de 10D din totalul acesteia. : pondere foarte 'ic& o a$ea populaia din ser$icii, care nici '&car nu a fost recen+at& ca atare, )n aceast& perioad&, ponderea populaiei car' +' ocupa cu agricultura 'ra =n Bulgaria *' "0D, =n Iugo+la:ia - 7"D, =n &'2o+lo:acia - 29D, >ngaria - 51D, 6olonia - 65D. !ara cu cea 'ai puin& populaie care se ocupa de e.ploatarea solului era Anglia !5,6D#; =n aceast& ar&, 6,2D dintre locuitori erau angrenai )n acti$it&i industriale.

b# Caracteristicile vieii politice


%iaa politic& din Ro'(nia a fost puternic 'arcat& de introducerea 1o2)')# )"#1-*0$'. #onstituia a fost 'odificat& )n iulie 1917, iar decretul2lege pentru refor'a electoral& a ap&rut )n noie',rie 191". Se pre$edea ca Adunarea Deputailor s& fie aleas& prin $ot uni$ersal, egal, direct, secret si o,ligatoriu de toi ,&r,aii 'a8ori 6peste 21 ani#. 6'ntru S'nat +' c'r'a $(rsta 'ini'& de 0 *' ani. Se cu$ine preci+at faptul c& si actele de Unire conineau de<i*'ratul :otului uni:'r+al. 0+t7'l, (eclaraia privind unirea Basarabiei cu Romnia, *in 27 marti' 191", pre$edea c& alegerile parla'entare 0se $or 7ac' p' ba<a :otului uni:'r+al, *ir'ct +i +'cr't%. &e$oluia Adun&rii aionale de la Al,a lulia din l *'c'mbri' 191" cerea/ 0)nf&ptuirea des&$(rsit& a unui regi' curat de'ocratic pe toate terenurile $ieii pu,lice. 12

%ot o,stesc, direct, egal, secret, pe co'une, )n 'od proporional, pentru a',ele se.e, )n $(rst& de 21 *' ani%. 5egislaia ro'(neasc& se )nscria )n ansa',lul refor'elor )nf&ptuite )n Europa acelei perioade. : anali+& co'parati$& pri$ind $(rsta la care se acorda dreptul de $ot si situaia fe'eilor arat& ur'&toarele/
0ara )om?nia 0lbania 0u+tria Bulgaria &'2o+lo:acia @r'cia Iugo+la:ia 6olonia 1urcia >ngaria Camer +enat Dre$t de &ot$entm #emei

21 21 21 21 21 21 21 21 1"
2 /B 30/,

0 0 21 26 0 30 29/B 30/,

*a

*a *a da;dup& 30 *' ani

%otul uni$ersal a c*e'at la $iaa politic& acti$& 'ilioane de cet&eni. Siste'ul partidelor politice s2a di$ersificat. Al&turi de $ec*ile partide de gu$ern&'(nt -ib'ral +i &on+'r:ator - si2au desf&surat acti$itatea 5iga 6"artidul7 "oporului, "artidul !&r&nesc, "artidul Nationali+t;'mocrat, 6arti*ul Social-;'mocrat !*':'nit 6arti*ul Sociali+t# =n :'c2iul )'gat. -or li s2au al&turat partidele din pro$inciile unite/ "artidul aional Ro'(n din Transil$ania, "artidul !&r&nesc din Basara,ia, "artidul De'ocrat al >nirii *in Buco:ina ; =n anii 1920-1923, ac'+t'a au 7u<ionat cu parti*' *in :'c2iul Regat. S2au constituit partide ale 'inorit&ilor naionale/ "artidul 4er'an, "artidul 3ag*iar, Uniunea E$reilor "&'(nteni 'tc. 1r'ptat, +-au cr'at parti*' '5tr'mi+t', *' +t?nga !6arti*ul &omuni+t *in )om?nia# +i *' *r'apta 65iga Ap&r&rii aional2#restine, 5egiunea Ar*ang*elul 3i*ail, "artidul National-Sociali+t @'rman 'tc.#. )'gimul politic *in )om?nia a ':oluat p' o cal' democratic/ specific& 'arii 'a8orit&i a +tat'lor 'urop'n'. I'ediat dup& adoptarea actelor de Unire a )nceput aciunea de #"2-.*$*- $ +*o1#"(##'o* #02o*#(- respecti$e )n cadrul statului naional unitar rom?n. 0+t7'l, la 9/22 aprili' 191" a 7o+t publicat *'cr'tul prin car' +' rati7ica unir'a B asara,iei cu Ro'(nia)n aceeasi +i, doi repre+entani ai ac'+t'i pro:incii au 7o+t inclu+i =n gu:'rnul )om?ni'i; p'ntru a*mini+trar'a teritoriului dintre "rut si istru funcionau Directorate 3inisteriale cu sediul la #*isin&u, conduse de directori nu'ii prin *'cr't r'gal, =n <iua *'
13

13/26 *'c'mbri' 191" au 7o+t promulgat' *'cr'tul pri:in* rati7icar'a unirii 1ran+il:ani'i cu )om?nia +i c'l p'ntru numir'a =n gu:'rnul )om?ni'i a tr'i repre+entani ai acestei pro$incii- un alt decret, din aceeasi +i, sta,ilea c& 0p(n& la definiti$a organi+are a Ro'(niei )ntregite1 conducerea ser$iciilor pu,lice din Transil$ania era )ncredinat& #onsiliului ;irig'nt. 6rin *'cr't'l' r'gal' *in 19 *'c'mbri' 191"/1 ianuari' 1919 +' rati7ica unir'a Buco:in'i; erau nu'ii doi repre+entani ai acesteia )n gu$ernul Ro'(niei si se asigura re+ol$area pro,le'elor specifice acestei pro$incii de c&tre Secretariatele de Ser$iciu cu sediul la #ern&ui. Toate decretele 'enionau c& a7ac'ril' str&ine, ar'ata, c&ile ferate, posta, telegraful, telefoanele, circulaia financiar&, $&'ile, )'pru'uturile pu,lice, sigurana statului intrau )n atri,uiile e.clusi$e ale gu$ernului Ro'(niei. :rganele ad'inistrati$e local' a:'au m'nir'a *' a 7acilita proc'+ul *' int'grar' a Ba+arabi'i, Transil$aniei si Buco$inei )n cadrul statului ro'(n Iar& disfuncionalit&i si cu luarea )n consideraie a particularit&ilor create de2a lungul $re'ii- ele lucrau su, conducerea gu$ern ului )om?ni'i. 6' ac''a+i lini' +' =n+cri' a*optar'a cal'n*arului gr'gorian !+tilul nou7 pe )ntreg cuprinsul &rii, utili+at p(n& atunci nu'ai )n Transil$ania si Buco:ina 1 3iua *' l aprili' 1919 +til :'c2i *':'nin* 15 aprili' +til nou. =n noi'mbri' 1919 au a:ut loc prim'l' al'g'ri g'n'ral' pa ba<a $otului uni$ersal din istoria Ro'(niei, )n ur'a c&rora cet&enii au ales un singur "arla'ent. Este se'nificati$ faptul c& presedintele #onsiliului de 3ini+tri *'+'mnat =n urma ac'+tor al'g'ri a 7o+t ar*'l'an - 0l'5an*ru %aida2%oe$od, care a depus 8ur&'(ntul )n +iua de l dece',rie 1919, c?n* se )'plinea e.act un an de la Unirea Transil$aniei cu Ro'(nia, )n sedina sole'n& din 29 *'c'mbri' 1919, desf&surat& su, presedinia lui icolae lorga, 6arlam'ntul a :otat l'gile prin care se ratifica unirea Basara,iei, Buco$inei si Transil$aniei cu patria2'a'&. E.istena "arla'entului - care )ntrunea repre+entani ai 'ilioanelor de cet&eni de pe )ntreg cuprinsul &rii, a gu$ernului - =n car' intrau 7runta+i al )ntregului spaiu ro'(nesc, f&cea inutil& 'eninerea organelor ad'inistrati$e pro$inciale, )n consecin&, la aprili' 1920 s2a *ot&r(t desfiinarea #onsiliului ;irig'nt *in 1ran+il:ania, a S'cr'tariat'lor *' S'r:iciu *in Buco:ina +i a ;ir'ctorat'lor 3ini+t'rial' *in Ba+arabia, c''a ce a asigurat 'ai 'ult& operati$itate si funcionalitate aparatului de stat. 1

In <iua *' 15 octombri' 1922 a a:ut loc =ncoronar'a r'g'lui ,'r*inan* +i a r'gin'i 3aria la Al,a2Iulia, )n faa #atedralei :rtodo.e !+p'cial construit& pentru acest e$eni'ent7, act ce se'nifica consfinirea unei realit&i istorice/ 3area Unire, )nf&ptuit& )n 191", =mplinir'a c'lui mai +cump i*'al al poporului rom?n.

c# Viaa cotidian
%iaa de +i cu +i a ro'(nilor a cunoscut o e$oluie dinspre tradiionalis' spre 'odernitate, )n peisa8ul statului ro'(n au fost integrate orasele si satele din Basara,ia, Buco$ina si Transil$ania, fiecare cu specificul s&u. :cupaiile s2au di$ersificat, 'ai ales ca ur'are a de+$olt&rii industriei si a +c*i',&rii condiiilor de 'unc&. Fa'ilia a continuat s& fie 'ediul cel 'ai propice pentru $iaa cotidian& a ro'(nilor, indiferent de etnie. 5ocuina, )',r&c&'intea, 'oda au cunoscut e$oluii spectaculoase, 'ai ales )n 'ediul ur,an. Ali'entaia a r&'as cea tradiional&, doar )n fa'iliile foarte )nst&rite )nregistr(ndu2 se o di$ersificare nota,il&. Asistena 'edical& a r&'as precar&, fapt ce e.plic& procentul foarte ridicat al 'ortalit&ii infantile. %iaa politic& a intrat )n cotidian, 'ai ales datorit& ca'paniilor 'l'ctoral' !=n p'rioa*a 1919-1939 au a:ut lor 11 al'g'ri parlam'ntar'#.

,) #tiina si cultura
Stiina de carte este un ele'ent i'portant )n aprecierea gradului de ci$ili+aie a unui popor, )n 1930, circa 57D dintre ro'(ni stiau s& scrie si s& citeasc&- cei 'ai 'uli )n Transil$ania !6",3D#, cei 'ai puini )n Basara,ia !3",1D#. "(n& )n 19 0, apro5imati: 65D *intr' locuitorii )om?ni'i 'rau stiutori de carte, )n alte state europene situaia se pre+enta astfel/ Bulgaria -60D, >ngaria - " D, 6olonia - 67D, &'2o+lo:acia - 92D. u'&rul cel 'ai 'are al stiutorilor de carte se )nregistra )n Frana !9 D#. #aracteristica esenial& a Ro'(niei era puternica de+$oltare a !nvmntului lic'al +i a c'lui uni:'r+itar, pr'cum +i a7irmar'a unor mari personaliti )n do'eniile stiinei, artei si culturii. Realitatea istoric& arat& c&, dup& 191" - prin noul ca*ru cr'at ca urmar' a unirii Ba+arabi'i, Buco:in'i +i 1ran+il:ani'i - )om?nia a cunoscut o e$oluie po+iti$&, fiind una dintre &rile cu cea 'ai puternic& de+$oltare econo'ic&, politic& si cultural& din Europa.

15

2 3INAMICA ECONOMIEI NATIONA&E

a- ,rsturi 0enerale >nir'a *in 191" a *u+ la !ntrirea potenialului economic al Ro'(niei, a creat condiiile necesare fructific&rii la scar& naional& a ,og&iilor solului si su,solului, a accentuat ponderea industriei )n ansa',lul econo'iei naionale. 5eg&turile econo'ice tradiionale au c&p&tat un cadru g'ogra7ic-+tatal a*'c:at, au 7o+t lic2i*at' bari'r'l' :amal' ri*icat' *' 7o+t'l' imp'rii p' t eritoriul ro'(nesc, ceea ce a asigurat pieei interne o deplin& unitate. &omparati: cu anul 191 , suprafaa ara,il& a Ro'(niei a crescut de la 6,6 milioan' la 1 ,6 'ilioane *a, cea acoperit& cu p&duri de la 2,5 milioan' la 7,3 'ilioane *a, reeaua c&ilor f'rat' *' la .300 Am la circa 11.000 <', fora 'otrice a industriei s2a '&rit cu 235D, c'l' mai i'portante progrese )nregistr(ndu2se )n industria electric& ! 29, D# +i c*i'ic& !320D#. )n perioada i'ediat ur'&toare Unirii, )n faa econo'iei ro'(nesti se puneau dou& pro,le'e eseniale/ aceea a *-/$(-*##, a $indec&rii r&nilor pricinuite de r&+,oi si de ocupaia str&in&, si aceea a inte0rrii la scar& naional& a tuturor ra'urilor econo'ice, a $alorific&rii noului cadru politico2statal f&urit )n 191". Ni:'lul de la care se pleca era foarte sc&+ut/ )n 1919 +' r'ali<a *oar 20-25D din producia anului 1913, c''a c' =n+'mna dup& aprecierea econo'istilor - o in$oluie de 10-15 ani. 6ractic, =ntr'aga 'conomi' 'ra de+organi+at&/ Ro'(nia, care )nainte de r&<boi 'ra unul *intr' c'i mai mari e.portatori de cereale din Europa, a fost ne$oit& s& i'porte )n anul 1919 gr(u pentru *rana populaiei. "olitica gu$erna'ental& s2a caracteri+at prin aplicarea doctrinei 4+*#" "o# %"0#"-5, care $i+a asigurarea independenei 'conomic' a Ro'(niei, 'oderni+area structurilor econo'iei naionale, prin cresterea 16

inter$eniei statului )n $iaa econo'ic&, fapt reflectat si )n sporirea ponderii 'inisterelor econo'ice )n structura gu$erna'ental&. b# Evoluia principalelor ramuri ale economiei naionale I",)02*#$ a ,eneficiat de un spri8in susinut din partea statului. 3&surile $i+(nd refacerea produciei au ur'&rit )n acelasi ti'p si reali+area unui organis' econo'ic unitar si funcional, )nc& din ianuarie 1919 a luat fiin& Direcia Refacerii )n cadrul 3inisterului Industriei si #o'erului, prin care gu$ernul s2a i'plicat )n ac*i+iionarea si transportul '&rfurilor din str&in&tate, acord(nd prioritate produselor a,solut necesare econo'iei naional' !utilaC', mat'rii prim' 'tc.#. >n rol important 1-a a:ut Soci'tat'a aional& de #redit Industrial, constituit& )n 1923, car', prin politica *' credite, a spri8init de+$oltarea industriei. #u a8utorul statului au fost )nfiinate mari =ntr'prin*'ri m'talurgic' cu proc'+' t'2nologic' compl'5', =ntr' car' Fa,rica de S(r'& de la #('pia Tur+ii !1922#, U+inele Titan2 &drag2#&lan !192 #, #opsa 3ic&2#ugir !1925#, pr'cum +i =ntr'prin*'ri con+tructoar' *' 'asini din r(ndul c&rora se re'arc&/ 3ala.a2Bucuresti !1926#, I.0.).-Bra+o: !1926#. 6otri:it *at'lor +tati+tic', aproap' 60D *in totalul =ntr'prin*'rilor in*u+trial' '5i+t'nt' =n 1930 fuseser& )nfiinate dup& 191". =n int'r:alul 1923-193" industria ro'(neasc& s2a de+$oltat )ntr2un rit' de 5, D p' an, unul *intr' c'l' mai ri*icat' *in =ntr'aga lum'. =n perioada inter,elic&, Ro'(nia ocupa pri'ul loc )n Europa si locul sase din lu'e la producia de petrol 6ni$elul 'a.i' de e.tracie fiind de ",7 milioan' ton' =n 1936#; locul al *oil'a =n /uropa la e.tracia de aur !5.355 Ag. =n 1937#, dup& Suediaacelasi loc 6dup& Uniunea So$ietic&7 la e.tracia *' ga<' C !256. 91.0 2 m =n 1937#. )om?nia *i+pun'a *' o in*u+tri' petrolier& la ni$el 'ondial, )n ceea ce pri$este e.tracia, prelucrarea, tran+portul; =n rafin&riile din ar& se prelucra 95D din ieiul e.tras. )om?nia pro*uc'a n'gru *' 7um, cauciuc +int'tic, pr'cum +i opt tipuri *' loco'oti$e, $agoane de toate categoriile 6c&l&tori, '&rfuri, cisterne7, autobu<', motoar' 'l'ctric', aparat' *' ra*io, ca<an' cu aburi *' :ariat' tipuri, elice si piese speciale pentru construcii na$ale, instalaii petroliere la ni$elul te*nicii 'ondiale. Dintre reali+&rile de $(rf ale perioadei de dup& 3area Unire se re'arcau a$ioanele ro'(nesti construite la I.A.R.2Braso$, cu perfor'ane si'ilare celor produse de statele foarte de+$oltate din punct *' :'*'r' 'conomic. 0+t7'l, a:ionul I.0.).-"0 cu un pla7on *' 11.500 m +i
17

o $ite+& de 530 <' pe or& se clasa pe locul 3 =n /uropa, iar 1.0.)."1 +' a7la, +ub raportul :it'<'i *' <bor, p' locul *in lum'. "otri$it aprecierilor f&cute de econo'isti, )n 193" producia auto*ton& satisf&cea "0D din necesit&ile de produse industriale ale Ro'(niei. T*$"0+o*2)*#'- au cunoscut si ele o e$oluie po+iti$&. S2a reali+at, mai al'+ =ntr' anii 1929-1933, o reea rutier& 'odern&, s2a introdus transportul interur,an cu auto,u+ul 6)nc& din 1921#. 6rogr'+' important' au 7o+t =nr'gi+trat' =n *om'niul tran+porturilor 7'ro:iar', prin mo*'rni<ar'a +i+t'mului *' +'mnali<ar' +i *iriCar', acop'rir'a n'c'+arului *' :agoan' +i loco'oti$e. S2au construit noi linii pentru c&ile ferate 6Il$a 3ic&2%atra Dornei, #aranse,es2Resia, Tulcea2Ba,agad, Eforie Sud23angalia7- a =nc'put con+truir'a liniilor Bumb'+ti--i:'<'ni +i Sal:a-4i+'u, car' +' :or ter'ina dup& anul 19 . )om?nia *i+pun'a *' un important tran+port prin con*uct' !*' circa 760 <'7 care legau +ona petrolier& din %alea "ra*o$ei cu Bucurestiul, #onstana si :ltenia. De ase'enea, dispunea de un transport aerian mo*'rn; =n 1920 )om?nia a creat, )'preun& cu Frana, cea dint(i co'panie a$iatic& internaional& din lu'e 6pentru traseul "aris2%iena2Budapesta2B'lgra*-Bucur'+tiI+tanbul#. Transportul pe ap& era asigurat de a$igaia Flu$ial& Ro'(n& si de S'r:iciul 3aritim )om?n, companii car' +' bucurau *' =ncr'*'r'a c&l&torilor ro'(ni si str&ini. =n 1927 s2a inaugurat pri'a central& telefonic& auto'at& 6)n Bul':ar*ul ;acia *in Bucur'+ti#, iar prin con+truir'a 6alatului 1'l'7oan'lor !ca urmar' a conc'+iunii acor*at' 7irm'i am'rican' International Tele$<one and Tele.ra$< din e= >or<7, care a intrat )n funciune )n 1933, Ro'(nia dispunea de aparatur& la ni$elul te*nicii 'ondiale. A.*#()'2)*$ a r&'as principala ra'ur& a econo'iei naionale, )n structura propriet&ii agrare s2au produs 'utaii su,staniale. Din cele 9.2 2.930 2a c?t r'pr'<'ntau mo+iil' *' p'+t' 100 2a, +-au '5propriat 6.123.7"9 *a., adic& 66,1D. 6rin aplicar'a r'7orm'i agrar', 1, milioan' 7amilii au primit 3,7 'ilioane *a de teren ara,il, la care se ad&ugau 2,7 milioan' 2a, r'pr'<'nt?n* i<la<uri comunal'. -otul m'*iu al un'i gospod&rii &r&nesti era de 3," *a, )n ti'p ce o gospod&rie independent& din punct de $edere econo'ic tre,uia s& ai,& 'ini'u' 5 *a. "roprietatea 'ic& 6su, 10 *a7 deinea 73,7D din totalul suprafeei agricole a &rii. : puternic& fr(n& )n calea 'oderni+&rii agriculturii a fost suprapopulaia agricol&, adic& 1"

acea fora de 'unc& disponi,il& din lu'ea satului, care nu2si g&sea pla+am'nt =n alt' ramuri 'conomic'. S-au *'pu+ '7orturi, p' linie gu$erna'ental&, pentru spri8inirea 'icilor proprietari, dar re+ultatele au fost 'odeste. : anu'it& contri,uie au adus la de+$oltarea agriculturii Institutul de #ercet&ri Agrono'ice, #a'erele de Agricultur&, #onsiliul Superior al Agriculturii, Institutul aional de ?oote*nie. A )nceput producia intern& de ,ato+e, se'&n&tori si alte 'asini agricole, care )n 193" satisf&cea "0D din necesit&ile Ro'(niei. "roducia la *ectar a cunoscut o crestere sensi,il& )n perioada 1921-193" !*' la ",56 c2intal' la 12,5 c2intal' la gr?u, +i *' la ",1 c2intal' la 13,6 c*intale la poru',7, dar ea a r&'as )n continuare cu 'ult su, 'edia european&. "roducia glo,al& a sporit de la 7,1 milioan' ton' la 13,6 milioan' ton' =n 1929 6ni$elul 'a.i' din perioada inter,elic&#. )om?nia +' a7la p' pri'ul loc )n Europa si pe locul al cincilea pe glo, la producia total& de porumb, p' locul al patrul'a *in /uropa +i p' locul al <'c'l'a *in lum' la producia de gr(u, pe locul )nt(i din lu'e la producia de floarea soarelui. 1inan-'- au cunoscut e$oluii fluctuante, )n 1920 +-a r'ali<at unificarea 'onetar& prin retragerea din circulaie a ru,lelor 6)n Basara,ia7 si coroanelor 6)n Transil$ania si Buco$ina7. Dup& repetate )ncerc&ri de r':alori<ar' a l'ului la cur+ul *in 191 , =n 1929 s2a reali+at sta,ili+area 'onetar& la un curs de 32 *' ori mai mic *'c?t c'l ant'b'lic. 1r'ptat, +-a =nr'gi+trat un proc'+ *' *':alori<ar', car' a aCun+ =n 1936 la 36D, iar =n 193" la 56D. 5eul a r&'as o 'oned& li,er2con$erti,il&, particip(nd la op'raiunile de ,urs& din Europa si S.U.A. Datoria e.tern& a crescut de la 2,9 miliar*' l'i =n 1921, la 1 1 miliar*' l'i =n 1933 6cel 'ai )nalt ni$el7, sc&+(nd apoi la "0 miliar*' l'i =n 193". Dac& )n 1933 datoria e.tern& a,sor,ea 3", D *in bug't, =n 193" pon*'r'a ac'+t'ia +-a r'*u+ la 7D, astfel c& ac*itarea ei de$enise suporta,il& pentru contribuabilii rom?ni, =n 19 1, c?n* )om?nia a +u+p'n*at plata *atori'i '5t'rn', ac'a+ta 'ra *' 63 miliar*' l'i. =ntr' 1922-19 0, tran+7'rul p'+t' grani& de profit si de capital, )'preun& cu anuit&ile datoriei pu,lice e.terne, s2a ridicat la 06 'iliarde lei, adic& de 13, ori ,ugetul naional pe anul 193", cel 'ai su,stanial ,uget din perioada inter,elic&. : pro,le'& cu care s2a confruntat econo'ia ro'(neasc& a fost ac''a a capitalului str&in, )n 1916, pon*'r'a ac'+tuia =n in*u+tria )om?ni'i !:'c2iul )'gat# 'ra *' circa "0D !=n in*u+tria p'trolului proc'ntul ating'a 9"D#. #a ur'are a efortului de de+$oltare prin fore proprii, a cresterii 1 9

put'rii econo'ice a &rii, pre+ena capitalului str&in )n industrie s2a redus la 37D !=n in*u+tria p'trolului ac'+ta a:'a 70D *in totalul capitalului#. Comerul e.terior al Ro'(niei s2a aflat la un ni$el foarte sc&+ut )n 1919, dup& care a cunoscut cresteri nota,ile. Balana co'ercial& a fost )n general acti$&, )n anii cri+ei econo'ice s2a practicat o politic& de forare a e.portului, desi preurile produselor ro'(nesti cunosteau o sc&dere sensi,il& 6)n anul 1929, :aloar'a un'i ton' '5portat' 'ra *' .000 l'i, iar =n 1932 *' l ."00 lei- dac& )n 1929 +' '5portau 6,6 tone de produse ro'(nesti pentru o ton& de produse str&ine, )n 1933 raportul 'ra *' 15,6 tone pentru o ton&7. #a ur'are a 'utaiilor sur$enite )n econo'ia naional&, cereal'l' au pi'r*ut primul loc la '5port, 7iin* =nlocuit' *' pro*u+'l' p'troli'r' !cu o pon*'r' *' 2D din totalul e.portului ro'(nesc7. : alt& caracteristic& o constituia cresterea controlului de stat asupra co'erului e.terior, care din 193 :i<a 9/10 *in totalul ac'+tuia. In ac'la+i timp +-au =nr'gi+trat o cr'+t'r' a importului *' mat'rii prim' !*' la 9,6D, =n 1930, la 33,"D =n 1939# +i o sc&dere a i'portului de produse fa,ricate 6de la 65D, =n 1930, la 33D =n 1939#. c# Economia romneasc !n 1938 3utaiile sur$enite )n perioada inter,elic& au de'onstrat o e$oluie po+iti$& a econo'iei naionale, )n 193", industria ptoduc&toare de 'i8loace de producie deinea o pondere de 5,5D, iar cea produc&toare de 'i8loace *' con+um *' 5 ,5D din totalul produciei in*u+trial', c''a c' in*ica o sensi,il& apropiere )ntre cele dou& 'ari grupe. "e ra'uri, $aloarea produciei se pre+enta astfel/ l # c*i'ic& 6inclusi$ petrol7- 2# 'etalurgic&- 3# te.til&- # electrote*nic&- 5# piel&rie- 6# 2?rti' +i art' gra7ic'; 7# ali'entar&. #ontri,uia ra'urilor econo'iei naionale la produsul social si la $enitul naional, )n 193", era ur'&toarea/
Ramura In*u+tri' Agricultur& si sil$icultur& #onstrucii 1ran+porturi #irculaia '&rfurilor 0lt' ramuri !rodu"ul "ocial ; 39,0 30,1 1enitul naional ; 30," 3",1

5, 6,
11,2 1 ,9

, 6,5 5,3

7,9

Ra'urile neagricole 6industria, construciile, transporturile7 a$eau o pon*'r' *' 50,"D =n pro*u+ul +ocial +i *' 1,7D )n $enitul naional. Aceste
20

date arat& li'pede c& Ro'(nia )ncetase s& 'ai fie un stat agrar, de$enind un 02$2 $.*$*-#",)02*#$'. 6r'*ominant' 'rau =ntr'prin*'ril' in*u+trial' mici. Enciclo$edia Romniei constata c& 9","D *in totalul =ntr'prin*'rilor a$eau 'ai puin de 20 *' p'r+oana, =n timp c' =ntr'prin*'ril' cu p'+t' 200 de persoane a$eau o pondere 'ai 'ic& de 0,1D. ;'-a lungul =ntr'gii perioade inter,elice s2a 'eninut o suprapopulaie rural&, adic& o for& de 'unc& disponi,il& )n lu'ea satelor, care nu2si g&sea plasa'entul dorit )n acti$it&i econo'ice din 'ediul ur,an. 6ro:inciil' i+toric' unit' =n 191" s2au integrat ar'onios )n econo'ia &rii, unde le era locul firesc. : atest& puternica de+$oltare, dina'is'ul $ieii lor econo'ice. Astfel, din nu'&rul societ&ilor anonim' in*u+trial' '5i+t'nt' =n 1939 )n Transil$ania, aproape trei sferturi erau )nfiinate dup& 191". Indicatorul cel 'ai sintetic pri$ind de+$oltarea econo'ic& a unei &ri '+t' venitul naional p' locuitor, =n 193", ac'+ta +' pr'<'nta a+t7'l( )om?nia - 110 dolari 6alte surse indic& 9 *' *olari#; 1urcia - 62 *olari, @r'cia - 76 *olari, 6ortugalia "1 *olari, Bulgaria - "9 *olari, 6olonia -9 *olari, Iugo+la:ia - 106 *olari, >ngaria -10" dolari, Frana - 1 6 *olari, 0nglia - 90 *olari, S.>.0. 512 *olari !c'l mai =nalt *in lum' la ac'a dat&7. Aceste date arat& li'pede c&, desi era )n ur'a unor state de+$oltate ale lu'ii, Ro'(nia se g&sea )ntr2o situaie a$anta8oas& co'parati$ cu +tat'l' :'cin', *' car' o l'ga un *'+tin i+toric comun. =n7r?ng?n* num'roa+' ob+tacol' - =ntr' car' *i+trug'ril' *in timpul pri'ului r&+,oi 'ondial, ra$agiile cri+ei econo'ice din 1929-1933, presiunea 'onopolurilor str&ine - )om?nia a cuno+cut =n p'rioa*a inter,elic& o de+$oltare econo'ic& se'nificati$&.

21

3 VIA'A P%$I,IC*

a# P)2-*#'- 02$2)')# #onstituia din 1923, car' *' 7apt pr'lua t'5tul l'gii 7un*am'ntal' *in 1"66, pr':'*'a la art. 33( 0Toate puterile statului e'an& de la naiune, care nu le poate e.ercita dec(t nu'ai prin delegaiune si dup& principiile si regulile ase+ate )n #onstituiunea de fa&1. Ea a$ea la ,a+& principiul separ&rii puterilor )n stat )n/ putere legislati$&, putere e.ecuti$& si putere 8udec&toreasc&. . Repre+entaiunea aional& se )'parte )n dou& Adun&ri/ Senatul si Adunarea Deputailor1 !art. 3 #. S' f&cea preci+area c& 0'e',rii Adun&rilor repre+int& naiunea1 !art. 2#. Adunarea Deputailor se co'punea din deputai alesi de cet&enii ro'(ni maCori, prin :ot uni:'r+al, 'gal, *ir'ct, obligatoriu +i +'cr't p' ba<a repre+ent&rii 'inorit&ilor. 5egislaia electoral& pre$edea c& dreptul de $ot, ca si drepturile politice )n general, era acordat nu'ai pentru ,&r,aii 'a8ori 6de la 21 *' ani =n +u+#, =n pri$ina fe'eilor, se sta,ilea c& 0legi speciale, $otate cu 'a8oritate de dou& trei'i, $or deter'ina condiiunile su, care fe'eile pot a$ea e.erciiul drepturilor politice. Drepturile ci$ile ale fe'eilor se $or sta,ili pe ,a+a deplinei egalit&i a celor dou& se.e1. "entru a fi eligi,il )n Adunarea Deputailor, potri$it #onstituiei din 1923, se cerea/ a fi cet&ean ro'(n, a a$ea e.erciiul drepturilor ci$ile si politic', a a:'a :?r+ta *' 25 de ani )'plinii, a a$ea do'iciliul )n Ro'(nia. Senatul se co'pun'a *in +'natori al'+i +i +'natori *' *r'pt. 6rima cat'gori' era aleas& de cet&enii ro'(ni care a$eau $(rsta de 0 de ani )'plinii,
22

precu' si de 'e',rii consiliilor 8udeene si de 'e',ri/ consiliilor comunal' +i urban' !c?te unul de fiecare 8ude7, de 'e',rii #a'erelor de #o'er, de Industrie, de 3unc& si de Agricultur& - c(te unul din fiecare circu'scripie si pentru fiecare categorie- de fiecare Uni$ersitate 1 c?t' un +'nator, al'+ prin :otul pro7'+orilor. /rau m'mbri *' drept ai Senatului, )n $irtutea )naltei situaii deinute )n stat si )n ,iseric&/ 'ostenitorul tronului de la $(rsta de 1" ani )'plinii, el a:?n* *r'pt *' :ot *'lib'rati: *' la :?r+ta *' 25 ani )'plinii- 'itropoliii &rii, episcopii epar*ioi ai Bisericii .rto*o5' )om?n' +i @r'co-&atolic'; capii con7'+iunilor r'cuno+cut' *' +tat, c?t' unul *' 7i'car' con7'+iun', dac& au fost alesi sau nu'ii confor' legilor &rii si repre+int& un nu'&r de p'+t' 200.000 *' cr'*incio+i, pr'cum +i r'pr'<'ntantul +up'rior r'ligio+ al mu+ulmanilor *in )'gat; pr'+'*int'l' 0ca*'mi'i )om?n'. 3an*atul acestor senatori )nceta o dat& cu calitatea sau de'nitatea ce le atri,uia dreptul. De$eneau senatori de drept/ fostii presedini ai #onsiliului de 3ini+tri, =ntruc?t a:'au o :'c2im' de patru ani )n aceast& funcie- fostii 'inistri a$(nd o $ec*i'e de cel puin sase ani- fostii presedini ai #orpurilor legislati$e, care au e.ercitat aceast& acti$itate cel puin )n cursul a opt sesiuni ordinare- fostii senatori si deputai alesi )n cel puin +ece legislaturi independent de durata lor- fostii pri'2 presedini ai )naltei #uri de #asaie si 9ustiie, care au ocupat aceast& funcie sau pe cea de presedinte la #asaie cinci anigeneralii )n re+er$& si )n retragere- cei care au e.ercitat co'anda unei ar'ate )n faa ina'icului, ca titular, ti'p de cel puin trei luni- cei care au )ndeplinit funcia de sef al 3arelui Stat 3a8or sau de inspector general de ar'at& 6co'andant de ar'at&7, )n ti'p de pace, cel puin patru anifostii presedini ai Adun&rilor aionale de la #*isin&u, #ern&ui si Al,a lulia, care au declarat Unirea cu Ro'(nia. #resterea nu'&rului senatorilor de drept a f&cut ca interesul partidelor politice pentru acest corp legiuitor s& fie sc&+ut. In practic&, lupta electoral& s2a desf&surat, )n principal, pentru o,inerea unui nu'&r c(t 'ai 'are de locuri )n Adunarea Deputailor, care era o oglind& fidel& a re+ultatelor )nregistrate la urne. Durata 'andatului, at(t al deputailor, c(t si al senatorilor, era de ani. &-.-$ -'-(toral *in 27 marti' 1926 a sporit nu'&rul senatorilor de drept, ad&ug(nd si pe presedintele #onsiliului ;irig'nt *in 0r*'al. Ele'entele esenial'ente noi introduse de aceast& lege se refereau la centrali+area re+ultatelor si repartiia 'andatelor. Dac& p(n& atunci acestea 23

+' c'ntrali<au la ni:'l *' 8ude, fiind procla'ai alesi candidaii care au )ntrunit cel 'ai 'are nu'&r de $oturi, noua lege sta,ilea c& $oturile se centrali+ea+& la ni$elul &rii si apoi se calculea+& procentul o,inut *' fiecare grupare )n parte fa& de nu'&rul total al $otanilor pe )ntreaga ar&- gruparea care o,inea cel 'ai 'are nu'&r de $oturi, dar cel puin un proc'nt *' 0D fa& de celelalte grup&ri, era declarat& grupare 'a8oritar&, iar celelalte, grup&ri 'inoritar'; pragul 'l'ctoral 'ra *' 2D, *ar l'g'a ad'itea o e.cepie/ se preci+a c& din nu'&rul total al 'andatelor sta,ilit pe )ntreaga ar& se reduceau 'andatele atri,uite grup&rilor 'inoritare )n circu'scripiile unde acestea au )ntrunit 'a8oritatea a,solut&, c*iar dac& pe )ntreaga ar& nu au o,inut procentul de 2D. Apoi, 'andatele se reparti+au astfel/ gruparea 'a8oritar& pri'ea 8u'&tate din nu'&rul 'andatelor, iar cealalt& 8u'&tate se )'p&rea )ntre toate grupurile, inclusi$ cea 'a8oritar&, proporional cu procentele de $oturi o,inute de fiecare dintre ele. )n ca+ul )n care nu se declara nici o grupare 'a8oritar&, 'andatele se )'p&reau )ntre toate grup&rile proporional cu procentul o,inut de fiecare dintre ele. u'&rul total al deputailor a fost sta,ilit la 3"7, iar c'l al +'natorilor la 25 !*intr' car' 113 alesi la colegiul uni$ersal7. Aceast& lege afecta egalitatea $otului, deoarece puterea de dese'nare a $otului dat grup&rii 'a8oritare era 'ai 'are dec(t al celui dat grup&rilor 'inoritare. Iniiati$a legislati$& aparinea e.ecuti$ului 6regelui7 si parlam'ntarilor. 6roi'ctul *' l'g' +' *i+cuta =n comi+ia *' +p'cialitat', apoi )n co'isiile reunite, dup& care se depunea )n plen. Aici se $ota luarea )n considerare a proiectului, apoi ur'au discuia si $otarea pe articole. ;'<bat'r'a +' =nc2'ia prin :otul g'n'ral, car' put'a 7i prin ri*icar' +i +'*'r', prin :iu grai +au prin +crutin +'cr't !cu bil'#. 6arlam'ntul a:'a *r'pt *' control a+upra put'rii '5'cuti:'. 6otri:it #onstituiei, fiecare 'e',ru ai Adun&rii a$ea dreptul de a adresa 'inistrilor )ntre,&ri si interpel&ri, la care acestia erau o,ligai s& r&spund&. Fiecare Adunare tri'itea 'inistrilor petiiile ce2i erau adresate de cet&eni- 'inistrii erau datori s& dea e.plicaii asupra acestor petiii ori de c(te ori Adunarea o cerea. Dac& parla'entarii nu erau 'ulu'ii de acti$itatea gu$ernului sau a unor 'inistri, puteau depune 'oiune de cen+ur&- adoptarea acesteia atr&gea dup& sine de'isia celor pusi )n cau+&. Deputaii si senatorii se ,ucurau de i'unitate parla'entar&/ 0 ici unul din 'e',rii uneia sau celeilalte Adun&ri nu poate fi ur'&rit sau prigonit pentru opiniile si $oturile e'ise de d(nsul )n cursul e.erciiului 2

'andatului s&u1 !art. 5 #. Un alt articol din #onstituie pre$edea/ 0 ici un 'e',ru al uneia sau celeilalte Adun&ri nu poate, )n ti'pul sesiunii, s& fie nici ur'&rit, nici arestat, )n 'aterie de represiune, dec(t cu autori+area Adun&rii din care face parte, afar& de ca+ul de flagrant delict. Dac& ar fi arestat pre$enti$ sau ur'&rit )n ti'pul c(nd sesiunea era )nc*is&, ur'&rirea sau arestarea tre,uie supuse apro,&rii Adun&rii din care face parte, )ndat& dup& desc*iderea sesiunii #orpurilor legiuitoare. Detenia sau ur'&rirea unui 'e',ru al uneia sau celeilalte Adun&ri este suspendat& )n ti'pul sesiunii, dac& Adunarea o cere1 !art. 55#. Puterea e ecutiv 23uvernul-. &on*uc'r'a tr'burilor cur'nt' al' statului era asigurat& de gu$ern. #onstituia din 1923 pr':'*'a la art. 92( 04u$ernul e.ercit& puterea e.ecuti$& )n nu'ele regelui1. 3odul de alc&tuire a gu$ernului nu era foarte clar sta,ilit prin #onstituie. 5egea funda'ental& pre$edea c& 03inistrii )ntrunii alc&tuiesc #onsiliul de 3ini+tri, car' '+t' pr'<i*at, cu titlul *' pr'+'*int' al &on+iliului *' 3ini+tri, de acela care a fost )ns&rcinat de rege cu for'area gu$ernului1, )n leg&tur& cu persoana pe care regele o putea dese'na pentru constituirea gu$ernului e.istau dou& interdicii/ a7 0 u poate fi 'inistru dec(t cel care '+t' rom?n sau cel puin care a do,(ndit naturali+area1 !art. 9 #. b# $Nici un m'mbai al 7amili'i r'gal' nu poat' 7i mini+tru% !art. 95#. De regul&, regele )ncredina unei persoane 'andatul de a for'a gu$ernul, iar aceasta alc&tuia lista 'inistrilor pe car' o pr'<'nta +u:'ranului p'ntru a o aproba prin *'cr't. Faptul c& regele era 0capul puterii ar'ate1, iar 'ilitarii nu a$eau dreptul s& fac& politic&, a creat o,iceiul ca su$eranul s&21 propun& pe 'inistrul ap&r&rii naionale. &-.-$ +-"2*) o*.$"#6$*-$ #"#02-*-'o* a fost pu,licat& a,ia )n augu+t 1929. Aceasta sta,ilea c& 0regele dese'nea+& persoana )ns&rcinat& cu 7ormar'a gu:'rnului. ;'cr'tul *' numir' a pr'+'*int'lui &on+iliului +' contrase'nea+& de presedintele de #onsiliu de'i+ionat +au r':ocat; 'l poat' 7i contra+'mnat +i *' noul pr'+'*int' *' &on+iliu%. ;'cr'tul *' numir' a mini+trilor 'ra contra+'mnat *' pr'+'*int'l' &on+iliului. 6rimul 'inistru si 'inistrii intrau )n funciune dup& depunerea ur'&torului 8ur&'(nt )n faa regelui/ 09ur s& respect #onstituiunea si legile &rii, s& ap&r drepturile ei si s& p&stre+ secretele de stat1 !art. 3#. S'r:iciil' +tatului 'rau grupat' p' mini+t'r', iar mini+trul 'ra +'7ul ad'inistraiei 'inisterului s&u. Erau sta,ilite prin lege +ece 'ini+t'r', +i 25

anu'e/ 3inisterul de Interne, 3inisterul de E.terne, 3inisterul de Finane, 3inisterul de 9ustiie, 3inisterul Instruciunii "u,lice si al #ultelor, 3ini+t'rul 0rmat'i, 3ini+t'rul 0griculturii +i ;om'niilor, 3ini+t'rul Industriei si #o'erului, 3inisterul 3uncii, 3inisterul S&n&t&ii si :crotirii Sociale. Se preci+a c& 'inisterele si su,secretariatele de stat nu se puteau )nfiina si desfiina dec(t prin lege- nu'&rul su,secretariatelor de stat nu putea dep&si nu'&rul 'inisterelor- reparti+area lor pe 'inistere se f&cea prin *'cr't r'gal. 6otri:it art. 2", $6r'+'*int'l' &on+iliului *' 3ini+tri '+t' seful gu$ernului1. 5egea sta,ilea atri,uiile fiec&rui 'inister )n parte, pr'cum +i +tructura ac'+tora. >lt'rior, prin *'cr'te regale s2au )nfiinat noi 'inistere, iar altele s2au scindat- de ase'enea, s2 au instituit noi funcii/ $icepresedintele #onsiliului de 3inistri 6)n octo',rie 1932# +i mini+tri *' +tat !*in octombri' 1930#. )n fapt, s2 a a8uns, dup& nu'ai doi ani de la a*optar'a l'gii *in augu+t 1929, la o du,lare a nu'&rului de 'inistri si +'cr'tari *' +tat. Puterea 4udectoreasc 25ustiia-. #ea de2a treia ra'ur& a puterii de stat era 8ustiia. "otri$it articolului 0 din #onstituie, 0"uterea 8udec&toreasc& se e.ercit& de organele ei. @ot&r(rile lor se pronun& )n $irtutea legii si se e.ecut& )n nu'ele regelui1. "entru )ntregul stat e.ista o singur& #urte de #asaie si 9ustiie- aceasta a$ea dreptul s& 8udece constituionalitatea legilor si s& le declare inaplica,ile pe c'l' car' 'rau contrare #onstituiei. 9udec&torii erau ina'o$i,ili, #onstituia su,liniind/ 0#el $&t&'at )n drepturile sale, fie printr2un act ad'inistrati$ de autoritate, fie printr2un act de gestiune f&cut )n c&utarea legilor si regula'entelor, fie prin rea2$oin& a autorit&ilor ad'inistrati$e de a re+ol$a cererea pri$itoare la un drept, poate face cerere la instanele 8udec&toresti pentru recunoasterea dreptului s&u. :rganele puterii 8udiciare 8udec& dac& actul este ilegal, )l pot anula sau pot pronuna daune ci$ile p(n& la data resta,ilirii dreptului $&t&'at, a$(nd si c&derea de a 8udeca si cererea de desp&gu,ire, fie contra autorit&ii ad'inistrati$e, c*e'ate )n 8udecat&, fie contra funcionarului $ino$at1 !art. 107#. =n iuni' 192 a fost adoptat& &-.-$ +-"2*) )"#/#($*-$ 7),-ctoreasc/ prin care se pre$edea organi+area de 8udec&torii ur,ane, rurale si 'i.te, de tri,unale 6)n capitale de 8ude7, a 12 #uri de Apel, precu' si a unei )nalte #uri de #asaie si 9ustiie, care 8udeca situaiile e.cepi onal' 6constituionalitatea legilor, acu+aiile aduse 'inistrilor7.
26

)n fiecare capital& de 8ude e.ista un tri,unal cu una sau 'ai 'ulte seciuni- fiecare seciune a$ea un presedinte, cel puin doi 8udec&tori de sedin&, unul sau doi supleani, precu' si grefieri, a8utori de grefieri si i'piegai. "e l(ng& 8udec&torii de sedin&, fiecare tri,unal a$ea 8udec&tori cu )ns&rcin&ri speciale 6de instrucie, sindic, pentru tutel&, pentru infraciunile 'inorilor7. "e l(ng& tri,unalele din Tulcea, #onstana, Silistra si Durostor funciona c(te un 0#adiat1 care 8udeca dup& legile si u+urile 'usul'ane afacerile ci$ile dintre 'a*o'edani, pri$itoare la organi+area fa'iliei, puterea p&rinteasc&, di$or, c&s&torie, succesiuni. "e l(ng& fiecare tri,unal funciona o #urte de 9urai, care 8udeca afaceri cri'inale, delicte politice si de pres&. 3ini+t'rul 6ublic +au 6arc2'tul +' compun'a( la =nalta &urt' *' #asaie, dintr2un procuror general si sase procurori- la #urile de Apel, *intr2un procuror general si un nu'&r de procurori pre$&+ui de fiecare &urt'; la tribunal', *intr-un procuror cap *' parc2't +i un +ub+titut. "rocurorul general al #urii de #asaie a$ea dreptul s& atace cu recurs toate actele 8udec&toresti contrare legii. &onsiliul Supre' al 3agistraturii era alc&tuit din/ colegiul presedinial al )naltei #uri de #asaie- pri'ii presedini ai #urilor de Apel sau presedintele 6unde e.ista o singur& secie7- inspectorii 8udec&toresti- 'inistrul de 8ustiie sau delegatul s&u. #onsiliul )si d&dea a$i+ul asupra confir'&rilor, nu'irilor si )naint&rilor 'agistrailor, asupra altor c*estiuni puse de 'inistrul de 8ustiie- a $alid&rii e.a'enelor de 'agistrat- a confir'&rii celor propusi s& fie declarai ina'o$i,ili 'tc. 5egea pre$edea c& 'agistraii nu puteau ocupa o alt& funcie pu,lic&, nu puteau fi alesi )n "arla'ent sau )n consiliile co'unale si 8udeene, nu puteau s& fie ad'inistrator sau cen+or )n societ&i co'erciale. Se e.cepta calitatea de profesor la Facultatea de Drept sau la o scoal& superioar& din orasul de resedin& al 'agistratului. Mo"$*8#$ (R-.-'-). Dup& 191", Ro'(nia a continuat s& fie un stat cu regi' 'onar*ic2constituional. )n siste'ul politic al &rii, regele ocupa un loc c'ntral. 6otri:it l'gii 7un*am'ntal' *in 1923, $6ut'ril' constituionale ale regelui sunt ereditare )n linie co,or(toare direct& si legiti'& a 3a8est&ii Sale regelui &arol I *' 9o2'n<oll'rn Sigmaring'n *in ,&r,at )n ,&r,at prin ordinul de pri'ogenitur& si cu e.cluderea perpetu& a 7'm'ilor +i cobor?torilor lor% !art. 77#. 27

5a urcarea pe tron, regele depunea ur'&torul 8ur&'(nt/ 09ur a p&+i #onstituiunea si legile poporului ro'(n, a 'enine drepturile lui naionale si integritatea teritoriului1 !art. "2#. 0rticolul "" din #onstituie sta,ilea +*-*o.$2#1-'- su$eranului/ 0Regele nu'este si re$oc& pe 'inistrii s&i. El sancionea+& si pro'ulg& legile. El poate refu+a sancionarea sa. El are dreptul de a'nistie )n 'aterie politic&. Are dreptul de a ierta sau de a mic+ora p'depsele )n 'aterii cri'inale, afar& de ceea ce se statorniceste )n pri$ina 'inistrilor. El nu poate suspenda cursul ur'&rii sau al 8udec&ii, nici a inter$eni prin nici un 'od )n ad'inistraia 8ustiiei. El nu'este sau confir'& )n funciile pu,lice potri:it l'gilor. El nu poate crea o nou& funciune f&r& lege special&. El face regula'ente necesare pentru e.ecutarea legilor, f&r& s& poat& $reodat& 'odifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe ni'eni de '5'cutar'a lor. /l '+t' capul put'rii armat'. El confer& gradele 'ilitare )n confor'itate cu legea. El $a conferi decoraiunile ro'(ne confor' unei anu'ite legi. El are dreptul de a ,ate 'oned& confor' unei legi speciale. El )nc*eie cu statele str&ine con$eniunile necesare pentru co'er, na2$igaiune si alte ase'enea- )ns& pentru ca aceste acte s& ai,& autoritate )ndatoritoare, tre,uie 'ai )nt(i a fi supuse puterii legislati$e si apro,ate de ea1. 0rticolul 90 preci+a c& regele 0desc*ide sesiunea Adun&rilor l'giuitoar' prin 3esa81, la care Adunarea si Senatul adopt& r&spunsurile la 3esa8. Regele pronuna )nc*iderea sesiunii, putea con$oca "arla'entul )n sesiune e.traordinar&. Deose,it de i'portante erau ur'&toarele pre$ederi/ $/l Er'g'l' - n.n.F ar' *r'ptul *' a *i<ol:a am,ele Adun&ri deodat& sau nu'ai una din ele. Actul de di+ol$are tre,uie s& conin& con$ocarea aleg&torilor p(n& )n dou& luni de +ile si a Adun&rilor p(n& )n trei luni. Regele poate a'(na Adun&rile- oricu', a'(narea nu poate dep&si ter'enul de o lun&, nici a fi re)nnoit& )n aceeasi sesiune f&r& consi'&'(ntul Adun&rilor1. 0rticolul 3 stipula c& 0"uterea legislati$& era e.ercitat& colecti$ de c&tre rege si Repre+entaiunea aional&1, alc&tuit& din dou& Adui&ri. 6otri:it articolului 35, 0Iniiati$a legilor este dat& fiec&reia din cele trei ramuri al' put'rii l'gi+lati:'%.
2"

0rticolul 39 gl&suia/ 0"uterea e.ecuti$& este )ncredinat& regelui, care o e.ercit& )n 'od regulat prin #onstituiune1, iar la articolul 92 +' pr'ci<a( $@u:'rnul e.ercit& puterea e.ecuti$& )n nu'ele regelui, )n 'odul sta,ilit prin #onstituiune1. -a articolul 0 citi'/ 0"uterea 8udec&toreasc& se e.ercit& de organele ei. @ot&r(rile lor se pronun& )n $irtutea legii si se e.ecut& )n nu'ele r'g'lui%. &on7orm articolului "7, 0"ersoana regelui este in$iola,il& 3inistrii lui sunt r&spun+&tori. ici un act al regelui nu poate a$ea t&rie dac& nu $a fi contrase'nat de un 'inistru, care prin aceasta c*iar de$ine r&spun+&tor de acel act1, )n #onstituie se f&c 'a pr'ci<ar'a( $=n nici un ca< or*inul :'rbal sau scris al regelui nu poate ap&ra pe 'inistru de r&spundere1 6articolul 97#. ;' a+'m'n'a, la articolul 9" se spunea/ 0Fiecare din a',ele Adun&ri, precu' si regele au dreptul de a cere ur'&rirea 'inistrilor si a-i trimit' )naintea )naltei #uri de #asaie si 9ustiie, care singur&, )n seciuni unit', '+t' =n *r'pt a-i Cu*'ca%. Regele a$ea iniiati$a, al&turi de Adun&rile legiuitoare, de a re$i+ui #onstituia )n total sau )n parte 6articolul 129#, iar re$i+uirea se f&cea de Adun&ri 0)n acord cu regele1 6articolul 130#. 5egea funda'ental& a$ea la ,a+& principiul potri$it c&ruia 0regele do'neste, dar nu gu$ernea+&1, )ns& pre$ederile concrete erau suscepti,ile de interpret&ri diferite, )n fond, nu e.ista ra'ur& a acti$it&ii de stat )n care 'onar*ul s& nu fie i'plicat. Regele Ro'(niei era, dup& 191 , 9-*,#"$", I, car' a a*u+ o contri,uie i'portant& la reali+area 3arii Uniri si la de+$oltarea &rii )ntregite. El a fost influenat de o ca'aril& 6regina 3aria, Barbu Stirb'G# +i s2a ,a+at pe Ion I.#. Br&tianu, pe care21 considera 0+odia ,un& a Ro'(niei1. ,'r*inan* I nu a 7o+t un $arbitru% =n *i+puta *intr' parti*'l' politic', deoarece a )nclinat )ntotdeauna ,alana )n fa$oarea ". .5. )n 191", 1919 +i 1925, princip'l' mo+t'nitor &arol a renunat la calitatea sa. 5a 31 *'c'mbri' 1925, #onsiliul de #oroan& a acceptat renunarea lui &arol, =n <iua *' ianuari' 1926, Adunarea aional& #onstituant& a pri'it renunarea lui &arol +i a proclamat ca +ucc'+or p' 3i2ai; *'oar'c' ac'+ta era 'inor, s2a *ot&r(t instituirea unei Regene. S2a apelat la articolul "3 *in #onstituie, care pre$edea/ 0Regele, )n $ia& fiind, poate nu'i o Regen&, co'pus& din trei persoane, care, dup& 'oartea regelui, s& e.ercite puterile regale )n ti'pul 'inorit&ii succesorului tronului. Aceast& nu'ire se $a face 29

cu pri'irea Repre+entaiunii aionale1. Regena e.ercita, totodat&, si tutela asupra 0succesorului tronului )n ti'pul 'inorit&ii lui%. -a 20 iuli' 1927 a )ncetat din $ia& regele ,'r*inan*, astfel c& a intrat )n funciune Regena, deoarece M#8$# I 'ra minor !a:'a *oar 6 ani7. Dup& tr'i ani, =n <iua *' 6 iuni' 1930, princip'l' &arol a sosit )n ar&, iar la " iuni' a *':'nit r'g' +ub num'l' *' C$*o' $' II-'-$. ,o+tul +u:'ran a *':'nit mo+t'nitorul tronului +i a primit titlul *' $3ar' 4oi':o* *' 0lba lulia%. :,iecti$ul central al aciunii lui &arol al II-l'a a 7o+t cr'+t'r'a rolului 'onar*iei )n $iaa de stat. Acest obi'cti: a 7o+t atin+ la 10 7'bruari' 193", c?n* - )ntr2o at'osfer& politic& e.tre' de tensionat& - a recurs la o lo$itur& *' +tat, impun?n* apoi, la 27 7'bruari' 193", o nou& #onstituie prin care prerogati$ele su$eranului erau 'ult sporite. Regi'ul s&u - *' autoritat' 'onar*ic& - a durat p(n& la 6 +'pt'mbri' 19 0, c(nd a fost ne$oit s& a,dice. 5a tron a re$enit fiul s&u M#8$#, dar principalele prerogati$e regale fuseser& preluate de generalul Ion Antonescu, de$enit 0conduc&torul statului1. b- 1unc#o"$*-$ *-.# )')# ,- o(*$2#( )nc& din 1"66, elita politic& din Ro'(nia a optat pentru adoptarea unei #onstituii 0croite1 dup& 'odelul ,elgian, adic& cel 'ai de'ocratic din Europa acelei perioade. Ulterior, s2a desf&surat o acer,& disput& )n 8urul 0for'elor f&r& fond1, adic& al unei legislaii 'oderne, i'pus& unei societ&i aflate la )nceputul e'ancip&rii sale politice. Disputa s2a atenuat dup& pri'ul r&+,oi 'ondial, dar pro,le'a )n sine a r&'as/ )n ce '&sur& legile *'mocratic' a*optat' +-au aplicat '7'cti: si c(t de real& era de'ocraia )n )om?nia. =n iuli' 1917, #onstituia a fost 'odificat&, introduc(ndu2se $otul uni$ersal, egal, direct si secret pentru toi cet&enii 6,&r,ai7. Decretul2lege din noie',rie 191" detalia pre$ederile constituionale, aduc(nd preci+&ri i'portante. "entru a fi ales )n Adunarea Deputailor sau )n Senat, pe l(ng& condiiile de $(rst& se cerea/ a fi cet&ean ro'(n- a a$ea e.erciiul drepturilor ci$ile si politice- a a$ea do'iciliul real )n Ro'(nia. #et&enii pri'eau certificat de aleg&tor- cei care nu2si e.ercitau 0f&r& te'ei legiti'1 dreptul de $ot erau a'endai cu su'e $ariind )ntre 20 +i 500 l'i. Intro*uc'r'a 1o2)')# )"#1-*0$' a a:ut ca r'<ultat cr'+t'r'a spectaculoas& a nu'&rului de aleg&tori, 'utarea centrului de greutate al $ieii electorale de la oras la sat si sc*i',area 'odului de desf&surare a luptei politice. Dac& p(n& la r&+,oi, )n regi'ul $otului pe colegii, e.istau
30

circa 100.000 de aleg&tori cu $ot direct, dup& adoptarea legii electorale, nu'&rul ac'+tora a cr'+cut la c?t':a milioan' ! ,6 milioan' =n 1937#. =n 191 , un *'putat 'ra al'+ *' apro5imati: 00 de cet&enidecretul2lege din 191" sta,ilea c& un deputat era ales de 30.000 de cet&eni, iar prin decretul2 l'g' *in 1920 - *' 50.000 de cet&eni, adic& de 125 de ori 'ai 'uli co'parati$ cu perioada ante,elic&. &irca "0D din populaia Ro'(niei tr&ia )n sate, astfel c& &r&ni'ea a de$enit principala 'as& electoral&, iar centrul de greutate al confrunt&rilor politic' =n timpul al'g'rilor +-a mutat * e la oras la ar&. S2a sc*i',at si 'odul de desf&surare a ca'paniei electorale- dac& p(n& )n 191 un candidat )i putea $i+ita la do'iciliu pe toi aleg&torii din circu'scripia sa, )n condiiile $otului uni$ersal el tre,uia s& se adrese+e +ecilor de 'ii de oa'eni, s& participe la nu'eroase )ntruniri electorale, s& tin& discursuri )n 'edii foarte $ariate 6la clu,uri, la c(rciu'i, )n piee pu,lice 'tc.#, s& se a*r'+'<' unui public '5tr'm *' 't'rog'n !mari propri'tari, muncitori, &rani, intelectuali, negustori 'tc.#. -i*'rii politici - +'7ii *' parti*', mini+trii 'tc. -f&ceau ade$&rate turnee electorale )n toate pro$inciile istorice, pentru a con$inge aleg&torii c& repre+int& pe toi ro'(nii si nu doar pe cei din anumit' <on' g'ografice, )n ti'pul ca'paniei electorale, orasele si satele Ro'(niei erau )'p(n+ite cu afise, conin(nd progra'ele partidelor care se pre+entau )n alegeri, infor'aii despre candidaii care cereau $oturile cet&enilor. u lipseau )nde'nurile de a nu fi $otai ri$alii politici, care ar ur'&ri o,iecti$e egoiste, )n defa$oarea (rii. 5a r(ndul lor, aleg&torii au de$enit e.tre' de acti$i si interesai de pro'isiunile f&cute, stiind c& $otul lor c(nt&rea greu )n ,alana $ictoriei 'l'ctoral' a unui parti* +au altul, =ntruniril' 'l'ctoral' au a:ut un rol important )n cresterea gradului de i'plicare a cet&enilor Ro'(niei )n $iaa pu,lic&, aceasta fiind o e.presie eloc$ent& a caracterului de'ocratic al regi'ului politic *in p'rioa*a inter,elic&. #et&enii au a$ut dese prile8uri de a participa la $iaa electoral& si la alegerile parla'entare, )n inter$alul 1919-1937, =n )om?nia +-au desf&surat +ece alegeri pentru Adunarea Deputailor si pentru Senat 6)n 1919, 1920, 1922, 1926,1927,192",1931, 1932, 1933,H 1937#. Este o realitate c& evoluia partidelor politice a depins )n ,un& '&sur& de influena lor electoral&. Astfel, "artidul #onser$ator2"rogresist si 6arti*ul &on+'r:ator-;'mocrat au disp&rut din $iaa politic& )n 1922, c?n* nu au o,inut nici un loc =n 6arlam'nt. 6arti*ul 6oporului a a:ut un rol politic maCor =n anii 1919-1920, c(nd s2a ,ucurat de o larg& susinere 31

popular&, dup& care a intrat )ntr2un accentuat declin. "entru a nu de$eni o 0a'intire istoric&%, grupar'a lui .cta:ian @oga +-a *'+prin+ =n 1932 *in "artidul "oporului si a constituit o nou& organi+aie politic& - "artidul aional2Agrar. A,aterea de la linia progra'atic& pe ,a+a c&reia un partid a o,inut )ncrederea electoratului a generat reacia unor li*'ri politici. Spr' '5'mplu, =n 192", "artidul aional2!&r&nesc, afis(nd un larg progra' de refor'e, a o,inut 77,76D din totalul $oturilor. Dar, foarte cur(nd, s2a o,senAat c& 0era nou&1 pro'is& de naional2&r&nisti a r&'as un slogan electoral, )n faa acestei situaii, #onstantin Stere a fost ne$oit s&2si pre+inte de'isia din "artidul aional2!&r&nesc. In scrisoarea tri'is& lui luliu 3aniu, pr'+'*int'l' parti*ului, =n aprili' 1930, ac'+ta apr'cia( $;' la :'nir'a la c(r'& a "artidului aional2 !&r&nesc, a,ateri succesi$e de la principii si o serie de '&suri si acte, pe care - cu' stii, do'nule presedinte - am a:ut 'ereu onoarea si durerea s& le de+apro, ca neco'pati,ile cu 'etodele de gu$ernare de'ocratic& si parla'entar&, ca si cu ideologia noastr&, au creat )n 8urul partidului o at'osfer& destul de neprielnic&, pentru ca s& poat& fi cu succes de+l&nuit& o co'panie de ni'ic 8ustificat&, care a dus gu$ernul pre+idat de du'nea$oastr& )ntr2un i'pas1, )n 'ai 1931, &on+tantin St'r' a$ea s& )nte'eie+e "artidul !&r&nesc2 De'ocrat. )n noie',rie 1932, "artidul aional2!&r&nesc a fost p&r&sit de gruparea lui 4rigore lunian, care a constituit "artidul Radical2!&r&nesc. . '5pr'+i' a r'gimului *'mocratic +unt parti*'l' politic' car' repre+int& curente de opini', int'r'+' al' anumitor grupuri +ociopro7'+ional', 'tnic' 'tc. )n perioada inter,elic&, Ro'(nia a a$ut un larg e$antai de partide politice/ de dreapta 6"artidul #onser$ator2"rogresist, 6arti*ul &on+'r:ator-;'mocrat#, *' c'ntru !6arti*ul National--ib'ral, "artidul "oporului7, de centai2st(nga 6"artidul !&r&nesc, "artidul aional2!&r&nesc7, de st(nga 6"artidul Socialist, "artidul Social-;'mocrat#, *' e.tre'&2st(ng( 6"artidul #o'unist din Ro'(nia7, de e.tre'&2dreapt& 65egiunea Ar*ang*elul 3i2ail - @ar*a *' ,i'r#; *' a+'m'n'a, au acti:at partide ale 'inorit&ilor naionale 6"artidul 3ag*iar, "artidul 4er'an. 6arti*ul /:r'i'+c +.a.#. ,i'car' parti* a:'a un program +i i*'ologi', propunea soluii proprii pri$ind de+$oltarea statului ro'(n. #et&'nilor li +' o7'r'au o multitu*in' *' $:ariant'%, put?n* opta, prin :ot, a+upra un'ia +au alt'ia.
32

Dina'ica partidelor politice a reflectat, )n ,un& parte, capacitatea acestora de a propune soluii adec$ate pentru pro,le'ele cu care se confrunta Ro'(nia. Este un fapt c& "artidul National--ib'ral +-a a7lat la put'r' circa l . ani *in 20 ai p'rioa*'i int'rb'lic' =ntruc?t a 7o+t, '7'cti:, c'l 'ai ,ine organi+at, cu $i+iunea cea 'ai clar& asupra e$oluiei Ro'(niei dup& 3area Unire, a a$ut un progra' cuprin+&tor, precu' si lideri cu e.perien& politic& si net&g&duit& capacitate organi+atoric&. Acest partid si2a legat nu'ele de adoptarea #onstituiei din 1923, de legile de unificare 6ad'inistrati$&, 8udec&toreasc&, electoral&, pri$ind )n$&&'(ntul, cult'l' 'tc.#, de cele $i+(nd de+$oltarea econo'iei naionale 6legea 'inelor, a 'n'rgi'i, a ap'lor 'tc.#. )n perioada inter,elic&, alternana la putere a 7o+t o r'alitat'( 191"-1919 - 6arti*ul National--ibIral; 192J-1921 - 6arti*ul 6oporului; 1921-1922 - 6arti*ul &on+'r:ator-;'mocrat; 1922-1926 6arti*ul National--ib'ral; 1926-1927 - 6arti*ul 6oporului; 1927-192" 6arti*ul National--ib'ral; 192"-1931 - "artidul aional2!&r&nesc1931-1932 - o coaliie 6Uniunea aional&7- 1932-1933 - 6arti*ul aional2!&r&nesc- 1933-1937 - 6arti*ul National--ib'ral. u a e.istat nici o situaie )n care un partid s& +t'a la put'r' p'+t' limita *' ani a 6arlam'ntului p' car' +' +priCin'a. "rin alternana la putere s2au e.peri'entat diferite for'ule de abor*ar' a probl'm'lor cu car' +' con7runta )om?nia. ;' '5'mplu, gu:'rn'l' national-libIral' din pri'ul deceniu inter,elic au pro'o$at centrali+area ad'inistrati$&, iar cele naional2&r&niste din 192"-1930 au ur'&rit o descentrali+are prin crearea a sapte 0directorate 'inisteriale1. 5i,eralii au acionat )n spiritul doctrinei econo'ice 0prin noi )nsine1, iar naional2&r&nistii a 0porilor desc*ise1. #et&enii s2au putut astfel con$inge car' 'rau r'<ultat'l' practic' al' unor a+'m'n'a politici. &2iar +i li*'rii partidelor politice au putut constata unde se poate a8unge cu o anu'it& politic&, iar atunci c(nd au )neles c& ea nu era ,enefic& pentru ar& au renunat la ea. Este ca+ul naional2&r&nistilor, care, dup& ce )n pri'a gu:'rnar' !192"1931# au r'cur+ la ma+i:' =mprumuturi '5t'rn', =n 1933 au constatat c& efortul pentru ra',ursarea acestora era ruin&tor pentru Ro'(nia, drept care au suspendat unilateral plata datoriilor e.terne, cer(nd reesalonarea pl&ilor si au a,andonat doctrina 0porilor d'+c2i+'%. S2a )ncercat si for'ula unor gu$erne de coaliie, 'ai ales )n ti'pul r'g'lui ,'r*inan*, care dorea s& reali+e+e un 0consens1 al principalelor partide politice )ntr2o aciune co'un&, constructi$&. Eforturile su$eranului 33

nu au *at re+ultate, liderii politici nereusind s& dep&seasc& ri$alit&ile si disensiunile. 4u$ernul din 1919-1920 s2a creat ca ur'are a faptului c& nici un partid nu a$ea 'a8oritate parla'entar&, astfel c& el se spri8inea pe un $bloc parlam'ntar%, car' +-a *o:'*it a 7i *'+tul *' 7ragil. )'g'l' &arol al II-l'a a pro'o$at ideea gu$ernului de uniune naional& cu scopul de a di'inua rolul parti*'lor politic' +i *' a +' implica 'l =n+u+i =n acti:itat'a '5'cuti:ului. @u:'rnul *in 1931-1932, pr'<i*at *' Nicola' lorga, +-a do$edit a fi un e.peri'ent nereusit, astfel c& regele $a utili+a noi for'e si m'to*' p'ntru a-+i ating' obi'cti:'l' politic'. P$*'$ -"2)' a 7o+t '5pr'+ia tuturor parti*'lor +i cur'nt'lor politic'( con+'r:atori !1919-1922#, lib'rali !1919-1937#, a:'r'+cani !1919-1937#, &r&nisti !1919-1926#, naional2&r&nisti !1926-1937#, +ociali+ti !19191922#, social2de'ocrai !192"-1937#, comuni+ti !1931#, l'gionari !19311933#. Adunarea Deputailor si Senatul au de+,&tut si adoptat legi funda'entale pentru statul ro'(n 6#onstituia din 1923, l'gil' p'ntru refor'a agrar& din 1921, legile pentru organi+area ad'inistrati$& din 1925, 1929, 1936, l'gil' 'conomic' *in 192 +i 1929, legile pri$ind )n$&&'(ntul din 192 , 192", 1932 'tc.#. =n ac'la+i timp, parlam'ntul a 7o+t un important for de de+,ateri asupra tuturor pro,le'elor pri$ind situaia intern& si internaional& a Ro'(niei. De ase'enea, parla'entul a e.ercitat un control asupra acti$it&ii gu$erna'entale, prin )ntre,&ri si interpel&riun gu$ern, cel pr'<i*at *' 1aA' lonescu, a pri'it $ot de ,la' din partea Adun&rii Deputailor, )n ianuarie 1922, si a tre,uit s& de'isione+e. Anali+(nd co'po+iia social& a "arla'entului, constat&' c& dou& tr'imi !67D# din totalul deputailor si senatorilor erau a$ocai, proprietari si uni:'r+itari. >n cuno+cut +p'ciali+t =n probl'matica +ociologi'i politic', 3attei Dogan, aprecia/ 0#o'po+iia social& a parla'entului poate fi ilustrat& printr2o pira'id& cu $(rful )n 8os. Intr2ade$&r, categ oriil' +ocial' c'l' mai num'roa+' - &rani, 'uncitori, funcionari, arti+ani - nu 'rau, =n 'od practic, repre+entate1. Aceast& structur& era e.presia unei realit&i a societ&ii ro'(nesti, )n care gradul de cultur& politic& era 'ai sc&+ut, co'parati$ cu &rile occidentale, cu $ec*i tradiii de'ocratice. Mo"$*8#$ a constituit o i'portant& instituie a regi'ului de'ocratic din Ro'(nia, c&ut(nd s& 'edie+e )ntre puterile statului, astfel )nc(t s& se asigure o de+$oltare nor'al& a $ieii econo'ice, politice, soc ial' 'tc. Soluiile date )n re+ol$area cri+elor de gu$ern au satisf&cut, adeseori, starea de spirit a populaiei. Astfel, )n 1919, c?n* nici un parti* nu a c?+tigat 3

al'g'ril', r'g'l' ,'r*inan* a nu'it un gu$ern de coaliie, )n 1920 1-a a*u+ la put'r' p' 0l'5an*ru 0:'r'+cu, c'l mai popular om *in )om?nia =n ac'l mom'nt, =n 1922 a )ncredinat puterea lui Ion I.#. Br&tianu, cunoscut pentru e.cepionalele sale calit&i de lider politic si de stat. )n 192", Regena a o7'rit man*atul *' pr'mi'r lui luliu 3aniu, pr'+'*int'l' 6arti*ului aional2!&r&nesc, )n care o ,un& parte a populaiei )si punea 'ari sperane. Desigur, era )n interesul instituiei 'onar*ice s& inter$in& )n anu'ite 'o'ente pentru a da satisfacie opiniei public' +i a ':ita '+cala*ar'a tensiunilor politice si sociale. Regele era atent la dina'ica raporturilor de fore si c&uta s& dea soluii adec$ate. De regul&, for'area unui nou gu$ern era precedat& de consult&rile su$eranului cu liderii partidelor politic', car'-i ofereau sugestii, pre+ent(ndu2i propriile progra'e si aciuni pe care le preconi+au. Su, raport for'al, spiritul #onstituiei era respectat, regele u+(nd de prerogati$ele sale de 0'ediator1 )ntre forele politice, )n fapt, cel mai a*'+'a, *'ci<ia era de8a luat&, iar noul gu$ern se for'a nu pe ,a+a conclu+iei desprinse din aceste consult&ri, ci a celor sta,ilite )naintea =nc'p'rii lor. P*-0$ din Ro'(nia perioadei inter,elice a constituit, cu ade$&rat, o 0a patra putere )n stat1. u'&rul p'rio*ic'lor a cuno+cut o cr'+t'r' considera,il&/ de la 13 =n 1917 6ca ur'are a r&+,oiului7 s2a a8uns la l .233 =n 1922 +i 2.351 =n 1935. #ele 'ai 'ulte periodice erau consacrate $ieii politic', 7iin* '*itat' at?t =n Bucur'+ti, c?t +i =n pro:inci'. ;' '5'mplu, =n 1929, ap&reau la #lu8 69 p'rio*ic', cu un tiraC *' 22".050 '5'mplar', *intr' car' 1 )n li',a ro'(n& !5 .950 '5'mplar'# +i 55 )n li',ile 'inorit&ilor naionale !173.000 e.e'plare7. Un studiu alc&tuit )n 193 ar&ta c& )n acel an r':'n'au 3,7 p'rio*ic' la 100.000 *' 'tnici rom?ni +i 6 p'rio*ic' la 100.000 de cet&eni aparin(nd 'inorit&ilor naionale. "resa a fost un i'portant instru'ent de control asupra acti$it&ii gu$erna'entale, de co',atere a a,u+urilor si ilegalit&ilor co'ise de oa'enii politici aflai la putere sau )n opo+iie. De ase'enea, presa - mai al'+ prin articol'l' *' 7on* +i prin *i:'r+' alt' mat'rial', +'mnat' *' personalit&i precu'/ . lorga, "a'fil Seicaru, Stelian "opescu, ae lon'+cu, @rigor' @a7'ncu 'tc. - a contri,uit la educaia ci$ic& a ro'(nilor. "rogresele )nregistrate )n anii inter,elici )n do'eniul e$oluiei de'ocratice a $ieii politice din Ro'(nia au fost cu ade$&rat re'arca,ile, dac& face' o co'paraie cu perioada anterioar& pri'ului r&+,oi 'ondial. 35

0For'ele1 legale au fost 'ai ,ine 0acoperite1 de 0fondul1 societ&ii ro'(nesti, care a f&cut progrese i'portante pe calea 'oderni+&rii si a cresterii gradului de educaie ci$ic& a populaiei. 1otu+i, carenele re0imului democratic au 7o+t :i<ibil' +i au influenat $iaa politic& a Ro'(niei. Au fost preluate unele practici nede'ocratice din trecut, au ap&rut altele noi, s2au 'anifestat oscilaii si inconsec$ene care au pus adesea su, se'nul )ntre,&rii )nsusi 0fondul1 *'mocratic al legislaiei )n $igoare, )n pri'ul r(nd al #onstituiei. %otul uni$ersal a fost acordat unor cet&eni f&r& e.perien& politic&/ p(n& )n 191 , &r&ni'ea - care alc&tuia circa "5D din populaia Ro'(niei -$ota prin delegai, care alegeau c(te un deputat pe 8ude la colegiul al III2lea. 5a aceast& realitate se adaug& faptul c& o ,un& parte a electoratului 6circa 0D# nu stia s& scrie si s& citeasc&, astfel c& $otul era dat 'ai 'ult su, impr'+ia *' mom'nt, *'c?t p' ba<a un'i cunoa+t'ri r'al' a program'lor +i ideologiilor pre+entate de partidele politice. De altfel, pentru ca aleg&torii s& deose,easc& diferitele partide politice, acestea adoptau se'ne electorale sugesti$e/ steaua 6"artidul "oporului7, secera 6"artidul !&r&nesc7, crucea !6arti*ul National--ib'ral# 'tc. :piunile electorale au fost e.tre' de contradictorii, ceea ce arat& c& nu e.ista o cunoastere clar& a 0ofertelor politice1. Spre e.e'plu, "artidul National--ib'ral a o,inut 6,"D *in :oturi =n 1920, apoi 60,3D =n 1922, a sc&+ut la 7,3D =n 1926, p'ntru a urca la 61,7D =n 1927, a aCung' la 6,5D =n 192". "artidul aional2T&r&nesc a c(stigat 22,1D *in :oturi =n al'g'ril' parlam'ntar' *in 1926, a urcat la 77,7D =n 192", p'ntru ca =n 1931 s& o,in& doar 13,6D. Si 'ai spectaculoas& a fost e$oluia 6arti*ului 6oporului( 2, D =n 1920, 6,5D =n 1922, 52D =n 1926, p'ntru ca =n 1927, cu *oar l ,9D, s& nu ating& pragul electoral de 2D. Aceste oscilaii se datoresc si faptului c& e.istau cet&eni care nu a$eau anu'ite opiuni politice, dar, fiind o,ligai prin lege s& se pre+inte la urne, $otau cu partidul aflat la gu$ern, 'ai ales c& acesta a$ea aproape )ntotdeauna lista cu nu'&rul l, adic& pri'a pagin& a ,uletinului de $ot. E$ident, au e.istat si presiuni, acte de $iolen&, nu'eroase ilegalit&i comi+' de aparatul de stat, care au influenat re+ultatul alegerilor, asigur(nd $ictoria partidului aflat la putere. : caren& funda'ental& a de'ocraiei ro'(nesti a fost 'eninerea :'c2iului +i+t'm, intro*u+ *' &arol I, prin car' 4.)1-*")' /$(- +$*'$ -"2)'5. )'g'l' *'+tituia gu:'rnul +i num'a un altul, apoi *i<ol:a 36

parla'entul si anuna organi+area alegerilor pentru Adunarea Deputailor si pentru Senat. 4u$ernul proceda la destituirea $ec*ilor autorit&i locale 6pri'ari, prefeci7 si nu'irea unor oa'eni de )ncredere aparin(nd partidului instalat la putere- noile autorit&i acionau pentru asigurarea :ictori'i 'l'ctoral' a gu:'rnului. 6rin ac'+t +i+t'm, parlam'ntarii =+i *atorau )n cea 'ai 'are parte 'andatul aciunii gu$erna'entale. %ec*ea ,utad& a lui ".". #arp/ 03aiestate, dai2'i gu$ernul si $& dau parla'entul1, a fost )n ,un& '&sur& o realitate si dup& 191". )n perioada inter,elic& s2a )nregistrat un ade$&rat ($*)0-' .)1-*"$ -"2$', )n pri'ul deceniu de dup& 3area Unire s2au perindat la c(r'a &rii 11 gu$erne, iar )n cel de2 al doilea, 1 gu:'rn', *'ci =n total 25 gu:'rn' =n 20 de ani. Au e.istat doar dou& gu$erne care s2au 'eninut p&tai ani !1922-1926 +i 193 -1937#, *ar +i +a+' gu:'rn' car' au *urat c?t':a s&pt&'(ni, iar alte opt s2au aflat la c(r'& )ntre o lun& si dou& luni. E$ident, c& aceste dese sc*i',&ri de gu$erne au afectat coerena politicii de stat si, nu o dat&, au derutat 'area 'as& a cet&enilor. "artidele politice tr&iau mai al'+ prin +'7ii lor( ac'+tia =+i con+tituiau grupuri de interese care nu ineau sea'a de organis'ele statutare de con*uc'r'. 6arti*ul National--ib'ral a cuno+cut p'rioa*a +a *' glori' atunci c(nd a fost pre+idat de Ion I. #. Br&tianu !1909-1927#, personalitate 'arcant& a istoriei ro'(nilor. Acesta nu con$oca dec(t arareori forurile statutare de conducere, lu(nd deci+ii dup& consult&ri personale cu diferii fruntasi, pe care stia s&2i utili+e+e cu '&iestrie/ I.4. Duca pentru organi<ar'a parti*ului; 0l'5an*ru &on+tantin'+cu p'ntru man':r' *' culi+' )'potri$a opo+iiei%intil& Br&tianu pentru pro,le'e econo'ice si finan ciar' 'tc. Dup& 'oartea lui Ion l.#. Br&tianu, "artidul National-ib'ral a cunoscut o e$oluie descendent&, ur'asii s&i, %intil& Br&tianu !1927-1930#, I.@. ;uca !1930-1933# si 'ai ales #onstantin l.#. Br&tianu !193 -19 7# neput(nd s& u'ple golul l&sat prin decesul liderului s&u, sur$enit )n 1927. )n "artidul aional2!&r&nesc, figura central& era luliu 3aniu presedintele acestui partid( 1926-1933, 1937-19 7. Su, aparenta unei a'a,ilit&i des&$(rsite si a unei de'ocraii e.tre' de largi )n raporturile cu ceilali fruntasi ai partidului, acesta ur'&rea cu o perse$eren& rar )nt(lnit& s& o,in& a*'<iun'a la un punct *' :'*'r' p' car' +i-1 +tabil'a *inaint'. 6urta negocieri +eci de ore 60pertract&ri1 cu' +icea el7, d&dea cu$(ntul tuturor s&2si e.pri'e opiniile, dar nu reinea dec(t ideile care con$ergeau spre soluia g(ndit& de el, pe care e$ita s& o e.pri'e. Atunci c(nd se a8ungea la 37

conclu+ia pe care o dorea, 0do'nul pre+ident1, cu un aer s'erit, declara c&, aceasta fiind 0$oina de'ocratic e.pri'at&1, el si2o )nsuseste. "artidul "oporului a tr&it prin personalitatea generalului A$erescu- atunci c(nd $mitul 0:'r'+cu% a aCun+ la apog'u !1919-1920#, 5iga 6"artidul7 "oporului s2a ,ucurat de o urias& aderen&, )n octo',rie 1919, a a:ut loc un &ongr'+ e.traordinar al acestei organi+aii la care toi $or,itorii s2au pronunat p'ntru participar'a la al'g'ril' parlam'ntar'. Singurul care s2a opus a fost Ale.andru A$erescu, deoarece era 'eninut& starea de asediu, iar propaganda electoral& nu se putea desf&sura nor'al. El a declarat c& cei care doresc pot participa la alegeri, dar f&r& a utili+a nu'ele s&u. )n faa acestei situaii, #ongresul a *ot&r(t a,inerea 5igii "oporului de la alegeri. Treptat, 0'itul A$erescu1 s2a di'inuat, deoarece cet&enii au constatat c& generalul nu a adus 0)ndreptarea1 pe care o sperau, )n ti'pul gu$ern&rii din 1920-1921. "artidul, care tr&ia )n u',ra personalit&ii generalului A$erescu, a intrat )ntr2un con de u',r&. Situaia era si 'ai frapant& )n ca+ul 5igii Ap&r&rii aional2#restine, condus& de A.#. #u+a !1923-1935#, +i al -'giunii Ar*ang*elul 3i*ail, al c&rei 0c&pitan1 era #orneliu ?elea #o*r'anu !1927-193"#; acestia decideau soarta organi+aiilor respecti$e si a 'e',rilor lor. : alt& caren& a de'ocraiei ro'(nesti a fost cresterea rolului puterii e.ecuti$e )n dauna celei legislati$e. 5a originea acestei situaii se afla mo*ul =n car' +' constituiau 'a8orit&ile parla'entare- acestea depindeau de gu$ern, care 0aran8a1 listele de candidai si 'o,ili+a aparatul de stat pentru a le asigura $ictoria )n alegeri. u o dat&, 'inistrii au cerut 'a8orit&ii parla'entare s& $ote+e proiecte de lege cu care unii deputai sau +'natori nu 'rau *' acor*. Spr' '5'mplu, =n 1921, 'ai 'uli parla'entari, aparin(nd "artidului "oporului, nu erau de acord cu unele pre$ederi ale legii agrare, )n faa acestei situaii, 'inistrul de Intern', &on+tantin Argetoianu, a procedat astfel, dup& cu' singur '&rturiseste/ 0)n cele dou&2trei +ile care au precedat $otul a' lucrat grupurile si )n +iua scrutinului a' pus oa'enii 'ei s& cear& $otul pe fa& cu apel no'inal. 32a' ase+at )n mom'ntul +crutinului pe treptele ,iroului, )n faa ,&ncilor - era s& +ic a i'+l'lor - si la c*e'area fiec&rui nu'e din partidul nostru, '& uita' )n oc*ii c*e'atului si su, uit&tura 'ea n2a )ndr&+nit nici unul s& +ic& KcontraL%, =n *'c'mbri' 192", dup& alegeri, luliu 3aniu a c'rut tuturor parla'entarilor national2&r&nisti s&2si depun& de'isia )n al, la conducerea partidului. Deoarece presedintele "artidului aional2!&r&nesc era )n acelasi ti'p si seful gu$ernului, este li'pede c&, )n fapt, e.ecuti$ul controla 3"

acti$itatea legislati$ului si nu in$ers, adic& asa cu' cerea #onstituia. Din 193 , gu$ernul T&t&rescu a )nceput s& utili+e+e 'etoda decretelor2lege, care 'rau apoi +upu+' $=n bloc% +pr' aprobar' parlam'ntului. 3onar2ia +i-a a*u+ propria contri,uie la degradarea regi'ului de'ocratic din Ro'(nia, 'ai ales prin folosirea a,u+i$& a dreptului de di+ol$are a parla'entului. #onfor' #onstituiei, parla'entul era ales pe ani, dar, )n fapt, doar dou& corpuri legiuitoare 6alese )n 1922 +i 1933# +-au 'eninut )ntreaga legislatur&, )n perioada 1919-1937, *urata m'*i' *' e.isten& a unui parla'ent a fost de 2 ani, )nregistr(ndu2se si situaii c(nd acesta a fost di+ol$at dup& patru luni 6)n 1920# +i un an !=n 1927#. 0+t7'l, +-a aCun+ ca =n perioada inter,elic& s& se perinde nu 'ai puin de +ece corpuri l'giuitoar', c'l' mai mult' n'a:?n* timpul mat'rial p'ntru *'<bat'r'a +i adoptarea legilor necesare diferitelor do'enii de acti$itate social&. Aceste carene ale regi'ului de'ocratic au creat, treptat, )n opinia pu,lic& o reacie negati$& fa& de instituiile de'ocratice, fapt ce a per'is ascensiunea 6orelor de e trem dreapt/ )n pri'ul r(nd a 3isc&rii -'gionar'; =n ac'la+i timp, +-au int'n+i7icat man':r'l' r'g'lui &arol al IIl'a :i<?n* instaurarea unui regi' autoritar. "artidele politice au )nceput s& fie pri$ite ca niste 0coterii politice1, adic& grupuri de interese care lupt& )ntre ele pentru c(t 'ai 'ulte a$anta8e 'ateriale o,inut' *' parti<anii proprii. Si parlam'ntul a cuno+cut un proc'+ acc'l'rat *' *'gra*ar', =n 1936, *'putatul 4rigore lunian su,linia c& prin acceptarea gu$ern&rii prin decrete2lege se d&dea parla'entului 0un certificat de paupertate 'oral& si intelectual&1, iar 0'(ine se $a $eni cu a,olirea acestei instituiuni, care se do$edeste inutil& si costisitoare1. El se referea la faptul c& gu$ernul depusese, spre ratificare, un nu'&r de 6 *'cr't'l'g'. #*eltuielile suportate de ,ugetul statului pentru )ntreinerea parlam'ntarilor 'rau *'+tul *' mari. =n 1933 +-a +tabilit ca un *'putat +au senator s& pri'easc& o inde'ni+aie de 6.000 lei pe lun&, plus 700 l'i p' <i lucr&toare, ceea ce )nse'na c&, )n ti'pul sesiunilor, ei a$eau circa 19.000 lei, iar )n $acana parla'entar& 6.000 lei. Un calcul esti'ati$ arat& c& un parla'entar c(stiga 13.600 lei pe lun&. )n 1939, deputailor si senatorilor li s2a sta,ilit o inde'ni+aie fi.& de 15.000 lei pe lun&, iar diurnele au fost desfiinate, )n acel an, un profesor uni$ersitar a$'a un +alariu *' 17.000 l'i, iar un pro7'+or *' lic'u cu gra*ul I prim'a ".500 l'i. &u alt' cu:int', un parlam'ntar a:'a un +alariu mai mic *'c?t un pro7'+or uni:'r+itar +i aproape du,lu fa& de un profesor de liceu.
39

6roc'+ul *' *'gra*ar' a r'gimului *'mocratic =n anii H30 nu a 7o+t specific Ro'(niei, ci )ntregii Europe. Treptat, )n 'a8oritatea statelor europene s2au instaurat regi'uri autoritare, de diferite nuane, )nc& din 1929, Ro'(nia era )ncon8urat& de &ri cu as'm'n'a r'gimuri, '5c'pt?n* &'2o+lo:acia, *ar car', =n marti' 1939, a fost lic*idat& ca stat. =n conclu<i', *-.# )' ,- o(*$2#( ,#" Ro !"#$ $ /o02 o *-$'#2$2-, dar el a a$ut nu'eroase carene, care s2au accentuat spre sf(rsitul perioadei inter,elice. #u toate i'perfeciunile sale, de'ocraia ro'(neasc& a re+istat mai mult comparati: cu c'a *in maCoritat'a +tat'lor 'urop'n', )om?nia fiind una dintre ulti'ele &ri )n care s2a instaurat un regi' totalitar. Dup& patru ani de gu$ernare li,eral&, )n dece',rie 1937 au 7o+t organi<at' al'g'ri parlam'ntar', car' +-au =nc2'iat cu un r'<ultat n'*'ci+, deoarece nici un partid politic nu a o,inut cel puin 0D *in totalul $oturilor pentru a ,eneficia de pri'a electoral&. "e pri'ul loc s2a situat 6N- cu 35,92D, urmat *' 6N! - 20, 0D, Totul pentru !ar& 63iscarea 5egionar&7 15,5"D si "artidul aional #restin - 9,15D. )n aceste condiii, regele 12a nu'it )n funcia de presedinte al #onsiliului de 3inistri pe :cta$ian 4oga, lider al "artidului aiona)2&r'+tin, *ar 1-a inclu+ =n gu:'rn, la 3ini+t'rul *' Int'rn', p' 0rm?n* #&linescu, ad$ersar )n$ersunat al 3isc&rii legionare. "arla'entul a fost di+ol$at )nainte de a se fi )ntrunit, anun(ndu2se noi alegeri pentru )nceputul lunii 'artie 193". #a'pania electoral& a cuno+cut un cur+ :iol'nt, mini+trul de Interne lu(nd '&suri )'potri$a legionarilor, iar acestia ripost(nd )'potri$a forelor de ordine. #orneliu ?. #odreanu declarase c& )n $ " de ore dup& ,iruina 3isc&rii 5egionare, Ro'(nia $a a$ea o alian& cu Ro'a +i Berlinul1, fapt ce )nse'na sc*i',area politicii e.terne a &rii, care era orientat& spre Frana, 3area Britanic si Societatea aiunilor. 4u$ernele de la 5ondra si "aris au inter$enit pe l(ng& regele &arol al II2lea, cer(ndu2i s& )'piedice ascensiunea le gionarilor +pr' put'r'. -a r?n*ul lor, li*'rii partidelor de'ocratice erau )ngri8orai at(t de declaraiile lui #odreanu, c(t si de *ot&r(rea 3isc&rii 5egionare de a instaura un regi' totalitar si de a $p'*'p+i% p' c'i car' i +-ar opun'. Apreciind c& 'o'entul 'ra 7a:orabil un'i lo:ituri *' +tat, &arol al II2lea a decis s& acione+e rapid, pentru a prelua principalele p?rg2ii al' put'rii =n propriil' m?ini +i a +' pr'<'nta ca un $+al:ator% al naiunii.
40

c# Re0imul de autoritate monar7ic Instituionalizarea si 6uncionarea noului re0im/ )n di'ineaa +ilei *' 10 7'bruari' 193", r'g'l' &arol al II2lea 12a pri'it )n audien& pe .cta:ian @oga. Su:'ranul a a+cultat propun'ril' primului mini+tru pri:in* re+ol$area pro,le'elor cu care se confrunta Ro'(nia si )n pri'ul r(nd aciunile iniiate de gu$ern care a$eau 'enirea de a asigura c(stigarea alegerilor prala'entare de c&tre "artidul aional2#restin. 5a sf(rsitul audienei, regele a su,liniat necesitatea unui gu$ern de uniune naional&, solicit(nd spri8inul lui :cta$ian 4oga. )neleg(nd c& nu se 'ai ,ucura de =ncr'*'r'a +u:'ranului, .ca:ian @oga +i-a pr'<'ntat *'mi+ia. Acion(nd rapid, &arol al Il2lea a c*e'at )n audien& sefii de partide. &on+tantin I.&. Br&tianu, #onstantin Argetoianu, Ale.andru A$erescu, icolae lorga au acceptat ideea unui gu$ern de autoritate, care s& resta,ileasc& ordinea )n ar&. luliu 3aniu s2a pronunat pentru 'eninerea siste'ului de'ocratic, )n care r&spunderea politic& re$ine parti*'lor p'ntru $a acop'ri% &oroana. @rigor' lunian, pr'+'*int'l' 6arti*ului )a*ical-!&r&nesc, nu s2a putut pre+enta la "alat, deoarece se afla )n str&in&tate. #orneliu ?elea #odreanu nu a fost c*e'at )n audien&, desi partidul s&u se +itua+' p' locul al tr'il'a =n urma al'g'rilor parlam'ntar' *in *'c'mbri' 1937. De ase'enea, confor' o,iceiului, nu au fost co$ocai liderii partidelor aparin(nd 'inorit&ilor naionale si nici presedintele "artidului Social-;'mocrat, =n noapt'a *' 10/11 7'bruari' 193" +-a con+tituit un nou gu$ern, pre+idat de patriar*ul 3iron #ristea, din care f&ceau parte, ca 'inistri secretari de stat, sase fosti presedini ai #onsiliului de 3inistri !0rt2ur %&itoianu, Ale.andru A$erescu, Ale.andru %aida2%oe$od, Nicola' lorga, @2'org2e T&t&rescu, 4*eorg*e 4*. 3ironescu7. Dintre pri'ii 'inistri care erau )n $ia&, luliu 3aniu si :cta$ian 4oga au refu+at s& accepte de'nitatea oferit& de &arol al II-l'a, iar Barbu Stirb'G nu a 7o+t +olicitat *' r'g'. )n pri'a sedin& de gu$ern, regele a pre+entat te.tul unei procla'aii pe care o adresa &rii, )n care se afir'a c& 0Ro'(nia tre,uie sal$at& si sunt *ot&r(t s& o fac1, c& 0$a depoliti+a $iaa ad'inistrati$& si gospod&reasc& a statului, $a alc&tui sc*i',&rile constituionale care s& corespund& noilor ne$oi ale &rii si n&+uinelor de ast&+i ale unei Ro'(nii ce tre,uie s& se )nt&reasc&1. De ase'enea, a fost discutat& procla'aia gu$ernului, care detalia ideile din cea se'nat& de rege. 1

=n ac''a+i noapt' *' 10/11 7'bruari' 193" s2a *ot&r(t introducerea st&rii de asediu pe )ntreg cuprinsul &rii, autorit&ile 'ilitare a$(nd dreptul de a face perc*e+iii 0oriunde si oric(nd $a cere tre,uina1, de a 0cen+ura presa si orice pu,licaiuni1, de a 0)'piedica apariia oric&rui +iar sau pu,licaiune, sau nu'ai apariia unor anu'ite stiri sau articole1, de a 0di+ol$a orice adun&ri, oricare ar fi nu'&rul paricipanilor si oriunde s2ar )ntruni1, )n aceeasi noapte au fost nu'ii noi prefeci de 8udee din r(ndul ofierilor superiori si a fost re$ocat& con$ocarea corpului electoral. -a 20 7'bruari', &on+iliul *' 3ini+tri a aprobat t'5tul noii Constituii/ care a fost supus& cet&enilor spre 0,un& stiin& si )n$oial&1, $otul f&c(ndu2se prin 0declaraiune $er,al& )naint'a biroului *' :otar'%, in(ndu2se liste separate cu cei care au $otat )'potri$&. "le,iscitul s2a desf&surat la 2 fe,ruarie, co$(rsitoarea 'a8oritate a populaiei - mai al'+ c'a *in m'*iul rural - n'a:?n* timpul mat'rial n'c'+ar p'ntru a cunoa+t' t'5tul noii #onstituii. #u toate acestea, s2a anunat c& din cei 303 06 cet&eni care s2au pre+entat la $ot, 297 221 au :otat p'ntru +i numai 5 " 3 !0,13D# au fost )'potri$&. oul regi' a fost instituionali+at prin #onstituia pro'ulgat& la 27 7'bruari' 193". Aceasta 'eninea unele principii, ca/ su$eranitatea naional&, separaia puterilor )n stat, responsa,ilitatea 'inisterial&. Recunostea unele drepturi si li,ert&i de'ocratice, precu'/ li,ertatea constiinei, a )n$&&'(ntului, 'uncii, presei, )ntrunirilor, de asociaie, li,ertatea indi$idual&, in$iola,ilitatea do'iciliului, egalitatea )n faa legii. /l'm'nt'l' noi - *'7initorii p'ntru r'gimul in+taurat la l . 7'bruari' -+' r'7'r'au la pr'rogati:'l' r'g'lui. 0c'+ta *':'n'a un 7actor politic acti:, i'plic(ndu2se ne'i8locit )n acti$itatea gu$erna'ental&. El era declarat 0capul statului1 si, )n aceast& calitate, e.ercita puterea e.ecuti$& prin gu$ernacesta era nu'it de su$eran si r&spundea nu'ai )n faa sa, 'inistrii ne'aia$(nd o ,a+& parla'entar&. Regele putea refu+a, f&r& 'oti$are, sanciunea legilor adoptate )n parla'ent- )n ti'pul c(t Adun&rile legiuitoare erau di+ol$ate si )n inter$alul dintre sesiuni, regele putea s& e'it& decrete cu put'r' *' l'g'; +'mnar'a tratat'lor politic' +i militar' cu statele str&ine nu 'ai a$ea ne$oie de acordul parla'entului. Erau, totodat&, 'eninute drepturile pe care su$eranul le a$usese prin #onstituia anterioar&/ con$ocarea Adun&rilor legiuitoare, desc*iderea sesiunii prin 3esa8, pronunarea )nc*iderii sesiunii, a'(narea con$oc&rii si deci+ia de di+ol$are a ac'+tora; *' a+'m'n'a, potri:it art. 6, r'g'l' a:'a *r'ptul *' a mic+ora 2

pedepsele )n 'aterii cri'inale, de a nu'i si confir'a )n funcii pu,lice- el 'ra capul o+tirii, a:'a dreptul de a declara r&+,oi si a )nc*eia pace, conferea grade 'ilitare si decoraii ro'(ne, acredita a',asadorii si 'inistrii plenipoteniari, putea ,ate 'oned&. Desi regele ,eneficia de drepturi foarte largi, s2a 'eninut principiul for'ulat )n constituiil' ant'rioar'( $6'r+oana regelui este in$iola,il&. 3inistrii s&i sunt r&spun+&tori. Actele de stat ale regelui $or fi contrase'nate de un 'inistru, care, prin aceasta )ns&si, de$ine r&spun+&tor de ele1 6art.BB7. A$eau drept de $ot cet&enii de peste 30 *' ani ! =n loc *' 21 ani, cum se pre$&+use )n #onstituia din 1923#. Aleg&torii erau )'p&rii )n trei categorii, )n funcie de )ndeletniciri agicultur& si 'unc& 'anual&- co'er si industrie- ocupaii intelectuale - prin car' +' =nc'rca o organi<ar' corporatist& a parla'entului. 3andatul deputailor era prelungit de la la 6 ani, iar al +'natorilor *' la la 9 ani. )'g'l' a:'a *r'ptul *' a numi 8u'&tate din nu'&rul 'e',rilor Senatului, Ia care se ad&ugau senatorii de drept, )n r(ndul c&rora au fost inclusi toi principii 'a8ori ai fa'iliei regale. 6arlam'ntul a *':'nit un organ mai mult *'corati:, *'+puiat *' principalele lui atri,uii. 3e',rii Adun&rilor legiuitoare erau o,ligai s& depun& 8ur&'(nt de credin& fa& de rege. Deputaii si +'natorii a:'au dreptul de a adresa )ntre,&ri 'inistrilor, la care acestia erau o,ligai s& r&spund&, dar nu puteau da $ot de ,la' unui 'inistru sau gu$ernului. Adun&rile legiuitoare a$eau dreptul de a $ota ,ugetul, dar dac& nu21 a*optau $=n timp util%, acesta putea fi sta,ilit de puterea e.ecuti$&. Astfel, o p(rg*ie esenial& - care orienta politica econo'ic& a statului - put'a 7i scoas& de su, deci+ia parla'entului. Deputaii si senatorii a$eau dreptul de iniiati$& legislati$&, dar nu'ai pentru legile d ' $int'r'+ g'n'ral%, car' +i ac'+t'a put'au 7i r'+pin+' prin :'to-ul opu+ *' r'g'. )n discursul rostit cu prile8ul pro'ulg&rii noii #onstituii, patriar*ul 3iron &ri+t'a a lan+at un atac :'2'm'nt la a*r'+a parti*'lor politic', a*uc?n* 'logii r'g'lui &arol al II2lea/ 0Ast&+i s2a distrus *idra cu 29 *' capete electorale, care a )n$r&8,it f&r& folos pe toi spre pagu,a (rii )ntregi. Ast&+i s2a rupt p&ien8enisul de pe oc*ii cet&enilor Ro'(niei )ntregite, ca s& $ad& li'pede de unde $ine '(ntuirea/ de la eroica *ot&r(re a 3a8est&ii 1al'%. Un nou pas pe calea instituionali+&rii noului regi' s2 a )nregistrat la 30 marti' 193", c(nd s2a constituit #onsiliul de #oroan&, ca organ per'anent, alc&tuit din 'e',ri dese'nai de rege, care pri'eau o 3

re'uneraie. #onsiliul a$ea un rol consultati$, *ot&r(rile sale nefiind o,ligatorii pentru su$eran, )n #onsiliul de #oroan& au fost nu'ii fostii presedini ai #onsiliului de 3inistri care f&cuser& parte din precedentul gu$ern, precu' si ali oa'eni politici de$otai regelui &arol al II-l'a. 3e',rii #onsiliului de #oroan& purtau nu'ele de consilieri regali, iar la cere'oniile oficiale a$eau locul re+er$at dup& cel al presedintelui &on+iliului *' 3ini+tri. -a 30 marti' 193" +-a publicat *'cr'tul-l'g' p'ntru ,#6o'1$*-$ tuturor asociaiilor, grup&rilor sau +$*2#,-'o* +o'#2#(-: decretul pre$edea c& acestea )si $or putea relua acti$itatea 0)n condiiile si cu for'ele pre$&+ute )ntr2o lege special& ce se $a )ntoc'i )n acest scop1. Acest act te'erar, prin care se ur'&rea lic*idarea unei co'ponente funda'entale a regi'ului de'ocratic, nu a pro$ocat aproape nici o reacie din partea opiniei pu,lice, iar opo+iia liderilor unor partide a fost declarati$& si ineficient&. =n <iua *' 1 aprili' 193" a 7o+t publicat *'cr'tul pri$ind ap&rarea ordinei )n stat, care preci+a c& di+ol$area unei grup&ri sau asociaii cu caracter politic atr&gea dup& sine )n 'od auto'at )nc*iderea clu,urilor sau localurilor de )ntruniri ale acestora. oul regi' a procedat la reorgani+area ad'inistrati$& a &rii. 5a 1 augu+t 193" a fost decretat& refor'a ad'inistrati$&, pe ,a+a c&reia, al&turi de $ec*ile unit&i co'una, plasa, 8udeul -, s2a introdus una nou&/ inutul. 0u fost create +ece inuturi - :lt, Arges, 3&rii, Dun&rii, istru, "rut, Sucea$a, 0lba-Iulia, &ri+urilor, 1imi+ -, )n fruntea c&rora se aflau re+ideni regali, nu'ii prin decret de c&tre &arol al II-l'a. 0c'+tia +' bucurau *' largi )'puterniciri, principala lor sarcin& fiind aplicarea )ntoc'ai a *ot&r(rilor gu2 $erna'entale, asigurarea ordinei si linistei pu,lice )n inutul respecti$. #onfor' noii legi, pri'arii nu 'ai erau alesi, ci nu'ii pe o perioad& de 6 ani. )'organi<ar'a a cuprin+ +i *om'niul +ocial( +in*icat'l' au 7o+t *i<ol:at', iar prin *'cr'tul-l'g' *in 12 octombri' 193" +-au cr'at ;*-0'-'de lucr&tori, funcionari particulari si 'eseriasi, care a$eau ca o,iect ap&rarea si de+$oltarea intereselor profesionale ale 'e',rilor, iar acestea erau 0li'itate prin )ns&+i natura lor la ac'la *' or*in in*u+trial, com'rcial, agricol, te*nic, cultural si social1, e.clu+(ndu2se acti$it&ile politice. De ase'enea, decretul 'eniona c& ,reslele 0)si e.ercit& acti$itatea nu'ai pe plan naional1, ele 0nu $or putea fi afiliate organi+aiilor cu caracter internaional sau s& fie repre+entate la 'anifestaiuni sau congrese internaionale f&r& autori+aia e.pres& a 3inisterului 3uncii1. "ri'ul

&ongr'+ al ,reslelor s2a desf&surat )n +iua *' 1 mai 1939, su, presedinia lui 3i2ai )al'a, mini+trul muncii. Regi'ul a acordat o atenie special& tineretului/ prin decretul2lege din 15 *'c'mbri' 193", toi ,&ieii )ntre 7 +i 1" ani +i toat' 7't'l' =ntr' 7 +i 21 *' ani erau o,ligai s& fac& parte din #tra4a 'rii/ al c&rei co'andant supre' era regele, c&ruia str&8erii tre,uiau s&2i 8ure credin&. De$i+a str&8erilor era 0#redin& si 'unc& pentru ar& si rege1. 5a 19 octombri' 1939 a 7o+t )nfiinat 1rontul Naional #tudenesc/ =n car' au 7o+t =n+cri+i, =n mo* auto'at, toi studenii. #u toate '&surile luate, cu toat& propaganda desf&surat&, regi'ul nu reusea s& pun& )n 'iscare 'asele de cet&eni. Ar'(nd #&linescu nota/ 04u$ernul st& pe scen& si lucrea+&. #et&enii stau )n ,&nci si aplaud& uneori. Dar nu particip& la aceast& aciune. Ei nu sunt inti' legai de aceste aciuni1. De aceea, pentru a da un suport politic regi'ului s&u, &arol al II2lea a *ot&r(t +a con+titui', la 16 *'c'mbri' 193", 1rontul Renasterii Naionale (9.RN.). Ur'&rind s& de+integre+e $ec*ile partide prin atragerea unor cadre )n posturi de conducere, decretul preci+a c& F.R. . era 0unica organi+aie politic& )n stat1, orice alt& acti$itate politic& dec(t aceea a F.R. . fiind socotit& clandestin&- nu'ai F.R. . a$ea dreptul *' a 7i5a +i *'pun' can*i*aturi =n alegerile parla'entare, ad'inistrati$e si profesionale. Seful supre' al F.R. . era regele- )n )ntreaga reea a partidului organele de conducere erau nu'ite pe scar& ierar*ic&, nef&c(ndu2se nici un fel de alegeri. 5a cere'onii si acti$it&i oficiale 'e',rii F.R. . purtau unifor'e al,astre sau al,e 6)n funcie de $re'e7, )n concepia gu$ernanilor, F.R. . a$ea 'enirea 0de a fi instru'entul de reali+are a unei de'ocraii purificate1. =n <iua *' 9 mai 1939 a 7o+t publicat *'cr'tul-l'g' a+upra *-/o* -# -'-(2o*$'-, care detalia pre$ederile din #onstituie- se f&cea preci+area c& a$eau drept de $ot nu'ai stiutorii de carte, ceea ce )nse'na o serioas& li'itare a nu'&rului de aleg&tori, )n acelasi ti'p, pri'eau drept de $ot si fe'eile, pentru pri'a dat& )n istoria Ro'(niei. Dac& )n dece',rie 1937 au a:ut *r'pt *' :ot 6 9 163 cet&eni, pe ,a+a noii legi electorale nu'&rul acestora s2a redus la 2 025 123. Totodat&, nu'&rul deputailor s2a 'icsorat *' la 3"7 la 25" !c?t' "6 pentru fiecare 0profesiune17- Senatul era alc&tuit *in "" *' +'natori al'+i +i "" nu'ii de rege, la care se ad&ugau senatorii de drept. Alegerile desf&surate )n +ilele de l - 2 iuni' au 7o+t c?+tigat' *' F.R. ., singura organi+aie care a depus liste de candidai.
5

: dat& cu desc*iderea parla'entului, la 7 iuni' 1939, procesul de instituionali+are a regi'ului instaurat la 10 7'bruari' 193" s2a )nc*eiat. : anali+& concret& a instituiilor si a 'odurilor lor de funcionare, a regi'ului )n ansa',lul s&u, conduce la conclu+ia c& acesta a$ea un caracter antide'ocratic, *i,rid, )n care regele era figura do'inant&, inter$enind '7'cti: =n acti:itat'a *' gu:'rnar'. 3ini+trii pro:'n'au *in :'c2il' parti*' *'mocratic', rolul central a$(ndu21 gruparea naional2&r&nist& condus& de Ar'(nd #&linescu si cea naional2li,eral& )n frunte cu 4*eorg*e T&t&rescu. .am'ni ca 3i2ai )al'a, 6'tr' 0n*r'i, @rigor' @a7'ncu, 3i2ai 4*el'egeanu, 3iti& #onstantinescu, %ictor Sl& :'+cu, 4ictor laman*i, car' +-au 7ormat +i a7irmat =n timpul r'gimului *'mocratic, nu put'au de$eni peste noapte instru'ente ale dictaturii. Realitatea arat& c& dup& 10 7'bruari' 193" )n Ro'(nia nu s2a instaurat un regi' de dictatur&, )n care r'g'l', procla'at 0capul statului1 decide, iar 'inistrii e.ecut&. Se desf&sura 'ai cur(nd un proces de consultare )n care, de regul&, punctul de $edere al lui &arol al II2lea era acceptat de gu$ern. u au fost puine ca+urile )n care regele a tre,uit s& cede+e )n faa mini+trilor. 0+t7'l, &arol al II-l'a +cria =n cartea sa intitulat& *n 3odia +atanei despre sedina #onsiliului de #oroan& *in 6 +'pt'mbri' 1939( 0At(t #&linescu, c(t si eu a tre,uit s& ne )nc*in&' )n faa acestei p&reri a 'a8orit& ii%, *' a proclama n'utralitat'a )om?ni'i. Iar =n nsemnrile +al' <ilnic', r'g'l' nota( Miercuri, 11 octom,rie 1909% 0Ast&+i 'i2a' c&lcat ori,il pe ini'& )naint(nd lui Argetoianu cererea de suspendare a Ser$iciului Social. 5egea a fost defectuoas&, dar op'ra =n +in' a fost c(t se poate de fru'oas& si a' cre+ut cu toat& puterea )ntr2)nsa1. )ineri, 10 octom,rie 1909% 0E o +i trist& pentru 'ine- se pune )n aplicare +u+p'n*ar'a S'r:iciului Social. &''a c' :i+a+'m, c''a c' 7u+'+' un i*'al p' care21 )ntre+&rea' )n $re'uri de ,e8enie, a fost )ndep&rtat din cau+a unor ne'ulu'iri pe care eu continui a le considera ca ficti$e si care, desigur, au fost pricinuite de o prea 'are dorin& a lui 4usti s& fac& ,ine- 12a' fr(nat c(t a' putut, dar tot 'i2a sc&pat printre degete. 3ulte tre,uie s& 'ai )ndure un su$eran si aceast& c*estiune '2a costat 'uli ani din $iaa 'ea1. I'portante sunt si aprecierile unui o' politic cu e.perien&, 'inistrul 4ai'r 6op( $ )n aparen&, Ro'(nia era organi+at& ca un stat totalitar, cu o &on+tituie autoritar&, cu un partid unic, cu regele sef de partid, cu toat& lu'ea )',r&cat& )n unifor'&, cu salutul ro'an 'tc. Toate acestea erau )ns& o si'pl& spoial&, care nu putea ascunde realitatea pentru o,ser$atorul perspicace- Ro'(nia f&cea antise'itis' de circu'stan&, regi' totalitar cu 6

'asoni si de'ocrai cunoscui si )ncerca o apropiere de 4er'ania cu anglo2francofili s.a.'.d. Regele era )ncon8urat de oa'eni de aceleasi credine, iar situaia Elenei 5upescu era 'ai tare dec(t oric(nd1. De altfel, )n audiena *in 23 iuli' 19 0, 4ai'r 6op i-a *'clarat limp'*' lui &arol al II-l'a( 0Regi'ul totalitar din Ro'(nia este nu'ai o for'& f&r& coninut, 'ai 'ult o parodie dec(t o realitate1. Anali+a concret& a regi'ului instaurat la 10 7'bruari' 193" conduce la conclu+ia c& acesta a fost un *-.# ,- autoritate monar7ic. Politica economic a r'gimului +-a caract'ri<at prin cr'+t'r'a inter$eniei statului, e.pri'at& )n '&surile $i+(nd coordonarea acti$it&ii econo'ice, )n co'en+ile 'asi$e f&cute industriei, )n ac*i+iionarea unor 'ari cantit&i de cereale si stocare lor, )n anga8area unor )'pru'uturi pe piaa intern&, )n diri8area co'erului e.terior si controlul circulaiei $alutare. %iaa econo'ic& a fost influenat& de/ e$oluia situaiei internaionale, care a i'pus acordarea unei atenii prioritare )nar'&rii )n $ederea ap&r&rii granielor- reorientarea co'erului e.terior )n condiiile dispariiei unor piee tradiionale pentru Ro'(nia)ngreunarea transporturilor intenaionale- +tocar'a de c&tre diferite state a unor produse, )ndeose,i strategice. A fost reorgani+at 3inisterul Industriei si #o'erului, care la 7 aprili' 193" s2a transfor'at )n 3inisterul Econo'iei aionale, cu sarcina *' a r'ali<a =n*rumar'a, coor*onar'a +i =ncura8area de+$olt&rii forelor de producie, distri,uirea produciei prin co'erul intern, orientarea si +upra:'g2'r'a importului, =ntocmir'a l'gilor 'conomic' p' t?r?m in*u+trial, com'rcial +i bancar. 6rin *'cr'tul *in octombri' 1939, 3ini+t'rul /conomi'i aionale putea *ot&r) sindicali+area tuturor )ntreprinderilor dintr2o ra'ur& industrial&, sta,ilind sarcini concrete de producie si de desfacere a '&rfurilor. 6' linia (*-02-*## *o')')# 02$2)')# )n econo'ia naional& se )nscrie decretul din ianuarie 19 0, prin care s2a )nfiinat #o'isariatul 4eneral al "etrolului pe l(ng& 3inisterul Econo'iei aionale, care se ocupa de e.tracia si prelucrarea ieiului, precu' si de transportul, )n'aga+inarea )n r'<'r:oar', :?n<ar'a +i *i+tribuir'a pro*u+'lor, +ati+7ac'r'a n':oilor ar'atei si populaiei ci$ile, e.portul de petrol s.a. Deci+iile acestui &omi+ariat 'rau '5'cutorii. &on+iliul Sup'rior /conomic a 7o+t =mput'rnicit, prin *'cr'tul-l'g' *in l iuni' 193", s& )ntoc'easc& si s& adopte, )n confor'itate cu con8unctura econo'ic&, planurile si progra'ele de raionali+are si de $alorificare a produciei naionale care, dup& ce erau 7

aprobat' *' &on+iliul *' 3ini+tri, *':'n'au obligatorii p'ntru toat' mini+t'r'l'. &on+iliul Sup'rior /conomic put'a 7ac' propun'ri *' coor*onar' a liniilor g'n'ral' =n politica +c2imburilor, tari7'lor +i contri,uiilor fiscale )n $ederea )',un&t&irii situaiei econo'ice a &rii, a$i+a proiectele de tratate si con$enii cu caracter econo'ic, financiar sau social. u'irea 'e',rilor #onsiliului se f&cea direct de c&tre rege. In cur+ul anului 193", producia industrial a continuat s& creasc&, )ns& declansarea celui de2al doilea r&+,oi 'ondial, la l septe',rie 1939, a *u+ la restr(ngerea posi,ilit&ilor de apro$i+ionare a industriei ro'(nesti cu 'aterii pri'e si se'ifa,ricate 6,u',ac, cauciuc, 'etale s.a.7, astfel )nc(t unele )ntreprinderi te.tile si 'etalurgice, dup& ce si2au consu'at stocul de re+er$e, au fost ne$oite s&2si )nc*id& porile. De ase'enea, starea de nesiguran& generat& de r&+,oi a f&cut ca $olu'ul in$estiiilor )n scopuri producti$e s& scad&. Efortul principal a fost )ndreptat spre producia de ar'a'ent si ec*ipa'ent de r&+,oi - at?t *' n'c'+ar' =n conCunctura internaional& de$enit& deose,it de nefa$ora,il& Ro'(niei. "rincipala ra'ur& a econo'iei naionale a continuat s& fie $.*#()'2)*$. 3etodele agrote*nice a$ansate de culti$are a p&'(ntului s2au e.tins- au cunoscut o anu'it& *'<:oltar' cultura plant'lor t'2nic' - in, c(nep&, r&pit& -, precu' si legu'icultura si cresterea $itelor. #oncentr&rile si rec*i+iiile 'asi$e au lipsit )ns& agricultura de o ,un& parte a forei de 'unc&, ceea ce a dus la o accentuat& sc&dere a produciei =nc'p?n* *in 1939. 6rin *'cr'tul -l'g' *in 1939, 3ini+t'rul 0griculturii +i ;om'niilor )'preun& cu 3inisterul Ap&r&rii aionale erau autori+ate s& g&seasc& miCloac'l' c'l' mai potri:it' p'ntru organi<ar'a agriculturii =n :r'muri e.cepionale, a$(nd ca o,iecti$ asigurarea apro$i+ion&rii ar'atei si populaiei ci$ile. =n *om'niul /#"$"(#$* s2au ur'&rit ec*ili,rarea ,ugetului, cresterea :'niturilor +tatului, =n +p'cial p' ba<a impo<it'lor in*ir'ct'. -a +7?r+itul anului 1939 s2au f&cut si'ite si'pto'ele inflaiei, care a luat a'ploare )n anii ur'&tori, )n 'ai 1 9 0, Banca aional& a fost autori+at& s& ree$alue+e stocul de aur, operaie )n ur'a c&reia leul a fost depreciat cu 50D fa& de ni:'lul anului 1929. Comerul '5t'rior a 7o+t marcat *' *'cr'tul *in l octombri' 1939, care a sta,ilit c& 0)n interesul ap&r&rii naionale si al ap&r&rii econo'iei si produciei ro'(nesti1 nici un e.port nu putea fi e.ecutat dec(t pe ,a+a unei autori+aii de e.port netrans'isi,il&. "

'ono poluril or ger'a ne )n

9
Deteriorarea situaiei internaionale a f&cut ca principalele produse de '5port al' )om?ni'i - p'trolul +i c'r'al'l' s& de$in& o,iect de puternic& disput& )ntre 'arile puteri. Ro'(nia era una dintre cele 'ai 'ari &ri produc&toare de petrol din Europa, iar acest produs c&p&tase o i'portan& deose,it& pentru apro$i+ionarea 'asinii de r&+,oi- de ase'enea, dispun(nd de 'ari cantit&i de cereale pentai e.port si a$(nd ne$oie de produse fa,ricate, ea constituia o pia& sigur& si renta,il& pentru &rile industriali<at'. 4u$ernanii ro'(ni continuau s& pro'o$e+e o politic& orientat& spre Frana si 3area Britanic, opun(ndu2se str(ngerii leg&turilor cu 4er'ania. Dar $iaa a de'onstrat c& Ro'(nia a fost a,andonat& de 0'arile de'ocraii occi*'ntal'%. &arol al II2lea a c&utat s& opun& re+isten& penetraiei capitalului ger'an, dar posi,ilit&ile de contracarare a ofensi$ei *itleriste au de$enit tot 'ai li'itate, )n acest sens este sugesti$ faptul c& 2)ntr2un conte.t internaional e.tre' de dificil, generat de ocupar'a &'2o+lo:aci'i -a 7o+t +'mnat la 23 marti' 1939 un tratat 'conomic rom?nog'rman, car' pre$edea o puternic& de+$oltare a realiilor dintre cele dou& &ri si o serie de a:antaC' unilat'ral' p'ntru @'rmania; totu+i, c?n* atmo+7'ra +-a mai limp'<it, autorit&ile de la Bucuresti au tergi$ersat aplicarea lui. #resterea rolului 4er'aniei pe arena european& a influenat si situaia econo'iei ro'(nesti. Astfel, dup& ocuparea Austriei si #e*oslo$aciei, monopoluril' g'rman' au pr'luat c'a mai mar' part' a pac2't'lor *' aciuni deinute )n Ro'(nia de capitalistii din cele dou& &ri. In esen&, n2a a$ut loc o sporire a aportului de capital ger'an, care s& duc& la o efecti$& de+$oltare a foielor de producie, ci s2a )nregistrat o preluare, 'ai 'ult sau 'ai puin forat&, a )ntreprinderilor e.istente sau o su,stituire a capitalului, deter'inate de )nelegerile inter$enite )ntre 'arile trusturi internaionale. ;'+i a cr'+cut +'n+ibil, pon*'r'a capitalului g'rman =n 'conomia ro'(neasc& era )nc& 'odest&. In industri a p'trolului ra'ur& )n care lupta dintre 'onopolurile str&ine a fost cea 'ai acer,& - capitalul g'rman a +porit *' la 0,1"D =n 193" la 5."1 D =n 19 0. )n condiiile )n care 'asina de r&+,oi *itlerist& su,8ugase o parte )nse'nat& a Europei, la 27 mai 19 0 a fost se'nat 0pactul petrolului1, prin care 4er'ania o,inea prioritate la e.porturile ro'(nesti, ara noastr& pri'ind )n sc*i', ar'a'ent si ec*ipa'ent de r&+,oi. Desi preurile la petrol cresteau $ertiginos pe piaa 'ondial&, Ro'(nia s2a anga8at s& $(nd& acest produs la preurile ante,elice, ceea ce )nse'na o 'are concesie f&cut& *itleristilor. "e '&sur& ce 4er'ania o,inea $ictorii pe front, penetraia

econo'ia ro'(neasc& se accentua, acestea prelu(nd 'asi$ aciunile aparin(nd capitalistilor din statele )n$inse. Politica social a :i<at, =n principal, +priCinir'a $*## ;)*.8-6## int'r'+at' =n *'<:oltar'a in*u+tri'i gr'l' +i =n c'a pri:in* =n<'+trar'a ar'atei. Aceast& grupar', c' a:'a =n 7runt' p' =n+u+i r'g'l' &arol al II2lea, era dependent& de spri8inul statului, principalul creditor si cu'p&r&tor al pro*u+'lor r'ali<at'. "olitica gu$erna'ental& fa& de rnime a :i<at acor*ar'a unui spri8in )n $ederea 'oderni+&rii produciei si sporirii disponi,ilit&ilor pentru '5port. 6rin *'cr'tul *in 5 *'c'mbri' 193" s2a )nfiinat Banca pentru Industriali+area si %alorificarea "roduselor Agricole, care acorda credite pentru producia si $alorificarea produselor o,inute de pe propriet&ile 'ai mari *' 5 *ectare. Totodat&, statul a acordat unele facilit&i pentru cu'p&rarea de 'asini agricole, pentru e.portul de produse ani'aliere si $egetale. "rin decretul2lege pri$ind 'o,ili+area agricol& din septe',rie 1939, gospod&riile 'osieresti ,eneficiau de oa'eni special recrutai pentru muncil' agricol'. M)"(#2o*# -$ a suportat si ea consecinele negati$e ale deterior&rii situaiei internaionale si i+,ucnirii r&+,oiului 'ondial. Astfel, )n 'artie 19 0, 3inisterul 3uncii a fost autori+at s& prelungeasc& +iua de lucru la 10 ore )n )ntreprinderile industriale, oric(nd necesit&ile o i'puneau, iar )n iulie 19 0 s2a adoptat un decret pentru sta,ilirea regi'ului 'uncii )n )'pre8ur&ri e.cepionale, care *ot&ra prelungirea +ilei de lucru peste durata ei nor'al& *' " ore 6f&r& a preci+a cu c(t7, suspendarea $re'elnic& a repausului du'inical si s&r,&torilor legale, precu' si a concediului de odi*n& )n )ntreprinderile care lucrau pentru ar'at&. Totodat&, a 7o+t int'r<i+ *r'ptul la gre$&. I"2-'-(2)$'#2$2-$ a continuat s& ai,& o situaie 'aterial& superioar& c'lorlalt' cat'gorii +ocial'. =n g'n'ral, anii 193" - 19 0 s2au caracteri+at prin accentuarea procesului de stratificare social&, a c&rui do'inant& a 7o+t *'ta+ar'a puternic& a unei grup&ri a 'arii ,urg*e+ii industriale si ,ancare, )n frunte cu regele &arol al II-l'a. Partidele politice si atitudinea lor 6a de re0imul lui C$*o' $' II-'-$. ;'+i au 7o+t +coa+' =n a7ara l'gii, prin *'cr'tul-l'g' *in 30 marti' 193", partidele politice au continuat, )n fapt, s&2si desf&soare acti$itatea, e$ident c& )ntr2un cadru 'ult 'ai restr(ns dec(t )n perioada anterioar&. 50

"artidele 'ici, care )n perioada anterioar& spri8iniser& politica lui &arol al II-l'a, !artidul A.rar !&on+tantin 0rg'toianu#, =rontul Romne"c !0l'5an*ru 4ai*a-4o':o*#, !artidul Nationali"t1Democrat !Nicola' lorga# au pri'it fa$ora,il actul di+ol$&rii partidelor politice si '&surile ce au ur'at. 5a r(ndul s&u, &arol al II2lea a )ng&duit ca aceste organi+aii si grup&ri s&2si continue oficios acti$itatea, concreti+at& )n inerea leg&turii per'anente )ntre conducerile centrale si organi+aiile 8udeene, editarea unor +iare proprii su, titulatur& 0independent&1 'tc. 3'mbrii ac'+tor partide si grup&ri au ocupat funcii si de'nit&i, constituind o surs& de cadre p'ntru r'gim. 0lt' parti*' mici +i-au =nc'tat acti:itat'a( !artidul !o$orului, "artidul Conservator, "artidul &adical-0rnesc +i "artidul *aional-Cre"tin, datorit& faptului c& +'7ii lor au *'c'*at, iar parti<anii ac'+tora 7i' au a,andonat acti$itatea politic&, fie au aderat la alte organi+aii. Aceast& situaie a a$ut ca efect si'plificarea siste'ului partidist din Ro'(nia. :rgani+aiile politice ale 'inorit&ilor naionale si2 au continuat acti:itat'a. !artidul Ma.<iar +i-a luat num'l' *' Comunitatea +aghiar +i a aderat la Frontul Renasterii aionale )n ianuarie 1939. =n locul 7o+tilor conduc&tori 0intransigeni1, )n frunte cu 4C(rfas /lm'r +i B't2l'n @GMrgG, au fost pro'o$ai B(nffC 3i<los si S+(as+ "al, care a$eau leg&turi cu #urtea regal& si cu unele cercuri ale ,urg*e+iei ro'(nesti. Sperana lui &arol al II2lea c& $a cola,ora cu acesti lideri, f&c(ndu2le nu'eroase concesii si acord(ndu2le ade$&rate pri$ilegii, s2a do$edit a fi ne)nte'eiat&. In fapt, #o'unitatea 3ag*iar& din Ro'(nia era diri8at& de la Budapesta si pro'o$a politica Ungariei, )ndreptat& )'potri$a integrit&ii teritoriale a statului ro'(n. 5iderii #o'unit&ii 3ag*iare au pri'it cu satisfacie *ictatul *' la 4i'na *in 30 augu+t 19 0, car' $=ncorona% acti:itat'a lor, desf&surat& de2a lungul perioadei inter,elice. !artidul >erman a 7u<ionat =n noi'mbri' 193" cu !artidul !o$orului >erman, con+tituin*u-+' Comunitatea >ermanilor din Romnia, car', =n ianuari' 1939, a aderat la Frontul Renasterii aionale, )ncercarea lui &arol al II2lea de a atrage de partea sa pe liderii 'inorit&ii ger'ane a esuat, acestia fiind tot 'ai 'ult conta'inai de *itleris'. Este se'nificati$ faptul c& ,rit< ,abriciu+, pr'+'*int'l' &omunit&ii 4er'anilor din Ro'(nia, )ndeplinea si funcia de presedinte al Uniunii 4er'anilor 3inoritari din Europa- )n aceast& calitate, el era su,ordonat direct al lui )u*ol7 9'++, lociitorul lui 0*ol7 9itl'r. "rin inter$enia direct& a Berlinului, care a 51

ur'&rit s& pun& cap&t definiti$ disputelor dintre Fa,ricius si Bonfert, cei doi au fost destituii si, dup& un scurt interi'at al lui Dolfra' Bru<ner, )n fruntea #o'unit&ii a fost nu'it, la 27 +'pt'mbri' 19 0, 0n*r'a+ Sc2mi*t, gin'r'l' =naltului *'mnitar na<i+t @ottlob B'rg'r. "rincipalul partid de opo+iie era "artidul*aional0rnesc con*u+ de luliu 3aniu. Acesta a f&cut repetate declaraii )'potri$a regi'ului in+taurat *' &arol al II2lea, protest(nd contra '&surilor de restr(ngere a drepturilor si li,ert&ilor de'ocratice. luliu 3aniu a declarat c& actul de di+ol$are a partidelor politice era neconstituional si a preci+at/ 0 u ne socoti' di+ol$ai, ci ne si'i' o,ligai a continua acti$itatea noastr&1. El a decis ca toi cei care acceptau de'nit&i din partea regelui s& fie considerai e.clusi din "artidul aional2!&r&nesc. )ntre acestia s2au aflat "etre Andrei +i 3i2ai )al'a, m'mbri ai &omit'tului /5'cuti: al parti*ului. 1actica lui luliu 3aniu a fost aceea de a *&rui regi'ul, *' a-1 critica =n oric' )'pre8urare si de a21 co'pro'ite. El nu ur'&rea 'o,ili+area opo+iiei )'potri$a politicii lui &arol al II2lea, ci de a21 l&sa pe rege s& se 'acine ca ur'are a propriilor greseli si a inco'petenei )n gestionarea ,unurilor +tatului. 6r'+'*int'l' !artidului National1?i,eral, #onstantin I.#. Br&tianu, a adoptat iniial o atitudine po+iti$& fa& de regi'ul de autoritate 'onar*ic&. El a ad'is ca fostii presedini ai #onsiliului de 3inistri, pro$enind din 6arti*ul National--ib'ral, s& fac& parte, cu titlu personal, din gu$ernul de la 10 7'bruari' 193". Dar, dup& pu,licarea decretului din 30 marti' 193", pri:in* di+ol$area partidelor politice, #onstantin I.#.Br&tianu a )neles c& su$eranul nu se li'ita doar la aciuni )'potri$a 4&r+ii de Fier, ci era decis s& per'anenti+e+e noul regi', distrug(nd siste'ul de'ocratic, )n consecin&, 'l a prot'+tat =mpotri:a *'cr'tului-l'g' *in 30 marti', a7irm?n*( $3ai cur(nd sau 'ai t(r+iu, tot la aciunea de partide tre,uie s& se re$ie, pentru a da $ieii naionale un rit' nor'al1. 3ai 'ult, conducerea "artidului National--ib'ral a *ot&r(t, la 5 aprili' 193", '5clu*'r'a *in ac'+t parti* a celor care au se'nat decretul de di+ol$are, )ntre acestia nu'&r(ndu2se si 4*eorg*e T&t&rescu. )n funcia de secr'tar g'n'ral al 6arti*ului National--ib'ral a fost ales #onstantin 6Be,e7 Br&tianu. "e de alt& parte, ca ur'are a disensiunilor )ntre gruparea ,r&tienist& si cea t&t&rescian&, ponderea li,eralilor )n $iaa politic& s2a di'inuat.
52

: caracteristic& esenial& a $ieii politice din Ro'(nia de dup& 10 7'bruari' 193" a fost a'eliorarea relaiilor dintre "artidul aional2!&r&nesc si "artidul National--ib'ral, a8ung(ndu2se la desf&surarea unor aciuni co'une, care nu erau de conceput )n perioada anterioar&, )n aceast& cola,orare, "artidul aional2!&r&nesc, prin liderul s&u luliu 3aniu, 8uca rolul de 0pri'& $ioar&1, )n ti'p ce #onstantin I.#. Br&tianu se 'ulu'ea cu un rol +'cun*. )n fapt, "artidul aional2!&r&nesc si "artidul National-ib'ral si2au continuat acti$itatea, c*iar dac& erau for'al di+ol$ate. : parte a presei naional2&r&niste si naional 2li,erale a continuat s& apar& su, titulaturi independente)ntre conducerile centrale si organi+aiile locale s2a 'eninut o leg&tur& per'anent&- liderii celor dou& partide au putut a$ea contacte cu repre+entanii presei occidentale, iar e'isarii lor au circulat nesting*erii peste grani&. 3&surile coerciti$e au ocolit, de regul&, pe naional2&r&nisti si pe naionali2li,erali. Totusi, p' anumit' t'rm'n' - de regul& dou&2trei luni - un'l' ca*r', =ntr' car' 4irgil 3a*g'aru, Ilie 5a+&r, 4*i& "opp, #o'eliu #oposu, I.3anolescu2Strunga, au fost reinute, )n ceea ce21 pri$este pe secretarul general al "artidului aional2 !&r&nist, 4irgil 3a*g'aru, ac'+ta a primit *omiciliu obligatoriu la 22 marti' 19 0 +i a 7o+t eli,erat nu'ai dup& ce, la 17 aprili' 19 0, Ion 3i2alac2' a acc'ptat de'nitatea de consilier regal, pe care a deinut2o p(n& la 16 iuni' 19 0. 5iderii "artidului aional2!&r&nesc +i ai 6arti*ului National--ib'ral au f&cut tot ce le2a stat )n putin& pentru a specula toate sl&,iciunile de ordin intern si e.tern ale regi'ului, adopt(nd o atitudine protestatar&, f&r& a se anga8a )ntr2o lupt& fer'& contra regi'ului patronat de &arol al II-l'a, apreciind c& acesta se $a pr&,usi de la sine. !artidul +ocial1Democrat a cuno+cut important' con:ul+ii int'rn', ca ur'are a faptului c& unii dintre conduc&torii s&i au spri8init regi'ul lui &arol II2lea/ )ntre se'natarii apelului de )nfiinar' a ,rontului )'na+t'rii aionale s2au aflat si 4*eorg*e 4rigoro$ici, loan ,lu'ra+, /7timi' @2'rman; *in parlam'ntul al'+ la 1-2 iuni' 1939 f&ceau parte 11 deputai si 1 senatori din partea social2de'ocrailor- 4*eorg*e 4rigoro$ici a )ndeplinit, ) n p'rioa*a noi'mbri' 193" - iuli' 19 0, funcia de su,secretar de stat la 3inisterul 3uncii, fiind pri'ul socialist care a f&cut parte din gu$ernul )om?ni'i. )n aceste condiii, fora "artidului Social-;'mocrat +-a *iminuat con+i*'rabil. 0cti:itat'a parti* ului si a 'ilitanilor s&i a fost coordonat& de 53

&on+tantin 1it'l-6'tr'+cu, care era si directorul +iarului 05u'ea nou&1, )n anii 193" - 19 0, 6arti*ul Social-;'mocrat a 7o+t mai mult un club *' de+,ateri teoretice si nu a organi+at ac iuni practic' =n r?n*ul muncitorimii. #oncepia fruntasilor acestui partid a r&'as una de'ocratic&, ostil& '&surilor de restr(ngere a drepturilor si li,ert&ilor cet&enesti pro'o$ate de gu$ernani. !artidul Comuni"t din Romnia a cunoscut unele e$oluii +'mni7icati$e. Funcia de secretar general a fost )ndeplinit& de Bori+ Stefano$ p(n& )n aprilie 19 0, c(nd #o'internul a *ot&r(t )nlocuirea lui cu Stefan Foris. "artidul #o'unist s2a 'eninut pe linia politic& anterioar& )n pro,le'a naional&, p(n& )n 'ai 19 0, c(nd, printr2o directi$& a Internaionalei #o'uniste, i s2a cerut s& reintroduc& )n progra'ul s&u lo+inca autode2 ter'in&rii p(n& la desp&rirea de statul ro'(n nu nu'ai a Basara,iei, dar si a Buco$inei, Transil$aniei si Do,rogei. )n acti$itatea practic&, "artidul #o'unist a ur'&rit sti'ularea conflictelor sociale, pentru o,inerea unor re$endic&ri 'ateriale de c&tre 'uncitori, a desf&surat o intens& acti$itate )n r(ndul ,reslelor, a iniiat unele 'anifest&ri politice )ndreptate )'potri$a r'gimului, =n acelasi ti'p, "artidul #o'unist a c&utat s& profite de aciunile organi+ate de gu$ernani, cu' a fost #ongresul ,reslelor din l 'ai 1939, p'ntru a-+i lan+a propriil' lo<inci politic'. >arda de =ier s2a aflat, dup& 10 7'bruari' 193", )ntr2o situai' '5tr'm de grea. Regi'ul )nsusi a fost o reacie )'potri$a ascensiunii 3isc&rii 5egionare. #orneliu ?elea #odreanu a )neles pe deplin sensul aciunii lui &arol al 9-l'a, *r'pt car' la 21 7'bruari' a *'ci+ *i<ol:ar'a parti*ului Totul pentru 0ar! &u ac'+t prile8 0c&pitanul1 preci+a/ 04eneraia noastr& $ede ,ine '&nusa care i s2a aruncat. 3&nusa aruncat& $a r&'(ne )ns& 8os. oi refu+&' s& o ridic&'. #easul ,iruitei noastre )nc& n2a sunat. E )nc& ceasul lor1. "rin acest act 0c&pitanul1 spera s& e$ite represiunile pe care stia c& regele le $a declansa )'potri$a 4&r+ii de Fier. Dar, &arol al II-l'a +i cola,oratorii s&i - )n pri'ul r(nd Ar'(nd #&linescu - erau fer' *ot&r(i s& treac& la distrugerea 4&r+ii de Fier. "rete.tul 12a constituit o +cri+oar' p' car' &o*r'anu a a*r'+at-o lui Nicola' lorga la 26 marti' 193", prin car'-i a'intea faptul c&, cu ani )n ur'&, )nde'nase tineretul ro'(n s& fac& co'er, pentru a2i )nl&tura pe e$rei, iar acu' cerea cu $e*e'en& desfiinarea co'erului legionar. &o*r'anu conc2i*'a( $/+ti un n'cin+tit sufleteste c&ci i2ai ,&tut 8oc pe nedrept de sufletele noastre ne$ino$ate E...F. 5

De acu' si p(n& $oi )nc*ide oc*ii, do'nule lorga, si dup& aceea, te $oi pri$i asa cu' 'erii1. icolae lorga a ar& tat +cri+oar'a lui 0rm?n* #&linescu, iar acesta 12a sf&tuit s& se adrese+e 8ustiiei. "e aceast& ,a+&, lui #odreanu i s2a intentat un proces, )n ur'a c&ruia, )n +iua de 16 aprili', a 7o+t con*amnat la 6 luni =nc2i+oar'. &2iar =n timpul proc'+ului au 7o+t '7'ctuat' *'+cin*'ri la +'*iil' 4&r+ii de Fier si la locuinele unor lideri legionari. A ur'at un nou proces int'ntat lui &orn'liu N'l'a &o*r'anu +i altor gar*i+ti, =nc2'iat la 27 mai 193", c(nd 0c&pitanul1 a fost conda'nat la 10 ani de 'unc& silnic& pentru crima *' $r'pro*uc'r' =n public *' +'cr't' int'r'+?n* +'curitat'a +tatului%, pentru 0delictul de uneltire contra ordinei sociale1 si pentru 0cri'& de r&+$r&tire1. Din ordinul 'inistrului de interne Ar'(nd #&linescu, +eci de legionari si si'pati+ani ai acestora au fost ti'isi )n lag&re de internare a'ena8ate la '&n&stirile Tis'ana si Drago'irna, precu' si la Scoala de Agricultur& din 3iercurea #iuc. )ntre cei internai )n ulti'a localitate s2au aflat ae lonescu si 3ircea Eliade. &uno+c?n* p'ricolul c'-i p(ndea, 'uli legionari au se'nat declaraii de fidelitate fa& de &arol al II-l'a, iar &orn'liu N'l'a &o*r'anu =+i implora ca'ara+ii s& nu )ntreprind& $reo aciune care ar a$ea ca re+ultat uciderea sa =n =nc2i+oar'. Situaia internaional& a e$oluat ) n 7a:oar'a @'rmani'i, car' +priCin'a 4arda de Fier. Dup& acordul de la 3iinc*en !29 +'pt'mbri' 193"# - car' consfinea politica de cedare )n faa agresorului pro'o$at& de 3area Britanic si Frana - &arol al II2 lea a )ntreprins o $i+it& la 5ondra si "aris pentru a $edea dac& putea conta pe spri8inul 0'arilor de'ocraii1 occidentale- cu acest prile8 el a putut constata c&, )n fapt, Ro'(nia fusese a,andonat&. 5a )ntoarcerea spre ar&, &arol al II2lea a f&cut o $i+it& neoficial& )n 4er'ania, unde a a$ut, la 2 noi'mbri', o =ntr':'*'r' cu 0*ol7 9itl'r. Discuia s2a desf&surat )ntr2o at'sofer& de ne)ncredere reciproc&. Re$enit )n ar&, &arol al II-l'a, *' comun acor* cu 0rm?n* #&linescu, a *ot&r(t supri'area lui #orneliu ?elea #odreanu si a altor legionari 6asasin ii lui ;uca +i ai lui 3. St'l'+cu#. =n noapt'a *' 29/30 noi'mbri' 193", acestia au fost strangulai )n ti'p ce erau transportai de la )nc*isoarea din R('nicu S&rat la cea din 9ila$a. I+,ucnirea celui de2al doilea r&+,oi 'ondial, la l septe',rie 1939, a a:ut ca pri' re+ultat ocuparea "oloniei de c&tre trupele ger'ane si de c&tre cele so$ietice. Faptul c& gu$ernul de la Bucuresti pre+idat, de la 7 marti' 1939, 55

*' 0rman* #&linescu, a acceptat retragerea pe teritoriul Ro'(niei a pr'+'*int'lui, gu:'rnului +i armat'i 6oloni'i a cr'at o +tar' *' t'n+iun' =ntr' Bucur'+ti +i B'rlin, =n ac'+t cont'5t, la 21 septe',rie un grup de legionari, diri8ai de @oria Si'a, noul lider al 4&r+ii de Fier, a trecut la asasinarea lui Ar'(nd #&linescu. Dup& ce au anunat la radio c& pri'ul 'inistru a fost 0pedepsit1, asasinii s2au predat autorit&ilor. Ei au fost )'puscai si e.pusi pe locul unde fusese lic*idat Ar'(nd #&linescu. ,recerea la totalitarism. Prbusirea lui C$*o' $' II-'-$. 0gra:ar'a situaiei internaionale 12a deter'inat pe &arol al II2 lea s& iniie+e, la =nc'putul anului 19 0, politica *' 6reconciliere@7 naional&. Aceast& tactic& e$idenia incapacitatea regi'ului de a re+ol$a prin propriile2i fore gra$ele pro,le'e ce st&teau )n faa Ro'(niei, n&ruirea speranelor lui &arol al II2lea de a lic*ida $ec*ile partide, )n special "artidul aional2!&r&nesc si "artidul National--ib'ral, precu' si fali'entul F.R. ., care nu reusise s& de$in& o organi+aie $ia,il&. "rin politica de 0reconciliere1, regele ur'&rea s& )nglo,e+e )n F.R. ., )n gu$ern si )n celelalte organe de stat pe repre+entanii grup&rilor politice din opo+iie. "resedinii "artidului aional2 !&r&nesc si 6arti*ului National--ib'ral n2au acceptat propunerea regelui. 5a r(ndul s&u, 3iscarea 5egionar& s2a ar&tat recepti$& la politica de 0reconciliere1. )n ur'a tratati$elor purtate de unii fruntasi ai 4&r+ii de Fier cu repre+entani ai gu$ernului si ai parla'entului, un nu'&r 'are de legionari au f&cut declaraii de renunare la con$ingeril' lor politic' +i *' loialitat' fa& de &arol al II2lea si de regi'ul s&u. "rin 'ai 'ulte deci+ii ale 3ini+t'rului *' Int'rn', =nc'p?n* cu luna marti' 19 0 +-a tr'cut la eli,erarea )n 'as& a legionarilor din lag&re si )nc*isori. : 'are parte a gardistilor care fugiser& )n 4er'ania de tea'a represaliilor s2a )ntors )n ar&. 5a 1" aprili'. &arol al II2lea a pri'it o delegaie de legionari, iar )n <iua *' 1" iunie a a$ut o discuie cu @oria Si'a, oficiali+(nd astfel 0reconcilierea1 reali+at&. Asada r, politica *' $r'concili'r'% a a:ut ca principal re+ultat reali+area acordului dintre gu$ern si 3iscarea 5egionar&. -una iuni' 19 0 'arc*ea+& o i'portant& e$oluie a regi'ului politic din Ro'(nia. Su, i'pactul e$eni'entelor internaionale - caract'ri<at' prin :ictoriil' militar' al' @'rmani'i regi'ul de autoritate 'onar*ic& a e$oluat spre 2o2$'#2$*#0 . #*iar )n +iua capitul&rii Franei, 22 iuni' 19 0, &arol al II-l'a a *'ci+ tran+7ormar'a ,.).N. =n Partidul Naiunii/ car' a 7o+t *'clarat $parti* unic +i totalitar1, )n acest partid erau o,ligai s& se )nscrie toi funcionarii pu,lici, 'e',rii organelor de conducere ale asociaiilor profesionale, 'e',rii consiliilor de ad'inistraie ale )ntreprinderilor pu,lice si pri$ate s.a. )n aceeasi +i a ap&rut decretul-l'g' p'ntru 56

aprarea ordinei politice unice si totalitare a statului romn", care prevedea pedepse grele pentru cei care f&ceau propagand& )n $ederea sc*i',&rii organi+&rii politice a &rii, care ar fi constituit organi+aii +'cr't' +au ar 7i reconstituit asociaii di+ol$ate, precu' si pentru orice fapte care ar fi ur'&rit s& discredite+e "artidul aiunii - 0organi+aia politic& unic&1 recunoscut& de lege. Not'l' ultimati:' +o:i'tic' *in 26 +i 27 iuni' 19 0, urmat' *' ocuparea Basara,iei si nordului Buco$inei de c&tre Ar'ata Rosie, au marcat =nc'putul +7?r+itului p'ntru r'g'l' &arol al 112lea. El a continuat s& spere c& prin 'ane$re politice $a putea 'enine )n '(inile sale c(r'a +tatului. -a 2" iuni' 19 0, 9oria Sima a 7o+t nu'it )n funcia de su,secretar *' +tat la 3ini+t'rul &ult'lor +i 0rt'lor, <$*,$ ,- 9#-* *':'nin* a+t7'l, pentru pri'a dat& de la )nfiinarea sa, 6or politic de 0uvernmnt. 6'+t' c?t':a <il', la iuli', 1-a =n:'+tit p' Ion @igurtu, agr'at la B'rlin, cu fo'area unui nou gu$ern. Astfel, ,a+a politic& a regi'ului se 'odifica radical, persoanele aparin(nd grup&rii lui 4*eorg*e T&t&rescu si celei a defunctului Ar'(nd #&linescu fiind )nl&turate. In acest gu$ern, legionarii au pri'it dou& 'inistere si un su,secretariat de stat. Aceste spectaculoase sc*i',&ri politice, care e.pri'au dorina lui &arol al II2lea de a se adapta noilor realit&i de pe continent, nu a$eau sori de i+,(nd&. 5a 15 iuli', 9itl'r a tri'is regelui o scrisoare e.tre' de dur&, )n care2i cerea pe un ton ulti'ati$ ca Ro'(nia s& )nceap& negocieri cu Ungaria si cu Bulgaria, pornind de la ideea ced&rii de teritorii )n fa$oarea ac'+tora. -a 20 iulie o delegaie, )n frunte cu @oria Si'a, s2a pre+entat la "alat, cer(nd regelui s& )ncredine+e puterea 3isc&rii 5egionare. E$ident, r'g'l' nu a acc'ptat. 6'r+':'r?n* p' *rumul p' car' porni+', &arol al II-l'a a *at publicit&ii, la " augu+t, *'cr'tul-l'g' pri:itor la starea 4uridic $ 'o()#2o*#'o* -1*-# din Ro'(nia, )ncerc(nd s& se )nscrie astfel 0)n noua ordine european&1 i'pus& de 4er'ania. Decretul inter+icea e$reilor $enii )n Ro'(nia dup& 30 *'c'mbri' 191" s& ocupe funcii pu,lice, s& fie 'ilitari de carier&, s& fac& parte din consilii de ad'instraie, s& dein& propriet&i rurale 'tc. )n e.punerea de 'oti$e se aprecia c& .an.ele romne"c7 'ra un 2element principal de ase$are a naiei3. In 'i8loacele de propagand& )n 'as& patronate de regi' au )nceput s& predo'ine cu$int'l' 6totalitari"m7, 2naionalism4, 2realism european4, iar de'ocraia era repudiat& cu $e*e'en&. Totusi, sansele de supra$ieuire politic& a lui &arol al II-l'a +' *iminuau *' la o <i la alta.
57

4. PO&ITICA E=TERNA A ROMNIEI >N PERI%ADA IN,ERBE$IC*

a- Principalele caracteristici si aciuni "ro,le'ele organi+&rii lu'ii dup& pri'a conflagraie 'ondial& au con+tituit obi'ctul Con6erinei de pace de la Paris (1919 -1920). "re+ent& la aceast& #onferin&, Ro'(nia a acionat pentru o,inerea confir'&rii pe plan internaional a *ot&r(rilor adoptate )n cursul anului 191" *' poporul ro'(n pri$ind iaurirea statului naional unitar ro'(n. #onferina p&cii de la "aris era c*e'at& s& dea consacrare 8uridic& internaional& noului statut t'ritorial si politic al statului ro'(n, prin recunoasterea principiului naionalit&ilor si al autodeter'in&rii popoarelor, prin respectarea drepturilor legiti'e ale poporului ro'(n asupra teritoriului s&u naional. )n practic& )ns& lucrurile s2au do$edit a fi mult mai complicat' +i *i7icil'. ;'+i, potri:it tratatului *in /17 augu+t 1916, Ro'(nia tre,uia s& se ,ucure la #onferina p&cii de drepturi egale cu celelalte &ri se'natare, ea a fost inclus& )n r(ndul statelor cu 0interese li'itate1, put(nd participa la de+,ateri nu'ai atunci c(nd era in$itat&, dreptul de deci+ie aparin(nd 0#onsiliului celor "atru1 63area Britanic, Frana, Italia si S>0#, =n #o'isia teritorial&, inclusi$ )n #o'itetul pentru studierea c*estiunilor teritoriale pri$ind Ro'(nia, delegaii rom?ni nu au 7o+t a*mi+i. Dup& a'ple discuii, )ncepute )n #o'isia teritorial& la 11 fe,ruarie 1919, &on+iliul Supr'm a +tabilit, la 11 iuni' 1919, grania dintre Ro'(nia si Ungaria, iar la 13 iuni' 1919, c'a *intr' )om?nia +i )'gatul S?rbo-&roato-Slo:'n, prin car' +' r'cuno+t'a actul i+toric al unirii 1ran+il:ani'i cu )om?nia. 3arile "uteri au preg&tit 2*$2$2)' ,- +$(- () <-* $"#$ f&r& a )ng&dui delegaiei ro'(ne s&2si e.pri'e punctul de $edere, desi ar'ata ro'(n& purtase lupte grele cu cea ger'an& )n anii 1916-1917, =mpotri:a c&reia repurtase str&lucitele $ictorii de la 3&r&sti, 3&r&sesti si :itu+, iar
5"

Ro'(nia a$usese de suportat 8aful ocupanilor ger'ani si uriase pierderi 'ateriale. Delegaia ro'(n&, ca si cele ale altor state 'ici, a fost ne$oit& s& +'mn'<' tratatul *' pac' cu @'rmania, la )er"aille", =n <iua *' 2" iuni' 1919, f&r& s&21 fi putut studia si for'ula o,ser$aii. Deoarece 0#onsiliul celor "atru1 inteniona s& procede+e )ntr2o 'anier& si'ilar& si )n pri$ina celorlalte tratate, )n 'ai 1919, Ion I.#.Br&tianu, seful delegaiei ro'(ne, a luat iniiati$a unei note $er,ale col'cti:' a*r'+at' lui @'org'+ &l'm'nc'au, presedintele #onferinei de pace, de c&tre delegaiile ro'(n&, polon&, s(r,&, ce*oslo$ac& si greac&, prin care se cerea ca proiectele tratatelor s& le fie communicat' *in ti'p, pentru a le putea anali+a. Dar #onsiliul a acceptat s& pre+inte, la 29 mai, *oar un r'<umat al proi'ctului tratatului *' pac' cu 0u+tria, urm?nd ca a doua +i s& re'it& delegaiei austriece te.tul co'plet al acestuia, )n ur'a unui nou protest, adresat de Ion I.#.Br&tianu )n nu'ele delegaiilor 'enionate, s2a o,inut a'(narea pentru 2 iunie a re'iterii proiectului c&tre delegaia 0u+tri'i. ;ocum'ntul coninea unele clau+e 'enite s& facilite+e a'estecul 3arilor "uteri )n tre,urile interne ale Ro'(niei. Astfel, su, prete.tul gri8ii pentru respectarea drepturilor 'inorit&ilor naionale, 3arile "uteri )si re+er$au li,ertatea de a decide '&surile ,$e care le &or crede nece"are7 pentru a ocroti drepturile si interesele acestor 'inorit&i. De ase'enea, Ro'(nia era o,ligat& s& se'ne+e o con$enie prin care acorda, ti'p de 5 ani, 6li,erul tran3it7 pentru toate '&rfurile, 'i8loacele de transport si +upu+ii 0"uterilor Aliate si Asociate1, f&r& nici un fel de $a'&. )n cu$(ntul rostit la sedina plenar& a statelor aliate asupra proiectului de tratat, si )ntr2un 'e'oriu adresat #onsiliului, Ion I.#.Br&tianu afir'a c& Ro'(nia este *ot&r(t& s& asigure drepturi 'inorit&ilor, dar c& ea nu poate s& pri'easc& un regi' special, la care nu erau constr(nse toate statele su$erane. Totodat&, el a ar&tat c& Ro'(nia era gata s& ia '&surile necesare pentru a usura tran+itul si a de+$olta co'erul cu celelalte naiuni, )n confor'itate cu legislaia sa intern&. )ntruc(t #onsiliul nu a acceptat o,ieciile for'ulate, Ion. I.#.Br&tianu a p&r&sit, la 2 iuli' 1919, #onferina p&cii, )n +iua de 10 +'pt'mbri', 3aril' 6ut'ri au +'mnat 2*$2$2)' ,- +$(- () A)02*#$, la Saint @'rmain 'n -aG', pun(nd Ro'(nia )n faa faptului )'plinit. In ur'a notelor ulti'ati$e ce i s2au adresat, de a se'na f&r& discuii si f&r& re+er$e tratatul, Ion I.#. Br&tianu si2a dat de'isia din fruntea gu$ernului Ro'(niei. Dup& noi presiuni *iplomatic' - care au 'ers p(n& la a'eninarea cu e.cluderea delegaiei 59

ro'(ne de la #onferina p&cii - la 10 *'c'mbri' 1919, gu$ernul pre+idat de Ale.andru %aida2%oe$od a se'nat tratatul de pace cu Austria. Tratatul consfin'a auto*'t'rminar'a popoar'lor, *'<agr'gar'a monar2i'i 2ab+bur-gic' +i r'cuno+t'a unir'a Buco:in'i cu )om?nia, =n ac'la+i timp, 'l o7'r'a o ,a+& legal& pentru a'estecul 3arilor "uteri )n tre,urile interne ale statelor +ucc'+oral', inclu+i: al' )om?ni'i. -a 1" *'c'mbri' 1919, 3arile "uteri au trasat frontiera dintre Ro'(nia si "olonia, care a fost acceptat& de cele dou& &ri. =n <iua *' 10 *'c'mbri' 1919, )om?nia a +'mnat la N'uillG +ur S'in' 2*$2$2)' ,- +$(- () ?)'.$*#$, care sta,ilea c& 2otarul *intr' c'l' dou& &ri era cel fi.at )n 1913. %ii discuii a suscitat proiectul tratatului de pace cu Ungaria, deoarece delegaia 'ag*iar&, precu' si unele cercuri politice si financiare din 3area Britanic, Frana, Italia si din alte &ri se pronunau )'potri$a destr&'&rii Ungariei 0'ilenare1. "e de alt& parte, delegaia ro'(n&, susinut& de nu'erosi lideri politici, a de'onstrat pe ,a+& de date concrete, faptul c& Transil$ania este un str&$ec*i teritoriu ro'(nesc, c& populaia acesteia si2a e.pri'at )n cadrul Adun&rii aionale de la Al,a lulia din l dece',rie 191" *ot&r(rea de a se uni cu Ro'(nia. =n 1919 a a:ut loc un (o"/'#(2 $* $2 %"2*- Ro !"#$ 0# U".$*#$. @u:'rnul comuni+t *' la Bu*ap'+ta - acion(nd de co'un acord cu cel ,ol+':ic *' la 3o+co:a - a refu+at s&2si retrag& trupele din Transil$ania si a atacat ar'ata ro'(n&, aflat& )n 'unii Apuseni, )n ur'a unor lupte grele !16 - 1" aprili'#, atacul a 7o+t r'+pin+, iar la 20 iulie ar'ata ro'(n& a trecut la o contraofensi$&, ocup?n* Bu*ap'+ta la 2 august. Dup& resta,ilirea ordinei, trupele ro'(ne s2au retras )n li'itele teritoriului naional. T*$2$2)' ,- +$(- () U".$*#$, a 7o+t +'mnat la T*#$"o", =n <iua *' iuni' 1920. 6rin ac'+t tratat +' r'cunoa+t' unir'a 1ran+il:ani'i cu )om?nia. #u acelasi prile8 a fost isc&lit un tratat care - ca +i =n ca<ul c'lui cu 0u+tria -coninea pre$ederi speciale pri$ind 0li,erul tran+it1 si 'inorit&ile. -a 2" octombri' 1920, Ro'(nia, pe de o parte, si 3area Britanie, Frana, Italia si 9aponia, de cealalt&, au se'nat 2*$2$2)' ,- '$ P$*#0 prin car' +' r'cuno+t'a unir'a Ba+arabi'i cu )om?nia. ;'+i, =n an+amblul lor, tratat'l' *' pac' =nc2'iat' au purtat amp 'nta 3arilor "uteri )n$ing&toare, acestea au luat )n consideraie situaia de fapt a pr&,usirii I'periului *a,s,urgic si a celui arist, pe ruinele c&rora au ap&rut 60

+tat' noi, iar alt'l' - =ntr' car' +i )om?nia - +i-au =ntr'git unitat'a teritorial&. 3aril' 6ut'ri +i-au a+igurat po+ibilitat'a *' a int'r:'ni =n tr'buril' politice si )n $iaa econo'ic& a Ro'(niei, au i'pus clau+e care au ap&sat greu asupra poporului ro'(n. Ro'(nia a tre,uit s& preia 500 milioan' coroane aur din datoria fostei 'onar*ii *a,s,urgice, s& pl&teasc& un 'iliard *' coroan' aur r'pr'<'nt(nd contra$aloarea ,unurilor statului austriac si 'ag*iar r&'ase pe teritoriile Buco$inei si Transil$aniei, s& ac*ite su'a de 230 'ilioane franci drept 0cot& de eli,erare1. =n mo* 7ir'+c, )om?nia a:'a *r'ptul la desp0ubiri de rzboi *in part'a +tat'lor ina'ice care i2au 8efuit teritoriul )n ti'pul ocupaiei din 1916 - 191". ;'+i pi'r*'ril' )om?ni'i +' ci7rau la 72 miliar*' l'i aur, &omi+ia reparaiilor - constituit& pe ,a+a deci+iilor #oferinei de "ace de la "aris -i-a r'cuno+cut *oar 31 miliar*' l'i aur. #onferina de la Spa, *in iuli' 1920, a *ot&r(t ca Ro'(nia s& pri'easc& 1,1D din reparaiile ger'ane si 10,55D din reparaiile :rientale 6e.igi,ile de la Austria, Ungaria si Bulgaria7. Acordurile ulterioare - $planul ;a8'+%, $planul Ooung%, conferina de la 9aga 1 au f&cut ca Ro'(nia s& nu pri'easc& din partea nici unui stat fost ina'ic su'a integral& a desp&gu,irilor ce i se cu$eneau. Dup& ratificarea internaional& a actelor de Unire din 191", politica e.tern& a gu$ernelor a fost orientat&, )n )ntreaga perioada inter,elic&, spre sta,ilirea unor relaii de cola,orare cu toate statele, ap&rarea unit&ii si integrit&ii teritoriale a Ro'(niei, reali+area unui siste' de aliane $i+(nd 'eninerea p&cii si co',aterea re$i+ionis'ului, asigurarea securit&ii pentru toate statele. Aceast& orientare politic& corespundea intereselor funda'entale ale poporului ro'(n. )n ansa',lul raporturilor internaionale de la sf(rsitul pri'ului r&+,oi 'ondial un loc i'portant 12au ocupat pro,le'ele na$igaiei pe Dun&re si prin str('torile 3&rii egre. #tatutul de6initiv al Dunrii/ +'mnat la 6ari+ =n <iua *' 23 iuli' 1921, pre$edea c& na$igaia pe acest flu$iu era li,er& si desc*is& tuturor pa$ilioanelor, )n condiii de perfect& egalitate. Din organele create cu acest prile8, f&ceau parte, pe l(ng& statele ri$erane, 3area Britanic, Frana si Italia, care si2au asigurat un rol preponderent )n controlul na$igaiei pe flu$iu. #on$enia de la -au+ann' !2 iuli' 1923# pri:in* *-.# )' strmtorilor (rii Ne0re - Bo+7or +i ;ar*an'l' - +tipula *'militari<ar'a acestora si li,era na$igaie pentru toate $asele co'erciale ale tuturor 61

statelor, at(t )n ti'p de pace, c(t si )n ti'p de r&+,oitotodat&, se pre$edea c& statele neri$erane 3&rii egre nu puteau s& intre prin str('tori cu 'ai mult' na:' *'c?t cuprin*'a 7lota c'lui mai put'rnic +tat ri:'ran. In &omi+ia internaional& a str('torilor a fost aleas& si Ro'(nia. =n iuli' 1919 +-a cr'at #ocietatea Naiunilor/ din r(ndul c&reia )om?nia f&cea parte ca 'e',ru fondator. Aceast& organi+aie internaional& a$ea 'enirea de a aciona pentru e$itarea unei noi conflagraii 'ondiale si ap&rarea p&cii. "actul Societ&ii aiunilor, care pre$edea anga8a'entul statelor 'e',re de a respecta si 'en in' integritatea teritorial& si independena politic& a celorlalte state, oferea Ro'(niei o garanie cuprin+&toare pentru ap&rarea statu2Euo2ului s&u t'ritorial +i politic. Ro'(nia a acionat )n sensul cresterii rolului acestei organi+aii )n $iaa internaional&, 'ilit(nd pentru adoptarea unor '&suri concrete de de+ar'are, de descura8are a forelor re$i+ioniste, )n iunie 1932, #o'itetul pentru de+ar'are 'oral& a adoptat punctul de $edere ro'(nesc, cuprins )n 03e'orandu'ul "ella1, pri$ind adaptarea legislaiilor naionale la cerinele funda'entale ale $ieii internaionale. #a o e.presie a preuirii de care se ,ucura politica e.tern& a Ro'(niei, repre+entanii acesteia au fost alesi )n conducerea unor organis'e ale Societ&ii aiunilor, iar icolae 1itul'+cu a =n*'plinit, *oi ani con+'cuti:, =n 1930 +i 1931, funcia de presedinte al Adun&rii generale a acestui 'are for internaional. Acion(nd )n spiritul "actului Societ&ii aiunilor, Ro'(nia a iniiat +au a contribuit la r'ali<ar'a unor alian- ;# 0# )'2#'$2-*$'-. 0+t7'l, la 3 marti' 1921 a fost se'nat& Convenia de alian dintre Romnia si Po'o"#$, prin care cele dou& state se anga8au s& se a8ute reciproc )n ca+ul unui atac nepro$ocat la grania de R&s&rit- tratatul a fost re)nnoit la 26 marti' 1926, c(nd a c&p&tat si un coninut 'ai larg, pre$&+(nd a8utorul 'utual )n ca+ul oric&rei agresiuni e.terne. E.ponentul cel 'ai autori+at al diplo'aiei ro'(nesti din perioada i'ediat ur'&toare pri'ului r&+,oi 'ondial a fost 1aA' lon'+cu, car' a militat pentru crearea unui siste' de aliane cuprin+(nd "olonia, &'2o+lo:acia, )om?nia, Iugo+la:ia +i @r'cia, a unui bloc $*' la 3ar'a Baltic& la 3area Egee1, care s& se opun& oric&ror aciuni re$i+ioniste. Dar contradiciile dintre "olonia si #e*oslo$acia, pr'cum +i *intr' Iugo+la:ia +i 4recia au f&cut ca planul s&u s& nu reuseasc&, )n faa acestei situaii, 'inistrul ro'(n s2a raliat lui Eduard Benes, aduc(ndu2si contri,uia la 62

reali+area unui siste' de aliane ,ilaterale )ntre #e*oslo$acia, Ro'(nia si Iugosla$ia, cunoscut su, nu'ele de 3ica )nelegere. #reata )n iunie 1921, (ica !nele0ere )si propunea s& pro'o$e+e o larg& cola,orare cu toate &rile, pe ,a+a respect&rii independenei si su$eranit&ii naionale, a statu2Euo2ului teritorial consfinit prin tratatele de pace de la 1rianon +i N'uillG. 3ica )nelegere a fost pri'a alian& cu caracter regional constituit& )n Europa dup& pri'ul r&+,oi 'ondial, care se ,a+a pe "actul Societ&ii aiunilor si ur'&rea s& cree+e un cli mat *' pac' +i +'curitat' =n c'ntrul +i +u*-'+tul /urop'i. : coordonat& funda'ental& a politicii e.terne a Ro'(niei a constituit2o continuarea orient&rii tradiionale spre Frana si 3area Britanic. -a 10 iuni' 1926 a 7o+t +'mnat tratatul de alian ,#"2*- Ro !"#$ 0# 1rana/ potri$it c&ruia, )n ca+ul unui atac nepro$ocat, cele dou& &ri se $or consulta asupra '&surilor ce tre,uia luate )n scopul 0sal$gard&rii intereselor legiti'e naionale si al 'eninerii ordinii sta,ilite prin tratatele de pace1. =n cadrul aceleiasi politici, de ap&rare a p&cii si statu2 Euo2ului teritorial, se )nscrie tratatul din 17 +'pt'mbir' 1926, *intr' I2$'#$ 0# Ro !"#$, prin care aceste state se anga8au s& se a8ute reciproc )n c&+ui unui atac nepro$ocat din partea unei tere p&ri. Dar, se'narea de c&tre Italia a tratatului de alian& cu Ungaria din 5 aprili' 1927, =n car' +' pun'a *'+c2i+ pro,le'a re$i+uirii granielor, precu' si spi8inirea re$i+ionis'ului *ort*Cst de c&tre 3u++olini au f&cut ca tratatul ro'(no2italian s&2si piard& eficiena +i apoi, =n 193 , c2iar :alabilitat'a. Ro'(nia a 'ilitat pentru statornicirea unor relaii de bun vecintate cu toat' +tat'l'. )aporturil' +al' cu Iugo+la:ia, &'2o+lo:acia +i "olonia, concreti+ate si )n tratatele 'enionate, au cunoscut o larg& de+$oltare. Relaiile cu ?)'.$*#$ s2au reluat i'ediat dup& )nc*eierea tratatului *' pac', 7iin* impul+ionat' *' :i<ita primului mini+tru bulgar Stambolii+Ai =n )om?nia !ianuari' 1921#. =n octombri' 1920 au 7o+t r'luat' relaiile *iplomatic' +i con+ular' cu U".$*#$, dar politica re$i+ionist& pro'o$at& de gu$ernul de la Budapesta, intensa propagand& ostil& Ro'(niei desf&surat& de re$i+ionistii 'ag*iari pe plan internaional au f&cut ca relaiile dintre cele dou& &ri s& se de+$olte lent si )ntr2o at'osfer& de suspiciune reciproc&. =n c''a c' pri:'+t' raporturil' *o !"o-0o1#-2#(-, acestea fuseser& rupt' =n ianuari' 191" din iniiati$a p&rii so$ietice, )n nota tri'is& cu acel pril'C gu:'nului rom?n, &on+iliul &omi+arilor "oporului al Rusiei f&ceaA 63

cunoscut c& a *ot&r(t s& declare sec*estrat pentru oligar*ia ro'(n& depo+itul de aur al Ro'(niei p&strat la 3osco$a. "uterea so$ietic& )si asu'a r&spunderea de a p&stra acest te+aur pe care )l $a preda )n '(inil' poporului rom?n. Este de re'arcat faptul c& Ro'(nia - )n pofida presiunilor f&cute de Frana si 3area Britanic - nu s2a al&turat inter$eniei 'ilitare )'potri$a +tatului +o:i'tic. In 1920-192 s2au iniiat unele contacte $i+(nd nor'ali+area relaiilor )ntre Ro'(nia si Rusia 6Uniunea7 So$ietic&. Astfel, la )nceputul anului 1920, =ntr' primul mini+tru rom?n, 0l'5an*ai 4ai*a-4o':o*, +i comi+arul poporului p'ntru a7ac'ri '5t'rn', @2'org2i 4.&ic'rin, a a$ut loc un sc*i', de radiogra'e, con$enindu2se asupra iniierii unor tratati$e directe )ntre cele dou& &ri, care )ns& n2au 'ai a$ut loc. Taton&ri si'ilare s2au )nregistrat si )n 1921, f&r& a se a8unge la re+ultate concrete. In marti' 192 +-a organi<at o conferin& ro'(no2so$ietic& la %iena, capitala Austriei, care a esuat )ns& datorit& faptului c& Uniunea So$ietic& a refu+at s& recunoasc& actul unirii Basara,iei cu Ro'(nia. Un 'o'ent i'portant )n $iaa internaional& 12a repre+entat P$(2)' ,- '$ P$*#0 (?*#$",-@-''o..) *in 27 augu+t 192", primul tratat int'rnaional care a inter+is recurgerea la r&+,oi pentru re+ol$area diferendelor internaionale- statele se'natare se anga8au s& re+ol$e pro,le'ele dintre ele e.clusi$ prin 'i8loace pasnice. 4u$ernul ro'(n a aderat la acest pact, dup& car' a +'mnat +*o2o(o')' ,- '$ Mo0(o1$, *in 9 7'bruari' 1929, prin car' Ro'(nia, Uniunea So$ietic&, "olonia, Estonia si 5etonia se anga8au s&21 pun& i'ediat )n $igoare )n raporturile reciproce. In+taurar'a 2itl'ri+mului la put'r' =n @'rmania, =n ianuari' 1933, a )nse'nat oficiali+area politicii de re$ans& teritorial& si de re$i+uire a tratat'lor *' pac' *' la 4'r+aill'+ *' c&tre una din 3arile "uteri europene. &'l'lalt' +tat' r':i<ioni+t' - =n primul r?n* >ngaria 'rau =ncuraCat' =n aciunea lor $i+(nd sf&r('area siste'ului *' la 4'r+aill'+. )n noile condiii, Ro'(nia a 'ilitat pentru crearea unui siste' de securitate colectiv )n Europa, cresterea rolului Societ&ii aiunilor, )nt&rirea aliane lor '5i+t'nt' +i cr'ar'a altora noi. /5pon'ntul c'l mai autori+at al acestei orient&ri politice a fost icolae Titulescu, care a deinut funcia de 'inistru de e.terne al Ro'(niei )n anii 1932-1936. In 7'bruari' 1933 a 7o+t +'mnat, la @'n':a, P$(2)' ,- *-o*.$"#6$*- a (icii !nele0eri de c&tre 'inistrii de e.terne ai Ro'(niei, #e*oslo$aciei +i Iugo+la:i'i, r'+p'cti: Nicola' 1itul'+cu, /*uar* B'n'+ +i Bogoliub 6

9e$tic, potri$it c&ruia se crea un #onsiliu "er'anent, asistat de un #on+iliu Econo'ic, fapt care a )nt&rit aceast& alian& cu caracter antire$i+ionist. Dup& a'ple negocieri, s2a constituit !nele0erea Balcanic/ prin 6actul +'mnat la 0t'na, =n <iua *' 9 7'bruari' 193 , de repre+entanii @r'ci'i, )om?niei, Iugosla$iei si Turciei, )nelegerea - desc*is& ade+iunii oric&rui stat ,alcanic dornic de cola,orare pe ,a+a respect&rii principiilor Societ&ii aiunilor, a pre$ederilor tratatelor de pace - a militat +i p'ntru consolidarea securit&ii, prin eli'inar'a po+ibil'lor pril'Curi *' *'<acor* )ntre statele din +on&, pentru garantarea reciproc& a frontierelor ,alcanice. -a 3 iuli' 1933, )om?nia a +'mnat, la -on*ra, Convenia de ,-/#"#*- $ $.*-0#)"## 0# $ 2-*#2o*#)')#, la ela,orarea c&reia a contri,uit din plin +i Nicola' 1itul'+cu. 0c'+t *ocum'nt con+oli*a, *in punct *' :'*'r' 8uridic internaional, situaia Ro'(niei, )ntruc(t pre$edea c& prin teritoriu se )nelege teritoriul asupra c&ruia un stat )si e.ercit& )n fapt autoritatea. Aceast& definiie )l deter'ina pe icolae Titulescu s& aprecie+e c& era o nou& confir'are a apartenenei Basara,iei la Ro'(nia, )n $irtutea aceluiasi principiu - de consolidare a securit&ii si a statu2Euo2ului teritorial si a p&cii g'n'ral' - )om?nia a a*'rat la 6actul *' n'agr'+i une si conciliaiune +'mnat la R#o ,- A$"-#*o !10 octombri' 1933#. N'goci'ril' *intr' Nicola' 1itul'+cu +i 3aA+im -it:ino: au *u+ la +tabilir'a relaiilor diplomatice !ntre Romnia si URSS, =n <iua *' 9 iuni' 193 . #u acest prile8, cei doi 'inistri de e.terne au a$ut un sc*i', de scrisori, care cuprindeau anga8a'ente sole'ne $i+(nd garania reciproc& a respect&rii su$eranit&ii naionale si independenei politice, nea'estecul )n tr'buril' int'rn', anagaCam'ntul *' a nu per'ite e.istenta si acti$itatea pe teritoriul propriu a unor organi+aii ce2si propuneau lupta ar'at& )'potri$a c'luilalt +tat. 3ilit?n* p'ntru r'ali<ar'a securitii colective a +tat'lor 'urop'n', Nicola' 1itul'+cu a contribuit la r'ali<ar'a pact'lor de asisten& 'utual& )ntre Frana, >)SS si #e*oslo$acia. Ur'&torul pas tre,uia s& fie pactul de asisten& 'utual& )ntre Ro'(nia si >)SS, p'ntru =nc2'i'r'a c&ruia icolae Titulescu pri'ise 'andat din partea gu$ernului ro'(n )n anul 1935. 0u urmat n'goci'ri =ntr' Nicola' 1itul'+cu +i 3aA+im -it:ino:, +-a p'r7'ctat un protocol la 21 iuli' 1936. Aceste tratati$e a$eau loc pe fondul deterior&rii tot 'ai accentuate a situaiei internaionale. Aciunile agresi$e ale statelor re$i+ioniste si politica conciliatori+t& a gu$ernelor Franei si 3arii Britanii au a$ut consecine negati$e pentru pacea 'ondial&. Atacul Italiei asupra Etiopiei )n 1935 +i 65

ocupar'a <on'i )2Inan' de c&tre 4er'ania )n 1936 au *u+ la '+uar'a politicii de securitate colecti$&. ;'a+upra /urop'i +' a*unau nori n'gri, car' pr':'+t'au *'clan+ar'a unei noi conflagraii 'ondiale. ;) N#(o'$- T#2)'-0() - activitatea diplomatic De2a lungul ti'pului, ro'(nii au a$ut 'ari diplo'ai, )ntre care ;a:i* #or,ea #eausul, icolae 3ilescu Sp&tarul, Ion @2ica, 3i2ail Fog&lniceanu, 1aA' lonescu, 4rigore 4afencu, 3i*ai Antonescu, #orneliu 3&nescu, Stefan Andrei. Din r(ndul acestora se detasea+& - prin preg&tirea intelectual& si prestigiul internaional - Nicola' 1itul'+cu, p'r+onalitat' car' +i-a pu+ ampr'nta a+upra politicii '5t'rn' a )om?ni'i *in p'rioa*a inter,elic&. A,sol$ent al Facult&ii de Drept din "aris, cunoscut& prin calitatea si e.igena dasc&lilor s&i, icolae Titulescu a do,(ndit cunostine solide, pe care le2a trans'is, pentru un ti'p, si studenilor ro'(ni, )n calitatea sa de profesor la Uni$ersitatea din lasi si la cea din Bucuresti. Apoi, pe '&sur& ce $iaa - 'ai ales dina'ica $ieii internaionale i'punea a,ord&ri noi, Nicola' 1itul'+cu a *':'nit 'l =n+u+i un cr'ator =n *om'niu, impun?n*u-+' at(t prin contri,uiile teoretice, c(t si prin acti$itatea sa practic&. "rin inteligena si puterea sa de 'unc&, prin perse$erena cu care )si pro'o$a ideile si aciunile, prin calit&ile sale de orator, care21 a8utau s&2si con$ing& auditoriul, icolae Titulescu s2a i'pus rapid )n $iaa politic& a Ro'(niei. De,utul datea+& din 1913, c?n* a ro+tit un impr'+ionant *i+cur+ de la tri,una Adun&rii Deputailor. A doua +i, 1aA' lon'+cu, mar'l' om politic +i orator, +cria =n <iarul ?a Roumanie% $>n mar', un '5traor*inar tal'nt +-a ri*icat la tribuna rom?n'a+ca, +i ac'+t tal'nt '+t' al no+tru. Nu nu'ai c& Titulescu a f&cut ieri )nceputul cel 'ai str&lucitor )n istoria elocinei parla'entare a Ro'(niei, dar acest )nceput 12a clasat deopotri$& g?n*itor +i orator%. icolae Titulescu s2a afir'at )n $iaa politic& )ntr2o perioad& co'ple.& din istoria ro'(nilor, c(nd )n prim-plan se afla des&$(rsirea unit&ii naionale. I+,ucnirea pri'ului r&+,oi 'ondial, )n iulie 191 , pun'a )n faa clasei politice din Ro'(nia pro,le'a de a opta )ntre cele dou& ta,ere aflate )n conflict/ Antanta si "uterile #entrale. :piunea era dificil&, deoarece Rusia 6care f&cea parte din Antanta7 ane.a+' Ba+arabia, iar Austro2Ungaria 6o for& de ,a+& a "uterilor #entrale7 st&p(nea Transil$ania 66

si Buco$ina. icolae Titulescu a participat la 'arile 'anifestaii din anii 191 -1916, cer(nd intrarea Ro'(niei )n r&+,oi al&turi de Antanta, pentru eli,erarea frailor din Transil$ania si Buco$ina. A rostit cu$inte m'morabil', pr'cum c'l' *in 1915( 0Ardealul nu e nu'ai ini'a Ro'(niei politicepri$ii *arta/ Ardealul e ini'a Ro'(niei geografice. Ardealul e leag&nul care i2a ocrotit copil&ria, e scoala care i2a f&cut nea'ul, e far'ecul care i2a susinut $iaa.1 %estea intr&rii Ro'(niei )n r&+,oi, )n august 1916, i2a u'plut ini'a de ,ucurie. Dar, foarte cur(nd, ,ucuria s2a transfor'at )n a'&r&ciune, ca ur'are a )nfr(ngerilor suferite de ar'ata ro'(n& si a ocup&rii :lteniei, 3unteniei si Do,rogei de c&tre trupele "uterilor #entrale. Au ur'at 'arile :ictorii *in :ara anului 1917, de la 3&r&sti, 3&r&sesti si :itu+- apoi din nou, o perioad& grea, deter'inat& de iesirea Rusiei din r&+,oi, )n noie',rie 1917. Dup& )nc*eierea p&cii de la Buftea - Bucur'+ti !mai 191"#, Nicola' 1itul'+cu a pl'cat la 6ari+, un*' 1-a +priCinit p' 1aA' lon'+cu =n =nt'm'i'r'a #onsiliului aional Ro'(n si propagarea intereselor Ro'(niei )n r(ndul opini'i public' 'urop'n'. 0nul 191", =nc'put +ub n'gr' au+picii, a *':'nit unul *intr' c'i mai lu'inosi din istoria ro'(nilor. "r&,usirea celor dou& 'ari i'perii 'ultinaionale - ru+ +i 2ab+burgic - a facilitat )nf&ptuirea integral& a aspiraiilor naionale ale ro'(nilor. Astfel, la 27 'artie, Sfatul !&rii, )ntrunit la #*isin&u, a decis Unirea Basara,iei cu Ro'(nia- la 2" noi'm,rie, #ongresul general al Buco$inei, con$ocat la #ern&ui, a $otat unirea acesteia cu patria 'a'&, iar la l dece',rie, 3area Adunare aional& de la Al,a lulia a *ot&r(t unirea Transil$aniei cu Ro'(nia. S2a f&urit astfel statul naional unitar, prin $oina li,er e.pri'at& a ro'(nilor din teritoriile respecti$e, dar si prin sacrificiul 'ilitar f&cut de %ec*iul Regat. oile granie ur'au s& fie confir'ate prin tratate internaionale la Con6erina pcii de la "aris. icolae Titulescu a f&cut parte din delegaia Ro'(niei la aceast& #onferin&, a negociat tratatul de pace cu Ungaria, pe care 12a se'nat )n +iua de iuni' 1920 =n palatul 1rianon. Si-a l'gat a+t7'l num'l' *' unul *intr' c'l' mai important' act' *in i+toria )om?ni'i. =n iuli' 1920, icolae Titulescu a condus delegaia ro'(n& la Con6erina de la S+$, unde s2au sta,ilit reparaiile de r&+,oi datorate de 4er'ania si aliaii ei- cu toate eforturile depuse, el nu a putut o,ine pentru )om?nia mai mult *' 1D din reparaiile ger'ane si de 10,5D *in c'l' ori'ntal' !*atorat' *' 0u+tria, >ngaria +i Bulgaria#. 67

Dup& 1919, politica e.tern& a Ro'(niei a fost orientat& spre Frana si 3area Britanic, spre afir'area si consolidarea Societ&ii aiunilor, ca o c*e+&sie a 'eninerii p&cii si "tatu1Auo1uBui t'ritorial, +tabilit prin tratat'l' *' pac'. Nicola' 1itul'+cu a 7o+t unul *intr' arti<anii ac'+t'i politici, =n 1922 a 7o+t numit #"#02*)' Ro !"#-# '$ &o",*$ si repre+entantul &rii noastre la Societatea aiunilor. A sta,ilit relaii e.tre' de utile )n lu'ea diplo'atic&, a putut cunoaste psi*ologia 'arilor puteri, precu' si a celor mici, a *'pi+tat, *' la =nc'put, contradiciile franco2engle+e si i'pactul lor asupra e$oluiei $ieii internaionale. 0+t7'l, =n 1922, Titulescu a de$enit o personalitate repre+entati$& a diplo'aiei ro'(nesti si europene- ti'p de un deceniu si 8u'&tate $a a$ea un cu$(nt greu de spus pe arena internaional&. "rin capacitatea si puterea sa de influen&, el a deter'inat politica &rii, i'pun(ndu2si adesea punctele de $edere c*iar )n faa titularului 3inisterului de E.terne. Un +iar care ap&rea la 4ene$a scria la )nceputul anilor H30( $1itul'+cu nu '+t' un +implu diplo'at. El este de 'ai 'uli ani seful in $arti,u" al diplo'aiei &rii sale. Nimic uimitor =n ac'a+ta, *'oar'c' *omnul 1itul'+cu cunoa+t' =ntr'aga Europ& si a fost a'estecat )n toate negocierile 'ari de dup& r&+boi, a 7o+t consultat cu regularitate de c&tre conduc&torii s&i. De la Bucuresti la resedina do'nului Titulescu, telefonul funcionea+& +iua si noaptea1. )ntr2ade$&r, )n calitate de *-+*-6-"2$"2 $' Ro !"#-# '$ So(#-2$2-$ Naiunilor/ a participat la toate sesiunile Adun&rii 4enerale si la ela,orarea re+oluiilor acesteia. S2a considerat 0un soldat al &rii 'ele )n transeele p&cii1 si de aceea a susinut cu )nd(r8ire interesele Ro'(niei. A facut2o cu con$ingere, dar si cu elegan&. "ent ru 'l, argum'nt'l' primau - i+toric', g'ogra7ic', moral' 'tc. - si de aceea, discursurile sale erau ur'&rite cu un *'o+'bit int'r'+, iar '7'ctul lor 'ra impr'+ionant. #unostea la perfecie patru li',i de circulaie internaional& -7ranc'<a, 'ngl'<a, g'rmana, italiana - +i +' a*r'+a pr'opin'ntului $pr' limba lui%, '7'ctul a+upra a*:'r+arului 7iin* a*'+'a *':a+tator. >n cola,orator al s&u, Ale.andru Duiliu ?a'firescu, scria/ 09o$ialitatea sa natural& putea la ne$oie s& fac& loc '(niei, real& sau si'ulat&, cu un sirag de argu'ente rostogolite, de acu+&ri $i8elioase ca apele 'ari, )nc(t )ns&si oratori )ncercai aiA forurilor internaionale de 'ai t(r+iu se scuturau )nfund(ndu2si capul )n u'eri de parc& )i lo$ea grindina.1 Aceast& '5traordinar& 0for& de i+,ire1 nu era doar e.presia talentului oratoric, ci si al unei capacit&i de argu'entare dus& p(n& la ulti'ele resorturi. Su, 6"

aparena unor inter$enii spontane, i'puse de o anu'it& situaie concreta, se afla o te'einic& docu'entare, desf&surat& pe parcursul 'ultor +ile, s&pt&'(ni si c*iar luni. De aceea, Titulescu nu a fost prins niciodat& pe $picior gr'+it%. #unosc(ndu2si foarte ,ine ad$ersarii, preg&tindu2se din ti'p pentru ripost&, Titulescu astepta 'o'entul potri$it pentru a inter$eni. El )nsusi '&rturisea c& datoria sa era 0s& aduc aici fapte precise si docu'entate si s& nu '& las ispitit, oricare ar fi rolul ingrat care astfel )'i re$ine, de for'ule )nfl&c&rate, care pot s& e'oione+e, dar care niciodat& nu lu'inea+&.1 0u *':'nit c'l'br' *u'luril' lui cu cont'l' 0pponG, mini+trul *' e.terne al Ungariei, care nu o dat& a r&'as f&r& replic&. #onfruntarea politic& a fost e.tre' de dur&, dar niciodat& Titulescu nu 12a considerat pe ApponC un dus'an personal al s&u. Spre surprinderea 'ultora, dup& un sc*i', de replici e.tre' de dure rostite )n sala de sedine a forului de la 4ene$a, cei doi 'ari diplo'ai se retr&geau la ,ufet unde2si ser$eau, la aceeasi 'as&, cafeaua. Titulescu aprecia c& Societatea aiunilor a$e a un rol *'ci+i: =n 'eninerea p&cii si re+ol$area prin negocieri a tuturor pro,le'elor litigioase, )'preun& cu ali diplo'ai, care f&ceau parte din aceeasi lo8& 'asonic&, Titulescu s2a i'plicat profund )n $iaa acestei organi+aii, aCung?n* una *intr' p'rsonalit&ile de frunte ale diplo'aiei europene si c*iar 'ondiale. De aceea, nu a fost surprin+&tor faptul c&, )n septe',rie 1930, si2a pus candidatura la funcia de presedinte al Adunrii 3enerale a #ocietii Naiunilor. Succ'+ul a 7o+t *'plin. 0 =ntrunit 6 *' :oturi *in c'l' 50 '5primat', *'+i =i 'rau +u7ici'nt' 26 68u'&tate plus unul7. Re+ultatul '5prima - dup& cu' aprecia repre+entantul %ene+uelei - 0'&rturia si'patiei pe care persoana sa a g&sit2o printre noi. Este totodat& un o'agiu a*u+ =naltelor sale calit&i personale si senti'entelor cu care a cola,orat at(ia ani la 'unca Societ&ilor aiunilor1. A fost reales pentru a doua oar&, )n octo',rie 1931, cu unanimitat'a :oturilor. >n <iar 'ngl'< +cria cu acel prile8 c& 0alegerea lui Titulescu ca presedinte al Adun&rii doi ani succesi$i este f&r& precedent si )'potri$a tradiiei 5igii. Este un tri,ut de cinste personal& care21 aduce pentru 'odul re'arca,il )n care a condus si a controlat 0*unar'a *' anul tr'cut.% /:i*'nt, calit&ile e.cepionale ale lui Titulescu au a$ut un rol e.tre' de i'portant )n alegerea sa )n cea 'ai )nalt& de'nitate e.istent& atunci pe plan internaional. Dar, )n acelasi ti'p, era si e.presia noului statut
69

g'opolitic *ob?n*it *' )om?nia dup& 191", c(nd a de$enit o ar& de '&ri'e 'edie pe plan european si cu o politic& e.tern& acti$& si constructi$&. A,andon(nd, )nc& din 1921, acti:itat'a =n ca*rul unui parti* politic, . Titulescu a culti$at relaii a'icale at(t cu gu$ernanii, c(t si cu opo+iia. #(nd $enea )n ar& 7Mc'a $i+ite tuturor liderilor politici, cu cei 'ai 'uli discut(nd la 0per tu1 si 0'&i1, fapt ce crea o not& de inti'itate si prietenie. De$enise o personalitate emblematic8 astfel, )n 'o'ente critice pentru $iaa politic&, nu'ele s&u era e$ocat ca al unui 0sal$ator1. "otri$it unor infor'aii, )n 1927, dup& 'oartea regelui ,'r*inan*, c(nd tronul a re$enit unui copil de sase ani, tutelat de o Regen&, Ion I. #. Br(tianu, presedintele 6arti*ului National--ib'ral +i al #onsiliului de 3inistri, se g(ndea la procla'area Repu,licii si alegerea lui icolae Titulescu )n funcia de presedinte, )n ti'pul cri+elor gu$erna'entale din 192" +i 1931, Nicola' Titulescu a fost solicitat s& pre+ide+e un gu$ern de 0uniune naional&1. u a ocupat ase'enea de'nit&i, prefer(nd s& se consacre politicii e.terne, unde -a$ea deplin& li,ertate de 'iscare. icolae Titulescu era deplin constient de $aloarea sa si pretindea s& fie consultat )n toate pro,le'ele de politic& e.tern&. Atunci c(n* a 7o+t ocolit, nu a e+itat s& pro$oace o cri+& gu$erna'ental&. Astfel, )n octo',rie 1932, 0l'5an*ru 4ai*a-4o':o*, pr'+'*int'l' &on+iliului *' 3ini+tri, a iniiat tratati$e cu gu$ernul so$ietic, iar& s&21 fi anunat pe Titulescu. )ndat& c' a a7lat, ac'+ta si2a pre+entat de'isia din funciile pu,lice pe care le deinea. Deoarece conflictul era puternic 'ediati+at )n presa intern& si internaional&, %aida a fost ne$oit s& pre+inte de'isia gu$ernului pe care2 1 pr'<i*a, =n noul gu:'rn, con*u+ *' luliu 3aniu, funcia de #"#02*) ,- -B2-*"- al Ro'(niei era ocupat& de icolae Titulescu, pe care acesta o $a deine p(n& )n august 1936. Nicola' 1itul'+cu +-a *o:'*it un mini+tru '5tr'm *' '5ig'nt. /l afir'a c& 'inisterul pe care21 conducea 0 nu 'ra un +alon, ci un +tup *' al,ine *arnice1, )n acest spirit, a desfiinat siste'ul )naint&rilor auto'ate si a introdus concursul ca ,a+& a oric&rei pro'o$&ri- pre+ida el )nsusi co'isiile de concurs, pun(nd accentul pe preg&tirea profesional&, int'lig'na si aptitudinile candidatului. A sta,ilit si un 'od de co'portare a diplo'atului ro'(n, cu pre$ederi foarte riguroase, de la o,ligaiunile +ilnice p(n& la persoanele cu care se putea c&s&tori. &a mini+tru *' '5t'rn' al )om?ni'i, Nicola' 1itul'+cu +i-a p'tr'cut cea 'ai 'are a ti'pului )n str&in&tate, fiind )ntr2un contact per'anent cu 70

lideri politici europeni, cunosc(nd 0la faa locului1 st&rile de spirit, depist(nd la $re'e orice 'iscare diplo'atic& si put(nd inter$eni la ti'p si '7ici'nt. A desf&surat o 0diplo'aie pre$enti$&1, e$it(nd astfel ca Ro'(nia s& fie pus& )n faa 0faptului )'plinit1. )n concepia sa, 0orice politic& e.tern& serioas& se )nte'eia+& pe ,une *$+o*2)*# () 02$2-'- 1-(#"-5. In acest sens a acionat pentru de+$oltarea unor relaii str(nse cu Iugosla$ia, #e*oslo$acia si "olonia, pentru nor'ali+area raporturilor cu Ungaria, Bulgaria si Uniunea So$ietic&. A adus o contri,uie esenial& la consolidarea 3icii )nelegeri, la )nte'eierea si afir'area )nelegerii Balcanice. A a:ut un rol *'ci+i: =n +tabilir'a relaiilor diplo'atice )ntre Ro'(nia si Uniunea So$ietic&, )n 193 . 0 :i<itat Budapesta si Sofia, c&ut(nd s& nete+easc& asperit&ile dintre ara noastr& si :'cinul *in 4'+t +i c'l *in Su*. Aliana cu 1rana 'ra p'ntru Nicolae Titulescu un factor esenial )n lupta pentru 'eninerea 0siste'ului *' la 4'r+aill'+%. Aceast& opinie era )'p&rt&sit& de aproape )ntreaga clas& politic& ro'(neasc& si a$ea o )ndelungat& tradiie, )nte'eiat& pe afinit&ile de origine, li',&, cultur&. De aceea, Titulescu declara f&r& e+itare/ 0 u cunosc prietenie 'ai de+interesat& ca aceea ce st& la ,a+a raporturilor 7ranco-roman'%. ;ar 'l nu )nelegea ca Ro'(nia s& se afle la re'orca Franei. Atunci c(nd constata unele a,ateri ale diplo'aiei france+e de la lit'ra +i +piritul tratat'lor *' pace, Titulescu nu e+ita s& inter$in& energic, atr&g(nd atenia asupra faptului c& Ro'(nia nu putea accepta ase'enea 0derapa8e1. El stia c& 0pacea este indi$i+i,il&1 si c& orice concesie f&cut& )ntr2o anu'it& +on& put'a a$ea consecine i'pre$i+i,ile asupra )ntregului continent. Se'nificati$& este reacia sa fa& de propunerea lui 3u++olini, *in 7'bruari' 1933, pri:in* =nc2'i'r'a $actului celor $atru7, prin care Italia, 4er'ania, Frana si 3area Britanic se anga8au s& colabor'<' p'ntru r'gl'm'ntar'a tuturor c*estiunilor europene, inclusi$ )n pri$ina unor e$entuale re$i+uiri teritoriale. Reacia lui icolae Titulescu - =mput'rnicit *' toat' +tat'l' 3icii )nelegeri - a fost e.tre' de $e*e'ent&. El nu a e+itat s& declare/ 0Dac& Frana renun& la sf(nta sa 'isiune de protectoare a 'icilor puteri ne $o' lipsi de eaG u sunte' )ntr2at(t de p&r&sii de +ei )nc(t s& nu 'ai pute' g&si prietenii 'ai loiale si 'ai cura8oase. Si c*iar de2ar fi s& r&'(ne' singuri, nu n' :om =nc2ina )n faa deci+iei clu,ului p&cii al $ostru. Iar eu, eu a' 'isiunea s& $& pre$in )n 'od carita,il c& re$i+uirea tratatelor $a aduce r&+,oiu, ur'at de ,olse$i+area Europei1.
71

Titulescu de$enise e.ponentul tuturor forelor pacifiste si antire$i+ioniste din Europa. #onstient de acest rol, el intra f&r& a cere audien& )n ,iroul 'inistrului de e.terne al 3arii Britanii ori )n cel al 'inistrului Franei, nu e+ita s& ridice tonul atunci c(nd repre+entanii acestor 'ari de'ocraii nu ineau s'ama *' int'r'+'l' +tat'lor mici +i 'rau gata s& fac& tran+acii oneroase pe sea'a lor, c&lc(nd )n picioare tratatele si con$eniile internaionale. Apusese de'ult $re'ea c(nd un Ion #. Br&tianu, )nsoit de 3i*ail Fog&lniceanu, erau ad'isi la un #ongres internaional 1 c'l *' la B'rlin *in 1"7" - pentru a fi 0au+ii, dar nu ascultai1. Acu', glasul lui icolae Titulescu era si 0au+it si ascultat1. 6rimul mini+tru /*ouar* Daladier a fost ne$oit s& declare la 6 aprili' 1933 c& Frana 0r&'(ne fidel& principiului egalit&ii naiunilor, egalitate care i'plic& asocierea la toate negocierile statelor interesate1. Recunosc(nd calit&ile si rolul european al lui icolae Titulescu, /*ouar* 9'rriot a$ea s& aprecie+e/ 0Acest 'inistru al unei &ri 'ici face o politic& )n stil 'are. #e o' ui'itorG1 In+talar'a lui 9itl'r la put'r' =n @'rmania =n ianuari' 1933 +i adoptarea re$i+ionis'ului ca principal& orientare politic& a unuia dintre cele 'ai 'ari state europene, a ridicat )n faa susin&torilor 0+i+t'mului *' la 4'r+aill'+% pro,le'a g&sirii c&ilor si 'i8loacelor de 'eninere a p&cii. Din aceast& perspecti$& a ap&rut ideea securitii colective al c&rei susin&tor )nfl&c&rat a fost icolae Titulescu. "e aceast& linie s2a )nscris Convenia $entru de#inirea a.re"orului "i a a.re"iunii, se'nat& la 5ondra )n iulie 1933. icolae Titulescu a st&ruit si a o,inut o definiie de teritoriu/ 0"rin teritoriu tre,uie s& se )neleag& teritoriul asupra c&ruia un stat )si e.ercit& de fapt autoritatea1. 3ini+trul *' e.terne ro'(n aprecia c& astfel se f&cuse un pas i'portant spre recunoasterea de c&tre Uniunea So$ietic& a apartenenei Basara,iei la Ro'(nia. Titulescu s2a ridicat cu *ot&r(re )'potri$a politicii de re$i+uire a granielor, atr&g(nd atenia asupra faptului c& 9revizuirea !nseamn rzboi:. E$ident, el a$ea )n $edere, )nainte de toate, situaia Ro'(niei, )ntr2un discurs rostit )n Adunarea Deputailor, la aprili' 193 , icolae Titulescu afir'a/ 0I+$or(t& din poruncile unit&ii noastre naionale, politica noastr& e.tern& are ca scop principal p&strarea ei, iar ca 'etod& constant& de lucru, coordonarea progresi$& a aciunii noastre cu cea a statelor cu interes co'un, p(n& la integrarea ei )n grupuri internaionale, din ce )n ce 'ai 'ari. De la naional prin regional la uni$ersal, iat& lo+inca Ro'(niei peste grani& 72

E...F )':i<uir'a nu '+t' p'ntru )om?nia numai amputar'a mo+i'i str&'osesti. Re$i+uirea este a'putarea atri,uiilor istorice ale nea'ului no+tru, tocmai =n clipa = n care el si2a des&$(rsit unitatea1. Un an si 8u'&tate mai t?r<iu, la 3 *'c'mbri' 1935, r'plic?n* lui @abri'l BIt2l'n, li*'rul "artidului 3ag*iar din Ro'(nia, care )n fapt susinea politica re$i+ionist& a gu:'rnului *' la Bu*ap'+ta, Nicola' 1itul'+cu *'clara/ 03inorit&ile nu au a$ut si nu $or a$ea un ap&r&tor 'ai cald )n drepturile lor de egalitate dec(t =n min' E...F Dac& )ns& este $or,a ca prin 'inorit&i s& a8unge' la re$i+uire, $& repet&'/ u, niciodat&, nici re$i+uire, nici e.ageraii )n $irtutea unui tratat Hcel al 'inorit&ilor, din 1920F, care nu a a$ut niciodat& sensul pe care preteniile du'nea$oastr& de naiune do'inatoare 12a dat )n trecut si )l d& si ast&+i1. "entru concreti+area politicii de securitate colecti$&, Titulescu a acionat )n scopul )nc*eierii unor tratate de asisten& 'utual& )ntre un nu'&r c(t 'ai 'are de state, care s& constituie o plas& urias& ase+at& peste &rile re$i+ioniste, astfel )nc(t ele s& nu se poat& ridica )'potri$a "tatu1cCuo1ului t'ritorial, =n ac'+t +pirit, ministrul de e.terne ro'(n a susinut se'narea )n mai 1935 a pactelor de asisten mutual )ntre Frana si Uniunea So$ietic&, precu' si )ntre #e*oslo$acia si Uniunea So$ietic&. #onfor' principiului potri$it c&ruia 0prietenii prietenilor nostri sunt prieteni i no+tri%, icolae Titulescu a$ea )n $edere )nc*eierea unui pact de asisten& 'utual& )ntre Ro'(nia si Uniunea So$ietic&. =n c'a *'-a *oua part' a anului 1935 si )n pri'a 8u'&tate a lui 1936, pe arena internaional au survenit mutaii importante/ =n octombri' 1935, Italia a atacat A;#0#"#$, iar #onsiliul Societ&ii aiunilor a cerut aplicarea unor sanciuni econo'ice )'potri$a agresorului. #u acest prile8 s2a putut o,ser$a c&, )n fapt, forul cu sediul la 4ene$a nu putea asigura independena statelor m'mbr'. 3ai mult, atunci c?n* a luat cu:?ntul *' la tri,una Societ&ii aiunilor, )'p&ratul 9ailI SIla+i' a 7o+t 2ui*uit *' +iaristii italieni aflai )n tri,una re+er$at& pu,licului, iar singurul diplo'at care a inter$enit, pentru a cere resta,ilirea lini+tii, a 7o+t Nicola' 1itul'+cu. In mai 1936, A,isinia a fost ane.at& de Italia, act acceptat de Societatea aiunilor. -a 7 marti' 1936, @'rmania a ocupat zona demilitarizat a R8-"$"#-#, )nc&lc(nd astfel tratatul de pace *' la 4'r+aill'+ +i acor*uril' *' la 5oca'o. icolae Titulescu a reacionat pro'pt/ 0Dac& repudierea unilateral& a tratatelor de pace ar putea fi acceptat& f&r& consecine, aceasta 73

ar fi sf(rsitul securit&ii colecti$e si al Societ&ii aiunilor. A' intra =ntr-o lu'e din care ne credea' iesii pentru totdeauna si care ar fi gu$ernat& nu de fora dreptului, ci de dreptul forei1. "re$i+iunea su',r& a lui icolae Titulescu s2a do$edit, din p&cate, e.act&. 3area Britanic a protestat for'al- la fel si Frana, desi aceasta era direct afectat& de ocuparea R*enaniei. Titulescu considera c& principalul $ino$at pentru adoptarea acestei atitudini capitularde era 'inistrul france+ de e.terne, 6i'rr' -a:al, p' car' nu +' +7ia s&21 caracteri+e+e astfel/ 0"entru acest 'inunat purs(nge care este Frana, 6i'rr' -a:al este un r(ndas )ngro+itor ce a luat locul tradiionalului 8oc*eu de ras& la care acest purs(nge are dreptul1. 6'+t' c?t':a luni, =n iuli' 1936, a i<bucnit rzboiul civil din #pania8 @'rmania +i Italia au +u+inut 0re,eliunea1 generalului Franco, )n ti'p ce Frana si 3area Britanic au adoptat politica de neinter$enie. icolae Titulescu era con$ins c& o $ictorie a lui Franco ec*i$ala cu o )ncura8are pentru gu$ernanii de la Ro'a si Berlin de a face noi pasi pe calea r&+,oiului- de aceea, a dispus ca 100 *' tunuri +i 15 a:ioan' - coman*at' *' gu$ernul ro'(n )n Frana - s& fie tri'ise )n spri8inul Repu,licii Spaniole. 6' ac'+t 7on* - caract'ri<at prin '+uar'a politicii *' +'curitat' colecti$&, ca urmar' a politicii conciliatori+t' promo:at' *' gu:'rn'l' *' la -on*ra +i 6ari+ - Nicola' 1itul'+cu *'pun'a '7orturi p'ntru =nc2'i'r'a pactului de asisten mutual cu &niunea #ovietic/ =n iuli' 1935 'l a o,inut din partea regelui &arol al II2lea si a gu$ernului T&t&rescu )'puterniciri depline pentru negocierea unui ase'enea pact. "e aceast& ,a+& a )nceput, )n septe',rie 1935, con:orbiril' cu 3aA+im -it:ino:, comi+arul poporului p'ntru a7ac'ril' '5t'rn' al >niunii So:i'tic'. ;'+i =nt?lniril' *intr' c'i *oi mini+tri a:'au loc noapt'a +i =n c'l mai strict secret, ele au fost sesi+ate de agenii statelor re$i+ioniste, care se si'eau le+ate de o e$entual& )nelegere ro'(no2so$ietic&. Deose,it de :'2'm'nt' au 7o+t c'rcuril' gu:'rnam'ntal' *' la B'rlin, car' acu<au Ro'(nia c& ducea o politic& de 0)ncercuire1 a 4er'aniei. 5a r(ndul lor, oficialii de la Budapesta susineau c& Ro'(nia de$enea 0un agent al Rusiei So$ietice )n Europa1. :arecu' surprin+&tor, gu$ernul "oloniei se declara )'potri$a unui pact ro'(no2so$ietic, susin(nd c& el a$ea s& sporeasc& ostilitatea 4er'aniei fa& de statele din aceast& +on& a Europei. )n ar& e.istau cercuri politice ostile unui ase'enea pact, deoarece el ar 7i p'rmi+ trupelor so$ietice s& intre pe teritoriul Ro'(niei si apoi s& o ocupe, )ntre criticii cei 'ai fer$eni ai politicii lui Titulescu se aflau 7

4*eorg*e Br&tianu, &orn'liu N'l'a &o*r'anu, 0.&. &u<a, .cta:ian @oga, &on+tantin 0rg'toianu. ;incolo de o anu'it& afinitate ideologic& )ntre acestia, se afla preocuparea unei p&ri a clasei politice de a g&si noi c&i si 'i8loace pentru ap&rarea integrit&ii teritoriale a Ro'(niei, )n opinia lor -'ai ales a lui 4*. Br&tianu - Ro'(nia nu tre,uia s& se apropi' *' >niun'a So$ietic&, ci s& caute o alian& cu 4er'ania, ar& care se afla )n plin& ascensiune, tin+(nd s& de$in& principala putere a Europei. 4*. Br&tianu reusise s&2si cree+e i'portante relaii la Berlin, iar la 16 noi'mbri' 1936, a$ea s& fie pri'it *' 9itl'r, care i2a declarat c& 0dac& Ro'(nia s2ar eli,era de tendinele ,olse$ice E...F interesul 4er'aniei ar spori s& $ad& )n acest col al Europei o Ro'(nie independent& si puternic&1. 5a r(ndul s&u, icolae Titulescu replica ad$ersarilor s&i, declar(nd c& era gata s& negocie+e un pact de asisten& 'utual& si cu 4er'ania, dac& aceast& ar& era dispus& s& garante+e integritatea teritorial& a Ro'(niei. u'ai c&, )n fapt, Titulescu nu era recunoscut ca un interlocutor $ala,il la B'rlin, 'l 7iin* *'clarat, 'ai 'ult sau 'ai puin o#icial, $er"ona non .rata. "rincipalele fore politice din Ro'(nia - at?t c'l' *' la gu:'rn, c?t +i din opo+iie - continuau s& 'i+e+e pe o singur& carte/ a alianei cu 'arile de'ocraii occidentale 63area Britanic si Frana7, socotind 4er'ania un dus'an potenial, cu care nu se puteau sta,ili relaii de cola,orare. Faptul c& cele 'ai acti$e fore antiso$ietice erau de dreapta si de e.tre'& dreapt& i2a oferit lui 5it$ino$ prile8ul de a afir'a c& politica lui 1itul'+cu nu 'ra si cea a Ro'(niei, care ar aluneca spre fascis', )n faa acestor aprecieri, Titulescu s2a deplasat la Bucuresti, unde a o,inut, la 1 iuli' 1936, un docu'ent prin care gu$ernul T&t&rescu )si reafir'a orient&rile de politic& e.tern& +i r'con7irma *'plin'l' put'ri acor*at' 'inistrului de e.terne de a )nc*eia un pact de asisten& 'utual& cu Uniunea So$ietic&. Re$enit la 3ontreu., unde se desf&sura Conferina privind %trmtorile +rii *egre, 1itul'+cu i-a pr'<'ntat lui -it:ino: noil' =mputerniciri. #o'isarul so$ietic i2a declarat/ 0De data aceasta $&d c& nu suntei singurul care $rei pactul de asisten& cu >)SS%. &'i *oi au tr'cut la r'*actar'a proiectului pactului de asisten 'utual&, a8ung(nd la ur'&torul te.t/ 1. Asistena 'utual& )n cadrul Societ&ii aiunilor 6ca de '5. =n tratatul ce*oslo$ac sau france+7 care s& nu $i+e+e )n 'od special un stat, ci, =n g'n'ral, oric' agr'+or.
75

2. Intrarea )n aciune a fiec&rei din cele dou& &ri se

$a face nu'ai c(nd Frana $a fi intrat )n aciune. 3. @u:'rnul >)SS recunoaste c&, )n $irtutea diferitelor sale o,ligaii de asisten&, trupele so$ietice nu $or putea trece niciodat& istrul f&r& o c'r'r' =n ac'+t +'n+ *in part'a gu:'rnului r'gal al )om?ni'i, la 7'l cum gu$ernul regal al Ro'(niei recunoaste c& trupele ro'(ne nu $or putea trece niciodat& istrul )n >)SS f&r& o cerere for'al& a gu$ernului >)SS. -a c'r'r'a gu:'rnului r'gal al )om?ni'i, trup'l' +o:i'tic' tr'bui' s& se retrag& i'ediat de pe teritoriul ro'(n la est de istru, dup& cu', la c'r'r'a gu:'rnului >)SS, trupele ro'(ne tre,uie s& se retrag& i'ediat de p' t'ritoriul >)SS la :'+t *' Ni+tru%. ;ocum'ntul, *atat 21 iuli' 1936, a$ea se'n&tura lui 5it$ino$ - car' =n *r'ptul punct'lor l, 3 +i a +cri+ $acc'ptat%, iar =n *r'ptul punctului 2 a notat/ 0 u se accept&1 - si a lui icolae Titulescu, care a 'enionat/ 0 u pot se'na con$enia f&r& articolul 2%. =n 7apt, punct'l'-c2'i' 'rau 3 +i , acceptate de 5it$ino$, fapt ce21 deter'ina pe Titulescu s& aprecie+e c& 0 istrul era recunoscut ca frontier&, f&r& ca Basara,ia s& fie cedat& )om?ni'i *' >)SS%. )n ti'p ce Titulescu era )'puternicit de gu$ernul ro'(n s& )nc*eie acest pact, 5it$ino$ a propus a'(narea se'n&rii lui p(n& )n septe',rie 1936; *' a+'m'nea, el a cerut ca docu'entul s& nu fie trans'is prin cifru la Bucuresti, ci s& fie pre+entat personal de Titulescu regelui si gu$ernului Ro'(niei, )n fapt, 5it$ino$ nu a$ea )'puterniciri din partea oficialit&ilor +o:i'tic' p'ntru +'mnar'a unui a+'m'n'a pa ct de asisten& si nici nu le putea o,ine. 3oti$ul este unul singur/ )n 192 , c?n* Biroul 6olitic al "artidului #o'unist al Uniunii So$ietice a decis )nfiinarea Repu,licii So$ietice Socialiste Autono'e 3oldo$enesti, s2a pre$&+ut c& grania de Apus a acestei repu,lici a$ea s& fie pe r(ul "rut, ceea ce )nse'na deci+ia de ane.are a Basara,iei 0la 'o'entul oportun1, )n consecin&, gu$ernul so$ietic nu putea acorda )'puterniciri 'inistrului s&u de e.terne s& +'mn'<' un *ocum'nt car' pr':'*'a, *' patru ori, c& grania )ntre Ro'(nia +i >)SS 'ra p' r?ul Ni+tru. Esuarea politicii de securitate colectiv i-a cr'at lui Nicola' Titulescu o situaie e.tre' de dificil&. 4lasul s&u pe plan internaional era tot 'ai puin ascultat, iar )n ar& criticile la adresa acti$it&ii sale se intensificau. Dup& 7 marti' 1936, $c'rcul *' 7oc% +' +tr?ng'a =n Curul 'inistrului de e.terne ro'(n, iar 'o'entul de,arc&rii sale era aproape. El 76

de$enise inta atacurilor presei si oficialit&ilor *in @'rmania, Italia, Ungaria, "olonia si c*iar Frana si 3area Britanic. u o dat&, aceste atacuri erau su,ur,ane, $i+(nd fi+icul s&u, relaiile *o'ose.uale, o,iceiurile din $iaa cotidian& 'tc., 'tc. In fapt, era atacat& politica e.tern& a Ro'(niei pro'o$at& de icolae Titulescu. "resa de dreapta si e.tre'a dreapt& din ar& era si 'ai $irulent&, cer(nd de'isia 'inistrului de e.terne, el fiind pre+entat ca pro'otorul unor interese str&ine, ale iudeo2'asoneriei, cu consecine nefaste pentru Ro'(nia. ;ar rolul decisi$ )l a$eau liderii politici, care ineau )n '(inile lor fr(iele politicii naionale. 4*eorg*e T&t&rescu, presedintele #onsiliului de 3inistri, nu 'ai era dispus s& se lase do'inat de 'inistrul s&u de e.terne si propu+'+' =n mai mult' r?nduri regelui )nlocuirea lui Titulescu. "e de alt& part', &arol al II2lea se si'ea eclipsat de personalitatea lui Titulescu si aprecia c& sosise $re'ea s& se dispense+e de un cola,orator inco'od si s& pr'ia =n $m?inil' r'gal'% con*uc'r'a politicii '5t'rn' a )om?ni'i. &amarila regal& era tot 'ai ostil& lui Titulescu- Elena 5upescu nu putea uita faptul c& acesta 0se inea la distana1 si a e$itat s&2i fac& o $i+it& la $ila din Aleea 4ulpac2'. Socotind c& terenul era de8a preg&tit, &arol al II-l'a +i @2'org2' T&t&rescu au pus la cale 0lo$itura de graie1. Su, prete.tul c& se i'punea 0o'ogeni+area gu$ernului1, T&t&rescu si2a depus 'andatul la 29 augu+t 1936, iar regele 12 a )ns&rcinat cu construirea unui nou ca,inet, )n fapt, era :orba *' o r'mani'r' gu:'rnam'ntal&, )n ur'a c&reia icolae Titulescu $ 6ost !nlturat din funcia de 'inistru de e.terne, )n locul s&u a fost nu'it 4ictor 0nton'+cu, 7runta+ al 6arti*ului National--ib'ral. 1itul'+cu, nea$i+at despre aceast& re'aniere, a fost anunat printr2o telegra'& c& nu mai '+t' mini+tru *' '5t'rn' al )om?ni'i. 07lat la &ap 3artin, 'l a *'clarat pr'+'i( $Noul gu:'rn nu mai ar' ne$oie de ser$iciile 'ele. E dreptul s&u. As fi preferat, totusi, s& fi fost pus dinainte )n curent cu inteniile sale, c&ci nu eu as fi fost cel care s& fi )ncurcat cu persoana 'ea pe cine$a1. Dup& ce, )n repetate r(nduri, 1itul'+cu =+i pr'<'nta+' *'mi+ia, iar &arol al II2lea si T&t&rescu au st&ruit s& re$in&, satisf&c(ndu2i cererile, de aceast& dat& regele si pri'ul2'inistru s2au r&+,unat )ntr2o 'anier& 0,alcanic&1. Dup& re'anierea din 29 augu+t 1936, &arol al II-l'a, @2'org2' T&t&rescu si %ictor Antonescu au f&cut repetate declaraii potri$it c&rora politica e.tern& a Ro'(niei nu a$ea un caracter personal, nu era e.presia 77

:oinei unui singur o', si c& ea $a continua pe linia tradiional&, ,a+at& pe 'arile de'ocraii occidentale 6Frana si 3area Britanic7, pe 3ica )nelegere si )nelegerea Balcanic&, pe relaii a'icale cu toi $ecinii, inclusi$ cu Uniunea So$ietic& )n $ederea definiti$&rii pactului de asisten& 'utual&. Uniunea So$ietic& s2a folosit de )nl&turarea lui icolae Titulescu din gu$ern, pentru a susine c& politica e.tern& a Ro'(niei se sc*i',ase si c& se'narea pactului de asisten& 'utual& nu 'ai era 0 *' actualitat'%. 0+t7'l, 5it$ino$ nu se 'ai si'ea anga8at de cele con$enite cu o'ologul s&u rom?n la 21 iuli' 1936. : dat& cu )nlocuirea lui icolae Titulescu la 29 augu+t 1936, +' !nc7eia o etap i'portant& din istoria relaiilor diplo'atice ale Ro'(niei, caracteri+at& prin iniiati$&, consec$en&, dina'is' si autentic prestigiu mon*ial. 6rin numir'a =n 7runt'a 3ini+t'rului *' /5t'rn' a un'i personalit&i sterse, puin cunoscute pe plan internaional, &arol al II-l'a +i 4*eorg*e T&t&rescu au ur'&rit r'trag'r'a )om?ni'i *in primplanul diplo'aiei, )n conte.tul esu&rii securit&ii colecti$e europene, si pro'o$area unei politici c(t 'ai prudente, $i+(nd strict interesele naionale. c# #ituaia internaional a Romniei !n anii 19381939 =n 1936-193", pe cerul Europei se adunau nori grei, care pre$esteau declansarea unei noi conflagraii 'ondiale. Ane.area Austriei de c&tre @'rmania, =n marti' 193", +i acor*ul *' la 3unc2'n, *in +'pt'mbri' ac'la+i an, au con+tituit ':'nim'nt' car' au =ncuraCat @'rmania p' *rumul declans&rii unei noi conflagraii 'ondiale. M##"(8-"-)' a )nc*eiat o etap& )n $iaa politic& internaional& si a desc*is o alta - )n care raiunea politic& era tot 'ai 'ult )nlocuit& cu fora ,rutal&. Tran+acia *' la 3Pnc2'n a i'pus tuturor statelor s& ree.a'ine+e re+ultatele politicii anterioare, s& ree$alue+e raportul de fore creat, s& descifre+e perspecti$ele $ieii internaionale. 3-6 - ;*$*-$ C-8o0'o1$(#-# a a$ut consecine e.tre' de negati$e pentru Ro'(nia, care a pierdut un aliat credincios si principala surs& de apro$i+ionare cu ar'a'ent. De ase'enea, acest act a 'arcat ,-6$.*-.$*-$ (icii !nele0eri/ car' con+tituia unul *in punct'l' *' +priCin al' politicii '5t'rn' rom?n'+ti =n lupta =mpotri:a r':i<ioni+mului 2ort2G+t. )n acest cadru internaional se )nscriu 1#6#2-'- ')# C$*o' $' >I'-$ la -on*ra !15-1" noi'mbri'# +i 6ari+ !19-21 noi'mbri'#, p'ntru a +olicita +priCin 'conomic +i politic, =n :'*'r'a r'+ping'rii pr'+iunilor @'rmani'i, =n 7"

mo* concr't, el a cerut e.tinderea relaiilor co'erciale, )ndeose,i prin +porir'a '5portului rom?n'+c, acor*ar'a unor cr'*it' p'ntru =n<'+trar'a ar'atei ro'(ne, sporirea li$r&rilor de ar'a'ent. Dar cele dou& gu$erne au e$itat s&2si ia $reun anga8a'ent, ceea ce a )nse'nat, )n fond, c& Ro'(nia nu putea conta pe spri8inul 3arii Britanii si Franei. "olitica e.tern& pro'o$at& de gu$ernele din perioada inter,elic&, ,a+at& pe ideea c& cele dou& 'ari state occidentale $or ap&ra si $or spri8ini Ro'(nia, pri'ea o grea lo:itur&. 5a )ntoarcerea )n ar&, regele s2a oprit )n 4er'ania unde, )n +iua de 2 noi'mbri', a a:ut con:orbiri cu 9itl'r. &arol a propus intensificarea cooper&rii econo'ice ro'(no2 ger'ane si a sugerat ca Reic*2ul s& nu 'ai spri8ine preteniil' r':i<ioni+t' al' >ngari'i. 9itl'r +-a *'clarat *' acor* cu e.tinderea relaiilor econo'ice )ntre Ro'(nia si 4er'ania, dar a e$itat s& se pronune )'potri$a re$i+ionis'ului *ort*Cst. "re+ent la con$or,ire, mini+trul *' '5t'rn' g'rman, :on )ibb'ntrop, a r'<umat a+t7'l +pu+'l' fu*rer2ului/ 0Ideea funda'ental& a politicii noastre )n 'o'entul de fa& tre,uie s& fie de a ine )n sa* at(t Ungaria c(t si Ro'(nia, pentru a le folosi, )n funcie de e$oluia situaiei , =n int'r'+ul g'rman%. -a 12 7'bruari' 1939 au =nc'put la Bucur'+ti tratati:' =n :'*'r'a )nc*eierii unui acord econo'ic )ntre Ro'(nia si 4er'ania. Dar propunerile delegaiei ger'ane $i+au su,ordonarea econo'ic& a Ro'(niei, 0adaptarea1 'conomi'i noa+tr' la ne$oile Berlinului. Delegaia econo'ic& ro'(n& opunea o d(r+& re+isten& c(nd, la 1 marti' 1939, trup'l' na<i+t' au in$adat #e*oslo$acia, c&lc(nd )n picioare acordul de la 3unc*en. 5a r(ndul lor, ar'atele 'ag*iare au intrat )n Ucraina Su,carpatic&, pe car' au ane.at2o )n )ntregi'e. 3area Britanic si Frana, desi garantaser& frontierele #e*oslo$aciei, s2au 'ulu'it s& fac& declaraii c& aceasta era ulti'a agr'+iun' p' car' o mai tol'rau. )'ic2-ul a pro7itat *in plin *' climatul politic cr'at prin ocupar'a #e*oslo$aciei pentru a e.ercita puternice presiuni asupra Ro'(niei. Dup& discuii agitate, la 23 marti' 1939 a 7o+t +'mnat T*$2$2)' -(o"o #( *o !"o-.-* $", prin care c&peteniile de la Berlin au ur'&rit su,ordonarea &rii noa+tr' )'ic2-ului na<i+t. 6rin ac'+t tratat, @'rmania a c&p&tat largi posi,ilit&i de a p&trunde )n econo'ia ro'(neasc&, de a o aser$i si e.ploata. 4u$ernul Ar'(nd #&linescu a f&cut concesii econo'ice )n sperana c& $a reusi s& e$ite ocuparea 'ilitar& a )om?ni'i. >lt'rior, a f&cut tot ce i2a stat )n putin& pentru a tergi$ersa aplicarea lui si acapararea 79

econo'iei ro'(nesti de c&tre 4er'ania. "e de alt& parte, )n conte.tul renun&rii treptate la conciliatoris', 3area Britanic si Frana au +'mnat cu Ro'(nia acorduri econo'ice 'enite s& contra,alanse+e efectul tratatului *in 23 marti' 1939. ;' a+'m'n'a, la 13 aprilie, gu$ernele de la 5ondra si "aris f&ceau cunoscut c& au decis s& garante+e integritatea teritorial& a Ro'(niei si @reciei. Aceste garanii a$eau nu'ai o $aloare teoretic&, )ntruc(t ele nu au fost ur'ate de $reun acord te*nic, care s& sta,ileasc& )n 'od concret a8utorul pe care cele dou& &ri ur'au s&21 pri'easc&. )n acest ti'p, gu$ernul ro'(n a )ncercat s& o,in& o $ -'#o*$*- $ relaiilor cu &niunea #ovietic. Ar'(nd #&linescu a c&utat s& reia politica pro'o$at& de icolae Titulescu fa& de $ecinul de la r&s&rit, sper(nd c& $a reusi s& a8ung& la )nc*eierea unui pact de neagresiune ro'(no2 so$ietic, pe ba<a r'cunoa+t'rii "tatu1Auo1ului t'ritorial. -a " mai 1939, mini+trul *' e.terne ro'(n, 4rigore 4afencu, a a$ut o discuie la Bucuresti cu 6ot'mAin, a*Cunctul comi+arului poporului p'ntru a7ac'ril' '5t'rn', =n cadrul c&reia si2a e.pri'at dorina )',un&t&irii relaiilor dintr' )om?nia +i Uniunea So$ietic&. 5a 11 august, &arol al 11-l'a a purtat tratati:' cu I+m't Inonii, presedintele Turciei, solicit(nd ca gu$ernul turc s& 'i8loceasc& o apropiere ro'(no2so$ietic&, 'erg(ndu2se p(n& la )nc*eierea unui pact de n'agr'+iun' =ntre cele dou& &ri. ;ar, +'mnar'a P$(2)')# Mo'o2o1-R#;;-"2*o+, numit $1ratat *' neagresiune )ntre Uniunea So$ietic& si Reic*2ul 4er'an1, la 23 augu+t 1939, a anulat ac'+t' '7orturi. 4'+t'a =nc2'i'r'a pactului +o:i'to-g'rman a fost pri'it& cu o $ie neliniste de cercurile politice si diplo'atice din Ro'(nia, 'ai ales c& +iarele a'ericane t&ceau referiri la un protocol adiional secret al acestui pact, $i+(nd 'odific&ri teritoriale )n +ona estic& a Europei, )ntre 3area Baltic& si 3area eagr&, )ntr2ade$&r, acest protocol pr':'*'a la punctul 3 c& 0"artea so$ietic& su,linia+& interesul pe care21 'anifest& pentru Basara,ia. "artea ger'an& )si declar& totalul de+interes politic fa& de aceste teritorii1. "ractic, la 23 augu+t 1939, 4er'ania a acceptat cererea Uniunii So$ietice $i+(nd ane.area p&rii de r&s&rit a 3ol*o:'i +i *'<m'mbrar'a )om?ni'i. In a8unul celui de2al doilea r&+,oi 'ondial, funcionarea alianelor politice si 'ilitare ale Ro'(niei era anulat& prin aciunea unor facto ri '5t'rni. Desi continuau s& e.iste de 8ure, Societatea aiunilor, tratatele de pace, principalele instru'ente de garanie si de recunoastere pe plan internaional a "0

unit&ii de stat a Ro'(niei erau de #acto desfiinate, )n $iaa internaional& se instaurase politica de for& si dictat, de nesocotire a $oinei popoarelor. -a l +'pt'mbri' 1939, @'rmania a atacat 6olonia, act car' a marcat dezlnuirea celei de"a doua mari con6la0raii mondiale a +'colului al QQ-l'a. In <iua *' 3 septe',rie, 3area Britanic si Frana au declarat r&+,oi 4er'aniei, f&r& s& inter$in& efecti$ )n lupt&. 5a 17 +'pt'mbri', trup'l' so$ietice au intrat )n "olonia, ocup(nd aproape dod& trei'i din teritoriul acesteia, )n confor'itate cu planul 3oloto$2 Ri,,entrop. =ntrunit la 6 septe',rie, #onsiliul de #oroan& a *ot&r(t ca Ro'(nia 0s& o,ser$e strict re0ulile neutralitii sta,ilite prin con$enii internaionale fa& de ,eligerani )n actualul conflict1. Aceast& neutralitate a a:ut un caract'r acti:, 7iin* 7a:ora,il&, )n esen&, alianelor anglo2france+e si $icti'elor agresiunii, oficialit&ile si poporul ro'(n 'anifest(ndu2si 0o'#,$*#2$2-$ () Po'o"#$, c&+ut& $icti'& agresiunilor ger'an& si so$ietic&. Tratatul de alian& dintre Ro'(nia si "olonia nu a$ea )n $edere o agresiune din partea 4er'aniei, iar gu$ernul polone+ nu acceptase propunerea p&rii rom?n' !*in marti' 1939# *' a i +' *a un caract'r er.a omne". ;' ase'enea, se cu$ine 'enionat faptul c&, )n )'pre8ur&rile critice de la =nc'putul lunii +'pt'mbri' 1939, 6olonia nu a c'rut aCutorul militar al Ro'(niei, solicit(nd doar ca ara noastr& s& acorde ospitalitate presedintelui Repu,licii si 'e',rilor gu$ernului polone+. A$(nd )n $edere situaia e.tre' de dificil& )n care se g&sea Ro'( nia, +' poat' apr'cia +i mai bin' realitatea c& gu$ernul si poporul ro'(n au f&cut tot posi,ilul pentru a )nlesni re+istena "oloniei )n faa agresiunii, )n ciuda protestelor $e*e'ente al' @'rmani'i, gu:'rnul rom?n a int'r:'nit p'ntru a a+igura lib'ra tr'c'r' prin str('torile 3&rii egre a $aselor )nc&rcate cu 'aterial de r&+,oi destinate $icti'elor agresiunii si a )ng&duit tran+itul acestuia pe teritoriul )om?ni'i. &u toat' pr'+iunil' gu:'rnului 2itl'ri+t, gu:'rnul pr'<i*at *' Ar'(nd #&linescu a acordat spri8in direct aciunii de tran+itare a te+aurului B&ncii "oloniei pe teritoriul Ro'(niei si de e$acuare a lui prin portul #onstana. De ase'enea, o parte a te+aurului polone+ a fost p&strat& )n Bucuresti, fiind restituit& )n 19 7. =n ac'l' mom'nt' gr'l' p'ntru poporul polon'<, )om?nia +i-a desc*is grania pentru refugiaii, precu' si pentru autorit&ile ci$ile si militar'. &irca 100.000 *' polon'<i, *intr' car' 60.000 de 'ilitari, au trecut grania )n Ro'( nia, un*' +-au bucurat *' o+pitalitat'a +i +impatia poporului no+tru. -a 16 +'pt'mbri', gu:'rnul rom?n a o7'rit pr'+'*int'lui +i "1

gu:'rnului 6oloni'i $o+pitalitat'a +au *r'ptul *' tr'c'r' prin )om?nia%. 6' aceast& ,a+&, )n noaptea de 16/17 septe',rie, au intrat )n ara noastr& IgnacG 3o+cicAi, pr'+'*int'l' )'publicii 6olonia, mar'+alul )G*< SmiglG, +'7ul &arti'rului @'n'ral al armat'i polon'<', lo+'p2 B'cA, mini+trul *' '5t'rn', +i alt' p'r+oan' o7icial'. &u aCutorul gu:'rnului rom?n, o part' *intr' ac'+tia au pl'cat =n .cci*'nt, un*' au continuat lupta p'ntru 'lib'rar'a 6oloni'i. Atitudinea gu$ernului ro'(n a ne'ulu'it profund Berlinul, care a pus la cale asasinarea lui Ar'(nd #&linescu )n +iua de 21 +'pt'mbri' 1939. :pinia pu,lic& a $&+ut )n acest gest terorist '(na 4er'aniei si o )ncercare din partea conduc&torilor ei de a su,8uga Ro'(nia. In p'rioa*a +'pt'mbri' 1939 - 7'bruari' 19 0, diplo'aia ro'(n& si2a concentrat eforturile )n direcia reali+&rii unui ;'o( $' "-)2*#'o*. Dup& o serie de taton&ri, gu$ernul ro'(n a propus, la 2" octombri' 1939, cr'ar'a unui ,loc )n care s& intre, al&turi de &rile 'e',re ale )nelegerii Balcanice !)om?nia, Iugo+la:ia, 1urcia, @r'cia#, Bulgaria, Italia +i >ngaria. 0c'+t' state ur'au s& 'enin& o neutralitate des&$(rsit& )n cadrul conflictului european si s& p&stre+e o atitudine ,ine$oitoare fa& de acel 'e',ru al ,locului care ar fi de$enit $icti'a unei agresiuni. Iniiati$a era )n interesul tuturor popoarelor din aceast& +on&, deoarece $i+a ap&rarea independenei si su$eranit&ii lor naionale. Dar, )n ur'a presiunilor f&cute de 4er'ania asupra gu$ernelor de la Ro'a, Sofia si Budapesta, aceast& iniiati$& a esuat. 3'rg?n* p' cal'a 9adaptrii la realiti:/ r'gimul lui &arol al Il-l'a a )nceput s& reoriente+e politica e.tern& a Ro'(niei. Efortul de reorientare a fost dra'atic, deoarece )n relaiile internaionale factorul decisi$ era fora. icolae lorga se adresa )n acele +ile studenilor s&i/ 0)n 'o'entul c(nd trei &ri/ Austria, #e*oslo$acia, "olonia au disp&rut, trei &ri care au fost spri8inite de o ,a+& naional& ce era socotit& sacr& si desigur c& ideea aceasta naional& este sacr& pentru ini'a fiec&ruia dintre du'nea$oastr& - =n 'o'entul c(nd cine$a se sup&r& pe unde$a, s2ar putea ca orase )ntregi s& fie desfiinate prin aruncarea de ,o',e din a$ioane care +,oar& si la sapte 'ii de 'etri deasupra p&'(ntului, fiind in$i+i,ile - c'l mai K:it'a<L miCloc de lupt& cu' este si 'i8locul de a distruge o flot& )ntreag& cu $ase care nu ies la suprafa& si se poate )nt('pla s& scape dup& ce au s&$(rsit 'area cri'&, distrug(nd si 'arile a$eri cuprinse )n pereii $aselor acestora - =n 'o'entul c(nd anu'ite a'enin&ri s2au )ndreptat si asupra noastr&1, se i'punea fortificarea constiinei naional', mai al'+ a tin'r'tului. "2

Feicn ului Astfel, dup& ce trupele *itleriste au cotropit ;an'marca 'laIi'19 0 %

& angaCa SS S r'a+ca '5 rt ,% n 6 6 %l p'trol =n 6 fenS1%& 19 0 r1, 1etericaI declansat& *' @'rmania T 6 gi'1 Ian*'1 -u5'mbur nt H H g%luU Si Franei, la 27 6a&t>l 6'tr luFui iar la 29 ' + Va I1R % %U -ai, &on+iliul *' #oroan& a Wi Sa S' .ri'nt'<' + r' c'l *' a7 Nr o 17 D DD % r'mani'r u:' 6 pon*'r'a m n % % g R'ntal' a cr'+cut pon*'r'a mmi+tnlor cu orientare filoger'an&.
*# P#-*,-*#'- 2-*#2o*#$'- ,#" 1940

22 19 a pro*u+ 0 % X H%% H 6nncipalul S&u pilon *' " o'o$at & pro'o$ ata acor*a :r' r %HH DDDDD +e a7la =n R6Rbilitat'a *' a

9 W 1 % % ?$S$*$;,#-# * "o*,)')# ?)(o1#"-#. -a 23 iuni' 19 0, 4 ':'ntuaF 6Qt'm' al >)SS H atea c& ar fi *ont, 7apt &>m'nt' 0St7'l pr.&'S>l *' i<olar' a =nc2 H "olitic& m?ni'i 6 n'maiput?n* conta ' u % 6 1 D e.tern. : ilu+ie politic& gu$ernani, ro'(ni ti'p de dou& decenii s2a pr&,usit r'al' 6Qt'm' al >)SS in7orman' :o n H 2ul'nbur a 1olNnar' ,W gH asadorul 4er'aniei la 3osco$a, c& ro m&1 BaSambi'i > mai 6'rmit' &oroan'i *' 7 % au+tn'c'%. nici ama %-'%. +pun+ &a @'mania ' % e fidel& H 939 *ar c& r't' a H 6 ' +o:i'tic' 7o+t i a limitat r't'n ill' H 6 t % 25 iuni' @'mania *'cla c'' H DE acor*ul & gata &a =n + lritul i'tl& & 3o Y:a nr rom? - H 7R % 6 E E cu probl'm'i ) &0n*uc'r'a n& pentru o clarificare pasnic& a probl'm'i Ba+arabi'i, =n +'n+ul ru+'+c%. 1 S6ara Nll *' 26 iuni' 19 0 rom?n % 7. H g2'mul +o:i'tic a a*r'+at gu:'rnului o'an o nota ulti'ati$& prin care2i cerea s& 0)napoie+e cu orice pre

"3

Uniunii So$ietice Basara,ia1 si s& 0trans'it& Uniunii So$ietice partea de nord a Buco$inei1. 5a #onsiliul de #oroan& con$ocat )n di'ineaa +ilei de 27 iunie, 11 participani s2au declarat )'potri$a accept&rii notei ulti'ati$e, au fost pentru discuii cu partea so$ietic&, iar 13 au 7o+t p'ntru c'*ar'. 4u$ernul ro'(n a trans'is la 3osco$a dorina sa de a purta negocieri a+upra $tuturor probl'm'lor 'man?n* *' la gu:'rnul +o:i'tic%. ;ar, printr-o nou& not& ulti'ati$& din noaptea de 27 iuni', gu:'rnul >)SS a apreciat c& 0r&spunsul gu$ernului regal al Ro'(niei1 era i'precis, 0deoarece nu se spune direct c& el pri'este propun 'r'a gu:'rnului +o:i'tic *' a-i r'+titui n'=nt?r<iat Ba+arabia +i part'a *' nor* a Buco:in'i%, =ntrunit *in nou, #onsiliul de #oroan& a decis s& accepte ulti'atu'ul so$ietic, nu'ai sase dintre participani fiind )'potri$& si unul a,in(ndu2se. 5a 3 iuli' 19 0, trupele so$ietice s2au instalat pe noile granie )ntre Ro'(nia si U.R.S.S. "oporul ro'(n a pri'it cu 'ult& durere actul ocup&rii Basara,iei si nordului Buco$inei, )n ar& declar(ndu2se doliu naional si a$(nd loc slu8,e =n car' +' c'r'a +priCinul lui Du'ne+eu, pentru ca dreptatea s& re$in& pe p&'(nt, )n ti'p ce toate partidele politice din Ro'(nia si2au e.pri'at opo+iia sau '&car regretul pentru cedarea Basara,iei si nordului Buco:in'i, 6arti*ul &omuni+t *in )om?nia a +alutat $'lib'rar'a% ac'+tor t'ritorii $*' +ub Cugul capitali+tilor +i mo+i'rilor rom?ni%. Noul gu:'rn, pr'<i*at *' Ion @igurtu, a *'clarat la 5 iulie c& orientarea Romniei spre A 'ra $un 7apt =mplinit%. ;ar 9itl'r apr'cia c& sosise $re'ea s& treac& la satisfacerea preteniilor t'ritorial' al' >ngari'i +i Bulgari'i p' +'ama )om?ni'i. -a 15 iuli', 7u2r'r-ul i-a a*r'+at lui &arol al II2lea o scrisoare )n care, pe un ton ulti'ati$, cerea ca Ro'(nia s& se )ncadre+e definiti$ )n linia politic& a Reic*2ului si s& consi't& la ced&ri teritoriale fa& de $ecinii s&i, su,liniind c& re$i+uirea de$enise ine$ita,il&/ 0:rice )ncercare de a )nl&tura, prin 'ane$re tactice de $reun fel sau altul pericolele care a'enin& ara du'nea$oastr& tre,uie 6s& sufere7 si $a suferi un esec. Sf(rsitul, mai *':r'm' +au mai t?r<iu - +i poat' =n 7oart' +curt timp - ar put'a 7i c2iar *i+trug'r'a )om?ni'i%. C-,$*-$ C$,*#'$2-*)')#. =n <iua *' 3 augu+t 19 0, 9itl'r a c'rut gu$ernului ro'(n s& cede+e Bulgariei partea de sud a Do,rogei -&a*rilat'rul. -a 2*$2$2#1-'- *o !"o-;)'.$*-, =nc'put' la &raio:a =n <iua *' 19 august, partea ro'(n& a satisf&cut integral cererile teritoriale ale Bulgariei, grania dintre cele dou& &ri fiind sta,ilit& prin Acordul se'nat la 7 +'pt'mbri' 19 0 pe linia trasat& )nainte de 1913. "

3#(2$2)' ,- #$ V#-"$. 5a sugestia i'perati$& a Berlinului s2a *ot&r(t organi<ar'a unor tratati:' rom?no-mag2iar', car' au =nc'put =n <iua *' 16 augu+t 19 0 la Tu'u Se$erin. Delegaia ro'(n& a propus ca ,a+& de discuie efectuarea unui sc*i', de populaie, )nsoit de 'ici rectific&ri de frontier&, )n ti'p ce delegaia 'ag*iar& a cerut cedarea a 2/3 *in t'ritoriul 1ran+il:ani'i, =n+um?n* 3,9 milioan' locuitori, *intr' car' p'+t' 2,2 milioan' 'rau rom?ni. 1ratati:'l' s2au desf&surat cu inter'itene p(n& la 2 augu+t, c?n* +-a con+'mnat '+'cul lor. @ot&r(t s&2si asigure posi,ilitatea st&p(nirii resurselor petroliere ro'(nesti, precu' si a produselor agro2 ali'entare din &rile +u*-'+t europene, necesare desf&sur&rii r&+boiului, gu:'rnul na<i+t nu 'ra int'r'+at =ntr-un con7lict armat rom?noungar. ;' ac''a, @'rmania +i Italia au *'ci+ s& recurg& la 'etoda dictatului direct, )n +iua de 26 augu+t, :on )ibb'ntrop i-a propu+ lui &iano con:ocar'a la 4i'na a mini+trilor *' '5t'rn' ai )om?ni'i +i >ngari'i, p'ntru a primi $+7aturil' amical'% al' 05'i, =n $ederea g&sirii unei soluii. -a 27 augu+t, C#2'-* $ 6i at 0rania )ntre cele dou& &ri, dup& ce cu o +i )nainte ordonase '&suri 'ilitare speciale, pentru o e$entual& inter$enie )n Ro'(nia. In acest scop au fost puse )n alert& +ece di$i+ii de infanterie si dou& di$i+ii de tancuri. 5a 2" augu+t, 7u2r'r-ul a or*onat ca patru *i:i<ii ,lindate si dou& 'otori+ate s& fie gata de aciune )n $ederea ocup&rii +onei p'troli'r' *in )om?nia. ;' a+'m'n'a, +' a:'a =n :'*'r' *'pla+ar'a unor trupe de parasutisti si de desant aerian pentru ocuparea rapid& a celor 'ai i'portante +one strategice din ara noastr&. =n <iua *' 29 augu+t, mini+trii *' '5t'rn' ai @'rmani'i +i Itali'i au co'unicat delegaiei ro'(ne si celei 'ag*iare, sosite la %iena, c& discuiile 'rau inutil', *'oar'c' nu +' put'a aCung' la un acor*, a+t7'l =nc?t *'ci<ia :a fi luat& de 0ar,itri1. "e aceast& ,a+& se foloseste ter'enul de 0ar,itra8ul1 de Ia 4i'na. 6'ntru a a:'a calitat'a *' 0ar,itri1, acestia ar fi tre,uit s& fie neutri, i'pariali, de+interesai, adic& s& fi luat deci+ii pe ,a+a faptelor o,iecti$e. In realitate, 4er'ania si Italia se aflau, prin politica lor re$i+ionist& si re$ansard&, de partea Ungariei *ort*Cste, iar agresiunil' militar' +i su,8ugarea popoarelor constituiau o tr&s&tur& definitorie a politicii *itleriste si 'ussoliniene. )nc& de la 13 ianuari' 1939, Ungaria f&cea parte, al&turi de @'rmania +i Italia, pr'cum +i *' Zaponia, *in 6actul 0nticomint'rn. 1oat'
"5

acestea ar&tau li'pede c& nu era $or,a de un 0ar,itra81, ci de un ade$&rat 0dictat1 i'pus Ro'(niei. )n discuiile cu repre+entanii &rii noastre, Ri,,entrop si #iano au declarat categoric c& dac& acestia nu $or accepta cedarea unei p&ri a 1ransil$aniei, Ro'(nia a$ea s& de$in& o,iectul unei aciuni 'ilitare, s& fie in$adat& si stears& de pe *arta Europei. Ei au cerut, )n 'od ulti'ati$, gu$ernului ro'(n s& accepte 0ar,itra8ul1. )n acest ti'p au a$ut loc deplas&ri de trupe so$ietice spre "rut, ur'ate de unele incidente la grania dintre Ro'(nia si Uniunea So$ietic&. "e de alt& parte, gu$ernul de la 3osco$a a f&cut cunoscut c& spri8inea re$endic&rile teritoriale ale Ungariei pe sea'a Ro'(niei. )ntrunit )n gra,&, Consiliul de Coroan a *ot&r(t - cu 21 :oturi p'ntru, 10 contra si l a,inere - pri'irea 0ar,itra8ului1. Aceast& deci+ie a fost luat& su, i'periul forei, cu g(ndul de a sal$a e.istena statului ro'(n aflat )ntr2una din cele 'ai critice situaii din )ntreaga sa istorie. Dup& ce au primit acc'ptul Bucur'+tilor +i Bu*ap'+t'i, mini+trii *' '5t'rn' ai 4er'aniei si Italiei au pre+entat *arta pe care era trasat& noua grani& )ntre Ro'(nia si Ungaria. !ara 2 noastr& era o,ligat& s& cede+e 2 2 3 Am cu 2.667.007 locuitori. Dup& pronunarea sentin'i a a:ut loc, =n noapt'a *' 30/31 august, un nou #onsiliu de #oroan&, care a luat act de *ot&r(rea $arbitrilor%. I'ediat ce au aflat de cele *ot&r(te la %iena, cet&enii de pe )ntreg cuprinsul &rii, de la orase si sate 'uncitori, &rani, intelectuali, funcionari, ofieri si soldai, +eci si sute de 'ii de oa'eni, aparin(nd tuturor categoriilor sociale, au e.pri'at, )n cadrul unor 'ari 'anifestaii de strad&, protestul si indignarea fa& de acest act dictatorial i'pus de puterile totalitare, )nc& din s'ara *' 30 augu+t, rom?nii *in ora+ul &luC au i'+it =n strad& cu steaguri tricolore, scand(nd lo+inci ca/ 0 ici un petec de p&'(nt1, 0%re' s& 'uri' ap&r(ndu2ne fruntariile1, 0Ardealul s& nu fie ciuntitG1. Ei au e.pediat gu$ernului o telegra'& )n care declarau c& resping cu *ot&r(re dictatul de la %iena si sunt gata s& apere cu $iaa p&'(ntul str&'osesc. )n Bucuresti, 'ii de cet&eni adunai )n faa statuii lui 3i*ai %itea+ul - si',ol al unit&ii naionale a tuturor ro'(nilor - au *'mon+trat +ub lo<inca( $ u d&' Ardealul1 si au intonat c(ntecele patriotice 0Desteapt&2te, rom?n'T% +i $6'-al no+tru +t'ag ' +cri+ >nir'%. 5a Braso$, 'anifestaiile de protest au )',r&cat at(t for'a de'onstraiilor de strad&, c(t si a gre$elor, participanii cer(nd re+isten& "6

ar'at& )'potri$a dictatului. 5a :radea, 'anifestaiile de strada au a$ut un puternic caracter antire$i+ionist si anti*itlerist- )'preun& cu soldaii si ofierii care erau silii s& p&r&seasc& orasul f&r& lupt&, cet&enii ro'(ni au de'onstrat )n faa consulatului ger'an. 3ari 'anifestaii au a$ut loc la Ti'isoara, Si,iu, #ugir, De$a, @unedoara, Al,a lulia, :r&stie, #onstana, Ia+i +.a. Prbusirea lui C$*o' $' C-'-$. S(8# ;$*-$ *-.# )')# +o'#2#(. )i*ic?n*u-+' cu 'n'rgi' =mpotri:a *ictatului *in 30 augu+t 19 0, populaia con*amna =n ac'la+i timp r'gimul lui &arol al 11-l'a, car' +' *o:'*i+' incapa,il de a ap&ra integritatea teritorial& a 2 Ro'(niei, )n 'ai puin de trei luni, )om?nia pi'r*u+' 99.73" Am !33,"D din suprafa&7 si 6."21.000 locuitori !33,3D din populaie7. 4u$ernul 4igurtu a )ncercat s& st&$ileasc& 'anifestaiile populare, ordon(nd autorit&ilor s& inter$in& pentru resta,ilirea ordinii. Dar, )n nu'eroase ca+uri, autorit&ile )nsesi s2au al&turat 'anifestanilor care con*amnau *ictatul *' la 4i'na +i politica lui &arol al i[-l'a *' acc'ptar' a ac'+tuia, =n ultima <i a lunii augu+t +i =n prim'l' <il' al' lunii +'pt'mbri', poporul ro'(n si2a cucerit drepturile si li,ert&ile de'ocratice care, de la l : 7'bruari' 193", =i 'rau int'r<i+'( *r'ptul *' =ntrunir', *' organi<ar', lib'rtat'a cu:?ntului, a pr'+'i. In <iua *' 2 +'pt'mbri' 19 0, regele nota o discuie a$ut& cu %aier "op/ 0Este e.tre' de )ngri8orat de situaie. %alul de ne'ulu'iri creste :'rtigino+, <ic' 'l, c2iar )n ar'at&. Dup& el c*estiunea pre+int& o deose,it& gra$itate c&ci ura se )ndreapt& )'potri$a 'ea. Tre,uie, +ice el, c(t 'ai repede o sc*i',are de gu$ern. %a tre,ui g&sit ce$a, cine$a de prestigiu si autoritate, cu' ar fi dup& p&rerea lui generalul Antonescu. A' r&'as uluit de aceast& propunere1. <-"-*$')' Io" A"2o"-0() intrase )n di+graia lui &arol al IIl'a +i a ca'arilei sale )nc& din 193 , c(nd a de+$&luit deturnarea unor fonduri destinate ap&r&rii naionale. 5a sf(rsitul lunii iunie 19 0, g'n'ralul a*r'+a+' regelui o scrisoare, prin care se declara )'potri$a ced&rii Basara,iei si nordului Buco$inei, oferindu2se s& sal$e+e 2ce mai este cu putin de salvat, din Coroan, din ordine si din granie45, el cerea su$eranului s& nu mai a+cult' *' 6forele oculte4 car' 6ne1an adus unde ne gsim4! ;r'pt r&spuns, &arol al II-l'a a *'ci+ int'rnar'a g'n'ralului Ion 0nton'+cu la '&n&stirea Bistria 68udeul %(lcea7.
"7

)n )'pre8ur&rile de dup& dictatul de la %iena, regele a tre,uit s& ap'l'<' la Ion 0nton'+cu, *'oar'c' ac'+ta +' bucura *' =ncr'*'r'a armat'i si a principalelor partide politice, )n acelasi ti'p, generalul nu se d&dea )n l&turi din faa greut&ilor, fiind decis s&2si asu'e r&spunderi personale pentru 'eninerea fiin'i +tatal' a )om?ni'i +i r'+tabilir'a or*inii public'. Infor'at asupra *ot&r(rii regelui, luliu 3aniu a a$ut o )ntre$edere cu Ion Antonescu la "loiesti, )n cursul discuiei, cei doi au c&+ut de acord s& acione+e pentru detronarea Iui &arol al II-l'a +i 7or'area unui gu$ern de uniune naional&, )n +ilele de 2- +'pt'mbri', Ion 0nton'+cu a *u+ tratati:' cu luliu 3aniu, #onstantin I. #. Br&tianu si cu @oria Si'a, )n $ederea constituirii unui ca,inet de 0uniune naional&1, )n fapt, liderii naional2&r&nisti si naional2li,erali nu doreau s&2si asu'e r&spunderea conducerii &rii )n ase'enea )'pre8ur&ri dra'atice, ur'&rind s&21 deter'ine pe generalul Ion Antonescu s& preia sarcina de a redresa - at?t c?t 'ra po+ibil )n acele )'pre8ur&ri - situaia. luliu 3aniu si #.I.#. Br&tianu au adoptat tactica tergi$ers&rilor, cer(ndu2i lui Ion Antonescu ca 'ai )nt(i s& o,in& ab*icar'a lui &aroT al II-l'a. -a 3 +'pt'mbri', l'gionarii au =ntr'prin+ o +'ri' de atacuri ar'ate )'potri$a autorit&ilor de stat, a unor unit& i militar', soldate cu 'ori si r&nii. -a septe',rie, generalul Ion Antonescu a fost )ns&rcinat de &arol al II2lea cu constituirea unui nou gu$ern. Infor'(ndu21 pe 'inistrul ger'an Fa,ricius asupra 'isiunii si a planurilor sale, acesta 12a 0sf&tuit1, )n num'l' Reic*2ului, s&2 si asu'e puteri depline, s& )nl&ture ca'arila si s& acione+e pentru detronarea 'onar*ului. 5a r(ndul s&u, Ion Antonescu a cerut asigurarea 0garaniilor1 date Ro'(niei de 4er'ania si Italia la 30 augu+t 19 0 si s2a ar&tat dispus s& acione+e pentru ad(ncirea relaiilor econo'ice ro'(no2ger'ane. )n ur'a acestor discuii, 'inistrul Fa,ricius telegrafia la B'rlin( 2Cred c n persoana lui ,Antonescu- am gsit un om n fiitntea guvernului romn, care este ferm hotrt s e)ecute importantele noa"tre cereri aici7. Ion 0nton'+cu i-a pr'tin+ lui &arol al II-l'a, =n +'ara <il'i *' septe',rie, s&2i acorde +)2-*# ,-+'#"-. Dup& 'ulte e+it&ri, d(ndu2si sea'a c& nu 'ai a$ea pe cine s& se spri8ine pentru a opune re+isten&, regele 12a =n:'+tit, =n di'ineaa +ilei de 5 septe',rie, pe Ion Antonescu cu 0depline puteri pentru conducerea statului ro'(n1, )n aceeasi +i a fost suspendat& #onstituia si au fost di+ol$ate #orpurile legiuitoare. "rin aceste decrete se punea de fapt cap&t regi'ului de la 10 7'bruari' 193".

In +'ara <il'i *' 5 septe',rie, Ion Antonescu i2a cerut regelui s& a,dice, )neleg(nd c& partida era ire'edia,il pierdut&, )n di'ineaa +ilei de 6 +'pt'mbri', &arol al II-l'a +'mnat un Apel ctre ar prin care anuna c& a trecut asupra fiului s&u 0grelele sarcini ale do'niei1, )n aceeasi +i, principele 'ostenitor 3i*ai a depus 8ur&'(ntul )n calitate de rege, asigur(ndu2se astfel 'eninerea instituiei 'onar*ice. 6rintr-un nou *'cr't, +'mnat *' r'g'l' 3i2ai, Ion 0nton'+cu 'ra rIin:'+tit 'u 0drepturi depline1. Regele r&'(nea cu ur'&toarele prerogati$e/ era capul ostirii- a$ea dreptul de a ,ate 'oned&- conferea decoraiile ro'(ne- pri'ea si acredita a',asadorii si 'inistrii pl'nipoteniari- nu'ea pe pri'ul 'inistru, )ns&rcinat cu depline puteri- a$ea drept de a'nistie si graiere. 5a 6 +'pt'mbri' 19 0, regi'ul politic din Ro'(nia intra )ntr2o nou& etap& a e$oluiei sale, )n care figura do'inant& 'ra g'n'ralul Ion 0nton'+cu.

5. ROMANIA IN ANII CE$&I DE"A$ D%I$EA R*+B%I MON3IA&

a- Evoluia re0imului politic !n perioada 1940-1944 =n <iua *' 1 +'pt'mbri' 19 0 +-a 7ormat un gu:'rn *in anton'+ci'ni si legionari, iar Ro'(nia a fost procla'at& stat na#o"$'-'-.#o"$*. Io" Antonescu era presedintele #onsiliului de 3inistri si conduc&torul statului, iar @oria Si'a deinea funcia de $icepresedinte al #onsiliului de 3inistri si de sef al 3isc&rii 5egionare, unica organi+aie politic& legal&. =n calitatea pe care o deinea, Antonescu a concentrat )n '(inile sale atri,utele eseniale ale puterii politice. El a$ea dreptul de iniiati$& legislati$&, de a nu'i 'e',rii gu$ernului si de a anga8a statul pe plan e.tern. #a ur'are a di+ol$&rii parla'entului si a restr(ngerii atri,uiilor regale, practic, el nu r&spundea )n faa ni'&nui pentru actele sale de politic& intern& si e.tern&. 4eneralul ar fi dorit un gu$ern de uniune naional&, )n care s& fie repre+entate toate partidele, )ndeose,i ". .!. si ". .-. luliu 3aniu si #onstantin I.#.Br&tianu au decis s&2i acorde spri8in pentru )nl&turarea lui &arol al II2lea, dar au refu+at s& fac& parte din gu$ern, in$oc(nd a,sena funda'entului de'ocratic. 0+t7'l, =nc'p'a un r'gim *' dictatur antonesciano" le0ionar 6a$(nd concursul 4er'aniei7, cu tr&s&turi specifice/ e.cluderea separaiei puterilor )n stat, anularea li,ert&ilor si drepturilor cet&enesti, desfiinarea instituiilor fondate de &arol al Il-l'a, con*uc'r'a prin *'cr't'-l'gi, )ncura8area naionalis'ului si antise'itis'ului. 5egionarii, particip(nd la gu$ernare, si2au creat instituii proprii, care de fapt le du,lau pe cele ale statului 6poliie, tri,unale, fore para'ilitare7- ei nu e+itau s& contracare+e un'l' *'ci<ii luat' *' 0nton'+cu p' plan politic si econo'ic, fapt ce a creat )n ar& o stare de agitaie si de confu+ie. Totodat&, ei ur'&reau s&2si sporeasc& nu'&rul de si'pati+ani, folosind di$erse 'odalit&i populi+t'( c'r'monii public', =n m'moria l'gionarilor uci+i =n anii 193"-1939, propaganda prin pres& si radio, editarea
90

si difu+area unor calendare, c&ri, ,rosuri prin care erau prosl&$ite legiunea si c&pitanul, )nfiinarea )n cartierele 'uncitoresti a unor 'aga+ine si cantine legionare, pro'isiuni de '&rire a salariilor si de )',un&t&ire a condiiilor de 'unc& 'tc. #ur(nd dup& 1 +'pt'mbri' 19 0 +-a aCun+ la o (o"/*)"2$*=ntr' principalele fore aflate la gu$ernare/ gruparea antonescian&, care dorea respectarea legilor )n $igoare si luarea unor '&suri pe cale 8uridic& )'potri$a celor $ino$ai de 0de+astrul &rii1, si gruparea condus& de @oria Si'a, care ur'&rea construirea unui stat dup& 'odelul teoretic 6ideologic7 preconi+at de legionari, ruperea co'plet& cu trecutul, $enirea legionarilor la putere fiind considerat& o 0piatr& de *otar1 )n istoria Ro'(niei. #onfruntarea dintre cele dou& grup&ri a de$enit pu,lic& dup& 27 noi'mbri' 19 0, ca ur'are a asasin&rii de c&tre legionari a 6 deinui politici la =nc2i+oar'a Zila:a, pr'cum +i a pro7'+orilor uni:'r+itari Nicola' lorga +i 4irgil 3a*g'aru. "entru a clarifica situaia din Ro'(nia, 0*ol7 9itl'r i2a in$itat )n 4er'ania pe Ion Antonescu si pe @oria Si'a. Seful 3isc&rii 5egionare nu a dat curs in$itaiei, r&'(n(nd )n ar& pentru a preg&ti )nl&turar'a lui Antonescu. )n cadrul discuiei cu 9itl'r, *in 1 ianuari' 19 1, g'n'ralul a f&cut un a'plu rec*i+itoriu )'potri$a 3isc&rii 5egionare, care crease o stare de tensiune )n ar&- la r(ndul s&u, fu*rer2ul i2a dat '(n& li,er& lui Antonescu, )n $edere a r'+tabilirii or*inii =n )om?nia. =n <il'l' *' 21-23 ianuari' 19 1, legionarii, dornici s& o,in& )ntreaga putere )n stat, au organi+at o re,eliune, atac(nd si ocup(nd instituii ad'inistrati$e, secii de poliie, centre de co'unicaie. Au fost de$astate 3. 00 i'o,ile si instituii, au fost o'or(te 37 p'r+oan' !*intr' car' 11" ':r'i +i 7 militari#. 4aloar'a pagub'lor =n+uma un miliar* *' l'i. 4eneralul Antonescu, a$(nd acordul Berlinului, a recurs la ar'at& si a )nfr(nt re,eliunea legionar&, a arestat circa ".000 *' r'b'li, car' au 7o+t conda'nai la diferite pedepse. #irca 700 de legionari, )n frunte cu @oria Si'a, s2au refugiat )n 4er'ania, fiind apoi folosii de 9itl'r ca miCloc *' santa8 )n raporturile cu Ion Antonescu. Dup& e$eni'entele din ianuarie 19 1, 3iscarea 5egionar& a fost scoas& )n afara legii. -a 27 ianuari' 19 1, 0nton'+cu a 7ormat )" "o) .)1-*", ,#" #'#2$*# 0# 2-8"#(#-"#, a:?n* ca obi'cti:' principal' a+igurar'a or*inii pu,lice si ad'inistrarea eficient& a &rii. Ion 0nton'+cu a in+taurat un *-.# 2o2$'#2$*, )n care conduc&torul statului deinea puterea legislati$&, 91

e.ecuti$& si controla 8ustiia- el conducea prin decrete2 legi, nu'ea sau concedia orice funcionar al statului, iniia sau 'odifica l'gil', *iriCa politica e.tern&. Spre deose,ire de regi'urile fasciste, acesta nu a$ea o i*'ologi' +i nu +' ba<a p' un parti* politic. Un accent deose,it era pus pe ordinea si sigurana pu,lic&, eseniale pentru e.istena societ& ii; 'ra ignorat rolul politici'nilor +i al parti*'lor, =n ti'p ce ar'ata si aparatul de siguran& erau folosite ca i'portante instru'ente )n conducerea statului. Autoritara gu$ernare antonescian& s2 a reflectat la toate ni$elurile ad'inistraiei- )n teritoriu, prefecii a$eau putere a,solut& si e.ecutau dispo+iiile pri'ite de la gu$ern. Antonescu a 'ini'ali+at instituia 'onar*ic&, socotindu21 pe regele 3i2ai I *oar un +imbol +i lip+in*u-1 *' *r'ptul *' a +' implica =n conducerea &rii. :'ul nu'&rul doi )n +tat 'ra pro7'+orul 3i2ai 0nton'+cu, :ic'pr'+'*int' al &on+iliului *' 3ini+tri +i mini+tru al a7ac'rilor '5t'rn'. "e plan intern au fost luate o serie de '&suri/ 'ilitari+area )ntreprinderilor, controlul statului asupra econo'iei, inter+icerea organi+aiilor politic' +i +in*ical'. )'gimul anton'+cian a promo:at o politic antisemit/ acion(nd mai al'+ =mpotri:a ':r'ilor *in Ba+arabia +i Buco:ina, p' car' =i acu<a de co'unis'. S2au )nregistrat ade$&rate pogro'uri 6Iasi, .*'++a#. #o'isia internaional& p'ntru +tu*iul 2olocau+tului =n )om?nia nu a putut sta,ili nu'&rul de 'ori, dar a apreciat, )n raportul s&u pu,licat =n 2005, c& 0)n Ro'(nia si )n teritoriile aflate su, controlul s&u au fost uci+i +au au murit =ntr' 2"0.000 +i 3"0.000 *' ':r'i rom?ni +i ucraini'ni. =n 2olocau+t au pi'rit +i apro5imati: 135.000 de e$rei ro'(ni care tr&iau )n Transil$ania de nord, aflat& su, conducere 'ag*iar&, precu' si 5.000 de e$rei ro'(ni care se aflau atunci )n alte &ri din Europa1. Se cu$ine 'enionat faptul c& Ion Antonescu nu a ad'is 0soluia final&1 6e.ter'inarea tuturor e$reilor7 cerut& *' 9itl'r. "rincipalii lideri ai opo+iiei, luliu 3aniu si #onstantin I.#.Br&tianu, erau supra$eg*eai, dar )'potri$a lor nu s2au luat '&suri coerciti$e. Ion 0nton'+cu a a:ut repetate )nt(lniri cu liderii naionali2&r&nesti si li,erali, a purtat cu ei o ,ogat& coresponden& pri$ind pro,le'ele eseniale ale Ro'(niei. ;) E'#;-*$*-$ ?$0$*$;#-# 0# "o*,)')# ?)(o1#"-#. Continuarea rzboiului !n Est 6rincipalul obi'cti: al politicii e.terne pro'o$ate de Ion Antonescu a fost refacerea graniei de R&s&rit a &rii, )n cadrul )nt(lnirii cu @itGer, din 12 92

iuni' 19 1, generalul Antonescu, infor'at de *ot&r(rea 4er'aniei de a )ncepe r&+,oiul )'potri$a Uniunii So$ietice, a decis ca Ro'(nia s& participe la acest r&+,oi. -a 22 iuni' 19 1, generalul Antonescu a dat ordinul de +i c&tre ar'at&, )n $ederea ')+2-# +-"2*) -'#;-*$*-$ 2-*#2o*##'o* o()+$2- ,- &niunea #ovietic )n ur'& cu un an. 6' 7rontul *in 3ol*o:a 'rau *i+locat' tr'i armat', totali<?n* un '7'cti: *' 31 . 253 militari, +i anum'( 0rmata a 112a ger'an&, aflat& su, conducerea generalului Eugen $on Sc*o,ert- Ar'ata a 32a ro'(n&, aflat& su, co'anda generalului "etre Du'it r'+cu; Ar'ata a B2a ro'(n&, su, co'anda generalului icolae #iuperc&. Intr' 22 iuni' +i l iuli' 19 1, aciunile 'ilitare s2au redus la incursiuni reali+ate de trupele ger'ane si ro'(ne )n $ederea preg&tirii pentru ofensi$a *ot&r(toare. 5a 2 iulie, Ar'ata a 11 2a ger'an& a forat 6rutul, iar la 7 iulie a a8uns pe istru si la 3og*ile$. Ar'ata a 32a ro'(n& a pri'it ordinul de a organi+a aciunea de eli,erare a nordului Buco$inei. Atacul a, fost declansat la 3 iulie, peste dou& +ile, la 5 iuli', a 7o+t 'lib'rat orasul #ern&ui, iar la " iulie @otinul. Ar'ata a B2a ro'(n& a acionat )n centrul si sudul Basara,iei. 5a 16 iuli' 19 1, trupele ro'(ne au intrat )n #*isin&u. In +iua de 25 iulie a fost eli,erat ulti'ul punct deinut de c&tre +o:i'tici p' malul *r'pt al Ni+trului - orasul #etatea Al,&. Astfel, teritoriile ro'(nesti r&pite *' >.).S.S. =n iuni' 19 0 au 7o+t *-#"2-.*$2- )n graniele Ro'(niei, )n luptele pentru eli,erarea Basara,iei, a p&rii de nord a Buco$inei si a inutului @era, for'l' t'r'+tr' rom?n' au =nr'gi+trat .112 'ori, 12.129 r&nii, 5.506 disp&rui. -a 21 augu+t 19 1, g'n'ralul 0nton'+cu a 7o+t a:an+at *' r'g'l' 3i2ai la gra*ul *' $*-0$': la r(ndul s&u, regele pri'ise acest grad din part'a lui 0nton'+cu la 10 mai 19 1. =n timpul r'trag'rii *in nor*ul Buco:in'i +i *in Ba+arabia, +o:i'ticii au pro:ocat im'n+' *i+trug'ri *' bunuri mat'rial' +i +piritual'. ;'<a+trul din cele dou& inuturi p&r&site de rusi era i'presionant/ c('puri paraginile, nici o =ntr'prin*'r' =n +tar' *' funcionare, firele telefonice distruse, sosele i'practica,ile, f(nt(ni otr&$ite, c&i ferate arate cu pluguri speciale pentru a li +' *i+trug' t'ra+am'nt'l', +coli pu+tii, bi+'rici 7um'g?n*'. Ion Antonescu $oia s& fac& din Basara,ia o pro$incie 'odel. : cunostea ,ine, c&ci )nainte de 19 0 deinuse aici funcii i'portante pe linie 'ilitar&. 5a 29 iuni' 19 1, conduc&torul statului a se'nat decretul2lege cu pri:ir' la o*.$"#6$*-$ ?$0$*$;#-# 0# ?)(o1#"-#, )n concepia gu$ernanilor 93

*' la Bucur'+ti, +' constituiau dou& pro$incii separate- ele ur'au s& fie ad'inistrate direct de gu$ern si su,ordonate conduc&torului statului- a$eau bug't propriu; 'rau con*u+' *' c?t' un gu:'rnator, car' r'pr'<'nta autoritatea supre'& a pro$inciei respecti$e. Ad'inistraia ro'(neasc& s2a instalat la #*isin&u )n +iua de 20 iuli' 19 1. 6rin *'cr'tul *in +'pt'mbri' 19 1, g'n'ralul &on+tantin 4oicul'+cu a 7o+t numit gu:'rnator al Ba+arabi'i, iar g'n'ralul &orn'liu &alot'+cu gu:'rnator al Buco:in'i. @u:'rnatorul 'ra )n$estit cu atri,uii at(t ci$ile, c?t +i militar', =n +ubor*in'a +a +' a7la un +'cr'tar g'n'ral, car' *iriCa practic )ntreaga ec*ip& e.ecuti$&. Fiecare sector era condus de un Directorat, care re+ol$a pro,le'ele curente si era structurat pe ur'& toar'l' seciuni/ Afaceri, Ad'inistraie, Finane, Agricultur& si Do'enii, Econo'ie aional&, )n$&&'(nt si #ulte. Basara,ia era )'p&rit& )n 9 8udee/ B&li, #etatea Al,&, #a*ul, #*ilia, I+mail, 5&pusna, :r*ei, Soroca, 1ig2ina. Buco:ina 7orma un tot unitar si cuprindea iniial 8udeele/ #('pulung, #ern&ui, R&d&ui, Storo8ine, la care s2a ad&ugat apoi @otinul din Basara,ia. 9udeele erau ad'inistrate de prefeci, iar plasele - de pri'2pretori. "lasa era celul& ad'inistrati$&, iar co'una - persoan& 8uridic&, cu ,uget propriu. At(t prefectul, c(t si pri'2pretorul tre,uiau s& fie titrai 6s& ai,& studii uni$ersitare7. 6rin ac'la+i *'cr't-l'g' *in +'pt'mbri' 19 1, gu:'rnul rom?n a anulat '7'ct'l' uca<ului +o:i'tic *in " marti' 19 1, astfel c& toi locuitorii Basara,iei si nordului Buco$inei si2au rec&p&tat cet&enia ro'(n&. 0u urmat reconstrucia Basarabiei si nordului Bucovinei/ $indecarea r&nilor ocupaiei si ale r&+,oiului. : atenie deose,it& a fost acordat& agriculturii, =n toamna anului 19 1 s2au )ns&'(nat aproape toate suprafeele ara,ile si s2au efectuat lucr&ri de )ndiguire a ostroa$elor Dun&rii. S2au luat '&suri )n $ederea cresterii nu'&rului de ani'ale, )n do'eniul industriei s2au )ntreprins aciuni care s& asigure relansarea produciei, =n decursul celor trei ani de ad'inistraie ro'(neasc&, prin eforturile con8ugate ale localnicilor si specialistilor din patria2'a'&, se refacuser& si, )n ,un& parte, se 'oderni+aser&, cu utila8e ger'ane, 1.037 unit&i industriale, cu o capacitate de cel puin cinci cai2putere si a$(nd 'ini'u' +ece lucr&tori. 4u$ernatorul Basara,iei a luat '&suri pentru a redresa $iaa co'ercial&. In do'eniul finanelor s2a aplicat un regi' de )nlesnire a pl&ii ta5'lor +i impo<it'lor, =n +copul r'7ac'rii 7actorilor pro*ucti:i. S-au r'parat 9

*rumuril' +i po*uril', intro*uc?n*u-+' miCloac' c?t *' c?t mo*'rn' *' tran+port. In )n$&&'(nt a fost reconstruit& si spri8init& reeaua de scoli naionale, )n septe',rie 19 1, =n Ba+ara,ia funcionau 25 *' lic'' t'or'tic' cu 6.7 0 locuri, 39 *' +coli practic' cu ".160 locuri +i 2.266 +coli primar'. 6rin *'cr'tul *in 19 augu+t 19 1, r'giun'a *intr' Ni+tru +i Bug (T*$"0"#02*#$) era pus& su, ad'inistraie ci$il& ro'(neasc&. 4u$ernator al 1ran+ni+tri'i a 7o+t numit pro7'+orul uni:'r+itar @2'org2' 0l'5ianu. S-au purtat tratati:' g'rmano-rom?n' pri:in* a*mini+trar'a ac'+tui t'ritoriu. 4er'anii doreau ca frontiera de nord a Transnistriei s& ur'e+e linia 3og*ile$2Ia'pol2 R(,nia. Dar Antonescu a cerut si a o,inut o linie 'ai a$ansat&/ @otin2%asiliui2R(,nia 6cu orasele 3og*ile$ si la'pol7. #onduc&torul statului nu ur'&rea ane.area Transnistriei la Ro'(nia, ci *oar cr'ar'a unui t'ritoriu - ta'pon )ntre spaiul ro'(nesc si cel rusesc !ucrain'an#. -a 30 augu+t 19 1, la Tig*ina, s2a se'nat o con$enie ro'(no2ger'an& pri$ind asigurarea, ad'inistrarea si e.ploatarea econo'ic& a teritoriului dintre istru si Bug. )n Transnistria, c&ile ferate erau puse su, conducerea co'anda'entului ger'an. Dup& ocupar'a .*'++'i, )om?nia a )ncercat o reconstrucie a Transnistriei. Aceasta ur'a s& fie populat& cu ro'(ni aflai )n encla$ele din Ucraina, #ri'eea, #auca+ 6cei 'ai 'uli deportai anterior din Basara,ia de so$ietici7. )n Transnistria au fost e$acuai n um'ro+i ':r'i, mai al'+ *in Ba+arabia +i Buco:ina, car' au murit =n timpul 2olocau+tului !octombri' 19 1 -octombri' 19 2#. &?n* trup'l' +o:i'tic' *' tancuri au rupt 7rontul =n nor*ul 1ran+ni+tri'i, =n ianuari' 19 , ad'inistraia ro'(neasc& +-a r'tra+ *in ac'+t teritoriu, f&r& a 'ai lua leg&tura cu co'anda'entul ger'an. Continuarea rzboiului !n Est. Dup& eli,erarea Basara,iei, nordului Buco$inei si a inutului @era, ar'ata ro'(n& a participat la lupt'l' *in &rim''a, r'u+in* ca =n octombri' 19 1 s& cucereasc& .*'++a, =n toamna anului 19 1, Antonescu a retras ar'ata de pe front, consider(nd c& o,iecti$ul ur'&rit 6re$enirea Ia patria2'a'& a teritoriilor pierdute )n iunie 19 0# a 7o+t atin+. -a " noi'mbri' 19 1 +-a organi<at tr'c'r'a armat'i p' su, Arcul de Triu'f din Bucuresti, fapt ce se'nifica )nc*eierea particip&rii Ro'(niei la r&+,oi.
95

)ns&, la solicitarea lui 9itl'r, Ion Antonescu a decis s& continu' r&+,oiul, )naintarea trupelor ro'(ne dincolo de istru a f&cut ca Ro'(nia s& a8ung& )n stare de rzboi cu statele coaliiei Naiunilor &nite; 3ar'a Britanic !*'c'mbri' 19 1# +i S.>.0. !iuni' 19 2#. Au ur'at 'arile operaii militar' *in &rim''a !octombri' 19 1-iuni' 19 2#, Stalingra* !iuli' 19 2-7'bruari' 19 3#, &auca< !augu+t 19 22pri'&$ara lui 19 3#, &uban !19 3-19 #, &rim''a !octombri' 19 3-mai 19 # +.a. =n 19 3, *in c'i un milion de 'ilitari ro'(ni aflai pe front, aproape 8u'&tate au c&+ut 'ori, r&nii sau pri<oni'ri. Spulb'rar'a mitului in$inci,ilit&ii ger'ane, e$ident& )nc& din 19 2, a tensionat relaiile ro'(no2ger'ane si a a'plificat pagu,ele mat'rial' +i pi'r*'ril' uman'. ;'<a+trul *' la Stalingra* 1-a con:in+ p' Antonescu c& 4er'ania nu dispunea de 'i8loace pentru a )nfr(nge Uniunea So$ietic& si c& tre,uia g&site soluii pentru sal$area Ro'(niei, )ncep(nd cu pri'&$ara anului 19 3, 'l 1-a autori<at p' 3i2ai 0nton'+cu, car' =n*'plin'a !*in iuni' 19 1 # pe l(ng& funcia de 'inistru de e.terne si pe cea de pri'2'inistru interi'ar, s& de'ar'<' contact' cu put'ril' occi*'ntal'. &u +tir'a lui Ion 0nton'+cu, mini+trul *' '5t'rn' 3i2ai 0nton'+cu a n'gociat !nc7eierea pcii separate cu Naiunile &nite/ +on*?n* t'r'nul la B'rna, StocA2olm, %atican, 5isa,ona, 3adrid, An<ara, #airo. 5a r(ndul s&u, liderul opo+iiei de'ocrate, luliu 3aniu, a adresat 'e'orii )n acelasi scop 5ondrei si a iniiat tratati$e care s2au desf&surat )n capitalele unor &ri neutre. 0c'+t'a nu +-au 7inali<at cu r'<ultat' concr't', *'oar'c' S.>.0. +i 3ar'a Britanic *ot&r(ser& la &a+ablanca, =n ianuari' 19 3, s& i'pun& 4er'aniei si aliailor ei for'ula 0capitul&rii necondiionate1. "e de alt& parte, gu$ernele de la 5ondra si Das*ington au decis s& nu poarte discuii separate cu 4er'ania si cu aliaii ei, ci s& acione+e de co'un acord cu Fre'linul. 5a conferinele de la 3osco$a si Te*eran din 19 3 s2a con$enit asupra sferelor de influen& care re$eneau S.U.A., 3arii Britanii si Uniunii So$ietice, )n pri$ina )om?ni'i, cu:?ntul *'ci+i: =l a:'a gu:'rnul +o:i'tic. =n marti' 19 , trup'l' +o:i'tic' au aCun+ la Ni+tru, iar =n aprili' au p&truns )n nordul 3oldo$ei. "(n& la acea dat&, ar'ata ro'(n& pierduse 600.000 de oa'eni, iar pericolul transfor'&rii &rii )n teatru de r&+,oi *':'ni+' imin'nt, =n aprili' 19 , >.).S.S. a tran+mi+ gu:'rnului rom?n condiiile de armistiiu/ care pre$edeau/ iesirea Ro'(niei din r&+,oi, =ntoarc'r'a arm'lor =mpotri:a @'rmani'i, acc'ptar'a 7ronti'r'lor '+tic' *in iuni' 19 0, eli,erarea pri+onierilor si plata unor desp&gu,iri de r&+,oi. ;ictatul *' la 4i'na 'ra con+i*'rat n'*r'pt, iar 3o+co:a promit'a aCutor 96

pentru eli,erarea p&rii de nord2$est a Transil$aniei 6ane.at& de Ungaria7. Antonescu a respins aceste condiii, consider(ndu2le inaccepta,ile. El a *'ci+ continuar'a n'goci'rilor cu +o:i'ticii la StocA2olm p'ntru a'eliorarea condiiilor de ar'istiiu. c# A(2)' ,- '$ 23 A).)02 1944 Soarta &rii i2a preocupat pe politicienii ro'(ni de la gu$ernare si din opo+iie. 3arile pierderi de pe front si agra$area situaiei Ro'(niei au deter'inat forele din opo+iie s& nu se li'ite+e doar la negocieri cu occidentalii, ci s& se coali+e+e pentru a g&si soluii de sal$are a situaiei. In aprilie 19 , 6arti*ul Social-;'mocrat +i 6arti*ul &omuni+t au =nc2'iat un acor* *' ,ront >nic 3uncitor'+c. -a 20 iuni' 19 +-a con+tituit ?'o()' N$2#o"$'-3- o(*$2, alc&tuit din "artidul aional2T&r&nesc, "artidul National--ib'ral, 6arti*ul Social;'mocrat +i 6arti*ul &omuni+t, =n 3-('$raia se'nat& de luliu 3aniu, #onstantin I.#.Br&tianu, #onstantin2Titel "etrescu si 5ucreiu "&tr&scanu se ar&ta c& cele patru partide ur'&reau/ )nc*eierea ar'istiiului cu aiunile Unite, iesirea Ro'(niei din A.&, )nl&turarea regi'ului de dictatur&, instaurarea unui r'gim *'mocratic. Dup& 20 iuni' 19 , )ntre Blocul aional De'ocrat si cercurile "alatului s2au purtat intense discuii pri$ind 'odalit&ile concrete de aciune si structura gu$ernului ce ur'a s& preia conducerea &rii dup& )nl&turarea lui Antonescu. ;'clan+ar'a o7'n+i:'i +o:i'tic' p' 7rontul la+i-&2i+in?u la 20 augu+t 19 si acti$itatea desf&surat& de Ion Antonescu )n acele )'pre8ur&ri au deter'inat o profund& preocupare din partea tuturor factorilor politici din opo+iie. Deoarece )n consf&tuirile a$ute se a8unsese la conclu+ia c& cea 'ai ,un& soluie era arestarea lui Ion Antonescu la "alatul Regal din Bucuresti, au fost luate '&suri speciale/ sporirea capacit&ii de lupt& a ,atalionului de gard&, introducerea )n gara8ul "alatului a dou& plutoan' *' tancuri, gata *' inter$enie )n ca+ul unei aciuni a trupelor ger'ane, for'area unei ec*ipe de re+er$& alc&tuite din 'ilitari aparin(nd g&r+ii "alatului cu 'isiunea de a21 aresta pe Antonescu, )n e$entualitatea c& ec*ipa preg&tit& de "artidul &omuni+t nu ar 7i putut intra =n 6alat. =n +'ara <il'i *' 20 augu+t !ora 23#, regele, aflat de dou& +ile la Sinaia, a urcat la $olanul 05incoln12ului s&u, pornind, )'preun& cu 3ircea lonniiu, I.3ocsonCi2StCrcea, generalul 4*.3i*ail si colonelul E'ilian lon'+cu, +pr' Bucur'+ti. 0Cun+ la 6alat, r'g'l' a participat la o r'uniun'
97

secret&, la care erau pre+eni luliu 3aniu, #onstantin I.#.Br&tianu, #onstantin2Titel "etrescu, 5ucreiu "&tr(scanu, 4rigore iculescu2Bu+esti, #onstantin S&n&tescu, Aurel Aldea, colonelul Du'itru D&'&ceanu, loan 3ocsonCi2StCrcea si colonelul E'ilian lonescu, unde s2 a discutat 0situaia legat& de plecarea lui Antonescu pe front1 si s2a sta,ilit ca aciunea s& fie declansat& )n +iua de 26 augu+t, =n noapt'a *' 21/22 augu+t a a:ut loc la "alat o nou& consf&tuire- au participat cei din noaptea precedent& 6'ai puin 3aniu, Br&tianu si "etrescu7, plus generalul #onstantin Anton si co'andorul icolae Udri<i- cu acel prile8 a fost reconfir'at& data de 26 augu+t p'ntru r&sturnarea lui Antonescu, dar nu a fost e.clus& posi,ilitatea de$ans&rii acestei aciuni, opt(ndu2se pentru +iua de 2 augu+t. 07lat p' 7ront, 0nton'+cu a *at or*in, la 22 augu+t, ca trup'l' rom?n' s& se retrag& pe linia fortificat& Focsani2 &'oloasa2 Br&ila, p'ntru a opri )naintarea ar'atelor so$ietice. In concepia lui, sta,ili+area frontului constituia 0un atu1 pentru negocierea si )nc*eierea ar'istiiului, care tre,uia s& asigure noul statut internaional al Ro'(niei. 5a r(ndul s&u, 3i*ai Antonescu i2a co'unicat 'inistrului plenipoteniar al Turciei )n Ro'(nia c& gu$ernul era decis s& se'ne+e ar'istiiul cu aiunile Unite. 5a 22 august, 'inistrul turc a trans'is printr2o telegra'& la An<ara comunicar'a lui 3i2ai 0nton'+cu( $0m a+'ntim'ntul mar'+alului, al regelui si al sefilor tuturor partidelor de opo+iie. Rog un r&spuns )n 2 or' din partea gu$ernelor ,ritanic si Statelor Unite la ur'&toarele pro,le'e/ 1# 4om trimit' un *'l'gat rom?n la 3o+co:a p'ntru =nc2'i'r'a ar'istiiului. 2# 4om intra =n contact cu ru+ii +i anglo-am'ricanii =n ac'la+i ti'p pentru a fi.a condiiile ar'istiiului. 3# %o' discuta condiiile ar'istiiului de la #airo cu Aliaii. # "resedintele #onsiliului de 3inistri Had2 interi'J al Ro'(niei doreste s& stie care dintre aces t' tr'i alt'rnati:' ar fi preferat& de anglo2a'ericani1. "e de alt& parte, regele 3i*ai, sf&tuit de antura8ul s&u, a *ot&r(t s& acione+e decisi$. El dorea s&2si asigure cariera politic&, separ(ndu2se de Antonescu. De ase'enea, 3i*ai I era con$ins c&, dac& mar'+alul Antonescu ar fi reusit s& )nc*eie ar'istiiul cu aiunile Unite, d, su$eranul Ro'(niei, ar fi r&'as )n acelasi con de u',r& )n care se afla dup& 6 +'pt'mbri' 19 0. )n 'o'entul )n care Aliaii 12ar fi )nl&turat pe Antonescu 6pentru c& )l sus inu+' p' 9itl'r#, regele s2ar fi aflat si el )ntr2o situaie incert&. De aceea, pentru rege era $ital s& ia o iniiati$& istoric&.

9"

=n noapt'a *' 22/23 august a a$ut loc ulti'a consf&tuire conspirati$& a repre+entanilor Blocului National-;'mocrat; 5ucreiu "&tr&scanu a cerut, =n num'l' 6arti*ului &omuni+t, 7ormar'a unui .)1-*" +o'#2#( pr'<i*at *' luliu 3aniu. "resedintele "artidului aional2!&r&nesc a acceptat, )n principiu, pro'i(nd s& pre+inte lista 'e',rilor ca,inetului a doua +i di'inea&. S2a con$enit ca aciunea de )nl&turare a lui Antonescu s& ai,& loc $c?t mai cur?n*%, c''a c' =n+'mna r'con7irmar'a *at'i *' 26 augu+t, cu posi,ilitatea unei de$ans&ri de dou& +ile, )n funcie de progra'ul 'aresalului, ale c&rui deplas&ri tr'buia, =n continuar', +upra:'g2'at'. =n <orii <il'i *' 23 augu+t, luliu 3aniu a a:ut o =ntr':'*'r' cu #onstantin2Titel "etrescu, 5ucreiu "&tr&scanu si #onstantin Agiu, c&rora le2a e.pri'at opinia potri$it c&reia era prefera,il ca ar'istiiul s& 7i' +'mnat de Antonescu- c(t pri$ea lista gu$ernului, 3aniu a afir'at c& nu o putea pre+enta, deoarece de la consf&tuire lipsea presedintele "artidului National--ib'ral, dar c& )n cursul di'ineii a$ea s&21 )nt(lneasc& pe #onstantin I.#.Br&tianu. El a dat asigur&ri c&, )n dup&2a'ia+a acelei +ile, repre+entanii 6arti*ului &omuni+t +i ai 6arti*ului Social-;'mocrat a$eau s& pri'easc& r&spunsul cerut. "resedintele "artidului aional2!&r&nesc 12a $i+itat )ntr2ade$&r pe Br&tianu, )'preun& cu #onstantin2Titel "'tr'+cu, *ar nu a *i+cutat li+ta gu$ernului, ci necesitatea unui nou de'ers pe l(ng& Antonescu - car' +' =ntor+'+' =n +'ara <il'i *' 22 augu+t *' p' 7ront - p'ntru a i +' c'r' =n mo* i'perati$ )nc*eierea ar'istiiului, preci+(ndu2i2se c& opo+iia a$ea s&-1 spri8ine. Drept ur'are, 4*eorg*e Br&tianu s2a deplasat la Snago$, )n 8urul or'i 10, unde a pledat )n sensul celor sta,ilite. 3aresalul Antonescu s2a declarat de acord, cu condiia s& o,in& asenti'entul scris al opo+iiei. 4*eorg*e Br&tianu a pro'is s&2i aduc&, p(n& la ora 15, scrisori de garanie se'nate de 3aniu si Br&tianu, presedinii celor dou& partide istorice. In sedina #onsiliului de 3inistri pe care a pre+idat2o )n acea di'inea&, 'aresalul Antonescu a anunat c& 1$ +'-($ +- /*o"2, =n Curul or'i 10,30, el 12a )ns&rcinat pe colonelul Radu Da$idescu, seful ca,inetului s&u 'ilitar, s& telefone+e la "alat spre a cere o audien& pentru ora 1 6; p'+t' c(te$a 'inute, 3i*ai Antonescu a solicitat si el o audien& personal& si separat& la rege, pentru ora 15,30. =n m'moriil' lor, colaboratorii 'aresalului susin c& acesta era fer' *ot&r(t s& co'unice regelui )nc*eierea ar'istiiului. ;'ci<ia mar'+alului *' a pl'ca p' 7ront a +c2imbat cu totul *at'l' planului ela,orat. u se stia c(t ti'p a$ea s& r&'(n& acolo si dac& se $a 99

)ntoarce )n Bucuresti p(n& la 26 august, c(nd se *ot&r(se aciunea decisi$&, $i+(nd scoaterea Ro'(niei din r&+,oi. Dup& ce au aflat re+ultatul 'isiunii lui 4*eorg*e Br&tianu, presedinii partidelor aional2!&r&nesc, National-ib'ral +i Social-;'mocrat s2au declarat de acord s& dea 'aresalului docu'entul scris cerut de acesta, )n consecin&, 4*eorg*e Br&tianu i2a co'unicat lui 3i*ai 0nton'+cu, cu c?t':a minut' =naint' *' ora 15, c& putea folosi acest argu'ent )n audiena pe care 'inistrul de e.terne o a$ea anunat& la rege. Dar, )n dup&2a'ia+a +ilei de 23 august, #onstantin I.#.Br&tianu a plecat la conacul Florica din Stef&nesti 6Arges7, iar 3aniu a apreciat c& nu era nici o gra,&, astfel c& 0scrisoarea de garanie1 cerut& de 'aresalul Antonescu n2a 'ai fost redactat&. Dup& ce Ion Antonescu s2a anunat )n audien&, regele, )'preun& cu generalul #onstantin S&n&tescu, generalul Aurel Aldea, 4rigore iculescu2Bu<'+ti, loan 3oc+onGi-StGrc'a si 3ircea lonniiu au discutat )n leg&tur& cu atitudinea ce tre,uia adoptat&, )ntruc(t nu stiau 'oti$ul pentru care 'aresalul ceruse audiena, s2a con$enit ca, )n ca+ul )n care acesta ar fi e.pri'at *ot&r(rea de a )nc*eia ar'istiiul, regele s&2i cear& s& co'unice i'ediat Aliailor deci+ia- dac& Ion Antonescu ar fi anunat intenia de a continua r&+,oiul al&turi de 4er'ania sau ar dori s& cear& )ncu$iinarea preala,il& a lui 9itl'r, conduc&torul statului s& fie de'is din funcia sa si arestat, )n acest scop, garda "alatului a fost pus& )n alar'&- )ncep(nd cu ora 12 toate intr&rile )n "alat, 'ai puin cea din aripa #reulescu, pe unde ur'au sa intre cei doi Antonesti, au fost ,aricadate si preg&tite pentai respingerea unui e$entual atac. Aceste '&suri ar&tau li'pede c&, )n fapt, obi'cti:ul 7un*am'ntal al r'g'lui 3i2ai 'ra ar'+tar'a mar'+alului. De$ansarea 'o'entului trecerii la reinerea lui Antonescu a creat la "alat o stare de neliniste. De aceea, #onstantin S&n&tescu a fost )ns&rcinat s& discute cu luliu 3aniu, iar I. 3ocsonCi2StCrcea cu 5ucreiu "&tr&scanu si &on+tantin-1it'l 6'tr'+cu. =n Curul or'i 13, #. S&n&tescu s2a )nt(lnit cu 3aniu, care a preci+at c& nu accepta s& pre+ide+e noul gu$ern si a repetat $ec*ea argu'entaie. Astfel, dup& luni de negocieri si +eci de ) nt?lniri nu +' a8unsese la o for'ul& de gu$ern care s& intre )n funciune )n 'o'entul arest&rii lui Antonescu. Totul )ncepea s& se derule+e su, se'nul i'pro$i+aiei si al deci+iilor de 'o'ent. 3i2ai 0nton'+cu +-a pr'<'ntat la 6alat la ora 15,30, un*' a a:ut o discuie cu regele, )n cursul c&reia a pledat pentru )nc*eierea ar'istiiului cu 100

aiunile Unite. Regele s2a 'ulu'it s& asculte, dup& care 12a rugat s& r&'(n& si la audiena acordat maresalului. #onduc&torul statului a sosit la ora 16,05, 7iin* intro*u+ =n Salonul @alb'n; aici +' a7lau r'g'l' 3i2ai, mini+trul *' '5t'rn' 3i2ai 0nton'+cu +i generalul #onstantin S&n(tescu, 'aresalul "alatului. Asupra celor discutate s2au pre+entat 'ai 'ulte $ariante. Regele a$ea s& relate+e/ 0#a de o,icei, Ion Antonescu a $enit cu )nt(r+iere. A' stat de $or,& ti'p de trei sferturi de or& despre situaia politic&. u era' singur, )n ,irou se afla un general dintre oa'enii 'ei. Tonul discuiei a de$enit iritant atunci c(nd a' a,ordat situaia de+astruoas& de pe front si i'inena unei in$a+ii a Ar'atei Rosii. I2a' spus lui Antonescu c& tre,uie s& cere' ar'istiiul f&r& s& 'ai )nt(r+ie' nici o clip&. 3i2a r&spuns c& nici '&car nu se poate g(ndi la o astfel de posi,ilitate si c& tre,uie s& discute probl'ma cu 9itl'r... I-am replicat c&, )n faa unei astfel de situaii, noi nu ne 'ai pute' per'ite s& tergi$ers&'. 4eneralul care '& )nsoea a 'ers c*iar 'ai departe, arunc?n*u-i lui 0nton'+cu( - KDac& nu pute' s& acion&' cu du'nea$oastr&, o $o' face cu un alt gu$ernL. 5a care Antonescu a r&spuns 7urio+( - K#u', du'nea$oastr& credei c& $oi l&sa ara )n '(inile unui copilML "(n& )n ulti'a clip&, el a refu+at s& '& considere un adult. Trei su,ofieri din gard& si c&pitanul lor a+t'ptau =n +pat'l' u+ii biroului m'u. /i tre,uiau s& apar& la un se'nal con$enit. %&+(nd c& Antonescu se )nc&p&(nea+&, i2a' spus, cu $oce destul de puternic&/ KDac& asa stau lucrurile nu )'i 'ai l&sai dec(t o singur& iesireL... Acesta era se'nalul. :a'enii 'ei au intrat ,rusc )n )nc&pere, '2au salutat, apoi s2au )ndreptat spre Antonescu. #&pitanul a pus '(na pe ,raul #onduc&torului care, cel puin surprins, i2a r&spuns/ K#e )nsea'n& astaM 5uai '(naGL #&pitanul a a:ut un mom'nt *' '<itar'( nu mai +tia de cine s& asculte. 3i2a' spus c& el $a face s& esue+e totul. Din fericire, unul dintre ag*iotanii 'ei, un colonel car' :'g2'a =n +pat'l' u+ii, a intrat url?n*( K/5'cutar'aTL 0 +trigat at?t *' tare )nc(t cei trei su,ofieri 12au apucat pe Antonescu, spun(ndu2i/ KSuntei )n stare de arestL. 52au dus la pri'ul eta8 si 12au )nc*is )ntr2o ca'er& ,lindat& )n care, alt&dat&, tat&l 'eu )si inea coleciile de ti',re, )nainte de a urca, totusi, Antonescu s2a )ntors ,rusc si 12a scuipat )n fa& pe c&pitan. K- 3?ine di'inea&, $ei fi cu toii )'puscaiGL1. 5a r(ndul s&u, Ion Antonescu a scris pe o agend&, g&sit& )n ca'era ,lindat& )n care era arestat, c& a $enit )n audien& la rege, pentru a2i face o e.punere asupra situaiei frontului si a aciunii )ntreprinse p'ntru a +coat'
101

ara din greul i'pas )n care se g&seste. 52a infor'at pe rege despre discuia a$ut& cu #lodius )n seara precedent& prin care cerea ca Berlinul s& )neleag& situaia Ro'(niei 0si s&2'i dea deslegarea de a trata un ar'istiiu, dorind s& iesi' din aceast& situaie ca oa'eni de onoare si nu prin acte care ar de+onora pentru $ecie ara si pe conduc&torii ei1. De ase'enea, 3i*ai Antonescu a ar&tat regelui 0c& este o necesitate s& 'ai astepte 2 de ore, s& pri'easc& r&spunsurile pe care le asteapt&1 de la An<ara si Berna. 0Eu a' confir'at c& sunt de acord, )n aceste condiii, c*iar cu plecarea do'nului 3i*ai Antonescu la An<ara si #airo pentru a duce tratati$e directe, )n acel 'o'ent regele a iesit din ca'er&1. #(nd a reap&rut a$ea =n +pat'l' lui $un maior *in gar*a 6alatului cu 6-7 soldai cu pistoalele )n '(n&. Regele a trecut )n spatele 'eu ur'at de soldai, unul din soldai '2a prins de ,rae pe la spate si 'aresalul S&n&tescu 'i2a spus KDo'nule 'aresal, suntei arestat pentru c& nu ai $rut s& facei i'ediat ar'istiiulL1. Dup& arestarea lui Antonescu, regele 12a nu'it pe .-"-*$')' #ntescu )n funcia de presedinte al #onsiliului de 3inistri, iar acesta a =ntocmit li+ta "o)')# .)1-*". Spre sear&, postul de radio a )nceput s& anune c& $a trans'ite 0un co'unicat i'portant pentru ar&1. Ar'ata aflat& )n Bucur'+ti a primit, la 1",30, or*inul *' a tr'c' la ani2ilar'a trup'lor ger'ane din #apital& si din )'pre8uri'i. =nc'p?n* cu ora 22,12 +-a tran+mi+ la ra*io Proclamaia/ citit& *' regele 3i*ai, al c&rei te.t fusese con$enit si apro,at, cu 'ai 'ulte +ile )n ur'&, de liderii Blocului National-;'mocrat( 6Romni, In ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, n deplin nelegere cu poporul meu, c nu este dect o singur cale $entru "al&area rii de la o catastrof total/ iesirea noastr din aliana cu "uterile A)ei si imediata ncetare a r$boiului cu *aiunile Unite! Romni, Un nou guvern de uniune naional a fost nsrcinat s aduc la ndeplinire voina hotrt a rii, de a ncheia pacea cu *aiunile Unite! &omnia a acceptat armistiiul oferit de Uniunea %ovietic, +area Britanic si %tatele Unite ale Americii! (in acest moment ncetea$ lupta si orice act de o"tilitate *m$otri&a armatei "o&ietice, $recum "i "tarea de r$boi cu +area Britanie si %tatele Unite! "rimii pe soldaii acestor armate cu ncredere! *aiunile 6Unite7 ne-au garantat independena rii si
102

neame"tecul *n tre,urile noa"tre interne. Ele au recuno"cut nedre$tatea dictatului de la 1iena, prin care ransilvania ne-afost rpit! Romni, "oporul nostru nelege s fie stpn pe soarta sa! 8ricine s-ar mpotrivi hotrrii noastre libere luate si care nu atinge drepturile nimnui e"te un du"man al neamului no"tru. Ordon armatei "i chem poporul s lupte prin orice mi9loace si cu orice sacrificii mpotriva lui! oi cetenii s se strng n 9urul tronului si al guvernului, pentru salvarea "atriei! Cel care nu va da ascultare guvernului se va opune voinei poporului, este un trdtor de ar! Romni, (ictatura a luat sfrsit si cu ea ncetea$ toate asupririle! *oul guvern nseamn nceputul unei ere noi n care drepturile si libertile tuturor cetenilor rii sunt garantate si vor fi respectate! Alturi de armatele Aliate si cu a9utorul lor, mobili$nd toate forele naiunii vom trece hotarele impuse prin (ictatul nedrept de la 1iena, pentru a elibera pmntul ransilvaniei noastre de sub ocupaia strin! Romni, (e cura9ul cu care ne vom apra, cu armele n mn, independena mpotriva oricrui atentat la dreptul nostru de a ne hotr singuri soarta, depinde viitorul rii noastre! Cu deplin ncredere n viitorul neamului romnesc, s psim hotri pe drumul nfptuirii &omniei de mine, a unei &omnii libere, $uternice "i #ericite 7. 5a aflarea stirii c& regi'ul antonescian a fost )nl&turat, ro'(nii au tr&it o stare euforic&. Ei )si puneau mari sperane )ntr2o e$oluie po+iti$& a situaiei interne si internaionale, )n asigurarea p&cii si a unei e.istene mat'riale si spirituale f&r& )ngr&dirile i'puse de un regi' dictatorial. Dar starea euforic& s2a risipit )n nu'ai c(te$a ore. =n "roclamaia c&tre ro'(ni li se cerea acestora s& pri'easc& pe %oldaii acestor armate 6ale *aiunilor Unite7 cu ncredere4! 0rmata ro'(n& - =n t'm'iul "roclamaiei r'gal' +i al *ir'cti:'lor +'7ului 3ar'lui Stat 3aCor, g'n'ralul @2'org2' 3i2ail - +a *'+prin+ *in 7rontul p' car' =l susinuse p(n& atunci )n co'un cu trupele ger'ane, pentru a 6re*nce$e lupta alturi de forele armate ale acestora 6*aiunilor Unite7 pentru eli,erarea Ardealului de nord7. Dar, )n acelasi ti'p, aiunile Unite continuau s& considere Ro'(nia stat ina'ic, iar Ar'ata Rosie trecuse la 103

ocuparea &rii. S2a creat astfel, )nc& din noaptea de 23/2 augu+t 19 o stare de confu+ie si panic& general&, pe care so$ieticii au e.ploatat2o din plin =n ac'l cont'5t, 0rmata )o+i' a *'<armat +i capturat p'+t' 6.00> ofieri, 6.000 su,ofieri si 'ai 'ult de 150. 000 soldai. 5inia fortificata Focsani2 &'&loasa2 Br&ila a fost trecut&, f&r& nici o re+isten&, de ar'atele so$ietice care )n c(te$a +ile au a8uns la graniele cu Bulgaria si Iugosla$ia. 6ractic *in +'ara <il'i *' 23 augu+t 19 , Ro'(nia se afla )n stare de r&+,oi at?t cu @'rmania, c?t +i cu >niun'a So:i'tic&. Statutul ei internaional era e.tre' de confu+, iar relaiile sale diplo'atice - ca +i in'5i+t'nt'. 0ctul *' la 23 0ugu+t 19 a )',r&cat for'a unei lo$ituri de stat, reali+(ndu2se o sc*i',are 0la $(rf, f&r& 'odific&ri )n profun+i'ea societ&ii ro'?n'+ti. t #u' se )nt('pl& adesea )n istorie, si )n ca+ul actului de la 23 0ugu+t 19 a e.istat o serioas& discrepan& )ntre sperane si realitate. F&ptuitorii lui, )n frunte cu regele 3i*ai I, au dorit s& scoat& ara d'tr2un r&+,oi distrug&tor, s& )nc*eie ar'istiiul cu aiunile Unite si sa se re$in& la regi'ul de'ocratic, )n realitate, dup& acest act au ur'at ocuparea Ro'(niei de c&tre Ar'ata Rosie si i'punerea unui regi' de tip ,olse$ic. E$oluia istoric& a Ro'(niei, ca si a celorlalte stat' *in <ona c'ntrala +i +u*-'+t european&, a fost deter'inat& nu de factori intern., ci de acordunle *intr' 3aril' 6ut'ri - >.).S.S., S.>.0. +i 3ar'a Britanic. 6' plan int'rn, 23 0ugu+t 19 a marcat r':'nir'a )om?ni'i, p'ntru scurt& :r'm', la un r'gim *'mocratic. . ;'cr'tul r'gal *in 31 augu+t, publicat la 2 +'pt'mbri' 19 +i 'laborat p' ba<a Zurnalului &on+iliului *' 3ini+tri *in 30 augu+t, pr':'*'a( Art.1. Drepturile romnilor sunt cele recunoscute de Constituia din 1 FF cu modificrile ce ulterior au fost aduse si de Constituia din /9 martie 19/0. . Art.II. +u, re3er&a celor cu$rin"e *n art.III "i I)$uterile "tatului "e vor e)ercita dup regulile ase$ate n Constituia din /9 martie 19/0. Art.III. Un decret dat *n urma hotrrii Consiliului de +inistri va organi$a &epre$entana *aional! "n la organi$area &epre$entanei *aionale, puterea legislativ se e)ercit de ctre rege la propunerea Con"iliului de Mini"tri. Art!I1! 8 lege special va statornici condiiile n care magistraii sunt inviolabili! :uriul rmne desfiinat! 10 .,,-,-UX

Art. ). +un9 si rmn abrogate decretul regal m/;<=; din Z# "e$tem,rie 19'(, $u,licat *n GMonitorul o#icialH, nr. /(2 din 5 "e$tem,rie 19'(I decretul re.al nr.0(F5 din F "e$tem,rie 19'(, $u,licat *n GMonitorul o#icialH nr./(F din F "e$tem,rie 19'(I "i decretul re.al nr. 0(5/ din 5 "e$tem,rie 19'(, $u,licat *n GMonitorul o#icialH nr. /( din "e$tem,rie 19'(, toate re#eritoare la *n&e"tirea $re"edintelui de Con"iliu cu de$line $uteri "i #i4area $rero.ati&elor re.ale 7. ;'cr'tul - prin car' +-au r'pu+ =n :igoar' 37 articol' *in c'l' 13" al' #onstituiei din 1923 - a creat ,a+a 8uridica a '&surilor adoptate de noul gu$ern si, totodat&, i+$orul de drept pentru '&surile ulterioare. In fapt, Decretul constituional din 31 augu+t 19 a a:ut un caract'r mai cuprin+&tor dec(t cele 'enionate )n te.tul lui, fiind aplicate si alte pre$ederi ale #onstituiei din 1923. ;' la 23 augu+t 19 , 7or'a de gu$ern&'(nt a )nregistrat o nou& sc*i',are, fiind circu'scris& celei sta,ilite )n 1"66. )om?nia a r'*':'nit o 'onar*ie constituional&, su$eranul e.ercit(ndu2si prerogati$ele )n confor'itate cu legea funda'ental& din 1923. "artidele politice si2au reluat acti$itatea legal&, presa a fost eli,erat& din c*ingile cen+urii, iar dreptul de =ntrunir' a *':'nit o r'alitat'. 0ctul *' la 23 augu+t 19 a a:ut +i o mar' importan internaional/ deoarece a constituit o grea lo$itur& p'ntru @'rmania, contri,uind la pr&,usirea )ntregului front *itlerist din Balcani si la scurtarea r&+,oiului )n Europa, )ncep(nd cu 23 augu+t 19 , ar'ata ro'(n& !apro5imati: 500.000 de oa'eni7 a trecut la punerea )n practic& a programului noului gu:'rn, lupt?n* =mpotri:a trap'lor g'rman' +i r'u+in* ca p(n& la 31 augu+t 19 s& eli,ere+e dou& trei'i din teritoriul naional. -a 12 +'pt'mbri' 19 , )om?nia a +'mnat Convenia de armistiiu cu aiunile Unite, prin care i se i'puneau condiii grele/ plata a 300 'ilioane de dolari desp&gu,iri de r&+,oi 6)n produse7- o )nalt& #o'isie Aliat& de #ontrol 6so$ietic&7 supra$eg*ea respectarea Ar'istiiului- frontiera ro'(no2so$ietic& r&'(nea cea sta,ilit& =n iuni' 19 0. S' mai pre$edea c& Transil$ania 0sau cea 'ai 'are parte a ei1 ur'a s& fie restituit& Ro'(niei, su, re+er$a recunoasterii acestei situaii prin tratatele de pace- ar'ata ro'(n& ur'a s& participe la lupte pe Frontul de %est cu 'ini'u' 12 *i:i<ii *' in7ant'ri' 'tc.

105

,) Participarea Romniei la rzboiul anti7itlerist ;' la 23 0ugu+t 19 , Ro'(nia s2a al&turat coaliiei anti*itleriste, particip(nd efecti$ la r&+,oi 'ai )nt(i pentru eli,erarea T*$"0#'1$"#-#, obi'cti: atin+ la 25 octombri' 19 . 0poi, trup'l' rom?n' au participat, al&turi de cele so$ietice, la eli,erarea U".$*#-#, C-8o0'o1$(#-# 0# A)02*#-# 6p(n& la 12 mai 19 5#. :stasii ro'(ni s2au re'arcat )n 'arile operaii 'ilitare din +ona De,rein, 3i+Aolc, Budapesta, 3unii @'gGalGa, BuAA. 3atra !>ngaria#, 6raga, N:ol'n, Ban+Aa-BG+trica, 3unii 3etalici, Za:orina, 1atra 'tc. 6#e*oslo$acia7. "e Frontul de %est au acionat 37 *' *i:i<ii cu un '7'cti: *' 5 0.000 *' o+ta+i, car' au 'lib'rat p'+t' ".700 *' localit&i. Aproape 170.000 de ostasi ro'(ni si2au dat $iaa pentru $ictoria coaliiei aiunilor Unite si )nfr(ngerea 4er'aniei. Efortul de r&+,oi al )om?ni'i +-a ci7rat !=n plan 'conomico-7inanciar# la p'+t' l milion *' *olari S.>.0. !la :aloar'a anului 193"#. -a 9 mai 19 5, @'rmania a capitulat, act c' marca =nc'tar'a ostilit&ilor 'ilitare )n Europa. Desi s2a situat pe 'o()' $' +$2*)'-$ 6dup& U.R.S.S., S.U.A. si 3area Britanic7, din punctul de $edere al 8ertfelor de s(nge pentru )nfr(ngerea *itleris'ului, Ro'(nia nu a primit +tatutul *' +tat co,eligerant, iar la #onferina de pace de la "aris !19 6# a fost tratat& ca un +tat =n:in+. 1ratatul *' pac' *in 10 7'bruari' 19 7 pre$edea c& grania dintre Ro'(nia si Uniunea So$ietic& era cea sta,ilit& )n iunie 19 0; p' *' alt& part', 'ra anulat ;ictatul *' la 4i'na *in 30 augu+t 19 0; grania cu Bulgaria r&'(nea cea din 1913. -) Con6runtri politice !n perioada 23 A).)02 1944-30 3-(- ;*#1947 #onte.tul internaional de la sf(rsitul celui de2al doilea r&+,oi 'ondial a fost do'inat de )'p&rirea sferelor de influent& )ntre 'arile puteri aparin(nd #oaliiei aiunilor Unite, )n cadrul #onferinelor de la Te*eran 6noie',rie2dece',rie 19 3#, Oalta !7'bruari' 19 5# +i 6ot+*am !iuli'-augu+t 19 5#, li*'rii >.).S.S., S.>.0. +i 3arii Britanii au con:'nit asupra organi+&rii lu'ii post,elice. \in+ton &2urc2ill, primulmini+tru al 3arii Britanii, aflat )n $i+it& la 3osco$a )n octo',rie 19 , i-a propu+ lui lo+i7 4i+ariono:ici Stalin un $acor* *' proc'ntaC% pri:in* +tat'l' *in centrul si sud2estul Europei- )n pri$ina Ro'(niei, proporia era de 90D pentru Rusia 6Uniunea So$ietic&7 si 10D pentru Aliai 6S.U.A. si 3area

106

Britanic7. 5a r(ndul s&u, I.4.Stalin 'ra con$ins c& orice ar'at& care ocupa un t'ritoriu =+i impun'a acolo propriul r'gim politic. 0nii 19 5-19 7 au 7o+t *'ci+i:i p'ntru +oarta /urop'i. &ontin'ntul a fost )'p&rit )n dou&/ partea central& si de r&s&rit 6"olonia, #e*oslo$acia, >ngaria, Iugo+la:ia, )om?nia, Bulgaria, Al,ania7 a trecut su, do'inaia sau influena so$ietic&, iar partea occidental& a de$enit 05u'ea li,er&1. Regi'ul de la 3osco$a si2a i'pus propriul s&u siste' +ocial-politic )n +ona ocupat&. "artea de $est a e$oluat pe o linie de'ocratic&, ,'n'7iciin* *' +priCinul S.>.0. =n anii 19 -19 7 au avut loc ample con6runtri politice. ".#.R. a de$enit principalul instru'ent prin care Fre'linul si2a i'pus linia politic& )n Ro'(nia. Acest partid a pro'o$at o politic& de aliane )n scopul atragerii de partea sa a c(t 'ai 'ultor fore si de a i+ola partidele istorice 1 6arti*ul aional2!&r&nesc si "artidul National--ib'ral. -a 26 +'pt'mbri' 19 a fost pu,licat "roiectul de "latfor'& al 9*o"2)')# N$2#o"$'-3- o(*$2, la care au aderat, al&turi *' 6.&.). +i ".S.D., Frontul "lugarilor, 3AD:S?2ul 6Uniunea "opular& 3ag*iar&7, sindicatele si alte organi+aii. In octo',rie 19 +-a con+tituit ,rontul National;'mocrat !,.N.;.#, care a declansat o susinut& lupt& pentru cuc'rir'a put'rii. Sub pr'+iun'a ,.N.;., la noi'mbri' 19 +-a 7ormat un "o) .)1-*", pr'<i*at *' Constantin #ntescu/ car' a:'a un caract'r politic; posturile 'inisteriale s2au )'p&rit )ntre F. .D., ". .!. si ". .5. Din iniiati$a co'unistilor s2a declansat ca'pania de )nlocuire a pri'arilor si prefecilor aflai )n funcie, cu 'e',ri ai F. .D. 3inistrul de interne, naional2&r&nistul icolae "enescu, a refu+at s& confir'e ase'enea 0alegeri1, iar F. .D. a cerut )nlocuirea lui. Dup& o nou& cri+& politic&, la 6 *'c'mbri' 19 , +-a cr'at .)1-*")' con*u+ *' g'n'ralul Nicolae Rdescu/ din care "enescu nu 'ai f&cea parte, fapt ce repre+enta un succes al F. .D. =n ianuari' 19 5, liderul co'unist 4*eorg*e 4*eorg*iu2 De8 a f&cut o $i+it& la 3osco$a, unde a discutat cu I.%.Stalin, care a sugerat )nceperea 0asaltului decisi$1 pentru cucerirea puterii politice de c&tre F. .D. 5a 2" ianuari' 19 5 a fost dat pu,licit&ii !ro.ramul de .u&ernare al =.N.D., dup& care s2a trecut la organi+area unor 'ari 'anifestaii )'potri$a gu$ernului R&descu. )n fe,ruarie 19 5, la F. .D. a aderat "artidul aional2!&r&nesc, pre+idat de Anton Ale.andrescu 6desprins din ". .!.#, si s2a )nc*eiat un acord de cola,orare )ntre F. .D. si gruparea li,eral& 107

J '

condus& de 4*eorg*e T&t&rescu 6e.clus& din ". .5.7. 5a 10 7'bruari' 19 5, Frontul "lugarilor a lansat un apel c&tre &rani, prin care acestia erau )nde'nai s& ocupe p&'(nturile 'osierilor si s& reali+e+e 0de 8os1 refor'a agrar&, pro'i(nd c& gu:'rnul ,.N.;. :a l'gi7'ra '5propri'r'a marilor proprietari si )'propriet&rirea s&tenilor, )n +iua de 2 7'bruari' +-a desf&surat )n Bucuresti o 'anifestaie a F. .D. )'potri$a gu$ernului R&descu, )n ti'pul c&reia s2au )nregistrat altercaii )ntre participani si forele de ordine, 6 'anifestani fiind o'or(i. #u puin ti'p )n ur'&, )ntre +i 11 7'bruari' 19 5, a:u+'+' loc Con6erina de la D$'2$, la car' li*'rii marilor put'ri !>.).S.S., S.>.0. +i 3area Britanic7 au confir'at )'p&rirea sferelor de influent&. "e fondul t'n+iunilor politic' *in )om?nia, la 27 7'bruari', 0.I. 4=+in+Ai, primul lociitor al co'isarului poporului pentru afacerile e.terne al U.R.S.S., s2a *'pla+at la Bucur'+ti, impun?n* r'g'lui 3i2ai *'mit'r'a g'n'ralului R&descu si for'area unui nou gu$ern, pre+idat de dr. "etru 4ro+a. Dup& o tergi$ersare de c(te$a +ile, la 6 $*2#- 1945, r'g'l' a con7irmat .)1-*")' <*o6$, alc&tuit din repre+entanii F. .D. si ai grup&rii T&t&rescu. For'area gu$ernului 4ro+a 'arca o 0(8# ;$*- ,- *-.# , deoarece fora politic& decisi$& 'ra 6.&.)., care ur'&rea lic*idarea a*:'r+arilor politici +i in+taurar'a unor +tructuri *' tip +o:i'tic =n )om?nia, )n 'od oficial se afir'a c& 4ro+a conducea un 04u$ern de larg& concen2 trare de'ocratic&1, iar pri'ele aciuni nu l&sau s& se )ntre$ad& ade$&rata esen& a regi'ului, )n ur'a unui sc*i', de telegra'e )ntre "etru 4ro+a si 5%. Stalin, la 9 marti' 19 5, part'a *' nor*-'+t a 1ran+il:ani'i !car' =n noi'mbri' 19 trecuse su, ad'inistraie so$ietic&7 a fost reintegrat& )om?ni'i. -a 23 'artie a fost legiferat& refor'a agrar&, )n ,a+a c&reia au 7o+t '5propriat' l 70.000 2a, *intr' car' l. 100.000 *a au fost )'p&rite la circa 990.000 fa'ilii de &rani. =n <il'l' *' 17 iuli'-2 augu+t 19 5 a a:ut loc, la Po20,$ , #onferina liderilor Uniunii So$ietice, S.U.A. si 3arii Britanii. S2a discutat pro,le'a organi+&rii Europei dup& )nc*eierea r&+,oiului 'ondial, la 9 mai, prin capitularea necondiionat& a 4er'aniei. 5iderul naional2&r&nist luliu 3aniu a tri'is la #onferina de la 6ot+*am mai mult' m'morii, prin car' ar&ta c& gu$ernul 4ro+a nu a$ea un caracter de'ocratic si denuna '&surile acestuia, )ndreptate )'potri$a opo+iiei 6cen+urarea presei, )'piedicarea )ntrunirilor, arestarea unor ad$ersari politici#. @u:'rn'l' S.>.0. +i 3arii Britanii au decis s& nu poarte discuii de pace cu Ro'(nia si Bulgaria, 10"

deoarece )n aceste &ri nu e.istau gu$erne de'ocratice. "e de alt& parte, Uniunea So$ietic& a anunat sta,ilirea de relaii *iplomatic' cu )om?nia, =nc'p?n* cu <iua *' 6 augu+t 19 5. #u o lun& )n ur'&, la 6 iuli', 6r'<i*iul So:i'tului Supr'm al >.).S.S. *'ci+'+' *'corar'a r'g'lui 3i2ai I cu c'a 'ai )nalt& distincie so$ietic& - .r*inul $4ictoria%. 5a r(ndul s&u, 'onar*ul ro'(n, sf&tuit de liderii naional2&r&nisti si li,erali, precu' si de repre+entanii S>0 si 3arii Britanii )n Ro'(nia, a cerut pri'ului2'inistru s& de'isione+e !21 augu+t 19 5#. SpriCinit *' oficialit&ile so$ietice, dr. "etru 4ro+a a refu+at, )n replic&, re g'l' 3i2ai +a adresat celor trei 3ari "uteri si, p(n& la pri'irea r&spunsului, nu a 'ai contrase'nat actele gu$ernului, intr(nd )n asa2nu'ita 0rev re0al. )n plin& cri+& politic&, s2a desf&surat pri'a Con6erin Naional a P.C.R. !octombri' 19 5#. "rogra'ul adoptat $i+a industriali+area &rii, des&$(rsirea refor'ei agrare, cresterea rolului statului )n econo'ie, )n funcia de secretar general al "artidului #o'unist Ro'(n a fost ales @2'org2' @2'org2iu-;'C. -a 8 "o#- ;*#- 1945 - <iua r'g'lui 3i2ai - a a$ut loc )n Bucuresti o 'are 'anifestaie antigu$erna'ental&. #u acest prile8 s2au produs ciocniri )ntre opo+anii regi'ului si 0'uncitorii1 adusi s& sparg& )ntrunirea din "iaa "alatului Regal, )nregistr(ndu2se nou& 'ori si 'ai 'uli r&nii. Forele de ordine au inter$enit, oper(nd nu'eroase arest&ri. =n *'c'mbri' 19 5, Con6erina ministrilor de e terne ai S.>.0., 3arii Britanii si U.R.S.S. a decis s& acorde 0sfatul1 cerut de regele 3i*ai- a+t7'l, =n ianuari' 19 6, =n gu:'rn au 7o+t inclu+i c?t' un r'pre+entant al ". .!. si al ". .5., iar gu$ernul tre,uia s& organi+e+e alegeri li,ere, 0c(t mai cur?n* po+ibil%, =n 7'bruari' 19 6, S.>.0. +i 3ar'a Britanic au recunoscut gu$ernul 4ro+a. Dup& ce, )n august 19 5, maril' put'ri occidentale declaraser& c& nu $or se'na tratatul de pace cu un gu$ern nede'ocratic, dup& sase luni au acceptat pre+ena delegaiei Ro'(niei la #onferina de pace de la "aris. 5a r(ndul s&u, regele 3i*ai a pri'it $-'giun'a *' 3'rit% *in part'a lui 9arrG 1ruman, pr'+'*int'l' S.>.0. &a'pania electoral&, lung& si )nc&rcat& cu acu+aii reciproce, s2a desf&surat practic )ntre forele gu$erna'entale, organi+ate )n Blocul "artidelor De'ocrate 6su, conducerea ".#.R.7, si opo+iia repre+entat& de ". .!. si ". .5. )n ti'pul ca'paniei electoral ' +-a Cu*'cat a+a-numitul 9proces al marii trdri naionale:/ )n ur'a c&ruia Ion Antonescu, fostul conduc&tor al statului, a fost conda'nat la 'oarte si e.ecutat 6l iunie 10 9

19 6#. 6roc'+ul a 7o+t conc'put +i ca un miCloc *' $*'ma+car'% a parti*'lor istorice, acu+ate c& au susinut regi'ul dictatorial si r&+,oiul antiso$ietic. =n octombri' 19 6, Con6erina de pace *' la 6ari+ a aprobat t'5tul tratatului cu )om?nia, car' pr':'*'a r'int'grar'a nor*-'+tului 1ran+il:ani'i la +tatul rom?n +i anular'a ;ictatului *' la 4i'na. @u:'rnul @ro<a a 7olo+it aceast& *ot&r(re a 'arilor puteri )n propaganda sa electoral&. A'-.-*#'- +$*'$ -"2$*- desf&surate )n +iua de 19 noi'mbri' 19 6 +-au =nc2'iat, potri:it *at'lor o7icial', cu :ictoria Blocului 6arti*'lor -De'ocrate. Se pare c& re+ultatul fusese sta,ilit )naintea scrutinului, )n cabin'tul mini+trului *' int'rn', comuni+tul 1'o2ari @'org'+cu. 6arti*'l' i+toric' au cont'+tat :'2'm'nt r'<ultatul al'g'rilor, a*r'+?n* m'morii *' protest gu$ernului, regelui si 3arilor "uteri. 5a r(ndul s&u, 3i*ai I a acceptat s& desc*id& Adunarea Deputailor, citind 3esa8ul Tronului, )n +iua *' l *'c'mbri' 19 6, act ce se'nifica recunoasterea legalit&ii acesteia. )n perioada ur'&toare s2a trecut la etati+area B&ncii aionale 6dece',rie 19 6#, in+tituir'a controlului *' +tat =n =ntr'prin*'ri !iuni' 19 7#, sta,ili+area 'onetar& 6august 19 7#. -a 10 7'bruari' 19 7 a 7o+t +'mnat, la 6ari+, 2*$2$2)' ,- +$(- cu Ro'(nia. Trupele so$ietice r&'(neau pe teritoriul Ro'(niei p(n& la se'narea tratatului de stat cu Austria. Dup& )nc*eierea tratatului de pace a fost desfiinat& )nalta #o'isie Aliat& de #ontrol, care a funcionat )n perioada ar'istiiului. Astfel, nici '&car for'al, S.U.A. si 3area Britanic nu 'ai puteau influena e$oluia situaiei din Ro'(nia, care a r&'as, practic, su, ocupaie so$ietic&. =n :ara anului 19 7, gu:'rnul *' la ]r'mlin a c'rut +tat'lor a7lat' +ub do'inaia sa s& resping& 4+'$")' M$*08$''5, propu+ *' S.>.0., prin car' +' pr'coni<a r'7ac'r'a /urop'i *':a+tat' ^ de r&+,oi. Totodat&, Uniunea So$ietic& a decis s& accelere+e procesul de lic*idare a forelor de'ocratice din aceste &ri. "e acest fundal, su, prete.tul c& un grup de fruntasi ai ". .!., su, conducerea lui Ion 3i*alac*e, a )ncercat s& p&r&seasc& ilegal ara pentru a con+titui un gu:'rn =n '5il !1 iuli' 19 7#, +-a tr'cut la ar'+tar'a tuturor liderilor naional2&r&nisti, iar P.N.'. a 6ost des6iinat. 6roc'+ul car' a urmat !octombri'noi'mbri' 19 7# s2a )nc*eiat cu grele conda'n&ri pentru toi arestaii, )n august 19 7, #onstantin l.#. Br&tianu, a su+p'n*at acti:itat'a 6arti*ului National--ib'ral. Astfel, cele dou& partide istorice p&r&seau arena politic&. 110

-a 6 noi'mbri' 19 7, 6.&.). a renunat la 0to$ar&sii *' *rum%, *in 0ruparea ,trescu/ care a fost ne$oit& s& p&r&seasc& gu:'rnul p'ntru a 7ac' loc unor co'unisti recunoscui pentru fidelitatea lor fa& de 3osco$a/ Ana "au<er 6la 3inisterul de E.terne7 si %asile 5uca 6la 3inisterul de Finane7. Ulti'ul o,stacol )n calea prelu&rii integrale a puterii de c&tre comuni+ti =l con+tituia o"$*8#$. -a 12 noi'mbri' r'g'l' a pl'cat la 5ondra, pentru a participa la c&s&toria principesei Elisa,eta a 3arii Britanii, )nainte de a p&r&si ara, 3i*ai I se'nase decretul prin care )'puternicea gu$ernul ca, )n a,sena sa, s& )ntreprind& toate '&surile necesare conducerii &rii, inclusi$ 0nu'irile si re$oc&rile de funcionari1. Era un 0cec )n al,1 acordat gu$ernului, su$eranul renun(nd la prerogati$ele sale eseniale. )n fapt, Ro'(nia era singura ar& din 0,locul so$ietic1 care a$ea r'gim 'onar*ic. #e*oslo$acia si "olonia erau repu,lici )nc& din 191", Iugo+la:ia *in 19 5, 0lbania, >ngaria +i Iugo+la:ia *in 19 6. /:i*'nt, regele 3i*ai nu putea s& negli8e+e o ase'enea realitate. De aceea, la 5ondra, a a$ut discuii cu diferii oa'eni politici. )'g'l' @'org' al %I2lea i2a aran8at o )nt(lnire particular& cu 'inistrul ,ritanic de e.terne, pe care 3i*ai a$ea s& o descrie astfel/ 0Ti'p de peste dou& ore, 'a'a 'ea si cu min' i-am po:'+tit toat' ':'nim'nt'l' *in ultim'l' luni. --am =ntr'bat atunc i ce intenionea+& s& fac& pentru a ne $eni )n a8utor. - u $reau s& $& las sperane desarte. Anglia nu este )n '&sur& s& fac& nici cel 'ai 'ic lucru pentru du'nea$oastr&. Un r&spuns dur, dar care a$ea 'eritul sincerit&iiG "e 'o'ent a' fost socai. Anglia 'ra totu+i una *intr' c'l' tr'i 3ari 6ut'ri :ictorioa+'. 0m )neles atunci 'ulte lucruri referitor la )'p&rirea lu'ii1. I'ediat dup& )ntoarcerea sa )n ar&, la 22 *'c'mbri', r'g'l' a a:ut o discuie cu dr. ".4ro+a, care a inut s& preci+e+e c& 0lu'ea s2a +c2imbat%, c& si 'onar*ia este trec&toare. 3i*ai I a declarat/ 0 u )neleg s& '& opun lucrurilor la care nu te poi opune1. In aceeasi +i, su$eranul a se'nat decretul de nu'ire a fruntasului co'unist E'il Bodn&ras )n funcia de 'inistru de r&+,oi, )n disc ur+ul ro+tit la 2 *'c'mbri' 19 7, cu pril'Cul pre+ent&rii noului 'inistru, dr. ".4ro+a preci+a/ 0Instalarea prietenului E'il Bodn&ras la acest 'inister nu este nu'ai un sc*i', de titulari, ci are ro+turil' 'i a*?nci%. Aceste 0rosturi1 a$eau s& fie deslusit' =n numai c?t':a <il'. -a 29 dece',rie, #o'itetul #entral al ".#.R. a adoptat planul de '&suri politice

si de siguran& pentru )nl&turarea 'onar*iei si procla'area Repu,licii, care ur'a s& fie aplicat )n +iua ur'&toare. )n di'ineaa <il'i *' 30 *'c'mbri' 19 7, regele i2a pri'it )n audien&, la "alatul Elisa,eta din Bucuresti, pe dr. "etru 4ro+a si 4*. 4*eorg*iu2De8, la cererea acestora. Iat& cu' a pre+entat regele aceast& )nt(lnire, )n 1990( n chip de introducere, Groza a crezut d e cuviin s ne potopeasc cu glumele sale dubioase, pe care le considera att de spirituale si care nu l fceau s rd decar pe el! Apoi, dintr-o dat, a intrat n mie$ul $ro,lemei% 1 Am venit s vorbim despre o problem de familie! Am dori deci s discutm despre un divor prin nelegere ... onul discuiei a urcat, s-a transformat ntr-o adevrat altercaie verbal! "rincipalul meu argument a constat n faptul c demersul lor 6al lui 'ro$a si 'heorghiu-(e97 era anticonstituional! *umai printr-o consultare popular se va hotr o modificare a Constituiei! -*u avem timp s procedm n felul acesta, mi-a aruncat 'ro$a!!! 'ro$a a devenit din ce n ce mai amenintor, afirmnd chiar c ar deine im document despre mine 1 Gdo"arH 1$e care *l &a #ace public dac ncerc s intru n contact cu engle$ii sau americanii! 'arda mea arestat, telefonul tiat, casa noastr ncercuit, eu nu puteam face absolut nimic! Constrns si forat, am semnat actul meu de abdicare 7. )n sedina &on+iliului *' 3ini+tri *in ac'a <i *' 30 *'c'mbri', or'l' 15,30, "etru 4ro+a a f&cut o declaraie c(t se poate de 0elegant&1/ 0%o' )ngri8i ca fostul rege s& plece linistit, asa cu' se cu$ine, pentru ca ni'eni s& nu poat& a$ea un cu$(nt de repros pentru felul cu' poporul nostru a inut s& se poarte fa& de acela care, )neleg(nd glasul $re'urilor, s2a retras -lucru pentru care poporul ro'(n nu se poate ar&ta nerecunosc&tor. Deci fostul rege $a fi respectat, ca orice alt cet&ean al acestei &ri1. A ur'at sedina Adun&rii Deputailor, la care s2a luat act de a,dicarea regelui 3i*ai, iar Ro'(nia a fost procla'at& Republic Popular. Deputaii au ales "re+idul Repu,licii "opulare Ro'(ne alc&tuit *in cinci p'r+oan' !&.I.6ar2on, 3.Sa*o:'anu, St. 4oit'c, @2.St'r' +i I. iculi7, care e.ercita puterea e.ecuti$& conferit& sefului statului p(n& la adoptarea unei noi #onstituii.

6. ROMANIA SU? %C&PA'IA #%VIE,IC* (1948-1958)

a# I +)"-*-$ *-.# )')# S2$'#"#02 =n +'pt'mbri' 19 7 a a:ut loc la S<Alar+Aa 6or'ba !6olonia# consf&tuirea "artidelor #o'uniste si 3uncitoresti la care repre+entanii "artidului #o'unist al Uniunii So$ietice au cerut accelerarea proceselor revoluionare din &rile de 0de'ocraie popular&1, trecerea la construirea societ&ii socialiste. #onsf&tuirea a *ot&r(t crearea Biroului Infor'ati$ al 6arti*'lor &omuni+t' +i 3uncitor'+ti prin car' Stalin ur'&rea s&2si i'pun& c(t 'ai rapid si eficient linia politic&. In acest spirit, la sf(rsitul anului 19 7 +i =nc'putul lui 19 " +-a tr'cut la r'gimul Stalini+t. Un pas decisi$ s2a f&cut =n octombri' 19 7, c(nd a )nceput aciunea de contopire a "artidului &omuni+t cu 6arti*ul Social-;'mocrat, )n $ederea f&uririi "artidului Unic 3uncitor'+c. 0u 7o+t 'laborat' !lat#orma K$ro.ramul9 +i %ttuii>, +-a sta,ilit planul organi+atoric pentru operaiunile unific&rii. "reg&tirea psi*ologic&, politic& si ideologic& s2a reali+at 'ai ales prin pres&, unde se de+,&teau principalele docu'ente c' urmau a 7i a*optat', +' con*amnau social2de'ocraii 0tr&d&tori1, )n frunte cu #onstantin2Titel "etrescu, si se su,linia necesitatea reali+&rii partidului unic, pentru ca 0cercurile i'perialiste1 s& nu 'ai poat& 'ane$ra )'potri$a Ro'(niei, folosindu2se de social2de'ocraii de dreapta. -a ianuari' 19 " s2a constituit #o'isia central& pentru organi+area Co".*-0)')# ,- )"#/#($*- si s2au apro,at instruciunile pentru alegerea organelor de conducere local& si a delegailor la #ongres. S2a trecut si la contopirea organi+aiilor co'uniste si +ocial-*Imocrat', =n p'rioa*a 10-20 ianuari' au a:ut loc al'g'ri p'ntru organ'l' *' con*uc'r' p' =ntr'prin*'ri, instituii si circu'scripii, precu' si alegeri ale delegailor pentru conferinele de plas& si 8udeene- )n inter$alul 20-25 ianuarie s2au desf&surat conferinele 8udeene- la care au fost alese co'itetele 8udeene de partid si delegaii la #ongresul general. :peraiunea alegerilor a )nse'nat, )n fapt, 113

co'pletarea organelor "artidului #o'unist cu repre+entani ai "artidului Social-;'mocrat. ;in totalul *' ".2 3 ca*r' *' con*uc'r' !la ni:'l *' 8ude, plas& si sector7 nu'ai 1.501 pro:'n'au *in 6.S.;., iar *in c'i 760 delegai, doar 19 erau social2de'ocrai. &ongr'+ul g'n'ral p'ntru con+tituir'a parti*ului unic, numit P$*2#,)' M)"(#2o*-0( Ro !", s2a desf&surat )n +ilele de 21-23 7'bruari' 19 " =n +ala 0t'n'ului )om?n, =n Ra$ortul pr'<'ntat *' @2. @2'org2iu-;'C +' aprecia c& 0)n$&&tura lui 3ar5, /ng'l+, -'nin +i Stalin '+t' ac'l 7ar str&lucitor care $a lu'ina dru'ul 6.3.)., *rum c' *uc' +pr' noi :ictorii al' de'ocraiei populare, spre Ro'(nia socialist&1, )n &e$oluia adoptat& de participani se ar&ta/ 0#ongresul apro,& )n )ntregi'e raportul politic gener al pre+entat #ongresului de to$ar&sul 4*. 4*eorg*iu2De8, precu' si )ntreaga acti$itate depus& de cele dou& #o'itete #entrale )n $ederea reali+&rii unit&ii politice, organi+atorice si ideologice a proletariatului. #ongresul felicit& cu )nsufleire clasa 'uncitoare si, o dat& cu ea, )ntreg poporul 'uncitor, cu prile8ul traducerii )n $ia& a $ec*ii n&+uini a proletariatului din )om?nia - )nf&ptuirea unit&ii sale organice )n cadrul "artidului 3uncitoresc Ro'(n. A$(nd )n frunte detasa'entul s&u de a$angard& -6arti*ul 3uncitor'+c )om?n -, clasa 'uncitoare din Ro'(nia, legat& printr2o str(ns& alian& cu &r&ni'ea 'uncitoare, concentr(nd )n 8urul ei intelectualitatea progresist& si pe toi oa'enii 'uncii, p&seste la )ndeplinirea unor sarcini 'enite s& asigure continua )nt&rire si ad(ncire a de'ocraiei populare si a$(ntul econo'iei naionale1. #ongresul a ales #o'itetul #entral, care )n pri'a sa sedin&, din 2 7'bruari' 19 ", a al'+ Biroul 6olitic +i S'cr'tariatul &.&. !7ormat *in( @2. @2'org2iu-;'C - +'cr'tar g'n'ral, 0na 6auA'r, 1'o2ari @'org'+cu, -ot2ar R&d&ceanu - +'cr'tari#. Unificarea a )nse'nat preponderena a,solut& a co'unistilor )n toate organele de conducere, dup& cu' re+ult& si din ur'&toarele date statistice/
Organul de partid
Co #2-2)' C-"2*$' - - ;*# 2#2)'$*# - membri supleani ?#*o)' Po'#2#( - - ;*# 2#2)'$*# - membri supleani S-(*-2$*#$2)' C.C. $' P.M.R.

Total

DinP.C.R

Din P.S.D.

41 16 13 5 5

31 11 10 3 4

10 5 3 3 1

11

=n perioada i'ediat ur'&toare #ongresului, s2a trecut la aplicarea *ot&r(rilor acestuia, )ntreaga conducere politic& afl(ndu2se, practic, )n m?inil' 6arti*ului 3uncitor'+c )om?n, car' +i-a r'ali<at mo*'lul propriu de organi+are a societ&ii. Acest 'odel era c'l Stalini+t, so$ietic, i'pus )n toate &rile de 0de'ocraie popular&1. In epoc& s2a folosit denu'irea de 4*-.# ,- o(*$2#(+o+)'$*5, o for'ul& pleonastic&, deoarece demo" )nsea'n& popor- ea era utili+at& p'ntru a *'o+'bi ac'+t r'gim *' c'l'lalt' *'mocraii 6scla$agist&, ,urg*e+&7- denu'irea a fost preluat& din li',a rus& si i'pus& tuturor &rilor ocupate de +o:i'tici =n 19 -19 5. 0+t7'l, &'2o+lo:acia, 6olonia, >ngaria, R.D. 4er'an&, Bulgaria, dar si Iugosla$ia si Al,ania au a$ut regi'uri de 0de'ocraie popular&1. ;in 19 ", +tatut'l' +i program'l' parti*'lor a7lat' la put'r' =n ac'+t' &ri 'enionau c& 0de'ocraia popular& se reali+ea+& prin dictatura prol'tariatului%; cla+a muncitoar' !prol'tariatul# 7iin* cla+a c'a mai a$ansat& a societ&ii, e.pri'(nd interesele generale ale poporului, )si i'punea propria dictatur& )'potri$a celor care se opuneau )naint&rii pe calea 0,un&st&rii si fericirii poporului1- dus'anul de clas& era identificat cu ,urg*e+ia si 'ostenirea, care acionau 0desc*is, dar si perfid1 , r'u+in* uneori s&2si strecoare 0agenii1 c*iar )n conducerea partidului si a statului- de aceea, lupta *ot&r(t&, 0necru&toare1, )'potri$a 0dus'anului1 tre,uia dus& cu toate 'i8loacele, p(n& la lic*idarea lui. Dup& a,olirea 'onar*iei se i'punea adoptarea unei noi #onstituii, care s& consacre for'a de stat repu,lican&. In acelasi ti'p, se a$eau )n $edere transfor'&rile econo'ice si politice )nregistrate )n ulti'i ani. 5a 23 ianuari' 19 ", Adunarea Deputailor a adoptat o nou& le0e electoral/ prin care $(rsta aleg&torilor co,ora de la 21 la 20 *' ani. 0poi, la 25 7'bruari' 19 ", Adunarea Deputailor, aleas& la 19 noi'mbri' 19 6, +-a auto*i<ol:at, )n $ederea organi+&rii de noi alegeri, pentru 3area Adunare aional&, cu caracter de #onstituant&. "este dou& +ile, la 27 7'bruari' 19 ", +-a con+tituit 9*o"2)' Democraiei Populare/ 'enit s& asigure 0unitatea de aciune a forelor de'ocraiei populare din Ro'(nia1. Acesta era condus de un #onsiliu aional, co'pus din ur'&torii delegai/ "artidul 3uncitoresc Ro'(n/ %asile 5uca, 5ot*ar R&d&ceanu, losif #*isine$sc*i- Frontul "lugarilor/ *r. 6'tru @ro<a, 0nton 0l'5an*r'+cu, Ion .ntaru; 6arti*ul National-6opular( 6. &on+tantin'+cu-Ia+i, 3i2ail ;ragomir'+cu, 0l'5an*ru St'7l'a; >niun'a 115

"opular& 3ag*iar&/ Fu<o Ale.andru, 5udo$ic T(<(cs, #+i<o ,'r*inan*. "resedintele #onsiliului aional al Frontului De'ocraiei "opulare a fost al'+ *r. 6'tru @ro<a; +'cr'tar g'n'ral 4a+il' -uca, iar +'cr'tar a*Cunct -losif #*isine$sc*i. )n co'unicatul dat pu,licit&ii se preci+a/ 0S2a c&+ut de acor* a+upra principiilor *' colaborar' p' ba<a unui program comun. 3anifestul2progra' $a fi pu,licat +ilele acestea. Frontul De'ocraiei 6opulare participa )n alegeri pentru 3area Adunare aional& pe o singur& list&. S2au luat toate '&surile pentru desf&surarea ca'paniei electorale. Se $or constitui i'ediat consilii 8udeene, de plas& si co'une ale Frontului De'ocraiei "opulare, co'puse din c(te doi delegai ai partidelor compon'nt'%. Alegerile, desf&surate )n +iua de 2" marti' 19 ", +-au =nc2'iat cu $ictoria F. .D., care a o,inut 93,2D *in :oturi +i 05 man*at'. 0c'+t'a au 7o+t ultim'l' al'g'ri *in anii +ociali+mului =n car' au mai '5i+tat +i alt' li+t', al&turi de cea gu$erna'ental&. "artidul National--ib'ral !6'tru B'Can# a o,inut 7 'andate, iar "artidul T&r&nesc2De'ocrat 6dr. . 4*. 5upu7 - 2 man*at'. :,iecti$ul funda'ental al 3arii Adun&ri aionale era adoptarea un'i noi Constituii. 6roi'ctul ac'+t'ia, *'pu+ la " aprili', a 7o+t :otat, =n unanimitat', =n <iua *' 13 aprilie, )nc& din pri'ul articol se sta,ilea noua for'& de stat/ 2&epublica "opular &omn este un stat popular, unitar, inde$endent "i "u&eran7. Spre deose,ire de #onstituiile anterioare, aceast& lege funda'ental& introducea )n definiia statului calitatea de ,$o$ular, inde$endent "i "u&eran7. Desigur c& o ase'enea preci+are a$ea un caracter propagandistic, )n condiiile )n care Ro'(nia era, practic, o ar& ocupat& de so$ietici, care a$eau aici Ar'ata Rosie, consilieri, ageni F.4.B., societ&i 'i.te K"o&romuri9, iar liderii politici ro'(ni nu )ntreprindeau nici o aciune f&r& a$i+ul preala,il al Fre'linului, )n #onstituie erau pre$&+ute drepturile si li,ert&ile cet&enesti. Toi cet&enii Repu,licii "opulare Ro'(ne, 2fr deosebire de se), naionalitate, ras, religie sau grad de cultur sunt egali n faa legii4 !art. 16#; dreptul de a alege )l a$eau toi cet&enii 6,&r,ai si fe'ei7 de la 1" ani )'plinii, iar cel de a fi ales - *' la 23 de ani )'plinii. Dup& cu' se poate o,ser$a, li'ita dreptului de $ot se reducea de la 20 *' ani la 1" ani. "entru pri'a dat&, prin #onstituie, fe'eile a$eau drepturi egale cu ,&r,aii, 2n toate domeniile vieii de "tat, economic, "ocial, cultural, politic si de drept privat! .a munc egal, femeia are drept de salari$are egal cu brbatul4 Kart. /l9. S' mai pr':'*'a( 6li,ertatea 116

constiinei si libertatea religioas4? 2libertatea individual a cetenilor este garantat4? 2domiciliul este inviolabil4? 2libertatea presei, a cuvntului, a ntrunirilor, a mitingurilor, cortegiilor si manifestaiilor este garantat4? # cet&enii a$eau ,,dre$ de a se asocia si organi$a, dac scopul urmrit nu este ndre$tat *n contra ordinii democratice "ta,ilite $rin Constituie 7I 6 cetenii au drept la nvtur4! Desigur, procla'area acestor drepturi era i'portant&, dar esenial& era aplicarea lor. Din acest punct de $edere, c*iar #onstituia coninea si anu'ite restricii )n do'eniul politic. Astfel, nu a$eau drept de $ot $er"oanele inter3i"e, li$"ite de dre$turi ci&ile "i $olitice "i nedemne, declarate ca atare de or.anele *n dre$t, con#orm le.ii7 Kart. 1 9I 6Orice asociaie cu caracter fascist sau antidemocratic este inter$is si pedepsit de le.e7 !art. 32#. Erau lipsii de drepturi nu'erosi cet&eni, ad$ersari ai regi'ului, su, acu+aia c& desf&soar& acti$itate fascist&, *itlerist&, ostil& >niunii So:i'tic'. ;' a+'m'n'a, nu erau )ng&duite organi+aiile Antidemocratice7I gu:'rnul 7iin* con+i*'rat a a:'a un caract'r . democrat $o$ular7, orice acti$itate potri$nic& acestuia era inter+is&. #onstituia desfiina principiul de'ocratic al separ&rii puterilor )n +tat, +tabilin* c&/ 28rganul suprem al puterii n stat n &epublica "opular &omn este Marea Adunare Naional" !art. 37#. 0c'a+ta 'ra "in.urul or.an le.i"lati& al Re$u,licii !o$ulare Romne7 !art. 3"#. 3ar'a 0*unar' aional& a$ea ur'&toarele atri,uii/ alegea "re+idiul 3arii Adun&ri aionale- *ot&ra for'area gu$ernului, 'odificarea #onstituiei- sta,ilea nu'&rul, atri,uiile si denu'irile 'inisterelor, desfiinarea sau contopirea- $ota ,ugetul statului, )nc*eia e.erciiile ,ugetare, fi.a i'po+itele +i mo*ul de percepere- decidea )n c*estiunile r&+,oiului si ale p&cii, consultarea poporului prin r'7'r'n*um; acor*a amni+tia !art. 39#. Durata 'andatului Adun&rii aionale era de ani. Deputaii $alidai depuneau ur'&torul 8ur&'(nt/ ,:ur c voi servi poporul si &epublica "opular &omn cu tot devotamentul si puterea mea de munc, c voi p$i si respecta Constituia si legile rii? c voi pstra secretele de stat si voi apra interesele poporului si ale statului, libertile democratice si independena patriei4! 9ur&'(ntul parla'entarilor, introdus pentru pri'a dat& )n #onstituia din 193", )nse'na, )n fond, o,ligaia de a aciona )n confor'itate cu interesele regi'ului, care se considera e.presia $oinei populare. "arla'entarii nu puteau pro'o$a alte opinii dec(t cele ale partidului, astfel c& 3area
117

Adunare aional& a de$enit un instru'ent )n slu8,a politicii "artidului 3uncitor'+c )om?n. Atri,uiile de sef al statului erau e.ercitate de P*-6#,#)' M$*## Adunri Naionale/ care era alc&tuit din presedinte, trei $icepresedini, un +'cr'tar +i 1 'e',ri, alesi pe o perioad& de ani. 6r'<i*iul 'ra r&spun+&tor de )ntreaga sa acti$itate )n faa 3arii Adun&ri aionale si a$ea unn&toarele atri,uii/ con$oca 3area Adunare aional& )n sesiuni ordinare +i '5traor*inar'; 'mit'a *'cr't'; int'rpr'ta l'gil' :otat' *' 3ar'a 0*unar' aional&- e.ercita dreptul de graiere si co'uta pedepsele- conferea decoraii si 'edaliirepre+enta R.". Ro'(n& )n relaiile internaionale- acredita si rec*e'a repre+entanii diplo'atici ai Ro'(niei- pri'ea scrisorile de acreditare si de rec*e'are ale repre+entanilor statelor str&ine )n inter$alele din sesiunile 3arii Adun&ri aionale- nu'ea si re$oca mini+trii la propun'r'a pr'+'*int'lui &on+iliului *' 3ini+tri; +tabil'a gra*'l' militar', ranguril' *iplomatic' +i titluril' onori7ic' la propun'r'a gu$ernuluif&cea nu'iri si confir'&ri )n funcii pu,lice, la propunerea 'inistrilor de resort sau a gu$ernului- )n inter$alul *intr' +'+iunil' 3arii Adun&ri aionale, la propunerea gu$ernului, declara starea de r&+,oi si 'o,ili+area parial& sau general&- ratifica sau denuna tratatele internaionale la propunerea gu$ernului. "re+idiul 3arii Adun&ri aionale era un organis' colecti$ al c&rui presedinte nu se indi$iduali+a dec(t prin faptul c& se'na, )'preun& cu secretarul, decretele. #o'parati$ cu puterile regale, cele ale presedintelui 3arii Adun&ri aionale erau 'ai 'ici, *'oar'c' ac'+ta nu put'a r'7u<a +an cionarea legilor, nu era 0capul puterii armat'%, nu put'a numi !+i *'+titui# gu:'rnul, nu put'a *i<ol:a parlam'ntul. .rganul 6"u$rem e4ecuti&7 'ra gu:'rnul !art. 66#; ac'+ta 'ra r&spun+&tor pentru acti$itatea sa )n faa 3arii Adun&ri aionale, iar )n inter$alul dintre sesiuni, )n faa "re+idiului 3arii Adun&ri aionale. 4u$ernul conducea acti$itatea ad'inistrati$& a statului, coordona si d&dea *ir'cti:' g'n'ral' mini+t'r'lor *' r'+ort, *iriCa +i plani7ica 'conomia naional&, reali+a ,ugetul statului, asigura ordinea pu,lic& si securitatea statului- conducea politica general& )n do'eniul relaiilor internaionale- organi+a si )n+estra forele ar'ate. Teritoriul Ro'(niei era )'p&rit, din punct de $edere ad'inistrati$, )n co'une, pl&si, 8udee +i r'giuni; organ'l' local' al' put'rii *' +tat 'rau consiliile populare locale, alese prin $ot uni$ersal, direct, egal si secret, pe ti'p de patru ani. oua #onstituie introducea denu'irea de 0regiuni1 si de 11"

consilii populare" !care o "nlocuia pe cea de consilii" din vec#ile #onstituii7, prefigur(nd o nou& organi+are ad'inistrati$& si instaurarea put'rii +7aturilor !$+o:i't'lor%# la ni:'l local. #onstituia a$ea un titlu special - in'5i+t'nt =n :'c2il' l'gi 7un*am'ntal' - intitulat %tructura social-economic, =n car' +' pr'ci<a( $//W &epublica "opular &omn, mi9loacele de producie aparin statului, ca bunuri ale ntregului popor sau organi$aiilor cooperative, sau particulare, persoane fi$ice sau 9uridice 7 Kart. 29. ;' a+'m'n'a, +' pr':'*'a(,, Bogiile de orice natur ale subsolului, $cmintele miniere, pdurile, apele, i$voarele de energie natural, cile de comunicaie ferate, rutiere, pe ap, n aer, posta, telegraful, telefonul si radioul aparin statului, ca ,unuri comune ale poporului! "rin lege se vor stabili modalitile de trecere n $ro$rietatea "tatului, a ,unurilor enumerate *n alineatul $recedent, care, la data intrrii n vigoare a pre$entei Constituii, se aflau n minile $articulare7 !art. 6#. #alea unor noi e.proprieri era desc*is& prin art. 10( ifotfi9cute e)proprieri pentru cau$ de utilitate public pe ba$a unei legi cu o dreapt despgubire stabilit de 9ustiie54! ;' a+'m'n'a, +i prin art. 11, car' pr':'*'a( 6Cnd intere"ul .eneral cere, mi9loacele de producie, bncile si societile de asigurare, care sunt proprietatea particular a persoanelor fi$ice sau 9uridice, pot deveni proprietatea statului, adic un bun al poporului, n condiiile prev$ute de lege4! 0rt. 15 intro*uc'a i*''a de planificare centrali+at&/ ,Ltatul *ndnimea3M "i $lani#icM economia naional n vederea de$voltrii puterii economice a rii, asigurrii bunei stri a poporului si garantrii independenei naionale 7. 6rin toat' ac'+t' pre$ederi se anticipa o 'asi$& reorgani+are a econo'iei naionale, )n ,a+a concepiei "artidului 3uncitoresc Ro'(n, potri$it c&reia 2mi9loacele de producie aparin statului@ drept care se putea trece la naionali+are si la planificarea econo'iei naionale. )ntr2o for'& sau alta, ase'enea pre$ederi e.istau si )n #onstituiile celorlalte state de 2democraie popular4, adoptate p(n& )n aprilie 19 " -Iugosla$ia, Al,ania, Bulgaria, "olonia, toate inspirate din #onstituia >)SS. Era o lege funda'ental& 'enit& s& asigure trecerea de la capitalis' la +ociali+m. "e ,a+a noii #onstituii au fost alese organele de conducere a starului/ "re+idiul 3arii Adun&ri aionale, alc&tuit din 19 m'mbri, car' a:'a ca pr'+'*int' p' +a:antul *' r'num' mon*ial C.I. P$*8o". ;' a+'m'n'a, +-a con+tituit un nou gu:'rn. 3*. P-2*) <*o6$ a 7o+t rIin:'+tit )n funcia de 119

presedinte al #onsiliului de 3inistri, pe care o deinea de la 6 marti' 19 5. =n noul gu:'rn, <8. <8-o*.8#)-3-7 'ra prim-:ic'pr'+'*int' al &on+iliului de 3inistri 6funcie nou )nfiinat&7, presedintele #onsiliului Econo'ic Superior, presedintele #o'isiei de Redresare Econo'ic& si Sta,ili+are 3onetar&, coordonator al acti$it&ii 'inisterelor econo'ice si financiare. Astfel, secretarul general al #.#. al ".3.R. de$enea )ndru'&torul )ntregii politici econo'ice a &rii. .bi'cti:ul 'conomic 7un*am'ntal al 6arti*ului 3uncitor'+c )om?n 'ra naionalizarea principalelor mi4loace de producie/ )nc& din *'c'mbri' 19 6 s2a introdus, prin naionali+area B&ncii aionale a Ro'(niei, controlul de stat asupra tuturor instituiilor naionale de credit- )n iuli' 19 7 s2a creat o co'isie 'inisterial& pentru refacerea econo'ic&, ale c&rei atri,uii $i+au controlul 'ateriilor pri'e, produciei si desfacerii '&rfurilor. 5a 7'bruari' 19 " au tr'cut =n patrimoniul +tatului bunuril' Eforiei Spitalelor #i$ile, Ase+&'intelor Br(nco$enesti, precu' si ale Eforiei Sfanului Spiridon din Iasi. 5a 27 mai au 7o+t tr'cut' =n propri'tat'a +tatului bunuril' &a+'i )'gal'. =n octombri' 19 7 +-a r'ali<at in:'ntari'r'a =ntr'prin*'rilor particular', in*u+trial', com'rcial' +i *' tran+port, apoi +-au con+tituit Comisia %uperioar de *aionali$are, co'isii 8udeene de naionali+are si col'cti:' p'ntru 7i'car' =ntr'prin*'r', a:?n* m'nir'a *' a *uc' la )ndeplinire operaiunile de naionali+are pe )ntreg cuprinsul &rii. Aceste co'isii si colecti$e )si desf&surau acti$itatea ca organe ale #onsiliului Sup'rior /conomic. =n <il'l' *' 9-11 iuni' 19 " a a:ut loc 6l'nara &.&. al 6.3.)., car' a apro,at lucr&rile preg&titoare pri$ind naionali+area principalelor 'i8loace de producie. In di'ineaa +ilei de 11 iunie, proiectul de lege, apro,at de gu$ern, a fost depus )n 3area Adunare aional&. Dup& discuii su'are, ac'+ta a 7o+t :otat =n unanimitat', =n ac''a+i <i. 6otri:it art. l, ,Le naionali$ea$ toate bogiile subsolului care nu se gseau n proprietatea statului la data intrrii in vigoare a Constituiei &epublicii "opulare Romne, $recum "i ntreprinderile industriale, societile de orice fel si asociaiunile particulare industria>e, bancare, de asigurri, miniere, de transporturi si telecomunicaii45 @. 5egea din 11 iunie a fost co'pletat& cu noi acte legislati$e de aceeasi natur&- la 3 noie',rie au fost naionali+ate industria cine'atografic& si cine'atografele 6)n total 3"3 cin'matogra7' +i 120

un platou *' 200 m%#. In ac''a+i <i au fost naionali+ate instituiile 'edico2sanitare, astfel c& )ntreaga asisten& 'edical& a tr 'cut =n +'ama +tatului. "rin naionali+&rile reali+ate )n 19 " s2a f&cut un +$0 ,-(#0#1 p' cal'a lic*id&rii propriet&ii pri$ate, desfiin&rii econo'iei de pia& concureniale. #et&enii nu 'ai erau siguri c&2si $or p&stra a$erea, tr&ind cu tea'a c& )n orice 'o'ent ar putea fi e.propriai. 5a l iulie 19 " +-a cr'at &omi+ia *' Stat a "lanific&rii, organ gu$erna'ental de planificare econo'ic&, iar )n dece',rie, 3area Adunare aional& a adoptat pri'ul plan anual de de+$oltare econo'ic& a Ro'(niei 6pe 19 9#. =n *om'niul agriculturii, principala deci+ie luat& )n 19 " a fost )nfiinarea Staiunilor de 3asini si Tractoare 6S.3.T.7 pentru 'ecani+area lucr&rilor agricole. 6l'nara &omit'tului &'ntral al 6arti*ului 3uncitor'+c )om?n *in 3-5 marti' 19 9 a 'laborat programul :i<?n* trans6ormarea socialist a $.*#()'2)*##, prin care s2a ur'&rit ca aceast& ra'ur& a econo'iei naionale s& fie trecut& su, controlul statului. Dup& 'odelul so$ietic, s2au )nfiinat 4ospod&rii Agricole #olecti$e 64.A.#.7 si 4ospod&rii 0gricol' *' Stat 64.A.S.7. "ractic, ele erau conduse de c&tre stat, care indica tipurile de cultur& si fi.a preurile ,unurilor agricole. 3e',rii cooperatori a$eau $oie s&2si p&stre+e 'ici loturi de p&'(nt, care nu dep&seau N,1 5 2a. =n +'pt'mbri' 1952 a fost adoptat& o nou& Constituie/ car' con+acra, pentru pri'a oar& )n istoria Ro'(niei, rolul politic conduc&tor al unui parti* politic !6arti*ul 3uncitor'+c )om?n#. 0nul 19 " +-a caract'ri<at prin *'clan+ar'a 9revoluiei culturale:. =ntregul aparat de propagand& a fost pus )n slu8,a prosl&$irii Uniunii So$ietice si a denigr&rii 0lag&rului i'perialist1. Acest aparat era diri8at de losif #*isine$sc*i, secretar al #.#. al ".3.R., si de ad8unctul s&u. 5eonte R&utu- ei erau secondai de Sorin 1oma, Sil:iu Brucan, Ion ,'l'a. -a ianuari' 19 ", Sil:iu Brucan publica =n 6+cnteia7 un :'2'm'nt articol =mpotri:a 2accese>or isterice ale imperialistilor de peste mri si ri4, 'logiin* ,, invincibila si titanica Uniune %ovietic45! Al&turi *' 'conomi', stiina/ cultura si !nvmntul au con+tituit *om'nii prioritar' =n politica 6arti*ului 3uncitor'+c )om?n :i<?n* 6ru$erea cit trecutiCr +i 7ormar'a 6omuCui nouB 0tacul a 7o+t =n*r'ptat )'potri$a instituiilor funda'entale/ Acade'ia Ro'(n&, Scoala, Biserica. =n iuni' 19 ", r':i+ta 6Contem$oranu= +cria( $0ca*'mia )om?na nu a r'pr'<'ntat =n tr'cut *'c?t un apanaC al cla+'lor po+'*ant'. al 'osieri'ii, si, 'ai de cur(nd, al 'arii finane. u 'eritele stiinifice sau
121

culturale ale unei personalit&i au stat la ,a+a criteriilor ce condiionau ad'iterea de noi 'e',ri1. "este puin ti'p a ap&rut decretul "re+idiului 3arii Adun&ri aionale, din 9 iuli' 19 " prin car' Academia Romn de$enea instituie de stat, pri'ind nu''l' *' 0ca*'mia )'publicii "opulare Ro'(ne. Su, egida Seciei Stiin& si #ultur& a #.#. al 6.3.R. s2a ela,orat Statutul Acade'iei R.".R., potri$it c&ruia aceasta a$ea ca sarcin& funda'ental& 2s contribuie la propsirea general a silinelor, literelor si artelor *n R.!.R7I aceast& instituie tre,uia s& pun& :a ba$a lucrrilor ei folosirea organi$at si metodic a cuceririlor stiinei si culturii, precum si consolidarea democraiei populare n drum spre socialism4! 0ca*'mia, ca instituie de stat, depindea de #onsiliul de 3inistri, c&ruia )i pre+enta periodic d&ri de sea'& asupra acti$it&ii ei. In ,a+a unei *ot&r(ri a #.#. al 6.3.R., acade'icienii pri'eau un spor de retri,uie de 15D, pr'cum +i auto'o,ile pentru folosin& personal&. "rin *'cr'tul 6r'<i*iului 3arii Adun&ri aionale din 12 august, au fost nu'ii 27 m'mbri titulari acti:i +i 15 'e',ri titulari onorifici ai Acade'iei Ro'(ne. 5a Secia de Stiine istorice, filo+ofie si econo'ico28uridice au fost nu'ii 'e',ri titulari acti:i( 6'tr' &on+tantin'+cu-Ia+i, Barbu 5&+&reanu si Andrei R&dulescu, iar &on+tantin 3oi+il ca m'mbru titular onori7ic. 6rintr-un alt *'cr't, *in aceeasi +i, a fost sta,ilit& co'ponena "re+idiului Acade'iei/ Traian S&$ulescu 6presedinte7, 4*eorg*e ic olau !+'cr'tar g'n'ral#, Barbu 5&+&reanu, Si'ion Stoilo$, Eugen 3aco$sc*i, icolae "orfiri, Stefan Nicolau, 6. &on+tantin'+cu-Ia+i, 3i2ail Sa*o:'anu - m'mbri. 6otri:it +tatutului, nu put'au 7i m'mbri ai 0ca*'mi'i $p'r+oan'l' car', prin acti:itat'a lor, +-a u pus )n slu8,a fascis'ului si a reaciunii, d&un(nd prin aceasta intereselor &rii si ale poporului1. "e aceast& ,a+& au fost )nl&turate nu'eroase personalit&i/ 5ucian Blaga, ".". egulescu, Stefan #io,anu, Ion "etro$ici, #. R&dulescu23otru, :nisifor 4*i,u, icolae B&nescu, @2'org2' 1. Br&tianu, Sil$iu Drago'ir, Di'itrie 4usti, Ale.andru -ap'*atu, loan 5upas, Si'ion 3e*edini, Ion istor, Drago'ir @ur'u+escu s.a., )n total aproape o sut& de persoane, )n +ilele de 1-2 noie',rie a a$ut loc sedina de alegere, de c&tre Adunarea 4eneral& a Acade'iei, a unor noi 'e',ri, )ntre acestia, 3i*ail )oll'r - cu o acti$itate stiinific& nul&, dar care era un cola,orator de ,a+& al lui losif #*isine$sc*i la Secia de Stiin& si #ultur& a #.#. al ".3.R.)oll'r a 7o+t al'+ +i :ic'pr'+'*int' al 0ca*'mi'i, cu mi+iun'a *' a r'organi<a acti:itat'a =n do'eniul stiinelor sociale, 'ai ales al istoriei, )ntre noii 'e',ri s2au 122

nu'&rat persoane care, la 1 7'bruari' 19 5, )si e.pri'aser& ade+iunea la ,rontul National-;'mocrat, cer(nd de'isia gu$ernului R&descu- )ntre acestia, #onstantin Daico$iciu, Andrei :etea, E'il #ondurac*i, 4rigore 3oisil, 3i*ai Ralea. )n aceeasi categorie intrau si cei f&r& oper& stiinific&, dar care2si 'anifestaser& a*'<iun'a la i*'il' 6arti*ului 3uncitor'+c Ro'(n/ 4eo Bog+a, E'il Isac, 3i*ail Andricu. Totodat&, au fost pri'ite si personalit&i de 'arc&, 'ai ales )n do'eniul stiinei te*nice- de ase'enea, s2a atri,uit titlul de 'e',ru po+t-mort'm al 0ca*'mi'i marilor scriitori E'inescu, #reang& si #aragiale. 6r'lu?n*u-+' mo*'lul +o:i'tic, +-au cr'at =n ca*rul 0ca*'mi'i in+titut' *' c'rc'tar'. -a 15 iulie s2a )nfiinat Institutul de Istorie al R.".R., desfiin(ndu2se Institutul de Istorie aional&, Institutul de Studii Bi<antin', In+titutul p'ntru Stu*iul I+tori'i >ni:'r+al', In+titutul *' #ercet&ri Balcanice, precu' si institutele de istorie din #lu8 si Iasi. oul institut a$ea patru secii 6istorie naional&, istorie uni$ersal&, istoria popoar'lor +la:' +i balcanic', ,i+antinologie7 si dou& filiale/ la #lu8 si Iasi. 3uli oa'eni de cultur& au f&cut concesii politice pentru a2 si putea continua acti$itatea stiinific&, )n 'od profesionist. Spre e.e'plu, cel dint(i director al Institutului de Istorie al R.".R. a fost Andrei :etea, unul dintre puinii istorici care )si procla'ase con$ingerile 'ar.iste )nainte de 1 9 !'l a$ea s& fie )nl&turat )n 19 9 si s& re$in& )n 1956#. 1'm'l' *' c'rc'tar' 'rau impu+' *' con*uc'r'a parti*ului +i a:'au m'nir'a *' a +luCi obi'cti:'l' politic' al' ac'+tuia. : alt& instituie care a fost supus& controlului de partid a fost 0(o$'$. Faptul c&, prin tradiie, scoala ro'(neasc& f&cea o educaie 'oral&, patriotic& tin'r'tului, nu 'ra agr'at *' +o:i'tici; *' ac''a, +-a c'rut 0refor'area1 din te'elie a )ntregului siste' de )n$&&'(nt, )n +iua de 3 augu+t 19 " a fost $otat& le0ea !nvmntului/ car' marca o +c2imbar' funda'ental& a concepiei )n acest do'eniu. 5egea pre$edea c& )n$&&'(ntul era organi+at de stat si unitar, fapt ce )nse'na desfiinarea scolilor particulare si confesionale. De ase'enea, )ntregul )n$&&'(nt de$enea laic, religia fiind desfiinat& ca o,iect de studiu. Scoala ele'entar& 'ra *' 7 clase, iar )n$&&'(ntul o,ligatoriu de ani. : atenie special& se acorda reducerii analfa,etis'ului si 2ridicrii nivelului de cultur al poporitlur! Scoala m'*i' *ura ani si era )'p&rit& )n patru tipuri/ licee, +coli p'*agogic', +coli t'2nic' +i +coli pro7'+ional'; acc'ntul 'ra pu+ p' ulti'ele dou& tipuri de scoli, consider(ndu2se c& ele r&spundeau direct
123

necesit&ilor econo'iei naionale. "reg&tirea superioar& se reali+a prin uni$ersit&i, polite*nici, institute de )n$&&'(nt superior, care se puteau )nfiina )n diferite centre industriale, 'iniere si agricole. Se creau scoli pentru 'uncitorii necalificai 6care a$eau $(rsta )ntre 1 " +i 25 *' ani#, cu o durat& cuprins& )ntre 6 luni +i un an, a:?n* m'nir'a *' a-i cali7ica =n 'eserie. S2au )nfiinat facult&i 'uncitoresti, cu durata de 2 ani, p'ntru c'i ce nu a$eau liceul- a,sol$enii acestora puteau ur'a studiile uni$ersitare sau ale instituiilor de )n$&&'(nt superior. "o'indu2se de la criterii e.traprofesionale, s2a ur'&rit asigurarea unei anu'ite structuri sociale a studenilor/ )n octo',rie 19 ", +a a*optat o *'ci<i' prin car' 30D *in locurile din uni$ersit&i si institutele de )n$&&'(nt superior erau re+er$ate fiilor de 'uncitori si de &rani 'uncitori 6care a$eau p(n& la 3 2a *' p&'(nt7. "e l(ng& aceste transfor'&ri de structur&, 0refor'a1 a ur'&rit politi+area )n$&&'(ntului prin introducerea unor discipline de stiine +ocial' !=n +piritul t'ori'i mar5i+t-l'nini+t-+talini+t'#, 'liminar'a altora, +ocotit' burg2'<' !+ociologi', p+i2ologi' 'tc.#. Epur&rile )ncepute dup& 23 augu+t 19 au continuat )n noile condiii, )nc& de la l septe',rie 19 7 au fost )nl&turai din )n$&&'(nt, fiind 2comprimai4/ Ale.andru :tetelisanu, Teofil Sauciuc2S&:'anu, /mil "anaitescu- alii au fost scosi la ,8Nen"ie7% ;imitri' @u+ti, @2. .pr'+cu, Traian asta, Florian Stef(nescu24oang& s.a. Ulterior, au fost eli'inai/ 5ucian Blaga, Tudor %ianu, 4. #&linescu, 5i$iu Rusu. 5ocul lor a fost luat de cunoscui stalini +ti ca( 3i2ai No:ico:, Sa:in Bratu, Ion 4itn'r, &.I. 4ulian, :$idiu S. #ro*'&lniceanu, %icu 3(ndra s.a. "entru )n$&&'(ntul general si liceal 6'ediu7 s2a instituit siste'ul 6manualului unic7, pun(ndu2se cap&t 0'anualelor alternati$e1, specifice )n$&&'(ntului ro'(nesc. Din noile 'anuale scolare de literatur& au fost scoase personalit&i precu' Titu 3aiorescu, Eugen 5o$inescu, :. 4oga, Ion Barbu, Ion 6ill?t, 4a+il' 4oicul'+cu +.a. /min'+cu 'ra pr'<'nt cu poe+ia 0)'p&rat si proletar1, iar #os,uc cu 0 oi $re' p&'(nt1, accentul pun(ndu2se pe latura social& si nu pe cea estetic& a creaiei literare. &'l mai a7'ctat a 7o+t *om'niul istoriei naionale/ )nc& din 19 7 a ap&rut 'anualul de I"torie a Romniei, su, redacia lui 3i*ail )oll'r, *':'nit =n 19 " I"toria R.!.R. 1r'cutul i+toric al rom?nilor 'ra abor*aH prin pris'a a dou& idei funda'entale/ 1# aCutorul primit *in part'a +la:ilor, )u+i'i, >niunii So:i'tic'; 2# de+$oltarea societ&ii are la ,a+& lupta de clas&. Din acest 0'anual pentru )n$&&'(ntul 'e*iu%, mom'nt' 12

7un*am'ntal' *in i+toria rom?nilor lip+'au. ;' '5'mplu, capitolul %tpnirea roman n (acia a$ea ur'&toarele su,titluri/ B9 Ootarele (aciei sub ocupaia roman! %tarea populaiei? 2# ?u$ta de eli,erare a populaiei din Dacia. Ur'&torul capitol se intitula +igraia popoarelor +i trata( 1# 8cupaia populaiei si organi$area social dup eliberarea DacieiI 2# +la&iiI 09 Cre"tini"mul $e teritoriul Romniei de a3i. Dup& cu' se poate o,ser$a, for'area poporului ro'(n +i 7ormar'a limbii rom?n' nu figurau ca te'e distincte, pentru a nu se reliefa originea ro'an& a acestora. Re$oluia de la 1" " era tratat& pe 0felii1/ )n 3oldo$a, )n 3untenia, )n Transil$ania- o,iecti$ul politic ur'&rit era acela de a nu pre+enta caract 'rul unitar al acesteia pe )ntreg spaiul ro'(nesc si de a o scoate din ansa',lul procesului re$oluionar european )nregistrat )n 1" ". Si 'ai se'nificati$ era faptul c& )n acel 'anual, care a$ea aproape 700 *' pagini, nu '5i+ta '&car un paragraf consacrat 3arii >niri *' la 191", capitolul r'+p'cti: -intitulat &omnia n perioada avntului revoluionar creat sub influena +arii &evoluii %ocialiste din 8ctombrie K1915119/09 1 a$(nd ur'&toarele +ubtitluri( @- nsemntatea istoricomondial a +arii &evoluii +ociali"te din Octom,rieI 2# Intervenia imperialist mpotriva revoluiei socialiste din Ru"iaI 3# %ituaia economico-social a &omniei dup r$boiul im$eriali"t K191'1191 9I # ?u$ta cla"ei muncitoare *ntre 1915119/(I 5# 'reva general din 19/(I 6# Crearea !artidului Comuni"t din RomniaI 7# Con.re"ul al ll1lea al !artidului Comuni"t din Romnia. ?#0-*#($ nu a sc&pat nici ea aciunii de$astatoare a stalinis'ului. 5a 17 iuli' 19 " a 7o+t anulat &oncor*atul cu 4aticanul !+'mnat =n 1927#; la l *'c'mbri' 19 ", gu:'rnul a *'cr'tat uni7icar'a bi+'ricii orto*o5' cu c'a greco2catolic&. A* $2$ a tr'cut +ub controlul 7actorului politic, al 6arti*ului 3uncitor'+c )om?n. "entru ca ro'(nii s& nu $in& )n contact cu anu'ite scrieri care nu con:'n'au r'gimului, +-a *'ci+ interzicerea unor publicaii/ =n 19 " nu'&rul acestora a8ung(nd la ".000, )ntre care c&ri se'nate de icolae lorga, %asile "(r$an, Titu 3aiorescu. )n acelasi ti'p erau cen+urai Di'itrie #ante'ir, 3i*ail Fog&lnic'anu, @rigor' 0l'5an*r'+cu, &. N'gru<<i, 6anait I+trati, -i:iu )'br'anu, @. &o+buc, 4irgil 3a*g'aru, %ictor Sl&$escu, #. R&dulescu23otru, @.@. Sta*l, 4*. lonescu2 Sisesti, 4ictor 4?lco:ici 'tc. 0nul 19 " a marcat +i *'clan+ar'a atacului =mpotri:a unor personaliti )n $ia& din do'eniul literaturii. "olitrucul Sorin To'a, )n 125

num'r'l' *in 5-10 ianuari' 19 ", a publicat =n , +cnteia7 articolul intitulat ,foe$ia putrefaciei si putrefacia poe$ier , =n car' =l ataca =n t'rm'ni 7oart' duri pe Tudor Arg*e+i. Ideologul partidului susinea c& poetul a$ea de ales =ntr' cal'a 2idealului de eliberare a omenirii si aceea a renegrii milioanelor de frai, a mburghe$irii morale si mai tr$iu materiale4? *ar 1u*or 0rg2'<i a al'+ cal'a *' a +cri' ,$e .u"tul ,ur.<e3iei. O$era d1"ale reflect lumea moral a burghe$iei4! Dup& aceste aprecieri, ur'a conclu<ia( 28 asemenea AesteticB nu poate prinde o mai mare valoare de circulaie dect ar putea s aib niste obiecte fabricate ntr-o le$ro3erie "au ni"te idei ela,orate *n ca"a de ne,uni. Ea nu e"te $ro$riu13i" o estetic, ci un fenomen patologic, un agent al contagiunii pe care societatea sntoas trebuie s-l i$ole$e4! 6rogramul 9revoluiei culturale: $i+a/ r&sp(ndirea )n$&&turii lui 3ar5, /ng'l+, -'nin +i Stalin; co',aterea ideologiei 0i'perialiste1- de+$&luirea si co',aterea r&'&sielor reacionare ,urg*e+e )n toate 'anifest&rile eipopulari+area succeselor o,inute de Uniunea So$ietic&publicar'a +i pr'lucrar'a mat'rial'lor +o:i'tic' +i aplicar'a tuturor aspectelor sociale. A )nceput o $ast& ($ +$"#- ,- *)0#/%($*-, cr'?n*u-+' editura si li,r&ria 0#artea Rus&1 !19 6#, Institutul de )n$&&'(nt superior )n li',a rus& 03a.i' @orAi%. 5i',a rus& a de$enit o,ligatorie )n )n$&&' ?nt, )ncep(nd cu clasa a I%2a pri'ar&. Accentul era pus pe $ec*i'ea si pro7un<im'a pri't'ni'i rom?no-ru+', p' populari<ar'a :alorilor cultural' ru+'+ti !+o:i'tic'#, paral'l cu *'nigrar'a c'lor occi*'ntal', con+i*'rat' a 7i decadente, reacionare. "atriotis'ul era ,la'at cu $e*e'en&. 3uli c&rturari au a$ut de suferit pentru c& nu s2au 0de,arasat1 de naionalis' si )nc& 'ai susineau c& 3ircea cel B&tr(n, Stefan cel 3are, 3i*ai %itea+ul, 0l'5an*ru loan &u<a, 4a+il' 0l'c+an*ri, 3i2ai /min'+cu, 1raian 4uia, Aurel %laicu erau personalit&i care au 'arcat po+iti$ istoria ro'(nilor. Au e.istat si unii c&rturari care s2au adaptat destul de repede $:r'murilor noi%, =n 19 " au ap&rut pri'ele $olu'e scrise )n spiritul 4*-$'#0 )')# 0o(#$'#025E )ioara ro"ie *' 4ictor 1ulbur', Am dat ordin s trag, de Ion #&lug&ru, Otra&a *' /mil ;orian, !oto$ul *' 4./. @alan, (escul de ?a*aria Stancu. )n acelasi ti'p se cu$ine 'enionat faptul c& )n ac'l an a *'butat +criitorul 3arin 6r'*a, cu :olumul *ntlnirea din $mnturi! ;' a+'m'n'a, =n 19 ", au $&+ut lu'ina tiparului lucr&ri de cert& $aloare stiinific&, )ntre care/ Termodinamica *' St'7an 6rocopiu +i +u$$le4 ?i,ellu" )alac<orum *' ;a:i* 6ro*an. 126

Politica e tern a )om?ni'i - ca +i a c'lorlalt' (ri de 0de'ocraie popular&1 1 se caracteri+a printr2o deplin& docilitate 6a de (oscova/ =n <iua *' 7'bruari' 19 " a 7o+t +'mnat Tratatul de $rietenie, cola,orare "i asisten mutual cu Uniunea So$ietic&- acesta pre$edea anga8a'entul p&rilor de a lua )n co'un '&surile necesare pentru )nl&turarea oric&rei a'enin&ri, de a participa la toate aciunile internaionale a$(nd drept scop asigurarea p&cii si securit&ii popoarelor- )n ca+ul )n care una dintre cele dou& "&ri ar fi fost antrenat& =ntrun con7lict armat cu @'rmania +au cu oricare alt stat care, direct sau indirect, s2ar fi unit cu aceasta, cealalt& "arte i2ar fi dat a8utor ar'at si de alt& natur&. "&rile se o,ligau s& nu )nc*eie nici o alian& si s& nu ia parte la nici o coaliie si nici la alte aciuni sau '&suri )ndreptate )'potri$a celeilalte "&ri si s& se consulte cu pri$ire la toate c*estiunile internaionale i'portante care atingeau interesele lor, s& acione+e )n spiritul prieteniei si cola,or&rii pentru a de+$olta si )nt&ri leg&turile econo'ice si culturale )ntre ele pe ,a+a principiilor respectului reciproc, al independenei si su$eranit&ii naionale, al nea'estecului )n tr'buril' int'rn' al' c'luilalt +tat. 0c'+t tratat, +'mnat *' 6'tru @ro<a +i 4.3. 3oloto:, 'ra primul *ocum'nt *' ac'+t 7'l =nc2'iat *' >niun'a So$ietic& cu un fost ina'ic, fapt ce era pre+entat de conduc&torii ro'(ni ca un 'are succes, )n realitate, for'ulele diplo'atice nu puteau ascunde realitatea c& Ro'(nia era ocupat& de Uniunea So$ietic&, iar aplicare a principiilor 2respectului reciproc, al independenei naionale, al neamestecului *n tre,urile interne7 era o pur& ficiune. In te'eiul )nelegerii dintre 6'tru @ro<a +i 4.3. 3oloto:, *in 7'bruari' 19 ", a urmat acor*ul *' pr'*ar' a Insulei Serpilor c&tr' >)SS, +'mnat la 23 mai *' /*uar* 3'<inc'+cu !*in part'a 3ini+trului *' /5t'rn' al )om?ni'i# +i N. Suto: !primul-+'cr'tar al a',asadei so$ietice la Bucuresti7. Astfel, Ro'(nia pierdea )nc& o parte a teritoriului naional )n fa$oarea 0'arelui frate1 de la R&s&rit. "e linia su,ordon&rii tuturor statelor aflate )n sfera sa de influen&, gu$ernul so$ietic le2a 0sf&tuit1 s& )nc*eie )ntre ele tratate de cola,orare. In ac'+t +pirit, )om?nia a +'mnat tratat' cu Bulgaria !16 ianuari' 19 "# +i &'2o+lo:acia !21 iuli' 19 "#. -a Conferina de la Belgrad, *in 30 iuli'-1" augu+t 19 ", pri$ind pro,le'ele na$igaiei pe Dun&re, s2a creat o nou& Comisie a (unrii, cu sediul la Budapesta, din care au fost )nl&turate statele n'ri:'ran'; =n Comi"ie rolul *ot&r(tor )l a$ea Uniunea So$ietic&. =n <il'l' *' 20-29 iunie s2au desf&surat la Bucuresti lucr&rile Biroului Infor'ati$ al "artidelor #o'uniste si 3uncitoresti, la care a fost ,la'at& 127

con*uc'r'a 6arti*ului &omuni+t *in Iugo+la:ia, =n 7runt' cu lo+ip Bro< 1ito 6nein$itat la sedin&7. So$ieticii i2au cerut liderului co'unist ro'(n s& pr'<int' raportul *' con*amnar' a lui 1ito, iar @2'org2iu-;'C +-a con7ormat, =n *'c'mbri' 19 7, )om?nia +'mna+' un tratat *' pri't'ni' cu Iugosla$ia, dar, dup& *ot&r(rea Biroului Infor'ati$, relaiile ro'(no2iugosla$e au cunoscut o puternic& deteriorare. =n 19 9 +-a cr'at Con"iliul de A8utor Economic Reci$roc !&.0./.).# - organi+aie internaional& de cola,orare econo'ic& )ntre statele socialiste. 3'mbrii 7on*atori 'rau( Bulgaria, &'2o+lo:acia, 6olonia, )om?nia, >ngaria, >.).S.S. >lt'rior au a*'rat( 0lbania - 19 9 !*in 1962 nu a mai participat#; ).;.@. - 1951; 3ongolia - 1962; &uba 1972 +i 4i'tnam -197". #onstituit dup& mo*'lul +i t'oriil' +o:i'tic', &.0./.). a a:ut *r'pt scop sateli+area fa& de 3osco$a a &rilor 'e',re, at(t pe plan econo'ic, c(t si politic. :,iecti$ul acestui organis' consta )n ar'oni+area planurilor 'conomic' +i organi<ar'a unor +c2imburi $a:antaCoa+'% pri:in* pro*u+'l' de ,a+& necesare econo'iilor naionale. !&rile sateli+ate fa& de U.R.S.S. au fost plasate )ntr2o total& dependen& fa& de econo'ia so$ietic&, cu asenti'entul deplin al liderilor co'unisti locali 6naionali7, )n special comint'rni+tii $ec*i, aser$ii 3osco$ei. Econo'ia ro'(neasc& a fost puternic afectat& de e.istena "o&rom1urilor 1 societ&i 'i.te ro'(no2so$ietice, create )n 19 5, prin care o ,un& parte din a$uia naional& a fost e.ploatat& )n fa$oarea U.R.S.S. Acestea au fost desfiinate )n 1956. =n 1955 +-a cr'at Tratatul de la )ar"o&ia, prin car' armat'l' +tat'lor +ociali+t' 'rau pu+' +ub coman*a >niunii So:i'tic'. Tratatul de la )ar"o&ia era o replic& a 8rgani$aiei ratatului Atlanticului de Nord !N.0.1...#, con+tituit =n 19 9 +ub con*uc'r'a S.>.0. -a 25 +'pt'mbri' 195 , Ro'(nia a adresat o nou& cerere de a fi pri'it& )n : U- forurile de deci+ie ale organi+aiei 'ondiale nu s2au gr&,it s& satisfac& acest de'ers, )ntruc ?t totul *'pin*'a *' atitu*in'a c'lor patru 3ari 6ut'ri( S>0, >.).S.S., 3area Britanic si Frana, )n cadrul Conferinei de la >ene&a a 'inistrilor de e.terne ai celor patru, desf&surat& )n +ilele de 27 octombri' - 16 noi'mbri' 1955, +-a *i+cutat +i probl'ma primirii =n .N> *' noi +tat', =ntr' car' +i )om?nia. 6' ba<a acor*ului con:'nit la 10 *'c'mbri' 1955, ara noastr&, )'preun& cu alte 16 state, a fost ad'is& )n : U. )n #onsiliul de Securitate, Ro'(nia a a$ut nou& $oturi pentru si 12"

dou& a,ineri 6S.U.A. si 1ai8an#, )n Adunarea 4eneral& s2au )nregistrat 52 de $oturi pentru si sapte a,ineri. )n pri'ii ani, delegaia Ro'(niei la : U a ur'at )ntru totul linia de conduit& a U.R.S.S. De regul&, )naintea desc*iderii Adun&rii @'n'ral', 'inistrii de e.terne din &rile socialiste erau con$ocai la 3osco$a 6sau alt& capital& din +ona de do'inaie so$ietic&7 si 0instruii1 asupra 'odului de aciune, a $otului pe care a$eau s&21 dea )n pro,le'ele aflate pe ordinea de <i. -a N'8 >or<, )n ti'pul sesiunilor, consf&tuirile se desf&surau +ilnic, astfel c&, )n fapt, U.R.S.S. dispunea de o 0'asin& de $ot1, care era contrapus& celei controlate de S.U.A. %" +'$" 0o(#$' s2au produs i'portante 'utaii, )n condiiile trecerii de la o 'conomie agrar2industrial& spre o societate industriali+at&, )n pri'a perioad&, for'a principal& de 'anifestare a 'o,ilit&ii forei de 'unc& a fost deplasarea dinspre acti$it&ile agricole spre cele industriale. :a'enii au fost confruntai, dup& 19 ", cu re+ultatele 0re$oluiei socialiste1/ desfiinarea propriet&ii pri$ate si, prin aceasta, a ,urg*e+iei si mo+i'rimii, =nca*rar'a =ntr-un anumit plan *' acti:itat', impu+ *' +tat. Ulterior, 'ica ,urg*e+ie a fost si ea afectat&, at(t prin actele de naionali+are si confiscare, c(t si prin politica general& a regi'ului, )n $idul social creat a fost pro'o$at& o clas& 'uncitoare o,edient& fa& de *ir'cti:'l' parti*ului comuni+t. "entru tineri, perioada de instruire si preg&tire profesional& a fost 'ai scurt&, astfel c& ei au putut trece, c*iar )n pri'ii ani de 'unc&, dintr2o categorie socio2 ocupaional& )n alta. :riginea social& deter'ina e$oluia profesional& a descendenilor. 3uli tineri, pro$enind din fa'ilii de burg2'<i, mo+i'ri, c2iaburi, 7o+ti l'gionari 'tc., nu au putut unna +coala, au suferit al&turi de p&rinii lor, nu au a$ut dreptul de a ocupa anu'ite funcii )n aparatul de stat. )n acelasi ti'p, nu'erosi tineri din lu'ea statului au str&,&tut treptele educaionale, de$enind intelectuali. b# Represiune/ rezisten/ colaboraionism/ lupt pentru putere Dup& se'narea Tratatului de pace de la "aris, )n fe,ruarie 19 7, trupele so$ietice si agenii F%D a$eau ca scop controlul, supra$eg*erea, $erificarea si do'inaia asupra noilor instituii create +i, =n +p'cial, a organelor de ordine si infor'aii. Dup& 19 ", =n )om?nia au 7o+t trimi+i nu'erosi consilieri so$ietici, care a$eau 'isiunea s& supra$eg*e+e, s&
129

)ndru'e si s& controle+e )ntreaga acti$itate econo'ic&, politic&, social&, cultural&. :cupaia str&in& a coincis cu desf&surarea procesului de so$ieti+are a Ro'(niei. #u spri8inul 3osco$ei, s2a for'at o pleiad& de acti$isti care au de$enit instru'ente de i'punere a noului siste' politic. Stalinis'ul era, pentru 'area lor 'a8oritate, o re$elaie a ade$&rului- 'uli dintre acti$istii "artidului 3uncitoresc Ro'(n credeau )n preceptele acestuia cu o pasiune religioas&, fiind con$insi c& i'portul unor instituii de tip ,olse$ic a$ea s& asigure 'oderni+area si progresul rapid al Ro'(niei. I'punerea unui 'odel str&in, de organi+are a statului si a $ieii sociale, arogana ocupantului so$ietic si slug&rnicia oficialit&ilor ro'(ne, '&surile adoptate )n acei ani au generat o stare de tensiune, reflectat& )ntr2o miscare de rezisten/ car' a )',r&cat for'e $ariate, de la lupta cu ar'a )n '(n& la refu+ul de a preda cotele c&tre stat. )ntre 19 " +i 1956, )n 3unii #arpai si )n alte +one ale &rii, s2a desf&surat o acti$& re+isten& antico'unist& ar'at&. 4rup&rile organi+ate dup& legile conspiraiei, destul de 'ici 6alc&tuite )n 'edie din 10- 0 de persoane7, reuneau fosti ofieri de,locai din ar'at&, intelectuali, &rani, legionari, fosti 'e',ri ai 6arti*ului National--ib'ral si "artidului aional2!&r&nesc 'tc. 0rmam'ntul 'ra, )n general, cel folosit )n cel de2al doilea r&+,oi 'ondial. Ase'enea grupuri au acti$at )n regiunile "itesti, Braso$, Sucea$a, 4alai, .ra*'a, &luC, 1imi+oara, &raio:a, #onstana. Toate aceste grup&ri au fost spri8inite de locuitorii din +onele respecti$e, d(ndu2li2se ali'ente, )',r&c&'inte si ad&post. Ei sperau )n $ictoria de'ocraiei si a statului de drept. "e de alt& parte, dup& 6 marti' 19 5, aparatul *' *-+*-0#)"s2a )nt&rit, c&ut(nd s& )n&,use din fas& orice aciune de ostilitate fa& de regi'. 5a 30 augu+t 19 " s2a creat Direcia 4eneral& a Securit&ii "oporului, )n cadrul 3inistrului de Interne- "anteli'on Bodnaren<o, +is "antiusa 6ofier .F.%.D.7, care si2a luat nu'ele de 4*eorg*e "intilie, a fost nu'it general2locotenent si sef al Direciei 4enerale a Securit&ii "oporului. Ad8unctul lui Bodnaren<o a *':'nit Bori+ @riinb'rg, alia+ 0l'5an*ru NiAol+Ai, ag'ntN.].4.;. =n marti' 19 " a 7o+t ar'+tat grupul *in con*uc'r'a +iscrii *aionale de &e$isten/ @orea 3&celariu, 4*eorg*e 3(nu, Ion Bu8oiu, N'+tor #*ioreanu, icolae "&trascu. )n noie',rie 19 ", principalii acu+ai au fost conda'nai la 'unc& silnic& pe $ia&, )n septe',rie2noie',rie 19 " au fost arestai 'e',rii grupului +iscrii *aionale de &e$isten din Oltenia, condus& de generalul loan #arlaon. 130

Sloganul lui Stalin, potri$it c&ruia cu c(t societatea a$ansa pe calea socialis'ului, cu at(t 'ai 'ult 2lupta de clas se ascuea4, a a:ut un '7'ct de$astator pentru nu'erosi ro'(ni, a c&ror li,ertate si $ia& se aflau )ntr2un per'anent pericol. "e de alt& parte, e.ista credina c& regi'ul i'pus de so$ietici nu se $a 'enine, c& ocupaia str&in& a$ea un caracter te'porar. 6)in americanii7 a fost poate cea 'ai popular& lo+inc&, desi circula 'ai 'ult )n soapt&, fiind contrapus& celor oficiale. Ea e.pri'a sperana, care s2a do$edit a fi o gra$& ilu+ie, c& a'ericanii a$eau s&2i alunge pe so$ietici, iar Ro'(nia $a rede$eni o ar& independent& si de'ocratic&. 3itul $enirii a'ericanilor s2a 'eninut p(n& )n 1956, c?n* rom?nii au con+tatat c& S.>.0. nu acor*a+' >ngari'i +priCinul +p'rat p'ntru a +' 'lib'ra *' +ub do'inaia so$ietic&. Din acel 'o'ent, nu'erosi ro'(ni, inclusi$ intelectuali, au )nceput s& se )'pace cu g(ndul c& regi'ul e.istent a$ea s& dure+e $re'e )ndelungat&. =n 19 9-1950 au fost arestai toi fostii lideri politici care ocupaser& o funcie )n stat )nainte de 19 5, 7iin* *u+i la =nc2i+oril' *in Sig2't, 0iu*, @2'rla, R('nicu2S&rat 'tc. 3uli dintre ei si2au pierdut $iaa )n aceste )nc*isori/ luliu 3aniu, Ion 3i*alac*e, 4*eorg*e Br&tianu, #onstantin 0rg'toianu 'tc. u'erosi fosti oa'eni politici si ali ad$ersari ai noii or(nduiri au fost supusi unui regi' de e.ter'inare la #analul Dun&re - 3area eagr&. : alt& for'& de r'pr'+iun' a 7o+t *'portar'a =n B&r&gan a celor ce se opuneau politicii de +o:i'ti<ar' a )om?ni'i !circa 50.000 *' 7amilii#. "(n& )n anul 1950, toi episcopii catolici ro'(ni, de rit latin sau ,i+antin, au fost arestai/ din 12 episcopi greco2 catolici, nu'ai unul a sc&pat cu $ia& din detenie. 3uli preoi ortodocsi au fost destituii si arestai, su, acu+aia c& erau ostili regi'ului *'mocrat-popular. u'erosi &rani au fost conda'nai si )nc*isi, deoarece refu+au s& se )nscrie )n gospod&riile agricole colecti$e. "otri$it datelor o7icial', p'+t' "0.000 de &rani au fost arestai, dintre care 30.000 au fost 8udecai )n procese pu,lice si conda'nai. Dup& ce )n 19 5 nu'erosi etnici ger'ani au fost ridicai de la casele lor de Ar'ata Rosie si tri'isi )n Uniunea So$ietic&, )n 1951 a urmat un alt :al *' represiune )'potri$a acestei 'inorit&i, peste 5.000 *' 7amilii 7iin* *'portat' =n B&r&gan. "e fondul conflictului dintre Stalin +i 1ito, *'clan+at =n 19 ", 'inoritatea s(r,& din Ro'(nia a a$ut de suferit. #irca 0.000 *' +?rbi au fost dislocai din +ona Banatului si coloni+ai )n B&r&gan. 131

6otri:it unor +tati+tici, =n anii 19 "-195", circa 00.000 *' oam'ni au luat dru'ul )nc*isorilor si lag&relor de 'unc&, dintre care trei p&tri'i f&r& s& fie 8udecai si conda'na i; circa 50.000 *' 7amilii au 7o+t *'portat', iar alt' 100.000 au primit *omiciliu obligatoriu. #ontra celor care 0nu pre+entau garanii pentru sigurana statului1 a fost introdus& 'unca forat&, potri$it Codului muncii !1950#. Reeducarea prin 'unc& a *':'nit mo*alitat'a *' p'*'p+ir' a <'ci *' mii *' p'r+oan'. #oloniile de 'unc& se aflau su, ad'inistraia 3inisterului Afacerilor Interne si erau for'ate din fosti )nali de'nitari, industriasi, banc2'ri, 'osieri, 8udec&tori, a$ocai, 'e',rii fa'iliilor 0cri'inalilor de r&+,oi1. Distrugerea societ&ii ci$ile, desfiinarea partidelor politice, lic*idarea presei li,ere, scoaterea din li,r&rii si ,i,lioteci a c&rilor 0necorespun+&toare1, controlarea acti$it&ii +iaristilor, scriitorilor, artistilor, epurarea ar'atei, )n$&&'(ntului si 8ustiiei de cadrele 0nede'ne1 pentru noul regi', i'punerea unui siste' de legi conceput s& lase indi$idul f&r& ap&rare )n faa 8ustiiei 0populare1 au creat cadrul trecerii la neutrali+area tuturor $*u+manilor poporului%. =ntr2un cli'at de teroare, de fric& si de nesiguran& personal&, 'uli au fost ne$oii s& accepte cola,orarea cu regi'ul, fie din oportunis', fie de groa+a pedepselor care2i asteptau dac& procedau altfel. Colaboraionismul era o for'& de neutrali+are a indi$idului si de coe.isten& pasnic& cu r&ul e.istent. #et&eanul, controlat de c&tre partid, )ndeplinea ceea ce i se cerea la locul s&u de 'unc& si )n societate. A e.istat si un cola,oraionis' dorit, mai al'+ *' unii int'l'ctuali car' ocupaser& anu'ite funcii )n $ec*ile r'gimuri +i car' +-au $rIori'nt?t% rapid c&tre "artidul #o'unist, de$enind slu8itorii de$otai ai acestuia. Spre e.e'plu, 3i*ail Ralea, fost 'inistru naional2&r&nist si fost 'inistru )n ti'pul lui &arol al 11-l'a, a f&cut parte *in gu:'rnul @ro<a +i apoi, =n timpul lui @2'org2' @2'org2iu-;'C, a *':'nit m'mbru =n &on+iliul *' Stat. )n interiorul ".3.R. s2a desf&surat o continu& lupt pentru putere )ntre diferite grup&ri, care2si disputau )nt(ietatea )n pri$ina funciilor *' conducere, )nc& din 19 5 cel $i+at era 5ucreiu "&tr&scanu, pe care at(t 4*eorg*iu2 De8, c(t si Ana "au<er )l considerau un ri$al de te'ut. In 19 6. )n plin& ca'panie electoral&, "&tr&scanu a fost acu+at de atitudine naionalist2so$in&, deoarece, )ntr-un *i+cur+ ro+tit la &luC, a con*amnat =n t'rm'ni 'n'rgici r':i<ioni+mul mag2iar, =n raportul pr'<'ntat *' @2'org2iu-;'C la 6l'nara &.&. al 6.3.). *in iuli' 19 6, 5ucreiu
132

"&tr&scanu era criticat )n mo* public. -a &ongr'+ul *' uni7icar' *in 7'bruari' 19 ", ac'+ta nu a 7o+t al'+ =n Biroul 6olitic; mai mult, a 7o+t criticat de Teo*ari 4eorgescu, deoarece c&+use ,9ub influena burghe$iei44 +i 'ra ,fCrobabit a9utat de fore dusmane4! &?t':a <il' mai t?r<iu, "&tr&scanu a fost destituit din funcia de 'inistru al 8ustiiei 6pe care o deinea de la 23 augu+t 19 # +i ar'+tat. -a 6l'nara &.&. al 6.3.). *in 10-11 iuni' 19 ", ac'+ta 'ra criticat c2iar =n ,&e$oluia4 adoptat&/ 6Un e)emplu tipic de renunare la politica luptei de clas mpotriva e)ploatatorilor si de propovduire a colaborrii cu clasele e)ploatatoare l repre$int po$iia politic a lui "trscanu P...Q !artidul a re"$in" cu hotrre teoriile contrarevoluionare ale,lui "trscanu inspirate din ideologia si interesele dusmanului de clas 7. Dup& o acer,& confruntare cu grupul Ana "au<er2 %asile 5uca21'o2ari @'org'+cu, =n 1952, @2'org2iu-;'C a r'u+it, cu acor*ul lui Stalin, s&2si eli'ine ad$ersarii. Acestia au fost destituii din funci' p' lini' *' +tat +i '5clu+i *in 6arti*ul 3uncitor'+c )om?n. 4a+il' -uca a 7o+t ar'+tat +i a murit =n =nc2i+oar' !=n 1963#, 0na 6auA'r a primit *omiciliul obligatoriu, iar Teo*ari 4eorgescu a fost )ncadrat )ntr2o )ntreprindere poligrafic&. Dup& 'oartea lui Stalin, =n 1953, Nic2ita S'rg2'':ici 9ru+cio:, noul lider de la Fre'lin, a declansat aciunea de sc*i',are a conduc&torilor partidelor co'uniste din &rile 0fr&esti1, )n acest conte.t, 4*eorg*iu2De8 a decis s&21 lic*ide+e pe 5ucreiu "&tr&scanu !aprili' 195 #, =n car' :'*'a principalul ri$al. Apoi, treptat, 4*eorg*iu2De8 a reusit s& c(stige )ncrederea lui @ruscio$, 'ai ales ca ur'are a atitudinii a$ute )n ti'pul e$eni'entelor din Ungaria 6octo',rie2noie',rie 1 956#, c?n* a primit *in part'a li*'rului de la Fre'lin 'isiunea de a reface partidul co'unist din aceast& ar&, mi+iun' *' car' +-a ac2itat cu +ucc'+. Su, influena celor petrecute )n Ungaria, regi'ul de la Bucuresti a luat 6)n dece',rie 1956# unele '&suri po+iti$e, )ntre care '&rirea salariilor p'ntru 'uncitori si intelectuali, a ,urselor pentru studeni, desfiinarea cotelor o,ligatorii )n cereale, pe care, )nc& din 19 6, &ranii era constr(nsi s& le predea statului. De ase'enea, unii intelectuali 0,urg*e+i1 au fost 0rea,ilitai1 +i =ncadrai )n instituii de cercetare stiinific& si de )n$&&'(nt. In 1957, 4*eorg*iu2De8 a reusit s&2i )nl&ture pe ulti'ii s&i ri$ali 13iron &on+tantin'+cu +i lo+i7 &2i+in':+c2i - car' au 7o+t '5clu+i *in Biroul 6olitic al &.&. al 6.3.). 0:?n* $+pat'l' a+igu rat1, liderul de la Bucuresti a decis s& porneasc& pe o nou& cale, $i+(nd deso$ieti+area Ro'(niei. 133

7. ROMANIA IN ANII 1958-1964

a# R-2*$.-*-$ 2*)+-'o* 0o1#-2#(- (1958) Dup& ce, )n anii 19 -19 ", 0rmata )o+i' a:u+'+' un rol important =n ascensiunea co'unistilor spre putere, treptat, pre+ena ei a )nceput s&2i inco'ode+e pe liderii politici ro'(ni, care doreau s& se eli,ere+e de su, tutela so$ietic& si s& de$in& conduc&torii reali ai Ro'(niei, )n consecin&, dup& se'narea tratatului cu Au+tria, =n mai 1955, 4*eorg*iu2 De8 a iniiat unele discuii cu 'e',rii Biroului "olitic al #o'itetului #entral al 6arti*ului 3uncitor'+c )om?n, :i<?n* r'trag'r'a trup'lor +o:i'tic' *in Ro'(nia. Aceast& pro,le'& a fost de+,&tut& )n august 1955 =n Biroul "olitic, care a sta,ilit ca 4*eorg*iu2De8 s& ridice pro,le'a retragerii trupelor so$ietice )n faa lui .S. @ruscio$, pri'ul2secretar al #o'itetului &'ntral al 6arti*ului &omuni+t al >niunii So:i'tic' +i pr'+'*int'l' &on+iliului *' 3ini+tri al >.).S.S. 6rudent din fire, 4*eorg*iu2De8 n2a dat curs acestei )ns&rcin&ri, ci a preferat s&21 foloseasc& pe E'il Bodn&ras 1 m'mbru =n Biroul 6olitic +i 'inistrul forelor ar'ate - care, datorit& trecutului s&u, se ,ucura de o deose,it& )ncredere din partea 3osco$ei. In ca+ul unei reacii dure a lui @ruscio$, 4*eorg*iu2De8 putea foarte usor s& pre+inte solicitarea ca o iniiati$& personal& a lui Bodn&ras. #onfor' scenariului sta,ilit, pro,le'a retragerii trupelor so$ietice a fost ridicat& cu pril'Cul :i<it'i lui 9ru+cio: =n )om?nia, =n <il'l' *' 21-26 augu+t 1955. )'7'rin*u-+' la ac'+t mom'nt, .S. @ruscio$ a$ea s& scrie/ ,fe neasteptate, tovarsul Bodnras a ridicat problema pentru care nu eram pregtit, chiar niciodat nu m gndisem la ea7. -uat prin +urprin*'r', 9ru+cio: a 2reacionat aspru4, dup& propria2i '&rturisire. Un participant la discuie, 4*eorg*e Apostol, )n acel 'o'ent pri'2secretar al #o'itetului #entral al "artidului 3uncitoresc Ro'(n, 'eniona c& liderul so$ietic 2a srit n picioare, aprins la fa si ne-a calificat pe toi drept naionalisti, antisovieticf. Desi @ruscio$ a p&r&sit 13

Ro'(nia sup&rat, c*estiunea retragerii trupelor Ar'atei Rosii era pus& si a de$enit o,iect de preocupare pentru conducerea so$ietic&. Se pare c& a e.istat o curgere de informaie4 dup& aceast& $i+it& a lui 9ru+cio:, *'oar'c' 0.-. Bra*7or*, $icepresedinte al Ageniei United !re"", a solicitat presedintelui #onsiliului de 3inistri, 4*eorg*iu2De8, un r&spuns )n leg&tur& cu retragerea trupelor so$ietice din Ro'(nia, p(n& la l octombri' 1955. R&spunsul - *i+cutat +i aprobat *' Biroul 6olitic -'eniona c&, dac& trupele str&ine aparin(nd statelor occidentale ar fi fost retrase din &rile apusene )n li'itele granielor lor naionale, iar grup&rile 'ilitare create )n :ccident ar fi fost lic*idate, atunci situaia s2ar fi +c2imbat +i 2este evident c ar fi nlturat si necesitatea pre$enei trupelor sovietice n &omnia s aceste trupe ar fi retrase din &omnia54! =n noi'mbri' 1955, cu prile8ul ani$ers&rii 3arii Re$oluii Socialiste din :cto',rie, .S. @ruscio$ a in$itat la 3osco$a o delegaie ro'(n&, de partid si de stat, )n frunte cu 4*eorg*iu2De8. Acesta nu a dat curs in$itaiei, su, prete.tul c& era ,olna$, iar delegaia a fost condus& de E'il Bodn&ras. "otri$it unor relat&ri, dup& recepia de la Fre'lin, acesta a a$ut o discuie cu @ruscio$ )n ti'pul c&reia pri'ul2secretar al #.#. al ".#.U.S. a spus/ 2 ovarse Bodnras, noi am hotrt s retragem tntpele sovietic e de $e teritoriul Romnie7. Era o declaraie confidenial&, neur'at& de $reo aciune practic&. /a +' put'a =n+cri' =ntr-un plan mai :a+t pri:in* *'t'n+ionar'a situaiei internaionale. .S. @ruscio$ era con$ins c& )n 0)ntrecerea pasnic&1 dintre cele dou& +i+t'm' - c'l +ociali+t +i c'l capitali+t - socialis'ul a$ea s& )n$ing&, de$enind un 'odel pentru toate popoarele lu'ii, )n spiritul acestei concepii, #o'itetul "olitic #onsultati$ al Tratatului de la %arso$ia a 7ormulat, la 2" ianuari' 1956, propun'r'a *' =nc2'i'r' a unui pact *' neagresiune )ntre &rile "actului ord2Atlantic si cele ale Tratatului de la 4ar+o:ia. >n pa+ important p' cal'a con+truirii un'i imagini po<iti:' a noii conduceri so$ietice a fost 'arcat de conda'narea cultului personalit&ii lui -4. Stalin de c&tre #ongresul al OO2lea al ".#.U.S. 6fe,ruarie 1956#. .S. @ruscio$ s2a pronunat pentru )nlocuirea 'etodelor de co'and&, $iolente, practicate de Stalin, cu discuii si consult&ri politice, )n aprilie 1956 a fost desfiinat Biroul In7ormati: al 6arti*'lor &omuni+t' +i 3uncitoresti, considerat o r&'&si& stalinist&, conducerea so$ietic& iniiind consf&tuiri ale partidelor 0fr&esti1, la care se adoptau declaraii co'une. 135

Rela.area inter$enit& )n raporturile din tr' >.).S.S. +i +tat'l' +ociali+t' a creat popoarelor din aceste &ri ilu+ia c& se puteau desprinde din sfera de do'inaie so$ietic&, )n toa'na anului 1956 au a$ut loc 'ari 'isc&ri sociale, politice si naionale )n "olonia si Ungaria. Dac& )n "olonia ':'ni'entele au putut fi inute su, control, )n Ungaria ele au luat un curs :iol'nt. Este se'nificati$ faptul c&, )n 'esa8ul s&u din 25 octombri' 1956, noul lider 'ag*iar I're agC, a anunat )nceperea negocierilor cu >.).S.S., =n :'*'r'a r'trag'rii trup'lor +o:i'tic' *in >ngaria. -a 3 noi'mbri', Imr' NagG a *'clarat n'utralitat'a >ngari'i, *ar a *oua <i trupele so$ietice au trecut la )n&,usirea re$oluiei. 5a )nceput, oficialit&ile ro'(ne au inut su, t&cere e$eni'entele din >ngaria, iar =n comunicatul +'mnat la 2" octombri' 1956 *' @2'org2iu-;'C +i lo+ip Bro< 1ito - cu oca+ia $i+itei delegaiei de partid si de stat rom?n' =n Iugo+la:ia - se aprecia c& nu era reco'anda,il& o inter$enie din afar& )n tre,urile interne ale altor &ri. -a l noi'mbri', N.S. 9ru+cio: +-a deplasat la Bucuresti, unde a a$ut discuii cu liderii Ro'(niei si #e*oslo$aciei, pe care i2a infor'at despre deci+ia Uniunii So$ietice de a pune cap&t prin for& 0contrare$oluiei1 din Ungaria. Dup& aceast& dat&, miCloacele de propagand& din Ro'(nia au conda'nat energic 0contrare$oluia1 si au susinut represiunea so$ietic&. 4u$ernul ro'(n a pus la dispo+iie 'i8loacele de co'unicaie ale &rii pentru deplasarea trup'lor +o:i'tic' +pr' >ngaria. Dup& )n&,usirea re$olui'i, la +olicitar'a con*uc'rii +o:i'tic', =n <iua *' 22 noi'mbri', @2'org2iu-;'C +-a *'pla+at la Bu*ap'+ta, un*' a participat la refacerea partidului co'unist ungar )n frunte cu F(d(r 9(nos. )n acelasi ti'p, 4*eorg*iu2De8 s2a asigurat c& noile autorit&i nu a$eau s& pro'o$e+e o politic& re$i+ionist&, )n condiiile )n care, )n ti'pul re$oluiei, se ceruse ane.area Transil$aniei la Ungaria. "rin acti$itatea sa depus& la Bu*ap'+ta, @2'org2iu-;'C a c?+tigat =ncr'*'r'a lui 9ru+cio:. 5a puin ti'p dup& e$eni'e nt'l' *in >ngaria, =n <il'l' *' 23 noi'm-bri'-3 *'c'mbri' 1956, o delegaie gu$erna'ental& ro'(n&, condus& de #*i$u Stoica, presedintele #onsiliului de 3inistri, s2a deplasat la 3osco$a, unde a purtat a'ple discuii cu liderii so$ietici, 'ai ales asupra pr obl'm'lor 'conomic'. 6otri:it (eclaraiei, dat& pu,licit&ii )n +iua de *'c'mbri', s2au a,ordat si unele aspecte ale cola,or&rii politice si 'ilitare, apreciindu2se c& staionarea $re'elnic& a unit&ilor 'ilitare so$ietice )n Ro'(nia era 136

necesar&, )n condiiile e.istenei )n Europa a unui ,loc 'ilitar agresi$ -N01.. 6' ba<a c'lor con:'nit' la 3o+co:a, =n <iua *' 15 aprili' 1957, a 7o+t +'mnat, la ni:'lul mini+trilor *' '5t'rn', Acordul r'7'ritor la +tatutul Curi*ic al trupelor so$ietice, staionate te'porar pe teritoriul Ro'(niei, ur'at de 'ai 'ulte con$enii speciale, referitoare la acordarea a8utorului reciproc )n pro,le'ele ur'&ririi si 8udec&rii infraciunilor si )n re+ol$area proceselor ci$ile, i$ite )n leg&tur& cu staionarea trupelor so$ietice, la 'odul si condiiile de folosire a ca+&r'ilor, cl&dirilor de ser$iciu, depo+itelor, aerodro'urilor, c('purilor de instrucie, energiei electrice, ser$iciilor comunal', la r'parar'a localurilor 7olo+it' *' trup'l' +o:i'tic', la r'ali<ar'a transporturilor fero$iare si teleco'unicaiilor, la apro$i+ionarea cu 'ateriale, la efecti$ele trupelor so$ietice si locurile lor de dislocare. Regula'entul de lucru al #o'isiei 'i.te ro'(no2so$ietice, constituit& pe ,a+a Acordului *in 15 aprili' 1957, a 7o+t aprobat abia p'+t' un an, la 10 aprili' 195". #o'parati$ cu con$eniile din 19 ", se re'arc& o 'ai clar& regle'entare a r&spunderilor din partea so$ieticilor, care nu 'ai a$eau *r'ptul *' a +' am'+t'ca =n tr'buril' int'rn' al' )om?niei- co'andanii erau o,ligai s& solicite acordul sau consi'&'(ntul gu$ernului ro'(n pentru 'iscarea trupelor, precu' si pentru aplicaii si 'ane$re 'ilitare. Un alt pas pe calea nor'ali+&rii raporturilor )ntre cele dou& state s2a reali+at prin desfiinar'a "o&rom1urilor +i pl'car'a con+ili'rilor +o:i'tici, =nc'p?n* cu luna 7'bruari' 1957. Apreciind c& se apropia 'o'entul decisi$ pentru a,ordarea probl'm'i r'trag'rii trup'lor +o:i'tic' *in )om?nia, @2'org2' @2'org2iu-De8 a *ot&r(t s& )nl&ture din conducer'a 6arti*ului 3uncitor'+c )om?n p' ulti'ii s&i ad$ersari, pentru a nu risca folosirea acestora de c&tre @ruscio$ )'potri$a sa. Dup& a'ple 'ane$re de culise a fost con$ocat& "lenara #.#. al 6.3.). !2"-29 iuni' 1957#, care a luat )n discuie 0acti$itatea antipartinic&1 desf&surat& de losif #*isine$sc*i si 3iron #onstantinescu. Asa cu' era de asteptat, cei doi au fost )nl&turai din Biroul "olitic si din &omit'tul &'ntral. 0+t7'l, =ntr'aga con*uc'r' a 6arti*ului 3uncitor'+c Ro'(n era alc&tuit& nu'ai din oa'eni de$otai lui 4*eorg*iu2De8. De ase'enea, au fost luate, cu' a' ar&tat, unele '&suri de destindere intern& 6desfiinarea cotelor o,ligatorii, cresterea salariilor, )',un&t&irea asistenei sociale 'tc.# 'enite s& atrag& 'asele de cet&eni al&turi de statul socialist. 137

#onsider(nd c& a$ea sanse de reusit&, 4*eorg*e 4*eorg*iu2De8 a a$ut o discuie cu .S. @ruscio$, )n care a ar&tat c& ad$ersarii Uniunii So$ietice apreciau c& regi'ul socialist din Ro'(nia se 'eninea nu'ai *atorit& tancurilor so$ietice- liderul politic ro'(n a sugerat c& ar fi fost ,ine s& se de'onstre+e lu'ii capitaliste c& socialis'ul se ,a+a pe 0)ncrederea poporului%. /ra o i*'' la car' 9ru+cio: +-a *o:'*it a 7i *'o+'bit *' +'n+ibil *'oar'c' >niun'a So:i'tic& era acu+at& c& i'pusese regi'uri politice n'popular' =n <ona /urop'i c'ntral' +i *' +u*-'+t, care se 'enineau nu'ai cu spri8inul Ar'atei Rosii. Recenta inter$enie 'ilitar& so$ietic& )n Ungaria era considerat& drept cea 'ai clar& do$ad& a acestei realit&i, )n consecin&, @ruscio$ a a8uns s& aprecie+e c& retragerea trupelor so$ietice din Ro'(nia putea constitui un e.celent 'i8loc de propagand& pentru gu$ernul de la 3osco$a, )n sensul c& aciona pentru detensionarea situaiei internaionale, o7'rin* un '5'mplu *'mn *' urmat +i *' +tat'l' *in N01. +i =n primul r?n* *' S>0. "e de alt& parte, U.R.S.S. dispunea de rac*ete, de ,o',e ato'ice si cu *idrogen care puteau aciona de pe teritoriul propriu, f&r& a 'ai fi ne$oie de pre+ena trupelor so$ietice )n Ro'(nia. Dup& )ndelungate reflecii, .S. @ruscio$ a decis s& $in& )n )nt('pinarea iniiati$ei lui 4*eorg*iu2De8. 5iderul so$ietic a discutat 'ai )nt(i cu 'aresalul Rodion 3alino$s<i, 'inistrul ap&r&rii al U.R.S.S.., care +i-a *at acor*ul p'ntru r'trag'r'a trup'lor +o:i'tic' *in )om?nia. 0poi, N.S. 9ru+cio: a ri*icat probl'ma =n 6r'<i*iul &omit'tului &'ntral al 6.&.U.S., care a apro,at te.tul scrisorii c&tre #o'itetul #entral al "artidului 3uncitoresc Ro'(n, )n aceast& scrisoare, se'nat& de .S. @ruscio$ la 17 aprili' 195", +' apr'cia( ,:(up prerea noastr, acum nu mai este necesar sederea trupelor sovietice pe teritoriul &epublicii "opulare Romne 7, *r'pt car' $&& al !.C. U!%! consider c ar trebui s discutm, *n tim$ul cel mai a$ro$iat, $ro,lema retra.erii forelor armate sovietice de pe teritoriul &epublicii "opulare &omne, re$olvnd-o po$itiv si publicnd un comunicat corespun$tor n presa4! )n r&spunsul din 23 aprili' 195", +'mnat *' @2'org2' @2'org2iu-;'C, prim-+'cr'tar al &.&. al 6.3.R., se ar&ta/ 20innd seama de mpre9urrile actuale favorabile, suntem de acord cu propunerea de a se renuna la staionarea mai departe a trupelor sovietice n &!"!&4! Discuiile dintre @ruscio$ si 4*eorg*iu2De8, precu' si sc*i',ul de +cri+ori =ntr' con*uc'ril' c'lor dou& &ri a$eau un caracter secret, nefiind 13"

aduse la cunostina opiniei pu,lice2 3i8loacele de infor'are )n 'as& din t' 3 .Uniunea So$ietic& si din celel l = % +ociali+t' 'rau a inun*at' *' o: car' 'ra propunerile iniiate de .S. @rus_H H pr'<'ntat ca un mar' t' + a *at campion al pcii". $ lar% pu&licit' % #onsf&tuirii de la 3osco$a, u *in 16-19 noi'mbri' 1957, la car' XX participat repre+entani ai partidelor ari a ' lui car' a comuni+t' +i muncitor'+ti *in 6 *' 7 H RH a*optat Mani#e"tul <iarul & pcii! In <iua *' 7 ianuari' 195", ,#E dcT 1 organul c'ntral al tic' anun 6arti*ului &omuni+t al >niunii So:Hi B a deci+ia gu$ernului de la +al' armat' cu 3osco$a pri$ind reducerea forelof 300.000 *' oam'ni, ublica =ntr' car' +i 1.000 staionai )n R De'ocrat& 4er'an& si ' 17.000 i'tul =n >ngaria. -a 31 marti' 195", So4 Supr'm al >.).S.S. a lan+at un 'r' Apel ctre statele lumii, prin car' _ a )ncetarea e.perienelor cu ar'e nucleare si aducea la cunostin& c& Uniunea So$ietic& decisese unilateral s& )ncete+e aceste e.periene. In <iua *' 2 mai 195", cu r77ll'Cul consf&tuirii #o'itetului atatulu "olitic #onsultati$ al statelor 'e',re ale T% A de la car' %arso$ia, desf&surat& la 3o+co:a, +-a a*optat (eclaraia prin +' r l' 6 pun'a r'ali<ar'a unui pact *' n'agr'+iun' =ntr' +tat'l' m'mbr' 1ratatului *' la 4ar+o:ia +i +tat'l' m'mbr' al' N01.. &u ac'la+i pril'C, &omit'tul 6olitic &on+ultati: a aprobat propunerea gu$ernului acor* cu u:'m so$ietic, pus& d g ul *' la Bucur'+ti, cu pri:ir' la r'trag'r'a *' p' t'ritoriul )om?ni'i a trup'lor 0rmat'i )o+ii. 6' aceast& ntr' ,a+& s2a se'nat un Acord ` 3inisterul Forelor Ar'ate ale 6 1 0 &r )'publicii 6opular' )om?n' +i 3ini+%X R 6 &rii al Uniunii itat'a Repu,licilor So:i'tic' Sociali+t' r'7'ritor la mo*al r'trag'rii trup'lor +o:i'tic' *in )om?nia =n >.).S.S., =n p'rioa*a 15 C 7ii'-15 augu+t u 195". tici rom n au ;in moti:' tactic', li*'rii poli7 ? i preferat ca plecarea Ar'atei Rosii s& fie pre+entat& ca o iniiati$& a gu$ernului de la 3osco$a, iar ei accept& aceast& deci+ie. *' a Regi'ul H Bucur'+ti a 'laborat un amplu program cu pril'Cul r'trag'rii 'lor trupL so$ietice, 'enit s& e.pri'e 0recunostina1 fa& de 7a & Ar'ata Rosie si = *' >.).S.S., s& la acredite+e un lon *' ideea c& Ro'(nia era o ar& socialist& sta,i @1 H 6H n&de8de al lag&rului +ociali+t. au o+t 6' parcur+ul lunilor iuni' +i iuli'X% H 5" organi<at' banc2't' +i * n 31 3 a car' + au ro+t t mitinguri o7icial' =n num'roa+' loc HH H H % H H i *i+cur+uri +o: 't c' =n cin+t'a pri't'ni'i rom?no-+H i i , )n staiile de cale ferat& au a uta ' fost adusi 'ii de cet&eni pentru a2i U H 6 o+ta+ii 0rmat'i *' a ' +i )o+ii car' p&r&seau Ro'(nia, a le )n'(na ,uc*ete 7 H ura -*rum bun%. 6rin 139

decret al "re+idiului 3arii Adun&ri aionale au fost decorai nu'erosi ofieri so$ietici cu ordine ale R.". Ro'(ne, iar )ntregul efecti$ al unit&ilor ar'atei so$ietice staionate pe teritoriul Ro'(niei a fost distins cu 'edalia , Lli,erarea de "u, 8u.ul #a"ci"t7. Dup& retragerea ulti'elor esaloane, #o'isia 'i.t& ro'(no2so$ietic& a continuat s& funcione+e, pentru a anali+a cererile unor cet&eni si instituii pri$ind plata desp&gu,irilor si reparaiilor pentru daunele pricinuite de trup'l' +o:i'tic'; =n 7apt, aproap' toat' c'r'ril' au 7o+t r'+pin+' ca ne)nte'eiate sau au fost tri'ise spre re+ol$are oficialit&ilor ro'(ne. Spre e.e'plu, )n sedina din 20 iuni' 195", #o'isia 'i.t& ro'(no2so$ietic& a constatat, )n unani'itate, c& toate e$eni'entele neo,isnuit' e.a'inate au fost s&$(rsite de 'ilitarii so$ietici 0)n 'od neintenionat si au un caracter )nt('pl&tor si i+olat1. In ti'p ce so$ieticii ur'&reau nediscutarea a,u+urilor si ilegalit&ilor, partea ro'(n& dorea s& lic*ide+e c(t mai rapi* probl'm'l' l'gate de pre+ena trupelor so$ietice, ne'aist&ruind )n aducerea de pro,e care ar fi prelungit discuiile. Astfel, la sedina din 29 iuli' 195", )n procesul2$er,al se conse'nau ur'&toarele/ ,:.und n consideraie retragerea trupelor sovietice staionate tem$orar $e teritoriul &epublicii "opulare &omne, precum si faptul c toate problemele care intr n competena Comisiei mi)te au fost e)aminate si re$olvate n ntregime, Comisia mi)t romno-sovietic consider c activitatea acesteia ncetea$, urmnd ca fiecare "arte s raporte$e despre acest lucru .u&ernului re"$ecti&7. Asa cu' era de asteptat, gu$ernul de la 3osco$a a c&utat s& o,in& ma5imum *' 7oloa+' propagan*i+tic' prin r'trag'r'a trup'lor +al' *in )om?nia. 0c'+t act 'ra pr'<'ntat ca o ini iati$& so$ietic&, 'enit& s& de'onstre+e sinceritatea politicii de destindere internaional& pe care o pro'o$a, ca un e.e'plu pe care ar fi tre,uit s&21 ur'e+e si statele occi*'ntal', mai al'+ S.>.0. 0+t7'l, ,R3&e"tia7, r'7'rin*u-+' la r'trag'r'a trup'lor +o:i'tic' *in )om?nia, pr'cum +i la r'*uc'r'a '7'cti:'lor trup'lor 0rmat'i )o+ii a7lat' p' t'ritoriul )'publicii ;'mocrat' @'rman', +cria, la 2 iuni' 195", c& aceste '&suri 2ar fi trebuit s ndemne "uterile Apusene s nfptuiasc msuri similare si ar fi $utut con"titui un *nce$ut $ractic, nete$ind calea spre o nelegere n problema retragerii forelor armate strine de pe teritoriile altor state! Ast$i este clar pentru toat lumea c o astfel de nelegere nu e)ist numai si numai din vina 8ccidentului @. -a r(ndul s&u, .S. @ruscio$, )n discursul rostit la 1" +'pt'mbri' 1959, *' la 1 0

tri,una Adun&rii 4enerale a ..N.>., a inut s& e$idenie+e se'nificaia iniiati$elor luate de Uniunea So$ietic& pentru consolidarea p&cii si *iminuar'a =ncord&rii internaionale, 'enion(nd, )n acest cadru, si faptul retragerii trupelor so$ietice din Ro'(nia. 5a $re'ea respecti$&, pe fondul confrunt&rilor dintre 0Est1 si 0%est1, actul plec&rii Ar'atei Rosii din Ro'(nia nu a fost interpretat la di'ensiunile lui istorice reale. 5iderii statelor occidentale, do'inai de o 'entalitate sectar&, preocupai s& nu acorde nici cel 'ai 'ic credit politicii so$ietice de destindere internaional&, au c&utat s& 'ini'ali+e+e se'nificaia retragerii Ar'atei Ro +ii *in )om?nia, pr'<'nt?n*-o ca o si'pl& aciune propagandistic&. Acest spirit s2a reg&sit )n pres& si )n celelalte 'i8loace de co'unicare )n 'as& din :ccident, care s2au li'itat la conse'narea e$eni'entului. ici liderii &rilor socialiste nu au dep&sit +abloan'l' i*'ologic' al' ti'pului, 'ulu'indu2se s& pre+inte e$eni'entul )n ter'enii #o'unicatului adoptat la consf&tuirea statelor 'e',re ale Tratatului de la %arso$ia. Este )ns& cert c& popoarele &rilor aflate su, ocupaia Uniunii So$ietice au pri$it retragerea Ar'atei Rosii din Ro'(nia cu sperana c& aceasta are s& plece si din celelalte state europene. Si poate au receptat acest act cu un senti'ent de in$idie c& ro'(nii reusiser& s& reali+e+e ceea ce pentru ei era doar un $is. Acest $is a$ea s& se )nf&ptuiasc& a,ia peste trei decenii si 8u'&tate, dup& 1991, ca ur'are a destr&'&rii Uniunii So$ietice. Dincolo de orice speculaii si interpret&ri, r&'(ne faptul c& Ro'(nia a 7o+t sin0ura ar socialist *in car' +au r'tra+ trup'l' +o:i'tic'. I+toria a de'onstrat c&, dup& plecarea Ar'atei Rosii, Ro'(nia a pornit pe calea afir'&rii independenei si su$eranit&ii sale, a resta,ilirii leg&turilor ce2i fuseser& inter+ise dup& c&derea 0cortinei de fier1. Iesirea de su, *ege'onia so$ietic& a necesitat 'ult& a,ilitate politic&, pentru a nu pro$oca o reacie dur& din partea 'arelui $ecin de la R&s&rit. Treptat, statele occidentale au )nceput s& pri$easc& cu interes aciunile Ro'(niei, trans'i(ndu2i se'nale )ncura8atoare, )n sperana c& a$ea s& se reali+e+e o 0fisur&1 )n 0,locul so$ietic1. 3ai ales dup& ce au aflat c& repre+entanii Ro'(niei s2au opus politicii de integrare econo'ic& a &rilor socialiste, pro'o$at& de .S. @ruscio$, prin care se ur'&rea o 2divi$iune socialist a munctr +ub egida so$ietic&, linie pe care liderii celorlalte state 'e',re ale #.A.E.R. au susinut2o cu 'ult& slug&rnicie. 1 1

;in +'pt'mbri' 195", la c'r'r'a & & al 6.3.)., con*uc'r'a *' la 3osco$a a )nceput s&2si retrag& consilierii din Ro'(nia 6cu e.cepia c?tor$a specialisti 'ilitari7, iar autorit&ile ro'(ne au putut aciona 'ai rela.at, )ncep(nd un proces de reconsiderare a tradiiilor si $alorilor naionale, de desc*idere spre :ccident. )n acelasi ti'p, s2au desf&surat intense tratati$e pentru regle'entarea definiti$& a pro,le'elor financiare )n suspensie )ntre Ro'(nia si statele occi*'ntal', 7apt c' a p'rmi+ =nc2'i'r'a unor acor*uri 'conomic' p' t'rm'n lung si o,inerea de credite pentru ac*i+iionarea de te*nologie 'odern&. "e plan internaional, oficialit&ile ro'(ne au )ncetat s& se 'ai alini'<' automat - asa cu' f&ceau celelalte (ri socialiste - la politica pro'o$at& *' >.).S.S. -a ..N.>. +i =n ca*rul altor organi+m' internaionale, diplo'aia ro'(neasc& a )nceput s& se indi$iduali+e+e, a*opt?nd atitudini proprii, care nu o dat& erau diferite de cele ale U.R.S.S. si ale sateliilor ei.

b# Desovietizarea Romniei. Declaraia din aprilie 1964 Dup& retragerea Ar'atei Rosii din Ro'(nia, regi'ul de la Bucuresti a continuat s& aduc& elogii Uniunii So$ietice si conduc&torilor ei, a luat '&suri represi$e )'potri$a celor care se opuneau, )ntr2o for'& sau alta, acestei orient&ri. Ti'p de circa un an s2au operat arest&ri, s2au organi+at sedine pu,lice de 0de'ascare1 a dus'anilor socialis'ului, aciuni ce amint'au *' =nc'putul anilor H50. Ele erau 'enite s& 0adoar'& $igilena1 Fre'linului, care tre,uia s& stie c& Ro'(nia constituia o 0$erig& puternic&1 a lag&rului socialist. "e de alt& parte, au )nceput taton&ri )n diferite capitale din :cci*'nt, =n :'*'r'a normalizrii relaiilor bilaterale/ gra$ deteriorate dup& 19 ". Delegaii econo'ice au $i+itat S.U.A., Frana, Italia, Repu,lica Federal& 4er'ania si alte state, reusind s& re+ol$e pro,le'a ,unurilor confiscate de Ro'(nia dup& cel de2al doilea r&+,oi 'ondial. "e aceast& ,a+& s2au =nc2'iat acor*uri =ntr' +tatul rom?n +i 7irm' occi*'ntal', :i<?n* mai al'+ *om'niul t'2nologi'i. ;in 1960 a )nceput un a'plu proces de deso$ieti+are a societ&ii ro'(nesti. Au fost desfiinate r(nd pe r(n* In+titutul $3a5im @orAi% !car' a de$enit Institutul de 5i',i Str&ine7, 5i,r&ria 0#artea Rus&1 6prin )nfiinarea 5i,r&riei pentru #artea Str&in&7, 3u+eul Ro'(no2Rus 6cl&direa a intrat
1 2

)ntr2un lung proces de restaurare dup& care aici +-a am'naCat 3u<'ul -it'raturii )om?n'#. S-a tr'cut la 'laborar'a *' noi manual' +colar', =n car' au 7o+t reintroduse personalit&ile de 'arc& ale istoriei, literaturii si stiinei ro'(nesti. Statul a in$estit su'e considera,ile )n )n$&&'(nt, stiin& si cultur&, s2au construit 'ii de scoli, +eci de institute de cercetare, facult&i, spitale, policlinici 'tc. 0u fost resta,ilite contactele culturale cu :ccidentulli',ile france+&, engle+&, ger'an& s2au reintrodus )n scoli 6al&turi de li',a rus&7. )'gimul a *':'nit mai r'la5at; *in 1960 +-a tr'cut la eliberarea deinuilor politici/ prin *'cr't' +ucc'+i:' *' amni+ti', =n augu+t 196 au 7o+t pu+i =n lib'rtat' ultimii 10.000 de deinui politici din Ro'(nia. #ei 'ai 'uli au pri'it pensii din partea statului, iar unii au fost re)ncadrai )n $ec*ile lor locuri de 'unc&, inclusi$ )n uni$ersit&i si institute de cercetare stiinific&. "olitica econo'ic& a continuat s& pun& accentul pe 6 industriali+ai1 H dar, al&turi de industria grea si de cea a construciilor de 'asini, s2a acordat o 'ai 'are atenie industriei ali'entare si celei produc&toare de ,unuri de consu' 6confecii, )nc&l&'inte, articole electro2casnice 'tc.#. Direciile o,ligatorii ale procesului de industriali+are erau consi*'rat'( 'l'ctri7icarea, 'ecani+area co'ple.&, auto'ati+area produciei, c*i'i+area, cresterea si de+$oltarea industriei constructoare de 'asini. In*u+tri'i rom?n'+ti i +-au alocat 7on*uri con+i*'rabil'. 0u 7o+t cr'at' capacit&i producti$e )n toate 8udeele, s2au electrificat maCoritat'a localit&ilor &rii, au fost construite 'ari o,iecti$e industriale, au ap&rut noi ra'uri si su,ra'uri econo'ice. )n fiecare oras s2a de+$oltat cel puin o platfor'& industrial& puternic&, cre(ndu2se nu'eroase locuri de 'unc& )n in*u+tri', +'r:icii, siste'ul sanitar, )n$&&'(nt 'tc. )ata acu'ul&rilor necesare in$estiiilor si industriali+&rii a fost de 20-25D, una *intr' c'l' mai ri*icat' *in lum'. Dup& !nc7eierea colectivizrii a0riculturii !n 1962, +-a a*optat un amplu program $i+(nd 'oderni+area acestei ra'uri a econo'iei naionale si cresterea produciei la *ectar. De ase'enea, s2au )nfiinat fer'e legu'icole, po'icole, cresc&torii de p&s&ri, porci, $iei 'tc. Situaia 'aterial& a populaiei +-a am'liorat, ca urmar' a r'<ultat'lor o,inute )n industrie si agricultur&. A )nceput construirea unor cartiere de locuine, aparta'entele fiind acordate gratuit )n folosin& 'uncitorilor. A sporit nu'&rul locurilor )n staiunile de odi*n& si trata'ent. Satul H1 3

ro'(nesc tradiional a suferit uriase transfor'&ri, )nf&isarea lui s2a sc*i',at at(t din punct de $edere 'aterial 6construcii, dru'uri, curent 'l'ctric, autobu<' 'tc.#, c(t si spiritual, prin pierderea dorinei ancestrale a &ranilor de a lucra p&'(ntul. -a =nc'putul anilor H60, pe piaa ro'(neasca au reap&rut unele produse din statele occidentale. Au fost ac*i+iionate fil'e, s2au organi+at e.po+iii, concerte, festi$aluri la care erau pre+ente personalit&i 'arcante at(t din 0lag&rul1 socialist, c(t si din :ccident. Au fost aduse unele 'odific&ri la #onstituia din 1952, )nl&tur(ndu2se restriciile )n pri$ina e.ercit&rii dreptului de $ot de c&tre anu'ite categorii de cet&eni. In 1961, )n locul "re+idiului 3arii Adun&ri aional' a 7o+t cr'at Co"0#'#)' ,- S2$2 al )'publicii 6opular' )om?n', organ al put'rii aflat su, controlul 3arii Adun&ri aionale si r&spun+&tor )n faa acesteia pentru acti$itatea sa. 5a 21 marti' 1961, <8-o*.8- <8-o*.8#)3-7 a 7o+t ales )n funcia *' pr'+'*int' al &on+iliului *' Stat, iar Io" <8-o*.8- M$)*-* a *':'nit pr'+'*int'l' &on+iliului *' 3ini+tri. &'i *oi li*'ri politici - @2'org2' @2'org2iu-;'C +i Ion @2'org2' 3aur'r - au fost arti+anii politicii de independen& si su$eranitate a )om?ni'i. &on*uc'r'a *' la Bucur'+ti a pro7itat *' con7lictul *intr' &2ina si Uniunea So$ietic& pentru a2si afir'a propria sa po+iie, diferit& de cea a 3osco$ei, )n pro,le'ele $ieii internaionale, precu' si ale raporturilor *intr' parti*'l' comuni+t' +i muncitor'+ti. Un 'o'ent esenial, cu larg ecou intern si internaional, s2a =nr'gi+trat =n $+*#'#- 1964, c(nd s2a f&cut pu,lic& si )ntr2o 'anier& categoric& noua orientare a gu$ernanilor de la Bucuresti, )n Declaraia cu privire la po$iia "artidului +uncitoresc &omn n problemele miscrii comuniste si muncitoresti internaionale s2a afir'at c& Ro'(nia pro'o$ea+& principiile su$eranit&ii si independenei naionale, ale n'am'+t'cului =n a7ac'ril' int'rn', a:antaCului +i r'+p'ctului r'ciproc. "artidul 3uncitoresc Ro'(n se pronuna pentru recunoasterea specificit&ii naionale, istorice, )nelegerea si acceptarea di$ersit&ii de condiii ale de+$olt&rii fiec&rei &ri. In *ocum'nt +' pr'ci<a( &espectarea strict a principiului potrivit cruia toate partidele mar)ist-leniniste sunt egale n drepturi, a neamestecului n treburile interne ale altor partide, a dreptului e)clusiv al fiecrui $artid de a1"i re3ol&a $ro,lemele $olitice "i or.ani3atorice, de a1"i de"emna conducerea, de a1 "i orienta mem,ru a"u$ra $ro,lemelor $oliticii 1

interne si internaionale, repre$int condiia esenial pentni soluionarea 9ust a problemelor divergente, ca si a oricror probleme pe care le ridic lu$ta lor comuna7, =n ac'+t +pirit, (eclaraia apr'cia( ,:1u e)ist si mi poate e)ista un partid printe si un partid fiu, partide superioare si partide "u,ordonate7. &u alt' cu:int', )om?nia nu mai recunostea supre'aia Uniunii So$ietice si nici rolul conduc&tor al "artidului #o'unist al Uniunii So$ietice )n relaiile internaionale. 6.3.R. se considera responsa,il pentru politica sa nu'ai )n faa poporului ro'(n. (eclaraia *in aprili' 196 a a$ut un 'are ecou internaional, 'ai al'+ =n +tat'l' occi*'ntal', car' au apr'ciat-o - p' *r'pt cu:?nt - ca )nceputul unei noi perioade )n e$oluia politicii interne si internaionale a Ro'(niei, ca un act de independen& fa& de 3osco$a.

1 5

#%CIE,A,EA R%()NEA#C* <N PERI%ADA 19641974

a# Politica intern8 liberalizarea si limitele ei


Dup& adoptarea (eclaraiei *in aprili' 196 a ur'at o perioad& de '#;-*$'#6$*- a societ&ii socialiste din Ro'(nia, )nceput& )n ti'pul lui 4*eorg*e 4*eorg*iu2De8, aceast& orientare a continuat si dup& 'oartea sa, sur$enit& )n 'artie 1965. =n )om?nia anilor 196 -197 s2a cre+ut )ntr2o desc*idere larg& spre de'ocraie- s2au f&cut unele )ncerc&ri de 'ateriali+are a pieei li,ere, de desc&tusare a forelor intelectuale, s2au de+$oltat contactele cu :ccidentul. Aceast& li,erali+are a$ea loc )n anu'ite '# #2-, i'puse de e.istena unui regi' de esen& totalitar&. Noul li*'r, N#(o'$- C-$)0-0(), a iniiat a'ple aciuni $i+(nd reorgani+area statului si a societ&ii, )n iulie 1965, 6arti*ul 3uncitor'+c )om?n +i-a luat num'l' *' 6arti*ul &omuni+t )om?n, iar num'rotar'a congreselor acestuia a )nceput cu anul cre&rii 6.&.). !1921#. 0+t7'l, &ongr'+ul al I4-l'a al 6.3.). a *':'nit &ongr'+ul al IQ-l'a al 6.&.R. Dup& 1965 s2a pus accentul pe ideea renun&rii la 0'odelul unic1 de construire a socialis'ului, sta,ilindu2se c& se i'punea luarea )n considerare a condiiilor specifice din fiecare ar&. -a 21 augu+t 1965 a 7ost adopt& o nou& #onstituie, prin care Ro'(nia )si lua nu'ele de Repu,lica Socialist& Ro'(nia. Articolul l al #onstituiei pre$edea c& &epublica %ocialist &omnia este stat al oamenilor muncii de la ora"e "i "ate, "u&eran, inde$endent "i unitar7, =n *'c'mbri' 1967, icolae #eausescu a fost ales )n funcia de presedinte al &on+iliului *' Stat. =n 196" a fost reali+at& o a'pl& refor'& ad'inistrati$&, prin care s2a renunat la denu'irile so$ietice 6raion, regiune7 si s2a re$enit la unitatea ad'inistrati$& tradiional&/ 8udeul. &egalitatea socialist5 a de$enit o preocupare i'portant& a liderilor politici *in )om?nia, =n aprili' 196" au 7o+t *'ma+cat' abu<uril' +i
1 6

ilegalit&ile din ti'pul lui 4*eorg*e 4*eorg*iu2De8, fiind reabilitai mai 'uli acti$isti de partid, )n frunte cu 5ucreiu "&tr&scanu. Deci+ia a a$ut un caracter politic, deoarece nu au fost luate '&suri )'potri$a celor care au condus aparatul de represiune. Din contr&, fostul sef al Securit&ii, generalul 0l'5an*ru Nicol+c2i, a fost decorat pentru 0contri,uia adus& la $ictoria +ociali+mului%. : rela.are a inter$enit )n relaia dintre stat si ,iseric&. S2au desc*is 'ai 'ulte se'inarii teologice si a crescut nu'&rul de studeni la Facultatea *' 1'ologi' *in Bucur'+ti. 0u 7o+t r'no$ate 'ai 'ulte ,iserici si '&n&stiri. "rin 5egea )n$&&'(ntului din 196", a fost sta,ilit )n$&&'(ntul g'n'ral obligatoriu *' 10 cla+'. ;in 1965 +-a intro*u+ gratuitat'a 'anualelor scolare pentru toi ele$ii 6clasele I2 OII7. Au fost )nfiinate noi uni$ersit&i - la &raio:a !1965# +i Bra+o: !1971#. S2au dat )n folosin& 'ai 'ulte c&'ine studenesti )n Bucuresti, Iasi, Ti'isoara, #lu8. In 1970 a fost inaugurat noul ansa',lu de cl&diri aparin(nd Institutului "olite*nic din Bucur'+ti. S-a =nr'gistrat si o anu'it& rela are ideolo0ic. In manual'l' +colar' au fost introduse personalit&i de+a$uate $e*e'ent la )nceputul anilor H50( 1itu 3aior'+cu, @'org' #&linescu, :cta$ian 4oga, Tudor Arg*e+i. Au ap&rut noi re$iste literare, )n care se de+,&teau pro,le'ele creaiei naionale +i uni:'r+al'. S-au a7irmat put'rnic romanci'rii 3arin 6r'*a +i /ug'n Barbu, precu' si tinerii poei ic*ita St&nescu si 3arin Sorescu. I+toria - 'ai ales cea naional& - a re)nceput s& fie cercetat& pe ,a+& *' *ocum'nt'. ;in 1967 +-a '*itat r':i+ta $3Cgo<<H8 i"toric7, car' a a:ut un rol important =n populari<ar'a i+tori'i, inclu+i: prin publicar'a unor *ocum'nt' +i m'morii in'*it'. In 196" s2a creat Societatea de Stiine I+toric' *in )om?nia, iar =n 1972 s2a desc*is 3u+eul aional de Istorie al Ro'(niei. Au fost pu,licate lucr&ri de cert& $aloare pri$ind istoria $ec*e !4la*imir ;umitr'+cu, Ion N'+tor#, 'edie$al& 6".". "anaitescu, Stefan "ascu7, 'odern& !;a:i* 6ro*an, &on+tantin &. @iur'+cu#. )'<ultat' deose,ite s2au )nregistrat )n do'eniul stiinelor e.acte si te*nice, re'arca,ile fiind re+ultatele o,inute de :cta$ :nicescu 6'ecanic&7, #ostin D. eniescu 6c*i'ie7, @oria @ulu,ei 6fi+ic&7 'tc. In *om'niul 'edicinei s2a i'pus Institutul aional de 4erontologi' +i @'riatri', con*u+ *' 0na 0+ian, car' a +i cr'at noi m'*icam'nt' KA"la&ital +i >ero&ital9. Ar*itecii si constructorii au putut s&2si pun& )n $aloare capacit&ile creatoare, at(t prin reali+area unor cartiere de locuine, c(t si prin opere 1 7

unic', pr'cum 6alatul 1'l':i<iunii )om?n', 1'atrul *' Stat *in 1?rgu3ures, "alatul "olitico2Ad'inistrati$ din Baia23are, Sala "oli$alent& din Bucuresti, Aeroportul Internaional :topeni. #ontactele culturale s2au 'ultiplicat, 'ul i tin'ri rom?ni 7iin* trimi+i la +tu*ii =n +tat'l' occi*'ntal'; +-au *'+c2i+ $c'ntr' cultural'% al' )om?ni'i )n Italia, Frana, S.U.A., 4er'ania 'tc. ,ilmul rom?n'+c 'ra pr'<'nt la maril' 7'+ti:aluri, inclu+i: la c'l *' la &ann'+. Dup& ce, )n 1957, Ion "opescu24opo o,inuse 3arele pre'iu p'ntru 7ilmul *' *'+'n' animat' ,LcurtM i"torie7, =n 1965, -i:iu &iul'i a c?+tigat pr'miul p'ntru r'gi' cu 7ilmul pdurea spn$urailor4, iar =n 1966 pr'miul O$era !rima a 7o+t acor*at lui 3irc'a 3ur'+an p'ntru 7ilmul &scoala4 6adaptare dup& ro'anul lui 5i$iu Re,reanu7. "olitica econo'ic& a cunoscut dup& 196 o anu'it& 'odificare. #onferina aional& a 6.&.). *in *'c'mbri' 1967 a *ot&r(t o larg& descentrali+are a acti$it&ii econo'ice, planul unic adoptat la ni$el naional conin(nd nu'ai c(i$a indicatori de ,a+&. S2a pus un accent deose,it pe 'oderni+area si renta,ili+area )ntreprinderilor industriale. Statul ro'(n a contractat i'portante )'pru'uturi e.terne, pe ,a+a c&rora a ac*i+iionat 'asini si utila8e 'oderne pentru econo'ia naional&. Au fost construite 'ari )ntreprinderi industriale )n aproape toate 8udeele &rii. Au ap&rut plat7orm' in*u+trial' mo*'rn', mai al'+ =n *om'nii *' :?r7 ca 'l'ctronica, 'l'ctrot'2nica, p'troc2imia. ;in 196", Ro'(nia a )nceput s& produc& auto'o,ilul 0Dac;a1 6)n cola,orare cu fir'a france+& ,Rtenault79, iar =n 1969 a r'ali<at primul 'licopt'r( I.A.R.101F 6)n cola,orare cu fir'a france+& Alouette79, =n 1970 a intrat )n funciune pri'a tur,in& a #entralei @idroelectrice de la "orile de Dier . A )nceput aciunea de electrificare a transporturilor pe c&ile ferate 6pri'ul traseu electrificat, Bucuresti2Braso$, s2a dat )n folosin& )n 196"#. 0gricultura a cuno+cut un proc'+ *' mo*'rni<ar' prin m'cani<ar'a lucr&rilor, folosirea pe scar& larg& a )ngr&s&'intelor c*i'ice si pesticidelor, asigurarea de specialisti 6agrono'i, 'edici $eterinari7, crearea de staiuni pentru cercet&ri, )n care se o,ineau noi soiuri de plante si rase de ani'ale cu o pro*ucti$itate ridicat&. #o'erul a )nregistrat o puternic& de+$oltare. Din 1970 a 7o+t organi<at, anual, rgul Internaional Bucuresti, care se ,ucura de o larg& participare a fir'elor industriale din Europa, Asia si A'erica. Ro'(nia a )nceput s& e.porte pe scar& larg& 'asini si utila8e, unele dintre ele - pr'cum 1 "

sondele pentru e.tracia petrolului reali+ate la "loiesti si tractoarele pro*u+' Ia Bra+o: - 7iin* printr' c'l' mai p'r7ormant' *in lum'. N#1-')' ,- 2*$# a cunoscut o sensi,il& )',un&t&ire, piaa ro'(neasc& fiind, practic, cea 'ai ,ine apro$i;ionat& din )ntregul 0lag&r1 socialist. S2a desf&surat un a'plu progra' de construcii de locuine, care erau oferite gratuit cet&enilor, 'ai ales 'uncitorilor de la 'arile )ntreprinderi in*u+triale. Asistena 'edical& gratuit& s2a generali+at. Au fost a'ena8ate noi staiuni de odi*n& si trata'ent, )ntre care cele de pe litoralul 3&rii egre. Aparatele de radio, tele$i+oarele, 'asinile de sp&lat, frigiderele, auto'o,ilele au intrat )n $iaa cotidian& a ro'(nilor. #ea 'ai spectaculoas& transfor'are a cunoscut2o satul ro'(nesc. "e de o parte, tradiia s2a 'odificat, sl&,ind sau c*iar disp&r(nd $ec*i o,iceiuri si portul popular )n 'ulte localit&i rurale, iar pe de alt& parte, asaltul mo*'rni<&rii a i'pus aspiraii, 'entalit&i si 'oduri de $ia& diferite co'parati$ cu perioada inter,elic&. %iaa satului cap&t& rit'uri 'ai )nalte de desf&surare, oa'enii fiind 'ai pre+eni )n acti$itatea co'unit&ii. S2au 'oderni+at locuinele, au ap&rut case construite dup& tipare ur,ane, dotate cu 'o,il& cu'p&rat& de la oras, cu so,e de teracot& 'tc. Transfor'&rile radicale pe care le2a cunoscut fa'ilia 6ca funcie si structur&7 su, i'pactul industriali+&rii si ur,ani+&rii s2au 'ateriali+at )n cresterea duratei scolari+&rii si instruirii )n general, participarea fe'eii la acti$it&i econo'ice neagricole, cresterea 'o,ilit&ii sociale, sc&derea 'ortalit&ii infantile, de+$oltarea siste'ului de asigur&ri sociale, cresterea standardului de $ia&, reducerea costului cresterii si educaiei copiilor, sl&,irea influenei religiei si a nor'elor 'orale. "e de alt& parte, un i'pact profund negati$ 12a a$ut decretul &on+iliului *' Stat *in octombri' 1966 prin car' +-a int'r<i+ =ntr'rup'r'a cur+ului +arcinii p'ntru 7'm'il' care a$eau 'ai puin de trei copii. Deoarece )n Ro'(nia nu se g&seau contracepti$e, foarte 'ulte fe'ei au recurs la a$orturi spontane, )n ur'a c&rora nu puine si2au pierdut $iaa. b# Politica e tern8 implicarea Romniei !n marile probleme $'- ') ## "olitica e.tern& a Ro'(niei a$ea la ,a+& patru +*#"(#+##, 7ormulat' )nc& din aprilie 196 , care se ,ucurau de o larg& recunoastere internaional&/ egalitatea )n drepturi, nea'estecul )n tre,urile interne, integritatea teritorial& si su$eranitatea naional&, a:antaCul r'ciproc. 1 9

Dup& 196 , =n timp c' c'l'lalt' +tat' +ociali+t' 'urop'n' urmau =nt?i totul linia 3osco$ei, Ro'(nia pro'o$a o politic& de e.tindere a relaiilor de cooperare cu lu'ea occidental&. Independena Ro'(niei )n politica e.tern& s2a 'ateriali+at )n for'e 'ultiple/ $i+ita unor lideri occidentali, pr'cum &2arl'+ *' @aull', presedintele Franei !196"#, )ic2ar* Ni5on !1969# +i @'ral* ,or* !1975#, presedinii S.U.A.- 'eninerea unor relaii cor*ial' cu Iugo+la:ia; +tabilir'a *' relaii diplo'atice cu Repu,lica Federal& 4er'ania- 'eninerea relaiilor diplo'atice cu Israelul, )n conte.tul r&+,oiului dintre acest stat si &rile ara,e. Ro'(nia a aderat la i'portante organis'e internaionale 6Fondul 3onetar Internaional, Banca 3ondial&7, a se'nat acorduri de cola,orare cu #o'unitatea Econo'ic& European& 6care reunea statele capitaliste7. #a o recunoastere a politicii internaionale pro'o$ate de Ro'(nia, )n 1967, 'inistrul s&u de e.terne, #orneliu 3&nescu, a fost ales presedintele Adun&rii 4enerale a ..N.>., fiind cel dint(i diplo'at dintr2o ar& socialist& care a ocupat aceast& )nalt& funcie. Atitudinea fer'&, de conda'nare energic& a inter$eniei U.R.S.S. si a altor state 'e',re ale Tratatului de la %arso$ia )'potri$a #e*oslo$aciei, =n augu+t 196", declaraia lui icolae #eausescu, potri$it c&reia Ro'(nia a$ea s&2si apere cu orice pre independena si integritatea teritorial&, au creat un puternic senti'ent de solidaritate naional&. "oporul ro'(n a susinut aceast& atitudine a lui #eausescu. )n acel conte.t, nu'erosi cet&eni ro'(ni, inclusi$ fosti deinui politici, au intrat )n 6.&.R. "rin politica pro'o$at& si i'plicarea sa )n re+ol$area unor pro,le'e co'ple.e ale conte'poraneit&ii, liderul politic ro'(n a do,(n*it un aut'ntic pr'+tigiu internaional. ;in 196", succesele o,inute pe plan intern si internaional au )nceput s& fie puse de propaganda de partid pe sea'a unui singur o'/ icolae #eausescu. Astfel, a )nceput s& se cree+e un cult al personalit&ii acestuia. "e de alt& parte, #eausescu a profitat de acest conte.t pentru a2si consolida put'r'a. -a &ongr'+ul al Q-l'a al 6.&.)., *in 1969, s2a instituit funcia de secretar general al partidului- acesta era ales de #ongres si nu de #o'itetul #entral, ca p(n& atunci. Astfel, secretarul general nu 'ai era, nici '&car din punct *' :'*'r' 7ormal, +ubor*onat &omit'tului &'ntral. =n 1971, dup& o $i+it& )n #*ina si )n #oreea de ord, icolae #eausescu, profund i'presionat de cultul personalit&ii celor doi lideri !3ao N' ;ong si Fi' Ir Sen7, a decis s& se aplice pe 'eleagurile Ro'(niei 150

ase'enea practici. Una dintre pri'ele aciuni a fost adoptareM unui plan de '&suri $i+(nd acti$itatea politico2 educati$&, reafir'area 0spiritului 'uncitoresc re$oluionar1 )n )ntreaga acti$itate econo'ica si social&. A fost criticat 0spiritul intelectual ist1 pro'o$at )n 'unca de propagand&- s2a )nfiinat #onsiliul #ulturii si Educaiei Socialiste, ca organ de partid si de +tat. )n funcii de conducere au fost pro'o$ai 0oa'eni noi1, de$otai lui Nicola' &'au+'+cu. =n 1973, soia acestuia, Elena #eausescu, a fost aleas& )n #o'itetul "olitic E.ecuti$, de$enind, treptat, a doua persoan& )n con*uc'r'a parti*ului +i +tatului. 6rin +i+t'mul $rotirii ca*r'lor%, nici un acti:i st nu 'ai era sigur pe postul s&u, astfel c& 'uli dintre acestia, pentai a se 'enine )n funciile de conducere, au adoptat o atitudine slugarnic& fa& de icolae #eausescu. S2au acu'ulat astfel pre'isele instaur&rii cultului personalit&ii, care a$ea s& do'ine societatea ro'(neasc&, )ncep(nd cu 197 , c?n* Nicola' &'au+'+cu a *':'nit c'l *int?i pr'+'*int' al )om?ni'i.

151

9. ANII C&$,&$&I PER#%NA$I,*'II (1974-1989)

a# #ituaia intern8 realizri si crize 0nul 197 a marcat pr'luar'a tuturor p?rg2iilor *' con*uc'r' *' c&tre icolae #eausescu. A fost 'odificat& #onstituia, fiind instituit& funcia de +*-0-,#"2- $' R-+);'#(## So(#$'#02Ro !"#$. -a 2" marti' 197 , )n aceast& funcie a fost ales icolae #eausescu. )n aceeasi +i, Ion @2'org2' 3aur'r, car' a:u+'+' un rol important at?t =n al'g'r'a lui Nicola' &'au+'+cu =n 7runt'a parti*ului, =n marti' 1965, c?t +i =n proc'+ul *' li,erali+are, de destindere intern& si de de+$oltare a relaiilor Ro'(niei cu lu'ea occidental&, a de'isionat din fruntea gu$ernului, )n funcia de presedinte al #onsiliului de 3inistri a fost ales 3area 3&nescu, un apropiat al fa'iliei #eausescu. &ongr'+ul al QI-l'a al 6.&.R., desf&surat )n noie',rie 197 , a a*optat "rogramul "artidului Comunist &omn de furire a societii socialiste multilateral de$voltate si naintare a &omniei spre comunism, care trasa liniile de e$oluie a &rii )n ur'&torii 20-25 ani. Se preconi+a de+$oltarea puternic& a forelor de producie, a producti$it&ii 'uncii, a )n$&&'(ntului, stiinei si culturii, ridicarea ni$elului de ci$ili+aie a )ntregului popor. "rin )ndeplinirea acestui progra' se considera c& 0se $a desc*ide calea trecerii la fa+a superioar& a socialis'ului - +oci'tat'a co'unist&1. 6'rioa*a 197 - 19"9 a 7o+t '5tr'm *' contra*ictori', =n -(o"o #$ naional au continuat e$oluiile po+iti$e din perioada anterioar&, p(n& )n 19"0-19"1. S-a '5tin+ colaborar'a cu 7irm' in*u+trial' *in +tat'l' occidentale, )n $ederea 'oderni+&rii si de+$olt&rii unor )ntreprinderi rom?nesti. "rocesul de rete*nologi+are a econo'iei naionale s2a desf&surat )ntr2 un rit' accelerat. Stiina ro'(neasc& a fost racordat& la ni$elul e.igenelor 'ondiale, )n 1975, )om?nia r'ali<a calculatorul =eli4121/, cu o capacitat' *' 300.000 operaii pe secund&, )n acelasi an, a intrat )n
152

funciune pri'a platfor'& pentru e.ploatarea ieiului si a ga+elor naturale din 3area eagr&, iar p(n& )n 19"9 s2au 'ai dat )n folosin& alte sase ase'enea platfor'e. A )nceput construcia centralei nucleare de la #erna$od& 6)n cola,orare cu #anada7 si a U+inei de Ap& 4rea de la @al(nga 6l(ng& Dro,eta Turnu2Se$erin7. In 19"6 +-a inaugurat po*ul ruti'r si fero$iar )ntre Fetesti si #erna$od&. A continuat aciunea de electrificare a transportului pe calea ferat&, s2 au construit +eci de na$e flu$iale si 'ariti'e pentru transportul de 'inereuri si petrol, )n 19"0, la Br&ila, a fost lansat& la ap& pri'a na$& de pescuit oceanic, ur'at& de altele, astfel c& )n 19"9 Ro'(nia se plasa pe locul al doilea )n lu'e 6dup& U.R.S.S.7 )n pri$ina capacit&ii si a nu'&rului de $ase din acest do'eniu. In 197 s2a inaugurat dru'ul naional Transf&g&r&san. )n 1979 s2a dat )n folosin& pri'ul tronson al 'etroului din Bucuresti, )n 19" s2a )nc*eiat construcia canalului Dun&re23area eagr&astfel, a fost redus traseul pe ap& dintre #erna$od& si #onstana. Ro'(nia a de$enit o ar& produc&toare de a$ioane - =n 19"2 a a:ut loc <borul a:ionului *' pa+ag'ri ).3-B0& 111, con+truit =n cola,orare cu o fir'& din 3area Britanic- p(n& )n 19"9 au 7o+t con+truit' 9 a+'m'n'a aparat'. ;in 19"7, Ro'(nia a )nceput s& construiasc& a$ioane de $(n&toare si ,o',arda'ent la I.A.R. - Bra+o:, pr'cum +i a:ioan' *' bombar*am'nt !=n colaborar' cu Iugo+la:ia# la &raio:a, =n 19"1, pilotul ro'(n Du'itru "runariu a efectuat un +,or )n spaiul cos'ic pe na$a so$ietic& ,Loiu31'(7. )n agricultur& au continuat dotarea cu 'asini si tractoare, folosirea pe scar& larg& a insectofungicidelor si a )ngr&s&'intelor c*i'ice. S2a trecut la aplicarea unui $ast plan de )',un&t&iri funciare si au fost irigate peste 3 milioan' 2a. S-au con+truit noi combinat' a:icol' +i *' cr'+t'r' a porcilor. %" ,o -"#)' 0o(#$' s2a 'eninut politica de susinere din partea statului a unor utilit&i pu,lice 6scoli, gr&dinie, spitale7. S2a accelerat progra'ul $i+(nd construcia de locuine, dintre care o parte se reparti+a gratuit cet&enilor, iar cealalt& parte era $(ndut& prin oficiile pentru construirea de locuine proprietate personal&. !nvmntul si cultura s2au de+$oltat, )nregistr(ndu2se re+ultate in$idiate de celelalte 0&ri socialiste surori1, care continuau s& ur'e+e linia politic& si ideologic& trasat& de Fre'lin, )n 19"0, funcionau 16 l'ctorat' *' li',a, literatura si ci$ili+aia ro'(neasc& )n 36 *' c'ntr' uni:'r+itar' *in str&in&tate, )n acelasi an, )n Ro'(nia studiau circa 15.000 *' tin'ri *in 5" *' +tat' al' lumii. 153

#a o apreciere a re+ultatelor o,inute de istoricii ro'(ni, )n 19"0 s2a desf&surat la Bucuresti cel de2al O%2lea #ongres Internaional de Stiine I+toric'. S2au pu,licat lucr&ri pri$ind r&scoala lui @orea !;a:i* 6ro*an#, f&urirea statului naional unitar 6Stefan "ascu7. Istoria de dup& 191" a )nceput s& fie a,ordat& pe ,a+& de docu'ente, pu,lic(ndu2se lucr&ri eseniale pri$ind partidele politice, 'onar*ia, regi'ul politic din perioada inter,elic&, )n do'eniul literaturii s2au re'arcat ro'ancierul 3arin "reda KDelirul 1 1975, 1iaa ca o prad 1 1977#, criticul lit'rar 0l'5an*ru 6iru ,Istoria literaturii romne din cele mai vechi timpuri pn a$i S 19"1#. 0u 7o+t publicat' 16 :olum' *in 8pera complet a lui 3i*ai E'inescu 6ediie iniiat& de "erpessicius7. ,ilmul rom?n'+c a ':ocat acti:itat'a unor mari p ersonalit&i ,Burebista, +ircea cel Btrn, %tefan cel +are, (imitrie Cantemir- +i ':'nim'nt' ,Independena *in 1"77#. S-au ri*icat num'roa+' +tatui K+te#an cel Mare 1 4a+lui, Mi<ai )itea3ul 1 &luC, Avram lncii 1 1?rgu-3ur'+, Independena 1 la &ala7at +i Ia+i 'tc.#. S-au con+truit $c'ntr' ci:ic'% =n aproap' toat' maril' ora+', 2ot'luri KMoldo&a Ia+i, Delta1 1ulc'a, -ucure"ti +i (orobani 1 )n capital&7, 'aga+ine KUnirea, -ucur O,or =n Bucur'+ti, Tomi" )n #onstana, !etroda&a 1 "iatra ea' 'tc.#, c'ntr' cultural-+porti:' K!alatul +$orturilor "i Culturii, !alatul !ionierilor - Bucur'+ti#. Au fost restaurate unele 'onu'ente istorice si de art& KTro$<aeum Tra8ani *' la 0*amcli+i, Curtea (omneasc *' la &?mpulung, 7o+t'l' $alate re.ale de la #otroceni, Scro$istea si S&$(rsin, Biserica *eagr *in Bra+o:, mnstirea Eure$ 1 4?lc'a 'tc.#. Ele$ii din Ro'(nia au o,inut perfor'ane e.cepionale la oli'piadele internaionale 6'ai ales la 'ate'atic&7. S2au )nregistrat 'ari 0)((-0- 0+o*2#1- la campionat' mon*ial' +i 'urop'n'. Sporti:i pr'cum Na*ia #o'&neci 6care )n 1976, la :li'piada de la 3ontereal, a o,inut pri'a not& de l : din istoria gi'nasticii 'ondiale, a c(stigat trei 'edalii de aur#, I:an "aaic*in 6caiac2 canoie7, Ilie &stase si Ion 1iriac !t'ni+ *' c('p7 erau cunoscui pe toate 'eridianele lu'ii. E$oluiile po+iti$e, )n esena lor, dar care se )nscriau )n e.igenele politicii "artidului #o'unist si, 'ai ales, ale lui icolae #eausescu, s2au curmat aproap' bru+c la =nc'putul anilor H"0. Nicola' &'au+'+cu a *'ci+, =n 19"1, ca Ro'(nia s&2si ac*ite, )ntr2un t'rm'n c?t mai +curt, !ntrea0a datorie e tern !circa 10 miliar*' *olari#, 15

pentru a se asigura 0deplina independen&1 a &rii si a e$ita a'estecul $+tat'lor imp'riali+t'% =n tr'buril' +al' int'rn'. 6'ntru procurar'a +um'lor necesare, s2a recurs la forarea e.portului, produsele ro'(nesti fiind adesea $(ndute su, preul de cost. Aceast& politic& a dus la deteriorarea rapid a situaiei economice a &rii, )n ti'p ce statele occidentale intrau )n 0era electronic&1, a calculatoarelor, Ro'(nia nu 'ai in$estea fonduri )n scopul 'oderni+&rii industriei si a celorlalte ra'uri econo'ice, fapt ce ducea la sc&derea producti$it&ii 'uncii. /5portar'a bunurilor *e pri'& necesitate a creat o penurie ali'entar& intern&, iar cri+a petrolului - declansat& pe plan 'ondial la )nceputul anilor APN2a a$ut consecine gra$e asupra econo'iei ro'(nesti. Desi situaia econo'ic& se deteriora de la un an la altul, icolae #eausescu continua s& susin& c& Ro'(nia cunostea o de+$oltare accelerat&. "aralel cu eforturile pentru ac*itarea rapid& a datoriei e.terne, din iniiati$a lui icolae #eausescu s2au derulat progra'e de construcii uriase, precu' #asa "oporului, a doua cl&dire ca proporii din lu'e 6dup& cea a "entagonului7, )n do'eniul industriei s2au de+$oltat ra'uri energofage 6alu'iniu, ci'ent, sticl&7. Desi cri+a petrolului afecta profund Ro'(nia, icolae #eausescu a continuat aciunile $i+(nd e.tinderea industriei p'troc2imice 6co',inatele de la "itesti, 3idia2 &$odari, Bor+esti7. "entru o,inerea 0independenei energetice1, s2a pus accent pe construcia de ter'ocentrale, prin folosirea c&r,unelui de calitate inferioar& din %alea 9iului 6Rogo8elu, Turceni7. S2au de+$oltat 'ari co',inate siderurgice 64alai, #&l&rasi, T(rgo$iste7. )n dorina de a reali+a construcii noi, de care s&2si lege nu'ele, icolae #eausescu a dispus de'olarea unui nu'&r considera,il de imobil', =ntr' car' +i monum'nte istorice, inclusi$ ,iserici si '&n&stiri. =n 19" , el a lansat te+a 0noii re$oluii agrare1, prin care se ur'&rea o,inerea unor producii foarte ridicate. "entru a face pe plac conduc&torului, s2a a8uns la o ade$&rat& )ntrecere )ntre 8udee, fiecare raport(nd producii care dep&seau cu 'ult re+ultatele reale. !nvmntul/ stiina si cultura au 7o+t put'rnic politi<at', =n 19" , la &ongr'+ul al QIII-l'a al 6.&.)., +-a a*optat !ro.ramul ideolo.ic al parti*ului, car' :i<a aplicar'a =ntocmai a politicii o7icial' =n *om'niil' )n$&&'(ntului, stiinei si culturii. Desi cen+ura era legal desfiinat& )nc& din 1969, )n fapt ea se e.ercita cu 'ult& 0e.igen&1 prin Secia "ropagand& a &.&. al 6.&.). Scriitorii, arti+tii, i+toricii r'u+'au cu 'ult& dificultate s& ocoleasc& 0foarfecele1 cen+urii de partid, )ntregul aparat de propagand& a 155

fost pus )n slu8,a prosl&$irii lui icolae #eausescu. Acesta era pre+entat drept 0cel 'ai ,un fiu al poporului ro'(n1, iar perioada de dup& &ongr'+ul al IO2lea era nu'it& 0Epoca de aur1 a Ro'(niei. Un des&nat ()'2 $' personalitii era propagat prin pres&, radio, tele$i+iune, 'ari 'anifestaii popular' 'tc. A8ung(nd s& se cread& un o' pro$idenial, atotstiutor, icolae #eausescu a )nceput s& dea 0indicaii1 nu nu'ai 'uncitorilor si &ranilor, dar si scriitorilor, artistilor, constructorilor, ar*itecilor, cercet&torilor stiinifici 'tc. %oluntaris'ul, deci+ia conduc&torului unic au de$enit politic& de stat. #ituaia social *in )om?nia +-a deteriorat rapid. Unele facilit&i din anii H60-H70 au )nceput s& fie anulate 6cele 'ai 'ulte locuine erau reparti+ate contracost, de$enind proprietate personal&, asistena 'edical& gratuit& a fost restr(ns& )n fa$oarea consultaiilor la policlinicile cu plat&, locurile la odi*n& si trata'ent se acordau at(t gratuit, c(t si contracost, muncitorilor - declarai proprietari ai )ntreprinderilor - li +' opr'a o part' din salarii ca 0p&ri sociale1. #ea 'ai afectat& a fost &r&ni'ea. #(stig(nd e.tre' de puin =n gospod&riile agricole colecti$e 6nu'ite, din 1966, cooperati$e agricole de producie7, foarte 'uli &rani au fost ne$oii s& plece la oras, de$enind 'uncitori 6de regul&, necalificai7 )n )ntreprinderi industriale sau pe santierele de construcii. S2a produs o depopulare a satelor, cu consecine negati$e asupra forei de 'unc&, )n aceste condiii, pentru str(ngerea recoltei s2a recurs la 'ilitari, ele$i si studeni. Intelectualitatea resi'ea dureros lipsa de li,ertate, de de'ocraie, r'gimul c'n+urii si al supra$eg*erii din partea Securit&ii. Au e.istat intelectuali care au ,eneficiat si )n aceast& perioad& de toate a$anta8ele regi'ului 6,urse, stagii de docu'entare )n str&in&tate, particip&ri la reuniuni stiinifice sau culturale internaionale7, dar nu'&rul lor era tot 'ai redus. )ntregul popor a fost gra$ afectat de '&surile $i+(nd econo'isirea 'n'rgi'i 'l'ctric' !luat' =n 19" +i 19"7#, prin care sursele de lu'in& si c&ldur& erau )ntrerupte, populaia fiind supus& unui ade$&rat cal:ar. 4'nir'a iernii era asteptat& de cet&enii de la oras )ntr2o stare de panic&, deoarece atunci c?n* g'rul 'ra mai put'rnic, calori7'r'l' *':'n'au r'ci, iar ga<ul 'etan se )ntrerupea. De ase'enea, su, prete.tul 0ali'entaiei stiinifice si raional'%, *in 19"6 au )nceput s& se cartele+e produsele de pri'& nece uate 6ulei, +a*&r, carne, ou&, p(ine7. Treptat, starea de ne'ulunire a ro'(nilor a )nceput s& se generali<'<'. 0u '5i+tat un'l' miscri de protest/ =ntr' car' gr':a min'rilor *in 156

4al'a Ziului !augu+t 1977# +i *in 3aramur'+ !+'pt'mbri' 19"3#, a muncitorilor *' la =ntr'prin*'ril' ,Ltea.ul Ro"u7 +i 6Tractoni=@ *in Bra+o: !noi'mbri' 19"7#. /l' au 7o+t rapi* ani2ilat', 7i' prin promi+iuni, 7i' prin '&suri represi$e. Unii intelectuali au luat po+iie )'potri$a regi'ului &'au+'+cu, mai al'+ prin trimit'r'a unor +cri+ori +i acor*ar'a *' int'r:iuri po+turilor *' ra*io ,:#uropa .iber4 +i 6)ocea Americi#. 1otu+i, o di+ident& puternic& nu s2a putut de+$olta )n Ro'(nia. Dup& 19"7, circulaia )n str&in&tate a fost supus& unui control se$er, iar contactul cu lu'ea occidental& s2a di'inuat drastic. In aceste condiii, 'uli cet&eni ro'(ni au trecut clandestin grania, fugind )n :ccident, un*' au c'rut a<il politic; unii *intr' ac'+tia +-au mani7'+tat '5tr'm *' critic, prin ma++-m'*ia, la a*r'+a r'gimului *' la Bucur'+ti. >n 7'nom'n +p'ci7ic )om?ni'i a 7o+t emi0rarea minoritilor naionale c&tre &rile de origine, )n ti'p ce )n celelalte &ri socialiste e'igrarea a fost inter+is&, )n Ro'(nia s2a ad'is plecarea din ar& a unui nu'&r foarte 'are de ger'ani si e$rei, )ntre 1967 +i 19"9 au 'migrat circa 250.000 de ger'ani si e$rei. S2a reali+at un fel de 0r&scu'p&rare1 a lor prin )nelegeri cu gu$ernele statelor respecti$e, care au pl&tit Ro'(niei anu'ite su'e pentru c*eltuielile de scolari+are f&cute cu cei ce p&r&seau ara. 5a $re'ea respecti$&, 'ai ales dup& 19"1, e'igrarea era considerat& de 'uli ro'(ni ca o for'& de li,ertate si dac& nu puteau p&r&si legal Ro'(nia 6ca e$reii si ger'anii7 o f&ceau clandestin, cu toate riscurile de rigoare. b- Politica e tern. #c7imbarea raportului de 6ore pe plan internaional )n do'eniul politicii e.terne, Ro'(nia a continuat s& se 'anifeste, dup& 197 , ca un 7actor acti:, at?t la ..N.>. c?t +i =n alt' organi+m' internaionale, precu' si )n relaiile ,ilaterale. Aceast& politic& s2a ,ucurat de o larg& apreciere, )n 1975, Ro'(nia a o,inut din partea S.U.A. 0clau+a naiunii celei 'ai fa$ori+ate1, iar =n 19"0 a =nc2'iat noi acor*uri *' cola,orare cu #o'unitatea Econo'ic& European&. Bucurestiul a fost, efecti$, un centru al diplo'aiei 'ondiale. Ro'(nia a adus o contri,uie deose,it& la negocierea si definiti$area Actului #inal al #onferin'i p'ntru S'curitat' +i &oop'rar' =n /uropa !9'l+inAi, 1975#, la =nc2'i'r'a acor*ului *' pac' *intr' I+ra'l +i /gipt !+'mnat la &amp ;a:i* - S.>.0., =n 197"#, la sta,ilirea relaiilor *iplomatic' *intr' &2ina +i S.>.0. !1979#.
157

-a =nc'putul anilor H "0 s2a produs o sc*i',are a raportului de fore pe plan internaional. S.U.A. s2au detasat )n cea dint(i putere a lu'ii, )n ti'p ce Uniunea So$ietic& a cunoscut o perioad& de stagnare. "e acest fond, ec*ili,rul de fore sta,ilit la sf(rsitul celui de2al doilea r&+,oi 'ondial a )nceput s& se clatine. #onsecinele s2au resi'it si asupra Ro'(niei. 3arile puteri s2au folosit de 0canalul Bucuresti1 at(t ti'p c(t co'unicarea direct& )ntre ele era ,locat&, iar 0r&+,oiul rece1 continua s& do'ine $iaa internaional&. Atunci c(nd raportul de fore s2a sc*i',at, 0ser$iciile1 Bucurestiului nu au 'ai pre+entat un interes deose,it, astfel c& si situaia Ro'(niei a cunoscut un rapid proces de deteriorare pe arena 'ondial&. 6r'+'*int'l' S.>.0., ZimmG #arter, a lansat o $ast& ca'panie pentru respectarea drepturilor o'ului )n &rile socialiste. Ro'(nia - p(n& de cur(nd 0copilul r&sf&at al :ccidentului1 - a *':'nit obi'ctul a num'roa+' critici. Acordarea unor facilit&i econo'ice de c&tre S.U.A. era condiionat& de respectarea drepturilor si li,ert&ilor de'ocratice. icolae #eausescu a considerat c& aceast& politic& ur'&rea a'estecul )n afacerilor interne ale )om?ni'i, *r'pt car', =n 19"", a renunat la 0clau+a naiunii celei 'ai fa$ori+ate1 )n relaiile com'rcial' cu S.>.0. Si celelalte state socialiste se confruntau cu dificult&i econo'ice, 'ai ales U.R.S.S. )ncerc(nd s& scoat& siste'ul din cri+&, 3i*ail @orbacio:, in+talat la ]r'mlin =n 19"5, a inaugurat politica *' ,..la"no"tr 6transparen&7 si ,$ere"troT:a7 6reconstrucie7. : ase'enea sc*i',are era inco'pati,il& cu un regi' totalitar, astfel c& situaia U.R.S.S. nu nu'ai c& nu s2a )',un&t&it, ci a cunoscut o deteriorare econo'ic& tot 'ai gra$&, iar cri+a politic& intern& s2a accentuat. 6r'+'*int'l' am'rican @'org' Bu+2 a o,inut *' la @orbacio: pro'isiunea c&, )n e$entualitatea unor aciuni refor'atoare desf&surate )n &rile socialiste europene, U.R.S.S. nu a$ea s& inter$in& cu fora ar'at&, asa cu' f&cuse )n 196" =mpotri:a &'2o+lo:aci'i. Su, influena lui 4or,acio$, )n 19"7-19"9, $ec*ii lideri din unele &ri socialiste 6Ungaria, #e*oslo$acia, R.D.4., Bulgaria7 au fost )nlocuii cu alii, 'ai tineri, din 0esalonul al doilea1. Acestia au )nceput dialogul cu societatea ci$il&, fapt ce a preg&tit tr'c'r'a +pr' un r'gim *'mocratic. Aciunile lui 4or,acio$ au fost pri'ite cu ostilitate de icolae &'au+'+cu. -a ni:'lul con*uc'rii *' parti* +i *' +tat *in )om?nia nu +-a putut constitui o 0ec*ip& de sc*i',1. A,ia )n 'artie 19"9, +a+' 15"

personalit&i co'uniste, care ocupaser& )n anii AQN2ARN funcii i'portante )n parti*, au a*r'+at +'7ului +tatului o +cri+oar' K+cri"oarea celor "a"e9. ;ocum'ntul 'ra un act *' acu<ar' la a*r'+a politicii *'<a+truoa+' a lui &'au+'+cu +i pr'coni<a ,$ere"troi:a7 )n Ro'(nia. I'ediat dup& difu+area 'i la --C Uorld +er&ice +i , Luro$a ?i,erM7, se'natarii au fost anc*etai si li s2a fi.at do'iciliu forat. )n ti'p ce socialis'ul de tip totalitar intrase )ntr2o cri+& profund&, icolae #eausescu continua s& cread& )n 0idealul co'unist1. Dar 0principiul do'inoului1 se declansase, astfel c& anul 19"9 a marcat pr&,usirea 0regi'urilor co'uniste1 din Europa. c# Revoluia din Decembrie 1989 Re$oluia se caracteri+ea+& printr2o larg& participare popular&, spre deose,ire de lo$iturile de stat, care antrenea+& un nu'&r 'ic de persoane, ce acionea+& rapid - de regul& )n )ntunericul nopii - pun(nd cet&enii )n faa faptului )'plinit. Re$oluia are ca re+ultat sc*i',area radical& a =ntr'gului +i+t'm 'conomic +i +ocial-politic, =n timp c' lo:itura *' +tat 'arc*ea+& o 'odificare la $(rful pira'idei politice. icolae B&lcescu scria c& re$oluia ro'(n& de la 1" " =+i a:'a originea )n 0negura $eacurilor1. "arafra+(ndu21 pe ilustrul c&rturar, am putea aprecia c& Re$oluia din Dece',rie 19"9 =+i ar' g'n'<a =n in+taurar'a r'gimului +o:i'tic, *' tip Stalini+t, la sf(rsitul celui de2al doilea r&+,oi 'ondial. Atunci s2a reali+at o )'p&rire a sferelor de influen& )ntre Uniunea So$ietic&, pe de o parte, si S.U.A. si 3area Britanic, de cealalt& parte- ea a fost 'arcat& de acordurile de la 3osco$a !19 3#, 1'2'ran !19 3#, Oalta !19 5#, 6ot+*am !19 5#. Este de su,liniat c& iniiati$a acestei )'p&riri a $enit din partea statelor occidentale. Iat& ce scria &2urc2ill =n m'moriil' +al' *'+pr' :i<ita p' car' a 7acut-o la 3o+co:a, =n octombri' 19 , si despre discuiile a$ute cu Stalin( $S-a creat o atmosfer de lucru si eu am declarat/ % reglementm chestiunile noastre n Balcani! Armatele dumneavoastr se gsesc n &omnia si Bulgaria! *oi avem acolo interese, misiuni si ageni! % nu ne certm pentru nimicuri, n ce priveste Anglia si &usia, suntei de acord s ocupai o situaie preponderent, n proporie de 9(; *n Romnia, $entru ca noi s ocupm, o situaie preponderent de 9(; *n >recia "i de e.alitate 2(; 1 2(; *n Iu.o"la&iaV *n tim$ ce "e traduceau aceste cuvinte, am luat o 9umtate de coal de hrtie si am scris/
159

)u+ia - 90D Aliaii-10D <*-(#$E 3ar'a Britanic !=n acor* cu S>0# - 90D )u+ia-10D I).o0'$1#$E 50F - 50F U".$*#$E 50F - 50F ?)'.$*#$E )u+ia 1 75D Aliaii-25D Am predat aceast foaie lui +talin, care asculta traducerea! %-a fcut un moment de tcere! Apoi el a luat un creion albastru si, dup ce a bifat coala, *n "emn de a$ro,are, mi1a *na$oiat1o. Totul a #o"t re3ol&at *n mai puin timp dect a fost necesar pentni a-l descrie4! 0+a*ar, t?rgul 'ra 7Mcut( +ir \in+ton &2urc2ill, li*'rul 6marii democraii4 occi*'ntal' car' 'ra 3area Britanic, socotise c& nu tre,uie s& se 6certe7 cu *ictatorul lo+i7 4i+ariono:ici Stalin p'ntru 6nimicuri , c*iar dac& aceste 6nimicuri7 'rau ni+t' popoar', =ntr' car' +i c'l rom?n. Stalin a stiut s& specule+e po+iia occidentalilor, i'pun(nd regi'ul propriu dincolo de procenta8ele sta,ilite, )n "olonia, #e*oslo$acia, estul 4er'aniei, Ungaria, Iugosla$ia, Al,ania, Bulgaria, Ro'(nia. "opoarele c&+ute su, do'inaia so$ietic& nu s2au )'p&cat niciodat& cu soarta ce le fusese re+er$at& de 3arile "uteri si au luptat pentru propria lor 'lib'rar'. Re$oluia din Dece',rie 19"9 )si trage se$a din aceast& #0($*- ,- rezisten/ care a cuprins categorii tot 'ai largi de cet&eni, decisi s(2si asu'e r& +pun*'r'a +i ri+cul *' a +' ri*ica =mpotri:a unui r'gim car' *':'ni+' tot mai o*io+, *ar car' *i+pun'a *' un uria+ aparat r'pr'+i:. %ictoria Re$oluiei nu a fost posi,il& dec(t )ntr2un conte.t internaional funda'ental 'odificat fa& de cel din 19 5. Dup& politica de cedare )n faa preteniilor 3osco$ei din anii 19 3-19 5, dup& politica de e.pectati$& din 1956-196", statele occidentale, )n pri'ul r(nd S.U.A., au pornit o puternic& ofensi$& )'potri$a regi'ului totalitar 0co'unist1. "resedintele ZimmG &art'r a adus )n pri' plan pro,le'a drepturilor o'ului si a luat atitudine fer'& )'potri$a )nc&lc&rii acestora )n Uniunea So$ietic& si )n celelalte state socialist2totalitare. Si'indu2se )ncura8ai si spri8inii, 'uli cet&eni, 'ai ales int'l'ctuali, au =nc'put s& pretind& respectarea drepturilor funda'entale, printr' car' lib'rtat'a cu:?ntului +i c'a *' a+oci'r'. 0+t7'l, r'gimul 'ra 160

Ro !"#$E

'&cinat din interior, precu' 'icile carii, ce reusesc, printr2o aciune tenace, s& *oboar' +i c'l mai gro+ arbor'. >n alt pr'+'*int' am'rican, )onal* )'agan, a $i+at do'eniul econo'ic, lans(nd ideea )nar'&rii )n spaiul co+mic, a+a numitul 2r$boi al stelelor4! -i*'rul +o:i'tic -'oni* Br'Cn': a c&+ut )n plasa )ntins&, concentr(nd tot potenialul 'aterial )n direcia )nar'&rilor, fapt ce a dus la sec&tuirea econo'ic& a >)SS. =nc'putul +7?r+itului a 7o+t marcat *' :'nir'a la put'r' a lui 3i2ail @orbacio:, =n marti' 19"5. oul lider de la Fre'lin a iniiat politica de r'7ormar' a 6arti*ului &omuni+t +i a +tatului +o:i'tic prin ,.la"no"tr +i ,$ere"troT:a7. )n fond, e.pri'area li,er& era inco'pati,il& cu regi'ul totalitar, iar reconstrucia siste'ului repre+enta recunoasterea fali'entului acestuia. Este greu de sta,ilit dac& 3i*ail 4or,acio$ a fost constient de consecinele politicii sale. #ert este c&, odat& desc*is& 0cutia "andorei1, popoarele nu au 'ai putut fi inute )n fr(u de regi'ul dictatorial. 6>la"no"tr )nse'na pentru 'uli nu doar o cos'eti+are a i'aginii 6arti*ului #o'unist, care s2ar fi ar&tat dispus s& )ntrein& un dialog real cu cet&enii, ci c*iar )nl&turarea 'onopolului politic al acestui partid. ;r'pturil' omului tr'c'au =n prim-plan, deasupra intereselor de partid, iar opiunile politice, c*iar cele antico'uniste, puteau s& se 'anifeste li,er. $ere"troT:a7 nu era doar reconstrucia siste'ului socialist2 totalitar, ci a societ&ii )ns&si, prin desfiinarea siste'ului centrali+at de conducere si asigurarea unui curs li,er pentru econo'ia de pia&. =n mo* c'rt, @orbacio: a 7o+t un ca< unic =n i+tori'. 0Cun+ la conducerea ".#.U.S. si U.R.S.S., dup& trei lideri ,&tr(ni si ,olna$i !Br'C'n:, 0n*ropo:, &'rn'nAo#, 4or,acio$, t(n&r, instruit si cu 'aniere occidentale, a generat )n societatea so$ietic& o at'osfer& de opti'is', fiind pri'it cu o real& speran& de 'uli co'unisti si c*iar de cet&enii so$ietici. Dar, )n nu'ai 6 ani, el a reusit perfor'ana de a lic*ida at(t partidul, c(t si statul )n fruntea c&rora s2a aflat. )nc& de la )nceput, liderul de la Fre'lin a acionat pentru 0(8# barea vec7ilor conductori/ ,&tr(ni si dog'atici, din fruntea partidelor si statelor co'uniste. El dorea s& arate lu'ii - dar 'ai ales cet&enilor +o:i'tici - c& noua sa orientare politic&, de ,.la"no"ti7 +i ,$ere"troi:a7, se ,ucura de o larg& ade+iune )n r(ndul partidelor co'uniste. Astfel, )n anii 19"719"9, s2a desf&surat o aciune de pro'o$are a 0esalonului doi1 )n conducerea partidelor co'uniste, care se porneasc& pe calea 0refor'elor1, =n &'2o+lo:acia, @u+ta: 9u+aA a 7o+t +c2imbat, =n *'c'mbri' 19"7, cu 161

3ilo+ laA'+, =n ac'la+i an, =n 6olonia, \. Zaru<'l+Ai a acc'ptat *ialogul cu organi+aia de opo+iie 0Solidaritatea1 condus& de -'c2 \al'+a. In >ngaria, Zano+ ]?*ar a 7o+t =nlocuit, =n mai 19"", cu FarolC 4ros+. Aceste sc*i',&ri erau salutate cu entu+ias' de :ccident. Uriasul aparat de propagand& lucra la 0turaia 'a.i'&1. iciodat&, posturile de radio ,LWo$a .iber4 +i 6)ocea Americir nu au 7o+t mai a+cultat' ca =n anii 19"7-19"9. Dup& repetate )nt(lniri cu presedinii S.U.A. !)onal* )'agan +i @'org' Bu+2#, pr'cum +i cu canc'larul :'+t-g'rman, 9'lmut2 ]o2l, 3i2ail 4or,acio$ a decis s& de+a$ue+e politica de inter$enie 'ilitar& )n &rile 0surori1, practicat& de Stalin, 9ru+cio: +i Br'Cn':. "e aceast& ,a+&, popoarele din statele Tratatului de la %arso$ia erau asigurate c&, dac& a$eau s& se ridice la lupt& pentru )nl&turarea do'inaiei so$ietice, nu riscau s& ai,& +oarta >ngari'i, *in 1956, +au a &'2o+lo:aci'i, *in 196". 3iscarea de re+isten& =mpotri:a r'gimurilor totalitar' +-a ampli7icat, ating?n* =n 19"9 punctul culminant. 0c'+t an, 19"9, +-a *o:'*it a 7i *'ci+i: pentru soarta Europei. E$eni'entele s2au desf&surat cu o $ite+& uluitoare. 0Blocul so$ietic1 p&rea un castel construit pe nisip, care se pr&,usea ca la o co'and&. Sau - cu' au o,ser$at unii cercet&tori - ($ )" 7o( ,- ,o #"o, )n care c&derea unei piese atrage dup& sine pr&,usirea alteia, p(n& c(nd tot edificiul a8unge la p&'(nt. Era, )n fond, sf(rsitul 0r&+,oiului rece1, care *i:i<a+e lu'ea ti'p de patru decenii si 8u'&tate. S2a $or,it despre 0r&+,unarea1 :ccidentului pentru )nfr(ngerea suferit& la sf(rsitul celui de2al doilea r&+,oi 'ondial )n faa Uniunii So$ietice. Dac& regi'ului de la ]r'mlin i-au tr'buit patru ani !19 -19 "# p?n& s&2si instaure+e do'inaia deplin& asupra statelor din +ona central& si +u*-'+t european&, datorit& d(r+ei re+istene )nt('pinate din partea popoarelor acestei p&ri a Europei, =n 19"9 regi'ente socialist2totalitare s2au pr&,usit )n doar c(te$a luni. /:'nim'nt'l' *in 19"9 nu s2au desf&surat doar su, i'pulsul factorilor interni- di'potri$&, con8unctura e.tern& a a$ut un rol deose,it de )nse'nat. 5iderii statelor occidentale s2au pus de acord asupra 'odului de aciune. 5a 7 iuli' 19"9, pr'+'*int'l' am'rican, @'org' Bu+2, =i tran+mit'a c'lui 7ranc'<, ,ranVoi+ 3itt'rran*, o scrisoare conin(nd 9sc7ia american de 6uncionare a lumii:/ )n care se pre$edeau desprinderea &rilor din centrul si sud2estul Europei din 0siste'ul co'unist1 si a,ordarea lor difereniat& de c&tre Europa de %est. A a$ut loc un ade$&rat 0r&+,oi in$i+i,il1, s2a consu'at o 'are ,&t&lie )n care ser$iciile secrete au a$ut un rol de pri'& i'portan&. Este de 162

'enionat faptul c& )n fruntea celor dou& superputeri S.-Z.0. +i >.).S.S. -+' a7lau 7o+ti +'7i ai +'r:iciilor +'cr't'. ;ar, =n timp c' @'org' Bu+2 +i ec*ipa sa au acionat 'agistral, fiind )ntr2o continu& ofensi$&, o,in(nd succese r&sun&toare, 3i*ail 4or,acio$ f&cea 0po+&1, repet(nd 'ereu ac'l'a+i 7ormul' K,.la"no"tr +i ,$ere"troi:a79 si c&ut(nd s& se 'enin& deasupra $alului, pentru a ap&rea ca un partener de dialog. -unil' +'pt'mbri'-noi'mbri' 19"9 au a$ut o deose,it& )nc&rc&tur& politic& si e'oional&, )nc& din 2 augu+t, primul mini+tru ungar i2a infor'at pe cancelarii $est2ger'an si austriac c& a$ea s& desc*id& 7ronti'ra >ngari'i cu 0u+tria. -a 10 +'pt'mbri', >ngaria a p'rmi+ c'lor 7000 de refugiai est2ger'ani s& plece )n 4er'ania de %est. A )nceput a+t7'l '5o*ul '+tg'rmanilor, prin >ngaria si Austria, )n 4er'ania Federal&. Regi'ul de la Berlin era dep&sit de e$eni'ente, iar la 1 " octombri', /ric2 @onec<er a fost )nl&turat de la conducerea "artidului Socialist Unit din 4er'ania, fiind )nlocuit cu Egon Fren+. "este 20 *' <il', la 9 noi'mbri', <i*ul B'rlinului - care se'nifica desp&rirea Europei )n dou&/ de %est si de /+t - a fost d&r('at )ntr2o at'osfer& de 'are entu+ias'. A doua +i, 10 noie',rie, Todor 9i$<o$ era )nl&turat din conducerea "artidului &omuni+t Bulgar +i =nlocuit cu 6't'r 3la*'no:, 7o+t mini+tru *' '5t'rn'. -a 17 noi'mbri', circa 300.000 de de'onstrani s2au adunat )n "iaa #entral& din "raga, cer(nd refor'e de'ocratice. 3uli'ile conda'nau energic inter$enia $iolent& a forelor de ordine, care o'or(ser& un student. Ulterior, s2a do$edit c&, )n realitate, studentul era un securist si c& nu fusese ucis, ci transportat )ntr2o locuin& aflat& la 200 Am *' 6raga. ;ar atunci, =n noi'mbri' 19"9, 'uli'ea nu cunostea aceste 8ocuri oculte si cerea p'*'p+ir'a $r'gimului a+a+in%. "e fondul acestor 'ari 'isc&ri populare, )n insula M$'2$ +-a desf&surat, )n +ilele de 2-3 *'c'mbri' 19"9, =nt?lnir'a *intr' @'org' Bu+2 si 3i*ail 4or,acio$. #*iar dac& )n co'unicatul dat pu,licit&ii se pre+entau doar generalit&i, )n fapt, pentru toi era clar c& liderul de la Fre'lin cedase co'plet )n faa :ccidentului. 4or,acio$ era dep&sit de e$eni'ente, ap&r(nd ca un ,o.er co'plet epui+at, care r&'(ne )n ring pentru a )ncasa noi lo$ituri, spre satisfacia spectatorilor. 3ult te'utul F4B de alt& dat&, acu' reorgani+at si refor'at de 4or,acio$, p&rea o 'asin&rie co'plet dereglat&, care continua s& funcione+e )n $irtutea unor $ec*i automati+m', f&r& reacii adec$ate la pro,le'ele noi care se i$eau de la o +i la alta. 5a 11 *'c'mbri' 19"9, @u+ta: 9u+aA, c' 7u+'+' in+talat *' +o:i'tici =n 196", a

163

fost eli,erat din funcia de presedinte al #e*oslo$aciei, desc*i+(ndu2se astfel dru'ul pentru preluarea conducerii de c&tre 4acla: 9a:'l, li*'rul ,orumului &i:ic. Nicolae #eausescu r&'&sese ulti'ul lider co'unist care se 'eninea pe po+iie. Situaia nu era )nt('pl&toare, )n fapt, Ro !"#$ $ ()"o0()2 o evoluie atipic )n cadrul lag&rului socialist. Dup& o perioad& de aliniere la politica 3o+co:'i, r'gimul *' la Bucuresti a 'anifestat o tendin& de independen&, 'ai ales dup& ce a o,inut retragerea trupelor so$ietice din )om?nia, =n 195". 1r'ptat, +-au =nr'gi+trat o *iminuar' a politicii r'pr'+i:', o desc*idere spre :ccident, o re$enire la $alorile naionale, )n acea perioad& !196 -19"0#, Ro'(nia era ara socialist& care se ,ucura de cele 'ai elogioase aprecieri pe plan internaional. 0poi, *' la =nc'putul anilor H"0, Ro'(nia a intrat )ntr2o perioad& de cri+& profund&, 'arcat& de accentuarea cultului personalit&ii lui Nicola' #eausescu, apoi si a soiei sale, Elena #eausescu, de a',iia dictatorului ca ara noastr& s& pl&teasc& rapid )ntreaga datorie e.tern&, fapt ce a dus la sec&tuirea econo'iei naionale, la deteriorarea gra$& a situaiei 'ateriale a populaiei si la cresterea gradului de ne'ulu'ire a tuturor categoriilor +ocial'. =n timp c' =n +tat'l' +ociali+t' :'cin' +' +c2imbau 'c2ip'l' *' conducere si se trecea la aplicarea unor refor'e su,staniale, )n Ro !"#$ nu e ista o 9ec7ip a doua:/ care s&21 )nlocuiasc& =n mo* pa+nic p' icolae #eausescu, iar propaganda cea 'ai des&nat& de elogiere a secretarului general al "artidului #o'unist Ro'(n )ncerca s& ascund& o realitate tot 'ai dra'atic&, )ntre conducerea de partid si poporul ro'(n se s&pase o pr&pastie, iar ruptura lua un cur+ *ramatic. =n *'c'mbri' 19"9, 1$')' car' arunca p'+t' bor* r'gimuril' totalitar' a4unsese la 0raniele Romniei si era nevoie doar de o scnteie p'ntru ca si aici ne'ulu'irea popular& s& se re$erse. Acea sc(nteie s2a aprins la T# #0o$*$, =n <iua *' 17 dece',rie, si s2a e.tins 0)n toat& ara1. Sute de 'ii de oa'eni si2au p&r&sit ocupaiile +ilnice, au iesit )n strad&, cer(nd )nl&turar'a *ictatorului +i in+taurar'a unui r'gim *'mocratic. 0 7o+t un act *' curaC, *ar +i un ri+c maCor, p' car' p'+t' l .000 de ro'(ni 12au pl&tit cu $iaa. Din anu'ite puncte de $edere, Re$oluia din Ro'(nia a de$ansat transfor'&rile din alte state, )n 2Comunicatul ctre ar4 al Frontului Sal$&rii aionale, pre+entat )n seara de 22 *'c'mbri' 19"9 *' Ion Ili'+cu, se anuna/ Abandonarea rolului conductor al unui singur partid si instituirea unui 16

sistem democratic pluralist de guvernmnt, organi$area de alegeri libere, separarea puterilor n stat, alegerea tuturor conductorilor politici pentni unul sau cel mult dou mandate, elaborarea unei noi Con"tituti#. Se cu$ine 'enionat faptul c& )n #e*oslo$acia sc*i',area efecti$& *' r'gim +-a pro*u+ la 29 *'c'mbri', c?n* 4acla: 9?:'l a 7o+t al'+ presedintele acestei &ri. )n "olonia, *ot&r(rea pri$ind desfiinarea 'onopolului puterii deinute de "artidul #o'unist a fost adoptat& de Sei' la 30 *'c'mbri' 19"9, iar -'c2 \al'+a a fost ales )n funcia de presedinte al &rii la 9 *'c'mbri' 1990. =n @'rmania *' /+t, li*'rul comuni+t /gor ]r'n< 'ra )nl&turat la 21 ianuari' 1990. -a 11 *'c'mbri' 1990, 0lbania anuna si ea a,rogarea siste'ului partidului unic. Ulti'a redut& a totalitaris'ului r&'&sese Uniunea So$ietic&, )n 'od parado.al, iniiatorul refor'elor era unicul secretar general al unui "artid #o'unist )nc& la putere. Statul f&urit de 5enin si Stalin se destr&'a de la o +i la alta, fiind asaltat din toate p&rile. In 'artie 1991, @orbacio: a =nc'rcat 'eninerea acestuia su, for'a #o'unit&ii Statelor Independente. :rganis'ele internaionale do'inate de Fre'lin s2au autodesfiinat 6)n aprili' 1991 - Tratatul de la )ar"o&ia, iar =n iuni' 1991 - Con"iliul de A8utor Economic Reci$roc9. 5o$itura de stat )nscenat& de 3osco$a la 21 augu+t 1991, a +co+ =n prim-plan un nou li*'r politic, Bori+ Elin, fost pri'2secretar al &omit'tului *' parti* 3o+co:a +i m'mbru =n Biroul 6olitic al 6.&.>.S., *':'nit principalul '5pon'nt al cur'ntului r'7ormi+t, =n <iua *' 23 *'c'mbri', 4or,acio$ era silit s& p&r&seasc& Fre'linul, iar la 31 *'c'mbri' 1991, la mi'+ul nopii, Uniunea So$ietic& )si )nceta si for'al e.istena. S' =nc2'ia a+t7'l un capitol *in i+toria +'colului al QQ-l'a, marcat *' regi'urile socialist2totalitare. : e.perien&, adesea e.tre' de dureroas& pentru o trei'e din populaia glo,ului, lua sf(r+it. d- Bilan dup patru decenii #ele peste patru decenii de e.isten& a regi'ului socialist2totalitar s2au caracteri+at prin e$oluii 'ultiple, eu ele'ente po+iti$e si negati$e, cu ilu+ii si decepii, cu oa'eni care si2au pierdut a$erea si c*iar $iaa )n anii de represiune, dar si cu alii care au prosperat 'aterial si spiritual. Anali+a concret& arat& c& proprietatea socialist4 nu aparinea poporului- cu toat& propaganda desf&surat&, 'uncitorul nu era si nu se si'ea st&p(n pe fa,rica )n care lucra, cu at(t 'ai puin &ranul, ne$oit s& renune la p&'(ntul lui pentru a21 trece la 6colecti&7. ,actorul *'ci+i: =n 165

pri$ina propriet&ii )l a$ea ,irocraia de partid, care i'punea tuturor ce s& se produc&, )n ce cantitate, c(t s& se $(nd& si c*iar la ce pre. :'ogeni+area social& s2a produs )ntr2o anu'it& '&sur&, disp&r(nd 'arile discrepane din perioada inter,elic&. S2a )',un&t&it ni$elul de cultur& si de ci$ili+aie al populaiei prin lic*idarea analfa,etis'ului, gratuitatea )n$&&'(ntului p(n& la ni$elul uni$ersitar 6inclusi$7. A crescut nu'&rul de profesori, )n$&&tori, 'edici, ingineri 'tc. S2au acordat facilit&i scriitorilor, artistilor. 3ilioane de fa'ilii a$eau asigurate locuine !apartam'nt'# gratuit' 'tc. Dar, la o anali+& 'ai atent&, se constata c& omog'ni<ar'a +' pro*u+'+' prin lic2i*ar'a elitelor, a $(rfurilor societ&ii -adic& e.act a acelor seg'ente care asigur& tr&inicia de+$olt&rii unei societ&i- atenia prioritar& era acordat& cla"ei muncitoare, mai u+or *' man':rat, =n timp ce intelectualitatea era considerat& o ptur, fiind pri$it& adesea cu suspiciune. "e de alt& parte, s2a detasat puternic de 'asa populaiei 6nomenclatura7, alc&tuit& din cadre de partid- aceasta si2a creat pri$ilegii pe care $ec*ea clas& politic& 6din perioada inter,elic&7 nici nu si le put'a imagina( :il', ma+ini, policlinici, +pital', maga<in' 6cu circuit *nc<i"7, deplas&ri )n str&in&tate ,,pentru odihn si tratament4F 'tc. - toat' pe c*eltuiala statului, adic& a ,$o$orului muncitor7. &u c?t pri:il'giil' nom'nclaturii 'rau mai mari, cu at?t propagan*a *'+pr' 6de$lina e.alitate *n dre$tur# , *'+pr' sacrificiile pe care trebuie s le facem cu toii pentni &iitorul lumino" al co$iilor no"tr# era 'ai intens& 6si 'ai agresi$&7. Aceste realit&i contra:'n'au t'<'lor comuni+t'. Consideraii teoretice. Esena co'unis'ului consta, dup& apreci'r'a lui 3ar5, )ntr2o puternic& de+$oltare a societ&ii, )n pri'ul r(nd a forelor de producie, a ni$elului de cultur& si ci$ili+aie al poporului, astfel =nc?t s& se a8ung& la o a,unden& de ,unuri 'ateriale si spirituale. #el 'ai de sea'& teoretician al acestei doctrine aprecia c& o'enirea $a tr&i )n comuni+m atunci c?n* +' :a aplica lo<inca( ,:(e la fiecare dup munca sa, fiecnna dup necesitr! F&r& )ndoial&, co'unis'ul a fost si este o teorie, dar el nu a de$enit niciodat& o realitate concret&. De aceea, crede' c& regi'urile politice din anii 19 5 !19 "# - 19"9 au a:ut un caract'r "ociali"t1totalitar. "artidele co'uniste din &rile )n care au a8uns la putere au declarat c& ur'&reau constituirea 6edificarea7 unei ase'enea societ&i. #o'unis'ul 'ra proclamat 6&i"ul de aur al omenirii7, iar *rumul +pr' r'ali<ar'a ac'+tui $:i+% 'ra con+i*'rat 7oart' lung. 166

-a =nc'putul anilor H50, )om?nia 6olonia, >ngaria &'2o+lo:acia, Iugosla$ia, Bulgaria si Al,ania afir'au c& o,iecti$ul lor era construirea ,a3ei te<nico1materiale a "ociali"mului, iar Uniunea So$ietic& aprecia c& se afl& )n plin socialis'. Dup& 15-20 de ani s2a e'is ideea c& &rile respecti$e au trecut la un nou stadiu de e$oluie. Uniunea So$ietic& considera c& 0a des&$(rsit construcia1 societ&ii socialiste si intra )n etapa 6con"tmirii co1muni"mulu#B #e*oslo$acia, Ungaria, "olonia, R.D. 4er'an&, Iugo+la:ia, Al,ania, Bulgaria susineau c& au )nceput 0construirea societ&ii socialiste *'<:oltat'%. )om?nia asa cu' a' ar&tat - a a*optat =n 197 $ro.ramul "artidului Comunist &omn de furire a societii socialiste multilateral de$voltate si naintare a Romniei "$re comuni"m7. In noi'mbri' 19"9, icolae #eausescu aprecia c& 6cel de al XI)1 lea Con.re" al !artidului Comunist &omn marchea$ trecerea &omniei la o nou etap de de$voltare, la reali$area fa$ei superioare a "rogramului de furire a societii socialiste multilateral de$voltate si crearea condiiilor necesare nfptuirii n via a principiilor de munc si via comuniste4! 2"rogramul-directiv4 pri$ind de+$oltarea econo'ic& a Ro'(niei $i+a p'rioa*a 1991-2010, ceea ce )nse'na c& a,ia la sf(rsitul primului *'c'niu al secolului al OOI2lea ur'au s& se cree+e 2condiiile necesare4 )nf&ptuirii $rinci$iilor7 co'uniste. #u alte cu$inte, nici '&car #eausescu nu considera c&, )n 19"9, )om?nia a:'a un r'gim comuni+t. In conclu+ie, aprecie' c& r'gimul politic =n )om?nia, ca +i =n celelalte state intrate )n sfera de do'inaie so$ietic& la sf(rsitul celui de2al doilea r&+,oi 'ondial, a fost un *-.# 0o(#$'#02 2o2$'#2$*. /l a cunoscut i'portante 'utaii, care )ns& nu i2au afectat esena, sf(rsind prin a *a 7alim'nt =n 19"9. 3uli ro'(ni au cre+ut )n 0$isul de aur al o'enirii1, drept care au a*'rat la 6arti*ul &omuni+t.
#voluia numeric a membrilor "C& !erioada augu+t 19 octombri' 19 5 +'pt'mbri' 19 7 7'bruari' 19 " mai 1950 iuli' 1965 *'c'mbri' 19"9

*umr de membri
circa 1000 257.000 710.000 1.060.000 720.000 1. 00.000 .300.000

167

u poate fi e.clus& ipote+a c& 'uli cet&eni s2au )nscris )n "#R dintr2un anu'it oportunis', pentru a o,ine anu'ite a$anta8e 6o funcie, o ,urs& )n str&in&tate, un aparta'ent, un loc la doctorat 'tc#. Dar este cert c& )ntre teoria pri$ind co'unis'ul si $iaa concret& e.ista o discrepan& urias&. Societ&ile din +ona central& si +u*-'+t european& nu nu'ai c& nu se aflau )ntr2o stare )nfloritoare, care s& le per'it& satisfacerea de+ideratului/ ,:(e la fiecare dup munca sa, fiecruia dup necesiti4, ci, di'potri$&, intraser& )ntr2o profund& cri+& de siste', din care nu a$eau cu' s& ias&. )n Ro'(nia aceast& recesiune a fost agra$at& de generali+area spiritului $oluntarist, ca ur'are a e.acer,&rii cultului personalit&ii lui icolae #eausescu, a deci+iei acestuia 6din 19"1# *' a ac2ita rapi* =ntr'aga *atori' '5tern& a Ro'(niei, fapt ce a dus la sec&tuirea econo'iei naionale si ne'oderni+area industriei, )ntr2o perioad& )n care, pe plan 'ondial, se )nregistra o ade$&rat& re$oluie te*nologic&, prin *'<:oltar'a micro'l'ctronicii +i a in7ormaticii, =n plan +ocial, dup& 19"2 s2a produs o deteriorare tot 'ai gra$& a ni$elului de trai, a8ung(ndu2se, cu' a' ar&tat, la introducerea de cartele si raii pentru ali'entele de pri'& necesitate, reducerea drastic& a consu'ului de energie 6'ai ales a celui casnic, ne)nc&l+irea locuinelor, )ntreruperea repetat& a curentului electric 'tc.#. #ultura a fost supus& unor puternice presiuni ideologice- fondurile pentru ac*i+iionarea de c&ri si aparatur& 'odern&, pentru deplas&ri )n str&in&tate s2au redus considera,il. : ase'enea situaie nu a$ea ni'ic comun cu t'oria lui 3ar5 *'+pr' comuni+m. )ncercarea lui 3i*ail 4or,acio$, de dup& 19"5, *' a r'7orma +i+t'mul so$ietic nu nu'ai c& nu a reusit, ci, dinpotri$&, a accelerat procesul de pr&,usire a acestuia, )n 19"9-1991. 0pr'ci'r'a caract'rului r'gimului politic din Uniunea So$ietic& si din statele intrate su, influena 6do'inaia7 sa, la sf(rsitul celui de2al doilea r&+,oi 'ondial, i'pune anali+a concret& -"ine ira et "tudio 1 a realit&ilor, a e$oluiilor )nr'gi+trat' p' parcur+ul a patru decenii si 8u'&tate !19 5-1990#. #*iar la o anali+& su'ar& se poate conc*ide c& aceste regi'uri au cunoscut evoluii importante +i contra*ictorii, parcurg?n* mai mult' 'tap'( l. )'gimul politic in+taurat =n )om?nia =n 19 5 6ca si )n celelalte &ri de 0de'ocraie popular&17 nu a fost re+ultatul firesc al unei e$oluii interne, ci al unor factori e.terni, )n pri'ul r(nd al ocupaiei so$ietice. S2a 'ateriali+at astfel concepia lui Stalin, potri$it c&reia o ar'at& care ocup& un anu'it teritoriu )si i'pune acolo propriul s&u siste' politic. Dup& o anu'it& e$oluie, )n ti'pul c&reia, )n unele &ri 6)ntre care si Ro'(nia7, partidele co'uniste au cola,orat cu o parte a ,urg*e+iei 60to$ar&si de 16"

*rum%#, =n 19 6-19 " +-a trecut la instaurarea deplin& a re.imului +talini"t, de tip sovietic, un socialism totalitar si internaionalist! 2. Dup& 'oartea lui Stalin !=n 1953# +-a =nr'gi+trat o anumit rela)are intern, o tendin de re#ormare a "i"temului totalitar. 6' ac'a+tW lini' +-au =n+cri+ )aportul 9ru+cio: la &ongr'+ul QQ al 6arti*ului &omuni+t al >niunii So:i'tic', mi+car'a *in 6olonia +i mai al'+ c'a *in >ngaria, toat' =n 1956. 5a r(ndul s&u, con*uc'r'a 6arti*ului 3uncitor'+c Ro'(n a reusit s& o,in& retragerea trupelor so$ietice din Ro'(nia !195"#. 3. =n anii H60 a a:ut loc o di&er"i#icare a opiunilor, )n li'itele r'gimului +ociali+t - totalitar, al&turi *' con*uc'ri 7oart' ob'*i'nt' !pr'cum cele din Bulgaria si R.D. 4er'an&7 'anifest(ndu2se tendine centrifuge fa& de Uniunea So$ietic&. "e aceast& linie s2au )nscris (eclaraia *in aprili' 196 , adoptat& de "artidul 3uncitoresc Ro'(n, si )ncercarea 6artidului #o'unist din #e*oslo$acia de a instaura un 0socialis' cu fa& u'an&1 6dup& e.presia lui 0l'5an*'r ;ubc'A# =n 196". In ti'p ce aciunea ro'(neasc& a a$ut un anu'it succes, 0pri'&$ara de la "raga1 a fost )n&,usit& de trupele Tratatului de la %arso$ia 6'ai puin ale Ro'(niei, care a conda'nat aceast& inter$enie7. 0nii H70-H"0 +-au caract'ri<at prin acc'ntuar'a 7actorului naionalist, internaionalismul proletar 7iin* =nlocuit cu $atrioti"mul "ociali"t. E$oluiile au fost contradictorii/ )n Uniunea So$ietic&, dup& )nl&turarea lui @ruscio$ !196 #, a urmat o lung perioad de stagnare, =n $'ra Br'Cn':%; apoi, *in 19"5, +-a =nr'gi+trat o aciune de reformare a "i"temului "ociali"t totalitar 6politica de 0glasnosti1 si 0perestroi<a17 iniiat& de 4or,acio$. Ase'enea e$oluii s2au 'anifestat si )n celelalte state, 'ai ales )n Ungaria si "olonia. : situaie 0atipic&1 a cunoscut Ro'(nia, care, su, conducerea lui icolae #eausescu, dup& o perioad& r'7ormatoar', +-a plasat, dup& 19"0, pe po+iii tot 'ai rigide si 'ai conser$atoare. 0nul 19"9 a g&sit regi'urile socialiste totalitare din Europa central& si *' +u*-'+t )n plin& cri+&, dar cu situaii concrete diferite, )n cele

'ai 'ulte &ri, acest' r'gimuri +-au r'7ormat *in int'rior, prin +c2imbar'a ec*ipelor de conducere. oii lideri au per'is apariia unor for'e de pluralis' politic, au iniiat un dialog cu forele refor'atoare, de'ocratice. In Ro'(nia, datorit& politicii lui #eausescu si e.acer,&rii cultului personalit&ii, regi'ul a cunoscut o dra'atic& in$oluie, cu consecine e.tre' de negati$e asupra )ntregii societ&i. Cteva date statistice privind evoluia Romniei !ntre 1938 0# 1989. -a r'c'n+&'(ntul din 1930, )om?nia a:'a 1" milioan' locuitori, iar =n 193" circa 20 'ilioane. A ur'at o sc&dere la circa 12 milioan' ca 169

urmar' a pi'r*'rilor t'ritorial' *in 19 0, aCung?n*u-+' apoi la aproap' 22 milioan' =n 19"9. =n int'r:alul 193"-19"9 Ro'(nia s2a transfor'at dintr2o ar& agrar2industrial& )ntr2o ar& industrial&, )n 19"9, producia industrial& era de 65 ori mai mar' comparati: cu anul 193". %enitul naional era reali+at )n proporie de 5",1D )n industrie, fat& de 30,"D =n 193". : e$oluie si'ilar& au cunoscut si celelalte state socialiste, inclusi$ Uniunea So$ietic&. "e aceast& ,a+& unii politologi au lansat conceptul de dictatur de de$voltare, caracteri+at& prin inter$enia 'asi$& a statului )n econo'ie si i'punerea unor ritmuri *' *'<:oltar' '5tr'm *' =nalt'. 4radul de prelucrare a 'ateriilor pri'e si cantitatea de inteligen& )ncorporat& )ntr2un produs constituie ele'entele eseniale )n cresterea $alorii ,unului respecti$, a co'petiti$it&ii lui pe piaa 'ondial&. R om?nia reali+a o sea'& de 'asini si aparate electrice si electronice, tur,ine cu a,uri si *idraulice, instalaii de fora8, tractoare, auto2 ca'ioane, auto'o,ile, )ngr&s&'inte c*i'ice, 'o,il&, )nc&l&'inte, confecii 'tc., car' a:'au o larg& c&utare pe piaa 'ondial&.
#voluia produciei industriale !;in Anuarul +tati"tic al Romniei, 1990# 6ro*u+ energie electric& iei e.tras ga< m'tan =ngr&s&'inte c*i'ice )nc&l&'inte +a*&r s&pun tractoar' Unitatea de '&sur& mii. A8/2 mii t. C mii. m mii t. mil. p'r. mii t. mii t. buc. 0nul 193" 1.130 6.59 19"9 75."51 9.173 22.222 2."05

311 3 95 9 -

52 693 31
151.7 5

#a ur'are a de+$olt&rii industriei, s2a )nregistrat o 'utaie esenial& )n pri$ina raportului ac'+t'ia cu agricultura.
Contribuia celor dou ramuri economice la venitul naional )amura In*u+tria 0gricultura
170

193" 30,"D 3",1D

19"9 5",1D 15,2D

Aceste date statistice arat& c& Ro'( nia *':'ni+' un +tat in*u+trial, ,a+(ndu2se pe prelucrarea superioar& a 'ateriilor pri'e. )om?nia a cuno+cut un proc'+ *' urbani<ar', caract'ri+tic lumii 'oderne, )n cursul c&ruia ni$elul ci$ili+aiei a crescut, )n detri'entul $ieii patriar2al', con+'r:atoar' =n anii 1951-19"9 +-au con+truit circa milioan' de aparta'ente- dac& socoti' c& o fa'ilie era alc&tuit& din patru persoane, re+ult& c& apro.i'ati$ 1F milioane de ceteni 6adic& peste 70D *in totalul populaiei Ro'(niei7 au ,eneficiat de o locuin& nou&.
Construcia de apartamente din fondurile statului 6'rioa*a 1951-1960 1961-1970 1971-19"0 19"1-19"9 u'&r de aparta'ente 150.167 553.295 1.267."50 1.012.771

#tiina si cultura romneasc au )nregistrat o de+$oltare se'nificati$&, cu deose,ire dup& 195". A fost lic*idat analfa,etis'ul, )n$&&'(ntul general o,ligatoriu a e$oluat treptat de la sapte la +ece clase, s2au de+$oltat reeaua liceelor de specialitate si cea a )n$&&'(ntului superior.
#voluia nvmntului 193"/1939 Unit&i de )n$&&'(nt "opulaia scolar& Studeni &a*r' *i*actic' 15."79 1.7"1.290 26. "9 55.215 19"9/1990 27.327 5.5 .6 " 16 .507 229.13"

Datele statistice indic& un progres nota,il co'parati$ cu perioada ante,elic&. Dar, ) n ac'la+i timp, +tat'l' capitali+t' 'urop'n' au cuno+cut un proces de 'oderni+are 'ult 'ai accelerat, astfel c& decala8ele dintre Ro'(nia si aceste state nu s2au 'icsorat, ci s2au '&rit co'parati$ cu perioada inter,elic&. %iaa a de'onstrat c& o conducere prin parti*ul unic, lip+a un'i alt'rnati:', a al'g'rilor lib'r' *au na+t'r' abu<urilor +i $oluntaris'ului, cu consecine negati$e asupra cet&enilor. Istoria a ar&tat c& nici un regi' totalitar nu poate supra$ieui )n condiiile a'plific&rii luptei naiuni lor p'ntru lib'rtat'.
171

10. EV%$&'II D&P* REV%$&'IA DIN DECE(BRIE 1989

a# R-1-"#*-$ '$ *-.# )' ,- o(*$2#(, +')*#+$*2#,#02 -a 22 *'c'mbri' 19"9, icolae #eausescu a fost silit s& a,andone+e put'r'a, car' a 7o+t pr'luata *' Consiliul 1rontului #alvrii Naionale !&,SN#; =n +'ara ac'l'ia+i <il', ac'+ta a *i7u<at un Comunicat c&tre ar&, )n care se anunau ,a+ele unui nou regi' politic. "resedintele noului organis' de conducere al &rii a fost dese'nat Ion Iliescu, iar )n func ia *' primmini+tru a 7o+t numit 6'tr' )oman. Re$enirea la siste'ul de'ocratic, pluripartidist, dup& 'ai 'ult de patru decenii, a fost 'arcat& prin Decretul nr. "/31 *'c'mbri' 19"9, car' la articolul l pr':'*'a( :n &omnia este liber constituirea partidelor politice, cu e)cepia partidelor fasciste sau a celor care propag concepii contrare ordinii de stat si de drept! *ici o alt ngrdire pe motive de ras, naionalitate, religie, grad de cultur, se) sau convingeri politice nu poate *mpiedica constituirea si funcionarea partidelor politice4! 0cti:itat'a partidelor politice tre,uia s& se ,a+e+e pe 2respectul suveranitii, independenei si integritii naionale, al democraiei, n vederea asigurrii libertilor si drepturilor cetenilor si afirmrii demnitii naiunii romne@7. "entru a fi )nregistrat, un partid tre,uia s&2 si pre+inte statutele de organi+are si funcionare, progra'ul politic, s&2si declare sediul si 'i8loacele financiare de care dispunea si s& fac& do$ada c& a$ea cel puin 251 de 'e',ri. Se 'ai preci+a c& nu puteau fi 'e',ri de partid cadrele 'ilitare si personalul ci$il din 3inisterul Ap&r&rii aionale si 3inisterul de Interne, 8udec&torii, procurorii si diplo'aii, precu' si personalul op'rati: al )a*io-1'l':i<iunii )om?n'.

172

)n perioada i'ediat ur'&toare s2a )nregistrat o ade$&rata 0inflaie1 de +$*2#,- +o'#2#(-, situaie datorat& at(t dorinei sincere a ro'(nilor de a rupe definiti$ cu 'onopartidis'ul co'unist, c(t si $eleitaris'ului unor p'r+oan' care, profit(nd de nu'&rul 'ic de 'e',ri necesar pentru legali+area unei for'aiuni parti+ane, doreau s& se afir'e pe scena politic&. Au reap&rut partidele istorice, inter+ise de regi'ul totalitar/ "artidul aional2!&r&nesc 6" !7, "artidul National-ib'ral !6N-# +i 6arti*ul Social-;'mocrat *in )om?nia !6S;)#; ac'+t 7'nom'n nu a 7o+t :i<ibil *oar =n )om?nia, ci +i =n &'2ia !6arti*ul 6opular, >niun'a ;'mocrat-#restin&7, Bulgaria 6Uniunea aional& Agrarian& $Nicola 6'tAo:%, 6ar*i*ul ;'mocrat 1"96# +i >ngaria !6arti*ul 3icilor 6ropri'tari#. -a 11 ianuari' 1990 s2a )nregistrat "artidul aional2 !&r&nesc #restin2De'ocrat 6" !#D7, a$(ndu21 ca lider pe #orneliu #oposu, unul dintre cola,oratorii apropiai ai lui luliu 3aniu. )n progra'ul s&u, for'aiunea se pronuna pentru instaurarea unui regi' politic constituional ,a+at pe de'ocraia pluralist&- descentrali+area ad'inistrati$&alegeri li,ere- )'piedicarea instaur&rii unui regi' de dictatur& de tip fascist sau comuni+t, pr'cum +i a altor 7orm' totalitar' *' gu:'rnar'; +'parar'a put'rilor =n +tat +i in+taurar'a unui +tat *' *r'pt; lib'rtat'a pr'+'i, a cu$(ntului si a infor'aieigarantarea drepturilor si li,ert&ilor politice si sociale pentru toi cet&enii, indiferent de naionalitate ori credin& religioas&, )n confor'itate cu #arta drepturilor o'ului, Actul final de la @elsin<i, precu' si cu toate con$eniile internaionale la care a$ea s& adere statul ro'(n. Din punctul de $edere al for'ei de gu$ern&'(nt, partidul susinea 'onar*ia constituional&. aional2 &r&nistii erau adepii econo'iei de pia&, ,a+at& pe proprietatea si iniiati$a particular&, pe li,era concuren&ei 'ilitau pentru restaurarea propriet&ii asupra terenurilor agricole, nucleul ur'(nd s&21 constituie gospod&ria indi$idual&, care ur'a s& de$in& o fer'& de tip occidental. 6arti*ul National--ib'ral 6" 57, condus de un co'itet de iniiati$& for'at din Radu #('peanu, I.%.S&ndulescu si Dan A'edeo 5&+&rescu, a 7o+t =n+cri+ la 15 ianuari' 1990. ,i*'l principiilor 7un*am'ntal' al' li,erali"mului $olitic, li,erali"mului economic "i li,erali"mului cultura=@, 6N- a:'a ca principal' *'<i*'rat'( 2instaurarea unei reale democraii si structurarea unui sistem economic viabil, avnd ca ba$ economia de pia liber si ca element activ, dinamic 1 libera concuren4, )n centrul li,ert&ii 'conomic', 6N- +itua r'+p'ctul po+'+iunii particular', singura form de
111 ,

$ro$rietate7 car' p'rmit'a +i a+igura (esctusarea liberei iniiative a indivi$ilor, independena acestora fa de "tat "i re"trn.erea la ma4imum@@@@ a influenei etatiste. 6arti*ul Social-;'mocrat *in )om?nia !6S;)# +-a l'gali<at la 1" ianuari' 1990, a:?n*u-i =n 7runt' p' 0*rian ;imitriu +i S'rgiu &un'+cu. In progra'ul s&u, partidul se declara pentru reali+area unei societ&i fundam'ntat' p' (emnitate, libertate, 9ustiie social, egalitate n drepturi, solidaritate si bunstare4 +i =nt'm'i'r'a unui +tat *' *r'pt +priCinit p' "u#ra.iul uni&er"al "i $e $lurali"m7. 6S;) considera c&, )n condiiile tran+iiei, transfor'&rile econo'ice tre,uia s& se ,a+e+e pe principiul coe.istenei for'elor de proprietate 6econo'ie 'i.t&2de stat, asociati$& si particular&7, pe 'ecanis'ele econo'iei de pia& si pe principiul conducerii co2 participati:'. -a 2" ianuarie s2a )nregistrat Uniunea De'ocrat& a 3ag*iarilor din Ro'(nia 6U.D.3.R.7, care se constituise )nc& de la 25 *'c'mbri' 19"9. =n cur+ul lunii ianuari' 1990 +-au mai con+tituit( 3i+car'a /cologi+t' *in )om?nia, "artidul Socialist De'ocratic Ro'(n, Uniunea De'ocrat2#restin&, "artidul De'ocrat, "artidul Ecologist Ro'(n, "artidul Unit&ii De'ocratice, "artidul Uniunii #restine din Ro'(nia, "artidul "rogresist, "artidul National-;'mocrat, 6arti*ul -ib'ral !al -i,ert&ii7 din Ro'(nia, "artidul Ecologist2U'anist din Ro'(nia, "artidul Unit&ii De'ocratice din 3ol*o:a, 6arti*ul Sociali+t--ib'ral, "artidul !&r&nesc Ro'(n, "artidul -ib'ral ;'mocrat, 6arti*ul Social ;'mocrat-&r'+tin )om?n, 6arti*ul 5i,ert&ii si De'ocraiei Ro'(ne, "artidul De'ocrat Agrar din Ro'(nia si 6arti*ul )'publican !=n total, 21 de partide constituite doar )ntr2o lun&7. Un 'o'ent e.tre' de contro$ersat a fost transfor'area Frontului Sal$&rii aionale 6FS 7 )n partid politic, la 6 7'bruari' 1990; pr'+'*int'l' FS a fost dese'nat Ion Iliescu. Faptul c& FS preluase puterea politic& la 22 *'c'mbri' 19"9, construindu2si structuri de conducere )n toate 8udeele &rii, precu' si )n )ntreprinderi si instituii, a$anta8a )n 'od e$ident acest parti*. &on7orm plat7orm'iprogram, ,SN 'ra '5pr'+ia 6con"en"ului naional reali$at n vederea rsturnrii dictaturii si a naintrii &omniei n era libertiG5! ,rontul +' con+tituia ca $o miscare de centnt-stnga, adresat oamenilor muncii, celor mai lar.i cate.orii "ociale, orientare ce1l a$ro$ie de valorile si obiectivele social-democraiei europene4! !elul funda'ental al ,SN 'ra cr'ar'a 2unui stat de drept, ntemeiat pe 9ustiie si echitate social, pe supremaia legif@ In *om'niul 'cono'ic, funda'entele tran+iiei $i+au *'+c'ntrali<ar'a, pri:ati<ar'a, lib'rali<ar'a +i r'ntabili<ar'a, intro*uc'r'a 17

'ecanis'elor econo'iei de pia&, paralel cu '&suri de protecie social& si de asigurare a sta,ilit&ii politico-+ocial'. ;in punctul *' :'*'r' al propriet&ii, FS susinea econo'ia 'i.t& de pia&, prin coe.istena propriet&ii pu,lice si a celei particulare. Dup& a'ple confrunt&ri politice, care au luat si for'e $iolente, la 9 7'bruari' 1990 +-a con+tituit Consiliul Provizoriu de &niune Naional (CPUN) - organ legislati$ ce a$ea s& funcione+e p(n& Ia alegerile parla'entare si pre+ideniale din 20 mai. 0c'+ta 'ra compu+ *in 105 repre+entani ai partidelor si for'aiunilor politice nou create, 106 repre+entani ai #onsiliului FS , 27 repre+entani ai uniunilor 'inorit&ilor naionale si trei repre+entani ai Asociaiei Fostilor Deinui "olitici 6)n total - 2 1 'e',ri7, ur'(nd ca delegaii partidelor ce a$eau s& se constituie ulterior s& particip' ca ob+'r:atori. -a 1" marti' 1990, &6>N a a*optat l'g'a pri:in* al'g'r'a 6arlam'ntului +i a 6r'+'*int'lui )om?ni'i, car' pr':'*'a( puterea politic n &omnia aparine poporului si se e)ercit potrivit principiilor democraiei, libertii si asigurrii demnitii umane, inviolabilitii si inalienabilitii drepturilor fundamentale ale omuluf@ 6otri:it articolului 2, ,guvernarea &omniei se reali$ea$ pe ba$a sistemului democratic pluralist, precum si a separaiei puterilor legislativ, e)ecutiv "i 9udectoreasca5! 0rticolul 11 +tabil'a( 6Candidaturile $entru !arlament "i "resedinia &omniei se propun de ctre partide sau alte formaiuni $olitice, con"tituite con#orm le.ii7@. Alegerile parla'entare si pre+ideniale au 7o+t 7i5at' p'ntru <iua *' 20 mai 1990. )n Ro'(nia, puterea de dup& 22 *'c'mbri' 19"9 si p(n& la 20 mai 1990 6repre+entat& iniial de #onsiliul Frontului Sal$&rii aionale si, ulterior, de #onsiliul "ro$i+oriu de Uniune aional&7 a fost de natur& re$oluionar&. Repre+entati$itatea #FS si #"U era )ns& alterat& de lipsa suportului electoral- )n fapt, partidele politice se reg&seau )n #"U )n proporia re+ultat& din transfor'area #FS si nu confor' opiunii cet&enilor. Funcia central& a #"U , ur'are direct& a limit'lor r'gimului pro$i+oriu, a fost aceea de asigurare a condiiilor necesare pentru instituirea unei puteri legiti'ate, prin organi+area si desf&surarea unor alegeri generale li,ere, pe ,a+a unei legi electorale de'ocratice. Astfel, tran+iia de la puterea re$oluionar& la puterea legiti'at& de repre+entati$itatea conferit& de opiunea cet&enilor s2a reali+at prin funcionarea efecti$& a m'cani+m'lor 'l'ctoral' *'mocratic'. 175

In'*itul p'rioa*'i pro:i<oratului 1-a con+tituit r'= nnodarea, KX^_aX dup& aproape o 8u'&tate de secol, a pluripartidis'ului, dar si transfor'area lui )n $pr'amultiparti*i+m%, ampli7icat *' ap'titul mani7'+t al :'c2ilor +i noilor for'aiuni politice de a se confrunta 'ai 'ult sau 'ai puin politic. 6roc'+ul ra*icali+&rii luptei politice a fost propriu )ntregii perioade a pro$i+oratului si a e$oluat )n str(ns& leg&tur& cu cresterea e.ponenial& a nu'&rului partidelor politice/ la 25 ianuari' 1990 'rau =n+cri+' o7icial 19 parti*' politic'; la l 7'bruari' 1990 - 30; la 16 7'bruari' 1990 - ; la 1" mai 1990-"0. Stilul protagoni+tilor lupt'i politic' a 7o+t marcat, p' *' o part', *' lipsa e.perienei de'ocratice, a coerenei si clarit&ii progra'atice, iar pe de alt& parte, de ner&,darea cuceririi puterii politice. 5a acestea se ad&uga si opti'is'ul ne8ustif)cat de 'are pri$ind $irtuile pluripartidis'ului )n sine. Dar, desi e.istau at(t de 'ulte partide, $irtual purt&toare ale unor opiuni politice, a.ul confrunt& rii 'l'ctoral' 1-a con+tituit polari<ar'a =ntr' adepii si opo+anii FS , disputa )ntre ideologia 0fesenist&1 si cea 0antifesenist&1. Un 'o'ent i'portant al structur&rii parti+ane a fost cel din 9 aprili' 1990, dat& la care " !2#D, " 5 si "SDR au se'nat o declaraie prin care anunau c& a$eau s& cola,ore+e si s& )si acorde reciproc spri8inul )n alegeri, la care fiecare partid a$ea s& se pre+inte, totusi, cu liste si cu program' proprii. Campania electoral propriu2+is& s2a desf&surat )ntr2o at'osfer& de confruntare e.acer,at&, do'inat& de 'anifestaii de strad& si c*iar de altercaii. In unele localit&i, candidaii la "resedinie din partea opo+iiei au fost )'piedicai s& $or,easc&, fiind acu+ai c& au stat )n :ccident si au $enit )n Ro'(nia a,ia dup& Re$oluie, c&ut(nd s& profite, desi nu '(ncaser& 6"alam cu "oia7 !alim'nt *':'nit 'mbl'matic p'ntru p'rioa*a *' '5tr'm' pri$aiuni din ulti'ii ani ai socialis'ului totalitar7. "e de alt& parte, opo+iia +i-a a5at campania 'l'ctoral& pe 0lupta )'potri$a co'unis'ului si neoco'unis'ului1, repre+entate de FS )n general si, )n particular, de Ion Iliescu, lans(nd totodat& si sloganul anarhia salvea$ &omnia4! -a 22 aprili' 1990, dup& un 'iting organi+at de " !2 #D, o parte din participani au ,locat "iaa Uni$ersit&ii din Bucuresti. Aceasta se afl& c*iar )n centrul capitalei, deci )n +ona cu cea 'ai 'are $i+i,ilitate 'ediatic&, iar pe alt& parte, aici, )n ti'pul Re$oluiei din Dece',rie, )si pierduser& $iaa <'ci de tineri, de$enind astfel un si',ol al 'artiriului. :cupanii "ieei au declarat2o 0+on& li,er& de neoco'unis'1, 0<ilo'etrul : al de'ocraiei1. Ei 176

cereau scoaterea )n afara legii a oric&rui partid de tip co'unist sau neoco'unist 6cel $i+at direct fiind c*iar FS 7, precu' si )nl&turarea din funciile de conducere a celor care f&cuser& parte din no'enclatura co'unist& si din aparatul respecti$ )n anii 19 5-19"9; opo+iia susinea punctul " al "rocla'ai'i *' la 1imi+oara !*in 11 marti' 1990#, prin car' +' c'r'a int'r<ic'r'a *r'ptului *' a can*i*a =n al'g'ri al p'r+oan'lor car' a$useser& funcii )n cadrul "#R sau care f&cuser& parte din organele Securit&ii. #el $i+at era Ion Iliescu, fost secretar al ## al "#R, declarat 0principalul $ino$at de deturnarea caracterului antico'unist al Re$oluiei *in *'c'mbri' 19"9%. 3anifestanii erau spri8inii de " !2#D, " 5, "SD, precu' si de 'ai 'ulte organi+aii ci$ice. =n <iua al'g'rilor g'n'ral', 20 mai 1990, +-a =nregistrat o 'asi$& participare la $ot a populaiei 6de peste "0D#; 'ulte circu'scripii electorale au fost ne$oite s&2si prelungeasc& acti$itatea dup& ora oficial& de =nc2i*'r' !ora 22#, pentru a da posi,ilitatea tuturor $otanilor s&2si e.pri'e opiunea politic&. Dup& cu' era de asteptat, lipsa de e.perien&, at(t a organi+atorilor, c(t si a electoratului, a creat o serie de dificult&i legate de procedura propriu2+is& de $otare, dar alegerile s2au desf&surat, )n ansa',lu, )n condiii corecte. 6'ntru parla'ent, re+ultatele au fost ur'&toarele/
!rocenta8 Adunarea (eputail or 66,31 D

Dormaiunea politic Frontul Sal$&rii aionale 6FS 7 Uniunea De'ocratic& a 3ag*iarilor *in )om?nia !>;3)# 6arti*ul National--ib'ral !6N-# 3iscarea Ecologist& din Ro'(nia !3/)# "artidul aional !&r&nesc - &r'+tin ;'mocrat 6" !2#D7 Aliana pentru Unitatea Ro'(nilor 6AUR7 6arti*ul ;'mocrat 0grar *in )om?nia !6;0)# 6arti*ul /cologi+t )om?n !6/)# 6arti*ul Sociali+t ;'mocratic )om?n !6S;)#

7,23 D 6, 1 D 2,62 D 2,56 D 2,12D 1,"3D 1,69D 0,53 D

!rocen1 ta8 +enat 67,02 D 7,20 D 7,06 D 2. 5 D 2,50 D 2,15D 1,3"D 0.53 D 177

In primul parlam'nt pluriparti*i+t al )om?ni'i po+tb'lic' !car' a:'a +i calitat'a *' Adunare Constituant- au o,inut repre+entare circa 0 de for'aiuni politice, legea electoral& nepre$&+(nd nici un prag de acces )n forul legislati$ naional. %ictoria )n alegeri a FS a fost categoric&, fapt com'ntat mult la :r'm'a r'+p'cti$&. :po+iia parla'entar& se contura ca fiind foarte eterogen& si ato'i+at&. "entru funcia de "resedinte al Ro'(niei au concurat/ Ion Iliescu !,SN# - care a o,inut "5,07D *in :oturi, )a*u &?mp'anu !6N-# -10,6 D, si Ion Raiu 6" !2#D7 - ,29D. Dup& al'g'ril' *in 20 mai 1990, parti*'l' politic' +i-au r'tra+ spri8inul pentru 'anifestaia din "iaa Uni$ersit&ii. Dar o parte a participanilor a continuat s& ocupe "iaa, contest(nd re+ultatul alegerilor. In <il'l' *' 13-1 iuni' 1990 +-au =nr'gi+trat ':'nim'nt' :iol'nt', ca urmar' a faptului c& participanii au )ncercat s& ocupe unele instituii pu,lice 63inisterul de Interne, Tele$i+iunea7, iar gu$ernanii au apelat la spri8inul 0cet&enilor1, al 0oa'enilor de ,ine1. Un 'asi$ grup de 'ineri +-a *'pla+at din %alea 9iului la Bucuresti- acestia i2au atacat pe 'anifestani, o,lig(ndu2i s& se )'pr&stie, au de$astat sediile partidelor istorice 6" !2#D si " 57, pr'cum +i al' unor <iar'. 0c'+t' ':'nim'nt' au 7o+t put'rnic m'*iati<at' *' po+turil' *' tele$i+iune si presa occidental&, discredit(nd i'aginea )om?ni'i ca +tat *'mocratic. -a 2" iuni' 1990, 6arlam'ntul a =n:'+tit un '5'cuti: monocolor !,SN#, con*u+ *' P-2*- Ro $", )nc& de la )nceput, ec*ipa gu$erna'ental& s2a confruntat cu nu'eroase aciuni gr':i+t', car' au a:ut ca '7'ct parali<ar'a unor +'ctoar' 'conomic' important' !pr'cum tran+porturil' 7'ro:i'r' +i maritim'#. b# Constituia din 1991. A'-.-*#'- ,#" 1992 6'rioa*a $pro:i<oratului politic% a luat +7?r+it, *in punct *' :'*'r' 8uridic, o dat& cu adoptarea noii #onstituii- aceasta a fost $otat&, dup& a'ple *'<bat'ri, =n <iua *' 21 noi'mbri' 1991; *in c'i 510 senatori si deputai au fost pre+eni 509, iar *intr' ac'+tia 1 s2au pronunat pentru si 95 contra. 0u :otat p'ntru &on+tituie FS , "U R si repre+entanii 'inorit&ilor, altele dec(t cea 'ag*iar&, si au $otat contra UD3R, " !#D si o parte din " 5. #onstituia a fost supus& referendu'ului, la " *'c'mbri' 1991; desi :po+iia a ceait cet&enilor s& nu participe la $ot. nu'&rul celor care si2au e.pri'at opiunea a repre+entat 67D *in totalul 17"

populaiei cu dreptul de a alege, )n fa$oarea noii legi funda'entale a &rii s2au pronunat 73D dintre $otani. #onstituia a$ea un caracter de'ocratic si consacra sistemul pluriparti*i+t. 0rticolul " pr':'*'a( pluralismul n societatea romneasc este o condiie si o garanie a democraiei constituionale! "artidele politice se constituie si si des>asoar activitatea n condiiile legii, contribuind la definirea si e)primarea voinei politice a cetenilor, respectnd suveranitatea naional, integritatea teritorial, ordinea de drept si principiile democraiei44! 6otri:it articolului 37, cet&enii ,8e $ot a"ocia li,er *n $artide $olitice, n sindicate si n alte forme de asociere! "artidele sau asociaiile care, prin scopurile ori activitatea lor, militea$ *m$otri&a $lurali"mului $olitic, a $rinci$iilor "tatului de dre$t ori a suveranitii, a integritii sau a independenei &omniei sunt neconstituionale4! Se 'ai sta,ilea c& nu puteau face parte din partide politice 8udec&torii #urii #onstituionale, a$ocaii poporului, 'agistraii, 'e',rii acti$i ai ar'atei, poliistii si alte categorii de funcionari pu,lici sta,ilite prin lege organic&. Asociaiile cu caracter secret erau inter+ise. =n p'rioa*a 1990-1992, FS a cunoscut o reducere a popularit&ii, e$oluie ase'&n&toare cu cea a forelor politice din statele central si '+t-'urop'n' =n car' ac'+te fore si2 au asu'at responsa,ilitatea gu$ern&rii si a asigur&rii procesului de tran+iie. 5a aceasta s2a ad&ugat erodarea din interior a autorit&ii sale, pro$enit& din con$ingerea fals& c& un partid odat& a8uns la putere )si 'enine de la sine acest statut, f&r& a se preocupa )n 'od direct de asigurarea, consolidarea si adaptarea la dina'ica relaiilor sociale. #onfor' #onstituiei, presedintele Ro'(niei nu 'ai putea face parte dintr2un partid politic. De aceea, Ion Iliescu a renunat la funcia de presedinte al FS , )n locul s&u fiind ales "etre Ro'an 6)n iulie 1990#. Noul li*'r +-a *'clarat $r'7ormi+t%, *'clan+?n*, =nc'p?n* *in marti' 1991, o ca'panie de eli'inare a susin&torilor lui Ion Iliescu, declarai 0conser$atori1. 0cuti<ar'a 'l'm'nt'lor *' instabilitate social si politic a *u+ la pri'a cri+& gu$erna'ental& din Ro'(nia postco'unist&, )n septe',rie 1991. "re'ierul "etre Ro'an era adeptul 0terapiei de soc1 )n a,ordarea tran+iiei econo'ice, atr&g(nd astfel ne'ulu'irea 'ultor categorii socio2profesionale, printre care si 'inerii- acestia au declansat o gre$& )n %alea 9iului si au recla'at pre+ena sefului E.ecuti$ului printre ei, pentru a le satisface i'ediat re$endic&rile- deoarece acesta a refu+at, 'inerii, care a$eau proasp&t )n 'inte 0succesul1 din iunie 1990 au :'nit *in nou la
179

Bucur'+ti, lu?n* cu a+alt +'*iil' gu:'rnului !6alatul 4ictoria#, 6arla'entului 6din Dealul 3itropoliei7 si "resediniei 6"alatul #otroceni7. )n ac'+t cont'5t, 6'tr' )oman +i-a *'pu+ man*atul *' prim-mini+tru. "resedintele Iliescu a iniiat negocieri pentru for'area unui gu$ern cu o ,a+& politic& 'ai larg&, o,in(nd cola,orarea "artidului National--ib'ral si 3isc&rii /cologi+t' *in )om?nia !3/)#. Noul gu:'rn, 7ormat la 16 octombri' 1991, 'ra con*u+ *' T8-o,o* S2o'o7$" si a$ea 'isiunea de a gestiona pro,le'ele curente ale &rii p(n& la organi+area noilor alegeri g'n'ral'. -a 26 noi'mbri' 1991, "etre Ro'an a anunat c& FS retrage +priCinul politic acor*at pr'+'*int'lui Il iescu- o lun& 'ai t(r+iu a luat nastere @rupul p'ntru >nitat'a ,rontului, 7ormat la =nc'put *in 55 *' parlam'ntari susin&tori ai presedintelui Iliescu. Di$ergenele s2au acuti+at )n leg&tur& cu dese'narea candidatului FS la alegerile pre+ideniale- cele dou& personalit&i care doreau s& candide+e, Ion Iliescu si "etre Ro'an, si2au adus pu,lic acu+aii reciproce !13 marti' 1992#, situ(ndu2se pe po+iii ireconcilia,ile. #on$enia FS din 2729 marti' 1992 a marcat $rup'r'a% ac'+tui parti*. 6'tr' )oman a 7o st reales presedintele FS . "e de alt& parte, gruparea care21 susinea pe Ion Iliescu a creat un nou partid - ,rontul Sal$&rii aionale - 22 ;'c'mbri', numit ult'rior 9*o"2)' 3- o(*$2 $' #alvrii Naionale 21D#N-. A',ele partide si2au pus candidai proprii =n alegerile parla'entare si pre+ideniale. Si )n r(ndurile opo+iiei s2au )nregistrat 'utaii i'portante, aceasta reusind s&2si atrag& susin&tori din ta,&ra celor ne'ulu'ii de politica $r'gimului Ili'+cu%. >n 'l'm'nt important 1-a con+tituit apariia unor for'aiuni dup& 'odelul forurilor ci$ice din #e*oslo$acia si Ungaria, care s2 au do$edit a fi e.tre' de eficiente )n acti$itatea lor. #ea 'ai i'portant& for'aiune de acest tip a fost Aliana #i$ic& 6A#7, )nte'eiat& la 6 noi'mbri' 1990 +i car' +' *'7in'a ca o structur de cooperare a tuturor energiilor sociale care susin valorile credinei si democraiei . A$(nd ca de$i+& ,, S;$utem reu"i dect *m$reuna@, noua for'aiune a desf&surat o a'pl& si persuasi$& ca'panie )n r(ndurile opiniei pu,lice si de coali+are a )ntregii opo+iii. S2a a8uns la constituirea, de c&tre cele trei partide istorice 6" 5, " !2#D, "SDR7, a #on$eniei aionale pentru Instaurarea De'ocraiei. Apoi, la 26 noi'mbri' 1991, a luat fiin& o a'pl& alian& electoral& su, denu'irea de #on$enia De'ocratic& 6#D7.

>n alt a+p'ct al $ieii politice din perioada 1990-1992 1-au con+tituit 0translaiile1 deputailor si senatorilor, feno'en care a luat a'ploare, 'ai ales ca ur'are a )n'ulirii disidenelor politice- s2a )nregistrat o ade$&rat& 0'igraie1 parla'entar&, desf&surat& pe direcia a dou& flu.uri/ pri'ul, =ntr' grupuril' parlam'ntar' '5i+t'nt', 7ormat' ca urmar' a +crutinului *in mai 1990 6care a a$ut ca ur'are 'odificarea co'ponenei puterii legislati$e7 si al doilea, al unor deputai si senatori c&tre grupurile parla'entare constituite prin 0efracie1. Astfel, ec*ili,rul parla'entar a fost afectat printr2o procedur& $ecin& cu eludarea 'ecanis'elor de repre+entare. 6arlam'ntul +-a $=nnoit% prin apariia de noi grupuri parla'entare si prin p&trunderea unor partide ine.istente la data alegerilor din 20 mai 1990( "artidul aional25i,eral2Aripa T(n&r& 6" 52AT7, "artidul Socialist al 3uncii 6"S37, "artidul Ro'(nia 3are 6"R37FS - 20 3ai, 6arti*ul Alianei #i$ice 6"A#7, Frontul De'ocrat al Sal$&rii aionale 6FDS 7. 0nul 1992 a fost un an electoral prin e.celen&, condens(nd toate c'l' tr'i tipuri *' +crutin. .rgani<at' =n 7'bruari' marti' 1992, $'-.-*#'- 'o($'- au a$ut, dincolo de se'nificaia politic& )n sine, un caracter inedit, relu(nd, dup& o 8u'&tate de secol, tradiia electoral& de'ocratic& ante,elic& si )ntregind ciclul electoral iniiat )n 1990. #a'pania electoral& a fost e.cesi$ politi+at&, ea repre+ent(nd un 0e.erciiu1 )n $ederea alegerilor parla'entare si pre+ideniale din septe',rie. "re+ena la urne a fost de circa 65D, 'ai redus& fa& de 'ai 1990. Scrutinul a :ali*at noil' +tructuri ale puterii ori+ontale prin 'ecanis'ele de'ocraiei repre+entati$e, oferind legiti'itate puterii locale. De ase'enea, s2a conturat si cea 'ai i'portant& for& de opo+iie 6#D7, care s2a plasat pe locul al doilea, cu 2 ,3D *in $oturi, )nregistr(nd ade$&rate succese )n 'ediul ur,an. )'trag'r'a c'lui mai i'portant partid din #on$enie, " 5, )n aprilie 1992, cu *oar c?t':a luni =naint'a al'g'rilor l'gi+lati:', a pu+ la =nc'rcar' unitatea alianei. 5i,eralii condusi de Radu #(npeanu si2au e.plicat plecarea prin 'oti$e doctrinare 6afir'(ndu2si po+iia tradiional& de partid naional, po+iie inco'pati,il&, )n opinia lor, cu pre+ena UD3R )n +tructuril' &;#, *ar +i prin *'<a:antaC'l' r'<ultat' *in r'pr'<'ntati:itat'a partidelor )n condiiile utili+&rii listelor electorale co'une si anga8a'entului de a se susine un candidat unic la "resedinie, situaie )n care " 5 se con+i*'ra minimali<at. 5ocul #on$eniei De'ocratice a fost luat, la 2 iuni' 1992, *' Convenia Democrat din Romnia 2CDR-/ la car' au mai a*'rat 1" 1

"artidul aional25i,eral2#on$enia De'ocrat& 6" 52#D7, "artidul National--ib'ral-Aripa T(n&r& 6" 52AT7 si Federaia Ecologist& din Ro'(nia 6FER7. #DR a depus liste de candidai )n $ederea alegerilor parla'entare, a adoptat o platfor'& electoral& unic&, precu' si un progra' *' colaborar' la gu:'rn +i =n parlam'nt; la 27 iuni' 1992, a dese'nat un candidat unic la "resedinie, )n persoana lui E'il #onstantinescu. A'-.-*#'- ,#" 27 0-+2- ;*#- 1992 s2au desf&surat pe ,a+a noii legi electorale, pro'ulgat& )n iunie 1992, car' continua practica +i+t'mului repre+ent&rii proporionale, dar introducea pragul electoral de 3D *in totalul $oturilor e.pri'ate- se $i+a )n fapt reducerea nu'&rului e.agerat de mar' al parti*'lor r'pr'<'ntat' =n parlam'nt, prin 'liminar'a c'lor cu r'< ultate sla,e. "entru alegerea presedintelui Ro'(niei se sta,ilea un siste' 'a8oritar, cu dou& tururi de scrutin. In ca'pania electoral& din septe',rie au fost anga8ate circa "0 de partide si for'aiuni politice, dar dintre acestea doar FDS , #DR, FS , "U R, 6)3, 6N-, 6) +i 3/) au depus liste de candidai pentru #a'era Deputailor si Senat )n toate circu'scripiile &rii. In ti'pul ca'paniei 'l'ctoral', acc'ntul +-a pu+ p' a+p'ct'l' pragmatic', :i<?n* mo*ul *' re+ol$are a cri+ei econo'ice, disputa doctrinar& propriu2 +is& trec(nd pe planul +'cun*. 6articipar'a la urn' a 7o+t *' 73D, ceea ce ar&ta c& 0apetitul1 politic al populaiei se 'eninea la cote ridicatedar, )n fapt, participarea real& a fost sensi,il 'ai redus&, dat fiind c& circa un 'ilion si 8u'&tate de $oturi au fost declarate nule 6deci, o participare real& de 67D#. #lasificarea partidelor, )n funcie de sufragiile o,inute, a fost ur'&toarea/
Dormaiunea politic ,;SN &;) ,SN 6>N) >;3) 6)3 6S3 6;0) 1"2 "rocenta9 Camera (eputailor 2",3 D 20,2 D 10, D ",1 D 7,6 D 3," D 3,2 D !rocenta8 +enat /1,1 ; 20D 10,2D 7,7 D 7, D 3,9 D 3D 3,31 D

In parla'ent au intrat opt for'aiuni politice si .r organi+aii ale 'inorit&ilor naionale, care au pri'it un 'andat din oficiu, potri$it #onstituiei si legii electorale- cu' )ns& #DR era for'at& din sase partide, re+ult& c& totalul partidelor repre+entate )n "arla'ent era de 26 !cu preci+area c& trei partide 'e',re ale #on$eniei nu atinseser& praguG 'l'ctoral *' 3D( 6/), 6S;) +i 6N--&;#. =n urma al'g'rilor +-a r'*u+ nu'&rul for'aiunilor parla'entare co'parati$ cu legislatura anterioar&. : alt& consecin& a fost faptul c& nici un partid nu a reusit s& o,in& maCoritat'a man*at'lor parlam'ntar'. "ri'ele dou& fore politice totali+au fiecare peste 20D din nu'&rul sufragiilor- dispunerea e.centric& pe esic*erul politic 6FDS - c'ntru +t?nga, &;) - centru2dreapta7 putea fi interpretat& ca o e.presie a 'ultipartidis'ului 0pur1. Dar ) n &;) pla+am'ntul c'ntru-*r'apta nu 'ra foarte cert pentru toate for'aiunile co'ponente 6cel puin una - 6S;) -)'p&rt&sind desc*is o orientare de centru2st(nga7- #DR era practic un cartel electoral 6astfel se e.plic& de ce, i'ediat dup& constituirea parlam'ntului, parti*'l' compon'nt' au optat p'ntru grupuri parlam'ntar' proprii#. Alegerile pre+ideniale au ,eneficiat de o 'a.i'& atenie, c*iar 'ai ridicat& dec(t cele parla'entare, )n pri'ul tur de scrutin s2au confruntat sase candidai, iar )n cel secund - Io" I'#-0() 6candidatul FDS , care a o,inut 61, D *in totalul :oturilor# +i /mil &on+tantin'+cu !can*i*atul &;), cu 3",57D#. Disputa politic& acer,& s2a 'eninut si dup& alegerile din septe',rie 1992. Acest tip de co'porta'ent a fost generat de noua structur& 'inoritar& a puterii legislati$e. 5a "alatul #otroceni au a$ut loc consult&ri !19-20 octo',rie7 )ntre liderii for'aiunilor politice repre+entate )n parla'ent, )n $ederea alc&tuirii gu$ernului. "resedintele Iliescu a anunat la noie',rie c& noul pri'2'inistru era Nicolae Vcroiu/ pr'<'ntat ca un +p'ciali+t =n *om'niul macro'conomic +i al m'cani+m'lor 'conomi'i *' pia&, ne)nregi'entat politic. 4u$ernul, spri8init de FDS , a fost )n$estit la 21 noi'mbri' 1992, iar progra'ul s&u de gu$ernare a fost supus de+,aterii parlam'ntar' =n 7'bruari' 1993. "uterea e.ecuti$& aparinea de drept FDS , care si2a anga8at r&spunderea politic& )n acest sens, )n ti'p ce puterea legislati$& aparinea de 7apt un'i ma8orit&i parla'entare con8uncturaG constituite - ,;SN, 6S3, 6>N), 6)3 - denu'it& 0parla'entul rosu1 de c&tre opo+iie, care acu+a partidele co'ponente de 0neoco'unis'1.

)n acti$itatea de gu$ernare, FDS a fost ne$oit s& fac& ra,at de la progra'ul s&u, )n fa$oarea preteniilor si a',iiilor aliailor s&i parla'entari, pentru a o,ine susinere )n #a'era Deputailor si )n Senat. Acestia s2au do$edit capriciosi, nee+it(nd, atunci c(nd nu le erau satisf&cute preteniile ocupar'a unor po+turi cu influen& si ,ine re'unerate 'tc. - s& atace e.tre' de dur at(t FDS , c(t si pe presedintele Iliescurepetatele =nt?lniri, n'goci'ri, acor*uri 'rau - aproape de fiecare dat& - urmat', la c(te$a luni, de noi st&ri de tensiune si acu+e reciproce. "e de alt& parte, opo+iia a iniiat patru 'oiuni de cen+ur& )'potri$a e.ecuti$ului, cu oca+ia discut&rii progra'ului de gu$ernare, a gre$ei generale *' la =nc'putul :'rii anului 1993, a de+,aterii asupra corupiei si a re'anierii gu$ernului din acelasi an. Aceste t'ntati:' au 7o+t 7oart' pla+tic 7ormulat' =n +loganul $3c/ o sesiune fr moiune4, =n 7apt, gu:'rnul minoritar al ,;SN a a$ut )n per'anen& .a,iei lui Damocle"@ *'a+upra capului. c# Noi con6runtri politice. 9#c7imbarea: din 1996 Ur'&rind s& atenue+e ostilitatea opo+iiei, presedintele Ion Iliescu a )ncercat s& o atrag& )n unele aciuni de i'portan& 'a8or&, 'ai ales )n do'eniul politicii e.terne, $i+(nd integrarea )n Uniunea European& si )n :rgani+aia Tratatului Atlanticului de ord 6 AT:7. S-au con+tituit co'isii alc&tuite din repre+entani ai tuturor partidelor politice parlam'ntar', car' a:'au un caract'r con+ultati:. -a 21 iuni' 1995, li*'rii ac'+tor parti*' au +'mnat (eclaraia de la %nagov, *ocum'nt car' at'+ta acordul forelor politice din Ro'(nia fa& de strategia naional& pentru preg&tirea ader&rii la structurile europene si euroatlantice. : nou& dina'ic& parla'entar& s2a )nregistrat )n cea de2 a doua sesiune parla'entar& a anului 1995; )n ur'a unei gra$e defeciuni )n relaiile "DSR2"R3, soldat& cu anularea Acordului se'nat la )nceputul aceluiasi an, a a$ut loc o destindere a relaiilor "DSR cu unele partide din opo+iie, )n pri$ina unor proiecte de legi, "DSR si " T2#D au cooperat, 0distana ideologic&1 dintre ele p&r(nd s& se 'icsore+e. Apropieri ase'&n&toare au fost cele dintre 6;S) - 60& - 6;0) 6; - FS . Ilustrati$ )n acest sens este faptul c& +'+iun'a parlam'ntului *in toamna anului 1995 a fost pri'a )n care opo+iia nu a 'ai )naintat o 'oiune de cen+ur&. Faptul c& opo+iia a renunat la aciuni de strad& )n fa$oarea *'<bat'rilor *' i*'i '5prima $ro*aCul parlam'ntar%, con+ti'nti<ar'a 7aptului

1"

c&, )ntr2o de'ocraie, puterea si opo+iia tre,uia s& g(ndeasc& un ,8riodit" &i&endr. In p'rioa*a 1992-1996, =n c?mpul parti*i+t rom?n'+c +-au p'tr'cut anu'ite 'utaii, care a$eau s& influene+e considera,il confruntarea electoral& din 1996. =n prim-plan s2a aflat scindarea repetat& a " 5- su, conducerea lui Radu #('peanu, acest partid a f&cut dou& greseli 7un*am'ntal' - a p&r&sit #D 6aprilie 1992# si 12a propus pentru funcia de presedinte al Ro'(niei pe regele 3i*ai I 6iulie 1992# - fiind sancionat la urne de electorat, practic ne'ai)ntrunind nu'&rul necesar de $oturi )n +'pt'mbri' 1992 p'ntru a intra =n parla'ent. Dac&, )n 1990, 6N- 'ra principalul partid de opo+iie, dup& doi ani el a cunoscut o c&dere $ertiginoas&. #ei 'ai 'uli li,erali )l considerau $ino$at de aceast& stare de fapt c*iar pe Radu #('peanu, dar acesta refu+a s&2si asu'e r&spunderea '+'cului, =n 7'bruari' 1993, a a:ut loc &ongr'+ul 6N-, car' 1-a al'+ =n funcia de presedinte al partidului pe 3ircea lonescu2Tuintus, iar )n *'c'mbri' 1993, Delegaia "er'anent& a " 5 a decis e.cluderea lui Radu #('peanu din partid, )n replic&, )n fe,ruarie 199 , #('peanu a iniiat un #ongres e.traordinar al " 5 6reunindu2i pe adepii s&i7, fiind la r(ndul s&u ales )n funcia de presedinte al partidului. A ur'at o lung& confruntare )ntre grup&rile Tuintus si #('peanu, )n leg&tur& cu denu'irea for'aiunii politice, transat& de 8ustiie/ partidul condus de 3ircea lonescu2 Tuintus )si p&stra nu'ele de "artidul National--ib'ral, iar cel al ri$alului s&u se )nscria su, nu'ele de "artidul aional 5i,eral - &?mp'anu !6N--&#. In *'c'mbri' 199 , 6N- a 7o+t primit =n &;), int'gr?n*u-+' a+t7'l =n mar'a coaliie a opo+iiei, )n cadrul c&reia s2a 'anifestat ca o for& politic& 'inor&, accept(nd toate iniiati$ele noului 0sef de linie1 - " !2#D. -a 26 mai 1993, "artidul aional25i,eral2Aripa T(n&r& 6creat )n iuli' 1990# +i-a luat num'l' *' 6arti*ul -ib'ral-1993 !6- H93#. ;ar +i +ub noua for'ul& acest partid a fost '&cinat de contradicii, datorate 'ai ales a',iiilor politice ale conduc&torilor s&iunii dintre acestia au intrat )n organi+aia li,eral& din #DR, astfel c&, =n octombri' 199 , ac'+t parti* a r&'as f&r& grup parla'entar, )n perioada 199 -1996, =n 6- H93 +-au )nregistrat noi sci+iuni, care au sl&,it si 'ai 'ult polul li,eral. Num'roa+' con:ul+ii a cuno+cut +i Partidul Alianei Civice 6"A#7, generate 'ai ales de atitudinea fa& de #DR. icolae 3anolescu, pri'ul presedinte al #on$eniei, nu fusese susinut )n cursa pentru "resedinia Ro'(niei, lui fiindu2i preferat E'il #onstantinescu, si de aceea refu+a ca, 1"5

postelectoral, partidul s&u s& se ralie+e po+iiilor foru'ului co'un al opo+iiei, )n consecin&, 'e',rii "A# au intrat )n 'od indi$idual )n partide care f&ceau parte din #DR, astfel c&, )n iunie 1993, "A# a r&'as f&r& grup parla'entar )n #a'era Deputailor, =n iuli' 1996, 60& +i 6- H93 au )nc*eiat un acord, constituind Aliana aional25i,eral& 6A 57, o coaliie de con8unctur&, )n $ederea alegerilor parla'entare si pre+ideniale, ce ur'au s& ai,& loc peste c(te$a luni, dar pre+entat& *' 7on*atorii 'i *r'pt un pol lib'ral car' 'c2ilibra '+ic2'rul politic. Si FS a tra$ersat o perioad& dificil&, fiind )n c&utarea unei identit&i, diferit& at(t de cea a Frontului De'ocrat al Sal$&rii aionale 6FDS 7, *':'nit, =nc'p?n* cu iuli' 1993, P$*tidul Democraiei #ociale din Ro !"#$ 6"DSR7, c(t si de cea a #DR. : preocupare de ,a+& a lui "etre Ro'an a fost aceea de a sc*i',a denu'irea partidului s&u, pe care opo+iia )l acu<a+' =n 1990-1992, *' n'ocomuni+m !+loganul 'ra $,SNb6&)%#. ;' ac''a, =n mai 1993, ,SN a 7u<ionat cu un parti* minu+cul, 6arti*ul ;'mocrat, lu?n*u-+i num'l' *' P$*2#,)' 3- o(*$2 - FS . Treptat, s2a renunat la part'a a *oua a *'numirii, intitul?n*u-+' *oar 6arti*ul ;'mocrat !6;#. >n alt o,iecti$ ur'&rit de liderul naional al parti*ului a 7o+t a*'rar'a la fnternaionala Socialist&- pentru a2si facilita dai'ul spre acest for, "D a )nc*eiat un acord de cola,orare cu "SDR, care sta,ilise de8a relaii cu ac'a+ta. 0+t7'l, =n aprili' 1995, s2a constituit Uniunea Social2De'ocrat& !>SD7, )n $ederea pre+ent&rii celor dou& partide pe liste co'une )n alegerile local' +i g'n'ral', =n +'pt'mbri' 1996, =n ca*rul un'i c'r'monii, car' a a:ut loc la +'*iul .N> *in N'8 OorA, 6; +i 6S;) au 7o+t int'grat' =n fnternaionala Socialist&, )n )ntreaga perioad& 1992-1996, 6; +-a *o:'*it a 7i un partid parla'entar e.tre' de dina'ic, contest(nd )n per'anen& acti$itatea e.ecuti$ului, inclusi$ prin iniierea unor 'oiuni de cen+ur&. Dispun(nd de cadre tinere, acti$e, "D a reusit s&2si sc*i',e i'agin'a, r'co-man*?n*u-+' ca un $parti* +ocial-*'mocrat 'odern1, *ot&r(t 0s& fac& refor'a1, desc*is la cola,or&ri c(t 'ai largi, inclusi$ cu fostii s&i ad$ersari politici. )n cadrul #DR, al c&rei presedinte era, din noie',rie 1992, /mil &on+tantin'+cu, *'+i au e.istat friciuni, generate de cele 'ai 'ulte ori de a',iii personale, a pri'at solidaritatea de interese, )n august 199 +-au *ot&r(t ierar*i+area partidelor co'ponente )n funcie de repre+entarea )n t'ritoriu +i *'+'mnar'a *r'pt can*i*at unic la 6r'+'*inia &rii a conduc&torului alianeiacest act nu a fost se'nat *' 6S;), 6- H93 +i "A#, for'aiuni care au p&r&sit #DR 6)n fe,ruarie 1995, r'+p'cti:, marti' 1"6

1995#. 6arti*ul-7ort' al coaliiei era " !2#D, care a ,eneficiat de 100 locuri 'ligibil' p' li+t'l' 'l'ctoral' !55,5D din total7, confor' )nelegerii *in augu+t 1996. "latfor'a politic& a #on$eniei, intitulat& 4Co"2*$(2)' () Ro !"#$5 si pre+entat& )n noie',rie 1995, cuprindea, )n esen&, pro'isiunea ca )n ter'en de 200 de +ile de la data prelu&rii puterii, #DR a$ea s& i'pun& adoptarea unui set de legi care s& a'eliore+e si'itor $iaa ro'(nilor, )n +p'cial a tin'rilor +i a p'n+ionarilor. #oali+&rile )n scopuri electorale au cunoscut o dina'ic& pregnant&. 0+t7'l, =n aprili' 1996, >S; +i 60& au =nc2'iat un protocol *' colaborar' )n alegerile locale, se'natarii declar(nd c& au f&cut un pri' pas pentru ca forele politice de opo+iie s& asigure, prin cola,orare, o ca'panie electoral& ci$ili+at&, desf&surarea corect& a $ot&rii +i :ictoria li+t'lor proprii =n al'g'ri. S(*)2#")' 'o($' *in iuni' 1996 a fost o repetiie general& pentru cel parla'entar si pre+idenial. 5a aceste pri'e alegeri, au depus candidaturi 150 *' parti*'; =n maril' ora+' +-a =nr'gi+trat c'a mai mar' concur'n& p'ntru po+turil' *' primari( 7 =n Bucur'+ti, 2 )n #onstana, 22 =n &luC, 1" =n 0ra*, 15 )n Iasi. 5a ni$elul )ntregii &ri, pentru cele 2.95 po+turi *' primari au can*i*at 1". 15 persoane, ceea ce de'onstra e.istena unui 0'ira81 al ocup&rii unei po+iii influente, nein(ndu2se sea'a de faptul c& )n alegerile locale ur'au s& fie dese'nai )n pri'ul r(nd ,unii gospodari, persoanele capa,ile s& gestione+e )n 'od responsa,il pro,le'ele co'unitare. At(t pre+ena electoratului la urne !56, 7D#, c?t +i r'<ultat'l' =nr'gi+trat' !6;S)-21,90D, urmat =n*'aproap' *' &;) 17,11D# de'onstrau de+a'&girea general& a populaiei fa& de re+ultatele o,inute )n ad'inistrarea oraselor si satelor de c&tre cei alesi )n 1992. Dup& alegerile locale au ur'at noi regrup&ri politice. Astfel, )n iulie 1996, "DAR, "artidul Unit&ii Ro'(ne 6"UR7 si 3/) au pu+ ba<'l' Uniunii aionale de #entru 6U #7, alian& care a$ea s& )nc*eie )n luna august cu A 5 un "act de responsa,ilitate politic&- cele dou& aliane se anga8au s& nu2si aduc& acu+aii reciproce )n ti'pul ca'paniei electorale, iar dup& alegeri s& )nc*eie un nou acord, )n $ederea e$entualei gu$ern&rii. In septe',rie 1996, USD si A 5 au se'nat o )nelegere prin care )si acordau reciproc statutul de 0partener preferat1, in$it(nd totodat& si alte for'aiuni politice de opo+iie s& se asocie+e pactului lor de cola,orare.
1"7

#a'pania electoral& pentru alegerile parla'entare si pre+ideniale *in noi'mbri' 1996 s2a desf&surat pe fondul ne'ulu'irii generale a electoratului fa& de politica 0regi'ului Iliescu1 si al dorinei )ntr2o 0sc*i',are1 a realit&ilor cotidiene. Tot 'ai 'uli ro'(ni constatau c&, la sase ani de la )nl&turarea 0regi'ului co'unist1, o duceau 'ai prost dec(t )n 19"9 !an *':'nit 'talon =n toate statisticile7, c& econo'ia se afl& doar la 60-65D din ni$elul aceluiasi an si c& inflaia crescuse cu aproape 100D. 6;S) era pre+entat de opo+iie ca un partid al corupilor, al de'agogilor si al cinicilor. #DR si2a concentrat ca'pania electoral& pe $e*icular'a unor pro'isiuni atr&g&toare, )n pri'ul r(nd c& $a reali+a o 0sc*i',are1 )n ,ine a 'odului de $ia& al cet&enilor si c& - bucur?n*u-+' *' +priCinul .cci*'ntului - $a integra rapid Ro'(nia )n Uniunea European& si )n AT:. &$ $'-.-*#'- +$*'$ -"2$*- +i prezideniale *in 3 noi'mbri' 1996 s2a )nregistrat o rat& de participare real& de peste 71D, iar pon*'r'a sufragiilor utile )n ansa',lul acesteia a fost 'ai ridicat& co'parati$ cu 1992, r'+p'cti: *' 57D. Re+ultatele au fost ur'&toare/
Formaiunea politic Procentaj Camera Deputailor 30,17F 21,52F 12,93F 6,64 F 4, 46 F 4, 36 F Procentaj Senat 30,7 F 23,08 F 13,16F 6,82 F 4,54 F 4,42 F

C3R
P3SR

US3
U3MR

PRM
PUNR

"entru funcia de presedinte al Ro'(niei au candidat 16 p'r+oan' 6'ai 'ult dec(t du,lul candidailor ce fuseser& )nregistrai la precedentele al'g'ri#, *ar principala con7runtar' +-a *at =ntr' Ion Ili'+cu !6;S)# +i /mil #onstantinescu 6#DR7. 5upta a fost foarte str(ns& )n pri'ul tur de scrutin, acestia o,in(nd 32,25D, r'+p'cti: 2",21D *in totalul :oturilor :alabil '5primat', =n :'*'r'a turului al *oil'a al al'g'rilor, la 5 noi'mbri' 1996, E'il #onstantinescu si "etre Ro'an 6care candidase la "resedinie, cla+?ndu2se pe locul al treilea7 au se'nat Acordul de cola,orare electoral&, parla'entar& si gu$erna'ental& )ntre #DR si USD, care a$ea ca o,iecti$e/ 0)nl&turarea total& a regi'ului Iliescu si a consecinelor acestuia din $iaa politic&, econo'ic& si social& a &rii. Trecerea efecti$& la reali+area unor autentice structuri de'ocratice ale statului si la aplicarea '&surilor

1""

)ndreptate spre scurtarea tran+iiei spre econo'ia de pia&, condiii eseniale p'ntru int'grar'a =n +tructuril' 'uroatlantic' a )om?ni'i%, luar'a unor 0'&suri de urgen&, care, )n cadrul unei perioade de sase luni, s& pun& cap&t degrad&rii $ieii Iconomico-+ocial'% 'tc. E #' Co"02$"2#"-0() a 7o+t +priCinit +i *' >;3), 0N-, 6>N), 6S3, 6S, Asociaia #*iriasilor din #asele aionali+ate, 5iga Studenilor, principalele centrale sindicale, astfel =nc?t la 17 noie',rie a o,inut 5 , 1D *in :oturi, *':'nin* pr'+'*int'l' )om?ni'i. In urma al'g'rilor *in noi'mbri' 1996, '+ic2'rul politic rom?n'+c +-a +impli7icat, =n parlam'nt 7iin* repre+entate doar sase for'aiuni politice. 3a8oritatea relati$& a 'andatelor din a',ele #a'ere a fost c(stigat& de #DR, astfel c&, for'al, de'ocraia ro'(neasc& a trecut 0testul du,lei r&sturn&ri1, care, potri$it analistilor politici, calific& o ar& din p unct *' :'*'r' de'ocratic. Ro'(nia a pro,at c& a putut a$ea alegeri li,ere si corecte, c*iar )n condiiile )n care c(stig&torul nu a coincis cu organi+atorul acestora. Dein(nd o 'a8oritate relati$& )n parla'ent, #DR a f&cut apel la alte dou& for' politic' - >S; +i >;3) - p'ntru a put'a 7orma noul gu:'rn. 3isiunea a fost )nlesnit& de faptul c& acestea cola,oraser& )n ti'pul ca'paniei electorale, 'ai ales )n perioada dintre cele dou& tururi ale alegerilor pre+ideniale. Astfel, la 12 *'c'mbri' 1996, parlam'ntul a )n$estit ca,inetul de coaliie condus de %ictor #ior,ea- confor' $'.o*#2 )')# sta,ilit, #DR deinea 61D *in porto7olii, >S; -26D, iar >;3)-l 3D. Aceast& alian& parti+an&, caracteri+at& de unii analisti politici ca fiind $='potri$a naturii1 6)ntruc(t 'e',rii s&i repre+entau orient&ri doctrinare diferite7, a$ea s& se 0defecte+e1 )n repetate r(nduri. 4u$ernul for'at )n *'c'mbri' 1996 - la 7'l ca +i c'l 7ormat =n noi'mbri' 1992 - era o coaliie restr(ns&, ,a+(ndu2se pe un suport 'l'ctoral '5tr'm *' 7ragil +i p' o 'a8oritate parla'entar& datorat& e.clusi$ 'odului de scrutin proporional. In 7runt'a P3SR a r':'nit Ion Ili'+cu. I<olat +i minimali<at p' +c'na politic&, )n ur'a )nfr(ngerii )n alegerile pre+ideniale, Iliescu a )nceput o a'pl& si tenace aciune pentru refacerea din te'elie a "DSR. El si2a luat ca principal cola,orator pe Adrian &stase. Aflat )n opo+iie, "DSR a tra$ersat o perioad& de puternice cri+e interne. 5a #onferina aional& din iulie 1997 +-a pro*u+ o +ci<iun', prin *'+prin*'r'a unui grup *' 12 deputai si doi senatori al'+i p' li+t'l' 6;S), con*u+i *' 1'o*or 3'l'+canu, 7o+t mini+tru *' '5t'rn', car' a 7ormat un nou parti* - Aliana pentru Romnia !06)#. 1"9

t gruparea H B&sescu din "artidul De'ocrat.

0c'a+ta a *'clan+at o ampl& ca'panie )'potri$a "DSR, sper(nd c& $a c?+tiga 'l'ctoratul ac'+tuia. =n marti' 199", =n ca*rul unui &ongr'+ /5traor*inar, 60& a 7u<ionat cu 6N-, 7iin* ab+orbit *' ac'+ta. @u:'rnar'a &;)->S;->;3) a 7o+t put'rnic marcata *' r'p'tat' cri<' int'rn'. In urma unui con7lict cu mini+tri "D, pri'ul2'inistru %ictor #ior,ea a fost ne$oit s& de'isione+e. El a p&r&sit " !2#D si a constituit Aliana Naional Crestin Democrat. 6; a *':'nit m'mbru cu *r'pturi *'plin' al Internaionalei Socialiste 6din noi'mbri' 1999# +i m'mbru a+ociat al 6arti*ului Sociali+tilor /urop'ni !*in marti' 1999#. Dar po+iiile lui "etre Ro'an erau su,'inate de

*# Evoluii politice !n anii 2000-2005 #DR nu a 'ai pre+entat ,ilanul dup& 200 *' <il' a+a cum +' anga8ase. 4u$ernarea #DR2USD2UD3R a de+a'&git populaia, care sperase )ntr2o 0sc*i',are )n ,ine1. "ractic, situaia econo'ic& s2a deteriorat considera,il, so'a8ul a crescut, ni$elul de trai a sc&<ut :'rtigino+. )om?nia nu a fost pri'it& )n AT:, iar sansele de aderare la Uniunea European& 'rau minim'. Atitudinea cet&enilor a iesit puternic )n e$iden& cu prile8ul $'-.-*#'o* 'o($'- *in iuni' 2000. /l' +-au caract'ri<at prin a,"entei"m, =n maCoritat'a ora+'lor mari 7iin* n':oi' *' un al *oil'a tur *' +crutin p'ntru dese'narea noilor pri'ari. Scorurile o,inute )n aceste alegeri au fost/ 6;S) - 36,7 D, 6; - 12,"9D, &;) -H 10,10D, 6N- - ", 0D, 0p) -",29D, >;3) - ,29D, 6)3 2,"0D. )n pri$ina :oturilor p'ntru consiliile locale si 8udeene, pragul electoral de 5D, intro*u+ p'ntru prima dat&, a dus la 'icsorarea nu'&rului de partide care au o,inut astfel de po+turi, comparati: cu al'g'ril' *in 1996. &'l mai bun r'<ultat a 7o+t o,inut de "DSR, cu 2",65D *in totalul man*at'lor p'ntru con+iliil' local' +i 2","7D din 'andate pentru consiliile 8udeene- pe locul secund s2a clasat 6; cu 13,75D, r'+p'cti: 11,93D; locul tr'i a r':'nit 0p) cu 11,20D, r'+p'cti: 10,07D; =n continuar', +-au pla+at 6N- cu 10,02D +i 9,31D; #DR a o,inut 6,97D, r'+p'cti: 9,0"D; a urmat 6)3, cu 5,30D +i ",32D; >;3) - 6,17D +i 7,"6D. =n al *oil'a tur al al'g'rilor local', participar'a s2a 'eninut redus& ! 6,93D din cet&enii cu drept de $ot7, iar re+ultatele o,inute au fost co'para,ile cu cele din pri'a rund& electoral&. "entru pri'a dat& din 1990, #DR a pierdut )n 0fieful1 s&u tradiional, Bucuresti. 190

"entru "ri'&ria 4eneral& a c(stigat Traian B&sescu, $icepresedintele "D 6care a o,inut 50,69D din $oturi7, iar cele sase pri'&rii de sector au fost 0ad8udecate1 de repre+entanii "DSR. =n iuni' 2000, prin :rdonan& de Urgen&, gu$ernul Is&rescu - *' comun acor* cu &;)->S;->;3) - a +tabilit pragul 'l'ctoral p'ntru al'g'ril' parlam'ntar' la 5D p'ntru partide, iar pentru alianele politice, acestui plafon ur'a s& i se adauge pentru al doilea partid )nc& trei procente, iar p'ntru 7i'car' m'mbru, =nc'p?n* cu c'l *'-al tr'il'a, c?t' un proc'nt *in :oturil' :alabil '5p'rim'ntat'. #onstat(nd c& +on*aC'l' *' opini' =i 'rau cu totul *'7a:orabil', =n iuli' 2000, presedintele E'il #onstantinescu si2a f&cut cunoscut& deci+ia de a nu 'ai candida pentru un nou 'andat. Aceast& *ot&r(re a produs o derut& profund& )n #DR, care s2a $&+ut lipsit& de liderul s&u politic. )n a doua 8u'&tate a anului 2000 s2au petrecut regrup&ri de fore )n $ederea particip&rii la alegerile parla'entare si pre+ideniale din noie',rie. 0+t7'l, =n augu+t 2000, liderii " !2#D, UFD si FER au se'nat protocolul de constituire a unei noi aliane politice de centru2dreapta, denu'it& Convenia Democrat Romn 2000 6#DR2UNNN7, )n scopul pre+ent&rii de liste co'une la alegerile parla'entare si susinerii unui candidat unic la presedinie, )n aceast& nou& for'aiune s2au )nscris si Aliana #restin De'ocrat& 6A #D7, precu' si "artidul 3oldo$enilor. Alianele politice nu 'ai au ecoul scontat )n r(ndul electoratului. #DR2UNNN, puternic erodat& )n ur'a celor ani *' gu:'rnar', =+i pierduse credi,ilitatea datorit& i'plic&rii unora dintre 'e',rii s&i )n diferitele 0afaceri1, care inuser& pri'a pagin& a +iarelor, precu' si re+ultatelor e.tre' de sla,e o,inute )n redresarea econo'iei. Sonda8ele de opinie efectuate )n p'rioa*a +'pt'mbri'-noi'mbri' 2000 ar&tau o intenie *' :ot a 'l'ctoratului *' "D pentru #DR2UNNN, iar procenta8ul celor care credeau c& lucairile )n Ro'(nia 'ergeau )ntr2o direcie gresit& era de apro.i'ati$ 56D. "e de alt& parte, )n septe',rie 2000, +-a con+tituit Po')' 3- o(*$2-So(#$' ,#" Ro !"#$, alc&tuit *in 6;S) +i 6arti*ul >mani+t *in )om?nia, car' au *'ci+ participar'a p' li+t' comun' la al'g'ril' parlam'ntar', precu' si susinerea lui Ion lliescu, candidatul "DSR, )n cursa pentru &otroc'ni. )ntr2o scrisoare desc*is& din 1 noi'mbri' 2000, se'nat& *' un nu'&r i'portant de intelectuali, se solicita )nceperea de 0negocieri urgente1 )ntre candidaii la presedinie repre+ent(nd 0spectrul de'ocratic1 6Frunda 19 1

@GMrgG - >;3), 3ugur Is&rescu - independent, susinut de #DR 2000, 6'tr' )oman - 6;, 12'o*or StoloCan - 6N-#, p'ntru ca, prin ':'ntuala renunare a trei dintre ei, )nainte de pri'ul tur de scrutin, s& poat& fi opus repre+entantului "DSR un singur candidat, puternic. Aceast& iniiati$& nu a a$ut ur'&ri practice, ceea ce de'onstra c& opo+iia si cei care se autoprocla'aser& e.poneni ai 0societ&ii ci$ile1 erau departe de )nelegerea realit&ilor din Ro'(nia. In fapt, ei tr&iau )ntr2o lu'e paralel& cu cea concret&, pe care pretindeau, totusi, c& o repre+int&. -a al'g'ril' parlam'ntar' *in 26 noi'mbri' 2000 au participat 3 partide politice. "re+ena la $ot a electoratului a fost relati$ ,un& !65,31D#. "entru pri'a oar&, ro'(nii au $otat pe ,a+a c&rilor de aleg&tor, constituite dup& 'odelul c&rilor de identitate. Tot )n pre'ier&, i'ediat dup& =nc2i*'r'a urn'lor la ora 21, in+titut'l' *' +on*ar' a opini'i public' au *at prim'l' r'<ultat' '+timati:', car' au 7o+t con7irmat', =n c'a mai mar' '&sur&, de re+ultatele oficiale finale. Acestea au fost/
Dormaiunea politic 6;S) >;3) &;) - 2000 !rocenta8 Camera (eputailor 36,61D 19, "D 7,03D 6,"0D 5,0 D ,07D !rocenta8 +enat 37,09D 21,01D 7,5"D 7, "D 5,29D ,27D

6)3 6;

0p)

Asadar, )n parla'ent au intrat doar cinci partide 6fa& de 13 la =nc'putul l'gi+laturii 1996-2000 +i *' 15 la +7?r+itul 'i, lu?n* =n calcul *i7'rit'l' +ci<iuni#; &;)- 2000 a pierdut nu nu'ai po+iia o,inut& anterior, ci si calitatea de 'e',ru al forului legislati$. Ascensiunea puternic& a "R3 a constituit 'area surpri+& a alegerilor. Acest partid, care a de$enit a doua for& politic& a Ro'(niei, a fost perceput de electorat ca un partid al 0incorupti,ililor1, )n ti'p ce ad$ersarii s&i nu au e+itat s&21 caracteri+e+e ca 7iin* un parti* $'5tre'ist1, 0fascist1, 0naionalist1, $antiocci*'ntal%. #a ur'are a alegerilor s2a produs o nou& r&sturnare, )n tradiia $otului negati$/ drastica depreciere a popularit&ii #DR, care, din for& politic& de gu$ern&'(nt, a fost e.clus& si din parla'ent. "e de alt& parte, s2a )nregistrat repropulsarea "DSR pe locul )nt(i )n preferinele electoratului- )n acelasi ti'p, ne)ncrederea si de+a'&girea fa& de clasa politic& postdece',rist& +-au mat'riali<at =n acor*ar'a *' :oturi =n 7a:oar'a 6)3.

192

-a pri'ul tur al alegerilor pre+ideniale, din 26 noi'mbri', au participat doispre+ece candidai, )n al doilea tur de scrutin s2au 0calificat1 Ion Iliescu, presedintele "DSR, cu 36,35D, si #o'eliu %&di' Tudor, presedintele "R3, cu 2",3 D din opiunile aleg&torilor. &an*i*atul 6N-, 12'o*or StoloCan, a 7o+t :otat *' 11,7"D dintre electori 6o,in(nd, asadar, 'ai 'ulte sufragii dec(t partidul care 12a susinut7- pre'ierul )n e.erciiu. 3ugur Is(rescu - car' a candidat ca independent, susinut de #DR - a =ntamit 9,53D *in :oturi, clas(ndu2se astfel pe locul patru. Scoruri surprin+&tor de 'ici au o,inut li*'rul 6;, 6'tr' )oman !2,9"D#, +i 1'o*or 3'l'+canu !1."9D#. Duelul )ntre cei doi pre+idenia,ili - Ion Iliescu si #orneliu %&di' 1u*or - a a$ut ca 'i+& de'ocraia si integrarea european&, :'r+u+ autoritaris', naionalis'. #o'eliu %&di' Tudor a fost supus unui $erita,il 0,ara8 'ediatic1, )n ti'p ce Ion Iliescu a fost susinut nu nu'ai de "DSR. ci si 0opo+iia de'ocratic&1 intrat& )n parla'ent 6" 5, "D si UD3R7, de repre+entanii societ&ii ci$ile 6de 'enionat Apelul iniiat de 4rupul pentru Dialog Social 21otai mpotriva dictaturiiH 9, :i<?n* mobili<ar'a =ntr'gului 'l'ctorat *'mocratic p'ntru a participa la al *oil'a tur *' +crutin al alegerilor pre+ideniale si a :ota ma+i: =mpotri:a can*i*atului 6)3, car' !prin agresivitatea si e)tremismul su iresponsabil, repre$int cea mai grav ameninare din ultimul deceniu la adresa libertilor individuale si a instituiilor democratice4, r'+p'cti: =mpotri:a '5tr'mis'ului si a dictaturii, pentru de'ocraie, toleran& si Europa. Dup& ce ti'p de +ece ani 0ci$istii1 luptaser& )'potri$a 0co'unistului1 Ion Iliescu, acu' - =n noi'mbri' 2000 -se $edeau ne$oii s& plede+e )n fa$oarea acestuia. &'l *'-al *oil'a tur al al'g'ri lor pre+ideniale a a$ut loc la 7 *'c'mbri' 2000, participarea fiind 'ai redus& dec(t )n noie',rie !57,50D#; Ion Ili'+cu a o,inut 66,"2D *in :oturi, iar &.4.1u*or - 33,17D. I+toria a =nr'gi+trat un 7apt in'*it =n i+toria )om?ni'i +i a +tat'lor *in <ona c'ntral& si +u*-'+t 'uropean&/ un candidat la presedinie s2a re)ntors dup& patru ani )n fruntea statului. :po+iia re+ultat& )n ur'a alegerilor s2a di$i+at )n dou& grupuri inco'pati,ile din punct de $edere politic/ "R3, pe de o parte, si 0opo+iia *'mocratic&1 6"D, " 5 si UD3R7, pe de alt& parte, )n aceste condiii, for'area unui gu$ern 'inoritar "DSR a repre+entat singura soluie posi,il&. -a 2" *'c'mbri' 2000 +-a con+tituit gu:'rnul Adrian Nstase/ car' a ,eneficiat de susinerea " 5 si UD3R, )n ur'a ) nc2'i'rii unor protocoal' *' cola,orare parla'entar&. Ulterior, )n aprilie 2001, 6N- a *'<a:uat
193

cola,orarea cu gu$ernul, declar(ndu2se ad$ersar *ot&r(t al acestuia, )n ti'p ce UD3R a continuat s& susin& e.ecuti$ul pre+idat de Adrian &sta+'. =n ianuari' 2001 a a$ut loc #onferina aional& e.traordinar& a "DSR pentru alegerea noului presedinte 6Ion Iliescu retr&g(ndu2se din partid, funcia de presedinte al &rii fiind inco'pati,il& constituional cu apartenena parti+an&7, )n unani'itate. Adrian &stase a fost ales presedinte, ceea ce a repre+entat o pre'ier& )n $iaa politic& ro'(neasc& postdece',rist&, deoarece pri'ul2'inistru a de$enit si seful partidului de gu$ern&'(nt. =n iuni' 2001, =n urma 7u<iunii *intr' 6;S) +i 6S;), a luat na+t'r' P$*2#,)' So(#$'-3- o(*$2 !6S;#, al c&rui presedinte a fost dese'nat pre'ieail Adrian &stase. 5a 27 noi'mbri' 2001, #onsiliul Internaionalei Socialiste a decis s&2i acorde nou creatului "SD statutul de 'e',ru consultati$, treapt& pre'erg&toare celei de 'e',ru, calitate pe care a o,inut2o )n noi'mbri' 2003. )ntrunit& )n 'ai 2001, #on$enia aional& a "D a a$ut ca principal punct p' or*in'a *' <i al'g'r'a un'i noi con*uc'ri +i a unui nou program; =n ur'a $otului. "etre Ro'an a pierdut presedinia partidului )n fa$oarea lui Traian B&sescu, pri'arul general al #apitalei. PiN'"CD/ car' a pi'r*ut nu numai gu:'rnar'a, ci +i intrar'a =n parla'ent, a tra$ersat cea 'ai puternic& cri+& din perioada postdece',rist&. )nc& din noie',rie 2000, conducerea " !2 #D, )n frunte cu Ion Diaconescu, si2a anunat de'isia colecti$&, asu'(ndu2si responsa,ilitatea p'ntru '+'cul =nr'gi+trat la al'g'ri. &ongr'+ul *in ianuari' 2001. desf&surat )ntr2o at'osfer& e.tre' de tensionat&, a scos la lu'in& disensiunile acute )ntre 'e',rii diferitelor 0aripi1 ale for'aiunii. Ales presedinte. Andrei 3arga a fost ne$oit s& de'isione+e dup& nici sase luni, iar ulterior s2a )nscris )n " 5. 5ocul s&u a fost luat de %ictor #iorb'a !r':'nit =n parti* =n ur'a fu+iunii dintre A #D si " !2#D7, iniial ca presedinte interi'ar si. *in augu+t 2001, ca pr'+'*int' al'+ *' &ongr'+ul 6N1&;. ;ar, la *oar c(te$a +ile distan&, a a$ut loc un nou congres al ne'ulu'iilor din partid. &on7lictul intrapartidic a fost transat o dat& cu )nregistrarea, )n octo',rie 2001, unui nou parti*( P$*2#,)' Po+)'$* C*-02#". 0c'+ta '5i+ta +i =+i desf&sura acti$itatea independent de "artidul aional2!&r&nesc #restin ;'mocrat, =n noi'mbri' 2003. 6arti*ul 6opular &r'+tin a 7u<ionat cu Aliana Popular/ organi+aie )nfiinat& de fostul presedinte E'il #onstantinescu. ;in anul 2000, econo'ia ro'(neasc& a cunoscut o anu'it& r'*r'+ar'. In*u+tria a =nr'gi+trat o cr'+t'r' *' p'+t' 5D pe an, iar inflaia +-a 19

*iminuat, *' la p'+t' 25D la =nc'putul anilor H90, la 15D =n 2003 +i "D =n 200 . 3uli ro'(ni 6dup& unele surse circa 3 milioan'# au pl'cat la lucru =n alte &ri 6Spania, Frana, 4recia s.a.7, unde prestau, de regul&, 0'unci necalificate1 6culesul de c&psuni, '&sline 'tc.#, dar o,ineau c(stiguri 'ult 'ai 'ari dec(t )n Ro'(nia. Su'ele tri'ise de acestia )n ar&, la fa'iliile lor. au contri,uit la sporirea cantit&ii de $alut& si la ec*ili,rarea cursului de sc*i', leu2euro 6dolar#. !n perspectiva aderrii Romniei la &niunea European/ a 6ost revizuit Constituia din 1991, care a 6ost apoi supus re6erendumului %" 6#'-'- ,- 18-19 o(2o ;*#- 2003. S-au pr'<'ntat la uni' 55,7D dintre $otani, iar dintre acestia "9,7D au r&spuns 0Da1, )ntre 'odific&rile aduse se nu'&r& si cea pri$ind alegerea presedintelui pe o durat& de ani !=n loc *' #. =n noi'mbri' 200 , )om?nia a =nc2'iat n'goci'ril' t'2nic' *' a*'rar' la Uniunea European&. -a al'g'ril' parlam'ntar' *in 2" noi'mbri' 200 +-au =nr'gi+trat ur'&toarele re+ultate/ For'aiunea politic& 6S; c 6>) Aliana DA 6" 52"D7 6)3 >;3)
6roc'ntaC #a'era Deputailor 36.61 31,33 12,92 6,17 6roc'ntaC S'nat 37,13 31,77 13.63 6,23

Tendina de si'plificare a spectrului politic, 'anifestat& la alegerile anterioare, a continuat. #ea 'ai spectaculoas& e$oluie a a$ut2o P$*2#,)' 3- o(*$2 care, su, conducerea lui Traian B&sescu, a a,andonat progra'ul +ocial-*'mocrat, anun(nd c& se retrage din Internaionala Socialist&. F&r& a2si ela,ora o nou& doctrin&, acest partid s2 a )nscris pe un nou culoar politic, acela al partidelor populare europene. "D a )nc*eiat o alian& cu P$*2#,)' N$2#o"$'-&#;-*$', con*u+ *' 12'o*or StoloCan, +ub num'l' *' Aliana Drenate si Adevr 6D.A.7. )n plin& ca'panie electoral&, Stolo8an s2a retras din cursa pre+idenial&, in$oc(nd 'oti$e de s&n&tate. 5a r(ndul s&u, Traian B&sescu a anunat c& 0prietenul1 s&u a fost ne$oit s& a,andone+e lupta, *'oar'c' 'ra $+antaCat% *' 6S;. care ar fi preg&tit +eci de dosare )'potri$a acestuia, cu scopul de a21 co'pro'ite. B&sescu a 8ucat la 0cacial'a1 si a c(stigat. 3ai )nt(i 12a co'p&ti'it )ntr2at(t pe Stolo8an. )nc(t 12au podidit
195

lacri'ile, )n faa ca'erelor de luat $ederi, ro'(nii fiind i'presionai de aceast& scen&, a unui o' politic care sufer& at(t de 'ult pentru un coleg al s&u. A doua +i. Aliana D.A. a anunat c& noul s&u candidat la presedinie este Traian B&+'+cu. In al'g'ril' parlam'ntar' p' primul loc +-a +ituat 6S; c "UR, dar Traian B&sescu a declarat c& alegerile au fost falsificate si a c'rut ar'+tar'a +i Cu*'car'a pr'+'*int'lui &omi+i'i &'ntral' /l'ctoral', considerat a fi principalul $ino$at. Susin&torii s&i a'eninau c& $or declansa 0re$oluia portocalie1, dup& 'odelul 4eorgiei si al Ucrainei, unde opo+iia nu a recunoscut re+ultatul alegerilor, a recurs la 'anifestaii de strad&, a luat cu asalt instituiile gu$erna'entale, i'pun(ndu2si $oina. 0c'a+t& atitudine a lui Traian B&sescu a a$ut un puternic i'pact asupra electoratului, care se te'ea c& ara ar putea intra )n *aos, )ntr2un 'o'ent c(nd cu 'ulte eforturi si sacrificii se reali+ase o anu'it& sta,ilitaA (. 6' *' alt& parte, cadrele "SD erau supu+' un'i put'rnic' pr'+iuni m'*iatic', 7iin* acu+ate c& au participat la 0'area fraud& electoral&1. Traian B&sescu a criticat e.tre' de dur 0siste'ul tic&losit1 introdus de "SD, )n care a )nflorit corupia, si s2a adresat ro'(nilor cu pro'isiunea/ 0S& tr&ii bin'T% R&sturn(nd toate sonda8ele de opinie, B&sescu a c(stigat, la 12 *'c'mbri' 200 , cel de2al doilea tur al alegerilor pre+ideniale, cu 51,23D, de$ans(ndu21 pe Adrian &stase, care a o,inut ",57D *in totalul :oturilor '5primat'. Dup& alegerea sa ca presedinte al Ro'(niei, B&sescu nu a 'ai ridicat pro,le'a falsific&rii alegerilor si a 0tragerii )n eap&1 a celor $ino$ai, asa cu' pro'isese )n ca'pania electoral&. 5a r(ndul s&u, T*eodor Stolo8an 6cel at(t de ,olna$ )n ur'& cu dou& luni7 a de$enit consilier pre+idenial. #ele dou& procente o,inute )n plus la scrutinul pre+idenial i2au per'is lui B&sescu s& r&stoarne, practic, re+ultatul alegerilor parla'entare si s& i'pun& o for'ul& de gu$ernare proprie. Desi #onstituia pre$edea c& pr'sedintele )ns&rcinea+& cu for'area gu$ernului pe liderul partidului care a o,inut cele 'ai 'ulte $oturi )n alegerile parla'entare, B&sescu 12a nu'it )n aceast& funcie pe Clin Popescu" ,riceanu/ presedintele " 5, dup& r'trag'r'a lui StoloCan. 6'ntru a a:ea o 'a8oritate parla'entar&. T&riceanu a atras )n gu$ern "UR si UD3R. B&sescu a nu'it trecerea "UR, care intrase )n "arla'ent pe listele "SD, de partea alianei D.A., ca fiind 0i'oral&1, dar acest fapt nu 12a )'piedicat s& $alide+e gu$ernul propus de T&ric'anu. Declar(ndu2se 0presedinte 8uc&tor1, B&sescu a inter$enit adesea )n 196

acti$itatea gu$erna'ental&, cu intenia de a pro$oca o cri+& care s& duc& la alegeri anticipate. Iniial, T&riceanu a acceptat aceast& tactic&, anun(ndu2si, =n iuli' 2005, de'isia 0ire$oca,il&1, dar ulterior a re$enit, declar(nd c& r&'(ne la postul s&u. Una dintre pri'ele '&suri iniiate de acest gu$ern a fost introducerea cot'i unic' *' impo<itar' *' 16D, renun(nd la i'po+itul glo,al. Aceast& *'ci<i' a:antaCa =n mo* ':i*'nt p'r+oan'l' cu :'nituri 7oart' mari. iar pentru o,inerea su'elor necesare pentru ,ugetul de stat s2a recurs la noi ta.e si i'po+ite, care afectau 'area 'as& a populaiei. 5a l iulie 2005 +-a trecut la deno'inarea leului, astfel c& 10.000 l'i :'c2i au *':'nit l l'u nou; totodat&, s2au repus )n circulaie 'onedele de l, 5, 10 +i 50 bani, car' disp&ruser& ca ur'are a inflaiei galopante, )n toa'na anului 2005 4u$ernul s2a confruntat cu 'ari conflicte sociale, din r(ndul c&rora s2a re'arcat gre$a profesorilor, care a durat trei s&pt&'(ni. Dup& alegerile parla'entare, partidele politice au cunoscut i'portante e$oluii. #el 'ai puternic a de$enit P$*2#,)' 3- o(*$2, +priCinit desc*is de Traian B&sescu. oul lider, E'il Boc, pri'arul 'unicipiului #lu82 apoca, a supralicitat de$ota'entul s&u fa& de presedintele Ro'(niei +i a pro7itat *' cri<'l' *in int'riorul 6N-. Su, conducerea lui #&lin "opescu2T&riceanu, " 5 a cunoscut o in$oluie, ca ur'are a disputelor dintre unii lideri 6care nu au e+itat s&21 conteste pe presedinte7, precu' si a u+urii din ti'pul gu$ern&rii. Aflat )n opo+iie, "SD a trecut prin 'ari fr&'(nt&ri interne/ Ion Iliescu si2a anunat deci+ia de a re$eni la conducerea partidului, dar la &ongr'+ul g'n'ral *in aprili' 2005 a fost de$ansat de 3ircea 4eoan&, propulsat )n funcia de presedinte de 0grupul refor'atorilor1. "R3 a trecut si el printr2o situaie dificil&, ca ur'are a sc*i',&rii 'esa8ului politic. "(n& )n 200 , acest partid a desf&surat o $irulent& ca'panie )'potri$a corupiei, a accentuat latura naionalist&, cu accente antise'ite si antia'ericane. "entru a sc&pa de etic*etele puse de ad$ersarii s&i politici, #orneliu %&di' Tudor s2a pre+entat )n ca'pania electoral& ca un 'are prieten si preuitor al e$reilor, a renunat la li',a8ul inc*i+itorial, care era agreat de o parte a cet&enilor, astfel c& a )nregistrat un recul important. In urma congr'+ului *in noi'mbri' 2005, 0tri,unul1 a anunat c& partidul s&u $a rede$eni ceea ce a fost, adic& un partid intransigent fa& de 0*oii si tr&d&torii de ar&1.
197

U3MR si2a continuat linia politic& sta,ilit& )n 1990, +i anum' *' a 7i un arbitru =n *i+puta *intr' parti*'l' rom?n'+ti, p'ntru a trag' ma5imum *' folos pentru etnia 'ag*iar&. De aceast& dat&, UD3R particip& efecti$ la gu$ern, a$(nd ca o,iecti$ esenial adoptarea Statutului 'inorit&ilor, care s& per'it& o encla$i+are a 8udeelor @arg*ita si #o$asna 6nu'ite 0!inutul Secuiesc17, unde deci+ia s& aparin& 'ag*iarilor, care2si re+er$au un ade$&rat drept de $eto fa& de *ot&r(rile 4u$ernului si "arla'entului Ro'(niei. Aceast& atitudine nu a fost acceptat& de partidele parla'entare si nici de #o'isia de la %eneia, dar UD3R este *ot&r(t& s& nu cede+e. 0l'g'ril' parlam'ntar' *in noi'mbri' 200 au marcat '+'cul r&sun&tor al unor lideri politici si partide, aflai alt&dat& )n pri'2planul $ieii pu,lice. Este $or,a de E'il #onstantinescu, fostul presedinte al Ro'(niei, care a )nfiinat partidul Aciunea "opular&, si de fostul pri'2 'inistru "etre Ro'an, presedintele "artidului Fora De'ocratic&. Un esec aser An&tor a =nr'gi+trat +i @2'org2' &iu2an*ru, al'+ =n augu+t 200 presedintele " !2#D- dup& alegeri, acest partid a renunat la titulatura istoric&, lu(n*u-+i num'l' de "artidul "opular. : sc*i',are de titulatur& s2a )nregistrat si la "artidul >mani+t )om?n !6>)#, car'. =n mai 2005, a *':'nit 6arti*ul &on+'nHator. Dincolo de disputele politice s2a 'eninut un consens al tuturor parti*'lor politic' =n pri$ina ader&rii Ro'(niei la Uniunea European&, la l ianuari' 2007, precu' si a )ndeplinirii o,ligaiilor asu'ate ca 'e',ru AT:- unele deose,iri au $i+at necesitatea pre+enei trupelor ro'(ne )n +onele de conflict din Afganistan si Ira< datorit& c*eltuielilor foarte 'ari suportate de statul ro'(n si preocup&rii fa& de $iaa ostasilor respecti$i, )n *'c'mbri' 2005 a 7o+t +'mnat acor*ul prin car' )om?nia pun'a la dispo+iia S>0 mai 'ulte locaii pentru trupele a'ericane, anga8ate )n lupta ='potri$a teroris'ului internaional.

19"

11. &OCU& ROMNIEI dN E&R%PA D&P* 0N>- 1900

a# &$ %"(-+)2 ,- 0-(o' =n Curul anului 1900, co$(rsitoarea 'a8oritate a populaiei Ro'(niei -aproap' 90D - se ocupa cu agricultura. "&'(ntul era deinut, )n principal, *' mo+i'ri, car' a:'au lati7un*ii *' 10.000-15.000 2a, =n timp c' mar'a 'as& a &r&ni'ii nu poseda nici '&car un *ectar de fa'ilie. : dat& cu de+$oltarea 'asinis'ului s2a e.tins e.tracia petrolului, Ro'(nia a$(nd cea 'ai 'are producie de petrol din Europa. #o'erul ro'(nesc se ,a+a p' '5portul *' c'r'al' +i *' p'trol; +' importau, mai al'+, colonial' +i articol' *' lu5. -'ul rom?n'+c, a:?n* acop'rir' =n aur, 'ra una *intr' :alut'l' 7ort' al' /urop'i. )n$&&'(ntul superior asigura for'area unor +p'ciali+ti *' 'lita. Uni$ersit&ile din Iasi si Bucuresti ,ucur(ndu2se de un real prestigiu. "ersonalit&i precu' Titu 3aiorescu, %ictor Ba,es, 4*eorg*e 3arinescu, Nicola' 6aul'+cu, Spiru &. 9ar't, Nicola' lorga 'rau bin'cuno+cut' +i apr'ciat' p' plan ' uropean. "e de alt& parte, 'area 'as& a populaiei !aproap' 90D# era analfa,et&. Elita politic& si cultural& tr&ia la ni$elul celor 'ai )nst&rite fa'ilii 'urop'n', r'marc?n*u-+' nu numai prin a:'r', ci +i prin bun gu+t. 6alat'l' +i conac'l' *in )om?nia se i'puneau prin elegana si confortul lor. Unii lideri politici si oa'eni de cultur& au atras, )n repetate r(nduri, atenia gu$ernanilor asupra situaiei 'i+ere )n care tr&ia 'area 'a8oritate a populaiei - &r&ni'ea. Spiru #. @aret, icolae lorga, A.&. &u<a. 4.D. #reang& au scris si au pledat pentru a'eliorarea $ieii de +i cu +i a plugarilor. 4lasul lor n2a fost ascultat, astfel c&, )n 1907, Ro'(nia s2a con2 fruntat cu cea 'ai 'are r&scoal& &r&neasc& din Europa secolului al OO2lea. Ea a fost )n&,usit& )n s(nge. u'&rul $icti'elor nu se cunoaste- regele &arol I aprecia c& 0cifra era de ordinul 'ultor 'ii1, iar Ale.andru A$erescu +cria, =n 193", c& au fost 0nu'ai 2.500 )n toat& ara1. :ricu', a fost o 'are 199

tragedie naional&. #*estiunea &r&neasc& a do'inat $iaa politic& din Ro'(nia p(n& la )nf&ptuirea refor'ei agrare, la sf(rsitul pri'ului r&+,oi mon*ial. )om?nia 'ra c'l mai mar' +i c'l mai put'rnic +tat *in +u*-'+tul Europei. Ea era anga8at&, din 1""3, )ntr2o alian& cu 4ermania +i 0u+tro-Ungaria. Dar 0spiritul pu,lic1 nu agrea un ase'enea aran8a'ent politic, datorit& faptului c& ro'(nii din Buco$ina si. 'ai ales. cei din Transil$ania erau supusi unei politici de de+naionali+are, e.tre' de agresi$&, din partea oficialit&i lor *' la 4i'na +i Bu*ap'+ta. In 1912, a a$ut loc pri'ul r&+,oi balcanic =ntr' Bulgaria, S'rbia, 3unt'n'gru, @r'cia, p' *' o part', +i Turcia, de cealalt& parte, )n 1913, a i+,ucnit cel de2al doilea r&+,oi ,alcanic, prin aciunea 'ilitar& a Bulgariei )'potri$a fostilor aliai. Ro'(nia a decis s& inter$in&, o,lig(nd Bulgaria s& cear& pace. #onferina de pace s2a desf&surat la Bucuresti, f&r& participarea 3arilor "uteri- cu acel prile8, Ro'(nia a o,inut dou& 8udee din sudul Do,rogei 6#adrilaterul7. 0+t7'l, ( suprafaa Ro'(niei a8ungea la 137.900 Am . iar populaia la 7.771.000 *' locuitori !=n 191 #. b# 3ar'a >nir' *in 191" -a 15/2" iuli' 191 , a i+,ucnit pri'ul r&+,oi 'ondial, prin atacarea Ser,iei de c&tre Austro2Ungaria. #onsiliul de #oroan&, )ntrunit, la Sinaia, =n <iua *' 21 iuli' / 3 august, a decis ca Ro'(nia s&2si procla'e neutralitatea. Aceast& *ot&r(re 12a afectat gra$ pe regele &arol l, care a susinut intrarea &rii )n r&+,oi al&turi de 4er'ania si Austro2Ungaria. "este c(te$a luni, la 27 +'pt'mbri'/10 octombri', &arol I a )ncetat din $ia&. Succesorul s&u. ,'r*inan* l, a declarat c& $a fi 0un ,un ro'(n1, adic& nu a$ea s& se opun& spiritului pu,lic, ani'at de dorina eli,er&rii frailor din Transil$ania, aflai su, do'inaia ungar&. Dup& *oi ani *' n'utralitat', la /17 augu+t 1916. )om?nia a +'mnat o #on$enie politic& si una 'ilitar& cu Frana, 3area Britanie, Rusia si Italia, )n ,a+a c&rora Antanta recunostea dreptul Ro'(niei de a2si ane.a t'ritoriil' rom?n'+ti *in 0u+tro->ngaria, iar ara noastr& se anga8a s& intre )n r&+,oi )'potri$a "uterilor #entrale. "articiparea Ro'(niei la r&+,oi a fost cerut& insistent de Frana, aflat& )n 'are dificultate pe frontul de la 4'r*un. In pri'ele s&pt&'(ni, ofensi$a ro'(neasc& )n Transil$ania s2a *'+f&surat cu succes, dar )nfr(ngerea suferit& )n Do,rogea, la Turtucaia, lipsa unei concepii clare pri$ind desf&surarea operaiunilor 'ilitare.
200

7o+t atins/ frontul de %est a fost dega8at, iar Frana a re+istat presiunilor g'rman'. -a +7?r+itul lui 1916 +i =nc'putul anului ur'&tor, trupele ro'(ne au fost reorgani+ate si dotate cu ar'a'ent sosit din Anglia si Frana, astfel c&. )n $ara lui 1917, au t&cut fa& cu succes ofensi$ei declansate de "uterile #entrale la 3(r&sti, 3&r&sesti si :itu+. A fost +&d&rnicit planul "uter ilor &'ntral' *' a ocupa =ntr'g t'ritoriul rom?n'+c +i *' a =nainta prin >craina, pentru a )nfr(nge trupele rusesti si a le scoate din lupt&. Re$oluia ,olse$ic& din Rusia !25 octombri'/7 noi'mbri' 1917# a a$ut consecine gra$e pentru Ro'(nia. 4u$ernul so$i'tic a *'ci+ i'+ir'a acestei 'ari puteri din r&+,oi, la 26 octombri'/" noi'mbri' 1917 +i a se'nat, 'ai )nt(i, ar'istiiul !26 n'r'+p noi'mbri'/9 *'c'mbri'# +i, apoi. pac'a !1" 7'bruari'/3 marti' 191"# cu 'ctar'a "uterile #entrale. R&'as& singur& pe 7rontul *' /+t, )om?nia a anga8 fost ne$oit& si ea s& 'earg& pe calea ar'istiiului si a p&cii a'en 6se'nat&, )n Bucuresti, la 2 aprili'/7 mai 191"#. telor : dat& cu iesirea Rusiei din r&+,oi, ar'ata acesteia luate aflat& pe teritoriul )om?ni'i !circa un milion *' oam'ni# a intrat =n de *'+compun'r'; sc&pai de su, controlul oric&rei ierar*ii, Aliai, nu'erosi 'ilitari rusi au recurs la acte de agresiune si fora $andalis' )'potri$a populaiei ci$ile si a ,unurilor 'ult acesteia. 4u$ernul ro'(n a cerut 'ilitarilor rusi s& super p&r&seasc& i'ediat teritoriul 3oldo$ei, iar cei care refu+au ioar& erau de+ar'ai si alungai cu fora. 5u(nd act de *ot&r(rea a gu$ernului de la lasi. gu$ernul so$ietic a decis arestarea inamic mini+trului )om?ni'i la 6't'r+burg, &on+tantin ;iaman*i !31 *'c'mbri' ului 1917/13 ianuari' 191"#. =n urma protestului tuturor sefilor au 'isiunilor diplo'atice, acesta a fost eli,erat peste dou& a$ut +ile si o,ligat s& p&r&seasc& Rusia so$ietic&. 5a 13/26 ca ianuarie, gu$ernul ,olse$ic a decis s& rup& relaiile re+ult diplo'atice cu Ro'(nia. at ;'+i anul 191" a de,utat )n condiii foarte grele pentru ocupa ara noastr&, el a$ea s& intre )n istorie ca anul cel 'ai rea a ,enefic si )n&l&tor pentru ro'(nii de pr'tutin*'ni, anul 3arii dou& >niri. -a 27 'artie, Sfatul !&rii, )ntrunit la #*isin&u. a *ot&r(t trei'i unirea Basara,iei cu Ro'(nia, la 2" noi'mbri', &ongresul din 4eneral de la #ern&ui a $otat unirea Buco$inei, iar la l terito dece',rie, Adunarea aional& de la Al,a Iulia a adoptat riul Re+oluia pri$ind unirea Transil$aniei cu patria2'a'&. )om?n Astfel, +iua de l Dece',rie 191" 2 i'i 0 !noi'm 1 bri' 1916#. 1otu+i, obi'cti :ul +trat'gi c al 0ntant 'i a

marca =nc*eierea procesului istoric de for'are a statului naional unitar rom?n. 5a sf(rsitul pri'ului r&+,oi 'ondial, )n ,a+a principiului autodeter'in&rii naionale, pe *arta Europei au ap&rut noi state/ Estonia. -'tonia. -ituania, ,inlan*a, 6olonia, 0u+tria. >ngaria, &'2o+lo:acia. Regatul S(r,ilor, #roailor si Slo$enilor 6Iugosla$ia7. Aciunea ro'(nilor *in 191" +' =n+cria =n ac'+t 7lu5 'urop'an, r'cuno+cut +i *' 3aril' 6ut'ri. Conferina "cii cI la "aris, desf&surat& )n 1919-1920, a continuat prin tratate noile realit&i, inclusi$ unirea Buco$inei, Transil$aniei si Basara,iei cu )om?nia. 2 &a urmar' a >nirii, =n 1919, )om?nia a:'a 295.000 Am +i o populaie de 1 ,6 milioan' locuitori !=n 1939, :a aCung' la 20 *' milioane7. Ea a de$enit o ar& de '&ri'e 'i8locie )n Europa, ocup(nd locul opt dup& nu'&rul de locuitori si locul +ece ca suprafa&.

c# Romnia interbelic
"erioada inter,elic& !191"-1939# s2a caracteri+at printr2o puternic& de+$oltare a $ieii 'ateriale si spirituale. #a si )n alte &ri europene, )n )om?nia au a:ut loc *-/o* - ,- o(*$2#(-, car' au *u+ la o r'*i+tribuir' a propriet&ii si la antrenarea unui 'are nu'&r de cet&eni la $iaa politic& acti$&. Refor'a agrar& din ; Ro'(n a 6legiferat& =n 1917-1921# a 7o+t c'a 'ai larg& din Europa acelei perioade- au fost e.propriate 6,1 milioan' 2a, dintre care aproape patru 'ilioane au fost )'p&rite )n loturi la &rani/ acestia au ,eneficiat si de circa un 'ilion *a isla+uri 6p&suni7 co'unale +i *' apro5imati: 500.000 *a p&duri co'unale. #a ur'are a refonnei agrare, 'osieri'ea a )ncetat s& 'ai ai,& un rol do'inant )n $iaa satului ro'(nesc, )n prim-plan i'pun(ndu2se &ranul proprietar de p&'(nt. "rin refor'a electoral&, din noie',rie 191", +-a intro*u+ :otul uni$ersal, egal, direct, secret si o,ligatoriu al tuturor ,&r,ailor de la 21 ani )n sus. Astfel, nu'&rul aleg&torilor a crescut de la circa 100.000, =n 191 , la 3,5 milioan', =n 1926, +i .6 milioan', =n 1937. Dac&, )nainte de 191", un *'putat 'ra al'+ *' aproap' 00 de cet&eni, din 1920, ac'+ta 'ra :otat *' 50.000 de cet&eni, adic& de 125 ori 'ai 'uli. #entrul luptei electorale s2a 'utat de la oras la sat, partidele politice fiind ne$oite s& )nscrie )n progra'ele lor satisfacerea de+ideratelor de ,a+& ale &ranilor. %piunile politice +-au *i:'r+i7icat, parti*'l' politic' +-au 'ultiplicat, $iaa pu,lic& de$enind 'ult 'ai intens& si 'ai plin& )n
202

coninut. "artidul #onser$ator, neput(ndu2se adapta noilor realit&i, a p&r&sit scena politic&. Au ap&ait partide noi 6"artidul !&r&nesc, 5iga "oporului7, cu progra'e atr&g&toare)n cadrul Ro'(niei, s2au integrat parti*'l' *in Ba+arabia, Buco:ina +i 1ran+il:ania. For'a de gu$ern&'(nt a r&'as monar7ia constituional8 dup& moart'a r'g'lui ,'r*inan* !20 iuli' 1927# i-a +ucc'*at la tron r'g'l' 3i2ai. care, fiind 'inor, era tutelat de o Regen&- la " iuni' 1930, coroana a 7o+t preluat& de &arol al II2lea. Acesta s2a i'plicat acti$ )n $iaa politic&, ur'&rind s& discredite+e regi'ul )nte'eiat pe partidele politice si s& asigure cresterea rolului 'onar*iei )n $iaa de stat. #onstituia din 1923 consfinea drepturile si li,ert&ile cet&enilor, la ni$elul standardelor europene. Aplicarea ei a l&sat ad'+'a *' *orit. "rincipiul potri$it c&ruia 0toate puterile statului e'an& de la naiune1 !art. 33# era gra$ afectat de a'estecul aparatului de stat )n ca'pania electoral& si )n sta,ilirea re+ultatelor alegerilor parla'entare, )n perioada inter,elic& s2a m'ninut practica, introdus& de &arol I, de a nu'i un gu$ern si a di+ol$a parla'entul si, apoi, se organi+au noi alegeri generale. #a,inetul )si plasa oa'enii s&i )n toate $erigile $ieii ad'inistrati$e, iar acestia acionau pentru c(stigarea alegerilor de c&tr' parti*ul a7lat la put'r'. 0+t7'l, +-a aCun+ ca toate gu$ernele s& o,in& $ictoria electoral&, c*iar si atunci c(nd partidul pe care2l repre+entau nu se ,ucura de o real& popularitate. "entru a o,ine c(t 'ai 'ulte $oturi, partidele politice au recurs p' scar& larg& la de'agogie, )ndat& ce a8ungeau la putere d&deau uit&rii pro'isiunile f&cute c(nd se aflaser& )n opo+iie. Acest fapt a dus la *i+cr'*itar'a +i+t'mului *' gu:'rnar' prin parti*'l' politic' +i a r'gimului *'mocratic, =n g'n'ral. ,'nom'nul nu 'ra caract'ri+tic *oar )om?ni'i, ci =ntr'gului contin'nt european, )n unele &ri - Ungaria, Italia, Bulgaria, de'ocraia a capotat dup& c(i$a ani de la )nc*eierea r&+,oiului, instaur(ndu2se regi'uri autoritare de diferite nuane. A,ia dup& 193 . =n )om?nia s2a )nregistrat o ascensiune puternic& a e.tre'ei drepte, pe fondul cri+ei tot 'ai e$idente a regi'ului de'ocratic pe plan european, 'ai ales dup& instalarea lui 9itl'r la put'r' =n @'rmania !ianuari' 1933#. Politica e tern a )om?ni'i a a:ut ca principale o,iecti$e 'eninerea p&cii si a statu2Euo2ului teritorial sta,ilit prin tratatele de la "aris 60siste'ul 4'r+aill'+%#, pro'o$area unor relaii ,une cu toi $ecinii, )n acest scop, diplo'aia ro'(neasc& s2a ,a+at pe spri8inul Franei si al 3arii Britanii, a
203

acionat pentru )nc*eierea unor 2*$2$2- bilat'ral' !cu 6olonia =n 1921, cu Frana si cu Italia )n 1926#, pentru crearea 3icii )nelegeri 6alc&tuit&, )n 1921, din Ro'(nia, #e*oslo$acia si Iugosla$ia7 si a )nelegerii Balcanice, printr-un pact +'mnat *' )om?nia, @r'cia, 1urcia +i Iugo+la:ia ! 193 #. Dup& o perioad& tensionat&, relaiile ro'(no2so$ietice s2au a'eliorat- )n 193 , )ntre cele dou& &ri s2au sta,ilit raporturi diplo'atice. Ro'(nia a fost o pre+en& acti$& la #ocietatea Naiunilor/ susin(nd aplicarea Statutului acesteia, )n $ederea culti$&rii unui cli'at de pace si de cooperare internaional&. In 1930 +i 1931. mini+trul *' '5t'rn' rom?n, icolae Titulescu, a fost ales presedintele Adun&rii 4enerale a Societ&ii aiunilor, cea 'ai )nalt& de'nitate pe care a ocupat2o $reodat& un ro'(n. Nicola' 1itul'+cu a 7o+t unul *intr' promotorii politicii *' 0-()*#2$2- colectiv )n Europa, susin(nd )nc*eierea unor pacte de asisten& 'utual&, care s& 1 )'piedice declansarea unor aciuni 'ilitare $i+(nd re <uir'a tratat'lor *' pac'. =n ac'+t +pirit, 1itul'+cu a participat la n'goci'r'a +i +'mnar'a, =n 1935, a pactelor de asisten& 'utual& Frana &'2o+lo:acia. Frana2URSS si #e*oslo$acia2URSS. El a negociat cu 3. 5it$ino$ =nc*eierea unui pact de asisten& 'utual& )ntre Ro'(nia si >)SS, aCung?n*u-+', =n iuli' 1936, la para7ar'a proi'ctului ac'+tui *ocum'nt. ;ar, mini+trul *' '5t'rn' +o:i'tic nu a:'a man*atul n'c'+ar *in part'a gu$ernului de la 3osco$a, astfel c& se'narea lui n-a mai a:ut loc. =n 7apt, >)SS nu accepta s& se'ne+e un docu'ent care pre$edea c& grania cu Ro'(nia se afla pe istru, ceea ce i'plica recunoasterea actului unirii Basara,iei cu ara din 27 marti' 191". "olitica de securitate colecti$& a esuat )n 1936, ca urmar' a atitu*inii conciliatoriste pro'o$at& de Frana si 3area Britanic fa& de agresiunile Italiei si 4ennaniei, care puneau su, se'nul )ntre,&rii tratatele de pace. )nc*eiate )n 1919-1920. "e de alt& parte, gu$ernele de la "aris si 5ondra ineau su, o strict& o,ser$aie situaia din Ro'(nia si nu acceptau ideea ca ara noastr& s& se apropie de "uterile A.ei 64er'ania si Italia7. : ase'enea idee era susinut& de 3iscarea 5egionar&, care, pe fondul deterior&rii regi'ului de'ocratic, c?+tiga tot mai mult t'r'n, =n al'g'ril' *in *'c'mbri' 1937 o,in(nd 15D din totalul $oturilor. Faptul c& liderul acesteia declarase c& 0)n " *' or' dup& ,iruina 3isc&rii 5egionare, Ro'(nia $a a$ea o alian& cu Ro'a si Berlinul1 a )ngri8orat cercurile conduc&toare de la "ari+ +i -on*ra, car' i-au
204

c'rut lui &arol al Il2lea s& inter$in& energic pentru a stopa ascensiunea l'gionarilor +pr' put'r'. -o:itura *' +tat *in 10 7'bruari' 193", prin car' &arol al Il-l'a a in+taurat *-.# )' o"$*8#-# $)2o*#2$*-, a fost )ndreptat&, )n pri'ul r(nd, )'potri$a 3isc&rii legionare. 5a 27 fe,ruarie, a fost adoptat& o nou& #onstituie, iar la 30 marti', parti*'l' politic' au 7o+t *i<ol:at'. In aprili' 193", &.N. &o*r'anu a 7o+t ar'+tat, iar =n mai 193", a 7o+t con*amnat la +ece ani )nc*isoare su, acu+aia de 0uneltire contra ordinei sociale1A si de ..r&+$r&tire1, )n noie',rie 1 93", #odreanu a$ea s& fie asasinat din ordinul 'inistrului de interne. Ar'(nd #&linescu, principalul cola,orator al regelui &arol al 11-l'a. =n p'rioada inter,elic&, -(o"o #$ Ro'(niei a cunoscut o puternic& de+$oltare, ca ur'are a aplic&rii politicii 0prin noi )nsine1, a spri8inului acordat de stat prin credite, a politicii $a'ale protecioniste, a lans&rii unor co'en+i de '&rfuri c&tre )ntreprinderil' particular'. )amura c'a mai dina'ic& a econo'iei naionale a fost #",)02*#$, car' +-a *'<:oltat =ntr-un ritm *' 5D p' an, unul *intr' c'l' mai =nalt' *in lum'. =n ac'i ani. +-au )nfiinat 'ari )ntreprinderi 'oderne, precu' 03ala.a1 - Bucur'+ti, I0)Bra+o$. 03ociornia1 - Bucur'+ti 'tc. Ro'(nia producea unele 'asini si utila8e de )nalt& te*nicitate, precu' loco'oti$e, aparate de radio, ca+ane cu a,ur. #ea 'ai prestigioas& reali+are a industriei ro'(nesti, din perioada inter,elic&, a fost a$ionul IAR2P1, car' +' +itua p' locul al tr'il'a *in lum' )n pri$ina $ite+ei si a plafonului de +,or. #a ur'are a e$oluiilor din econo'ie, Ro'(nia s2a transfor'at, de la miClocul anilor H30, dintr2o ar& agrar& )ntr2una a0rar"industrial. 0 crescut gradul de prelucrare a 'ateriilor pri'e, cu consecine ,enefice asupra procesului de 'oderni+are a )ntregii societ&i. 5eul ro'(nesc a r&'as o 'oned& li,er2con$erti,il&, particip(nd la operaiunile financiare de pe piaa european&. "rincipalul prod u+ *' '5port al )om?ni'i a *':'nit p'trolul, car' a luat locul c'r'al'lor. C)'2)*$ ro'(neasc& a )nregistrat, )n perioada inter,elic&, un salt calitati$, a$(nd di'ensiuni cu ade$&rat europene. Sculptorul #onstantin Br?rcu+i, mu<icianul @'org' /n'+cu, i+toricul Nicola' lorga, m'*icul #onstantin I. "ar*on, inginerii #onstantin #oand& si 5a+&r Edeleanu, fi+i2cianul2'edic Stefan :do,le8a, 'ate'aticianul 4*eorg*e !ieica si )nc& 'uli alii se nu'&rau printre cele 'ai ilustre personalit&i al' /urop'i +i al' lumii. Scoala superioar& ro'(neasc& era frec$entat& de nu'erosi tineri din statele $ecine, iar liceul era printre cele 'ai ,une instituii de acest fel din
205

Europa. Analfa,etis'ul s2a di'inuat considera,il, nu'&rul stiutori or *' cail' aCung?n* la circa 70D. Imagin'a ora+'lor +i a +at'lor +-a +c2imbat, viaa romnilor ':o u?n* dinspn/ tradiionalis' spre 'odernitate. Bucurestii erau considerai 0)iicul "aris1, re'arc(ndu2se prin cl&dirile sale )nalte, prin $ilele din cart 'r'l' re+ideniale, prin 'aga+inele cu '&rfuri e.tre' de di$ersificate, prin elegana *oamn'lor *in :i5uh li>e4, )',r&cate dup& ulti'a 'od& lansat& la V aris. 5ondra sau %iena. In sate s2au construit nu'eroase case, cu dou&2trei ce.Aiere. scoli, ,iserici, pri'&rii, c&'ine culturale 'tc. %iaa or&senilor, 'ai ales i ('lor care a$eau 0ser$iciu la sat1, era ,un&. 3uncitorii au a$ut perioade 'ai grele, 'ai ales, la sf(rsitul r&+,oiului si )n anii cri+ei econo'ice din 1929-1933. "entru a'eliorarea situai'i lor 'ateriale, acestia au organi+at nu'eroase gre$e si 'anifestaii de strad&. 4u$ernanii au replicat uneori )n for&/ )n dece',rie 191", au 7o+t uci+i +a+' 1 muncitori tipogra7i =n Bucur'+ti( =n augu+t 1929, au 7o+t omora H 1/ *' min'ri la -up'ni( =n 7'bruari' 1933, au c&+ut $icti'& represiunii 'ilitare trei lucr&tori de la c&ile ferate. 5a sate, &ranii au fost preocupai de culti$area p&'(ntului pri'it prin refor'a agrar&, de asigurarea $ieii de +i cu +i, )'po$&rat& de datorii c&tre ,&nci si c&tre +tat. -'g'a p'ntru con:'r+iun'a *atoriilor agricol', *in 193 , a a'eliorat )ntr2o anu'it& '&sur& situaia &r&ni'ii. i$elul de de+$oltare este reflectat de $enitul naional pe locuitor, care de'onstra c& Ro'(nia intrase )n r(ndul statelor cu de+$oltare 'cono'ic& 'edie din Europa. *# S/!0#-*-$ Ro !"#-# M$*#. P$*2#(#+$*-$ '$ (-' ,--$' ,o#'-$ rzboi mondial )n anii celui de2al doilea r&+,oi 'ondial !1939-19 5#. )om?nia a cunoscut o e$oluie e.tre' de co'ple.&, adesea dra'atic&. 5a 23 augu$- 1939, prin =nc2'i'r'a ri*ului +o:i'to-g'nnan !3oloto:-)ibb'ntrop#. soarta Ro'(niei, ca si V celorlalte state din +ona central& si +u*-'+t european&, era pecetluit . #ele dou& 'ari puteri totalitare si2au )'p&rit sfereie de do'inaie- ; ;otocolul adiional secret pre$'*'a $int'r'+ul *'o+'bit% p' car' >)SS =l mani7'+ta fa& de Basara,ia si 0de+interesul1 "&rii ger'ane pentru acest teritoriu. "actul a )nceput s& fie pus )n aplicare peste o s&pt&'(n&, la l septe',rie 1939, c?n* @'rmania a atacat 6olonia, iar >niunea So$ietic& a inter$enit )n aceast& ar& )ncep(nd cu 17 septe',rie. Astfel, "olonia a fost desfiinat& ca stat. In ac'l mom'nt. )om?nia nu +' mai bi<uia p' nici un +priCin '5t'rn. 6rin ocupar'a &'2o+lo:aci'i, =n marti' 1959, de c&tre 4er'ania, disp&ruse

3ica )nelegere- lic*idarea "oloniei )nse'na pierderea unui alt aliat. Frana si 3area Britanic au declarat r&+,oi 4er'aniei, dar nu si Uniunii So$ietice, desi aceasta ocupase cea 'ai 'are paite a "oloniei. Iugosla$ia )nc*eiase un tratat de alian& cu Italia, act ce punea su, se'nul )ntre,&rii e.istena )nelegerii Balcanice. Situaia intern& a Ro'(niei de$enea tot 'ai dependent& de e$oluia $ieii internaionale si, 'ai ales, a r&+,oiului. 5a sugestia Berlinului, l'gionarii au procedat la asasinarea pri'ului 'inistru Ar'(nd #&linescu, )n +iua de 21 +'pt'mbri' 1939. Acest act a fost ur'at de o crunt& represiune, aproap' 200 *' l'gionari 7iin* uci+i, *in or*inul gu:'rnului pr'<i*at *' g'n' ralul 4*. Argesanu. Dup& c(te$a luni, )n ianuari' 19 0, r'g'l' &arol al II-l'a a lan+at politica *' 2reconciliere naional4, c'r?n* tuturor rom?nilor 2s se strng n 9unii tromdur! 5a acest apel au r&spuns nu'ai legionarii, condusi de @oria Si'a, astfel c&, )n aprilie2'ai 19 0, 'e',rii 3isc&rii au 7o+t eli,erai din lag&re si )nc*isori. Regele spera c& astfel $a c(stiga ,un&$oina lui 9itl'r si $a sal$a integritatea teritorial& a Ro'(niei, a'eninat& din 5st 6Uniunea So$ietic&7, %est 6Ungaria7 si din Sud 6Bulgaria7. Dar fu*rerul, care21 acu<a p' &arol al II2lea c& susinuse politica 0de )ncercuire1 a 4er'aniei, pro'o$at& de . Titulescu 6securitatea colecti$&7, nu s2a ar&tat dispus s& fac& $reun gest de ,un&$oin& fa& de Ro'(nia. #apitularea Franei, la 22 iuni' T9 0, Y fost receptat& la Bucuresti ca o ade$&rat& catastrof& european&, cu consecine gra$e asupra Ro'(niei, )ntr2ade$&r, dup& nu'ai c(te$a +ile, la /F iur.i', gu:'rnul *' la 3o+co:a a tri'is gu$ernului ro'(n o not& ulti'ati$& prin care2i cerea s& 6*na$oie3e cu orice pre Uniunii +o&ietice -a"ara,ia7 si s& 2transmit Uniunii %ovietice $artea de nord a -uco&inei@7. Apreciind c& nu se puteau anga8a )ntr2o confruntare 'ilitar& ro'(no2so$ietic&, oficialit&ile de la Bucuresti au decis s& accepte cererile Fre'linului. In s&pt&'(nile ur'&toare, s2a produs o ade$&rat& r&sturnare a liniilor de politic& e.tern& si intern& pro'o$ate t an& atunci de &arol al II-l'a. Ro'(nia a declarat c& se retrage din Societatea aiunilor si se orienta spre A.&- a acceptat )nceperea negocierilor ci >ngaria +i Bulgaria p'ntru 6re3ol&area $ro,lemelor teritoriale7@. %H gu:'rn au 7o+t intro*u+' personalit&i cunoscute pentru $ederile lor .//ioger'ane. inclusi$ legionariau fost adoptate decrete2lege cu caracter art se'it- Ro'(nia a fost declarat& ,0 ta t totalitar7 'tc. Toate aceste aciuni nu au a$ut efectul scontat. 5a 30 augu+t 19 0, 4er'ania si Italia au i'pus, prin 0ar,itra8ul1 de la %iena. ca Ro'(nia s& c'*'<' >ngari'i part'a *' nor*-'+t a Transil$aniei- de ase'enea, &rii
207

noa+tre i s2a cerut s& cede+e Bulgariei partea de sud a Do,rogei !&a*rilat'rul#. 0+t7'l, =n c?t':a luni, )om?nia a pi'r*ut 33,"D *in suprafa&, 33.3D din populaie. )n aceste condiii, $alul ne'ulu'irilor populare s2a re$&rsat )n strad&, &arol al II-l'a a =ncredinat puterea generalului Ion Antonescu, #onstituia *in 7'bruari' 193" a fost suspendat&. 5a 6 +'pt'mbri' 19 0. &arol a 7o+t ne$oit s& 2treac % grele>e sarch ale domniei7 pe u'erii fiului s&u, 3i*ai. -a 1 +'pt'mbri' 19 0. Ro'(nia a fost procla'at& 9stat naional le0ionar:8 la 10 octo',rie, o 'isiune 'ilitar& ger'an& intra )n ar&, iar la 23 noie',rie, Ion Antonescu se'na actul de aderare al &rii noastre la "actul Tripartit 64er'ania, Italia. 9aponia7. Antise'itis'ul a de$enit politic& de stat, iar legionarii au acionat pentru 0ro'(ni+area1 6de fapt. confiscarea7 )ntreprinderilor e$reiesti. In ar& se instaurase *aosul/ 'e',rii 3isc&rii 5egionare au decis 0pedepsirea1 celor $ino$ai pentru asasinarea lui #odreanu si a celorlali ca'ara<i; la 26-27 noi'mbri' au 7o+t uci+i 4irgil 3adgearu. . lorga. precu' si ali 6 de )nali de'nitari aflai )n =nc2i+oar'a Zila:a. Adept al ordinii si legalit&ii. Antonescu a o,inut acordul lui 9itl'r pentiTi a2i )nl&tura pe legionari de la putere. 5a r ?n*ul lor, ac'+tia au pu+ la cal' un $puci% =mpotri:a lui 0nton'+cu. &on7runtar'a a luat 7orm' :iol'nt', =n <il'l' *' 21-23 ianuari' 19 1. Dup& )nl&turarea legionarilor de la putere. 0nton'+cu a con+tituit un gu:'rn *' ..militari +i t'2nici'ni%. #onstituia a r&'as suspendat&, partidele politice i *i<ol:at'. )'gimul politic, *in p'rioa*a Hinuari' 19 1 -augu+t 19 , a:'a un caract'r 2o2$'#2$* 6Antonescu afir'(nd c& 0totalitatea1, adic& naiunea, pri'ea+& asupra indi$idului7, )n acea perioad&, aproape toate statele europene a$eau regi'uri autoritare i'puse de starea de r&+,oi- de'ocraia nu 'ai puten funciona nici '&car )n 3area Britanic, recunoscut& pentru $ec*i'ea si tradiia acestui regi' politic. "artidele politice, desi erau di+ol$ate, si2au putut continua, )n anu'ite li'ite, cu )ng&duina Iui Antonescu, acti$itatea. ee.is(nd parla'ent, gu$ernarea era asigurat& prin decrete2lege se'nate de generalul 6de la 21 augu+t 19 1, 'aresalul7 Antonescu. Antise'itis'ul a de$enit politic& de stat, un nu'&r )nse'na t *' ':r'i !circa 12 .000# pier+(ndu2si $iaa pe parcursul celor patru ani de gu$ernare antonescian&. Totusi, Antonescu nu a aplicat 0soluia final&1, cerut& de 9itl'r, astfel c&. la sf(rsitul conflagraiei, )n Ro'(nia tr&ia cea 'ai nu'eroas& co'unitate e$reasc& din Europa. Desi situaia general& a Ro'(niei a fost profund afectat& de r&+,oi, $iaa econo'ic& s2a redresat dup& pierderile teritoriale din $ara anului 19 0. 4u$ernul si2a concentrat atenia spre )n+estrarea ar'atei si sporirea 20"

,unurilor de pri'& necesitate. In fapt Ro'(nia a fost una dintre puinele &ri din Europa, participante la r&+,oi, )n care nu s2a )nregistrat o cri+& ali'entar&, )n consecin&, $iaa de +i cu +i a oa'enilor se desf&sura aproape normal, 7apt c' uim'a p' muli str&ini care $i+itau Ro'(nia, )nsusi 9itl'r repros(ndu2i lui Antonescu faptul c& 0)n Bucuresti se ,ea sa'panie1, )n timp c' g'rmanii nu a:'au unt *' pu+ p' p?in'. %iaa cultural& a continuat s& se desf&soare la cote )nalte, teatral si cin'matogra7ul bucur(ndu2se de o larg& audien&. Au fost pu,licate lucr&ri funda'entale de istoria literaturii ro'(ne 64. #&linescu7, filosofic !6.6.N'gul'+cu, Nicola' Bag*a+ar, -ucian Blaga# 'tc. :,iecti$ul esenial al politicii lui Ion Antonescu a fost refacerea granielor Ro'(niei, sf&r('ate )n 19 0. =n ac'+t +cop, la 22 iuni' 19 1, 'l s2a al&turat 4er'aniei )n lupta )'potri$a Uniunii So$ietice, iar la 27 iuli' 19 1, Ba+arabia +i nor*ul Buco:in'i au 7o+t r'int'grat' =n )om?nia. -a +olicitar'a lui 9itl'r, mar'+alul 0nton'+cu a acc'ptat continuar'a r&+,oiului dincolo de istru. Dup& catastrofa *' la Stalingra* !7'bruari' 19 3#, li*'rii politici rom?ni - at(t cei din opo+iie, c(t si cei aflai la putere - au iniiat tratati$e diplo'atice, $i+(nd scoaterea Ro'(niei din r&+,oi si )nc*eierea ar'istiiului cu aiunile Unite. egocierile nu au dat nici un re+ultat, )ntruc(t 3area Britanic, S>0 +i >)SS deciseser& ca 4er'ania si aliaii s&i s& capitule+e necondiionat )n faa aiunilor Unite. De ase'enea, c'l' tr'i mari put'ri con$eniser& ca Uniunea So$ietic& s& ai,& 0cu$(ntul *ot&r(tor1 )n pri$ina statelor din +ona central& si +u*-'+t european&. 6rin lo:itura *' +tat *' la 23 0ugu+t 19 , iniiat& de regele 3i*ai, cu spri8inul principalelor partide politice 6" ! , 6N-, 6S; +i 6&)#, )om?nia a iesit din r&+,oiul purtat al&turi de 4er'ania si s2a al&turat aiunilor Unite. 4u$ernul so$ietic 0nu a luat act1 de cele petrecute la Bucuresti si a continuat s& considere Ro'(nia un stat ina'ic, p(n& la 12 +'pt'mbri', c?n* +-a =nc2'iat ar'istiiul. #on$enia de ar'istiiu conse'na ocuparea Ro'(niei de c&tre so$ietici- )nalta #o'isie Aliat& de #ontrol, cu sediul la Bucuresti, controla, practic, )ntreaga $ia& econo'ic&, social&, politic& si cultural& din ara noastr&. 0ctul *' la 23 augu+t 19 a a$ut o 'are i'portan& internaional&, a 'arcat pr&,usirea frontului ger'an din Balcani, a facilitat ofensi$a so$ietic& si a dus Ia scurtarea r&+,oiului )n Europa. Dictatul de la %iena din 30 augu+t 19 0 a 7o+t anulat, *ar Ba+arabia +i nordul Buco$inei au fost integrate Uniunii So$ietice, iar#adrilaterul a r&'as la Bulgaria. #a ur'are a )nelegerilor secrete )ntre 3arile "uteri aparin(nd coaliiei aiunilor Unite, la sf(rsitul r&+,oiului Uniunea So$ietic& si2a impu+, tr'ptat, propriul 'i r'gim politic =n +tat'l' a7lat' =n <ona +a *' influen&/ Bulgaria, Ro'(nia, "olonia, Ungaria, #e*oslo$acia, precu' si )n
209

Al,ania, Iugosla$ia, partea de r&s&rit a 4er'aniei. 5a 6 marti' 19 5, =n )om?nia +-a in+talat gu:'rnul 6democrat1$o$ular@7 con*u+ *' *r. 6'tru @ro<a; la 19 noi'mbri' 19 6. foiele gu$erna'entale si2au asigurat $ictoria =n al'g'ril' parlam'ntar'; la 29 iuli' 19 7, a 7o+t *i<ol:at principalul parti* din opo+iie 6"artidul aional2!&r&nesc7, iar la 30 *'c'mbri' 19 7, r'g'l' 3i*ai a fost ne$oit s& a,dice. Ro'(nia r&'&sese ulti'a ar& din aceast& +on& a Europei cu un regi' 'onar*ic. De altfel, )n acel an, 20 *' +tat' 'urop'n' a:'au r'gim r'publican +i numai 11 'rau monar2i. '# So1#-2#6$*- 0# ,-0o1#-2#6$*0u urmat patru *'c'nii *' *-.# 0o(#$'#02 2o2$'#2$*. In 19 " )om?nia a$ea o populaie de 1 ," milioan' locuitori, *intr' car' "7. D $or,itori de li',a ro'(n&, ",6D de 'ag*iar&, 2,1D de ger'an& 'tc. ;in 7'bruari' 19 " +-a in+tituit +i+t'mul *' gu:'rnar' pri n partidul unic, a fost ad'is& o singur& ideologie 6'ar.ist2 leninist&7- s2a trecut la naionali+area industriei, ,&ncilor, 'i8loacelor de transport 'tc. >lt'rior, au 7o+t tr'cut' =n propri'tat'a +tatului spitalele, cine'atografele, o parte a spaiului loca ti:, =n 19 9, +-a a*optat planul *' col'cti:i<ar' a agriculturii, car' +-a =nc2'iat =n 1962. E$oluia econo'iei naionale a fost deter'inat& de concepia "artidului 3uncitoresc Ro'(n. Statul a concentrat )n '(inile sale )ntreaga a$uie naional&, fapt care i2a per'is s& reali+e+e 'ari in$estiii. Acestea au fost )ndreptate 'ai ales spre industrie, astfel c&, pe )ntreg cuprinsul &rii, au ap&rut 'ari u+ine si co',inate, care asigurau prelucrarea superioar& a mat'riilor prim', pr'cum +i angaCar'a celei 'ai 'ari p&ri a forei de 'unc&. 5a 'i8locul anilor Ac3, Ro'(nia a de$enit o ar industrial. aceast& ra'ur& a econo'iei a$(nd cea 'ai 'are contri,uie la for'area produsului social si a $enitului naional. In anii H70, +-a tr'cut la con+truir'a unor mari compl'5' agro+oote*nice, organi+ate pe principii industriale, dup& 'odelul a'erican. "entru satisfacerea ne$oilor de locuine s2au construit, )n aproape toate ora+'l', carti'r' noi, cu blocuri *' patru<'c' 'taC'; apartam'nt'l' 'rau r'parti<at' gratuit $oam'nilor muncii%. -a +7?r+itul anilor H50, +-au desfiinat ta.ele scolare, )n$&&'(ntul de$enind gratuit de la scoala pri'ar& p(n& la uni$ersitate. S2 au construit scoli, spitale, case de cultur&, 0centre ci$ice1 'tc. 0 7o+t lic2i*at anal7ab'ti+mul, au 7o+t 'ra*icat' boli +ocial', precu' 'alaria si pneu'onia, s2a reali+at electrificarea &rii, a sporit ni$elul de cultur& si de ci$ili+aie al tuturor cet&enilor Ro'(niei. =n plan 0o(#$', =ntr' 19 "-1953. +-a promo:at o politic& e.tre' de dur& fa& de ,urg*e+ie si 'osieri'e, considerate 0clase reacionare si e.ploatatoare1. #et&enii aparin(nd acestor categorii sociale au fost e.propriai, iar
210

'uli dintre ei tri'isi )n )nc*isori. Statul a pro'o$at o politic& de 0ni$elare1 a $eniturilor, sta,ilindu2se prin lege proporia de 5(1 =ntr' :'nituril' c'l' mai mari si $eniturile cele 'ai 'ici. Deose,it de afectat& a fost &r&ni'ea- pier+(ndu2si p&'(ntiii, o ,un& parte a acesteia a fost ne$oit& s& ia dru'ul oraselor, anga8(ndu2se )n fa,rici, pe santiere de construcie 'tc., )ntruc(t c(stigurile reali+ate )n 4ospod&riile Agricole #olecti$e 6de$enite, )n 1966, #ooperati$e Agricole de "roducie7 erau foarte 'ici. 3uli &rani, de$enind 'uncitori, au pri'it locuine )n oras, sc*i',(ndu2si statutul social, )ntre 19 "-1953, s2a desf&surat o ca'panie e.tre' de dur& )'potri$a 0intelectualit&ii ,urg*e+e1. "rincipala acu+aie era aceea c& pro'o$ase naionalis'ul si a$usese o atitudine antiso$ietic&. Su, conducerea trio-ului Ana "au<er2Iosif #*isine$sc*i25eonte R&utu s2a desf&surat o aciune de epurare a intelectualilor 0,urg*e+i1 din toate instituiile pu,lice, )n pri'ul r(nd, din )n$&&'(nt. In locul lor au fost adusi tineri scolii )n Uniunea So$ietic&, educai )n spiritul 0internaionalis'ului proletar1. Dup& 1960, +-a )nregistrat o tendin& de re$enire la $alorile naionale, inclusi$ prin 0recuperarea1 unor personalit&i, reintegrate )n institute de cercetare si uni$ersit&i. "entru intelectualii ro'(ni, )ngr&direa li,ert&ii de g(ndire si e.pri'are, i'punerea unei ideologii oficiale, li'itarea dreptului de c&l&torie )n str&in&tate au constituit dificult&i 'a8ore )n calea propriei reali+&ri. Totusi, )n$ing(nd nu'eroasele greut&i, acestia au continuat s& )',og&easc& patri'oniul stiinei si culturii naionale si uni$ersale, )ntre ac'+tia( m'*icii &.I. 6ar2on, 0na 0+ian, ;ani'l ;ani'lopolu, 12'o*or Burg2'l'; mat'matici'nii 1u*or 4. lon'+cu, @rigor' &. 3oi+il, 3 iron icolescu, Dan Bar,ilian- specialistii )n stiine te 2nic' /li' &ara7bli, .cta: Doicescu- istoricii #onstantin #. 4iurescu, Andrei :etea, ;a:i* 6ro*an; +criitorii 3i2ail Sa*o:'anu, 1u*or 0rg2'<i, 3arin 6r'*a, /ug'n Barbu, icolae 5a,is, 3arin Sorescu, ic*ita St&nescu- criticii si istoricii literari @'org' #&linescu, Tudor %ianu, "erpessicius- pictorii #orneliu Ba,a, 0l'5an*ru &iucur'ncu, Ion 1ucul'+cu; +culptorii @2'org2' 0ng2'l, Ion Irim'+cu; r'gi<orii -i:iu &iul'i, -ucian 6intili'( actorii -ucia Stur<a-Bulan*ra, @rigor' 4a+iliu-Birlic, )a*u B'ligan; mu<ici'nii @'org' @'o Cescu, losif #onta- ar*itecii :cta$ Doicescu, #e+ar 5&+&rescu 'tc. #*iar )n condiiile restriciilor i'puse de regi', 'uli dintre acestia au participat la conferine si congrese internaionale, la concursuri si festi$aluri, o,in(n* +ucc'+' notabil'. Viaa politic intern& a cunoscut o perioad& de crunt& represiune =mpotri:a a*:'r+arilor r'gimului !19 "-1953#, *ar +i *' r'la5ar' !1960-197 #. 1imp *' un *'c'niu !19 6-1956#, foarte 'uli ro'(ni au tr&it cu

sperana c& 6*n curnd &in americani#B care a$eau s&2i eli,ere+e de su, ocupaia so$ietic&. De aceea, unii dintre ei s2au anga8at )ntr2o energic& lupt& )'potri$a regi'ului si a ocupanilor so$ietici, inclusi$ printr2o re+isten& ar'ata )n 'uni. E$eni'entele din Ungaria, *in 1956, c(nd :ccidentul nu a inter$enit pentru a ap&ra poporul din aceast& ar&, care se ridicase )'potri$a ocupaiei so$ietice, i2au con$ins pe ro'(ni c& 0a'ericanii1 erau )nelesi cu so$ieticii asupra )'p&ririi sferelor de influen& si de do'inaie a lumii. 0 ur'at o 0)'p&care1 )ntre cet&eni si regi', 'uli dintre ad$ersarii co'unis'ului de$enind 0cola,oraionisti1. 5a r(ndul s&u. regi'ul de la Bucuresti a c&p&tat tot 'ai 'ult o 2coloratur naionalei5, 'ai ales dup& ce 4*eorg*iu2De8 a reusit s&21 con$ing& pe .S.@ruscio$ s& retrag& t'pele +o:i'tic' *in )om?nia !195"#. ,:-eclaraia4 6arti*ului 3uncitor'+c )om?n, *in aprili' 196 , a fost interpretat& )n :ccident ca un act de independen& a &rii noastre fa& de Uniunea So$ietic&. A unnat o perioad& )n care Ro'(nia a de$enit e.tre' de acti$& pe plan internaional, do,(ndind un real prestigiu, )n 1967, mini+trul *' e.terne, #orneliu 3&nescu, a fost ales presedintele Adun&rii 4enerale a .N>. =n 196", icolae #eausescu a conda'nat energic inter$enia trup 'lor a cinci +tat' m'mbr' al' 1ratatului *' la 4ar+o:ia =n &'2o+lo:acia. S' cu$ine 'enionat faptul c& Ro'(nia a fost pri'a ar& socialist& 6dup& >)SS# care a sta,ilit relaii diplo'atice cu R.F. 4er'ania, a fost singurul stat 'e',ru al Tratatului de la %arso$ia care nu a rupt relaiile diplo'atice cu Israelul dup& r&+,oiul de sase +ile !1967# +i a contribuit la r'ali<ar'a p&cii )ntre Israel si Egipt, )n 197". #apitala Ro'(niei a fost $i+itat& de cele 'ai 'ari personalit&i politice ale $re'ii 6presedinii S>0. Franei. @'rmani'i, >)SS. ).6. &2in'<', Itali'i 'tc.#, iar Nicola' &'au+'+cu a 7o+t =nt?mpinat cu toat' onoruril' la \a+2ington, 6ari+. Bonn, 3o+co:a, B'iCing, -on*ra, &airo, 1'l 0:i:, N'8 ;'l2i 'tc. Bucur?n*u-+' *' =ncrederea :ccidentului, Ro'(nia a reusit s& o,in& i'portante )'pru'uturi e.terne, pe ,a+a c&rora si2 a rete*nologi+at 'conomia, =n +p'cial in*u+tria, =n anii H60-H70, )om?nia pro*uc'a tractoar', a:ioan', 'licopt'r', autoturi+m', locomoti:' 'l'ctric', tele$i+oare, co',ine de recoltat cereale, tur,ine *idroelectrice, ca+ane cu a,ur, oeluri speciale -cele 'ai 'ulte su, licen& - la ni:'lul t'2nicii mon*ial'. E$oluia po+iti$& a politicii interne si e.terne a Ro'(niei s2a di'inuat treptat, pe '&sur& ce (ultul personalitii lui Nicola' &'au+'+cu lua amploar', =n 19"0, presedintele . #eausescu a decis ca Ro'(nia s&2si ac*ite rapid si integral datoria e.tern&, pentru a nu 'ai oferi statelor capitali+t' pr't'5tul *' a +' am'+t'ca =n tr'buril' +al' int'rn', mai al'+ =n
212

leg&tur& cu respectarea drepturilor o'ului. Aceast& *ot&r(re, care s2a aplicat =nc'p?n* cu 19"1, a a$ut consecine catastrofale pentru poporul ro'(n- s2a trecut la un e.port 'asi$, inclusi$ al produselor de pri'& necesitate, fapt ce a creat o gra$& cri+& ali'entar& si energetic&. Starea de ne'ulu'ire s2a generali+at, iar dorina ca icolae #eausescu s& fie )nl&turat din fruntea partidului +i a +tatului a *':'nit tot mai :i'. =n 7orm' *i:'r+' - =nc'p?n* *' la bancuri +i poe+ii cu alu+ii critice la adresa regi'ului, si p(n& la tri'iterea de scrisori si difu+area lor la posturile de radio 0Europa 5i,er&1 si 0%ocea A'ericii1 -ro'(nii )si e.pri'au dorina de a lic*ida regi'ul socialist2totalitar. #ri+a acestui regi' a de$enit tot 'ai e$ident& la 'i8locul anilor H"0, ea fiind puternic ali'entat& de sc*i',area raportului de fore pe plan 'ondial. Uniunea So$ietic& a intrat )ntr2un declin dra'atic, iar )ncercarea lui 3i2ail S. @orbacio:, in+talat la put'r', =n 19"5, de a redresa situaia a esuat. Faptul c& liderul de la Fre'lin a declarat c& >)SS nu :a mai inter$eni cu fora )n statele socialiste 2pentru a susine un anu'it regi' sau pe anu'ii lideri poliiei - a contri,uit la a'plificarea 'isc&rilor *'mocratic' *in ac'+t' +tat'.

f7 Re$oluie si refor'&
=n 19"9, s2a declansat o 'iscare a$(nd la ,a+& .$rinci$iul dominoit<t*7, adic& )nl&turarea, r(nd pe r(nd, a regi'ului totalitar din statele europene, )n )om?nia, $alul sc*i',&rii a a8uns )n dece',rie 19"9, c?n* +ut' *' mii *' ro'(ni au iesit )n strad&, cer(nd )nl&turarea lui #eausescu si li,ertate. Dictatorul a fost ne$oit s& a,andone+e puterea, la 22 *'c'mbri', iar la 25 dece',rie, dup& un si'ulacru de proces , a 7o+t con*amnat la moart' +i e.ecutat. Re$oluia din Ro'(nia a luat o for'& $iolent&, s(ngeroas&, peste o 'ie de oa'eni pier+(ndu2si $iaa. /:'nim'nt'l' *in *'c'mbri' 19"9 r&'(n )nc& 0)n cea&1- foarte contro$ersat& este 'ai ales pro,le'a 0teroristilor1, care puteau s& trag& 0din orice po+iii1, f&c(nd nu'eroase $icti'e, dar care nu au fost identificai. De ase'enea, nu se poate spune cu certitudine care este cau+a real& a faptului c& .#eausescu a fost singurul sef de stat din fostul lag&r socialist care a sf(rsit )n faa plutonului de e.ecuie. E.ist& 'ulte )ntre,&ri f&r& r&spuns/ S& fi fost aceasta o replic& pentru sfid&rile la adresa Uniunii So$ietice si a :ccidentului, 'ai ales. din ulti'ii ani ai 0epocii #eausescu1M S& fi fost pedeapsa 0'eritat&1 pentru ac*itarea integral& a datoriei e.terne a Ro'(niei 6)n aprilie 19"9#, prin care el ur'&rea s& )'piedice orice a'estec str&in )n tre,urile interne ale Ro'(nieiM S& fi fost gelo+ia pentru prestigiul internaional pe care21 do,(ndise, )n anii H70W S& fi 213

fost o lecie pentru toi cei care ar 'ai pro'o$a naionalis'ul ca politic& de statM S& fi stiut el prea 'ulte si de aceea a tre,uit )'piedicat s& $or,easc& )n ti'pul unui proces autenticM Sau poate s& nu lase '& rturiil' +al' a+upra c'lor pe care i2a cunoscut de2a lungul ti'puluiAM "e de alt& parte, cu' se e.plic& faptul c& Re$oluia ro'(n& a fost trans'is& 0)n direct1 la tele$i+iune, iar ma++-m'*ia occidental& si2a focali+at atenia spre cele petrecute la BucurestiW S& e.iste $reo leg&tur& cu faptul c& e.act )n acele +ile a a$ut loc o inter$enie a S>0 )ntr2 o ar& latino2a'erican&, )n ur'a c&reia au 'urit aproape 20.000 de oa'eniM Sau poate s& se arate c(t de s(ngerosi si pri'iti$i sunt ro'(niiAM Aceste )ntre,&ri, si 'ulte altele, )si $or afla r&spunsul peste 'uli ani, c(nd principalii actori politici *in 19"9 nu $or 'ai fi )n $ia& si c(nd se $or *'+c2i*' ar2i:'l' +'cr't' *in )om?nia, *in )u+ia, S>0, Frana 'tc. Dup& 19"9, )om?nia - ca +i c'l'lalt' +tat' 7o+t' +ociali+t' *in /uropa - a cunoscut o perioad& de tran+iie de la dictatur& la de'ocraie. A fost un proces compl'5 +i mult mai *i7icil *'c?t +i-au imaginat c'i car' au +alutat cu 'ntu<ia+m $lic2i*ar'a comuni+mului%, 7iin* con:insi c& intraser& )ntr2o e8 8c& de 0,un&stare si fericire1. A fost o gra$& ilu+ie, ur'at& de o crunt& de+a'&gire. In Ro'(nia, lupta politic& a luat, )nc& de la )nceputul lui 1990, un cur+ :iol'nt, +piritul n'gati:i+t - 'ateriali+at )n lo+inca 09os1G, lansat& *' partidele din opo+iie si de o sea'& de intelectuali, care s2au eri8at )n singurii purt&tori de cu$(nt ai 0societ&ii ci$ile1 - a dus la de+organi+area )ntregii $iei econo'ice si sociale. &?t':a *at' +tati+tic' pot 7i +'mni7icati:'(

a %tructura populaiei ocupate, pe activiti economice, n /(((


0ara )om?nia Bulgaria >ngaria 6olonia @r'cia Frana a.ricultura 2.7 26,6 19,1 17.5 indu"trie 22, 25,0 27, 25.1 15,9 20,0 comer, turism 13,2

9."

7.1 .7

17.1 15.2 23,1 16."

"rodusul naional brut pe locuitor, n 1999 0ara &aloarea *n dolari 5. 1 5.070 11.050 ".390 15."00 23.020

)om?nia Bulgaria >ngaria 6olonia @r'cia Frana

6ara7ra<?n*u-1 p' Na' lon'+cu, +' poat' +pun' c&, dup& 19"9, rom?nii au c?+tigat *r'ptul ,9 n9ure4, adic& s& critice pe oricine, inclusi$ p' +'7ul +tatului. ;ar 7oart' rapi*, li*'rii politici +-au obi+nuit cu 6noul "tiT, astfel c& $ec*iul adagiu 2cinii latr, caravana merge nainte4 a *':'nit mai actual ca oric(nd. #orupia s2a generali+at, structurile 'afiote s2au infiltrat )n toate do'eniile si, )n special, )n econo'ie. Spiritul distructi$ s2a 'anifestat si )n do'eniile )n$&&'(ntului, stiinei si culturii, )n procesul de *iaboli<ar' a 6re.imului ceau"i"t7 s2a acreditat ideea c&, din cau+a cen+urii +i a r'7u<ului 6intelectualilor autentici7 *' a 7ac' conc'+ii comuni+mului, nu s2au pu,licat lucr&ri $aloroase, deoarece ele au fost p&strate 6*n "ertar%. Dup& 'ai 'ult de un deceniu, s2a constatat c& 'ult e$ocatele 2cri de sertar5 nu au ap&rut, pentru si'plul fapt c& ele nu au e.istat. #ei care au a$ut ce$a de spus )n do'eniul stiinei si culturii au g&sit 'odalitatea de a o 7ac' +i +ub 6&ec<iul re.im B 1ot 'i +unt ac'ia car' au a+igurat, *up& 19"9, de+$oltarea )n$&&'(ntului, stiinei si culturii. E$ident, lor li s2au ad&ugat tinerii, for'ai )n ulti'ul deceniu si care do$edesc o real& dorin& de afir'are )n do'eniul specialit&ii pe care o profesea+&. I'postorii, e.tre' de g&l&giosi, )n anii H90, )ncep s& fie 'arginali+ai. 5a )nceputul secolului al OO2lea, Ro'(nia si2a a'eliorat si'itor statutul internaional. Din ianuarie 2002, ro'(nii pot c&l&tori )n spaiul Sc2'ng'n f&r& $i+e, )n noie',rie 2002 Ro'(nia a fost in$itat& s& adere la AT:, iar negocierile de intrare )n Uniunea European& s2au accelerat, ur'(nd ca acest o,iecti$ s& fie atins )n 2007. Ro'(nia particip& la aciuni de 'eninere a p&cii )n Afganistan, Ira<, Foso$o si )n alte +one ale lu'ii, fiind o co'ponent& i'portant& la lupta )'potri$a teroris'ului internaional, care a de$enit o constant& a $ieii internaionale dup& 11 septe',rie 2001. 5a scara istoriei, un secol nu repre+int& foarte 'ult. Dar, )n condiiile acceler&rii progresului te*nic, ale 'icsor&rii distan'lor ca urmar' a utili+&rii intensi$e a 'i8loacelor de co'unicaie 'odern& 6tren, auto'o,il, a$ion si, )n ulti'ii ani. Internet7, ale intercone.iunilor si glo,ali+&rii, un secol de istorie poate 0)n'aga+ina1 e.periene si reali+&ri pentru care alt&dat& era n':oi' *' +ut' +i c2iar mii *' ani. S'colul al QQ-l'a a 7o+t p'ntru ro'(ni ,ogat )n e.periene si reali+&ri, dar si )n )nfr(ngeri si insuccese. =n 7on*. )om?nia a m'r+. =n tot ac'+t +'col, $=n pa+ cu /uropa%, *in care nu a )ncetat nici o clip& s& fac& parte. "otri$it recens&'(ntului din marti' 2002, )om?nia a:'a 21,7 milioan' locuitori, *intr' car' "9,5D rom?ni +i 10,5D 'inorit&i naionale !6,6D mag2iari, 2,5D igani 'tc.#. Dincolo de unele insatisfacii, r&'(ne faptul c& Ro'(nia este un stat care, prin suprafa& si nu'&rul de locuitori, prin ,og&iile sale 'ateriale si spirituale, prin tradiia sa istoric&, are certe perspecti$e de a2si aduce propria contri,uie la de+$oltarea general& a Europei si a lu'ii )n secolul al OOI2lea.
215

?I?&IO<RA9IE SE&ECTIVA

1 .3o() -"2Scurtu loan. Romnia "i Marile !uteri K191 119009. Documente, /*itura Fundaiei Romnia de Mine, Bucur'+ti, 1999. Scurtu loan. Romnia "i Marile !uteri K1900119'(9. Documente, /*itura Fundaiei Romnia de Mine, Bucur'+ti, 2000. Scurtu loan !coor*onator#, 12'o*ora St&nescu2Stanciu, 4eorgiana 3argar'ta Scurtu, I"toria romnilor *ntre anii 191 119'(. Documente "i materiale, Editura Uni$ersit&ii din Bucuresti, Bucur'+ti, 2001. 2. $ucrri Istoria romnilor, voi! 1ili! &omnia ntregit K191 119'(9. &oor*onator( loan Scurtu, Editura Enciclopedic&, Bucuresti, 2003. @iur'+cu ;inu &., &omnia n al doilea r$boi mondial K19091 19'29. /*itura 0II, Bucur'+ti, 1999. 9ob+ba8n /ric, +ecolul e4tremelor, /*itura -i*'r. Bucur'+ti, E1997F. Scurtu loan, 0l'5an*r'+cu Ion, Bul'i Ion, 3amina Ion, Enciclo$edia de i"torie a Romniei, /*itura 3'ronia. Bucur'+ti, 2001. Scurtu loan, Bu<atu @2'org2'. I"toria romnilor *n "ecolul XX, /*itura 6ai*'a, Bucur'+ti, 1999. Soul't, Z'an-,ranVoi+, Istoria comparat a statelor comuniste din 19'2 pn n $ilele noastre, /*itura 6olirom, Bucur'+ti, 199". Stoica Stan, (icionarul partidelor politice din &omnia! 19 91/((1. /*itura 3'ronia, Bucur'+ti, 2001.

216