Sunteți pe pagina 1din 4

REFERAT LA GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE REGIMUL ALIMENTAR IN COLITA

IRIMIA TUDOR FILOFTEIA AMG II A


1

REGIMUL ALIMENTAR IN COLITA


Colita este inflamatia intestinului gros. Boala este, de obicei, cronica, evolueaza incet, cu perioade de sanatate aparenta, intrerupte de agravari episodice, provocate de abateri de la regim, emotii, stari de enervare, frig.

Simptome similare si particulare


Durerile abdominale si scaunele dese sunt puncte comune in boala Crohn si colita ulcerativa, insa au anumite caracteristici care le diferentiaza. De exemplu, in cazul primei afectiuni, durerile abdominale sunt initial de durata mai scurta si atat in intensitate cat si in durata pana ce devin o stare permanenta. Iar in situatia colitei ulceroase o persoana poate avea pana la 20 de scaune pe zi, perturband inclusiv perioada de odihna din timpul noptii. De asemenea, acestea sunt deseori insotite de sangerare. Atat boala Crohn cat si colita ulcerativa sunt indicate de simptome precum starile febrile, oboseala, durerile articulare si pierderea in greutate. Inflamatiile la nivelul mai multor organe sunt un alt semn al celor doua afectiuni. Extern, inflamatiile sunt la nivelul pielii si al ochilor, iar intern ating articulatiile, ficatul si caile biliare. Consecintele sunt aparitia osteoporozei si a calculilor renali sau biliari.

Localizare diferentiata
Atat boala Crohn cat si colita ulcerativa afecteaza tractul digestiv, insa doar prima se poate localiza pe toata lungimea acestuia, de la cavitatea bucala pana la rect. Cu toate acestea, cel mai des este intalnita in zona intestinului subtire sau a colonului. Spre deosebire de boala Crohn, colita ulcerativa este limitata doar la nivelul intestinului gros (colon). Gradul de penetrare al leziunilor este de asemenea un diferentiator al celor doua afectiuni. In cazul colitei ulcerative leziunile apar doar la nivelul stratului intern al intestinului, in mucoasa. In boala Crohn acestea patrund in profunzimea peretelui intestinal si se pot accentua provocand chiar distrugerea sau perforarea sa. O alta deosebire este modalitatea in care leziunile sunt raspandite. Colita ulcerativa porneste din regiunea terminala a intestinului gros si se extinde treptat catre zonele superioare, afectand intreaga suprafata. In boala Crohn ramificatia este selectiva, existand si regiuni sanatoase intercalate cu cele bolnave.

In linii generale, regimul alimentar pentru colita de fermentatie va fi normocaloric, in caz ca greutatea individului corespunde varstei, sexului, taliei. Cand bolnavul este denutrit, ceea ce se intampla deseori din cauza restrictiilor pe care si le-a autoimpus ca urmare a suferintei, a unei diete gresit conduse si prea prelungite, alimentatia trebuie imbogatita pentru recastigarea greutatii pierdute. Pentru aceasta continutul dietei trebuie sa fie normal in ceea ce priveste aportul de glucide, excluzand insa celuloza si unele fainoase, care fermenteaza usor, la nivelul colonului drept. Se vor consuma paine alba prajita, orez, gris, peltele si in mai 2

mica masura mamaliga. Cantitatea de grasimi va fi normala. Regimul va fi bogat in vitaminele din grupul B si in vitamina C (sucuri de fructe). Se vor folosi metode culinare care sa transforme alimentele, in asa fel ca sa fie cat mai usor de digerat. Se vor exclude adaosurile gustative, iritante, daunatoare, precum si alimentele excitante ale sistemului nervos. Alimentele indicate in colita de fermentatie sunt urmatoarele: Bauturi: infuzie de menta, de maces, de musetel, sucuri de legume, de fructe, limonada (preparata cu apa plata). Paine: alba si prajita. Fainoase: de calitate buna, orez, fidea, taitei bine fierti si de preferinta sub forma de budinci sau sufleuri, mamaliga moale, dar bine fiarta; toate in cantitati moderate. Carne: carne slaba de vaca, de vitel, de porc slaba, cotlet de berbecut, ficat, carne de pui, de preferinta tocate sau fripte la gratar sau fierte inabusit ca friptura, friptura la cuptor, chiftele marinate dietetice, ardei umpluti sau musaca; mai rar mancare de carne cu legume in cantitate mica (dintre cele permise mai jos), cu sosuri dietetice, adica fara grasime prajita. Peste: peste slab de rau, peste in aspic, peste rasol, peste fript in pergament la cuptor, peste fript la gratar sau saramura moderat sarata. Mezeluri: sunca slaba, parizer dietetic. Oua: in supe sau in budinci si sufleuri, omleta dietetica, ou fiert, spuma de albus. Legume: morcovi, dovlecei, fasole verde frageda, conopida, cartofi in cantitate mica preparati in supe-creme, ca pireuri; soteuri taiate in rondele foarte subtiri sau ca fideluta fina, ca sufleuri fierte la aburi sau budinci; rareori, si in cantitate moderata, ca mancare de legume cu carne si sosuri dietetice. Pireul de legume bine fierte, batut cu unt, se digera usor, deoarece celuloza este complet sfaramata prin zdrobire. Legumele se consuma, deasemenea, in cantitati mici (150-200 g). Metoda ideala de fierbere a legumelor este fierberea la aburi, prin care legumele isi pierd o cantitate mai mica din substantele hranitoare si din gustul specific fiecareia din ele. Sub influenta aburilor, invelisul celulozic al vegetalelor pocneste si in felul acesta amidonul din celule devine mai accesibil sucurilor digestive. Sufleurile de legume cu celuloza fina sunt bine tolerate, pentru ca se prepara dintr-un pireu legat cu un sos dietetic si, fierbandu-se la aburi, nu contin grasime degradata. Salate: sfecla coapta la cuptor, salata verde tanara frageda, rosii bine coapte, morcov ras, rareori ardei gras bine copt. Salatele se permit in cantitati care sa nu depaseasca 100-150 g. Salatele de cruditati nu sunt suportate la fel de toti bolnavii. Fructe: rareori, cand starea intestinului este perfect restabilita sunt permise piersici si pere crude, curatate de coaja. De preferinta, se vor bea insa intre mese ca sucuri. Se permit fructe coapte la cuptor, rareori pireuri de fructe crude rase, compot din fructe curatate de coaja, putin indulcit, in cantitate moderata, gelatine din sucuri de fructe, sufleuri din pireuri de fructe si albus, coapte la cuptor. Gelatinele de fructe sau de sucuri de fructe, de cacao, de branza, sunt deserturi foarte bine tolerate in colita de fermentatie, deoarece se digera complet in stomac si nu obosesc interstinul. Supe: supele se prepara din carne si din oase. Supele din carne devin mai hranitoare cu adaos de perisoare din carne, de galuste de gris, de orez sau de galuste de branza. Uneori se pot consuma si supe-creme de legume, supa limpede de legume cu branza rasa sau cu perisoare de carne. Pentru stimularea poftei de mancare se pot acri supele cu putin bors, cu 3

cate o lingura de iaurt la portie, suc de lamaie. Supele se vitaminizeaza cu sucuri de legume, pregatite in momentul servirii. Grasimi: untul se foloseste pentru uns painea prajita, pentru soteul de legume, supe-creme si sufleuri. Untul nu se prajeste, ci se adauga in farfurie peste felul fierbinte sau se unge cu el forma de dat la cuptor. Uleiul se fierbe inabusit cu friptura ori soteurile din legumele permise sau se adauga la salate. Este permisa si putina frisca. Condimente: pentru carne si sosul de friptura: cimbru uscat, uneori ceapa fiarta, foarte putin usturoi, foi de dafin in cantitate mica, verdeturi tocate. Pentru deserturi: vanilina, putina scortisoara, coaja rasa de lamaie sau de portocala. Deserturi: gelatine din ceai de menta, cacao, sucuri de fructe si branza de vaci, tarte cu peltea de gutui, aluat fiert (ecler), aluat uscat, biscuiti de albus si biscuiti fara creme, peltele, spuma de albus batuta cu zahar in loc de frisca. Deasemenea, sunt permise bezelele. Dintre dulciurile concentrate se tolereaza pasta si pelteaua de fructe (in mod special de gutui si de afine), consumate ca desert la sfarsitul mesei sau ca umplutura pentru tarte. Toate aceste alimente nu sunt suportate la fel de toti bolnavii de colita. De aceea, se va avea in vedere si toleranta personala a fiecaruia. Ceea ce este insa deosebit de important este ca felurile de mancare sa nu depaseasca cantitati moderate. Este posibil ca alimentele, de obicei, bine tolerate sa produca o diaree atunci cand se face abuz cantitativ si un aliment nepermis sa fie perfect tolerat consumat intr-o cantitate foarte mica.