Sunteți pe pagina 1din 18

Tipuri personalitate Myers Briggs

Tipurile de personalitate Myers Briggs - MyersBriggs Type Indicator (MBTI) - este un sistem utilizat la scara larga pentru a intelege si interpreta personalitatea umana, ce are la baza ideile lui Carl Jung despre tipurile de personalitate si, intr-o mai mica masura, teoria celor patru temperamente sau umori. Isabel Briggs Myers, impreuna cu mama sa Katharine Briggs, a dezvoltat teoriile lui Jung, obtinand o metodologie si un sistem ce pot i implementate pentru a intelege si evalua personalitatea si modul comportamental pre erat de iecare. Impreuna cu celelalte teorii de personalitate si modele psihometrice, modelul MBTI are o utilitate deosebita pentru! - intelegerea si dezvoltarea sinelui - intelegerea si dezvoltarea celorlalti - intelegerea motivatiei celorlalti - intelegerea punctelor orte si a celor slabe ale celorlalti - munca in echipa - asigurand reprezentarea tuturor aptitudinilor relevante si necesare - alocarea si acceptarea insarcinarilor si proiectelor - acceptarea rolurilor si dezvoltarii impreuna cuceilalti si pentru sine. Teoria Myers Briggs si modelul MBTI nu reprezinta o masura a inteligentei, competentei, starii emotionale, stabilitatii mentale sau a maturitatii si trebuie sa ie utilizate cu mare atentie pentru evaluarea aptitudinilor pentru o anumita pro esie. "amenii au la indemana modalitati multiple de a e#ersa o pro esie, iar modelul MBTI nu o era indicii despre anga$ament, determinare, pasiune, e#perienta, ambitie, e#perienta, etc. si nici nu evidentiaza cazurile de % alsi icare a tipului%. Toate acestea au o in luenta mult mai mare asupra succesului, decat un simplu test de personalitate. In ansamblu, testele psihometrice si modelele de personalitate reprezinta a$utoare in dezvoltarea personala si in intelegerea pro unda a propriei persoane. &cestea insa nu trebuie sa ie utilizate ca temei unic pentru recrutarea anga$atilor sau pentru luarea deciziilor in cariera.

In continuare sunt prezentate desrierile pre erintelor con orm tipurilor de personalitate Myers Briggs.

pre erinta pentru lumea din pre erinta pentru sinele Introvertit e#terior si actiunile si si ideile interioare, Extravertit sau (Ie ectele avute asupra pentru a le prote$a si (Eintroversion) acesteia dezvolta extraversion) aduna in ormatia concentrandu-se pe aptele e ective decide utilizand logica, consecventa, analiza obiectiva, concluziile rezultate in urma unui proces abordeaza lumea organizand, plani icand, controland si stabilind actiuni si raspunsuri clare si erme - ia decizii relativ rapid aduna in ormatia interpretand tiparele, Intuitiv sau posibilitatile si (N-iNtuition) intelesurile din in ormatiie primite decide in unctie de Afectiv prioritatile sale si ale (F-feeling) altora, precum si de valorile personale abordeaza lumea actionand cu "erceptiv le#ibilitate, ("- spontaneitate, perceiving) adaptabilitate si intelegere - ia decizii relativ lent

Senzorial (S-sensing)

Reflexiv (T-thinking)

sau

u!ecativ ( -judging)

sau

Masurand si categorisind personalitatea sau stilul comportamental al unei persoane potrivit pre erintelor - cate una din iecare cele patru scari '(-I, )-*, T-+, J-,-, sistemul MBTI ormeaza ./ tipuri principale, iecare tip iind reprezentat de un cod din patru litere.

Tipuri !e personalitate #arl ung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl 0ustav Jung stau la baza ma$oritatii sistemelor de personalitate de mare prestigiu de astazi. 1esi Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom ace re erire doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii. Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in aceasta privinta sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul .23.. &cesta ace parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica. Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei4 acesta era un colaborator principal al lui )igmund +reud, un alt ganditor proli ic in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. "ameni de stiinta pasionati, Jung si +reud erau preocupati de descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea pro unda a mintii umane si a modului in care aceasta unctioneaza. 1ovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt aptul ca structura tipurilor psihologice continua sa ie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.

Tipuri !e atitu!ini generale$ introvertit si extravertit Jung a impartit energia psihica in doua %tipuri de atitudini generale% de baza! introvertit si e#travertit. &ceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, e#plicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, %tipuri de atitudini generale% introvertit si e#travertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs5 si Keirsey. extravertit introvertit

energia psihica este directionata e#tern, spre energia psihica este directionata intern lumea din a ara persoanei obiectiv - spre e#terior 6... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi a irma importanta atat de pregnant, incat atitudinea sa subiectiva este orientata si relationata in mod continuu ata de obiect....6 'Jung6o atitudine e#travertita este motivata din e#terior si este directionata de actori obiectivi si e#terni, precum si de relatii6 '7yde6comportamentul este directionat spre e#terior, pentru a in luenta actorii si evenimentele din a ara6 'Benzigersubiectiv - spre interior 6.... atitudinea ata de obiect este de abstractie.. se con runta permanent cu dilema distantarii libidoului ata de obiect....6 'Jung6un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne6 '7yde6comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a e#perientelor6 'Benziger-

#ele %patru tipuri functionale% ,e langa cele doua atitudini - introvertit si e#travertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de %patru tipuri unctionale% ale psihicului. &cestea sunt! - re le#iv si - a ectiv, acestea a$utandu-ne sa decidem si $udeca 'au ost numite unctii %rationale%-, precum si - senzorial si - intuitv, despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si $udeca 'a aduna in ormatia si a decide-, in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. ,otrivit psihologului elvetian, iecare dintre noi pre era una din doua modalitati prezente in iecare pereche.

Reflexiv

ceea ce este semni icatia ceva si intelegere

analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii subiectiv, personal, apreciaza intimitatea, uman

Afectiv

daca este bun sau nu

greutate si valoare

ambele se opun unctiilor de &u!ecata si rationa'ent oamenii pre era in mod constient una sau cealalta - Jung a numit aceste unctii %rationale%

Senzorial ceva e#ista

Intuitiv

realistic, rational, practic, ambele se opun unctiilor de sensibil perceptie - oamenii pre era in intuitii, viitor, mod constient una sau cealalta de unde vine Jung a numit aceste unctii posibilitati si speculativ, si unde se %irationale% atmos era antezie, indreapta imaginativ perceptie senzoriala

Reflexiv

+unctia %8e le#iv% este un proces %rational% de intelegere a realitatii, implicatiilor, cauzelor si e ectelor, intr-un mod logic si analitic. (ste sistematic, evalueaza adevarul si este atat de obiectiv, incat evaluarea este bazata pe inteligenta si intelegerea personala. %8e le#iv% este opusul lui %& ectiv. +unctia %& ectiv% emite $udecati pe baze subiective si personale. (ste un proces %rational% de ormare a opiniei subiective personale in legatura cu un lucru! daca este bun sau rau, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. %& ectiv% este opusul lui %8e le#iv%.

&u!ecativ ' unctiile %rationale% ale lui Jung-

Afectiv

+unctia %)enzorial% trans orma semnalele simturilor in date e ective. *u e#ista o $udecata despre caracterul bun sau rau, Senzorial implicatii, cauze, directiuni, conte#t, posibilitati, teme sau concepte relationate. )enzorialul vede ceea ce este, asa cum este. %)enzorial% este opusul lui %Intuitiv%. +unctia %Intuitiv% trans orma lucrurile, datele e ective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuitia ignora in mare parte aptele si detaliile esentiale, logica si adevarul. %Intuitiv% este opusul lui %)enzorial%.

perceptiv ' unctiile %irationale% ale lui Jungs-

Intuitiv

#ele opt tipuri psi(ologice ale lui ung

In ormatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri ,sihologice ma$ore ale lui Jung, construite adaugand cate unul din cele patru tipuri unctionale la un tip de atitudine generala introvertita sau e#travertita. &st el sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. &cestea nu includ unctiile au#iliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate complete. !enu'irea tipului Reflexiv Extravertit Reflexiv Introvertit Afectiv Extravertit Afectiv Introvertit Senzorial Extravertit Intuitiv Extravertit Intuitiv Introvertit caracteristicile tipului analitic, strategic, plani ica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara practic, participativ, cauta placerea, in le#ibil

Senzorial Introvertit intens, obsesiv, detasat, cunoscator, e#pert aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

#ele )* tipuri !e personalitate ale lui ung &ceste tipuri reies din teoria lui Carl 0ustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat in mod special. &cestea ne a$uta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele a erente acestor tipuri 'pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni aditionale! Judecativ - ,erceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri untionale pre erate, dupa atitudinile introvertit sau e#travertit-. .. (#travertit 8e le#iv )enzorial - (T')3. (#travertit 8e le#iv Intuitiv - (T'*9. (#travertit & ectiv )enzorial - (+'):. (#travertit & ectiv Intuitiv - (+'*;. (#travertit )enzorial 8e le#iv - ()'T/. (#travertit )enzorial & ectiv - ()'+<. (#travertit Intuitiv 8e le#iv - (*'T=. (#travertit Intuitiv & ectiv - (*'+2. Introvertit 8e le#iv )enzorial - IT').>. Introvertit 8e le#iv Intuitiv - IT'*... Introvertit & ectiv )enzorial - I+').3. Introvertit & ectiv Intuitiv - I+'*-

.9. Introvertit )enzorial 8e le#iv - I)'T.:. Introvertit )enzorial & ectiv I)'+.;. Introvertit Intuitiv 8e le#iv - I*'T./. Introvertit Intuitiv & ectiv - I*'+Cu a$utorul acestor in ormatii despre tipurile unctionale si de atitudini, iecare dintre noi poate identi ica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung. 1esi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate, acestea au ost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea a ectiunilor mintale, precum si imbunatatirea calitatii e#istentei umane. ,rin urmare Jung a pus un accent mai pro und pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale personalitatii. 1aca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca acceptarea si constientizarea celor patru unctii sunt importante pentru a bene icia de o e#istenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru unctii, de catre sine sau de cineva din e#terior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor probleme. 1ovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi orteaza copiii sa adopte un anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. &lte e#emple de iesire la supra ata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient sunt starile a late sub in luenta alcoolului sau a stresului. )ubconstientul este un element principal in teoriile analizei tranzactionale4 acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, o era o perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului. )copul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam unctiile care au ost reprimate si de a accepta toate cele patru unctii ca acand parte integranta a unei persoane normale.

Tipuri personalitate Enneagra'

Enneagra' sau Eneagra'a reprezinta denumirea unuia dintre cele mai noi sisteme de personalitate, acesta punand accent pe motivatia psihologica si perspectiva emotionala asupra vietii. 1enumirea provine de la cuvintele grecesti ennea 'noua- si grammos 'ceva scris sau desenat-. Cele noua tipologii de personalitate (nneagram sunt reprezentate printr-o igura geometrica denumita eneagra'a, aceasta indicand totodata cone#iunile intre cele noua tipuri. (neagrama este alcatuita din trei parti! cercul, care potrivit traditiilor esoterice simbolizeaza unitatea, un triunghi interior 'conecteaza tipurile 9, / si 2- ce simbolizeaza %legea celor trei% si un hexagon neregulat 'conecteaza tipurile ., :, 3, =, ; si <- ce simbolizeaza %legea celor sapte% - .:3=;< reprezinta zecimala care se repeta in urma impartirii lui . la <. (neagrama nu este utilizata in studiile academice de specialitate, ci mai degraba este promovata in mediul de management de a aceri si cel religios sau spiritual. In a aceri o era in ormatii despre dinamica muncii, iar in mediu spiritual reprezinta o cale spre o mai buna intelegere a sinelui si spre dezvoltarea spirituala. Criticii acestui sistem sustin ca datele o erite sunt mai subiective si interpretative decat cele o erite de testele academice - cum ar i Myers-Briggs, iind ast el mai di icil de validat stiinti ic.

Tipul !e personalitate !e +aza (neagrama reprezinta un set de 2 tipuri de personalitate distincte, iecare dintre acestea iind reprezentat de o ci ra. (ste obisnuit ca o persoana sa se regaseasca cate putin in iecare dintre aceste tipuri, insa doar unul va predomina - acesta este tipul de baza. +iecare dintre noi se naste avand personalitatea dominata de unul dintre aceste tipuri, iar

temperamentul innascut si alti actori prenatali sunt principalii actori determinanti ai personalitatii. Tipul !e personalitate tangential Tipul de personalitate de baza poate su eri usoare modi icari, in urma in luentelor e#ercitate de cele doua tipuri de personalitate alaturate - tangentiale pe eneagrama. &cestea mai sunt numite si %aripi%. Tipurile tangentiale adauga tipului de baza elemente noi, cateodata contradictorii. %&ripa% reprezinta cea de-a doua ata a monedei si trebuie sa ie luata in considerare pentru a intelege mai bine o persoana. 1e e#emplu, o persoana cu personalitatea de baza 2 are ca %aripa% ie tipul ., ie tipul =, ie ambele. &ceste personalitati tangentiale in luenteaza insa nu schimba personalitatea de baza.

Tipul )$ Refor'atorul sau perfectionistul, Atitu!ine agresiva, Motivat !e i!ealul sau, ,ersoane oarte etice si constiincioase, cu un puternic simt al valorilor drept si gresit. 8e ormatorii sunt tipurile cele mai rationale si per ectioniste din eneagrama. continuare Tipul -$ Altruistul, Atitu!ine !e acceptare, Motivat !e putere, &ceste persoane isi concentreaza atentia pe a$utorarea celorlalti, pe o erirea si primirea iubirii. (ste una dintre cele mai e#presive personalitati continuare Tipul .$ Motivatorul, Atitu!ine agresiva, Motivat !e apro+are, ,entru aceste persoane este oarte important sa ie admirate - sunt competitive si isi doresc oarte mult sa castige si sa aiba in acelasi timp demnitate. continuare Tipul /$ In!ivi!ualistul sau ro'anticul, Atitu!ine retrasa, Motivat !e i!ealul sau, Mai mult decat oricare alt tip, romanticul incearca sa se inteleaga pe sine. Isi testeaza emotiile, cautand autenticitatea simtamintelor si e#primarea sinelui continuare Tipul 0$ 1an!itorul sau investigatorul, Atitu!ine retrasa, Motivat !e putere, 0anditorul se identi ica cu propriile ganduri mai mult decat oricare alt tip. ,entru ceilalti se remarca prin intelect, necesitatea puternica de independenta si intimitate continuare

Tipul *$ 2evotatul, Atitu!ine !e acceptare, Motivat !e apro+are, Motivatiile esentiale ale devotatului sunt! sa ie in siguranta, sa se simta spri$init de ceilalti, sa testeze atitudinile celorlalti ata de sine, sa lupte cu an#ietatea si nesiguranta. continuare Tipul 3$ Entuziastul, Atitu!ine !e acceptare, Motivat !e i!ealul sau, Motivatiile esentiale ale entuziastului sunt! sa pastreze libertatea si ericirea, sa nu rateze e#perientele interesante, sa ie mereu incitat si ocupat, sa evite durerea. continuare Tipul 4$ "rovocatorul5 preten!entul, Atitu!ine agresiva, Motivat !e putere, Motivatiile esentiale ale provocatorului sunt! sa ie independent, sa-si dovedeasca rezistenta si sa invinga slabiciunile, sa domine mediul, sa aiba controlul asupra situatiei. continuare Tipul 6$ Me!iatorul sau pacifistul, Atitu!ine retrasa, Motivat !e apro+are, Mediatorul are aparenta unui bun ascultator, o persoana adaptabila si care se simte bine cu ceilalti. &re capacitatea de a 6merge cu valul6 si dorinta de a i conectat la mediu continuare Specificatii privin! tipurile !e personalitate confor' Eneagra'ei$ .. "amenii nu isi schimba tipul de personalitate de baza. 3. 1escrierea iecarui tip de personalitate este universala si se aplica ara discriminare, atat emeilor cat si barbatilor. 9. *u toate caracteristicile unui tip de personalitate sunt valabile tot timpul pentru o persoana, deoarece aceasta oscileaza intre trasaturile sanatoase, obisnuite si nesanatoase din care este alcatuit tipul de personalitate umana. :. (neagrama utilizeaza numerele pentru iecare tip de personalitate datorita caracterului neutru al acestora. ;. ?aloarea numerica a iecarui tip de personalitate nu are nicio valoare. " ci ra mai mare nu este mai buna decat o ci ra mai mica si nici invers. /. *iciun tip de personalitate con orm (neagramei nu este mai bun sau mai rau decat altul. +iecare tip are avanta$ele si dezavanta$ele sale unice, iar unele pot i mai apreciate decat altele, in unctie de mediul cultural. (ste posibil ca unele tipuri sa ie mai apreciate in cultura occidentala, insa acest lucru se intampla valorilor impuse de societate si nu superioritatii unui tip sau altuia. 1aca ti-ai gasit tipul de personalitate pe (neagrama, ideal este sa incerci sa devii cat mai bun si nu sa imiti trasaturile pozitive ale unui alt tip de personalitate.

#ele patru te'pera'ente 7 "ersonalitati


Cele patru temperamente, numite si umori, reprezinta araindoiala cel mai vechi sistem de tipuri de personalitate si tocmai din acest motiv este ascinanta in luenta acestuia asupra psihologiei moderne. *u uitati nicio clipa aptul ca nu e#ista o persoana care sa aiba e#clusiv un temperament sau altul. +iecare dintre noi are un tip dominant, insa acesta este completat de un amestec din celelalte tipuri. "amenii sunt di eriti si iecare bene iciaza de un amestec unic. Ma$oritatea oamenilor isi poate adapta stilul personal la di erite situatii, intr-o masura mai mica sau mai mare. Capacitatea de a adapta sau de a scoate in evidenta stiluri personale di erite, in unctie de situatie, este considerata a i cea mai puternica aptitudine pe care o poate detine o persoana. Intelegerea di eritelor modele de personalitate este un a$utor direct in insusirea constiintei de sine si a capacitatii de adaptare. 8ecunoasterea unui tip comportamental, la sine sau la ceilalti, este elementul de baza necesar pentru a adapta respectivul comportament. Initialele K si M reprezinta interpretarile lui Keirsey, respectiv Montgomery. referinte 8eirsey 9 artizan 9 S" MBTI senzorial : perceptiv (zechia ;2> i.7r. (mpedocle :;> i.7r. &notimpuri )emne zodiacale leu 0oea 'aerprimavara balanta, varsator, gemeni sange ierbinte si umed artistic protector 9 S senzorial : &u!ecativ bou 7era 'pamanttoamna capricorn, taur , ecioara iere neagra rece si uscat i!ealist 9 NF intuitiv : afectiv om @eus ' ocvara berbec, leu, sagetator iere galbena ierbinte si uscat intuitiv %noetic% sensibilitate intuitiva si moralitate rationalist 9 NT intuitiv : reflexiv vultur ,oseidon 'apaiarna rac, scorpion, pesti legma rece si umed

7ippocrate 9<> i.7r. 7ippocrate 9<> i.7r. %cele patru calitati% ,laton 9:> i.7r. 'M-

sensibil %pistic% - simt practic si gri$a

rational %dianoetic% ratiune si investigatie logica

&ristotel 93; i.7r. %iconic%%contributia la artistic si ordinea sociala% 'K- acator de arta

&ristotel 93; i.7r. ,atru surse ale ericirii 'K-

%hedone% placere senzuala

%propraieteri% achizitionarea bunurilor melancolic

%ethiAos% virtutea morala coleric

%dialogiAe% investigatia logica legmatic

0alen .2> i.7r. sangvinic ,atru temperamente sau patru umori ,aracelsus .;;> )alamanderi %,atru spirite totem% impulsiv si 'Kschimbator (ric &dicAes .2>; inovativ ,atru viziuni asupra lumii 'K(duard )pranger artistic .2.: ,atru atitudini ata de valoare 'K(rnst Kretschmer .23> 'M(ric +romm .2:< 'Kmaniacal e#ploatant

0nomi *im e muncitor si pazit inaltator si pasionat traditional doctrinar

)il i - curios si calm sceptic

economic

religios

teoretic

depresiv strangator sobru, rezervat, tacut, rigid

hipersensibil receptiv nelinistit, e#citabil, optimist, impulsiv a ectiv prietenos *+ - intuitiv si pasionat spune ce este posibil, ace ceea ce trebuie

insensibil comercial gri$uliu, controlat, atent, de nade$de re le#iv calculat *T - ingenios si teoretic spune ce este posibil, ace ceea ce merge

7ans (ysencA .2;> animat, 'e#emple de vorbaret, ara trasaturi din gri$i, sociabil inventariul sauMyers .2;= 'MMyers .2;= 'KMontgomery 3>>3 despre JungBMyers Montgomery 3>>3 despre cele patru temperamente ale lui Keirsey perceptiv cercetator

$udecativ plani icator

), - spontan si )J - sensibil si $ucaus rational spune ce este, ace ceea ce merge spune ce este, ace ceea ce trebuie

Tabelul de mai sus coreleaza cele patru temperamente de alte seturi de tipologii de personalitate si nu reprezinta o baza stiinti ica a intelegerii personalitatii, ci doar o privire istorica asupra dezvoltarii celor patru temperamente, cu scopul de a ilustra bogatia materialului acumulat in ultimii ..;>> de ani.

Te'pera'entele 8eirsey
Temperamentul este o trasatura evidenta a personalitatii, la el ca maniera de a comunica, tiparul de actiune sau atitudinile si valorile caracteristice. Temperamentul include si necesitatile personale, contributia individualala locul de munca si rolul des asurat in societate. In aceasta privinta 1avid Keirsey a identi icat patru temperamente de baza! artizanul, protectorul, rationalul si idealistul, iecare avand calitatile si dezavanta$ele sale unice. C Artizanul este un observator pragmatic, ce cauta stimularea si virtutea pentru obtine un impact. ,unctul tare este tactica si e#celeaza la manuirea instrumentelor. C "rotectorul este observator si cooperant. Il intreseaza responsabilitatea si datoria. Dogistica este punctul orte. (#celeaza la organizare, veri icare si spri$in. C Rationalul este introspectiv si cooperant. (ste interesat de dezvoltarea personala si gasirea propriei identitati unice. ,unctul orte este diplomatia. (#celeaza la clari icare, individualizare, uni icare. C I!ealistul este introspectiv si pragmatic. (ste interesat de acumularea cunostiintelor si competenta. ,unctul lor orte este strategia. (#celeaza la investigatii logice. Temperamentul se naste din interactiunea intre modul de comunicare si comportament, iar temperamentele dezvoltate de Keirsey s-au inspirat din modelul antic al celor patru umori, teoriile lui Jung si modelul Myers Briggs. 1e apt sistemul MBTI este oarte asemanator cu cel al lui Keirsey. 1eosebirile constau in aptul ca primul se concentreaza pe comportament, in vreme ce Keirsey se concentreaza pe modul in care oamenii gandesc si simt4 Myers Briggs se bazeaza pe dicotomia e#travertit - intravertit, iar Keirsey pune mai mare importanta pe dicotomia senzorial - intuitiv. ?reme de multi ani modelul lui Keirseya stat la baza metodologiei de analizare a personalitatii umane, iind unul dintre cele mai utilizate modele din lume.

Te'pera'entele 2avi! 8eirsey ARTI;AN initiator artizan interpret co'pozitor "R<TE#T<R supraveg(etor inspector

"ersonalitati Myers Briggs S" senzorial:perceptiv EST" IST" ESF" ISF" S senzorial:&u!ecativ EST IST

furnizor ocrotitor RATI<NA= general !e ar'ata intelectual inventator ar(itect I2EA=IST profesor consilier ca'pion terapeut

ESF ISF NT intuitiv:reflexiv ENT INT ENT" INT" NF intuitiv:afectiv ENF INF ENF" INF"

#lasificarea Bel+in : roluri in ec(ipa


Cercetatoarea si teoreticiana britanica Meredith Belbin a devenit aimoasa pentru modelul rolurilor in echipa dezvoltat la s arsitul anilor .2<>. Belbin a demonstrat ca echipele echilibrate, ormate din persoane cu aptitudini di erite, inregistreaza per ormante superioare celor ale echipelor dezechilibrate. In prezent modelul sau este utilizat de mai mult de :>E din irmele de succes din Marea Britanie, precum si de alte mii de companii la nivel international. Da inceput Belbin a identi icat un set de opt roluri care, prezente in cadrul unei echipe, se presupune ca o era echilibru si cresc sansele de succes. &cestora li s-a adaugat inca un rol, cel al e#pertului. *u e#ista un rol bun sau rau4 iecare rol este important pentru succesul intregii echipe. Belbin insa spune ca unele roluri au o atitudine mai e#travertita, iar altele sunt mai introvertite, desi astazi aceasta dimensiune nu prezinta importanta. 8olurile considerate initial e#travertite sunt coordonatorul, ormatorul, abrica si investigatorul de resourse. 1e-a lungul timpului unele roluri au su erit modi icarea denumirii. Mai $os va prezentam cele noua roluri in echipa Belbin, asa cum sunt ele cunoscute astazi, impreuna cu o scurta descriere. C #oor!onatorul. *umit initial ,resedintele. (ste tipul increzator, matur, preocupat de egalitate si dreptate intre membrii echipei. (ste principalul candidat la presedintia echipei, deoarece are calitatea de a se detasa si a privi imaginea de ansamblu. Coordonatorul clari ica obiectivele echipei, stabileste programul, stabileste prioritatile, alege problemele, insa nu domina discutiile.

C For'atorul. Motivat, energic, hotarat, competitiv, ormatorul da orma e ortului echipei si cauta aspectele practice privind implementarea proiectului. Concentrat pe insarcinarea data, urmareste sa castige, aproape cu orice pret. ,rezenta mai multor ormatori intr-o echipa poate duce la aparitia con lictelor. C Fa+rica. Tipul inovativ, inventiv, creativ, original, plin de imaginatie, care rezolva toate problemele, cateodata prin metode neortodo#e. (ste sursa ideilor, propunerilor si sugestiilor originale si totodata radicale. ,rezenta mai multor roluri abrica intr-o echipa poate duce la aparitia con lictelor, deoarece apar mai multe idei, insa ara vointa de a le implementa. C Monitorul : Evaluatorul. )erios, prudent, ganditor critic si analitic, acest rol contribuie la analiza logica si impartiala, oprind echipa de la actele nechibzuite. +iind obiectiv, de obicei reuseste sa vada cel mai clar toate optiunile disponibile. ,ot insa deveni hipercritici, innabusind entuziasmul ara niciun temei logic. C I'ple'entatorul. *umit initial Ducratorul. &cesta este caracterizat de sistematizare, simt practic, loialitate, structura, independenta, e icienta si este demn de incredere. Implementatorul trans orma deciziile si strategiile colegilor in actiuni pozitive. (ste motivat de loialitatea ata de echipa sau companie, ceea ce il ace sa e#ecute sarcinile evitate de toti ceilalti. ,oate i vazut si ca avand viziunea ingusta. C Investigatorul !e resourse. Fn bun comunicator, negociator, deschis si rapid, acesta aduce idei si in ormatii din a ara, si o era echipei entuziasmul necesar la inceputul unui nou proiect. (ste vanzatorul, diplomatul, o iterul de legatura si e#ploratorul echipei. &re tendinta de a pierde din avant spre s arsitul proiectului si uita mici detalii. C #oec(ipierul. &cesta este sociabil, le#ibil, adaptabil, mediator, isi spri$ina colegii, aplaneaza con lictele si are o in luenta calmanta. )copul sau este unitatea si continuitatea in echipa. Ingeneral rolul sua nu este apreciat pana in momentul absentei sale, cand apar con lictele si lucrurile nu mai unctioneaza normal. 1atorita impartialitatii, coechipierului ii poate i imposibil sa ia o decizie hotarata atunci cand este necesar. C Finalizatorul. (ste caracterizat de atentia pentru detaliu, standardele inalte, acuratete, calitatea muncii si respectarea programului si a speci icatiilor. +iind un per ectionist, inalizatorul se va asigura ca totul este in regula, insa poate i e#asperant cu ingri$orarea sa e#cesiva si atentia pentru detaliu, in detrimentul respectarii termenelor limita, precum si datorita aptului ca re uza sa imparta insarcinarile cu altcineva. C Expertul. Concentrat pe aptitudini si cunostinte, motivat de standardele pro esionale si dedicat muncii, e#pertul sau specialistul este o %sursa nesecata de cunostinte%, pe care le imparte cu placere membrilor echipei. &cest rol a ost adaugat ulterior, deoarece in cadrul cercetarilor initiale e#ercitiul de simulare nu a necesitat cunostinte specializate. +iecare dintre aceste roluri este valoros in echipa si nu e#ista roluri principale sau

secundare. Cu toate acestea, nu este absolut necesar ca iecare echipa sa cuprinda noua persoane, ci doar ca rolurile sa ie prezente. In echipele mici o persoana poate avea mai mult de un singur rol. &nalizand comportamentul membrilor si per ormanta echipei, s-a constatat ca acest concept al rolurilor in echipa poate duce la imbunatatiri considerabile! - In cazul realizarilor in erioare este nevoie de un bun coordonator sau un inalizator. - ,entru con licte este necesar un coechipier sau un coordonator puternic. - ,er ormantele mediocre pot i imbunatatite cu a$utorul unui investigator de resurse, inovator sau ormator. - (chipele predispuse erorilor au nevoie de un monitor - evaluator. 8oluri di erite sunt utile in circumstante di erite! - Membrii noi in echipa au nevoie de un bun ormator. - )ituatiile competitive au nevoie de un inovator cu idei bune. - In situatiile de risc este nevoie de un bun evaluator. ,rin urmare, analiza echipei trebuie sa includa atat rolurile membrilor, cat si aptitudinile necesare in echipa.

"ersonalitatea !upa Freu!


Teoria lui +reud asupra personalitatii! Sig'un! Freu! - parintele psihanalizei - incearca sa e#plice prin teoria personalitatii procesele implicate in e#presia si modelarea unei personalitati. ,ersonalitatea consta din trei parti! id, ego-ul si superego-ul. Id! Id este de init de e#presia psihologica a necesitatilor biologice umane cum este oamea si setea. Id este prezent la nastere si este mai mult sau mai putin la el la noi toti. 1e aceea mani estarea id este parte din noi si nu ace personalitatea noastra unica. 1upa +reud id este prima data prezent la nou-nascut unde se mani esta prin urmarirea principiilor placerii. &ceasta inseamna de apt ca id va indemna copilul sa-si satis aca necesitatile biologice primare cum este nevoia de apa pentru a satis ice setea sau nevoia de a dormi pentru a ameliora oboseala. Id continua sa stea cu noi toata viata. Id este o parte non unica a personalitatii care ne a$uta sa traim. &cesta ne ace sa ne satis acem necesitatile iziologice oricat de nepotrivite ar i ele. (go! (go este ceva care se dezvolta drept rezultat al e#perientelor pe care omul le are in viata, rustrarile si incercarile sale. (go se dezvolta pentru ca omul sa se integreze in societate asa cum este ea nu asa cum ar vrea el sa ie. Ca rezultat ego urmeaza principiile realitatii deoarece ne permite sa acem ata situatiilor actuale in acelasi timp prevenind satis acerea nevoilor iziologice imediate pe care le avem de la id. )e spune ca ego incepe sa se dezvolte de la varsta de 3 - 9 ani si va continua sa ramina parte din personalitatea noastra pentru intreaga viata. &st el putem spune ca ego actioneaza ca un mecanism de control impiedicandu-ne de a i un sclav al id care este interest doar sa ne aca sa ne satis acem nevoile primare indi erent de cat de nepotrivite ar i.

)uperego! )e dezvolta drept rezultat al valorilor pe care le castigam de la amilie si in societate. 1aca acceptam aceste valori superego devine o parte integrala a personalitatii noastre. " parte din superego este constiinta care ne ace sa ne simtim vinovati cand acem ceva care este impotriva cererilor superego. &st el superego este ghidul nostru moral care ne ace sa ne con ormam valorilor sociale pe care le-am acceptat de la societate. 1aca acem ceva care sa rupa aceste valori constiinta noastra ne va ace sa ne simtim vinovati. )e spune ca superego se stabileste pe la varsta de < ani. (go ideal! (ste o alta parte a superego implicata in determinarea dorintelor noastre de a irmare in viata si a responsabilitatilor pe care ni le asumam. 1eoarece ego ideal este parte din superego acesta re lecta de obicei ce vor parintii nostrii sa acem in viata. (go ideal arata dorintele parintilor nostri pentru viitorul nostru in viata. Mecanisme de protectie ale personalitatii Fnul dintre conceptele cheie ale teoriei personalitatii lui +reud este e#istenta mecanismelor de ego aparare. &ceste procese inconstiente actioneaza ca un scut si prote$eaza ego de a i lezat de evenimentele emotional dureroase pentru a putea unctiona si ace ata realitatii. (#ista < tipuri de mecanisme de aparare olosite pentru a prote$a ego! Negarea realitatii$ (ste primul mecanism si recvent olosit de catre copii desi mai apare si la adulti. 1e apt implica negarea realitatii unei situatii si a crede ceea ce vrei ara a i bazat pe niste apte. Represia$ &pare cand ego e#perimenteaza unele evenimente neplacute legate de emotii negative. ,entru a se prote$a ego represeaza aceste sentimente neplacute si evenimente la un nivel inconstient. +reud credea deasemeni ca si unele dorinte se#uale devin represate. "roiectia$ &pare cand crezi ca s-a intamplat evenimentul altei persoane si nu tie. In alte cuvinte se spune ca iti re lectezi inconstientul in alta persoana iar de apt te uiti la tine insuti. 1e e#emplu daca spui ca o anumita persoana este oarte geloasa pe succesul alteia, de apt esti o persoana geloasa si invidioasa. Totusi pentru ca ego nu vrea sa se con runte cu aceste sentimente isi proiecteaza gelozia asupra altei persoane din inconstientul nostru. I!entificarea$ &pare cand ego se identi ica cu atributele dezirabile. )unt de obicei atributele unei alte persoane cum este puterea, statutul sau unele talente speciale. 1e e#emplu persoana vede un ilm care il inspira iar ego sau se identi ica cu anumite caractere acind respectiva persoana sa creada ca sunt similari in unele eluri. Fantezia$ &pare cand ego isi imagineaza a avea ceva ce nu poate obtine in viata de zi cu zi. &ceasta antezie prote$eaza ego de emotii incon ortabile si negative pe care nu vrea sa le

con runte. Rationalizarea$ (ste un proces prin care ego isi e#plica un esec. 1e e#emplu cand nu reusesti in ceva ce ti-ai propus dai vina pe ghinion sau o pregatire mai slaba. 8ationalizarea nu se bazeaza de obicei pe apte desi elul in care sunt prezentate le ace sa para e#plicatii logice. For'area reactiei$ &pare ca un el de a bloca o dorinta inconstienta de a se mani esta la un nivel constient. &st el o persoana poate actiona ostil ata de o alta in e ortul de a represa o dorinta se#uala ascunsa pe care o are. Da nivel inconstient acestia pot dori o relatie se#uala cu un membru al amiliei dar deoarece este inacceptabil social este represata la nivel inconstient. &st el, pentru a evita ormarea unei prietenii cu acest membru vom deveni ostili. 1aca sunt sub in luenta alcoolului sau a drogurilor atunci ormarea acestei reactii cedeaza si se va mani esta dorinta ascunsa.