Sunteți pe pagina 1din 65

I i t

Virgiliu Gheorghe PsihopedagogNicoleta Criveanu Asist.Univ. Drd. Ing.Andrei Drdgulinescu

Efectelemicului ecran asupramintii copilului

editia a doua

Editura prodromos AsociatiaPentru Apdrarea Familiei qi Copilului

2008

Referentqtiintific:

Prof. univ. dr Ilie Bddescu,directorul directorul Centruluide

GeopoliticiqiAntropologieVizualdalUniversitdtiiBucureqti

Dr. ElisaberaNegreanu, cercetator qtiintificInstitutul

de studii

ale Educatiei,Ministerul Educatiei qi Invdt[mAntului Dr. RodicaNanu, medic pediatru, consultant UNESCO

DescriereaCIP a Bibliotecii Nationalea RomAniei GHEORGHE,VIRGILIU; CRTVEANU'NICOLETA;

onAcur[.Isscu,ANDREI

Efectele micului ecran asupra mintii copilului,z Virgiliu Gheorghe,Nicoleta Criveanu, AndreiDrdgulinescu. - Bucureqti:Prodromos, 2008

rsBN 13 978-973-87900-3-2

Noti

Adeseoriin ultimul an am fost intrebat despremotivul carem-a determinat sd scriu carteaEfectele televiziunii osupra mintii umane.

in general,rdspundeam simplu: o conjuncturd,o simpld discutie; este greu de intelesinsd cum o intAlnireoarecare poate schimba

viata unui

om. Voi reda in continuareaceaste intAmplare gu gAndul

cd ceeace m-a determinatpe mine sd-mischimb orizontul de preo- cupdri va faceqi pe cititorii acesteicdrti s[ acordemai multd atentie celor ce vor urma. tn urmd cu cinci ani am cunoscutun tAndr americancare mi-a fost colegla un cursde specializarepe carel-am urmat in striin[ta- te. imprietenindu-ne,am petrecutmult timp impreundpovestind despreviata noastri de pAndatunci. Cel mai mult m-a impresionat viata fratelui sdu Michaelasupra cdreia reveneam adesea in discu- tiile noastre.Voi reproducepe scurt povestealui Michael,renun- tAnd la dialogurile care s-au purtat atunci intre mine qi prietenul meu John, pentru a scurtapovestirea. CAndavea 10 ani - povesteael - pdrintii lor s-audespdrtit. El a rdmascu tatel lui, iar fratelesdu, care avea atunci numai 2 ani,a fost luat de mama sa.lnsd mamei salenu ii mai rdmAneaaproape deloc timp sd se ocupede el, cdciiqi petreceaintreaga zi la serviciu,qi ast-

fel a fost nevoitdsf, angajeze o bond caresd steacu Michael.Aceasta insdil ldsape fratelelui John sd steaceasuri tntregi in fata televizo-

rului. Aceastaera o activitatecare lui ii ficea foartemare pldcere, iar

bonei ii convenea,neavAnd astfel deloc de furci cu tea aceasta,insd era multumiti, crezAndcd astfelel

el. Mama cunoq- va invdta o mul-

time de lucruri, pe care nimeni altcinevanu ar aveatimpul sd i le spund.Michael deveneainsd din ce in ce mai agitat qi obrazniccu

toti cei din jur, inclusivcu mama sa. Ea nu putea sd-i refuzenici o pldcere, ca o compensatiela timpul pe carenu puteasd i-l acorde.

Michael era un copil inteligenr,astfel cd in primii ani de qcoald se pdrea cd nu va avea probleme la invdtdturd. Dar incd de pe

atunci se observala el o anumitd hiperactivitate gi neatentie. Mai tArziu acestefenomene S-au accentuat. Dupa clasaa IV-a a inceput

sf,invete din ce in

tea sta locului, nu

ce mai prost,devenind un elev problemd. Nu pu-

se puten concentra la ore, era permanent distrat,

extrem de irascibilqi

cert{1s1, deqiavea un suflet foarte bun. Mama

ca in final sf, constate cd

a inceput sd-l ducd la doctori, pentru

suferdde

ADHD (deficit de atentiecu hiperactivitate). Pentru ca

sa

poate sta

liniqtit in clasd, lui Michael i s-adat sI ia ritalin, un seda-

tiv care se administreazd foarte multor copii in America. Acasdera

destul de liniqtit cdnd se ui1ula televizorsau cAndse juca pe calcu-

lator, dar in rest avea un comportament imposibil. Mai cu seami cAnd nu i se fdcea Pe plac devenea extrem de irascibil qi agresiv.

Dupd televizor au urmat jocurile pe calculator care ii ocupau cea mai mare parte a timpulqi liber, iar apoi Internetul. cum veneade

la qcoaldse aEezala calculator, uitAnd chiar qi sd mai

minAnce.

Doctorii au insistat mult pe lAngdmama sa sd nu-l mai laseatAt de rnult in fata ecranului, insd ea nu se putea opune. Era suficient

s6

se deschidddiscutia pentru ca Michael sd facl o adevdratd, crizd'

de nervi qi sd devini violent. Cu mare dificultate a rsuqit sd termine qcoala,prieteni nu prea avea,iar cu feteleintAmpins multe probleme,in principal din prici- nd cd s-aingrdqat foarte mult gi de aceease simteacomplexat. De asemenea,se pare cd privitul la imagini de pe site-urileerotice de pe Internet i-a produs un dezechilibruatAt psihologic cAt Ei organic, cf,cinu mai poateintretins relatii sexualenormale cu o fatd.

Acum are 30 de ani (la inceputul anului 2OO2) Ei std acasd.A incercatde mai multe ori sd se angajeze,dar nu rezistdmai mult de

cAtevazile. Este extrem de neliniqtit gi distrat, nu motivezeqi sd se cotc€et1g7e la munca pe care o

are putere sd se are de fdcut, nu

poate ascultaqi indeplini ceeace i se spune,deqi la prima vedere pareo persoandnormali.

Mama sa este disperqlS, fiindcd iqi dd seamacf, nu estebun de

nimic qi nu qtie ce o sd faci

4

in viatd dupd ce nu o sd mai fie ea. in

afard de a sta pe Internet, a mAncaqi a bea nu-i mai place sd facd nimic altceva.Odatd mi-a spuscd nu-i mai vine sd pdrdseasc[lu-

meavirtuald, ci lumea real5il plictiseqteqi il

oboseqtegrozav.

Nu estesingurul tAndr american in situatialui. Nenumdraticopii suferd astezi de ADHD, iar Americaeste plind de adolescentifrus-

trati, incapabilisa se descurce in Deqi aceastdpovestire m-a

viatd,sd iqi intemeiezeo familie. marcat mult, la vremea aceea,nici

mdcar nu bdnuiam anvergurafenomenului. Totugi, am inceput sd

  • md informez, atdt din cdrtile de specialitateprovenite in specialdin

America,cAt qi prin discutiilepurtate cu psihopedagogi,psihologi qi

medici.Odatd cu trecereatimpului, in mdsurain careconqtientizam

pericolul am inceput tot mai mult sd mf, gAndescla scriereaunei cdrti destinate publicului din RomAnia.Din acestefrimAntf,ri, in

urma a

peste patru ani de studii a rezultat volumul Efectele

televiziuniiasupra mintii

umene.

Multi dintre cititorii cdrti au solicitatqi o variantdsinteticd, mai redusi a acesteicdrti, pentru a putea fi mai uqor parcursdqi de cei

cirora le-ar lipsi timpul necesarunei lecturi sistematice.Sarcina a fost destul de dificild, fiindcd afirmatiile fdrd demonstratiipot apd- rea destul de putin credibile, prin gravitatea lor, iar explicatiile chiar qi numai in parte reprodusecresc semnificativ numirul pagi- nilor. Astfel cd s-a ficut compromisulde a pistra din original nu- mai problemelelegate de efecteletehnologiei audio-videoasupra dezvoltlrii qi functionlrii mintii umane, renuntand aproape com- plet la discutia privind cultura nihilismului, qi am redus la mini- mum demonstratiile.Spre exemplu, in cazul dependenteide televi- zor, s-a renuntat complet la partea demonstrativdprezentAnd in doar o singurl pagind concluziiledemonsrratilor realizate in 31 de

pagini in volumul original. in tole pot fi considerateca fiind

aceasti perspecrivAmulte din capi- doar o scurteintroducere in proble-

maticd. Pentru cei care doresc sd aprofundezefenomenele, lucru

necesarpentru formareaunei atitudini in abordareateleviziunii qi a tehnologiei audio-video in general, va fi necesardqi cercetarea

J

volumelordin seriaFata nevizute a tele-viziuniisau a bibliografiei citate. Aceastdlucrare s-a realizatin specialpentru uzul cadrelord.i- dacticegi al pdrintilor,la cerereamultora dintre ace$tia.In anexele adiugatecdrtii au fost cuprinseun capitoldedicat dependentei de internet precum qi o sintezi in numai cAtevapagini a problematici

dezbdtutepe parcursulvolumului. Astdzi, este tot mai greu sd gdsimtimpul unei lecturiaqezate, insd trebuie s[ avemin vederecd numai f[cdnd un efort ne putem smulge din vArtejul in care ne atragecultura de consum,divertismentul qi stresulunei vieti domi-

nate de grija zilei de efectelepe care noile

mAine.tn cazul in care nu vom cunoaEte tehnologii le au asuPravietii noastre, s-ar

putea ca intregul nostru efort existentialsd nu-qi atingd tinta. Lumea modernd ne oferi nu numai o multime de facilitdti, dar ne

gi intinde numeroasecapcane, punAndu-ne in pericol in primul rAnd sdndtateamentald. Numai de noi depindesd intelegemgi ast- fel sd ne putem pdstraatat senetatea,cAt qi libertateape careatat de mult o pretuim.

CuvAnt inainte

in urma cerceterilordesfdqurate in ultimii ani, nu mai rdmAne

nici o indoiald: vizionareaTV

qi calculatoruldiuneazi dezvoltirii qi

functiondrii creierului uman. Aceasta,deoarece activitatea cortica- ld, atunci cAndne aqezdmin fata ecranului,este complet diferitd de aceeaintAlnitd in mod obiqnuitin viata oamenilor.Cele cAteva cea- suri petrecutezilnic de copii in fata televizoruluiqi a calculatorului, incd din primii ani de viatd, vor influenta definitoriu modul in care creierul va r[spunde pe viitor la provocirile lumii reale, modul in careva procesainformatia.

Astfel, se demonstreazdin mai multe studii, mintea tinerilor ajungesI fie dependent[de stareade pasivitate,de neconcentrare qi negAnditecare i-a fost indusdzilnic, cAtevaceasuri, prin interme- diul viziondrii. Emisferastangd a creierului, a cdrei activirareeste inhibat[ cAndprivim la televizor,nu se dezvoltl normal, ceeace va face ca tinerii ace$tias[ fie deficienti in ceeace privegtegAndirea logic[ qi analiticd,in vorbire, in construireafrazei,in scrisqi citit - procesedesfdqurate in ariile acesteiemisfere. Cele mai grave sunt insd consecintelepe care televiziuneaqi jocurile pe calculatorle au asuprafunctiondrii pdrtii din fatd a creierului - cortexul prefrontal - care il deosebeqtepe om de animal. prin franareadezvoltdrii qi chiar prin vitdmarea produsd de televiziuneqi calculator acestei zoneesentiale in dezvoltareaproceselor de conqtiintd,a proceselor mentalesuperioare, vizionarea afecteazi capacitatea de concentra- re a atentiei,sldbeqte motivatia qi favorizeazdcomportamentele in- stinctive - bulimia, agresivitateaqi pulsiunile sexuale. Acesteasunt doar cateva din motivele pentru care Academia Americandde Pediatrie(Reisenberg, 1998), recomandi ca pand la

doi ani copiii sd nu fie ldsati sd se uite la televizor,iar dupd aceaste varstf,,pe toate perioadavarstei qcolare,sd li se limiteze timpul vi-

ziondrii (cumulat televizor,video sau calculator)la una, cel mult doud ore pe zi. Unii autori opineazdca micar pandla 5-6 ani cdnd

se incheieprima perioaddesentiale in dezvoltareacreierului, copiii sdfie tinuti departede televizorqi de calculator. $i pentru adulti, vizionareaconstituie un important factor in in- tensificareastdrii de nervozitateqi agitatiementald, in sldbireacapa- citdtii de concentrare,in scddereamemoriei, in aparitiastdrii de pasi- vitate qi a plictiselii,a depresiilor,a anxietdtiigi tulburdrilor de per- sonalitate.Stresul generat pe parcursulqi in urma vizionlrii poate afectain mod serioscreierul distrugAnd celula nervoasddin zonele cortexuluiprefrontal gi ale emisfereistAngi. Aqadar, pentru persoa- nele caresunt deja stresate,care sunt obositenervos, este recoman- dat ca in loc sd-qipetreacd timpul liber in fata micului ecran,agra- vAndu-qistarea, si caute destindereaprin iegireain naturi, prin actMtati practice,prin lecturdsau prin comunicareacu cei apropiati. Volumul a avut o bund primire in mediul profesorilor,al peda- gogilor qi al pdrintilor, cei care prin insiqi activitateaqi viata lor constatecu durere cd, de la cea mai frageddvArstd, copiii zilelor noastresunt tot mai greu de stdpAnitqi de educat,multi dintre ei manifestAndserioase tulburdri nervoaseqi psihice.Mai multi profe- sori ne-au spus cd, dincolo de avertismentulprivind pericolul pe careil reprezintdteleviziunea in dezvoltareamintii umane,au gdsit in studiile citate de-a lungul lucririi un bogat material informativ de ordin didactic,un adevdratghid de orientarein educareacopii- lor lumii in care trdim. Ni s-aurelatat qi cazuri in care diferite per-

soaneau refuzats[ primeascdaceastd carte, sA o citeascd,afirmAnd cd oricum nu se pot ldsa de televizorgi, ca atare, nu are rost sd se

stresezesau si-qi incarce con$tiinta.in

aceaste atitudine se

evidentiazdcu claritatedependenta pe careo poate naqteteleviziu- nea qi, intr-o anumitd mdsurd,gradul de intunecarea conqtiinteipe

careil indicdrefuzul de a cunoagteadevdrul.

Ne-am propus incd dintru inceput sd intelegem adevirul qi sd gisim solutiile celemai potrivite pentru a ieqi din criza in ne-a adus

modul de viatd bolnav pe care-l impune societateade consum.De intelegereaacestui lucru, de adoptareaunei atitudini responsabile

in educareacopiilor noqtri qi in desfdqurareavietii de familie de- pinde viitorul acestorcopii qi al nostru, al tuturora. Altfel vom de- veni spectatorii Ei victimele unei revdrsdride violentd, al cdrei de- but gi-afdcut dejaapariria, a unei inmultiri fdrd precedent a bolilor mentale,de la depresiipand la schizofrenii,a generalizdrii la noua generatie a infirmitdtilormentale, de la problemede ate.ntieqi hi- peractivitatepAnd la autism. Asocietiapentru Apdrarea Familiei Si Copiluluigi-a asumat con- qtientizareacadrelor didactice gi a pdrintilor asuprapericolului pe care il reprezintd televiziuneaasupra dezvoltirii mintii copiilor, atat prin publicareaacestui volum, cat qi prin punereala dispozitia pdrintilor a unei linii telefoniceunde pot fi primite informatii pri- vind prevenireaqi combatereadeficitului de atentie gi hiperactivi- tate (ADHD) sau ale altor disabilitatimentale dobandite. Aqadar, putem fi gasitila telefoanele02r/335.s4.9s qi 0245.033.090,ince- pAndcu luna aprilie2007.

Caracteristicile activititii corticale pe parcursul viziondrii TV

Cercet[rile efectuatein ultimele deceniiaratd cd, indiferent de

continutul programului de televiziuneurmirit, activitateaelectricd

a creierului (traseele electroencefalografice) a celor care pdvescla

televizorse schimbddobAndind, dupi numai doudminute de vizio-

nare, o configuratienou5, specifici, neintAlnitdin nici o alti activi-

tate umand.

Cum se comportecreierul uman in fata micului ecran?

1. in cadrulunui importantproiect de cercetarecondus de sotii

Emery,la Universitateade Stat din CanberralAustralia, s-a ajunsla

concluziacd, ,,odatd ce televizoruleste pornit, undele creierului in-

cetinescpAnd cAnd undele alfa qi teta devinpreponderente. Cu cAt

televizorulstd mai mult timp aprins,cu atAtsunt mai lente undele

cerebrale".(Mander, I97B)

,,Modelele de emisiealfa, inregistratein zona occipitald,apre-

ciazddr. Peper,dispar in momentulin careo persoanddd comenzi

vizuale(concentrare, acomodare),cAnd are loc un procesde cduta-

re de informatie. Orice orientare inspre lumea exterioard cre$te

frecventaundelor cerebrale qi blocheazdemisia undelor alfa. Unde-

le alfa apar in momentul in care nu te orientezispre ceva anume.

Poti sd stai pe spateqi sd ai niqteimagini in minte, dar egti intr-o

stare cu totul pasivdqi

nu eqti con$tientde lumea din afara imagi-

nilor tale. cuvantul potrivit

pentru stareaalfa este,.in afara spatiu-

lui", ff,1florientare. cdnd o

persoandse concentreazdvizualsau se

orienteazl cdtre ceva, indiferent ce, gi observdceva in afara sa,

imediat are loc o cre$terea frecventei undelor cerebrale (unde

beta), iar undele alfa dispar.Aqadar, in loc sd antrenezeatentia

activd,televiziunea pare sd o suspende."(Mander,7978)

10

'

'rl.!

'

i

Undele beta maximum 30 Hz caracterizeazd, stdrile de activitate mentald

Undele alfa maximum 1"3Hz, apar in stirile de pasivitate,de relaxareqi in hipnozi

e ryr'w

ld**{

t i

.

{",.i

a.tri:

4*{$ii#r!};]i@t$

Undele teta maximum 8 Hz, caracletizeazd stareade somn uqor

2.

Urm[rindu-se activitateacorticale in timpul privitului la te-

levizor,cercetetorii constatd aparitia unei anomaliineurologice: in-

hibareaactivitetii emisferei stAngi a creierului,care-qi reduce ex-

trem de mult activitatea.

,,Cercetdrile lui Herbert Krugman au dovedit ci vizionareaTV

amorte$teemisfera stAngd qi lasdemisfera dreaptd sd indeplineascd

toateactivit[tile cognitive. Acest fapt poateavea consecinte din cele

mai grave pentru dezvoltareaqi sdndtateacreierului. De exemplu,

emisferastAngd este regiunea criticd pentru organizarea,analiza qi

judecata datelor primite. Parteadreaptd a creierului trateazd.datele

primite in

mod necritic:nu descompuneqi nu decodeaz[informatia

in pf,rtile

ei componente.Emisfera dreaptd proceseazdinformatia

in intregulei, determinAndrispunsuri mai degrabdemotionale de-

cAt rationale (logice).Nu putem trata rational continutul emisiuni-

1orTV deoareceemisfera stAngi a creieruluinostru nu este opera-

tionald pe parcursulviziondrii. Prin urmare, nu este surprinz[tor

faptul cd oamenii rareori inteleg ce vdd la televizor, dupd cum a

ardtatqi un studiucondus de cercet[torulJ. Jacoby.El a descoperit

c5, ,,din 2 700 de oameni testati, 900/oau inteles greqitce au privit

la televizorcu cAtevaminute inainte". (Moore, 2001)

3.

Un alt fapt constatatde neuropsihologieste acela ci, pe par-

cursul vizion[rii, comunicareadintre cele doud emisferecerebrale

realizatdprin punteacorpul caloseste aproape intreruptd.

11

Sotii Emery apreciazdc5. ,,vizionarea TV se situeazdla nivelul

con$tiental somnambulismului.Emisfera dreaptd inregistreazd ima-

ginile de la televizor,dar, din momentce legdturileincruciqate dintre

emisfereau fost partial intrerupte,aceste imagini cu greu pot fi con-

$tientizate. De aici dificultateacelor mai multi oamenide a-qiaminti

multe dintre lucrurilepe carele-au vizionat anterior". (Large, 2000)

Transferulactivitetii creierului de pe emisferastAngd pe emis-

fera dreaptd,concomitent cu intrerupereapartiale a puntii dintre

celedoui emisfere,fenomen ce se manifestepe parcursulviziondrii

TV, conducela o anomalieneurologicd in contextulin carecreierul,

aflat intr-o stare mentald pasivi (inhibitie a activitetii emisferei

stAngi),este pus in situatiade a absorbio cantitateuriaqd de infor-

matii. Mintea omului in fata televizorului nu mai este un subiect

deplinconqtient al procesuluide cunoa$tere,pe caresd-l poate con-

trola dupd capacitateaei de intelegere,de rationareqi organizarea

materialuluiparcurs.

4. Cercetiriledin domeniulneuropsihologiei desfdqurate in ul-

timii 25 de ani demonstreazdcd cea mai gravi consecintl a vizio-

ndrii o constituieafectarea dezvoltdrii qi function[rii cortexuluipre-

frontal. (Muray, 2004)

Neuropshihologiiafirmd in mod categoriccd mirirea timpului

de vizionareinseamnd ,,prelungirea stdrii maladivein care se afl[

cortexul prefrontal (parteacreierului aflati in spatelefruntii), ceea

ce va avea grave consecinteasupra dezvoltirii acestuia".(Emery,

1980). Cortexulprefrontal estecentrul executival creierului uman,

sediultuturor proceselormentale superioare, al atentiei,motivatiei,

al controlului comportamentelorqi emotiilor. El il diferentiazd,

practic,pe om de animal,cdci prin acestase desfdqoardtoate proce-

se de reflexie, aici se realizeazdsinteza dintre gAndire,emotie

Ei

comportament,tot ceea ce defineqteomul ca subiect personal al

proprieiexistente.

Faptul cd in timpul viziondrii TV activitateacorticald este com-

plet modificatedevine un lucru incontestabilin urma experientelor

72

prilejuite de dezvoltareatehnologiei, a noilor mijloacede investigare

a activitdtii corticale.intrebdrile la carerdmAne sd rdspundemsunt:

Careeste, pe termenlung, efectulviziondrii TV asupracreierului? in

ce mdsurduitatul la televizorpoate se producdmodificdri functiona-

le gi chiar structuralela nivelul creierului,qi schimbdriin comporta-

mentul uman sauin abilit[tile mentaleale noilor generatii?

Poate vizionarea TV afecta structural dezvoltarea creierului?

in cadrul unei conferintenationale desfdqurate in SUA,la care

au participat peste300 de profesoriexperimentati, majoritatea ce-

lor prezenti au afirmat cd ,,durata pe care elevii sunt capabili sd-Ei

concentrezeatentia este notabil mai micd; cititul, scrisulqi capaci-

tatea de comunicareorali se aratAa fi in declin - chiar gi in mediile

cele mai bune". (Healy, 7990) ,,Recentele rezultateale Institutului

Nationalde Evaluarea ProgresuluiEducational din America (NAEP)

au indicat aparitia unor importante deficientein ceea ce privegte

capacititile cognitivede un nivel superior,mai cu seamdcele nece-

sarepentru o intelegereprofundd a textului scris,in matemadceqi

in gtiinte.( ) ...

Rezultatelela matematice,in conformitatecu cerce-

tirile NAEP,sunt foarte deprimantecAnd studentilor li se cere sd-qi

concentrezeatentia la problemecare necesitd mai mult de o etapa.

De exemplu,doar 44o/odintre absolventiide liceu pot calcularestul

ce ar trebui sd le revind de la 3$ careau fost pl[titi pentru 2 artico-

le comandatela o masi de prAnz.(

...

) DupdAlbert Shanker,preqe-

dinte al FederatieiAmericane a Profesorilor,doar 20% dintre tinerii

de 20 de ani pot scriein mod corecto cererede angajare,doar 4o/o

inteleg o mostrd de program de autobuzeqi doar 720/opotaranja 6

fractii comune in ordinea mdrimii. Doar 2O-250lodintre actualii

elevi, aratd dr. Shanker,pot invita efectiv prin metodeletraditio-

nalede predare.(

...

)

Efecteleacestor tendinte, universal observate,

au inceput si devini evidente chiar qi in cele mai bune colegii.

13

Astfelcd profesoriiau gdsitde cuviintdsi coboarenivelul sarcinilor

pentru scrisgi citit, precum Ei aqteptdrilein ceeace priveqtegAn-

direa analiticd.ins5, in ciuda efortuluidepus de profesoriigcolilor

elementareqi ai liceelorpentru imbundtdtirea programei,elevii nu

ararevreun cAgtigvizibil in deprinderilede ordin superior." (Healy,

1990)

,,Ce se intAmpld,oare, cu noile generatii?"se intreabd profeso-

rii, pdrintii gi cercetdtoriifenomenului. Cum putem explicascdde-

rea capacitdtiide a asculta,de a vorbi, de a citi, de a scrie,de a ra-

tiona in mod logic gi de a gAndianalitic, de a rezolvaprobleme, de

a gAndi,in general?Cum poatefi explicatdprdbugirea tuturor indi-

cilor ceprivesc succesui gcolar, invdtarea etc

..

?

,,Este de neconceputsd credemcd majoritateaprofesorilor au

devenitbrusc atAt de slabi",spune Jane Healy. Multi dintre ace$tia,

educatoribuni qi devotati,prin mAinilecdrora au trecut zeci de

generatii,declard astAzi cu certitudinecd ,,metodele verificateqi

valabilenu-qi mai au efectulscontat". (Healy,1990)

Cevase intAmpldcu copiii zilelor noastre.Nu numai ce meto-

dele vechi nu mai dau rezultate,dar nici cele mai noi inovatii in

domeniulmetodologiilor de predarenu asigurdrezultatele a$tep-

tate. Nu se poatesustine faptul cd majoritateacopiilor nu mai vor

sd invete,deoarece multi dintre ei urmeazdchiar tratamente medi-

camentoasepentru cre$tereasuccesului qcolar, urmeazd cursuri

specialepentru recuperareadeficientelor. Mai curAnd,ei nu mai

pot invataqi aveaaceleaqi rezultate qcolare ca ale tinerilorde acum

cAtevageneratii, pentru cd nu-i mai ajutdmintea. Devin copiii mai

putin inteligenti? ,,Pot, oare,schimbdrile survenite in abilitdtilein-

telectualesd reflectemodificdri in insdqidezvoltarea creierului?" se

intreabddin nou cercetetoriifenomenului. Ce se intAmpli, practic,

cu creierulcopiilor qi al tinerilor societdtiimediatizate? Ce rol au

vizionareaTV qi calculatorulin aparitiaacestui fenomen?

74

Rorur MEDTULUI iu onzvorrAREA

STRUCTURALAA CREIERULUI

Cercetdrilearatd ce experientamediului in care creqtecopilul

joacd un rol esentialin dezvoltareastructurald a cortexului.

Odatdcu experientaqi invitarea,se dezvoltdconexiunile neu-

ronale.Creierul se schimbdincontinuu, spune dr. Diamond. ,,Ceea

ce facecopilul in fiecarezi, modulin caregAndeqte, felul in careco-

municd,ceea ce invatd,stimulii careii atragatentia, toate acestea

au putereade a-i modificastructura creierului. Nu numai cI schim-

bd

modul in care creieruleste folosit (schimbdrifunctionale), dar

cauzeazd.,de asemenea,qi modificdri structuralein sistemeletra-

seelorneuronale." (Healy, 7990)

O privarede stimuliicorespunzdtori

va aveaconsecinte drama-

tice asupramintii tinereugor maleabilel. Spre exemplu, au fost ob-

servatedoui grupede copii pe o perioaddindelungat5. Din prima

grupd fdceauparte copii

crescuriin mediul familial, care au avut

parte de o experientdde viatd obignuitd,in conditiileunei familii

normale.Cealalta grupd era alcdtuitddin copii crescutiin sdli de

spitale,in orfelinatesau claustrati in camereintunecoase, privati de

stimulii sau provocdrileunui mediu uman qi naturalnormal - per-

soanecare si le acordeatentie, dragoste, dialog, contactul cu na-

tura, jocuri etc. Observatiilefdcute au ardtat cf, acei copii care au

petrecutcAtiva ani in astfelde locuri sdracein experientede viatd,

cu toatecd la naqtereerau normali, din punctde vedereneurologic,

dupd cAtivaani, au ajunsla un grad de inapoierementald similar

  • 1 Agadar, in cazul in care copiii iqi schimbd modul de folosire a creierului,

sir-rapselecorticale se rearanjeazdcorespunzdtor. Cu cAt sunt folosite mai mult

anumite

forme de rispuns (la o anumitd activitate ce dureazdo mare parte a zilei), cu atat cre-

ierul va fi mai putin flexibil pentru a rdspundein alte moduri, rdmanand astfel nedez- voltate structurile neuronalece corespundaltor tipuri de activitate.Dacd un copil alocd o parte semnificativd din timpul fiecdrei zile penrru o anumitd activitate, afirmd J. Healy, atunci se vor construi conexiunile pentru acesttip de activitate, insd configura- rea altor conexiuni va fi dezavantajatd.

I J

unei nedezvoltAristructurale a encefalului (congenital[sau cavzatd

de anumiteboli sauaccidente).

Creierul, ca qi intregul organism,are nevoie sd se hrdneascd

pentru a se dezvoltanormal. Hrana creieruluisunt inse stimulii me-

diului, provocf,rile existentialeqi mentale pe care le intAmpini

omul nu numai din primii ani de viatf,,ci chiar din pAntecelema-

mei. Dacdaceste experiente sunt sdrace,atunci qi creierulva fi mai

slab dezvoltat,deci incapabilde a se adapta,de a face fatd noilor

provoclri, de a gAndi qi de a rezolvaproblemele cu care omul se

confruntd. Stimulii sau experientelepe care trebuie s5-i intAmpine

un

copil estenecesar sd aibi anumite caracteristicipentru a consti-

tui

hrana corespunzitoaredatd la timpul potrivit.

Pentru a intelegemodul in care televizorulca mediu de expe-

rienti modeleazdcortexul copiilor, influentAnd dezvoltareasau,

mai corect,nedezvoltarea acestuia, vom expunein continuarecrite-

riile generalepe caretrebuie sd le satisfacimediul, pentru a se asi-

gurao dezvoltarenormald a creieruluiuman.

a. Perioada optimd pentru dezvoltarea cortexului uman

tjU-p"frgg_p9ffgddin viata unui om estela fel de propicedezvol-

tdrii creierului'.Spre exemplu, primele luni qi ani din viatd sunt mai

potriviti pentru dezvoltareastructurilor corticale ce asigurdvederea,

auzul,vorbirea etc. Mai tdrziu,incepe perioada dezvolt[rii abilititilor

mentale superioare.Dacd in.-aceste perioade.specifies--Lipsesc-uilgulii

cglelpunzatoJi,aqunci aceste structuri sau funetii vor rdmAnenedez-

voltate.Spre exemplu,glosologul J.M. Ponti,care i-a cercetatpe co-

piii hriniti de animalepAnd la o anumitdvArstf,, lipsiti fiind de orice

experientduman[, constatacd aceqtia,dupd revenireain societate,

niciodatdnu au mai putut vorbi ca niqteoameni normali.

  • 2 ,,\stitzi se qtie foarte bine cd existd o perioadi optimi c6nd organismul este

pregdtit sd se ocupe de un anumit tip de stimuli, spune dr. Jane Bernstein.CAnd insd aceqtistimuli nu apar in perioadacriticd, atunci estefoarte probabil ca structurile creie- rului care ii proceseazd,nefunctionAnd, si nu se dezvolte,ci sI se atrofieze."

76

Prin urmare, observatiilefdcute asupraunor oameni privati d.e

s_qifn_Ultl lg cg g"4lt*dgz:pltarii ariilor corticale rdspunz dtoare de ve -

dere,de auz sau de vorbirein perioadaoptimfl (pAn5 la 5-6 ani),

au ardtat ca

a vedea,a auzi $i a

., Aceleaqiprobleme

au fost constatateqi in cqggl:gg41or care au

de

_cJglS,q!--din

pri.m-ii a-ui

viatd cu televizozul.in cazul acesrora,dificultdtile intAmpinate

sunt proportionalecu timpul acordat zilnic viziondrii. Foarte greu

va putea fi recuperatacest handicap gi, in celemai multe

in mod complet.

cazuri,nu

  • b. Caracterul reflexiv al experientei

Cercetdrilearatd cd mediul in caretrdieqte copilul nu

trebuie sd

fie unul agitat, construitartificial, ci, mai curAnd, uuullilJSir. Este

necesarde avut in vedere cd, pe{rtru dezvoltarea

are

importantd, nu atAt activitateaexterioarS, cAt intensitateanrocese-

Lp:jutenoarc, reflexive,vorbirea copilului cu sine insugi despreui-

mitoarealume care-1inconioard.

Experienta cuvAntului - dialogul cu propriii pdrinti

.Pjtr!"

constituiecea mai bund cdl[u-zdpe carecopilul o poate

aveapentru a intelegelumea inconjurdtoaregi pentru a-qidezvolta

mintea.Di3logul qu ace$tia,cuvAntul rostit rar, cu inleles-rihdare

qidragostede citre pirjnli, ocup[, dupdultimele cercetdri, rolul cel

mai important i4.co-1fi&urarea relelelor ne-uronale,mai mult decAt

oricarealtd experientd.

  • d. Experienta trebuie si fie interactivd

O altd conditie necesarddezvoltirii normale a creierului este

implicarea $i participarea-.activ5--a-copilului la existenta sau expe-

  • 3 Cu toate cd ochii, urechile, organelevorbirii erau perfect dezvoltate,creierul nedezvoltAndu-gila timp structurile corespunzdtoare,vdzul auzul gi vorbirea le-au rdmasintr-un stadiu inferior de dezvoltarepentru intreagaviatd

77

rienta cotidiani. Cspllglqgbuig

sq albg gg!ll:4_tgt,n,

pentru a

se putea implica in procesulde explorarea acesteia.CAnd :Umulii

sunt excesivde put

.<+::i:-::

(zgomote,miqc[ri bruqte sau puternice

etc.), el se poate speriasau inhiba,iar experientarespectivd, dacd

se va repeta de mai multe ori, v,aputea crea o struc l[

sgbll!_{S-rntli$tr caresd impiedice,ln general,cunoa$terea Ei im-

plicareain realitate.

Prin urmare, presiuneastimulilor mediului nu trebuie s[ fie

atat de mare,incAt sd anuleze participarea copilului; ace$tia trebuie

doar sd trezeascdinteresul sau curiozitatea.Un creier normal se

;ffinteractiunea

activicu ."eu .E-gar"qt"

provocatorsau interesantin mediul inconjurdtor.Dacd va rdmAne

pasiv,neimplicat in fata unor stimuli, indifdrentde natura lor, aceq-

tia nu-i vor folosi copilului la nimic. Neuropsihologiiau constatat

faptul cf, interacliunea activd,zumedill atdt la-alyelrlfizic al atin-

gerii qi jocului, cdt-+i la cel +sihcJogrc al reflectiei qi imaginatiei,

esteesentiali pentru dezvoltareanormald a cortexului.AtAt reflexi-

vitatea, dialogul, cAt qi interactivitateaindicd acelagilucru: expe-

rienta de care trebuie sd se impdrtdqeascdun copil este necesarsd

fie una personald,in care acesta,ca qi subiect,sd incerce sd cu-

noascdlumea, si se raportezepersonal qi conqtientla ea.

in concluzie,copiii au nevoie de pdrinti, in specialde mamd,

care sd le cdlduzeascdfiecare pas, sd le vorbeascd,invdtAndu-i in-

cet-incetcum sd foloseascilimba, cum sI inteleagd realitatea,s[

gAndeascdqi sd simtd,in general.

{lp.g11gntu rputiulgi $i .

i

real, cunoa$tereaprin atingere si intrebuinlare-a -luc-ruri!-q-r

-carc-l

inconjoardpe copil, joaca, de aserne'rea,arr rol deosebit de imp-or-

tant. Copilul trebuie s@diferite jocuri, folosindu-

gi imaginagia-$i interaeqienAnd eu a4'copii. Toate acesteaconstituie

mediul ideal pentru dezvoltareanormald a mintii copilului, pentru

punerea

tuturor activitdtilorde mai tArziu.

lui, necesare

LuuEe TV ce MEDIUDE EXPERIENTA

  • @dinperspectivadescrisdanterior,nupoateficon- propicepentru edificareastructurilor neuronale caracteris-

siderati

tice unui creiernormal, ci,

dimpotrivd,poate fi

vdzutdca un mediu

ce impiedicdsau reprimd o

evolutigfirgglgg.

C,qpitd in faq*qe*

nu are parte de experiehtaobig-

nuiti a limbajului, de stimulareadialogicd a gAndirii qi reflectieipe

carepdrintii, bunicii sau mediul uman, in general,le oferd.

v!zu4]iii,g1u{tjvi

perceputiin fata micului ecran sunt atat +

lt_inlgjii

=gq-

siui=se_syccedcu

o asemenearapiditate, i+cAt depililEiffiI6

c{eicrululde a-i controla.Efectul inevitabil va fi inhibareaunor im-

portanteprocese mentale.

Copiiise obiqnuiesc de la televizorsanu {nai doreascSsi e

ce seintAmplS in lumeacare-i inconioari. Se multumesc doar cu sen-

zatiile. (Large, 2000) gxperienta vizlod nu esteuna a spatiului

qi a timpului real,a distantelorqi a duratelorreale, ci e gnglsl4rtuale,

sugeratesau dqAr simulalgin interiorul luqfi_felevizualului. Copilului

.if

ii lipseqteposibilitaqg,+,,,gu

pnLall4ggry*4_qilqanipulareafizicd

a

matqdqleJor,una dintre conditiile desfdqurdriiprocesului de cunoag-

tere qi, prin urmare, dsjlruclglg9a_galeelorjeuro&le.

Prin televi-

zor, cei mici sunt lipsiti de li$qtea qi rige4rl necesaredszvolt4nae-

c-anismelorlimbaiu

.

&lqvrz-orul nu numai cd nu favorizeazb.o participare interactivd

la procesulde cunoaqtere,ci, dimpotrivd,presupune o experienf[pa-

ttue qi purMrunte p.

. o@gi-

td, copiii vor aveatendinta de a rdmAnein aceeaqistare de pasivitate

saude neimplicarein cunoaqterealumii reale.Celor cgrg_qe uit[ m;-rlt

la televizorli se sdrdceqtein mod proportionalcapacitatea de g_ma-

gina iocuri. l

. (Winn, 7996) J. Healy

subliniazd faptul cd: ,,intrucAt in configurareasistemelor neuronale,

conexiunile se realizeazdca rdspunsla efortul presupusde o activi-

tate mentald,a-i introducepe copii in mediul TV, a le deprindemin-

tea cu pldcerea facild a vizionarii inseamnd sd le punem intr-un risc

real dezvoltareaabilitdtilol rng4gfe". (Healy, 1990)

Problemafundamentald pe care o ridici vizionareaTV in ceea

ce priveqtedezvoltarea structurilor corticaleeste gra-dul_l4tggtd"

rgpstlgl4lalg (z_rlniC),durata qi inte-ns-itateg qxperienteiviziondrii.

AvAnd in vedere acesteconstatdri, devine justificatd intrebareape

caregi-o pun tot mai multi cercetetoridin lumeaoccidentald atunci

lcAnd

constatadeclinul principalelor abilitdti intelectualela tinerii

t r nqll_ggneIqJI!:

..

Este posibil ca ritmul vietii contemporane,cAnd multi copii

sunt in mod constantstimulati din afar5,cAnd ei nu mai au timp se

steasI gAndeasc5,

sd reflecteze, sd vorbeascd cu ei ingiqi(limbaj in-

tern) sd facd posibildaparitia unor schirnbdristructurale (morfolo-

gice)in*creigyl noii generafii?"(

...

)

,,Este posibilca tinerii carepe-

trec zilnic un timp indelungatin fatta televizoruluiq.d aibd creierul

de_zvoltatdiferil fatd de al aceloracare se implic[ in activitdti fizice,

interpersonaleqi cognitive?

Rdspunsulpe care-ldau la aceasteintrebare cercetAtori renu-

miti ca dr. William T. Greenoughde la Universitateadin Illinois, o

autoritaterecunoscutd in domeniul dezvoltdriicorticale, sau dr.

RichardM. Lerner,profesor la Universitateade Stat din Pennsylva-

nia, specialistin dezvoltareamentald a copiilorqi a tinerilor, este

unul afirmativ:

,,D? - rdspundei - din moment ce tinerii sunt atragide un alt

tip de activitate(privitul la TV) decAtcei apartinandaltor generatii,

atunci gi functia, Qi structuracreierului lor vor fi alterate.(

...

)

Cre-

ierul are tendinta(aqa estefdcut el) de a repetaaceeaqi experientd;

neuronii invatd sd reproducdmodelul de rf,spunsdeja format, ceea

ce, de altfel, ne aratecum invatd oamenii.Noi, de fapt, nu_realizdm

cE ceea ce invdtdm sunt obiceiuri sau deprinder!.Ori de cAte ori

copiiifaccevain*oaG[ilffidneintrebdm:esteaceaSta

o obiqnuintdpe care dorim ca ei s[ o aibd (lucru valabil din punct

de vederefunctional qi la adulti)?"(Large,2000)

20

Agadar,q"ptt"dgl

l"t-"t"

pt

e determin[ c9r-r_q-t1tgr_

rea unor modeleneuronale specifice (de rrspunscortical la stimulii

a" -i

,llul,'tnoa.t" .ure se-vor repetain viata cotidia-ndqi care vor

influentap-e.S_egq{.e,g_$l-{g"flgqt+reamenraldarealitdJii.

A-i invdta pe copii cu televizorul qi a cultiva acest obicei in

viata noastrdinseamnd, de fapt, a modelaniqte structuri neuronale

caredetermind cortexul sd. rdspundf, la provocdrilerealitelii p,oldvir

tipului de experienqdpropus de vizionareaTV; inseamndsa le g-b:q-

nuim creierut.u utiruAln.upuriv5,

rea fgci!5 a gg{?n11lgiy-id_g_o",

n"ina"-ir.al@

r

sd-lfacem depepd_e;1t

flq

abilitdtile

,,p$ce_

sdjldg$m

mental-e"obiq_

-

g,bezesau s4 nu se concentrezecu atenlie la problem"l. p-iir"T"

intampind.Astfel, uitatul

la televizornu va constitui numai o obiq-

nuintd cotidianS,ci se va

cristalizainlr-s*qggcturd corticald care va

1

a-Sr_$iste ntd al I

I

infl u enta semnificgtiv i{1qp_gg! oqzAff_d€_so,nqtiinf

telesp-ec-tatorul-ui.

in

cele ce urmeazl, vom incerca sd vedem i., ."

fel modificdrile majore pe care vizionareaw

le induce in cortexul

telespectatorilor se reflectd in structura qi functionareacreierului

tinerilornoii generatii.

Primul efect al televiziunii este crearea unei atitudini mentale pasive

foat-e,snrdiileprivitoare la

efecteleteleviziunii, fie cd se referd

la sqpii. fie la adUjg, constatdcd vizionareaeste ul factor-lmpor.-

turt iryggnglglga

._

unut

comporramenrpasiv. (Mander,

197g)

pro_

portional cu timpul dedicatviziondrii, se poate constatao micqora-

re.a vigllenlg$gnerale. (Healy, 1990) De asemenea,se inregiiir"u_

zd o scddereLlailillaBe:ssyerenfei, a vointei qi disfozifiei de a.ur_

mnrt actl

rezolvareaune-i proble-me. Din punct de vedereneurolo-

gic, cercetdtoriiexplicd acest fenomen prin aparitia unei dependen-

!e de ritmut cereUrq

, activitate corticali@

prinde pe parcursul miilor de ore petrecute in fata ecranului.objg-

za. Analizeazi qi aranjg3zd {etaliile*irrerdiqe (de exemplu,concep-

tul de timp saurelatia cauzd-efect). De reteleleemisferei stAngi de-

pinde buna stdpAnirea gramaticii, a$ezareacuvintelor in

(sintaxd).

frazd

Studiile efectuatearatd cd ,,q4menii primescinformatiile de la

televizor, in mod principal, prin intermediul agllunij_yjzuAlgjqu

prin sunglg_non-ver -

bubuituri, trosnituri (booms,' crashes),

rylg

- qi nu ca urmare a dialogului", ceeace, desigur,indicd o

stimulare preferentiali a emisfereidrepte. (Healy, 1990) insd lu-

crurile nu se opresc aici. Se pare cd rU_ediql ,te_leyizualcultivd

preferenlialsi maladivemisfera dreaotd. in timp ce, concomitent,o

igbjbi pe cea stAng5.Aceasta explicd de ce, pe parcursulviziondrii,

Prin urmare, televiziunea,se dovedeqtea fi mijlocul care sub-

mineazdactivitatea qi dezvoltareaemisferei cerebrale stAngi. Acest

lucru este,de altfel, olseruagde_-multi

dintre educgtgg1i tdrilor occi--

ggig&-i.l

cu aceastdstare mentald, oamenii vor fi permanent

inclinati sau atraqi de activitdtile distractivece intlq{Ug_ry14teain

a-ceeaqi

stare pasiv[, dg--q-g]gIate.

Prin qfectareaactivitilii cortexultri

pEfronlgJ, televiziuneaconduce, de asemenea,la reducereaisltvi-

ta$Lvolg$gg

un simptom specific acesteiafectiuni. P-e-termen

lpng, vizionarealV Qmrnuggzajglg1glc capacitateade implicare

in propria existentd,Ag:la

purl"itut. in planificareaactiviteti-

lor viitoareqi in organizareaprogramului zilnic, cultivd plictiseala,

a.eri"t"."rrt sau.

Qameni.ighsesc

tolm-aigleu @de

a

lupta pentru a-qischimba viata. ei @inguri,

  • @niciuneim5suripolitice,socialesaucomuni- activitateaemisferei stAngi este redusd exffem de mult.

tare. De altfel, pJgporftonalcu cre$tere-qlfrnpqlui pelrgqut_la televi-

zor, slqde dispoziliasa a unei implicarr_inv_tala_eomunitarf,

qi sb_larin qe-a de familie. In principiu, televiziuneacultiVl_pUgisga-

lu, 4giinlgesul sau apatiaqi igbiba comp_ertame-ntele sau iniliatiye-

le-dg-qldi!-$-rrbiectiv,ca reflex al vointei qi reflectiei personale.

dentale, care afirmd ca 6IAZr eopqi a,ugq comportamentce vizeazd

a*ctivareapreferentiald a emisferei rlrepte. (Healy, 1990) Maria

Practic,dupd cum sugereazdmulti dintre cercetAtori,viziona-

rea TV contribuiein mod esentialla diminuareacontrolului interior

Winn spune cd

,,timpul petrecut de copii in fata televizorului, ca

timp cheltuit in

activitdti non-verbale,prioritar intr-o activitatevi-

al proceselormentale qi la preluareaacestui e4iu (sti-

rolil-gxrerli sau mijloacele de rnanipulare), ,,antrenAndui pe oa-

qleni-peffru a fi. rnomiilzombi)".

(Marrder, 192'8)

Vizionarea TV defavoriz eaze dezvoltarea emisferei cerebrale stAngi

Cercetdrileficute de-a lungul anilor au demonstratfaptul cd

functiile pe care le coordoneazdcele doud emisferecerebrale in ca-

drul actelorcognitive sunt completdiferite.

n-o&fg

a*upte

guverneazi procesele ce presupun qlle!-

cepereglebald Ei simult-enf,,imaginagia qr-nogiile, culorile erc.

Emisfera -- stAngd,se ocupd de procesele liniare, analitice Ei

succesive.Ea mediazl gAndirealogicd, deductivd, analiza si sinte-

zuald, conducAndla nedezvoltareaemisferei stAngi, submineazl

dezvoltarealimhajrrlrri $i a cititului". (winn, 1996) soJu_E_mery

sunt

mult mai fermi. Studiilerealizate de ei demonstreazicd ,,suprasti-

mularea sistemelornon-verbale ale emisfereidrepte, prin vizionare

excesivi, chiar qi la copiii inzestrati, p_oateduce la o_yfuamare-a_cai-

loi-nerrronqlc csenilale rle^volrf,riivorhirii. scrizuluisi ga-n_{irii crit_i-

ee" (ariile emisfereistAngi), dacd acestea nu sunt deplin dezvoltate".

(Healy, 1990)

Prin urmare, gAndirealogicd qi analiticd, exprimareacorectd,

gramaticalvorbind, a ideilor, cititul, scrierea,rationamentul mate-

matic qi qtiintific, impreund cu alre abilit[ti din cele procesate de

emisferastdngd, sunt pusein crizd in societateamodernd, prin vizi-

onareaexcesivd a televizoruluiqi prin utilizareacalculatorului.

22

23

AtAt de puternic estedeclinul facultdtii de a rationa in America

qi in tdrile occidentalein general, inclft sntagma generatiaweak

{easoners (,,a celor careralioneazd slab") a devenitextrem de rds-

pAnditdin mediilede specialitate.

Cercetdtoriiapreciazd cd, odala ctl.Jrgcerea

t

, crizagAn-

dirii- analitice-5iehiar canacitatea--rezslvqti1o gi ce a unor proble me

de viatd se va adAnciextrem de mult. Rationamentulmatematic,

abordareaunor disciplineca fizica,chimia sau,in general,a gAndi-

rii qtiintificeva fi incd una din problemelecu care se vor confrunta

generatiileviitoare, in conditiilein carenu seva face nimic in vede-

rea eliberirii de sub tirania televizualului.

Vizionarea TV sgade_nivelul de ipteligenge Ei performantele intelectuale

Inteligentasau performantaintelectuald sunt determinatede o

bund !i ralidl comunicareinter- !i intraemisferic[.Oamenii inteli-

ggnli, capabili sunt aceiala care p.untea interemisfuftS este foarte

binedqzyoleta,, sustine dr. Jerre Levy, biopsiholog la Universitatea

din Chicago,o autoritatein domeniul dezvoltdriiemisferelor cere-

brale. El arati ci, p-gn.trudezvoltarea normali-a creierului,sunt ne-

cesareacele experipnte care presupuno- angajarg simultand a celor

doud emisferepentru a seintdri qi consolidaaceste conexiuni inter-

emisferice.Dar mdsurareacurentilor cerebrali,pe perioadaviziond-

rii, arati insi o reduceredramaticd a comunicdrii interemisferice

realizateprin puntea interemisfericd(corpul calos).Astfel, dr. Levy

insistdsd li se ofere copiilor posibilitateade a experimentaun me-

diu de limbd coordonatcu unul vizual, qi nu sd fie privati de primul

prin vizionareaTV. (Healy,1990)

,,MajoritateaspecialiqtilorindomeniusuStin.ero.-@r

gl!

ca vizionareaTV s4_in!o.'cgi,asc[

jocurile fizice (alergatul, inotul

etc.), lUcru-lde mAnI (a construi,a coase,a intreprinde,in general,

cevacu mlinile) sau alte acrivitdtipfrq cate-slsjaua

24

qerqiale c6r-

pglui (stAnga-dreapta) qi

conexiunilecorespunzdtoare

lor din creier

invala ld Ie-c-eardonezeintre-ele.

" (Healy, I99 0)

Dezvoltareasdracd a Duntiiinteremisferice este una dintre cau-

zele principale ale sc-4deflt_gapacitdtii intelectualg la multi dintre

tinerii de astdzi, a ap4{_greiproblemelor de iny514-r,eqi .at_gng1e.

Aceasti slabddezvoltare a comunicdriiinteremisferice face. ca ei s*d

+g m?i polte plo_,c_g,sa qUfiqtc{de rapjd informatia pentru a putea

desfdquraun procesde invdtare,pentru a fi atraqiintr-o activitate

reflexivd.Ej_ypf :gena

oamenicare doar

tot mai mult cu personajelemicului ecrdn:

lite sau tipare comportamentale,care se exprimd in cliqee,care

triiesc indeosebila un nivel emotionalqi reactioneazdautomat, in-

stinctiv,la provocdrilelumii inconjurltoare.

Din cauzamaturizdrii sale tdrzii (pAndla 14 ani), cgrpul calos

poate -.li :1g9.q -de yulne-54bilin qonditiilelipsei exerci+irilui.Astfel

cd, apreciazi Healy, ,,in conditiile in care creierul rdmAne relativ

pasiv in timpul copildriei qi adolescentei (prin vizionarea TV,

jocul pe calculator), vq f!.grult mai difi-cjl s5-qi dezvolte capaci-

titile

intelectuale, mai tArziu, cAnd aceastdpunte este mai pu-

tin flexibili". (Healy, L990)

Deficientele de invdtare gi televizorul

,,$collle americanesunt invadatede elevi carenu pot si asculte

sausd urmdreascd o prezentaresimpld, care au problemecu memo-

ria, care nu pot urmdri o succesiunede date, nu pot citi nimic din

ceeace ei considerdplictisitor, care sunt incapabilisi rezolveo pro-

blemd elementar5.Majoritatea acestor copii prezintd dificultdti in

ascultarea(urmdrirea) cu atentie a unui mesaj,precum qi tulburdri

de limbaj. Chiar qi elevii cei mai ,,normali" ajung sd intAmpine 1na1i

dificultdti in concentrareamindi pe o sarcindde invitare pe o du-

ratd mai lungdde timp. (Healy,1990)

I,qcrningdrrobtl

esteafectiunLea

responsabilf,,dupd cei mai multi cercetdtori,de aparitia tabloului

25

simptomatologic descris anterior. Termenul a apdrut la inceputul

anilor

'70,la

momentul maturizdrii primei generatii de tineri cres-

cuti cu televizorul. Atunci el desemnaun numir mult mai restrAns

de disfunctii. ins6, odatd cu creEtereain proportie geometricda ca-

zurilor, acestaqi-a ldrgit aria de acoperiresimptomatologicd. Agtdzi, el se referd la toti copiii care prezintd deficiente de ordin intelectual sau emotional, precum qi la cei care intAmpind probleme semnifica- tive in procesul de invdtare datoritf, unor cauze necunoscute.In America, sustine Dr. Wang, p-4n-a-la-80yodin copiii de qcoald pot fi

diagnosticati ca avAnd simptomatologia LD,

folosind una sau mai

multe din metodele intrebuintate de obicei in scolile americane." (Healy, 7990) Problema este c5, de cele mai multe ori, copiii diagnosticaticu LD nu prezintd in viata obiqnuitd simptome ale afectiunii amintite. Chiar la un test neurologic ei pot apdrea normali; def,ciqllgelese vor evidentia insd in momentul in care Ess va_lere sd invele ceg in mog-g8lizat si suslrad printr unJlFort con$tient-acest proces' aplicAnd logisa qi a4afua. Pentru a vedea dacf, existd vreo leglturd intre sindromul LD qi uitatul la televizor, trebuie sd observdmmai intAi cd toti copiii care suferd de aceastdafectiune intAmpind probleme importante in pro- cesul de inv[tare din cauzaunor dificultati de ordin general in ceea ce privegte: ascultareasau urmdrirea unei simple prezentari, abili- tatea de a-qi concentra atentia rapid gi la obiect, memoria, cititul, coordonareaochilor qi a mAinilor, rapida intelegerea noilor situatii, limbajul, scrierea, rezolvareaproblemelor, imaginatia creativf, sau invitarea in general. Pot fi, oare, corelate toate acesteacu viziona- rea excesivda televizorului?

Cititul, intr-o societate in care copiii preferl sd se uite la televizor

S.tudiilerealizate in Ame_Li-c4demonstreazd cd ,,majoritatea ti-

nerilor intAmpina Uari

26

dificultali in

intelegerea unui texr ce

depdqeqtenivelul gimnaziului,in a trage concluziidincolo de fap-

tele simple,in a urmdri punctulde vedereal autoruluisau succesi-

unea unei argumentatii,ori in a-qiprezenta propriile argumente.

Copiii nu pot intelege(patrunde semnificatia),nu-qi pot aminti qi

aplicatot ceeace au citit.

Existd,oare, o legdturdintre vizionareaTV qi declinulabilitdtii

de a citi? Maria Winn rdspundela aceasteintrebare ardtAnd cd,

intr-un studiu facut pe un grup de 500 de copii intre 9 gi 10 ani,

toti au declaratcd preferdsd se uite la televizordecAt sd citeascd.

Aceastaeste, de fapt, situatiagenerald la nivelul tutu_r-orsocietdqilo_r

.gccidentale, unde s-a

generalizatqigralul.

_zil_nis al viziondrii TV.

Chiarqi in RomAniaeste ugor de constatatcd nici copiiiqi nici tine-

rii crescuticu TV nu mai citesccdrti. ,,Televizorul estemai provoca-

tor, mai relaxant,nu pretindenici un efort,spun copiii, gi de aceea

il preferf,."(Winn, 7996)

De altfel,obiqnuinta de a citi a fost substituitdcu vizionareaTV

qi pentru cei mai multi dintre adulti.' Diferentadintre copii qi

adulti,in toateaceste tiri, esteinsd semnificative. Cu toatecd multi

dintrg- adulti se uitd astezila