Sunteți pe pagina 1din 37

A

rhitectura

L O
ocuire

ras

Semestrul 2 - 2009-2010

Cursul cuprinde: 28 ore curs, 14 ore lucrari practice, conferinte, vizite pe teren, dezbateri. Prof. Ana Maria Zahariade Asistenti: Miruna Stroe Daniela Calciu Celia Ghyka Ilinca Paun Radu Ponta Toader Popescu
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

rhitectura

L O
ocuire

ras

Cursurile ARHITECTURA-LOCUIRE-ORAS (ALO - sem. 4) si ARHITECTURA-CONTEXT-PEISAJ (ACP - sem. 5) sint concepute impreuna, ca formind un ciclu a carui miza consta in prezentarea din perspectiva critica a unei parti a problematicii actuale a proiectarii de arhitectura. In acest sens, sint prezentate citeva teme teoretice care au reconfigurat abordarea proiectului de arhitectura si au conturat demersurile contemporane.

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

rhitectura

L O
ocuire

ras

Conceptul central a primului curs al acestui ciclu (ALO/sem.4) este LOCUIREA, care va fi cercetata din citeva directii complementare celei strict arhitectural-urbanistice perspectiva fenomenologica, perspectiva antropologica.

Sprijinindu-se pe reperele provenite din perspectivele fenomenologica si antropologica, abordarea arhitectural-urbanistica urmareste prin prelegeri si seminarii: - sa descopere problematica critica a domeniului de granita dintre arhitectura locuintei si oras, dintre evolutia locuirii urbane si evolutia orasului, din perspectiva domestica asupra orasului; -! sa analizeze modul in care s-a configurat pina astazi gindirea locuintei moderne (ca problematica urbanistica, arhitecturala si politica); - sa sublinieze liniile actuale de abordare a problematicii contemporane a locuirii urbane; - sa identifice problemele specifice ale locuirii/locuintei n Romania si sa va sensibilizeze fata de acestea.

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

rhitectura

L O
ocuire

ras

curs introductiv

1.! Conceptul de locuire - definitii si perspective de abordare 2.! Delimitari ale perspectivei de abordare specifice cursului, la intersectia dintre arhitectura locuintei si urbanism 3.! Precizari terminologice si notiuni cu care se va vehicula 4.! Precizarea scopului
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

locuire

incercari de definire

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

despre locuire
Locuirea ca fenomen de viata umana si functiune a edificarii (arhitectura si urbanism)
1.! Definitii generale:
- situare umana, relativ stabila, intr-un mediu natural si amenajat, destinat satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale individului si societatilor umane (dupa AM. Zahariade, Elemente de fundamentare a conceptului de habitat) - conditionarea unui loc (spatiu, teritoriu - prin extindere) prin ocuparea, folosirea, amenajarea lui de catre o colectivitate (in extremis - de catre om), in concordanta cu modul de viata, dezvoltarea socio-economica, organizarea politica a acesteia, si intr-un anumit raport cu mediul natural, in contextul unui continuu proces de interventie asupra spatiului (dupa A. Sandu, Termeni de arhitectura si urbanism).

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

despre locuire
ca situare regionala in anumite conditii de mediu natural si amenajat:

2. Dimensiunile locuirii sint clarificabile din multiple perspective de abordare:


- persp. ecologica - persp. economica - persp. socio-culturala - persp. geografica - presp. sociologica - persp. socio-psihologica - persp. psihologica - persp. demografica - persp. antropologica -p ! ersp. geografiei umane

ca fapt si fenomen social si ca stare psihica individuala:

ca mod de organizare a asezarilor umane si ca ansambluri de populatii::

ca traire umana si situare ontologica in lume::

(detalii privind sensul si necesitatea acestei abordari in teoria arhitecturii, textele fondatoare / Martin Heidegger, conceptul de loc se vor dezvolta la seminarii).

- persp. filozofica: de ex. perspectiva fenomenologica

- alte perspective filozofice in TA (vor fi studiate in cursul de Concept-Limbaj-Discurs, in anul III) - persp. estetica si semiotica, persp. perceptiei urbanei, etc.
(vor fi studiate la alte cursuri pe parcursul facultatii).

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

despre locuire
3. Insist asupra locuirii ca traire umana :
Locuirea" nu este numai asezare relativ stabila, ansamblu de conditii obiective de existenta delimitate prin coordonate spa!iale de referinta. Ea semnifica mai mult dect "a avea o locuinta" sau "a locui ntr-un mediu cu anumite caracteristici geografice, demografice, economice. socio-culturale, politice sau de alta natura". Locuirea are si o dimensiune subiectiva care-i confera determinari suplimentare, ca traire umana, ca reflectare subiectiva a mediului obiectiv. Locuirea, ca traire umana, nu este o reflectare pasiva, ci un mod de continua transformare si amenajare a spatiului n care se desfaoara existenta individului si a colectivitatilor, o activitate continua de preluare si creare, de conservare, folosire si transmitere a unor valori. Cnd nceteaza sa aiba aceasta finalitate, trairea se degradeaza si devine supravietuire, inertie biologica a functiilor vitale elementare; "locuirea" se transforma n stricta adapostire, n existenta spatiala depersonalizata. Natura umana rezida n locuire, si anume n sensul salasluirii muritorilor pe pamnt. Dar pe pamnt spune deja sub cer. Ambele implica ramnerea n fata Divinitatilor si includ faptul de a apartine comunitatii oamenilor. Cei patru: pamntul si cerul, divinitatile si muritorii formeaza un tot, plecnd de la o unitate originara. MARTIN HEIDEGGER, Construire, locuire, gndire

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

despre locuire

Perspectiva arhitectural urbanistica: face integrarea tuturor acestor perspective, care fiecare aduc dimensiuni ale fenomenului din propria arie disciplinara, pentru ca aceasta este cea care, in final, da forma habitatului uman. In felul acesta, atit perspectiva arhitectural urbanistica cit si actul de edificare se imbogatesc. In aceeasi masura, aceste perspective trebuie integrate si de perspectiva politica, totdeauna complementara celei urbanistice.
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

locuire

mod de viata locuinta vecinatate imediata oras

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Modul de viata al unei colectivitati: se defineste prin totalitatea aspectelor culturale, materiale, spirituale, sociale care caracterizeaza un grup uman inchegat (comunitate, societate, popor).

mod de viata

Pune in discutie mai multe dimensiuni privind comportamente si atitudini colective care se raporteaza la anumite modele culturale specifice (factorii socio-culturali). Se refera la totalitatea obiceiurilor, credintelor, conventiilor care definesc un individ in cadrul matricei culturale a unei colectivitati (personalitatea de baza), deci si comportamentele cotidiene care compun modul in care locuiesc oamenii/colectivitatile.
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Definirea locuintei

locuinta

Poate fi definita ca acel organism arhitectural care asigura protectia si dezvoltarea individului la nivel familial/grup domestic si favorizeaza legaturile acestuia cu ansamblul societatii umane (M.Caffe, Note de curs). De aici rezulta ca locuinta trebuie vazuta nu ca o coaja, ci ca o membrana osmotica, ca acea inchidere care se deschide(Noica, Locuinte pentru om si izotopii lui).

Problematica locuintei cuprinde doua aspecte complementare, de egala importanta: locuinta in sine:
distributia interioara, modul de configurare si folosire a incaperilor si la relatiile dintre ele, modul de grupare a unitatilor locative (apartamente) in unitati cu un grad mai mare de complexitate (imobile/blocuri), intr-un cuvint, la tipologia de locuire (tipologia locuintelor in legatura cu practicile de locuire specifice).

surprinde relatiile complexe pe care locuinta le intretine cu organismul urban, de la cele functionale la cele formale, de la cele imediate, de vecinatatea, la cele cu locul de munca si cu polii de interes urban.
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

relatia locuintei cu orasul:

despre locuinta
O prima delimitare a domeniului cursului
Problematica locuintei,atit ca organism arhitectural in sine cit si ca relatie cu orasul, comporta diferente privind doua categorii mari de locuinte, greu definibile cu precizie si care intretin relatii intre ele:

sub semnul economicului; fara valoare arhitecturala deosebita in sine; formeaza masa construitului intr-un oras (fondul din care se decupeaza spatiul urban); reprezinta arhitectura cotidianului; cistiga valoare mai ales prin grupare; comporta o multitudine de tipuri; evolutia ei interioara - desi are o anumita autonomia - urmareste adesea arhitectura locuintei privilegiate (fenomenul de trickle down); istoria arhitecturii a neglijat-o.

locuinta populara, banala, obisnuita:

iese de sub dominatia economicului, a fost mereu purtatoare de semnificatie arhitecturala, stil, inovatie; ocupa uneori pozitii privilegiate in cadrul tesutului (are valoare de obiect / monument), comporta o mare varietate tipologica (casa nobiliara, palatul, vila etc.); fiind locul exercitiilor estetice, a facut mereu obiectul istoriei arhitecturii.

locuinta privilegiata, de lux:

Cursul se va referi mai ales la problematica locuintei populare, care este foarte larga si deosebit de complexa.

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

vecinatatea imediata

binomul locuire - locuinta


Cele doua domenii - locuinta in sine si relatia cu restul asezarii/orasului - functioneaza intr-o strinsa interdependenta functionala si formala, articulindu-se pe o zona de intersectie (intre arhitectura si urbanism) pe care am numit-o vecinatate imediata: se refera la modul in care, prin grupare, locuintele formeaza o prima veriga, poate veriga elementara, a retelei combinatorii a orasului si, totodata, si cadrul in care se desfasoara practicile cotidiene de locuire impreuna cu ceilalti. Este locul in care construitul si traitul se intersecteaza la un nivel urban elementar, domeniu direct legat de modul de conformare al locuintei, si care face obiectul unei perspective domestice asupra oasului (Castex si Panerai, De lillot a la barre). Acesta este nivelul in care se poate pune in evidenta relatia formal-functionala a locuintei cu exteriorul sau imediat, reprezentind astfel primul nivel de integrare a locuintei in oras, asa cum familia reprezinta primul nivel de integrare a individului in societate .
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Exista totdeauna o logica de grupare a locuintelor intre ele: modul de viata

Astfel se cladeste orasul

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

exista totdeauna o logica de grupare a locuintelor intre ele legata de modul de viata
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

locuire

perspective asupra orasului

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

despre oras
Un sistem coagulat in timp, in jurul locuirii unei colectivitati umane si conformat modului specific de viata al acesteia.

Este format dintr-un sistem de strazi si spatii publice,monumente si alte echipamente urbane si din masa locuintelor, articulate in ceea ce numim tesut urban
Morfologia unui tesut urban se caracterizeaza prin continuitatea care uneste un mare numar de elemente. Elementele intretin un raport de legatura, de proximitate, a se citi de inrudire/contiguitate si de asemanare (mai ales de scara). Construitul si traitul se intrepatrund si dau caracterul diferitelor zone ale orasului.
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

tesut urban
(tissu urbain, in franceza, urban fabric, in engleza) termen preluat din analogia cu o tesatura sau cu tesutul biologic, defineste o forma de organizare care prezinta concomitent o puternica solidaritate intre elemente, dar si capacitatea de a se adapta, modifica, transforma. El da seama despre modul de constituire a orasului traditional si ridica intrebari privind studiul urbanizarilor recente. Presupune o atentie acordata atit banalului cit si exceptionalului, strazilor si constructiilor obisnuite, dar si ordonantelor monumentale si monumentelor. La modul cel mai simplu, tesutul urban se constituie din suprapunerea sau imbricarea a trei ansambluri: reteaua de strazi, decupajul funciar (parcelarea) si constructiile. Relatiile dintre aceste trei elemente formeaza un sistem destul de complex, dupa imaginea orasului insusi si in legatura cu modul in care e trait orasul.
(Panerai, Depaule, Demorgon, Analyse urbaine, Marseille, 1999)

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

La modul cel mai simplu, tesutul urban se constituie din suprapunerea sau imbricarea a trei ansambluri: -!reteaua de strazi, -!decupajul funciar (parcelarea) si - constructiile.

tesut urban

Analiza tesutului urban procedeaza prin identificarea fiecaruia dintre aceste ansambluri, studiul logicii lor, precum si a logicii relatiilor lor: - o logica formala, construitul si - o logica a modului de viata specific, traitul.

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

perspective asupra orasului


Putem incerca sa intelegem si analiza tesutul din diverse perspective asupra orasului (niveluri de analiza) si identifica logica elementelor, a ierarhiei lor si a relatiilor dintre ele: - o logica formala, construitul - o logica a modului de viata specific, traitul.

Exista totdeauna o logica de articulare a elementelor care compun tesutul


anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

orasul zoom out perspectiva monumentala

tesutul urban major


anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

orasul zoomperspectiva in domestica

tesutul urban minor


anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

orasul zoom out perspectiva monumentala

PUG - Bucuresti

tesutul urban major


anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

orasul zoom out perspectiva monumentala

detaliu PUG - Bucuresti

tesutul urban major


anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

orasul zoomperspectiva in domestica

tesutul urban minor


anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

ex: orasul in proiect de la monumental la domestic

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

orasul zoomperspectiva in domestica


Relatiile dintre cele trei elemente ale tesutului (reteaua de strazi, diviziunea funciara, locuintele) formeaza un sistem destul de complex de spatii experimentate si calificate diferit - de la public la privat care da in final imaginea orasului insusi si a modului in care este trait/ locuit.

la intersectia dintre public si privat


anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

locuire

un spatiu ntre

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

un spatiu intre
Orasul este mai degraba o forma sociala care are dimensiuni proprii si care se inscrie intr-un spatiu imediat palpabil. Timpul lui nu este o entitate abstracta, insensibila la orologiul domestic. De la Alberti la Italo Calvino (Orase invizibile): Orasul conjuga totdeauna masurile exacte ale spatiului sau cu evenimentele trecute ale istoriei sale si cu exigentele mai intime ale vietii cotidiene.

orasul ca spatiu mental:


care omul se simte unul printre altii, cu care intra sau nu in contact afectiv mai strins; specific orasului

Spatiul mental al anonimatului: marile strazi si spatii publice, marile magazine, marile institutii publice in Spatiul mental al cunoscutului/familiarului: spatiul in care relatile cu ceilalti sint mai personale,

bazate pe o anumita convivialitate; un fel de insule rurale in marea anonimatului urban; un spatiu al tranzitiei dintre public si privat.

un astfel de spatiu al familiarului este/poate fi cel care inconjoara imediat locuinta, sfera privata prin excelenta. aici s-ar putea situa acea vecinatate imediata pe care incercam s-o cercetam din perspectiva domestica
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

un spatiu intre
ideea de spatiu intermediar:
Spatiul relatiilor dialectice dintre teritoriul public si cel privat - greu de reperat: relatiile se pot
referi la trecerea de la unul la altul, la perceptia prin cele cinci simturi, la relatiile sociale; pot sa se refere la forma unor spatii sas-uri, filtre, praguri; - la fel se intimpla si in teoriile si doctrinele privitoare la proiectare: arhitectura locuintei si urbanismul; nu exista o reflectie sistematica privind interfata dintre ele; Terminologia e si ea foarte ambigua si greu definibila: spatii intermediare, spatii de tranzitie, spatii semi-colective, prelungiri ale locuintei care se aplica atat spatiilor private care sint extensii ale locuintei (terase, gradinute la parter...), cat si spatiilor colective, cele cu vocatie rezidentiala (parti comune interne ale blocului, spatii exterioare in centrul zonei domestice, echipamente) sau cele care se interpun ca forme de reprezentare sau de tampon intre rezidenta/ locuinta si spatiul public.

Toate definesc acelasi cmp notional: o interfata poroasa intre doua domenii antagoniste, public/privat, individual/colectiv, nauntru/nafara... care pare sa fie o necesitate

aici s-ar putea situa acea vecinatate imediata intefata dintre arhitectura locuintei si oras pe care incercam s-o surprindem/ cercetam din perspectiva domestica
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

un spatiu intre

Cartierul (...), organizat de fortele sociale care au modelat orasul si i-au organizat dezvoltarea (...), este o forma de organizare a spatiului si a timpului orasului (...). El ar fi cea mai mica diferenta intre spatiile sociale multiple si diversificate, ordonate de institutii si de centrele active. Ar fi punctul de contact cel mai la indemina pentru a pune in relatie spatiul geometric si spatiul social, punctul de trecere de la unul la altul (...). (Henri Lefebvre) Realitatea cartierului (formala, geografica, sociologica, antropologica etc) este complexa si controversata. Aspectul cel mai controversat al imaginii sociale a cartierului este tocmai existenta unor atribute de entitatate comunitara: 1. Teza unei societati consensuale, inradacinata in spatiile de viata si dezvoltind intre membrii ei legaturi strinse de schimb, intrajutorare, recunoastere mutuala; este legata de miturile nostalgice ale comunitatii pierdute, mituri dezvoltate de la inceputurile revolutiei industriale si urbane. 2. Teza opusa, disparitia cartierului: supravietuire a unui trecut revolut, cartierul n-ar mai avea, in organizarea urbana, practicile sociale si modurile de viata de azi, decit un rol subaltern. 3. Totusi: diversele configuratii sociale ale vietii de cartier s-au diferentiat de mult, tocmai in legatura cu modurile de viata proprii unor diferite straturi sociale. Practicile spatiale (deplasarile in oras, distributiile spatiale ale retelelor de relatii si a modurilor de participare la viata colectiva) variaza dupa paturile sociale si dupa gradele de integrare in viata urbana.

ideea de cartier:

S-ar parea ca evolutia actuala merge mai degraba in sensul unei coexistente si al unei diversificari progresive ale formelor de viata relationala proprii diverselor categorii de rezidenti. De aici, ideea spatiului ntre, a vecinatatii imediate.
prof. ana maria ZAHARIADE

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

locuire

perspectiva acestui curs

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

GNDIREA MODERNA A LOCUIRII URBANE (DE MASA, prin forta numarului mare) s-a constituit, in jurul a doua idei forte/tari, INDIVIDUL (cu nevoile lui minime care sa-i redea demnitatea) si COMUNITATEA URBANA (spiritul comunitar). Cele doua sint prezente impreuna, dar in proportii diferite, in doua directii ideologice (modelele ideologice) care au configurat gndirea moderna a locuintei si care sint prezente in continuarea in cautarile de raspunsuri la problematica contemporana a locuintei si orasului. Pentru a le ntelege, vom incerca sa sistematizam, la nivelul interfetei poroase dintre locuinta si oras modul in care s-a configurat si se configureaza gndirea locuirii si diversele ncercari de punere in practica.

ce facem in continuare si de ce
prof. ana maria ZAHARIADE

rhitectura

L O
ocuire

ras

din perspectiva domestica asupra orasului incercam sa studiem:

Locul in care construitul si traitul se intersecteaza la un nivel urban elementar, domeniu direct legat de modul de conformare al locuintei, zona de intersectie dintre locuinta si oras pe care am numit-o vecinatate imediata. Nivelul in care se poate pune in evidenta relatia formal-functionala a locuintei cu exteriorul sau imediat, reprezentind astfel primul nivel de integrare a locuintei in oras, asa cum familia reprezinta primul nivel de integrare a individului in societate. Modul in care, prin grupare, locuintele formeaza o prima veriga, poate veriga elementara, a retelei combinatorii a orasului si, tot odata, si cadrul in care se desfasoara practicile cotidiene de locuire impreuna cu ceilalti.
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

exista totdeauna o logica de grupare a locuintelor intre ele legata de modul de viata
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

locuire

incercam sa aflam cum s-a ajuns de aici aici

ce facem in continuare si de ce
prof. ana maria ZAHARIADE

anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

rhitectura

L O
ocuire

ras

teme de cursuri:
INTRODUCERE: DOMENIUL DE STUDIU EVOLUTIE PINA LA PERIOADA INDUSTRIALA SEC 19 NOUA PROBLEMATICA SI NASTEREA MODELELOR IDEOLOGICE SI A POLITICILOR DE LOCUIRE; POLITICI DE LOCUIRE PARISUL HAUSSMANNIAN MODELE IDEOLOGICE SI APLICATII MODELE URBANISTICE CRITICA MODELELOR; PROBLEMATICA ACTUALA PERSPECTIVA ANTROPOLOGICA PERSPECTIVA FENOMENOLOGICA LOCUINTA URBANA IN ROMANIA IN RAPORT CU MODELELE IDEOLOGICE SI ARHITECTURAL URBANISTICE; PROBLEMATICA ACTUALA TIPOLOGIE DE LOCUIRE
anul II / ALO 2009-10 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE