Sunteți pe pagina 1din 19

EPURAREA APELOR UZATE Apa reprezint unul dintre elementele eseniale suportului vieii pe Terra, existena ecosistemelor se datoreaz

prezenei apei. Apele de suprafa i subterane au destinaii importante n industrie, agricultur, transport i reprezint sursa de ap potabil pentru om i vieuitoare. Dezvoltarea economiei a determinat modificri importante ale sistemelor acvatice. Apele de suprafa au suferit modificri morfologice datorit activitii umane n care au fost implicate(cursurile rurilor au fost modificate astfel ncat s permit transportul n aval, zonele nvecintate rurilor cu umiditate ridicat n perioadele de inundaii sunt de cele mai multe ori supuse tehnologiilor de desecare). Multitudinea de destinaie a apei afecteaz profund calitatea ciclului natural al acesteia. n lipsa monitorizrii succesive a apei n diferite activiti nu se poate oferi complet tabloul consecinelor afectrii calitii apei, de multe ori efectele sunt dezastruoase. n general apele utilizate de om, indiferent n care din scopuri, se ncarc cu diferite elemente fizice, chimice, biologice schimbndu-le compoziia, rezultnd fenomenul de POLUARE. Calitile organoleptice ale apei potabile sunt imprimate de prezena n ap a unor elemente naturale sau poluante (substane organice, anorganice, microorganisme). n ap se desfoar o serie de reacii chimice datorit compuilor care pot reaciona. Reaciile din mediul acvatic sunt de trei tipuri: - oxidare i reducere - acid i baz - compleci ntre compui organici i anorganici n funcie de prezena compuilor organici i anorganici n ap , apa poate fi clasificat n: - ap foarte bun rezultnd ap potabil printr-o tratare simpl; - ap de categoria a doua rezultnd ap puin contaminat, dar care poate fi prelucrat n vederea obinerii apei potabile printr-un proces mai complex; - ap inadecvat pentru obinerea apei potabile.

Cap. 3. Tehnologia epurrii apelor uzate

Apa generaliti

Peste 2/3 din supafaa terestr este ocupat de mri i oceane, care formeaz Oceanul Planetar. Terra este supranumit i planeta albastr datorit acestui fapt. Din suprafaa total a pamntului, evaluat la 510,10 mil. km2, apa Oceanului Planetar ocupa 361,07 mil.km2, adica 70,8%. Se estimeaz c planeta dispune de 1,37 mild. km3 de apa, dar circa 97,2% este constituit din apa mrilor i oceanelor. Omul dispune numai de apele de la suprafaa solului adic de aproximativ 30.000 km3, ceea ce nseamna circa 0,002% din total. Consumul de apa ce revine pe om/zi variaz ntre 3 litri, n zonele aride ale Africii i de 1,045 litri la New York. Valoarea productivitii mrilor i oceanelor se apreciaz ca fiind ntre 0,1 0,5 gr/m3/zi. Oceanul Planetar constituie baza vieii pe Terra i genereaz negentropie n ecosfer. Apa este cea mai raspndit substan compus i reprezint trei sferturi din suprafaa globului terestru. Ca i aerul, ea constituie factorul principal al meninerii vieii pe pmnt. Apa este o resurs natural esenial cu rol multiplu n viaa economic. n natur apa urmeaz un circuit. Se poate vorbi despre ap de ploaie, apa rurilor i izvoarelor, apa de mare, etc. Apa pur se obine din apa natural prin distilare repetat n condiii n care s nu poat dizolva gaze din aer sau substane solide din recipientele n care este conservat. Apa este habitatul a sute de specii de peti, psri i alte vieti ce sunt dependente de calitatea apei; Apa este unul din cele mai importante medii de recreere. Suntem atrai de ruri, lacuri, plaje, mri i oceane pentru activiti recreative precum pescuitul, sporturile nautice, plimbri sau odihn. Epurarea reprezint procesul complex de reinere si neutralizare a substanelor duntoare dizolvate, in suspensie sau coloidale prezente in apele uzate industriale sau menajere in statii epurare. Principalul scop este de a imbuntii calitatea acestor ape pentru a putea fi deversate in emisar fr a prejudicia flora sau fauna. Dup ce apa este epurat in statii de epurare ea poate fi chiar refolosit in anumite domenii sau procese tehnologice. Epurarea apelor uzate poate fi in funcie de caracteristicile apei si de cerinele evacurii in emisar mai mult sau mai putin complex astfel avnd staii epurare simple mecano-biologice sau staii epurare complexe. Apele uzate cu caracter predominant anorganic vor fi tratate in staii de

epurare numai prin mijloace fizico-chimice de reinere si neutralizare: sedimentare, neutralizare, precipitare, coagulare, floculare, adsorbite pe crbune activ, schimb ionic. Apele uzate cu un caracter predominant organic sunt epurate intr-o staie de epurare prin procedee fizico-chimicobiologice.

Apa uzat, prin ncrctura microbiologic pe care o transport, este un factor major de risc pentru sntatea uman. Calitatea vieii noastre depinde de calitatea apei din jurul nostru. Poluarea cu ap uzat este pedepsit prin lege. Am observat cu muli ani n urm c Romnia trebuia s fac progrese importante n acest domeniu. De aceea, am nceput din anul 1999 s promovm tehnologii i echipamente avansate pentru epurarea apelor uzate casnice, comunale i industriale utilizate cu succes n rile U.E. Epurarea apei uzate este o prioritate pentru noi toi

Apa supus epurrii, are n raport cu indicatorii de potabilitate la toate variantele infinit mai mult amoniu, nitrii i cianuri, pn la de 85 ori mai mult fosfat i la 50 ori mai mult fenol , ca CMA i depiri ale CAE prevzute de STAS 1342-9176 ori la amoniu, 26 ori la nitrii, 25 ori fenoli, 17 ori fosfai de 6 ori la cianuri. 3.1 Istoric i evoluie Trebuie, precizat c prin ape uzate oreneti se nelege amestecul de ape menajere, industriale, de drenaj i de suprafa; apele uzate menajere care conin uneori i cantiti mici de impuriti caracteristice apelor uzate industriale, provenite din gospodrii sunt asemntoare celor oreneti. Pe lng apele uzate menajere i subterane provenite din infiltraii n canale n canalizarea localitilor se colecteaz i alte ape cum ar fi: - ape uzate publice; - ape uzate industriale; - ape uzate de la unitile agricole; - ape colectate din bli, mlatini, lacuri; - ape provenite de la transporturi, construcii; - ape meteorice, provenite din precipitaii; - ape de suprafa;

- ape subterane din desecri naturale sau artificiale. Unele din aceste ape sunt curate, i pot fi evacuate n emisar fr epurare, i amestecul lor cu apele menajere uureaz epurarea acestora. Cele mai mari cantiti de asemenea ape sunt furnizate de precipitaii, de apele de suprafa, precum i de apele subterane.

3.1.1. Importana si domenii de utilizare

Trebuie, chiar de la nceput precizat c prin ape uzate oreneti se nelege amestecul de ape menajere, industriale, de drenaj i de suprafa; apele uzate menajere care conin uneori i cantiti mici de impuriti caracteristice apelor uzate industriale, provenite din gospodrii sunt asemntoare celor oreneti. Pe lng apele uzate menajere i subterane provenite din infiltraii n canale n canalizarea localitilor se colecteaz i alte ape cum ar fi: - ape uzate publice; - ape uzate industriale; - ape uzate de la unitile agricole; - ape colectate din bli, mlatini, lacuri; - ape provenite de la transporturi, construcii; - ape meteorice, provenite din precipitaii; - ape de suprafa; - ape subterane din desecri naturale sau artificiale. Unele din aceste ape sunt curate, i pot fi evacuate n emisar fr epurare, i amestecul lor cu apele menajere uureaz epurarea acestora. Cele mai mari cantiti de asemenea ape sunt furnizate de precipitaii, de apele de suprafa, precum i de apele subterane. Procesul de epurare const n ndeprtarea din apele uzate a substanelor toxice, a microorganismelor, n scopul proteciei mediului nconjurtor (emisar, n primul rnd, aer, sol); o epurare corespunztoare trebuie s asigure condiii favorabile dezvoltrii n continuare a tuturor folosinelor (alimentri cu ap, piscicultur, agricultur). Evacuarea apelor uzate neepurate n mod corespunztor poate prejudicia, printre altele, n primul rnd, sntatea publica. Ca o prim msur STAS 1481-76, prevede ca apele uzate sa fie evacuate ntotdeauna n aval de punctele de

folosin. De asemenea, STAS 4706-74 stabilete o serie de condiii tehnice de calitate care trebuie s le ndeplineasc amestecul dintre apa uzat i a emisarului n aval de punctul de evacuare a apelor uzate, astfel nct folosinele n aval s nu fie afectate. Epurarea apelor uzate se realizeaz n staii de epurare; acestea fac parte integrant din canalizarea oraului sau industrie, mrimea lor fiind determinat de gradul de epurare necesar, de debitele i caracteristicile apelor uzate i ale emisarului, de folosinele prezente si viitoare ale apei. Cteva definiii, conform HGR 188/2002 (care transpune Directiva UE privind apa uzat 91/271/CEE, cu nuanarea prin sinonime a unor termeni): Ape uzate orenti: ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape industriale i/sau ape meteorice. Ape uzate menajere:ape uzate provenite din gospodrii i servicii, care rezult de regul din metabolismul uman i din activitile menajere Ape uzate industriale:orice fel de ape uzate ce se evacueaz din incintele n care se desfoar activiti industriale i/sau comerciale, altele dect apele uzate menajere i apele meteorice. Locuitor echivalent (le): ncrcarea organic biodegradabil avnd un consum biochimic de oxigen la 5 zile - CBO - de 60 g O /zi; Definiia pornete de la faptul c, prin metabolism i activitile menajere un om produce zilnic aceast cantitate de materii organice poluatoare. Termenul "echivalent" se refer la echivalarea gradului de poluare a industriilor care produc ape uzate compatibile cu apele uzate menajere cu un numr corespunztor de locuitori, pe baza acestui indicator.

3.1.2. Caracterizarea fizico-chimic si tehnologic a apei epurate

Procesul de epurare const n ndeprtarea din apele uzate a substanelor toxice, a microorganismelor, n scopul proteciei mediului nconjurtor (emisar, n primul rnd, aer, sol); o epurare corespunztoare trebuie s asigure condiii favorabile dezvoltrii n continuare a tuturor folosinelor (alimentri cu ap, piscicultur, agricultur). Evacuarea apelor uzate neepurate n mod corespunztor poate prejudicia, printre altele, n primul rnd, sntatea publica. Ca o prim msur STAS 1481-76, prevede ca apele uzate sa fie evacuate ntotdeauna n aval de punctele de folosin. De asemenea, STAS 4706-74 stabilete o serie de condiii tehnice de calitate care trebuie s le ndeplineasc amestecul dintre apa uzat i a emisarului n aval de punctul de evacuare a apelor uzate, astfel nct folosinele n aval s nu fie afectate. Epurarea apelor uzate se realizeaz n staii de epurare; acestea fac parte integrant din canalizarea oraului sau industrie,

mrimea lor fiind determinat de gradul de epurare necesar, de debitele i caracteristicile apelor uzate i ale emisarului, de folosinele prezente si viitoare ale apei. Apa este un lichid incolor, fr miros, fr gust, inodor, insipid, nghea la temperatura de 0oC, fierbe la temperatura de 100oC,pna la temperatura de +4oC i mrete constant densitatea 1 g/cm3 , dup care se micoreaz(apa i mrete volumul la solidificare), la 25oC, densitatea este de 0,997 g/cm3. Gheaa plutete pe ap, ceea ce face posibil viaa acvatic, deoarece sub stratul de ghea se gsete un strat de ap, densitatea ghei este de 0,917 g/cm3. Omologi apei , H2S, H2Se, H2Te, sunt substane gazoase n condiii obinuite. Apa reprezint o serie de proprieti fizice care o deosebesc de celelalte hidruri din perioada a 2-a. Aceste proprieti sunt cunoscute sub numele de ,,anomaliile proprietilor fizice ale apei.

Anomaliile observate n proprietile fizice ale apei pot fi explicate pe baza asocieri moleculelor ei (v. asociaia molecular). Hidrur p.t. [oC] p.f. [oC] CH4 -184 -164 NH3 -78 -33 H2O HF 0 100 -83 19,5

Puncte de topire si de fierbere ale hidrurilor elementelor din perioada a 2-a.

Hidrur H2O H2S H2Se H2Te

p.t. [oC] 0 -85,5 -65,7 -51

p.f. [oC] 100 -60,3 -41,5 -4

Punctele de topire si de fierbere ale hidrurilor elementelor din grupa 16 (VI A). Din analiza vaporilor punctele de topire i de fierbere ale hidrurilor prezentate se constat c apa are constante fizice anormale de ridicare. Anomaliile proprietilor fizice ale apei se explic prin faptul c apa lichid nu este format din molecule independente, ci din molecule asociate prin legturi de hidrogen (H2O)n.

Studiile cu raze X asupra gheii au evidenia o structur afnat. Fiecare molecul de ap este nconjurat tetraedic de alte 4 molecule. Prin trecerea gheii n ap lichid masa nu variaz, dar volumul se micoreaz. Proprietile fizico chimice Principalele proprieti fizico chimice care caracterizeaz apa sunt: Culoarea, care depinde de prezena n ap a urmtoarelor substane: Oxizi ferici, acizi humici, compui de mangan, clorofil etc. Culoarea se determin prin comparaia probei cu o soluie etalon de clorur de platin i potasiu i clorur de cobalt. Se exprim n grade de culoare (un grad de culoare corespunde la 1 mg de clorur de platin pe litru). Culoarea variaz de la o surs de ap la alta, de la un anotimp la altul, etc. Temperatura, se masoar n grade Celsius i variaz n funcie de surs i anotimp. La apele de adncime temperatura variaz ntre 6 i 12 grade, pe cnd la cele de suprafa aceasta variaz ntre 0 si 26 grade Celsius. Radioactivitatea reprezint proprietatea apei de a emite radiaii permanent (, , ). Acumularea emanaiilor radioactive n ap depinde de tipul sursei (de adncime, freatic), de natura straturilor de roci pe care le strbate, de natura gazelor care se degaj din straturile subterane, etc. Turbiditatea reprezint raportul dintre cantitatea de material solid aflat n suspensie ntr-o prob luat i cantitatea de ap a probei respective. Se exprim n grade de tulbureal (un grad de tulbureal corespunde la 1 mg de silice fin pulverizat i mprtiat ntr-un litru de ap distilat prob etalon). Reziduul fix reprezint totalitatea substanelor minerale i organice din ap. Determinarea acestei proprieti se face prin evaporarea la 105 C a apei dintr-o prob i se cntrete reziduul. Se exprim n mg/l. Reacia apei este dat de raportul cantitativ dintre ionii de hidrogen (H) i axidril (OH) aflai n ap la un moment dat. Pentru apa pur concentraiile celor dou grupe de ioni sunt egale. Predominarea ionilor de hidrogen determin caracterul acid al apei, iar predominarea ionilor de oxidril determin caracterul bazic al apei. Reacia apei se determin prin indicele pH. Valorile extreme ale acestei scri sunt valorile pH ului atinse de soluiile acide tari (valoarea pH = 0,0) sau ale soluiilor bazice tari (valoarea pH = 14,0).

Creterea reaciei acide sau bazice a apei reprezint o scdere a pH ului de la valoarea 7, respectiv o cretere a pH-ului peste valoarea 7. Creterea reaciei acide a apei (pH < 7) se datoreaz prezenei n ap a bioxidului de carbon liber, a acizilor minerali i a srurilor de acizi tari cu baze slabe, iar creterea reaciei alcaline se datoreaz prezenei n ap a ionilor de bicarbonat i fosfat. Limitele excepionale ale pH-ului fiind 6,6 9,0. Duritatea apei este dat de prezena n compoziia sa a srurilor de calciu i magneziu sub form de carbonai , bicarbonai, cloruri, fosfai, sulfai. Duritatea poate fi temporar, dat de carbonaii i bicarbonaii de calciu i magneziu i care poate fi eliminat prin fierbere. Duritatea temporar i cea permanent prin nsumare dau duritatea total. Duritatea se exprim n grade (un grad reprezentnd 10 mg de oxid de calciu sau magneziu la un litru de ap). Din punct de vedere al duritii totale, apele naturale se clasific n ape moi (1-8 grade); ape semidure (8-12 grade); ape dure(12-30 grade); ape foarte dure (peste 30 grade). Duritatea apei nu are o influen prea bine cunoscut asupra organismelor (oameni, animale, plante) dar influeneaz anumite procese tehnologice (n industria alimentar) sau instalaii (transportul prin conducte metalice i cazane de termoficare) prin depunerea srurilor pe pereii lor. Proprieti biologice Acestea se refer la igiena apei, mai precis la bacteriile care se gsesc n ap. Aceste bacterii pot proveni direct de la sursa de ap sau pe traseul de la surs la utilizator. Principalele categorii de bacterii sunt: bacteriile obinuite (banale) care nu au influene asupra organismelor; bacteriile saprofite, provenite din surse de poluare cu dejecii animale i indic prezena posibil a bacilului febrei tifoide; bacteriile patogene care duc la mbolnvirea organismelor animale; bacili coli, care nsoesc bacilul febrei tifoide i care dau indicaii asupra impurificrii apei cu ape de canalizare; cunoaterea valorilor admisibile a acestor proprieti este foarte

important, att n folosinele gospodreti i industriale, ct mai ales n acele folosine la care apa intr n reetarele unor produse alimentare.

3.1.3. Condiii de calitate, depozitare, transport

Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de canalizare. ele sunt mai simple la poluani industriali, dar foarte vaste i complicate n cazul canalizrii localitilor, deoarece trebuie s preia ape uzate fecaloid-menajere de la un foarte mare numr de surse - toate chiuvetele, WC-urile, cadele de du sau baie etc. Se mai adaug canalele ce preiau apele pluviale. Apele acestea trebuie apoi conduse la staia de epurare, de unde apoi de regul sunt restituite n emisar, de obicei un ru. n final vom vedea o serie de reglementri n domeniu, pentru a nelege mai bine problema epurrii apelor. Generaliti despre canalizri. La densiti foarte reduse de populaie nu e nevoie de latrine i canalizri, cmpurile i pdurile servind ca pentru orice animal drept loc de defecare i urinare. Asemenea condiii erau cndva peste tot pe glob, dar treptat s-au redus nct astzi se mai ntlnesc numai n zone montane sau deertice sau polare. n rest e nevoie de un sistem organizat. n zilele noastre n ri dezvoltate exist sisteme performante de canalizare i n mediul rural, n schimb n meri orae din lumea a treia fecalele sunt n continuare depuse pe strad, unde sunt splate de ploi, consumate de porci sau cini sau uscate de soare i transformate n praf. De exemplu n Mexico CIty o mare parte din praful din atmosfer este de fapt format din fecale umane uscate. Consecinele asupra sntii publice sunt pe msur de grave. n zone rurale cu climat nu foarte rece i nu prea umed se pot folosi cu succes sisteme de tancuri septice cu cmpuri de absorbie pe sol. Mai sigure dar mai scumpe sunt tancurile septice nchise, care se vidanjeaz periodic i se transport ntreg coninutul la o staie de epurare, sau se face sistem centralizat de canalizare ca n mediul urban. O soluie ieftin hibrid este combinaia ntre tanc septic care s rein numai componenta solid a apelor uzate fecaloid-menajere i canalizare centralizat dar care s colecteze i s duc la staia de epurare numai componenta lichid. Avantajele unui astfel de sistem sunt c tancul septic trebuie golit mult mai rar iar sistemul de canalizare se poate realiza cu evi de diametre mult mai mici i deci cu costuri reduse. Structura unei reele de canalizare. Exist diverse variante constructive, soluii tehnice, de design i de material folosit la canale. Majoritatea conductelor de canal sunt la noi din ciment sau azbociment, iar marile colectoare au structuri diverse, unele armate sau de metal, fiind adevrate tunele. Exist ns principii comune i variante larg folosite.

n mod tipic, n interiorul cldirilor sistemul ncepe cu sifoane la chiuvete, WC-uri, pisoare, cade de du sau baie, canale la nivelul podelei etc. Aceste converg gravitaional spre subsolul cldirii de unde trec n exterior spre racordul cu reeaua public de canalizare. Canalele pentru ape pluviale au deschideri spre strzi, curi i alte spaii. Ele sunt laterale n rigole sau orizontale, acoperite cu grtare. n interiorul puului se monteaz dispozitive care s mpiedice intrarea de gunoaie i eventual i emanarea de mirosuri, avnd astfel canal cu gleat sau cu gleat i sifon. Gleata reine corpurile solide i se golete periodic. Structura unei reele de canalizare este arborescent: canalele de racord converg n canale colectoare secundare ce se reunesc n colectoare principale, ce se termin sau ar trebui s se termine la staia de epurare. Reelele au i guri pentru vizitare, care s permit accesul pentru control i ntreinere.Canalele pot fi curate prin diverse tehnici: Splare cu presiune ridicat, curare cu drag cu lan sau cablu; curare cu vehicule speciale... Construcia sistemului de canalizare trebuie s asigure o perfect etaneitate, o net separare de reeaua de alimentare cu ap (cu care nu trebuie s vin n contact i n nici un caz s nu treac deasupra ei) ca s se evite orice posibil contaminare. Trebuie s fie cdere suficient, coturi nu prea strnse, adncime corespunztoare ca s nu apar iarna nghe i dimensionrile (diametre) adecvate ca s permit preluarea ntregului debit, s nu se ajung la blocaje i refulri la exterior pe strzi sau i mai ru n interiorul cldirilor. Norme juridice care reglementeaza regimul deseurilor: Acte normative care sunt in concordanta cu standardele UNIUNII EUROPENE prin prevederile Directivelor corespunzatoare . O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului care transpune DC 85/337/CEE (modificata prin DC 97/11/CE); DC 90/313/CE; DPEC 2001/42/CE; DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE; DC91/689/CEE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE; DC75/439/CEE; DC91/157/CEE; RC 259/93; DC92/43/CEE; DC79/409/CEE; . Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 privind protectia atmosferei care transpune DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE; . Legea nr. 24/06.05.1994 (M. Of. Nr. 119/12.05.1994) pentru ratificarea Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5 3 iunie 1992 care transpune Decizia 2004/280/CE si DC 93/389/CEE modificata de DC 99/296/CEE; . Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997 (M.Of. nr. 140/03.07.1997) pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei care transpune Directiva Parlamentului European si Consiliului 2002/49/CE referitoare la evaluarea si gospodarirea zgomotului in mediu;

. Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase care transpune DC67/548/EEC, D88/379/EEC, R793/93; . Legea nr. 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 200/2000 care transpune prevederile Directivei Consiliului 67/548/CEE privind clasificarea, etichetrea si ambalarea substantelor periculoase si ale Directivei 1999/45/CE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor periculoase; . Legea nr. 426/2001 de aprobare a Ordonantei nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile ulterioare, care transpune DC 75/442/CEE(amendata de DC91/156/CEE); DC 96/59/CE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE; . H.G. nr.1159/2003 (MO 715/14.10.2003) pentru modificarea H.G. nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate care transpune DC 75/439/CEE (amendata de DC87/101/CEE si de DC 91/692/CEE); . Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu Catalogul European al Deseurilor care transpune Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilor; . H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje care transpune in legislatia nationala Directiva Parlamentului si Consiliului nr. 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (JOCE) nr. L 365/1994, amendata prin Directiva Parlamentului si Consiliului 2004/12/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (JOCE) nr. L 047/2004, Decizia Comisiei Europene 97/129/CE privind sistemul de identificare si marcare a materialelor de ambalaj, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (JOCE) nr. L 050/1997, Decizia Comisiei Europene 2005/270/CE privind formatul referitor la sistemul de baze de date, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (JOCE) nr. L 086/2005; . H.G. nr. 124/30.01.2003 (MO nr. 109 din 20.02.2003) modificata prin H.G. nr. 734/2006 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest care transpune Directiva Consiliului 87/217/CEE din 19 martie 1987 cu privire la prevenirea si reducerea poluarii mediului cauzate de azbest; . H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor care transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor; . H.G. nr. 448 din 19 mai 2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice care transpune Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor 4Europene (JOCE) nr. L037 din 13 februarie 2003 si Directiva nr. 2003/108/EC de modificare a Directivei nr. 2002/96/EC privind deseurile de

echipamente electrice si electronice, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L345 din 31 decembrie 2003; . H.G. nr. 321/14.04.2005 (MO nr. 27.04.2005) privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental care transpune Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea si managementul zgomotului in mediul inconjurator - Declaratia Comisiei formulata in cadrul Comitetului de Conciliere privind evaluarea si managementul zgomotului; . H.G. nr. 352 /21.04.2005 (M.Of. nr. 398 /11.05.2005) pentru modificarea H.G. nr. 188/28.02.2002 (M. Of. Nr. 187/20.03.2002) privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate care transpune Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata de Directiva 98/15/CE. Incalcarea prevederilor legislatiei de mai sus atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz. . ANEXA3 - NORMATIV privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali, NTPA-001/2002 Guvernul Romaniei Normativ din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali, NTPA-001/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 187 din 20 martie 2002 III. Restrictii privind evacuarea apelor uzate Art. 5. (1) Apele uzate care se evacueaza in receptorii naturali nu trebuie sa contina: a) substante poluante cu grad ridicat de toxicitate, precum si acele substante a caror interdictie a fost stabilita prin studii de specialitate; b) materii in suspensie peste limita admisa, care ar putea produce depuneri in albiile minore ale cursurilor de apa sau in cuvetele lacurilor; c) substante care pot conduce la cresterea turbiditatii, formarea spumei sau la schimbarea proprietatilor organoleptice ale receptorilor fata de starea naturala a acestora. (2) Apele uzate provenind de la spitale de boli infectioase, sanatorii TBC, institutii de pregatire a preparatelor biologice - seruri si vaccinuri -, alte institutii medicale curative sau profilactice, de la unitati zootehnice si abatoare nu pot fi descarcate in receptori fara a fi fost supuse in prealabil

dezinfectiei specifice. in aceasta situatie se aplica prevederile art. 6 din anexa nr. 2 la hotarare NTPA-002/2002. Art. 6. Descarcarea apelor uzate epurate in reteaua de canale de desecare, de irigatii ori pe terenuri agricole se va face numai in conditiile realizarii unei epurari corespunzatoare si numai cu avizul administratorului/detinatorului acestora, astfel: 1. cand apa din canale se foloseste la irigarea culturilor agricole, limitele indicatorilor de calitate se coreleaza si cu standardul privind calitatea apei pentru irigarea culturilor agricole, STAS 9450/83; 2. cand apa uzata se descarca intr-un canal de desecare ce debuseaza intr-un receptor natural, limitele indicatorilor de calitate vor fi cei corespunzatori prezentului normativ.

Industria: 1. instalatiile care intra sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii - 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Polunatilor Emisi (EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa; 2. unitatile care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante

prioritare peste limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii; 3. alte unitati care evacueaza in resursele de apa si care nu se conformeaza

legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa;

Cuprul (numit si arama) este un element din tabelul periodic avand simbolul Cu si numarul atomic 29. (Wikipedia)Denumirea latina ,,aes Cyprium" inseamna metal din Cipru ; numele aes reprezinta atat cuprul, cat si bronzul (aliajul cupru-cositor) si apoi chiar alama (aliajul cupru-

zinc). O lamurire este insa necesara. In mica introducere, de la metelele cunoscute in lumea antica, sunt mentionate 7 metale, intre care nu este cuprins zincul. Si totusi au fost gasite obiectele, care la analiza chimica arata neandoios prezenta zincului. Dar zincul nu era cunoscut ca metal izolat, independent, iar faptul ca el apare totusi in unele obiecte antice de alama se explica intr-un singur fel. La prelucrarea minereurilor de cupru pentru extragerea metalului se amesteca si minereuri de zinc si astfel rezulta direct aliajul cupru-zinc, adica alama. Se facea prin alinierea cuprului cu cositorul, care, de altfel, nici nu se gasea in regiunea Mediteranei si era adus la incaput din Extremul Orient, iar mai tarziu, de catre fenicieni, din Insulele Britanice. Cuprul este un metal de culoare roscata, foarte bun conducator de electricitate si caldura. Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest metal datand din 8700 i.Hr. A fost unul din primele metale folosite, deoarece cantitati mici din el apar in unele locuri in stare libera. Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau criscolul (ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros) si malachitul si azuritul (ambele forme ale carbonatului basic de cupru). Metoda folosita pentru extractia de cupru depinde natura minereului. Daca cuprul se gaseste in stare libera, el poate fi separat prin sfaramarea minereului in bucati mici si amestecarea sa cu apa. Cuprul, fiind relativ greu, se depune pe fund. Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz si apa, a materialelor pentru acoperisuri, a ustensilelor si a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducator de caldura, se utilizeaza la boilere si alte dispozitive ce implica transferul de caldura, sau folie de cupru (simplu strat) sau doua (dublu strat) se floseste ca PCB. Originea numelui: din cuvantul latinesc cyprium (dupa insula Cipru). Denumirea caracteristicii Unitatea Valori de masura: Cupru recopt si Cupru ecruisat Densitatea kg/m3 8950 Temperatura de topire oC 1083 Rezistenta la rupere Rm N/mm2 200.250 400.490 Alungirea procentuala dupa rupere A % 50.30 4.2 Duritatea Brinell HB 40.50 80.120 Modulul de elasticitate E N/mm2 122000 126000 Rezistivitatea electrica la 20 oC m 17,241109 17,7109 Coeficientul de temperatura al rezistivitati K1 3,39103 Conductivitatea termica la 20 oC W/mK 3,9398 Coeficientul de dilatare liniara K1 1,77106

Temperatura de recoacere de recristalizare oC 400.700 Influenta impuritatilor asupra conductibilitatii cuprului pur Principalele caracteristici ale unor alame Aliajul Caracteristica Unitatea de masura CuZn10 . CuZn20 CuZn 30 CuZn39Pb2 Densitatea kg/m3 8800 . 8670 8530 8440 Rezistenta la rupere Rm - in stare recoapta - in stare ecruisata N/mm2 250.300 ; 350.700 ; 250.300 ; 500.680 ;370.450 ; 510.630 Alungirea la rupere A - in stare recoapta - in stare ecruisata N/mm2 48.35 ; 25.3 ; 40.60 ; 10.5 ; 25 ;5 Starea naturala a cuprului In natura cuprul se gaseste in stare pura sau sub forma de combinatii iu diferite minerale.Cuprul nativ s-a format in decursul diferitelor procese biologice , prin reducerea combinatiilor lor din natura .Cele mai impotante minerale sunt: . Calcozina Cu2S : contine 79,8% cupru si se intalneste sub forma de mase compacte formate din cristale prismatice bipiramidale ,cenusii-negre cu densitatea 5,7g/cm3 si duritatea 2-3 in scara Mosh; . Calcopirita CuFeS2 : contine 34,75% cupru si se gaseste in cristale tetraedrice , galbene ,de densitate 4,2g/cm3 si duritate 3-4 in scara Mosh; . Bornitul 3Cu2SFeS2FeS : contine 63,3% Cu si se afla sub mase compacte de culoare rosiearamie, fragile , cu densitatetea de 5g/cm3 si duritatea 3 in scara Mosh;

. Covelina CuS : contine 66,5% Cu si se intalneste sub forma de lame mici si colorate in indigoalbastru, cu duritatea 1,5-2 in scara Mosh ; . Cupritul Cu2O : contine 88,8% Cu si se afla sub cristale rosii-cenusii;de denistate 5,856,16g/cm3 si duritatea de 3,5-5 in scara Mosh; Cuprul se mai gaseste si in alte minerale precum : melaconitul (CuO);malachitul (Cu2CO3(OH)2); azuritul si crisocolul.In natura in general combinatiile cuprului se gasesc in minereuri alturi de combinatiile altor metale formand minereuri poliatomice.[4] Obtinerea cuprului Minereurile (sulfuroase) de metale neferoase contin de obicei 2-4% rareori peste 7% Cu. De aceea, inainte de a proceda la obtinerea propriu-zisa a metalului, este necesara o concetrare. Aceasta consta intr-o prajire partiala, cu aer insuficient. Cuprul are o afinitate mult mai mare pentru sulf decat fierul, in schimb, se oxideaza mai greu decat acesta. De aceea, in timpul prajirii partiale, pirita (FeS2) se transforma in parte in FeS, in parte se oxideaza pana la FeO si Fe2 O3, care se combina cu nisipul de cuart adaugat anume, dand silicat de fier, usor fuzibil, care trece in zgura. In partea de jos a cuptorului se aduna astfel o mata cuproasa, topita, compusa in cea mai mare parte din Cu2S si FeS, cu un continut de 30-45% Cu. Mata cuproasa este apoi prelucrata intr-un convertizor captusit cu caramizi de silice sau mai bine din magnezita. Aerul se introduce prin deschideri larerale. In convertizor, sulfura feroasa se oxideaza in oxid de fier, care se combina cu nisipul adaugat, dand silicati ce se aduna in partea superioara, in stare topita. O parte din sulfura cuproasa trece in oxid cupros, care reactioneaza cu restul de sulfura:

Metalul topit se aduna in partea inferioara a convertizorului. Stratul de mata, dintre stratul de metal si cel de zgura, se micsoreaza in timpul procesului si dispare la sfarsit. Gazele degajate din convertizor, cu 10-14% SO2, se folosesc pentru fabricarea acidului sulfuric. Cuprul brut obtinut(94-97%) mai contine: fier, plumb, zinc, stibiu, aur si argint, precum si cantitati mici de sulf si arsen, ce nu s-au volatizat in convertizor. Indepartarea acestora se face fie printr-o noua topire in cuptoare cu flacara, obtinandu-se un cupru rafinatde 99,5-99,8%, fie prin electroliza, catre duce la un cupru electrolitic, de peste 99,9%. Metalurgia pe cale umeda a cuprului pentru minereurile care, nici prin operatii de floatatie, nu pot fi aduse la o concentratie suficienta pentru formarea matei cuproase se aplica o prelucarea pe cale umeda. In acest scop se extrage minereul cu un lichid care transforma cuprul intr-o combinatie solubila, iar apoi cuprul este precipitat din solutie ca metal sau sub forma de

componenta principala din minetreu: apa, solutie de amoniac, de cianura sau mai frecvent, acid sulfuric diluat, eventual cu un mic adaos de sulfat feric pentru realizarea unei actiuni oxidante. Precipitarea cuprului metalic din aceste solutii acide se face de obiceiprin deslocuire cu span de fier (cimentare) sau pe cale electrolitica. Proprietatile fizice si chimice ale cuprului In stare compacta ,cuprul este un metal de culoare rosie-aramie, cu stalucire metalica vie si cu structura cristlina cubica,de duritate 2,5-3 in scara Mosh si densitate 8,96g/cm3. Se cunosc un numar mare de aliaje pe care le formeaza Cu cu elementele: Zn,Sn,Al,Ni, Be,Fe,Mg,Ag,Au,Si,etc.. Aliajele cu zincul poarta denumirea de alame , cele cu staniul de bronzuri,cele cu nichelul de nicheline, cu Al si Zn dewarada. Cuprul e un metal cu activitate chimica redusa.Cu toate acestea el se combina cu oxigwenul,sulful,haogenii,sau cu alte elemente si reactioneaza cu acidul azotic,sulfuric (conc.), sulfhidric, Cu NaCl,NaCN, cu sulfati sau azotati alcalini. In aer umed, cuprul se acopera cu o pelicula protectoare de cupru metalic si oxid de cupru monovalent dupa ecuatiile: 2Cu + O2 + 2H2O = 2Cu(OH)2 | Cu(OH)2 + Cu = Cu2O + H2O Solutiile concentrate ale hidracizilor reactioneaza cu pulberea de cupru la cald ,in prezenta aerului sau a oxigenului : 2Cu + 4HCl + O2 = 2CuCl2 + 2 H2O Cuprul reactioneaza cu hidrogenul sulfurat in prezenta sulfuri de carbon cu formare de sulfura de cupru si metan : 8Cu + H2S + CS2 = 4Cu2S + CH4 Cuprul nu se combina direct cu azotul dar prin actiunea amoniacului asupra Cu incazit la rosu rezulta nitrura de Cu3N.La temperatura obisnuita Cu reduce dioxidul de azot conform ecuatie: 2Cu + NO2 = Cu2O + NO. Cu metalic se dizolva in HNO3, in H2SO4 conc. la cald , in solutiile cianurilor alcaline sau in solutiile sarurilor de amoniu sau de fier trivalent: 3Cu + 8HNO3 = 3Cu(NO3)2 + 2NO + 4H2O Cu + H2SO4 = CuSO4 + SO2 + 2H2O 2Cu + 4KCN + H2O + 1/2O2 = 2K[Cu(CN)2] + 2KOH

Cu + 4NH4OH + 1/2O2 =[Cu(NH3)4](OH)2 + 3H2O Cu + Fe2(SO4)3 = Cu SO4 + 2FeSO4 Cuprul are o impotanta deosebita din punct de vedere biologic si este probabil catalizatorul oxidarilor intracelulare Norme admise Clasificarea apelor dupa utilizari Luandu-se in considerare toate utilizarile , clasificarea apelor de suprafata se face in mai multe categorii : - categoria I - ape care servesc in mod organizat la alimentarea cu apa a populatiei, ape care sunt utilizate in industria alimentara care necesita apa potabila , sau ape care servesc ca locuri de imbaiere si stranduri organizate; - categoria II - ape care servesc pentru salubrizarea localitatilor, ape utilizate pentru sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement, odihna, recreere , reconfortarea organismului uman ; - categoria III - ape utilizate pentru nevoi industriale, altele decat cele alimentare aratate mai sus, sau folosite in agricultura pentru irigatii . Pentru fiecare din aceste categorii sunt stabilite o serie de norme pe care apa trebuie sa le indeplineasca la locul de utilizare .Bineinteles ca aceste norme sunt cu atat mai pretentioase cu cat categoria de utilizare este mai mica . Conform STAS 4706-88, pentru fiecare din categorii se dau indicatori de calitate fizici, chimici, microbiologici si de eutrofizare, care trebuie indepliniti de apele de suprafata, in functie de categoria de calitate si valori pentru apa de mare. La noi in tara, din circa 19750 km de ape curgatoare (rauri si fluviul Dunarea), 7150 km corespund din punct de vedere calitativ categoriei I de calitate, 6580 km categoriei II, 2700 km categoriei III, restul de 3620 km sunt considerati ca degradati, necorespunzand nici uneia din cele trei categorii de calitate,. Epurarea apelor uzate este o disciplina tehnica, in care se intalnesc stiintele ingineresti, fizica, chimia si biologia. Exista o bogata literatura de specialitate legata de operarea statiilor de epurare. Sunt insa si reglementari legale si tehnice detaliate. Principalul act normativ specific este Hotararea Guvernului nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 187 din 20 martie 2002, din care reproducem in extras o serie de prevederi importante: Hotararea Guvernului nr. 188 / 2002

pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate - EXTRASArt. 1. - Se aproba Normele tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti, NTPA-011, prevazute in anexa nr. 1. Art. 2. - Se aproba Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, NTPA-002/2002, prevazut in anexa nr. 2. Art. 3. - Se aproba Normativul privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali, NTPA-001/2002, prevazut in anexa nr. 3. Valori limita de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti evacuate in receptori naturali Se aplica tuturor categoriilor de efluenti proveniti sau nu din statii de epurare. 1) Prin primirea apelor uzate temperatura receptorului natural nu va depasi 350C. (indicator fizic) 2) Valorile de 20 mg O2/l pentru CBO5 si 70 mg O2/l pentru CCO(Cr) se aplica in cazul statiilor de epurare existente sau in curs de realizare. Pentru statiile de epurare noi, extinderi sau retehnologizari, preconizate sa fie proiectate dupa intrarea in vigoare a prezentei hotarari, se vor aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg O2/l pentru CBO5 si 125 mg O2/l pentru CCO(Cr). 3) Suma ionilor metalelor grele nu trebuie sa depaseasca concentratia de 2 mg/dm3, valorile individuale fiind cele prevazute in tabel. in situatia in care resursa de apa/sursa de alimentare cu apa contine zinc in concentratie mai mare decat 0,5 mg/dm3, aceasta valoare se va accepta si la evacuarea apelor uzate in resursa de apa, dar nu mai mult de 5 mg/dm3. 4) Metoda de analiza va fi cea corespunzatoare standardului in vigoare.