Sunteți pe pagina 1din 6

Autismul - Studiu de caz

Written by

NUMELE SI PRENUMELE COPILULUI: G. M. DATA NASTERII: 8 -03- 2005 ADRESA: mun. Rosiori ! "! !# $u !%u& T!&!orm'n T'%': (. M'm': I. (r'%i: o sor' m'i m'r! DIAGNOSTIC: Tu&)ur'r! *!r+',i+' ! !,+o&%'r!- Au%ismTu&)ur'r! ! '.!/%. ANAMNE0A: M'm' .!%i%!i m-' /on%'/%'% %!&!.oni/ in '*ri&i! 2010# in%!r!s'n u-s! ! *ro2r'm!&! ! %!r'*i! '&! A.C.A.A.T.# o/',i! /u /'r! si-' !3*rim'% orin%' ! ' ' u/! /o*i&u& &' %!r'*i! in ,iu' ! $oi ' .i!/'r!i s'*%'m'ni.
Din datele relatate de mama si diagnosticul medical am constatat urmatoarele cu privire la copil: a fost o sarcina fara probleme, un copil dorit. S-a nascut normal, cam cu 10 zile depasire de termen, cu o greutate de 4, 00 !g si "# cm. $ fost suspectata de paralizie de val palatin si trimisa la spitalul %&rigore $le'andrescu(, unde s-a dovedit ca de fapt era o mica malformatie congenitala, care in trei zile de la nastere a disparut si a putut sa se )raneasca normal la san. *u toate ca se dezvolta normal din punct fizic, a continuat sa fie un copil agitat si plangacios, dar foarte curios si foarte atasat de mama. +a varsta de 1 an si , luni pronunta cuvintele %ma-ma( si %apa(, apoi dupa o luna a pierdut aceste cuvinte si aliniatul -ucariilor si televizorul au devenit ocupatia preferata. .lutura mainile si alerga foarte mult, nu raspundea la c)emarea pe nume si nu se -uca cu sora ei mai mare. /ama a consultat intai medicul pediatru, care i-a recomandat un neuropsi)iatru din 0osiori de 1ede. 2entru ca in urma tratamentului prescris de neuropsi)iatru mama nu a sesizat nici un progres, au )otarat s-o duca la (Spitalul *linic de 2si)iatrie Dr. $le'andru 3bregia(, unde a fost diagnosticata cu retard mintal usor. Dupa tratamentul medicamentos prescris, a inceput sa doarma mult mai bine, aproape toate noptile integral. 4n -urul varstei de # ani parintii au consultat un alt medic din 5ucuresti, care a pus diagnosticul de %autism lig)ts( si le-a recomandat terapia $5$. 3 perioada mama a facut terapie singura, asa cum a inteles citind despre terapia $5$. +a varsta de ani si 6 luni au mers la o clinica de la 7argu-/ures, unde au primit un tratament medicamentos pe care fetita il urmeaza si in prezent. +a ani si 11 luni a inceput sa mearga singura la olita, pentru pipi. $ facut terapie la domiciliu, mama sesizand progresele, dar din lipsa banilor s-a renuntat la terapie. /ama a continuat terapia singura si a apelat la un cabinet scolar 8o data pe saptamana9 si la *entrul de 0ecuperare din $le'andria 8de doua ori pe saptamana9. S*:07$ *$0$*7;04<$0; $ /3D:+:4 D; /$=4.;S7$0; $ S4=D03/:+:4 $:74S7 8la inceputul terapiei9 2rogramul de terapie a inceput la $.*.$.$.7. pe > mai #010. $ fost intai o perioada de preterapie si evaluare a fetitei din care au rezultat 8in rezumat9 urmatoarele- conform fisei de

dezvoltare 2ortage: .etita este dezvoltata normal din punct de vedere fizic. ?3*: - este atrasa de -ucarii, dar timp foarte scurt, apoi le arunca@ - ii place -ocul de puzzle@ - ii plac -ucariile senzoriale@ - nu participa singura la -oc@ - nu participa la -ocuri de grup@ - ii place -ocul social cu cantece si miscari, ii place muzica. +4/5$?:+ si posibilitatile de articulare: - nu se constata anomalii buco-linguo-faciale@ - e'ista limba-ul perceptiv, iar limba-ul e'presiv consta in cateva onomatopee si cuvintele: apa, papa, popa, tata@ - incearca sa imite verbal, la cerere sau spontan@ - raspunde, dar nu intotdeauna, la solicitari simple@ - nu raspunde la D$ sau =:@ - arata, dar nu intotdeauna, obiectele familiare cand sunt numite si nu le da la cerere. *3&=4741: - realizeaza constructii simple@ - introduce piese in planseta cu orificii@ - coloreaza cu creionul in interiorul conturului depasind conturul destul de des@ - asociaza obiecte asemanatoare@ - suprapune cuburi@ - indica partile corpului@ - se arata pe ea in oglinda. S3*4$+4<$0;: - nu stabileste contact vizual@ - solicita a-utor in anumite situatii@ - accepta greu despartirea de mama 8plange cand o lasa la terapie, se agita9, dar asezata la masa de lucru si incepand cu un program atragator pentru ea, de e'emplu- puzzle, se concentreaza si participa activ la activitate@ - plange, se agita si cauta sa e'ploreze impre-urimile@ - accesele de plans sunt dese, cu durata variabila@ - accepta copiii in prea-ma ei, dar nu interactioneaza cu ei@ - nu imita spontan adultii si copiii@ - la cerere, imita cu intarziere@ - nu raspunde intotdeauna la solicitari@ - reactioneaza bine la recompense materiale si verbale. 4=D;2;=D;=7$- $:73S;0140;: - participa pasiv la imbracatAdezbracat@ - si-a insusit programul de toaleta, dar nu in totalitate@ - se sterge cu prosopul@ - foloseste tacamurile.

/3704*47$7;: - motricitatea grosiera, relativ bine dezvoltata@ - este curioasa si interesata de e'ercitiile de motricitate fina. ;'aminarea a fost dificilaB metoda de baza utilizata a fost observarea 8inregistrandu-se dezvoltarea motrica, cunoasterea partilor corpului, recunoasterea formelor, culorilor, cifrelor, orientarea spatiala, temporala, notiuni, raspunsuri la comenzi9@ inregistrarea comportamentului sa facut in timp si locuri diferite. Debutul sedintelor a fost dificil, /oni nu a colaborat bine, a fost necesara prezenta mamei si a unui coterapeut. $m avut gri-a sa pornesc de la lucruri foarte cunoscute de copil si foarte indragite. $u fost necesare recompensele materiale, m-am folosit si de curiozitatea fetitei, de interesul acesteia de a cunoaste, dar cu pasi foarte mici, captandu-i atentia, increderea de a coopera, de a se manifesta verbal si non-verbal in prezenta mea. 204=*4244+; S4 354;*741;+; 203&0$/:+:4 D; 7;0$24; - Stabilirea progresiva a contactelor sociale. - $plicarea metodei 7;$*C 8atitudini comportamentale si program de invatare independenta fata de adult9 prin care copilul este invatat principalele deprinderi de lucru, pe care si le insuseste ca pe o c)estiune de rutina. - 4n terapie, regulile sa fie foarte fle'ibile in functie de conte'te particulare. - .olosirea metodelor directe de formare a deprinderilor de conversatie. - 1erificarea permanenta a ceea ce intelege copilul din ce i se cere sa lucreze. - Dezvoltarea limba-ului in maniera functionala si comunicativa in conte't tinand cont de cele cinci dimensiuni ale programului 7;$*C 8vocabular, conte't, forma, functie semantica, functia de comunicare9. - 4ncura-area gandirii si fle'ibilitatii in comportament. - /onitorizarea si managementul comportamentului. 2rincipiul de baza in terapie a fost: a construi pornind de la ce poate copilul folosind c)iar si stereotipurile si preferintele. $m urmarit reducerea, pe cat posibil, a a-utorului acordat copilului 8promptul9@ stimularea si recompensarea initiativelor ce vin din partea acestuia. 2rogramul educational stabilit urmareste obiective pentru aria de dezvoltare cognitiv-verbala. 3biectivul fundamental al terapiei: formarea si dezvoltarea abilitatilor de comunicare. $l doilea obiectiv: formarea unei reprezentari generale despre lume si mediul in care ea se desfasoara, formarea motivatiei, dezvoltarea capacitatii de a intelege ca te poti face inteles, dobandirea unei e'periente in legatura cu ceea ce este la un moment dat semnificativ. 2rogramul educational terapeutic a fost alcatuit in conformitate cu aceste obiective, in vederea actionarii pe diferite laturi: limba-, memorie, atentie, gandire, afectivitate. $m urmarit initial trezirea interesului si crearea unui tonus pozitiv. 4n activitate am antrenat toti analizatorii. 2entru memorarea, intelegerea, compararea notiunilor, folosirea propozitiilor si orientarea spatiala si temporala am folosit mult material intuitiv si demonstratia. 203&0$/ D; 7;0$24; $m vazut-o prima data pe /oni la data de > mai #010. $m asezat-o la masa de lucru insotita de mama ei, primele # sedinte.

+a inceputul programului de terapie, plangea, se agita cand se aseaza la masa de lucru. Sa lucrat cu terapeut si coterapeut. $m urmarit dezvoltarea tuturor palierelor deficitare ale copilului, programe de -oc, comunicare si limba-, autoservire si motricitate, dar se adreseaza nivelului de varsta # ani si -umatate. /oni a participat, la inceput, la cate o sedinta de terapie pe saptamana, apoi la cate doua sedinte pe saptamana. *ontactul vizual a fost una din prioritati, toate sarcinile trebuind sa aiba raspunsul insotit de contact vizual. 2rogramele initiale vizau dezvoltarea imitatiei din mai multe puncte de vedere: imitatie motorie, imitatie orala, imitatie verbala. :n aspect foarte important al programelor de terapie este dezvoltarea limba-ului receptiv si, ulterior, e'presiv: recunoasterea obiectelor si indicarea lor 8receptiv obiecte9, recunoasterea si indicarea partilor corpului sau raspunsul la o serie de instructiuni verbale, fara suport gestual. 4nvatarea abilitatilor de -oc s-a inceput cu inele de pus pe gatul ratei, constructii simple, imbinari, incastru si puzzle 8toate cu prompt la inceput9, iar alaturi de acestea, e'ercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine dar si de potrivire de obiecte si imagini, asocieri. .iecare dintre aceste programe cu care a demarat planul de terapie initial a urmat un traseu propriu in functie de abilitatile copilului de a invata. 4nceputul a fost dificil si partea cu cele mai multe probleme a fost la inceputul terapiei, cand copilul nu dorea sa raspunda solicitarilor. $m imbinat activitatile cunoscute si placute cu cele noi si nedorite si am pus la punct un sistem de recompense. 4mitatia motorie a fost un program care i-a placut si in care a invatat relativ repede sa imite adultul in activitati simple cum ar fi: batutul din palme, morisca, ridicatul mainilor, tropaitul picioarelor. 4mitatia motorie s-a imbunatatit substantial. +a fel s-a intamplat si cu instructiile fara suport gestual. De cand a inceput terapia, un loc central i-a revenit -ocului, caruia i-au servit mai multe programe: cuburi, inele, puzzle, -oc independent, -oc simbolic, -ocul cu mingea, -ocul cu mama 8o parte speciala de program in care fetita avea de facut -ocuri ,,de feteDDcu mama si sora ei, de la cele mai simple scenarii si pana la cele mai complicate9. Dupa ce a invatat sa arate obiectele denumite de adult, si odata cu dezvoltarea limba-ului verbal, cerererile de-a aveau raspuns verbal si fetita a inceput sa raspunda la intrebarea E*e e astaF(. +imba-ul e'presiv se referea nu doar la obiectele din -ur, ci si la actiuni. 2rogramul de potrivire a trecut de asemenea prin mai multe faze: potrivire de obiecte identice D, potrivire de imagini identice #D, potrivire imagine la obiect si obiect la imagine #D la D si invers, s-a reluat acest lant cu obiecte si imagini similare diferite prin cate o insusire, apoi #, apoi , urmatorul pas a fost asocierea dupa functionalitate a obiectelor 8creionulG)artia, farfuriaGlingura, periutaGpasta, etc9. :rmatorul pas a fost sortarea mai multor obiecte de acelasi fel, intelegerea conceptului de Ela fel( si Ediferit( in e'ercitii multiple implicand diferite categorii de obiecte. Dupa parcurgerea tuturor acestor etape, dar si in urma dezvoltarii limba-ului verbal si a ac)izitiilor cognitive s-au invatat categoriile de obiecte- apartenenta la categorii, si denumirea acestora. 2entru comunicare si limba- verbal s-au parcurs o serie de programe incepand cu cel de imitare orala, de e'ercitii de gimnastica faciala si respiratie, continuand cu multe e'ercitii de promovare a limba-ului si tentatii de comunicare 8cantece, poezii si onomatopee9 continuand cu imitarea

verbala. 2entru tentatii de comunicare si promovarea limba-ului s-au folosit nenumarate cantece si poezii din care /oni era provocata sa spuna o e'presie, un cuvant, pe o anumita tonalitate. 4mitarea verbala 8verbalizarea la cerere dupa model9 a demarat greu, s-a lucrat pentru invatarea fetitei sa raspunda la comanda ,,spune( care era insotita de diverse sunete si cuvinte care ii erau cunoscute. Da A =uB s-au invatat intai in imitare motorie, apoi in imitare verbala, urmatorul pas fiind invatarea in situatii concrete. :n alt obiectiv important a fost sa faca alegerea obiectului pe care si-l doreste 8 din # sau mai multe obiecte prezentate9, sa raspunda cu numele obiectului, sa raspunda la intrebarea ,,ce vreiFDD. $ urmat un program in care a invatat sa raspunda la intrebari sociale. *rescand volumul limba-ului, copilul a inceput sa capete incredere mai multa in ceea ce spune, in faptul ca este auzit si inteles, si comunicarea a facut din nou un salt calitativ. 2entru colorat si desen, obiectivele au fost: apucarea creionului si folosirea lui cat mai corecta in raport cu varsta copilului, coloratul in contur, desenarea imitativa a unor semne: linia verticala, orizontala@ semnul plus@ cercul@ semnul egal@ litera 1@ diagonala unui patrat@ pomul@ fata@ forme simple independent, fara imitatie. .unctionalitatea obiectelor: E*e faci cu pa)arulF(- E5eau(, E*e faci cu creionulF(- EScriu(, E*e faci cu foarfecaF(- E7ai(, E*e faci pe scaunF(- EStau(, E*e faci cu oc)iiF(- E1ad(, E*e faci cu picioareleF(- E/erg(, E*e faci cu nasulF(- E/iros(, E*e faci cu urec)ileF( BE$ud(, E*e faci cu guraF(- E/anancA vorbesc(, E*e faci cu mainileF(- E/a -oc.( 2rogramele de terapie au curs unele din altele, fetita a-ungand sa invete receptiv si e'presiv cifrele, culorile, figurile geometrice, literele. $ invatat actiuni, sa raspunda la intrebari ca: ,,*e faciF(, E*e face HF(, apoi, E*ine esteF(, E*ine vineF(, E:ndeF(, E*e vreiF(, E*um te c)eamaF(, E*um o c)eama pe sora taF(, pozitii spatiale- pe, sub, langa, in, deasupra, sus, -os-, marimi. +a folosirea pronumelui sunt inca dificultati. .iecare program se face pana este insusit si fetita reuseste sa generalizeze raspunsul cu alte persoane, in alte conditii decat la masa de lucru, sd-uri e'primate in moduri diferite, efectiv in viata de zi cu zi. 2rogramul de toaleta a fost inceput devreme de catre mama si mai continua pentru consolidarea deprinderilor invatate. *omportamentul de protest a luat forme diferite: plans, tipat, refuzul de a se aseza la masa de lucru, refuzul de a coopera, imbratisarea persoanei care traseaza sarcina pentru a evita e'ecutarea acesteia. .etita este inscrisa intr-o grupa de gradinita la o scoala speciala. ;ste un copil afectuos, curios si sociabil- atat cat poate ea sa socializeze. *oopereaza la activitati, raspunde la intrebari, nu se -oaca activ cu ceilalti copii. 2rogramul de terapie s-a confruntat intr-un an de zile cu perioade de protest generalizat fiind pusi in situatia de a sc)imba strategiile, programele, materialele. 0ecompensele utilizate au fost la inceput alimentare, apoi materiale si sociale. 2rogresele facute de /oni sunt mari pentru noi si foarte mari comparandu-le cu cele ale copiilor care au iesit din program. 0ezultatele ar fi fost foarte bune daca /oni ar fi beneficiat de programul riguros al unui centru de zi. $utostimularile mai e'ista, mai ales cand e singura. 2rotestul este si el prezent, dar prin fermitate

si nelasandu-ne santa-ati emotional, reusim sa obtinem realizarea sarcinilor propuse. 5ibliografie : - E7erapia tulburarilor de limba-(, *ornelia Stanica, ;caterina 1rasmas, ;ditura Didactica si 2edagogica, 1II> - ESemiologia disle'ieiB disgrafiei si terapia ei(, 1eronica 5ilbie, ;ditura2im, #010 - EDefectologie si logopedie(, /onica Delicia $vramescu, ;ditura .undatiei 0omania de /aine, #00, - E+imba- si intelect(, *onstantin 2aunescu, ;ditura Stiintifica, 1I> - E;ducatia copilului prescolar(, ;caterina 1rasmas, ;ditura 2ro Cumanitate, 1III - E7erapia a'ata pe comportamentele verbale(, /ary +ync) 5arbera, 7racy 0asmussen, ;ditura .or Jou, #00I - E*onduita verbal a scolarilor mici(, ;mil 1erza, ;ditura Didactica si 2edagogica, 1I> - ESa invatam cuK placere, .ise de e'ercitii logopedice in comunitatea orala si scrisa(, ;caterina 1rasmas, 1iorica 3prea, $na Stoica, $driana Stancu, Sorina =iculescu, ;lena +iliana &albinasu, #00>

$:730 : 203.. 232;S*: /$04$=$ $sociatia *opiilor si $dultilor cu $utism 7eleorman 8$.*.$.$.79 $le'andria, 0omania ;-mail: acaateleormanLya)oo.com