PT Canalizare

CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT
PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

PROTECTIA RESURSELOR DE APA, SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT
PROIECT 53/2011 FAZA P.T.+D.E.

PROIECTANT S.C. GENERAL PROIECT S.R.L. SLATINA
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT
2011
BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT DENUMIREA LUCRARII: PROTECTIA RESURSELOR DE APA, SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT
Nr. proiect 53/2011 Faza P.T. D.E.
A PIESE SCRISE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE
o FOAIE DE TITLU o LISTA DE SEMNATURI o BORDEROU o MEMORIU TEHNIC INSTALATII CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE o MEMORIU TEHNIC REZISTENTA CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE o MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE o LISTE DE CANTITATI DE LUCRARI CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE o CAIETE DE SARCINI CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE
B PIESE DESENATE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE

Nr . Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. Denumire plan
PLAN DE INCADRARE IN ZONA PLAN DE SITUATIE PROFILE LONGITUDINALE PROFIL TRANSVERSAL 1:1000 1:1000; 1:100 1:100
Scara
Cod si Nr. Plan

0 RC1-RC3 RC4-RC9 RC9
- PLANURI GENERALE SI PLANURI INSTALATII -
CAMINE
DETALIU DE EXECUTIE CAMIN CAMERA DE LUCRU DETALIU DE EXECUTIE CAMIN FARA CAMERA DE LUCRU DETALIU DE EXECUTIE CAMIN CAMERA DE LUCRU DETALIU DE EXECUTIE CAMIN FARA CAMERA DE LUCRU DETALIU DE EXECUTIE CAMIN CAMERA DE LUCRU DETALIU CAMIN DE CURATIRE DETALIU ARMARE CAMIN DE CURATIRE DE VIZITARE DE CAPAT FARA DE VIZITARE DE TRECERE DE VIZITARE DE TRECERE CU DE VIZITARE DE INTERSECTIE DE RUPERE DE PANTA CU 1:20 1:20 1:20 1:50 1:20 1:20 1:25 1:50 1:50 1:50 1:50 1:50 1:50 1:50 1:20 1:20 CM-01 CM-02 CM-03 CM-04 CM-05 CM-06 CM-R1 SP-R1 SP-R2 SP-R3 SP-IH-01 SP-IH-02 SP-IH-03 SP-IH-04 SP-IE-01 SP-IE-02 SP-IE-03
STATII DE POMPARE
PLAN ARMARE STATIE POMPARE: SPAU2 PLAN ARMARE STATII POMPARE: SPAU1, SPAU3 PLAN ARMARE STATIE POMPARE: SPAU4 DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 1 (SPAU1) DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 2 (SPAU2) DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 3 (SPAU3) DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 4 (SPAU4) INSTALATII ELECTRICE PENTRU STATIILE DE POMPARE SPAU 3, SPAU4 INSTALATII ELECTRICE PENTRU STATIILE DE POMPARE SPAU 1, SPAU 2 SCHEMA MONOFILARA TABLOU ELECTRIC PENTRU STATIILE DE POMPARE SPAU 1-4
STATIE DE EPURARE REZISTENTA 22. 23.

PLAN CAPACE METALICE PLAN SCARA CU COS 1:50 1:50 SE-R01 SE-R02
24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45.
CAMIN DE COMUTARE - PLAN COFRAJ SI ARMARE BAZIN PREPOMPARE - PLAN COFRAJ BAZIN PREPOMPARE - PLAN ARMARE CANAL GRATAR MECANIC - PLAN COFRAJ SI ARMARE DESNISIPATOR SI SEPARATOR GRASIMI, BAZIN COLECTOR GRASIMI, BAZIN SPALARE SI SCURGERE NISIP - PLAN COFRAJ DESNISIPATOR SI SEPARATOR GRASIMI, BAZIN COLECTOR GRASIMI, BAZIN SPALARE SI SCURGERE NISIP - PLAN COFRAJ BAZIN OMOGENIZARE (8) SI NAMOL (12) PLAN COFRAJ BAZIN OMOGENIZARE (8) SI NAMOL (12) PLAN ARMARE PLATFORMA SUBTERANA PENTRU MODULUL DE EPURARE BIOLOGIC - PLAN COFRAJ SI ARMARE PLATFORME SUBTERANE BETON - PLAN COFRAJ SI ARMARE
1:25 1:50 1:50 1:50 1:50 1:20 1:50 1:100 1:50 1:50
SE-R03 SE-R04 SE-R05 SE-R06 SE-R07 SE-R08 SE-R09 SE-R10 SE-R11 SE-R12
MECANIC SI TEHNOLOGIC
PLAN DE SITUATIE SI TRASARE OBIECTE SI RETELE TEHNOLOGICE PROFILE TEHNOLOGICE SCHEMA DE FLUX TEHNOLOGIC LINIA APEI SCHEMA DE FLUX TEHNOLOGIC LINIA NAMOLULUI DETALII MONTAJ INSTALATII HIDROMECANICE SI RETELE EXTERIOARE DETALII EXECUTIE COS GRATAR DETALII EXECUTIE SI MONTAJ DEVERSOR APE DENISIPATE SI DEVERSOR GRASIMI DETALII EXECUTIE SI MONTAJ DEFLECTOR NAMOL 1:100 1:1; 1:5 1:20; 1:50 1:10 1:100 1:50 SE-H01 SE-H02 SE-H03 SE-H04 M02 M03 M04 M05
ELECTRICE
INSTALATIA ELECTRICA DE FORTA SI LEGARE LA PAMANT INSTALATIE ELECTRICA DE ILUMINAT EXTERIOR SCHEMA MONOFILARA TABLOU ELECTRIC GENERAL -TGD VEDERE FATA TABLOU GENERAL DE DISTRIBUTIE TGD 1:100 1:100 SE-E01 SE-E02 SE-E03 SE-E04
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT PROTECTIA RESURSELOR DE APA, SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT
Nr. proiect 53/2011 Faza P.T. D.E.
MEMORIU TEHNIC INSTALATII CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE

I. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR SI MEMORIU JUSTIFICATIV
1 ELEMENTE GENERALE
1.1 DATE GENERALE
PROTECTIA RESURSELOR DE APA, SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT P.T. + D.E. CONSILIUL LOCAL SLATIOARA S.C. GENERAL PROIECT S.R.L.
DENUMIREA INVESTITIEI
FAZA BENEFICIARUL INVESTITIEI PROIECTANT GENERAL
1.2 DATE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII PROIECTULUI

STUDIUL DE FEZABILITATE ELABORAT DE S.C. TRANSCOM CARAIMAN S.R.L.
STUDII SI AVIZE
CERTIFICATUL DE URBANISM nr. din 201 . AVIZELE SOLICITATE DE CERTIFICATUL DE URBANISM.
PROIECTE ANTERIOARE
NU ESTE CAZUL
1.3 STUDII DE TEREN EFECTUATE

1.3.1 STUDIU TOPO Acesta a fost intocmit de un topometru autorizat si reda situatia traseului drumului in plan, fiind indicata si situatia nivelmentului pe verticala a terenului pe zona studiata. Studiile topografice s-au realizat in sistemul de referinta national STEREO 70 si cuprind planurile topografice cu amplasamentele reperelor si obiectivelor de investitie. 1.3.2 STUDIU GEOTEHNIC LOCALIZARE SI DATE GEOMORFOLOGICE Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane. Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5 [m] de la suprafata terenului constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente foarte umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la bolovanisuri si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesate medie saturate. Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare efectuate, acestea gasindu-se in zona la adancimi de peste 12 [m]. Din punct de vedere geologic formatiunile litologice interceptate de forajele geotehnice in primii 12 [m] sunt de varsta pleistocen mediu pleistocen superior.
DATE CLIMATICE Din punct de vedere meteoclimatic, zona studiata se incadreaza in perimetrul sectorului de clima temperat-continentala, caracterizat prin veri foarte calde cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai ales sub forma de averse si prin ierni moderate cu viscole rare. Temperatura medie anuala in zona este de aproximativ +10,70C; mediile lunii iulie sunt de 22,60C, iar luna ianuarie inregistreaza o medie de 2,60C. Maxima absoluta a fost de 40.50C (1952), iar minima absoluta 310C (1942). Precipitatiile atmosferice inregistrate in zona au o valoare medie anuala de 515.6 [mm]. Vanturile predominante sunt cele din Est (24,6%) , urmate de cele din Vest (18,7%) . conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului NP-082-04 valoarea caracteristic a presiunii de referin a vntului la 10 [m], mediat pe 10 min. cu 50 ani interval mediu de recuren este qr=0,5[Kpa] (2% probabilitate anual de depire); conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor CR-1-1-3 2005 valoarea caracteristic a ncrcrii din zapad pe sol pentru un interval mediu de recuren de 50 de ani este s(0,k)=2,00 [KN/m2]. Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri litologice: Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm; - Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni calcaroase pana la 1.0 si 1.5m cu urmatoarele caracteristici fizicomecanice: umiditati variabile w = 22,0 24.0 %; indicele porilor E = 0.62 0.66 indicele de consistenta Ic = 0.68 0.71 greutatea volumetrica aparenta = 18.5 18.8 kN/mc compresibilitate medie M 2-3 = 131 - 137 daN/cm2 ; unghiul de frecarea interna = 12 140; coeziunea c = 26 29 kPa ; - Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice: umiditati variabile w = 20 21.0 %;
indicele porilor E = 0.59 0.66 indicele de consistenta Ic = 0.60 0.62 greutatea volumetrica aparenta = 18.6 19.3 kN/mc compresibilitate medie M 2-3 = 114 150 daN/cm2 ; unghiul de frecarea interna = 10 260; coeziunea c = 0 14 kPa ; Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si in zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului. Pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale tipurilor litologice amintite, s-au recoltat probe tulburate si netulburate din forajele executate. Pe baza determinarilor de laborator, caracteristicile fizico mecanice ale pamanturilor sunt consemnate in fisa geotehnica a forajului. Rezultatele penetrarilor dinamice si incercarile la forfecare cu aparatul vanetest sunt centralizate in fisa forajului. CONCLUZII SI RECOMANDARI In urma cercetarilor de teren, a analizelor de laborator si birou efectuate, se desprind concluziile: Amplasamentele cercetate sunt situate in localitatea Salcia si in localitatea Slatioara. Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane. Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5m de la suprafata terenului constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente foarte umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la bolovanisuri si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesate medie saturate . Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri litologice: Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm; - Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni calcaroase pana la 1.0 si 1.5m cu urmatoarele caracteristici fizicomecanice: umiditati variabile w = 22,0 24.0 %; indicele porilor E = 0.62 0.66 indicele de consistenta Ic = 0.68 0.71 greutatea volumetrica aparenta = 18.5 18.8 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 131 - 137 daN/cm2 ; unghiul de frecarea interna = 12 140; coeziunea c = 26 29 kPa ; - Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice: umiditati variabile w = 20 21.0 %; indicele porilor E = 0.59 0.66 indicele de consistenta Ic = 0.60 0.62 greutatea volumetrica aparenta = 18.6 19.3 kN/mc compresibilitate medie M 2-3 = 114 150 daN/cm2 ; unghiul de frecarea interna = 10 260; coeziunea c = 0 14 kPa ; Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si in zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului. presiunile conventionale variaza intre Pconv = 142 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m si Pconv = 237 kPa pentru Df= 3m si B= 2m; presiunile admisibile la stare limita de deformatie (incarcari fundamentale), variaza intre Ppl = 153.5 kPa pentru Df= 0.8m si B= 0.5m (tab 2) si Ppl = 227 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 3m si latimea fundatiei B = 2m ; presiunile admisibile la starea limita de capacitate portanta (incarcari speciale) variaza de la Pcr = 232.8 kPa pentru adancimea de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m in (tab2) si Pcr = 423.5 kPa (tab 2); tasarea absoluta probabila pentru fundatie dreptunghiulara cu latimea B = 2.0m si adancimea de fundare hf = 1.5m care exercita o presiune Pn = 2.0 daN/cmp, este S = 1.91 cm (tab 3 );
Pamanturile de suprafata din zona studiata sunt argile la argile prafoase ( P5) conform STAS 1243, fiind caracterizate ca un materiale mediocre ( 5c; 5b) din punct de vedere al calitatii ca materiale de terasamente si al comportarii la inghet dezghet ; Zona studiata se gaseste in cadrul tipului climatic I cu un indice de umiditate Im = - 20 0; Avand in vedere tipul climatic cat si regimul hidrologic local nefavorabil, fara asigurarea scurgerii apelor si cu ape care baltesc la precipitatii, adoptarea unui modul de deformatie liniara E = 90 daN/cm2 pentru zone cu
scurgerea apelor deficitara, la E = 115daN/cm2 pentru zonele inalte cu scurgerea apelor asigurata la dimensionarea aleilor platformelor si strazilor; Coeficientul lui Poisson este pentru terenurile din zona p= 0,42 ultimii 10cm ai sapaturii se vor realiza manual; Se recomanda a se realiza strat drenant compactat din balast de minim 30cm dupa compactare, mai ales la coborarea cu cota de fundare sub nivelul de stabilizare al apei freatice (0.80m Salcia 2.0m Slatioara); Se recomanda compactarea fundului sapaturilor; In situatia cobaorarii cu cota de fundare sub nivelul de stabilizare al apei (0.80m Salcia 2.0m Slatioara) se va avea in vedere necesitatea realizarii de epuismente directe; se recomanda acordarea unei atentii sporite realizarii hidroizolatiilor; pentru adancimi de sapare mai mari de 2m sub nivelul apei se recomanda adoptarea de masuri speciale de epuismente puturi drenante sau filtre aciculare; se recomanda adoptarea solutiilori de fundare pe fundatii continui armate sau radier general; nu sunt indicate variatii ale nivelului apei in sapaturi intrucit vor duce la surpari si sufozii; prin amenajare se va avea in vedere ridicarea cotei amenajerii pentru prevenirea concentrarii de ape de suprafata, si indepartarea apelor de suprafata de langa fundatii sau constructii; toate umpluturile se vor realiza in straturi de maxim 15cm dupa compactare;
Din punct de vedere al categoriei geotehnice amplasamentul studiat se incadreaza in categoria geotehnica 1, cu un risc geotehnic redus si s-au avut in vedere: importanta normala a constructiei; natura medie la buna a terenului nivelul apei si necesitatii epuismentelor directe; Risc redus la moderat din punct de vedere al vecinatatilor; Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform STAS 2914-69 de minim 98%, verificat conform STAS 1913/1-82; STAS 1913/13; STAS 9850 89; Se recomanda ca apele pluviale provenite din scurgeri de suprafata sa fie conduse lateral fata de constructii si fundatiile constructiilor. din punct de vedere al seismicitatii, suprafata cercetata se afla in zona D de seismicitate, are o acceleratie seismica pentru proiectare ag = 0.16, perioada de colt Tc = 1.0s are gradul 71 de seismicitate ( gradul 7 cu o perioada de revenire de 50 ani ) ; din punct de vedere eolian (actiunea vintului ) amplasamentul studiat se gaseste in zona B;
din punct de vedere climatic al amplasamentul se gaseste in zona C;
actiunilor
date
de
zapada
adancimea de inghet a zonei este de 80cm conform STAS 6054;
dupa modul de comportare la sapare, pamanturile din zona studiata se incadreaza in categoria a II-a teren mijlociu; taluzele sapaturilor pot fi verticale pana la adancimea de 1.2, vor avea inclinarea minima de 1/0.69 sau vor fi sprijinite pentru adancimi intre 1.2m si 3m pentru adancimi mai mari de 3m panta taluzelor va fi minim 1/1 sau vor fi sprijinite conform normativ C 169 88 privind executarea lucrarilor de terasamente; controlul gradului de compactare al umpluturilor se va determina conform STAS 1913/13 83;
2. SITUATIA ACTUALA
Prin tema de proiectare a comunei SLATIOARA, se cere elaborarea proiectului tehnic pentru canalizare in sistem centralizat al comunei. Existenta unui sistem centralizat de alimentare cu apa a localitatii conduce implicit la necesitatea unui sistem centralizat de preluare a apelor uzate menajere provenite de la locuintele particulare, obiectivele social culturale de la nivelul localitatii, a unitatilor de mica industrie si agentilor economici, dat fiind faptul ca preluarea apelor uzate menajere in fose septice individuale conduce la cheltuieli de investitie mari si cheltuieli pentru vidanjarea periodica a acestora. De asemenea, lipsa unui sistem centralizat de colectare, canalizare si epurare a apelor uzate provenite din activitatea menajera duce la poluarea biologica permanenta a acviferelor freatice. Locuitorii comunei SLATIOARA, judetul OLT folosesc pentru nevoile gospodaresti apa freatica din primul strat acvifer. Acesta se alimenteaza prin infiltrarea precipitatiilor si prin drenarea straturilor acvifere din terasa superioara. Deoarece acest prim strat acvifer are o incarcare biologica mare, nu poate fi luat in considerare ca sursa de apa potabila, dar poate fi considerat un agent de poluare a factorilor de mediu. Prin buletinul de analiza eliberat de Directia de Sanatate Publica se dovedeste gradul ridicat de poluare (atat cu nitrati cat si cu alte substante chimice nocive sanatatii oamenilor) a apei din panza freatica de suprafata, fapt ce poate sa afecteze sanatatea populatiei. Scopul acestei investitii este asigurarea capacitatii de preluare si epurare a apelor uzate menajere rezultate din satisfacerea nevoilor gospodaresti si publice aferente locuitorilor comunei SLATIOARA, judetul OLT. Realizarea unui sistem de canalizare centralizata si a statiei de epurare ape uzate
menajere va conduce la respectarea prevederilor legale privind prevenirea poluarii factorilor de mediu, apa aer si sol. Oportunitatea acestei considerente economice: investitii este benefica si din urmatoarele
o Reducerea gradului de risc pentru sanatatea populatiei din comuna SLATIOARA, judetul OLT; o Cresterea gradului de confort si a calitatii vietii in cadrul comunitatii; o Dezvoltarea durabila a zonei si protectia mediului.
II. DESCRIEREA LUCRARILOR PROPUSE

Solutia adoptata pentru realizarea lucrarii, cf. Studiului de Fezabilitate nr. 555/2010, consta in executia unui sistem de canalizare pentru preluarea apelor uzate menajere provenite de la populatie si agentii economici din comuna Slatioara de tip divizor, si anume preia numai apele uzate menajere ce corespund incarcarilor impuse de NTPA 002/2005, apele meteorice putand fi evacuate direct in mediul natural fara epurare (exceptand cazurile in care apele de ploaie spala suprafete impurificate cu produse petroliere, diverse minereuri, substante nocive, etc.), cu functionare partial gravitationala cu statii de pompare, cu camine de inspectie (vizitare) si camine de schimbare de directie, pana la nivelul unei statii centralizate de epurare a apelor uzate menajere. Statia de epurare va fi amplasata in zona cu amplitudinea cea mai mica, urmand ca apele menajere epurate sa fie deversate in balta Beica. 1. RETEAUA DE CANALIZARE Reteaua de canalizare pentru ape uzate este alcatuita din canale inchise, ingropate, cu panta corespunzatoare realizarii unor viteze cuprinse intre 0.70 si 5.0 [m/s] (pentru tuburi din beton, beton armat, PVC, polietilena, PAFS). La alcatuirea retelei de canalizare s-a tinut sema de urmatoarele criterii: o Curgerea apei prin canale s-a facut pe cat posibil gravitational, evitandu-se statiile de pompare a apelor de canalizare; s-a utilizat la maximum avantajul prezentat de relieful terenului; o Colectorul principal s-a dorit sa fie amplasat in zona cea mai joasa, astfel incat sa se poata colecta apa de la toate colectoarele secundare; o Suprafetele bazinelor de canalizare care revin colectoarelor secundare sunt apropiate valoric, in scopul incarcarii cat mai uniforme cu ape de canalizare a acestora; o Adancimea minima de pozare a canalelor tine seama de adancimea de inghet, de acoperirea cu pamant a crestei colectorului pentru a
favoriza comportarea acestuia la solicitarile mecanic provenite din traficul auto; o Solutia tehnica adoptata pentru reteaua de canalizare tine seama de prevederile STAS 1481 privind Retelele exterioare de canalizare. Criterii generale si studii de proiectare; o Respectarea prevederilor planului de urbanism general (P.U.G.) al localitatii cu privire la gradul de confort al gospodariilor; o Traseul colectorului de evacuare a apelor spre statia de epurare s-a ales astfel incat adancimea de pozare de la intrarea in statia de epurare sa fie minima, pentru ca obiectele tehnologice ale statiei de epurare sa fie cat mai putin ingropate. In tabelul urmator se prezinta lungimile pe diametre:
STRADA Strada NUCULUI Strada BISERICII Strada ALEEA SCOLII Strada PACII Strada FARA NUME Strada BEICA Strada ALEEA NARCISELOR SPRE STATIA DE EPURARE Strada GAROFITEI Strada PRIMAVERII Subtraversare Strada PRIMAVERII Subtraversare Strada PRIMAVERII DIAMETRE [mm]
250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250
LUNGIME PVC [m]

40 150 100 100 180 380 180 190 250 3610 13 13
TOTAL LUNGIMI
LUNGIMEA TOTALA A RETELEI DE CANALIZARE ESTE EGALA CU:
5206 5206 [m].
CONDUCTELE DIN PEHD, PRIN CARE SE FACE POMPAREA AU LUNGIMEA DE 55 [m] (pentruPEHD-PE80-SDR17- 110 mm) SI 1387 [m] (pentruPEHD-PE80-SDR17- 125 mm). STRADA Strada BISERICII DIAMETRE [mm]
110
LUNGIME PEHD [m]

55
TOTAL LUNGIMI 110

Strada BEICA Strada GAROFITEI Strada PRIMAVERII Spre SE
125 125 125 125
55
317 250 800 20
TOTAL LUNGIMI 125
1387
Pe traseul retelei de canalizare a apelor uzate menajere se intalnesc urmatoarele lucrari speciale: subtraversari, camine de vizitare si statii de pompare. Pentru subtraversarea strazii Primaverii se va amplasa, prin foraje orizontale, perpendiculare pe drum, la adancimea ce rezulta din profilele longitudinale, conform STAS 9312-97, conducta metalica, care va constitui protectia conductei de canalizare. Executia forajelor orizontale se va face de catre o firma specializata care dispune de utilajul necesar si de personalul cu calificare adecvata.
NR. CRT.
TRONSON CV196CV200 CV176CV199
TIP DIAMETRU LUNGIME DIAMETRU SUB CONDUCTA SUB CONDUCTA TRAVERSARE PROTECTIE TRAVERSARE SDC
OBSERVATII
De 250 De 250
324 x 8 324 x 8
13 13
SDC
Protectie din teava de otel carbon Protectie din teava de otel carbon
Pozarea conductelor de canalizare pe strada Primaverii se va face pe ambele parti ale strazii, intre santuri si limitele proprietatilor, iar pe celelalte strazi se va face pe axul acestora. 1.1 CAMINE Pe traseul colectoarelor, in aliniament, s-au prevazut 102 camine de vizitare si schimbare de directie la o distanta de maxim 60 [m], pentru a permite lucrari de intretinere si exploatare. De asemenea, caminele de vizitare s-au prevazut la intersectii si la schimbarea directiei colectoarelor. Caminele de vizitare vor fi executate din tuburi prefabricate din beton si vor fi alcatuite din cos de acces si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil (pentru caminele cu inaltimea < 2 [m]) si din camera de lucru, cos de acces si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil (pentru caminele cu inaltimea > 2 [m]). Caminele vor fi acoperite cu rama si capac din fonta, carosabile, care sa suporte o sarcina de 400 [KN] si care vor avea sistem antiefractie si antizgomot si vor fi fixate pe un suport din beton armat. 1.2 STATII DE POMPARE Este necesara construirea a patru statii de pompare care sa asigure colectarea si pomparea apelor uzate.
Aceste statii de pompare sunt necesare deoarece configuratia naturala a terenului nu permite scurgerea gravitationala a apelor uzate menajere colectate catre statia de epurare. Pompele submersibile cu rotor tocator vor fi echipate cu tablou de automatizare pentru protectia pompelor si accesoriile necesare montarii si functionarii corespunzatoare a acestora (brida de ghidaj, lant de manevra, cot de refulare, clapeti de sens, vane de izolare, regulatori de nivel etc.). Volumele statiilor de pompare si conductele de refulare au fost dimensionate astfel incat sa poata prelua debitele de apa uzata menajera pentru etapa finala. In statiile de pompare se vor monta : cot refulare; vana pe conducta de refulare a fiecarei pompe; clapet de sens pe conducta de refulare a fiecarei pompe; fitinguri (flanse, stuturi, reductii, teuri, etc); bara ghidaj pentru fiecare pompa; lant pentru fiecare pompa; cablu electric submersibil; regulatori de nivel - 5 [buc/pompa]; Panou de control si automatizare avand: o comanda manuala; o comanda automata, in functie de nivelul apei din cheson prin intermediul regulatorilor de nivel; o protectie la scurtcircuit; o protectie la supracurent (suprasarcina, porniri grele, blocare motor); o protectie la minima si maxima tensiune; o protectie la lipsa curent (infasurare intrerupta, contactor defect, etc.); o protectie la supraincalzirea bobinajului; o protectie la subtensiune; o protectie la supratensiune; o protectie la lipsa apa; o modul de rotatie a pompelor); Semnalizari luminoase si acustice la: o prezenta tensiune; o functionare pompe; Panoul asigura rotatia electropompelor in functie de numarul orelor de functionare asigurand astfel o uzura uniforma. In statia de pompare se va monta si un cos gratar pentru retinerea obiectelor mari ajunse in reteaua de canalizare menajera si pentru protejarea pompelor. Cosul va sprijini pe un profil metalic inelar ce va fi prins in perete.
In urma dimensionarii au rezultat urmatoarele caracteristici ale statiilor de pompare si ale conductelor de refulare: Statia de pompare (S.P.A.U.1) o Camera de lucru (2,00 x 2,00 [m]); o Inaltimea =4.90 [m]; o Qpompa = 3.0 [l/s]= si Hpompare =10 [mCA]; o Conducta de refulare realizata din tub PEID, SDR17.6, Pn6, De 125 [mm]; o Statia de pompare S.P.A.U.1 (amplasata pe partea dreapta a strazii Primaverii) refuleaza in caminul CV153. Statia de pompare (S.P.A.U.2) o Camera de lucru (2,00 x 2,00 [m]); o Inaltimea =4.90 [m]; o Qpompa = 3.0 [l/s]= si Hpompare =7 [mCA]; o Conducta de refulare realizata din tub PEID, SDR17.6, Pn6, De 110 [mm]; o Statia de pompare S.P.A.U.2 (amplasata pe partea dreapta a strazii Primaverii) refuleaza in CV140. Statia de pompare (S.P.A.U.3) o Camera de lucru (2,00 x 2,00 [m]); o Inaltimea =4.40 [m]; o Qpompa = 5.0 [l/s]= si Hpompare =9 [mCA]; o Conducta de refulare realizata din tub PEID, SDR17.6, Pn6, De 125 [mm]; o Statia de pompare S.P.A.U.3 (amplasata pe partea dreapta a strazii Garofitei) refuleaza in CV142. Statia de pompare (S.P.A.U.4) o Camera de lucru (2,00 x 2,00 [m]); o Inaltimea =3.40 [m]; o Qpompa = 7.0 [l/s]= si Hpompare =8 [mCA]; o Conducta de refulare realizata din tub PEID, SDR17.6, Pn6, De 125 [mm]; o Statia de pompare S.P.A.U.4 (amplasata la intrarea in SE) refuleaza in SE. 1.3 CONDUCTE DE REFULARE
Conductele de refulare de la cele 4 statii de pompare se vor realiza din tuburi din PEID, SDR17.6, Pn6.
Amplasament Strada Primaverii Strada Primaverii Strada Garofitei La intrarea in Statia de epurare Statie de pompare SPAU1 SPAU 2 SPAU 3 SPAU 4 Material PEID, SDR17.6, Pn6 PEID, SDR17.6, Pn6 PEID, SDR17.6, Pn6 PEID, SDR17.6, Pn6 Diametru (mm) 125 110 125 125 Lungime (m) 800 55 567 20 Caminul in care refuleaza CV 153 CV 137 CV 142 Camin de admisie cu BY-PASS
Conducta se va poza pe un pat din material necoeziv (nisip) avand granulometria intre 1-7 [mm] (nisip) si grosimea de 15 [cm] grosime, de asemenea peste generatoarea superioara se va realiza un strat de umplutura cu grosime de 15 [cm] din acelasi material necoeziv cu aceeasi granulometrie (nisip). In continuare se va folosi ca material de umplutura materialul rezultat din sapatura selectat. Pentru a evita degradarea terenului de fundare, ultimul strat de 25 [cm] de pamant va fi indepartat exact inaintea pozarii conductei. Conducta de refulare va fi pozata pe acceasi parte cu reteaua de canalizare menajera. Pe traseul conductelor de refulare s-au prevazut 5 camine de curatire, pentru a permite lucrari de intretinere si exploatare. 2. STATIE DE EPURARE APE UZATE Obiectivul proiectului il constituie realizarea unei statii de epurare pentru comuna SLATIOARA, judetul Olt, avand in vedere faptul ca, odata cu dezvoltarea localitatilor, problemele legate de protectia mediului sunt din ce in ce mai acute. Statia va fi amplasata in zona cu altitudinea cea mai mica, urmand ca apele menajere epurate sa fie deversate in balta BEICA. Conducta de evacuare se va realiza PVC-KG,SN4 De250, si are o lungime de 100 [m]. Pe traseul conductei de evacuare, in aliniament, s-au prevazut 2 camine de vizitare la o distanta de maxim 60 [m], pentru a permite lucrari de intretinere si exploatare. Caminele de vizitare vor fi executate din tuburi prefabricate din beton si vor fi alcatuite din cos de acces si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil. Caminele vor fi acoperite cu rama si capac din fonta, carosabile, care sa suporte o sarcina de 400 [KN] si care vor avea sistem antiefractie si antizgomot si vor fi fixate pe un suport din beton armat. Pentru necesitai de splare si in caz de incendiu se prevede un hidrant ngropat, carosabil. Apa tehnologica pentru diverse splri se
asigura din reeaua de apa potabil de la limita platformei staiei de epurare. Pentru alimentarea cu apa a statiei de epurare ape uzate se prevede realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate avand DE 63 [mm] in lungime de 190 [m] la reteaua de apa potabila a localitatii. 1. SUPRAFATA OCUPATA Suprafata ocupata de Statia de epurare, avand in vedere obiectele tehnologice, retelele necesare intre acestea si un spatiu verde apreciabil, comparabil cu suprafata tehnologica necesara este de cca 900 [m2]. 2. DEBITE DE CALCUL Debitele caracteristice de apa uzata menajera evacuata in reteaua de canalizare pentru ansamblul statiei sunt: Capacitate: Qzi med = 80 [m3/zi], Qzi max = 100 [m3/zi], 3. CARACTERISTICILE APELOR UZATE, CONDITII DE EVACUARE IN EMISAR SI GRADUL DE EPURARE NECESAR
A.1.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere la intrarea in statia de epurare sunt conform incarcarilor tipice pentru apa uzata menajera, respectiv conform NTPA 002/2002- Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare; conditiile de evacuare in emisar sunt in conformitate cu NTPA001/2002- Normativ pentru stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptori naturali. Din raportarea acestor valori rezulta si gradul de epurare necesar, astfel:
Nr. Crt.
0
DENUMIRE INDICATOR
1
CONC. IN APA UZATA BRUTA [mg/l]

2
CONC. LIM. ADMISA [mg/l]

3
Eficienta de epurare nec. [%]

4
1. 2. 3. 4. 5.
Cons.biochimic de oxigen (CBO5) Materii totale in suspensie (MTS) CCO_Cr N-NH4 Fosfor total
300 350 500 30 8
20 60 70 10 2
93.50 82.00 86.00 67.00 75.00
Valorile rezultate impun o epurare mecano-biologica cu nitrificareadenitrificarea apelor uzate si precipitarea chimica a fosforului. Statia de epurare ape uzate menajere se va dimensiona pentru: Q = 80,0 [mc/zi]. 4. SCHEMA DE EPURARE ADOPTATA
1. SOLUTIA TEHNOLOGICA Schema de epurare aleasa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea si urmareste in mod special retinerea materiilor in suspensie (SS), a substantelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) si eliminarea compusilor azotului si fosforului. Solutia de epurare adoptata are la baza 1 unitate de epurare, tip RESETILOVS, asigurand procesarea unui debit Qu,zi med = 80,0 [mc/zi]. Schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:
A.2.

A.3. A.4.
Retele tehnologice Camine de canalizare Bazin prepompare Gratar manual (sitare grosiera) Sita mecanica (sitare fina) Bazin de omogenizare, egalizare si pompare apa menajera Modul de epurare biologica Unitate de dezinfectie cu ultraviolete Unitate de stocare si dozare coagulant Bazin colectare, decantare, mineralizare si pompare namol Unitate de deshidratare namol By-pass general Platforma depozitare containere reziduuri Instalatii electrice si de automatizare Platforma deservire obiecte tehnologice
In situatia caderii alimentarii cu energie electrica sau epuizarii volumului tampon din bazinul de egalizare, omogenizare si pompare (pe timpul noptii), unitatea de epurare biologica tip RESETILOVS, permite o intrerupere a alimentarii cu apa menajera de pana la 6 [ore]. Dupa aceasta perioada de intrerupere unitatea biologica este capabila sa-si continue functionarea fara nici o problema din punct de vedere a proceselor biologice si chimice.
A.5.
2. SOLUTIA CONSTRUCTIVA
A.6.
Cota platformei Statiei de epurare stabilita de proiectantul general este peste cota de inundabilitate din zona (CTA=108,10 mdMN (0,00).
Cota radierului conductei colectoare de apa menajera la intrarea in statie este de -3,52 [m]. Se prevede by-pass general intre caminul de comutare si ultimul camin de pe platforma statiei pentru situatia caderii temporare a alimentarii cu energie electrica simultan cu debite mari de ape menajera, care nu pot fi inmagazinate in instalatie (pana la nivelul preaplinului) si in bazinul de retentive. Caderea alimentarii cu energie electrica este o situatie de avarie in care este permisa deversarea controlata a apei menajere in emisar, pe o perioada limitata de timp, de pana la 6 ore. In situatia in care investitorul doreste sa evite complet aceasta situatie poate contracta prevederea unei surse alternative de energie (grup electrogen) pentru functionarea statiei de epurare pana la remedierea defectiunii de natura electrica. Retelele tehnologice intre obiectele Statiei de epurare sunt ingropate la adancimea minima de inghet. Obiectele statiei, cu exceptia unitatii de stocare-dozare coagulant si containerelor unitatii de deshidratare si operare, sunt amplasate ingropat sau semiingropat.
3. DESCRIEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE Apele uzate menajere vor fi colectate de reteaua de canalizare menajera propusa, iar pentru epurarea apelor uzate s-a propus o statie compacta de epurare moderna, performanta. Dupa epurare apele uzate conventional se vor descarca in balta Beica. Apele pluviale vor fi colectate de rigolele strazilor si se vor descarca in vaile naturale ca si pana in prezent. Apele uzate menajere provenite din comuna SLATIOARA ajung partial gravitational in statia de epurare. Apa uzata menajera (K1) ajunge gravitational in Caminul de comutare (1) care are rol si de distributie/preaplin/by-pass, de la intrarea pe platforma Statiei de epurare. Mai departe, in functionare normala, apa menajera (K1) ajunge gravitational in Bazinul de prepompare (2), prevazut la intrare cu cos gratar (2.1). De aici apa este pompata in Canalul sitei mecanice (4) prin intermediul caminului de vane (3) si caminului de rupere presiune (CV5). Apa sitata grosier si fin ajunge in Bazinul de denisipare/separare grasimi (5). Nisipul colectat este pompat in Bazinul de spalare si scurgere nisip (7), iar grasimile retinute de peretele despartitor deverseaza in Bazinul de namol (6).
Apa epurata mecanic ajunge omogenizare si pompare (8).
gravitational
in
Bazinul
de
egalizare,
De aici apa este pompata prin intermediul Caminului de vane (9) si Debitmetrului (10) in Modulul de epurare biologica, semiingropat (11), unde se elimina substantele organice biodegradabile si compusii azotului si fosforului. Sedimentul primar (O1) rezultat din Blocul cu tancuri de epurare biologica ajunge prin pompare in Bazinul de colectare, decantare, tratare si pompare namol (12). In final apa epurata mecanic si biologic este trecuta prin Unitatea de dezinfectie cu ultraviolete (11.4), atasata modulului biologic. Apa rezultata, epurata si dezinfectata (M4) este evacuata apoi in Caminul de prelevare probe (CV5) si de aici spre emisar prin intermediul caminului (CC78). Namolul primar procesat in Bazinului de colectare, decantare, mineralizare si pompare namol (12) este pompat in Unitatea de deshidratare cu saci filtru (13.1). Sedimentul deshidratat in saci in Unitatea de deshidratare (13.1) este transportat in saci cu caruciorul si depozitat pe Platforma de containere (14). Apa decantata (BO) rezultata din decantarea namolului in Bazinului colectare si pompare namol (12), ajunge gravitational inapoi in Bazinul egalizare, omogenizare si pompare (8), iar apa filtrata (FL) din saci Unitatea de deshidratare namol (13.1) este descarcata gravitational Canalul sitei mecanice (4). de de in in
Apa (K2/FL) colectata de sifonul Platformei de containere (14) si apa menajera de la Containerul de operare (15) ajunge gravitational in acelasi Canal al sitei mecanice (4). Apa potabla sub presiune (B1), preluata din reteaua de apa potabila de la limita platformei, asigura necesitatile tehnologice pentru Unitatea de deshidratare namol (13.1), Containerul de operare (15) si necesitatile de spalare/incendiu pentru Hidrant (16). 4. FLUXUL TEHNOLOGIC Linia apei consta in: o retinerea materiilor grosiere si fine, nisipului si grasimilor in gratarul manual, sita mecanica si bateria de denisipare/separare grasimi o egalizarea debitelor si omogenizarea compozitiei apelor uzate in bazinul de egalizare, omogenizare si pompare.
o alimentarea in mod continuu si cu o plaja de debite corespunzatoare a modulului biologic o reducerea substantelor organice prin epurare biologica in modulul biologic, instalatie ce poate realiza si nitrificarea-denitrificarea apelor uzate prin secvente de exploatare corespunzatoare, daca se constata cresteri ale concentratiilor compusilor pe baza de azot si fosfor o dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaza in instalatia atasata modulului biologic. Aceasta metoda de dezinfectie este preferata clorinarii, pentru evitarea formarii in cursul de apa receptor de compusi toxici pentru flora si fauna acvatica Linia namolului consta in: o evacuarea namolului din tancul de sedimentare primara aferent modulului de epurare compact, containerizat intr-un Bazin de colectare, mineralizare si pompare. Un lucru deosebit de important il constituie absenta namolului in exces datorita aplicarii unei tehnologii performante de epurare biologica. o Decantarea si mineralizarea namolului in Bazinul de colectare si pomparea acestuia in unitatea de deshidratare cu saci filtru o deshidratarea namolului in Unitatea de deshidratare cu saci filtru si evacuarea gravitationala a apei rezultate (supernatantului) in Canalul sitei mecanice, iar a namolului deshidratat in saci cu ajutorul caruciorului pe Platforma de depozitare pentru scurgere si uscare (deshidratare avansata) 5. DESCRIEREA LUCRARILOR 1. RETELE TEHNOLOGICE Conducte gravitationale (de canalizare). Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri din PVC cu D250, D160, D200, D110. Conducte sub presiune (de refulare). Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri din PEHD/Pn 10 cu D75, D63, D50, D32. 2. CAMINE DE CANALIZARE Acestea sunt camine din conductele de canalizare tehnologice. Sunt prevazute trepte pentru acces personal tuburi de beton Dn 1000, cu racorduri la si adancime variabila, conform profilelor cu capace carosabile/necarosabile(dupa caz) si de mentenanta si exploatare.
3. BAZINUL DE PREPOMPARE Bazinul de prepompare asigura ridicarea apei de la -3,50 [m] la adancimea de inghet si evitarea astfel a unor constructii de adancime si exploatarea in conditii dificile a statiei de epurare.
Bazinul de prepompare este rectangular 2 [m] x 2 [m] cu CR=-5 [m] si asigura un Vutil=4 [m3]. In bazin se monteaza un cos gratar si 1+1 pompe submersibile cu Q=12 [m3/h] si H=10 [mca]. Sunt prevazute capace de acces pentru pompele submersibile si capac si scara cu vanguri pentru personal mentenanta si exploatare. 4. TREAPTA DE EPURARE MECANICA Cosul gratar manual este dimensionat pentru un debit de pana la 50 [m3/zi] si este amplasat la intrarea in Bazinul de prepompare. Curatirea cosului gratar se face periodic, manual, la intervale de timp stabilite urmare experientei de exploatare. Cosul gratar manual este confectionat din bare de otel inoxidabil cu lumina de 24 [mm]. Sita mecanica are ochiuri de 3 [mm], este dimensionata pentru un debit de pana la 40 [m3/h] si este amplasata in canal, in amonte de bateria de denisipare si separare grasimi. Sita mecanica este inclinata si este prevazuta cu transportor cu snec pentru extragerea materialului retinut si compactor pentru reducerea volumului materialului retinut si deshidratare. Curatirea sitei si procesarea materialului retinut se face periodic functie de gradul de infundare a sitei. Materialul sitat este colectat automat intr-un container. Deznisipatorul / separatorul de grasimi, cu un volum util de 2 [mc], de tip vertical, permite retinerea substantelor plutitoare prin flotatie gravitationala si decantarea nisipului cu dimensiuni mai mari de 0,2 [mm]. Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular cu dimensiunile 1,5 [m] x 1,5 [m] si cota radier -3 [m]. Evacuarea grasimilor retinute se face gravitational, pe masura acumularii acestora, intr-un Bazin de colectare grasimi cu volumul util de 3 [mc]. In acest bazin se introduc, pentru descompunerea substantelor organice, biopreparate de tip BICHEM DC 2000 GL si BICHEM DC Biosock 2000 FL. Dupa umplerea bazinului grasimile sunt evacuate prin vidanjare o data la cca 12 luni sau manual cu galeata de personalul de exploatare. Grasimile stabilizate cu biopreparate pot fi refolosite ca hrana pentru animale (caini, pisici). Corespunzator volumului util se prevede un dimensiunile 1,5 [m] x 1,5 [m] si cota radier -3 [m]. bazin rectangular cu
Evacuarea nisipului decantat se va face prin intermediul unei electropompe portabile de nisip, tip DOMO 10 VX, cu rotor in constructie rezistenta la abraziune, intr-un Bazin de stocare, spalare si scurgere nisip cu volumul util de 2 [mc], prevazut cu radier drenant cu barbacane si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea apei inapoi in desnisipatior. Nisipul este spalat si tratat cu biopreparate de tip Bacti - Bio 9500, in scopul stabilizarii acestuia, iar apa rezultata din spalare se scurge inapoi in desnisipator. Nisipul spalat, tratat, rezultat, se incarca manual din bazin in saci/containere si se depoziteaza pe Platforma de depozitare in vederea utilizarii pentru lucrari de constructie. Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular semiingropat cu dimensiunile 1,5 [m] x 1,5 [m] x 2,2 [m]. Practic, pe durata de exploatare a Statiei de epurare, nu este nevoie sa se schimbe stratul filtrant de geotextil. Schimbarea acestuia este necesara numai in situatia in care acesta este deteriorat accidental. 5. BAZINUL DE EGALIZARE, OMOGENIZARE SI POMPARE APE UZATE MENAJERE Bazinul de egalizare, omogenizare are o tripla functionalitate: o omogenizeaza compozitia apelor uzate (care la localitati mici are o gama de variatie mare) prin capacitatea de inmagazinare a bazinului si prin agitare cu un mixer electromecanic; o preia varfurile de debit, in special debitele mici din timpul noptii, prin inmagazinarea unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea continua a unitatii de epurare biologica; o asigura pomparea debitului maxim orar de apa menajera in cele doua module de epurare biologica. Pompele sunt prevazute cu convertizor de frecventa care asigura alimentarea continua si la un debit cat mai constant a modulelor de epurare, functie de debitul afluent in bazin. Volumul util al bazinului este de 26 [mc], asigurand omogenizarea apei menajere considerand durata unui ciclu de 5 [h]. Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular 3,6 [m] x 3,6 [m] si CR=-4 [m]. In bazin se vor monta: un mixer submersibil, 1+1 pompe submersibile pentru ape uzate, cu convertizor de frecventa, cu Q=13 [m3/h] si H=11 [mca], Sunt prevazute capace de acces pentru pompele submersibile si mixer si capac si scara cu vanguri pentru personal mentenanta si exploatare. 6. DEBITMETRIE
Pe linia de pompare, inainte de intrarea in modulul de epurare biologic, compact, containerizat se monteaza un debitmetru electromagnetic, care asigura evidenta si semnalizarea precisa a debitelor de apa uzata epurata. 7. TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA SI CHIMICA Se prevede un modul de epurare containerizat, semiingropat, din inox, pentru un debit de ape uzate menajere mediu zilnic de 80 m3/zi. Aceasta instalatie realizeaza o epurare mecano-biologica foarte eficienta, procesul tehnologic fiind automatizat si controlat permanent. Modulul de epurare este alcatuit din urmatoarele componente: o tanc de sedimentare primara o camera de coagulare o tanc de hidroliza - fermentare o tanc de nitri-denitrificare heterotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm flotante o tanc de nitri-denitrificare hetero-autotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm fix o tanc de nitrificare autotrofa Din Bazinul de omogenizare, egalizare si pompare apa ajunge in camera de coagulare. In aceasta camera are loc dozarea de polielectrolit, flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor, eliminandu-se astfel necesitatea unui decantor secundar. Dozarea polielectrolitului se face prin intermediul unei unitati de stocare si dozare, cate una pentru fiecare unitate de epurare. Materia sedimentata trece gravitational in tancul de sedimentare primara, dotat cu decantor cu blocuri lamelare, care realizeaza retinerea materiilor in suspensie. Evacuarea sedimentului primar se realizeaza prin intermediul unei electropompe de proces care asigura atat evacuarea acestui sediment catre bazinul de colectare si pompare sediment primar cat si recircularea partiala a acestuia pentru sustinerea procesului biologic. Cantitatea de fosfor care ramane in apa este cea necesara asigurarii unei concentratii in Ptot conform NTPA 001 dar care asigura in acelasi timp fosforul necesar proceselor biochimice care au loc in treapta de epurare biologica. In vederea mineralizarii substantelor organice continute de sedimentul primar se introduce un biopreparat, Bacti - bio 9500, care realizeaza fermentarea in profunzime a materialului decantat. Datorita aplicarii solutiei cu blocuri lamelare rezulta o reducere substantiala a spatiului de decantare dar si o eficienta mult mai mare fata de solutiile standard. Apa astfel limpezita trece in compartimentele de aerare unde se realizeaza epurarea biologica.
Compartimentul biologic este compus din: Tanc de fermentare si hidroliza: se realizeaza urmatoarele procese: o absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor (in flotatie) o reducerea substantelor organice pe baza de carbon (CBO5) o reducerea materiilor in suspensie o fermentarea produsilor de hidroliza In acest compartiment se dezvolta bacterii de tip SAPROFIT (nivelul I al lantului trofic) care adera la mediul plutitor si reduc materia organica in proportie de 40%. A.7. Bacteriile, in aceasta prima etapa elimina de 20 - 30 de ori mai multe enzime decat pot sa consume. Datorita acestui fapt, acest tanc se poate numi fermentator (incubator de enzime). Din cauza eliberarii in apa a unei cantitati mari de enzime, procesele biochimice de eliminare a substantei organice se desfasoara in mod accelerat (intensiv). Tanc de nitri-denitrificare heterotrofa, cu formarea nivelului II din lantul trofic, BACTERIVORE. In acest bazin se realizeaza: oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii de amoniu in azotiti respectiv azotati. Exista bacterii heterotrofe care realizeaza nitrificarea, proces care se desfasoara in prezenta oxigenului insuflat in masa de apa si bacterii specializate autotrofe care realizeaza denitrificarea, obtinand oxigenul necesar metabolismului din compusii organici si cei pe baza de azot. Bacteriile autotrofe pot convietui in acelasi mediu cu bacteriile heterotrofe. Reducerea substantelor organice se realizeaza in proportie de 80%. Denitrificarea permite reducerea azotitilor la azot gazos, care se degaja in atmosfera. Tanc de nitri-denitrificare hetero-autotrofa - Nivelul III - (se dezvolta o bacterie superioara a lantului trofic CARNIVORE care continua procesele incepute in zona nivelului II). In plus, se realizeaza mineralizarea trofica, proces consumator de oxigen Tanc de nitrificare autotrofa - Nivelul IV - zona in care se dezvolta cele mai evoluate microorganisme (CARNIVORE avansate si DETRIVORE nivelul IV al lantului trofic - bacterii care consuma reziduuri de substanta organica, metaboliti, celule moarte) care practic curata sistemul.
A.8. A.9.
Procesele de oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza si mineralizare trofica sunt continuate si in plus apar procese de nitrificare autotrofa.
Aportul de oxigen este justificat de necesitatea producerii proceselor de mineralizare trofica si oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza. Tehnologia permite eliminarea succesiva a substantelor organice in diferite stadii ale lantului trofic, transformandu-le in substanta anorganica. In tehnologiile conventionale rezulta namol activat, care este compus din masa celulara. Aceasta masa celulara se regaseste pe mediul plutitor cu aderenta ridicata la culturile bacteriene, iar substanta organica care intra in sistem este consumata si transformata in materialul celulelor vii iar in ultima etapa, in nivelul IV, regasim celulele si microorganismele detrivore care se hranesc cu celulele moarte si care sunt aderente la suportul plutitor. Tehnologia de epurare a apelor uzate este bazata pe mineralizarea completa a materiilor organice. Datorita relatiilor trofice avansate ale microorganismelor aflate pe filmul fix in procesele de epurare, nu se formeaza namol in exces. Din bazinul de stocare sediment primar, sedimentul primar decantat poate fi pompat catre instalatia de deshidratare namol in saci prevazuta cu sistem de dozare polielectrolit pentru imbunatatirea gradului de deshidratare, sau inapoi in unitatea de epurare biologica. Supernatantul rezultat in urma procesului de deshidratare, este reintrodus gravitational in circuitul de epurare. Namolul rezultat este un namol mineralizat si deshidratat care va fi depozitat in saci pe o platforma de stocare. 8. UNITATEA DE DEZINFECTIE Aceasta realizeaza dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se monteaza suprateran, imediat dupa blocurile de epurare biologica. Apa limpezita este dirijata spre unitatea de dezinfectie cu ultraviolete, dupa care efluentul epurat si dezinfectat, ce respecta conditiile de calitate impuse, este evacuat in emisar. Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete, montata imediat dupa treapta biologica este din otel inox si functioneaza cu lampi neimersate. Razele ultraviolete cu o lungime de unda = 253,7 [nm] penetreaza masa de lichid, producand moartea microorganismelor patogene. Eficienta dezinfectiei este de 95% - 99%. 9. BAZIN DE COLECTARE NAMOL Bazinul asigura: o colectarea namolului primar provenit de la Modulul de epurare biologica o decantarea namolului primar o tratarea namolului primar
o omogenizarea namolului in vederea pomparii o pomparea namolului Volumul util al bazinului este de 23 [mc] care asigura o frecventa de indepartare a namolului in vederea deshidratarii de 4 ori pe an. Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular 3,6 [m] x 3,6 [m] si CR=-4 [m]. In bazin se monteaza: o pompa submersibila, cu Q=2-7 [m3/h] si H=8-5 [mca], pentru alimentarea unitatii de deshidratare, cu conductele de refulare aferente Este prevazut capac de acces pentru pompa submersibila si scara cu vanguri pentru personal mentenanta si exploatare. 10. UNITATEA DE DESHIDRATARE NAMOL
Aceasta va fi cu Q=24 [Kg] substanta uscata/zi, si se monteaza suprateran in container. Sedimentul primar, decantat, din Bazinul de colectare ajunge prin pompare in Unitatea de deshidratare sediment primar. Aici acesta trece printr-un Ejector, unde se amesteca cu floculant, dupa care trece printr-un Mixer static si apoi prin intermediul unui Distribuitor ajunge in sacii filtranti. Apa se scurge in Colectorul lada de la partea inferioara, iar sedimentul deshidratat este retinut in sacii cu carucior. Substantele bio-preparatoare si apa din retea, necesare, sunt introduse in Rezervor prin intermediul unei Palnii si unui Ejector. Amestecul este omogenizat in Rezervor cu ajutorul unui Mixer. Floculantul preparat este pompat cu ajutorul unei pompe dozatoare prin intermediul unui robinet multifunctional in Ejectorul de sediment. Instalatia de deshidratare sediment in saci realizeaza reducerea umiditatii micsorand volumele ce urmeaza a fi evacuat din Statia de epurare. Sacii filtranti permit scurgerea apei si intoarcerea acestuia in fluxul tehnologic al apei, retinand sedimentul deshidratat care este deja stabilizat datorita adaosului de biopreparate. Acest sediment nu mai reprezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor. Dupa umplerea sacilor filtranti cu sediment si dupa deshidratare, acestia vor fi depozitati temporar pe platforma de containere pentru scurgere, prevazuta cu gratar de scurgere la partea inferioara. Apa rezultata in urma deshidratarii ajunge gravitational in Bazinul de prepompare.
11.
BY-PASS GENERAL
Pentru situatia caderii alimentarii cu energie electrica a statiei de epurare (situatie de avarie) pentru a evita inundarea necontrolata a zonei se prevede o conducta cu rol de preaplin si by-pass a platformei statiei de epurare D250, care tine cont de debitul maxim posibil. In prima faza dupa caderea alimentarii cu energie electrica, apa menajera afluenta se inmagazineaza in Bazinul de omogenizare si in reteaua de canalizare pana la nivelul preaplinului (-0,95 [m]), dupa care deverseaza, in situatia in care nu s-a remediat defectiunea electrica, prin conducta de bypass. 12. PLATFORMA PENTRU CONTAINERE REZIDUURI
Aceasta va avea o suprafata de S=15 [m2] si serveste pentru depozitarea temporara a containerelor cu materii reziduuri provenite de la treapta mecanica si a sacilor cu namol deshidratat de la Unitatea de deshidratare si pentru deshidratarea avansata a deseurilor. Platforma este prevazuta cu gratar si sifon de pardoseala pentru colectarea apei de ploaie de pe platforma si a apei scurse din containere si saci. 13. SISTEMUL DE MONITORIZARE A CALITATII APEI EPURATE
Intregul proces de epurare este controlat de un tablou de control si automatizare montat pe modulul de epurare biologica. 14. UTILITATI AFERENTE STATIEI DE EPURARE APE MENAJERE Pentru necesitati tehnologice, de spalare si in caz de incendiu se prevede un racord la reteaua de apa potabila din zona si un hidrant de incendiu. Pentru aerisirea in vederea mentenantei a Caminelor de canalizare, Bazinului de omogenizare, egalizare si pompare apa menajera si Bazinului de colectare namol se recomanda un ventilator portabil cu furtun de refulare. Pentru necesitati de mentenanta si exploatare se prevede priza pentru lampa de control la 24 V si priza pentru ventilatorul portabil. Platforma Statiei de epurare biologice este prevazuta cu centura de impamantare de protectie pentru consumatorii electrici si cu iluminat pe timp de noapte. Pentru protectia muncii si la incendiu Statia de epurare este prevazuta cu dotarile corespunzatoare (Echipament protectie personal operare si mentenanta, stingatoare, etc.). Pentru depozitarea consumabilelor si pieselor de rezerva se prevede o magazie de materiale tip garaj.
III.
A.10.
o
DOCUMENTATIE DE REFERINTA
NORMATIVE NP 032/1999 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare aplor uzate menajere -Treapta mecanica NP 107-04/2005 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare avansata a aplor uzate menajere NTPA-002/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare NTPA-001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali C204-80 Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj a utilajelor si instalatiilor tehnologice pentru obiective de investitii C150-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole Legea 10/95 Legea calitatii constructiilor
STANDARDE
o o
o o
SR 4163-1/1995 Prescriptii fundamentale de proiectare STAS 10110-76 Alimentarea cu apa. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare SR 1846 1-2006 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare STAS 2308 81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare STAS 2448/1982 Camine de canalizare Colectia de STAS-uri "Organe de masini", vol. III-a si III-b, Institutul Roman de Standardizare, E.T. 1985. STAS 10128-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor. STAS 10702/1-83 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare. SR ISO 5996/2000 Armaturi industriale din fonta. Robinete de inchidere cu sertar Pn - 2 - 16. Dimensiuni principale STAS 8804/1-92 Fitinguri din otel nealiat si aliat. Conditii generale.
IV.
NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII
La elaborarea proiectului s-au respectat:
o Legea Securitatii si Sanatatii Metodologice de aplicare;
Muncii
nr.319/2006
si
Normele
o Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri de protectie a muncii: o sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura; o parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala; o semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor. In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile de protectie a muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe parcursul executiei acestora. Dintre factorii de risc ce pot aparea pe diferitele stadii fizice, enumeram: Factori de risc (conform Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22, 23, 26, 27, 28, 30, 32, 34, 37 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 22, 27, 28, 30, 32, 34 1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 15, 16, 17, 18, 22, 23, 24, 26, 30, 32, 34
Stadiu fizic
terasamente montare conducta de canalizare sau apa (inclusiv armaturi,demontari, remontari, etc.) lucrari cu betoane (inclusiv demolari, desfaceri, refaceri drumuri, etc.)
Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipament de protectie adecvat conform art.1.4. din Ordinul nr.225/21 iulie 1995 pentru fiecare stadiu fizic. Antreprenorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeaza activitatea de protectie a muncii pentru care va face instructajul intregului personal (conform Normelor generale de P.M., cap. I, pct.13) ce se va ocupa de derularea lucrarilor: o Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr.319/2006 si Normele Metodologice de aplicare o Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor. Cod 2/1998; o Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din procesele tehnologice. Cod 19/1995; o Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentarea cu apa a localitatilor si pentru nevoi tehnologice (captare, transport si distributie). Cod 20/1995; o Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat. Cod 40/1996;
o Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale o o o o o o o o o
de protectie a fetei si ochilor. Cod 2/1995; Norme specifice de protectie a muncii pentru imbunatatiri funciare si irigatii. Cod 71/1998; Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj, prefabricate si finisaje in construtii. Cod 27/1996. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/1996; Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice.Cod 65/1997; Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitaea acetilenei. Cod 4/1998; Normativul-cadru de acordare si utilizare E.I.P. urilor (conform cap III Criterii de acordare a echipamentului individual de protectie); Instructiuni pentru selectia si utilizarea M.I.P.-urilor. Cod 2/1995; Decretul 328/1966 plus modificarile din 1999; Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice. Ordinul nr.339/1996 al M.M.P.S.
Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei activitati in parte.Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.
V. MASURI GENERALE DE PREVENIREA INCENDIILOR

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile specifice PSI din legislatia in vigoare, dintre care se mentioneaza: o Legea 307/2006 din 12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor publicat in M. Of., Partea I nr. 633/21.07.2006 Cap. III Norme generale de aparare impotriva incendiilor la proiectarea si executarea constructiilor instalatiilor si amenajarilor si Cap. IV Norme generale de aparare impotriva incendiilor la exploatarea constructiilor instalatiilor si amenajarilor o Ordinul MAI 1435/2006 din 18.09.2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare privind securitatea la incendiu si protectia civila o HG. Nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii / autorizarii de prevenire si stingere a incendiilor publicat in M. Of. Partea I nr. 346/24.05.2002 a fost abrogata de Hot. Nr. 1739/2006 din 06.12.2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajaari care se supun avizarii si / sau autorizarii privind securitatea la incendiu o Ord. 163 / 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor publicat in M. Of. Partea I nr. 216/29.03.2007 o Ord. Nr. 786/2005 din 02.09.2005 privind modificarea si completarea Ord. Ministrului Administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru
aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, publicata M. Of. Partea I nr. 844/19.09.2005 o Ord MI nr. 775/1998, M. Of. Partea I nr. 384/09.10.98 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, abrogat de Ord. 163/2007 privind aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor o HG. Nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor M. Of., Partea I nr. 384/09.10.1998 modificata HG 786/2002. Tevile de PVC sunt usor inflamabile (clasa C4), ard incet dar se autosting. Producatorul recomanda ca materialele sa nu fie depozitate in apropierea substantelor inflamabile, chiar si plante uscate. Se vor respecta instructiunile din capitolul nr. 11 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR din GHID PRIVIND REALIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE CU CONDUCTE DIN POLICLORURA DE VINIL, POLIETILENA, POLIPROPILENA. indicativ GP 043/99.
VI.
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Statia de epurare a apelor uzate provenite din comuna Slatioara, Judetul Olt, se caracterizeaza printr-o tehnologie simpla, dar moderna si de eficienta ridicata. Prevederea de utilaje si echipamente performante este obligatorie in vederea realizarii eficientelor de epurare dorite. Astfel, solutia tehnologica propusa cuprinde instalatii performante, ce implica consum energetic redus, operatiuni de exploatare simple prin aplicarea unei automatizari specifice procesului tehnologic. Aplicarea solutiei de epurare cu module compacte, containerizate, semiingropate, din inox, prezinta urmatoarele avantaje: o Solutia de epurare apa uzata este modulara permitand o extindere ulterioara a capacitatii de epurare prin simpla adaugare de noi module. o Prevederea a doua module in paralel permite punerea in functiune a statiei etapizat functie de aportul de apa menajera si o functionare elastica o asigura gradul de epurare necesar, fiind respectate pe evacuare conditiile de calitate impuse prin NTPA 001/2002 o datorita procesului tehnologic performant nu se evacueaza namol in exces, ceea ce conduce la eliminarea costurilor privind tratarea acestuia; o consum energetic redus, atat compresoarele cat si electropompele de proces fiind de inalta fiabilitate;
o toate echipamentele sunt din otel inox, neexistand probleme generate de actiunea apei sau sedimentului asupra componentelor unitatii compacte; o realizarea dezinfectiei cu ultraviolete in instalatia de tip UV prezinta avantaj fata de solutia clorinarii, cea din urma varianta conducand la producerea de compusi toxici in mediul acvatic receptor. Instalatia de dezinfectie asigura o eficienta de pana la 99% privind reducerea coliformilor totali; o prin forma compacta se obtine o suprafata redusa a statiei de epurare, astfel suprafata platformei statiei este de S = 550 [m2] din care suprafa ocupata cu obiectele si retelele tehnologice este de cca. 50 %; o amorsare rapida a procesului de epurare biologica. Unitatea ajunge in cateva zile la conditii optime de functionare, chiar si in cazul unor intreruperi mai indelungate in ceea ce priveste alimentarea cu apa uzata; o automatizarea instalatiei conduce la siguranta in exploatare, personal de intretinere redus, nefiind obligatorie supravegherea permanenta (o inspectie pe zi); o costurile lunare de exploatare a unitatii compacte se refera exclusiv la cele generate de consumul de energie electrica.
Intocmit, ing. Gheorghe STANCU
MEMORIU TEHNIC REZISTENTA


2011
DATE DESPRE AMPLASAMENT

Amplasamentul obiectivului se afla in comuna Slatioara, judetul Olt. LOCALIZARE SI DATE GEOMORFOLOGICE Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane. Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5 [m] de la suprafata terenului constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente foarte umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la bolovanisuri si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesate medie saturate. Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare efectuate, acestea gasindu-se in zona la adancimi de peste 12 [m]. Din punct de vedere geologic formatiunile litologice interceptate de forajele geotehnice in primii 12 [m] sunt de varsta pleistocen mediu pleistocen superior. DATE CLIMATICE Din punct de vedere meteoclimatic, zona studiata se incadreaza in perimetrul sectorului de clima temperat-continentala, caracterizat prin veri foarte calde cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai ales sub forma de averse si prin ierni moderate cu viscole rare. Temperatura medie anuala in zona este de aproximativ +10,70C; mediile lunii iulie sunt de 22,60C, iar luna ianuarie inregistreaza o medie de 2,60C. Maxima absoluta a fost de 40.50C (1952), iar minima absoluta 310C (1942). Precipitatiile atmosferice inregistrate in zona au o valoare medie anuala de 515.6 [mm]. Vanturile predominante sunt cele din Est (24,6%) , urmate de cele din Vest (18,7%) . conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului NP-082-04 valoarea caracteristic a presiunii de referin a vntului la 10 [m], mediat pe 10 min. cu 50 ani interval mediu de recuren este qr=0,5[Kpa] (2% probabilitate anual de depire); conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor CR-1-1-3 2005 valoarea caracteristic a ncrcrii din zapad pe sol pentru un interval mediu de recuren de 50 de ani este s(0,k)=2,00 [KN/m2].
Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri litologice: Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm; - Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni calcaroase pana la 1.0 si 1.5m cu urmatoarele caracteristici fizicomecanice: umiditati variabile w = 22,0 24.0 %; indicele porilor E = 0.62 0.66 indicele de consistenta Ic = 0.68 0.71 greutatea volumetrica aparenta = 18.5 18.8 kN/mc compresibilitate medie M 2-3 = 131 - 137 daN/cm2 ; unghiul de frecarea interna = 12 140; coeziunea c = 26 29 kPa ; - Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice: umiditati variabile w = 20 21.0 %; indicele porilor E = 0.59 0.66 indicele de consistenta Ic = 0.60 0.62 greutatea volumetrica aparenta = 18.6 19.3 kN/mc compresibilitate medie M 2-3 = 114 150 daN/cm2 ; unghiul de frecarea interna = 10 260; coeziunea c = 0 14 kPa ; Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si in zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului. Pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale tipurilor litologice amintite, s-au recoltat probe tulburate si netulburate din forajele executate. Pe baza determinarilor de laborator, caracteristicile fizico mecanice ale pamanturilor sunt consemnate in fisa geotehnica a forajului. Rezultatele penetrarilor dinamice si incercarile la forfecare cu aparatul vanetest sunt centralizate in fisa forajului. CONCLUZII SI RECOMANDARI In urma cercetarilor de teren, a analizelor de laborator si birou efectuate, se desprind concluziile: Amplasamentele cercetate sunt situate in localitatea Salcia si in localitatea Slatioara.
Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane. Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5m de la suprafata terenului constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente foarte umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la bolovanisuri si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesate medie saturate . Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri litologice: Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm; - Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni calcaroase pana la 1.0 si 1.5m cu urmatoarele caracteristici fizicomecanice: umiditati variabile w = 22,0 24.0 %; indicele porilor E = 0.62 0.66 indicele de consistenta Ic = 0.68 0.71 greutatea volumetrica aparenta = 18.5 18.8 kN/mc compresibilitate medie M 2-3 = 131 - 137 daN/cm2 ; unghiul de frecarea interna = 12 140; coeziunea c = 26 29 kPa ; - Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice: umiditati variabile w = 20 21.0 %; indicele porilor E = 0.59 0.66 indicele de consistenta Ic = 0.60 0.62 greutatea volumetrica aparenta = 18.6 19.3 kN/mc compresibilitate medie M 2-3 = 114 150 daN/cm2 ; unghiul de frecarea interna = 10 260; coeziunea c = 0 14 kPa ; Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si in zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului. presiunile conventionale variaza intre Pconv = 142 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m si Pconv = 237 kPa pentru Df= 3m si B= 2m; presiunile admisibile la stare limita de deformatie (incarcari fundamentale), variaza intre Ppl = 153.5 kPa pentru Df= 0.8m si B= 0.5m (tab 2) si Ppl = 227 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 3m si latimea fundatiei B = 2m ;
presiunile admisibile la starea limita de capacitate portanta (incarcari speciale) variaza de la Pcr = 232.8 kPa pentru adancimea de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m in (tab2) si Pcr = 423.5 kPa (tab 2); tasarea absoluta probabila pentru fundatie dreptunghiulara cu latimea B = 2.0m si adancimea de fundare hf = 1.5m care exercita o presiune Pn = 2.0 daN/cmp, este S = 1.91 cm (tab 3 );
Pamanturile de suprafata din zona studiata sunt argile la argile prafoase ( P5) conform STAS 1243, fiind caracterizate ca un materiale mediocre ( 5c; 5b) din punct de vedere al calitatii ca materiale de terasamente si al comportarii la inghet dezghet ; Zona studiata se gaseste in cadrul tipului climatic I cu un indice de umiditate Im = - 20 0; Avand in vedere tipul climatic cat si regimul hidrologic local nefavorabil, fara asigurarea scurgerii apelor si cu ape care baltesc la precipitatii, adoptarea unui modul de deformatie liniara E = 90 daN/cm2 pentru zone cu scurgerea apelor deficitara, la E = 115daN/cm2 pentru zonele inalte cu scurgerea apelor asigurata la dimensionarea aleilor platformelor si strazilor; Coeficientul lui Poisson este pentru terenurile din zona p= 0,42 ultimii 10cm ai sapaturii se vor realiza manual; Se recomanda a se realiza strat drenant compactat din balast de minim 30cm dupa compactare, mai ales la coborarea cu cota de fundare sub nivelul de stabilizare al apei freatice (0.80m Salcia 2.0m Slatioara); Se recomanda compactarea fundului sapaturilor; In situatia cobaorarii cu cota de fundare sub nivelul de stabilizare al apei (0.80m Salcia 2.0m Slatioara) se va avea in vedere necesitatea realizarii de epuismente directe; se recomanda acordarea unei atentii sporite realizarii hidroizolatiilor; pentru adancimi de sapare mai mari de 2m sub nivelul apei se recomanda adoptarea de masuri speciale de epuismente puturi drenante sau filtre aciculare; se recomanda adoptarea solutiilori de fundare pe fundatii continui armate sau radier general; nu sunt indicate variatii ale nivelului apei in sapaturi intrucit vor duce la surpari si sufozii; prin amenajare se va avea in vedere ridicarea cotei amenajerii pentru prevenirea concentrarii de ape de suprafata, si indepartarea apelor de suprafata de langa fundatii sau constructii; toate umpluturile se vor realiza in straturi de maxim 15cm dupa compactare;
Din punct de vedere al categoriei geotehnice amplasamentul studiat se incadreaza in categoria geotehnica 1, cu un risc geotehnic redus si s-au avut in vedere: importanta normala a constructiei; natura medie la buna a terenului nivelul apei si necesitatii epuismentelor directe; Risc redus la moderat din punct de vedere al vecinatatilor; Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform STAS 2914-69 de minim 98%, verificat conform STAS 1913/1-82; STAS 1913/13; STAS 9850 89; Se recomanda ca apele pluviale provenite din scurgeri de suprafata sa fie conduse lateral fata de constructii si fundatiile constructiilor. din punct de vedere al seismicitatii, suprafata cercetata se afla in zona D de seismicitate, are o acceleratie seismica pentru proiectare ag = 0.16, perioada de colt Tc = 1.0s are gradul 71 de seismicitate ( gradul 7 cu o perioada de revenire de 50 ani ) ; din punct de vedere eolian (actiunea vintului ) amplasamentul studiat se gaseste in zona B; din punct de vedere climatic al amplasamentul se gaseste in zona C; actiunilor date de zapada
adancimea de inghet a zonei este de 80cm conform STAS 6054;
dupa modul de comportare la sapare, pamanturile din zona studiata se incadreaza in categoria a II-a teren mijlociu; taluzele sapaturilor pot fi verticale pana la adancimea de 1.2, vor avea inclinarea minima de 1/0.69 sau vor fi sprijinite pentru adancimi intre 1.2m si 3m pentru adancimi mai mari de 3m panta taluzelor va fi minim 1/1 sau vor fi sprijinite conform normativ C 169 88 privind executarea lucrarilor de terasamente; controlul gradului de compactare al umpluturilor se va determina conform STAS 1913/13 83;
DESCRIEREA LUCRARILOR 1. Date generale privind lucrarea

o Obiectivul: Protectia resurselor de apa, system integrat de alimentare cu apa, statie de tratare, canalizare si statie de epurare, comuna Slatioara, judetul OLT. o Amplasamentul: In comuna Slatioara, judetul OLt;
o Proiectul ce se preda cuprinde: Proiectul tehnic si detalii de executie necesare realizarii obiectivului Protectia resurselor de apa, sistem integrat de alimentare cu apa, statie de tratare, canalizare si statie de epurare, comuna Slatioara, judetul OLT. o Organizarea lucrarilor: Executantul va elabora un proiect tehnologic, pe care il va respecta la executie.
2. Lucrari prevazute
Pe reteaua de canalizare sunt prevazute conductele de canalizare caminele menajere, statii de pompare si statia de epurare. CAMINELE MENAJERE Pe traseul colectoarelor, in aliniament, s-au prevazut 104 camine de vizitare si schimbare de directie la o distanta de maxim 60 [m], pentru a permite lucrari de intretinere si exploatare. De asemenea, caminele de vizitare s-au prevazut la intersectii si la schimbarea directiei colectoarelor. Caminele de vizitare vor fi executate din tuburi prefabricate din beton si vor fi alcatuite din cos de acces si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil (pentru caminele cu inaltimea < 2 [m]) si din camera de lucru, cos de acces si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil (pentru caminele cu inaltimea > 2 [m]). Caminele vor fi acoperite cu rama si capac din fonta, carosabile, care sa suporte o sarcina de 400 [KN] si care vor avea sistem antiefractie si antizgomot si vor fi fixate pe un suport din beton armat. Pe traseul conductelor de refulare s-au prevazut 5 camine de curatire, pentru a permite lucrari de intretinere si exploatare. Caminele de curatire sunt realizate in sistem monolit cu dimensiunea in plan de 1x0.8 [m], avnad grosimea peretilor de 20 [cm], grosimea placii de 15 [cm] si grosimea radierului de 20 [cm]. Sunt realizate din beton marca B300, si armate cu bare independente PC52, 14, 16/20 [cm]. Peretii caminelor si radierul se vor sclivisi cu mortar M100T. STATII DE POMPARE Statie de pompare SPAU3
Constructia statiei de pompare SPAU3 au fost concepute ca si constructii de tip prefabricat, avand dimensiunile 2.00 [m] x 2.00 [m] si diametrul interior de 1,00 [m]. Statia de pompare SPAU3 sunt realizate din patru tronsoane de elemente prefabricate: 1 bucata element prefabricat TIP 1 1 bucata element prefabricat TIP 2 2 bucati elemente prefabricate TIP 3 Elementele prefabricate se vor realiza intr-un poligon de turnare si se vor transporta in situ, unde vor fi montate conform planselor din proiect. Dupa montarea elementelor prefabricate se va realiza hidroizolarea statie de pompare cu o membrana de tip SIRAM care va fi protejata de o zidarie de caramida plina cu grosimea de 7,5 [cm]. Armarea elementelor se va realiza conform planselor de rezistenta, cu bare PC52 cu diametrele cuprinse intre 14 [mm] si 16 [mm]. Sapatura se va realiza in taluz si se va proteja cu o sprijinire din elemente de lemn ecarisat. Statie de pompare SPAU1; SPAU2 Constructia statiilor de pompare SPAU1; SPAU2 au fost concepute ca o constructie de tip prefabricat, avand dimensiunile 2.00 [m] x 2.00 [m] si diametrul interior de 1,00 [m] . Statiile de pompare SPAU1; SPAU2 este realizata din cinci tronsoane de elemente prefabricate: 1 bucata element prefabricat TIP 1 1 bucata element prefabricat TIP 2 2 bucati elemente prefabricate TIP 3 1 bucata element prefabricat TIP 4 Elementele prefabricate se vor realiza intr-un poligon de turnare si se vor transporta in situ, unde vor fi montate conform planselor din proiect. Dupa montarea elementelor prefabricate se va realiza hidroizolarea statie de pompare cu o membrana de tip SIRAM care va fi protejata de o zidarie de caramida plina cu grosimea de 7,5 [cm]. Armarea elementelor se va realiza conform planselor de rezistenta, cu bare PC52 cu diametrele cuprinse intre 14 [mm] si 16 [mm].
Sapatura se va realiza in taluz si se va proteja cu o sprijinire din elemente de lemn ecarisat. Statie de pompare SPAU4 Constructia statiei de pompare SPAU4 a fost conceputa ca o constructie de tip prefabricat, avand dimensiunile 2.00 [m] x 2.00 [m] si diametrul interior de 1,00 [m. Statia de pompare SPAU4 este realizata din trei tronsoane de elemente prefabricate: 1 bucata element prefabricat TIP 1 1 bucata element prefabricat TIP 2 1 bucata element prefabricat TIP 3 Elementele prefabricate se vor realiza intr-un poligon de turnare si se vor transporta in situ, unde vor fi montate conform planselor din proiect. Dupa montarea elementelor prefabricate se va realiza hidroizolarea statie de pompare cu o membrana de tip SIRAM care va fi protejata de o zidarie de caramida plina cu grosimea de 7,5 [cm]. Armarea elementelor se va realiza conform planselor de rezistenta, cu bare PC52 cu diametrele cuprinse intre 14 [mm] si 16 [mm]. Sapatura se va realiza in taluz si se va proteja cu o sprijinire din elemente de lemn ecarisat. STATIA DE EPURARE Pentru montarea si punerea in functiune a statiei de epurare este necesara realizarea urmatoarelor constructii anexe: o Camin de comutare apa uzata menajera; o Bazin prepompare apa uzata menajera; o Canal gratar mecanic; o Desnisipator-separator grasimi + bazin colectare si neutralizare grasimi + bazin colectare, spalare, scurgere si neutralizare nisip; o Bazin egalizare, omogenizare si pompare apa menajera + bazin colectare, ingrosare, stabilizare si pompare namol; o Platforma supraterana pentru unitatea de epurare biologica si chimica; o Platforma supraterana pentru container material sitat, container namol, containe Camin de comutare
Constructia caminului de comutare a fost conceputa ca o constructie patrata, de tip cuva subterana, avand dimensiunile interioare in plan de 1,50 x 1,50 [m] si o adancime interioara de 3,70 [m]. Deasupra terenului caminul se inalta cu 0,15 [m]. Cota terenului amenajat 0,00 [m] corespunde cotei absolute 108,10 mdMN. Caminul se va executa din beton armat monolit clasa C25/30 armat cu bare OB37. Sapatura se va executa mecanizat in proportie de 70% si manual 30%. Fundul sapaturii se va compacta manual dupa care se va turna un strat de beton de egalizare clasa C8/10 de 10 [cm] grosime. Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor inglobate pentru trecerea conductelor. Se prevad piese de trecere din PVC tip Valrom. Etansarea intre piesa de trecere si conducta se va face cu chituri elastice. Caminul se va proteja la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment aplicata in minim doua straturi. La exterior se va aplica o hidroizolatie din doua straturi de bitum aditivat. Caminul este acoperit cu un planseu din beton armat monolit prevazut cu gol de acces de 0,60 X 0,60 [m]. Golul de acces se va acoperi cu capac metalic, executat conform detaliilor din plansele desenate. Golul de acces se va borda cu bare de otel PC52, 2 16 sus si jos pe latura si cu cornier la partea superioara, de care se vor suda ramele capacului metalic. In peretele caminului se prevad trepte metalice inglobate. Bazin prepompare apa uzata menajera Constructia bazinului de prepompare apa uzata menajera a fost conceputa ca o constructie patrata, de tip cuva subterana, avand dimensiunile interioare in plan de 2,00 x 2,00 [m] si o adancime interioara de 5,00 [m]. Deasupra terenului baznul se inalta cu 0,15 [m]. Cota terenului amenajat 0,00 [m] corespunde cotei absolute 108,10 mdMN. Bazinul se va executa din beton armat monolit clasa C25/30 armat cu bare OB37. Sapatura se va executa mecanizat in proportie de 70% si manual 30%. Fundul sapaturii se va compacta manual dupa care se va turna un strat de beton de egalizare clasa C8/10 de 10 [cm] grosime. Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor inglobate pentru trecerea conductelor. Se prevad piese de trecere din PVC tip Valrom. Etansarea intre piesa de trecere si conducta se va face cu chituri elastice. Bazinul se va proteja la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment aplicata in minim doua straturi. La exterior se va aplica o hidroizolatie din doua straturi de bitum aditivat. Bazinul este acoperit cu un planseu din beton armat monolit prevazut cu gol de acces de 0,60 X 0,60 [m] si goluri
tehnologice de 0,80 x 0,80 [m]. Golurile tehnologice si cele de acces se vor acoperi cu capace metalice, executate conform detaliilor din planse. Golurile tehnologice si cele de acces vor borda cu bare de otel PC52, 2 16 sus si jos pe latura si cu cornier la partea superioara, de care se vor suda ramele capacelor metalice. Bazinul va fi prevazut cu scara metalica cu cos de protectie. Canal gratar mecanic Constructia canalului gratar mecanic a fost conceputa ca o constructie de tip cuva subterana, avand dimensiunile interioare in plan de 2,40 x 0,35 [m] si o adancime de 1,20 [m]. Deasupra terenului canalul se inalta cu 0,15 [m]. Cota terenului amenajat 0,00 [m] corespunde cotei absolute 108,10 mdMN. Canalul se va executa din beton armat monolit clasa C25/30 armat cu bare OB37. Sapatura se va executa mecanizat in proportie de 70% si manual 30%. Fundul sapaturii se va compacta manual dupa care se va turna un strat de beton de egalizare clasa C8/10 de 10 [cm] grosime. Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor inglobate pentru trecerea conductelor. Se prevad piese de trecere din PVC tip Valrom. Etansarea intre piesa de trecere si conducta se va face cu chituri elastice. Canalul se va proteja la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment aplicata in minim doua straturi. La exterior se va aplica o hidroizolatie din doua straturi de bitum aditivat. Canalul este prevazut cu balustrada metalica de potectie. -
Desnisipator separator grasimi + Bazin colectare si neutralizare grasimi + Bazin de colectare, spalare, scurgere si neutralizare nisip Aceste constructii s-au prevazut a se executa ca o baterie compacta de trei cuve subterane rectangulare cu pereti comuni. Desnisipatorul are dimensiunile interioare 1,50 x 1,50 [m] si o adancime interioara de 3,00 [m], inaltandu-se cu 0,15 [m] deasupra terenului amenajat. Bazinul de colectare si neutralizare grasimi are dimensiunile interioare 1,50 x 1,50 [m] si o adancime interioara de 3,00 [m] inaltandu-se cu 0,15 [m] deasupra terenului amenajat.
Bazinul de colectare, spalare, scurgere si neutralizare nisip are dimensiunile interioare 1,50 x 1,50 [m] si o adancime de 1,80 [m], inaltanduse cu 1,00 [m] deasupra terenului amenajat. Cota terenului amenajat 0,00 m corespunde cotei absolute 108,10 mdMN. In interiorul deznisipatorului este prevazut si un perete intermediar iar in interiorul bazinului de spalare si scurgere nisip este prevazuta o placa intermediara perforata. Constructiile se vor executa din beton armat monolit clasa C25/30 armat cu bare OB37 si PC 52. Sapatura se va executa mecanizat in proportie de 70% si manual 30%. Fundul sapaturii se va compacta manual dupa care se va turna un strat de beton de egalizare clasa C8/10 de 10 [cm] grosime. Sub bazinul de colectare nisip se va realiza o fundatie din beton simplu de 0,25 [m]. Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor inglobate pentru trecerea conductelor. Se prevad piese de trecere din PVC tip Valrom si stuturi din PEHD. Etansarea intre piesa de trecere si conducta se va face cu chituri elastice. Constructiile se vor proteja la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment aplicata in minim doua straturi. La exterior se va aplica o hidroizolatie din doua straturi de bitum aditivat. Compartimentele corespunzatoare desnisipatorului si bazinului de neutralizare grasimi sunt acoperite cu plansee din beton armat monolit, prevazute cu goluri de acces si tehnologice de 0,60 X 0,60 [m], acoperite cu capace metalice. Golurile tehnologice si cele de acces se vor acoperi cu capace metalice, executate conform detaliilor. Golurile tehnologice si cele de acces vor borda cu bare de otel PC52, 2 16 sus si jos pe latura si cu cornier la partea superioara, de care se vor suda ramele capacelor metalice. In pereti se prevad trepte metalice inglobate pentru acces. Bazin egalizare, omogenizare si pompare apa menajera + Bazin colectare, ingrosare, stabilizare si pompare namol Aceste constructii s-au prevazut a se executa ca o baterie formata din doua cuve subterane rectangulare cu pereti comuni, avand dimensiunile interioare 3,60 x 3,60 [m] si o adancime interioara de 4,00 [m] fiecare, inaltandu-se cu 0,15 [m] deasupra terenului amenajat. Cota terenului amenajat 0,00 [m] corespunde cotei absolute 108,10 mdMN. Constructiile se vor executa din beton armat monolit clasa C25/30 armat cu bare OB37 si PC 52. Sapatura se va executa mecanizat in proportie de
70% si manual 30%. Fundul sapaturii se va compacta manual dupa care se va turna un strat de beton de egalizare clasa C8/10 de 10 [cm] grosime. Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor inglobate pentru trecerea conductelor. Se prevad piese de trecere din PVC tip Valrom si stuturi din PEHD. Etansarea intre piesa de trecere si conducta se va face cu chituri elastice. Constructiile se vor proteja la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment aplicata in minim doua straturi. La exterior se va aplica o hidroizolatie din doua straturi de bitum aditivat. Bazinele sunt acoperite cu plansee din beton armat monolit, prevazute cu goluri de acces si tehnologice de 0,60 X 0,60 [m] si 0,80 x 0,80 [m], acoperite cu capace metalice. Golurile tehnologice si cele de acces se vor acoperi cu capace metalice. Golurile tehnologice si cele de acces vor borda cu bare de otel PC52, 2 16 sus si jos pe latura si cu cornier la partea superioara, de care se vor suda ramele capacelor metalice. Bazinele vor fi prevazute cu scara metalica cu cos de protectie. Platforma subterana pentru modulul de epurare biologica si chimica Pentru fixarea si asezarea statiei de epurare biologica si chimica se va executa o platforma subterana din beton armat de 20 [cm] grosime, la cota 2,15 [m] fata de cota terenului amenajat. Cota terenului amenajat 0,00 m corespunde cotei absolute 108,10 mdMN. Aceasta platforma se va realiza din beton clasa C25/30 (Bc30) armat cu bare PC52, executat pe un strat de balast bine compactat de 25 [cm] grosime. Sapatura pana la cota platformei se va executa manual, cu taluz 1:1, fara sprijiniri. Atentie ! Dupa pozarea containerului din plastic al modulului de epurare pe platforma ingropata, spatiul in jurul containerului se umple cu material astfel: pe masura ce se depune materialul se umple cu apa containerul in vederea egalizarii presiunii exterior-interior pentru ca acesta sa nu se deformeze. Platforme subterane pentru container material sitat, containere namol, containere reziduuri si pentru pavilion operare Pentru depozitarea containerelor pentru material sitat, namol, reziduuri si pentru amplasarea pavilionului de operare se vor executa platforme din beton armat de 25 [cm] grosime, la cota + 0,15 [m] fata de cota terenului amenajat. Aceste platforme se vor executa pe un strat de balast bine compactat de 20 [cm] grosime si un strat de beton de egalizare de 10 [cm] grosime conform detaliilor din proiect.
Cota terenului amenajat 0,00 m corespunde cotei absolute 108,10 mdMN. Platformele au o grosime de 25 [cm], sunt armate cu o plasa 10 8/m, pe ambele directii si sunt executate pe un strat de balast compactat si un strat de beton de egalizare. Platforma rezervata depozitarii containerelor cu reziduuri este prevazuta cu un sifon de pardoseala legata la reteaua de canalizare din incinta pentru a prelua eventualele scurgeri din containere sau scurgerea apei dupa spalarea acesteia. Conform STAS 10100/75 si P100-1/2006 lucrarea se incadreaza in clasa III de importanta, iar categoria de importanta conform metodologiei aprobata de MLPAT cu ordinul 31 / N din 2.10.1995 ( publicata in Buletinul constructiilor nr. 4 din 1996 ), este redusa D . STANDARDE SI NORMATIVE o Legea nr. 10 / 1995 - Calitatea in constructii. o H.G. 925 / l995 si - Regulament de atestare tehnico - profesionala a ord. MLPAT nr. 77/N/96 specialistilor cu activitate in constructii. o HGR nr. 728 - Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii. o NE-012-99 si NE-012-07 - Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. o STAS 10107/0-90 - Constructii civile si industriale. Calcul si alcatuire elemente de beton armat si precomprimat. o - C 17 - 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli. o Ghid pentru programarea controlului calitatii lucrarilor pe santier/97, emis de COOCC-SA si avizat de MLPAT. o C 56-2002 - Normativ privind verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de instalatii aferente constructiilor. o C 16 - 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.
o P 59 - 68 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton. o C 28 - 83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel - beton. o STAS 9404 - 81 - Constructii civile, industriale si agricole. Schele metalice. Prescriptii tehnice de montaj si exploatare. o C 170 - 87 - Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat in medii agresive naturale si industriale. o C 139 - 87 - Instructiuni tehnice pentru protectii anticorozive a elementelor de constructii metalice.
o STAS 10100 / 0 - 75 - Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor. o Ord. MLPAT nr.9/N / 93 constructii. - Regulament privind protectia si igiena muncii in
o PE 006 / 81 - Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile MEE. o Ord. M.I. nr. 381 / 93 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor. si MLPAT nr.7 / N / 93 o PE 009 / 93 - Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice si termice. o P 118 - 99 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor pentru protectia la actiunea focului. o HG 273 / 94 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii. NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII Masurile de protectie a muncii avute in vedere au fost extrase din: Legea 319/28.06.2006 a securitatii si sanatatii in munca; Norme generale de protectie a muncii - 2002, aprobate de MMSS cu Ordinul nr. 508/20.11.2002 si MSF cu Ordinul Nr.933/25.11.2002; Norme de Medicina a Muncii conform Ordinului Ministerului Sanatatii Nr.983/23.06.94 "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" elaborat de MLPAT (Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993), cu precadere cap. 118 si cap. 30; Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu Ordinul Nr. 235/26.07.1995 emis de MMSS; Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri, nr. 92/2000 editate de MMSS; NP 55-88, Normativ cadru provizoriu privind demolarea partiala sau totala a constructiilor; Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern /1995 elaborate in cadrul MMSS, care cuprind masuri specifice de protectie a muncii in activitati in/sau legate de constructii; Pentru executarea lucrarilor prevazute in cadrul prezentului proiect este absolut necesar respectarea de catre executant si beneficiar a prevederilor din Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu ordinul 9/15.032.1993 al MLPAT publicat in BC 5-6-7-8. Atat executantul cat si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus cu precadere urmatoarele articole: o o o reguli generale 1583-1680; pentru executarea sapaturilor 537-566; 574-590, 568, 1611-1661; pentru prepararea si transportul betoanelor si mortarelor 691-761;
o o o
pentru turnarea si compactarea betoanelor 762-770; pentru fasonare si montare armaturi, articolele 794-806; pentru lucrarile executate pe timp friguros 283-292;
Se vor respecta de asemenea: o o Norme specifice de securitate pentru lucrari de instalatii tehnicosanitare si de incalzire aprobate cu ord. 117/96 de MM si PS; Norme generale de protectia muncii aprobata cu Ordinul MMSS nr. 508/20.11.2002 si MSF nr. 933/25N 2002; PE 006/81 Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile MEE; Norme specifice de securitate a muncii pentru preparare, transport, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat, precomprimat aprobat cu ord. 136/95 de MM si PS; Normele metodologice de aplicare a Legii Protectiei Muncii 2001; Normele Generale de Protectie a Muncii 2002;
o Legea Protectiei Muncii nr. 90/2001; o o
o o
o PE 205/1981 Norme de protectie a muncii pentru partea mecanica a centralelor electrice; o PE 703/1981 Norme de protectie a muncii la lucrarile de montaj ale centralelor electrice; o Ordinul nr. 275/17.06.2002 al Ministrului Muncii si Protectiei Sociale privind aprobarea. MASURI GENERALE DE PREVENIREA INCENDIILOR La executia lucrarilor se vor respecta prevederile specifice PSI din legislatia in vigoare, dintre care se mentioneaza: o Legea privind apararea impotriva incendiilor nr. 307/2006; o Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii, amenajari care se supun avizarii si / sau autorizarii de prevenire si a stingerea incendiilor; o Hotararea Guvernului Romaniei nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor; o Ordinul Ministerului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de o avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor; o Ordinul Ministrului Industriei imputernicire pentru executarea si Comertului nr. 32/1999 de
o activitatilor legale in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor; o Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 privind aprobarea dispozitiilor generale de ordine o interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor D.G. P.S.I.-001; o Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 114/2000 aprobata cu Legea nr. 126/2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor; o Ordinul Ministrului de Interne nr. 130/2007 pentru elaborarea scenariilor de siguranta la foc; o Ordinul Ministrului de Interne nr. 85 din 14/06.2001modificat cu Ord. MI nr. 349/2007 pentru aprobarea Metodologiei de certificare a conformitatii, de agrementare tehnica si de avizare tehnica pentru fabricarea, comercializarea si utilizarea mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor; o Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor D.G. P.S.I.-003; o Ordinul Ministrului de Interne nr. 108/01.08.2001 modificat cu Ord. MI nr. 349/2004 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice D.G. P.S.I.-004; o Ordinul Ministrului de Interne nr. 138/05.09.2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor - D.G. P.S.I.-005; o PE 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Intocmit, ing. Razvan ANDREI
MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE


2011
Prezentul proiect trateaza in faza P.T. + D.E. executia instalatiilor electrice aferente obiectivului Protectia resurselor de apa, sistem integrat de alimentare cu apa, statie de tratare, canalizare si statie de epurare, comuna Slatioara, judetul Olt. In cadrul obiectivului sunt prevazute a se executa urmatoarele obiecte: o Statii de pompare; o Statie de epurare. Executia instalatiilor in aceste medii se va face conform normativelor I 7, P 118, utilizandu-se echipamente cu grad de protectie adecvat.
DESCRIEREA INSTALATIILOR ELECTRICE

Alimentarea cu energie electrica Racordul electric din sistem se va face de catre SC Electrica SA, atat ca proiectare cat si executie. Proiectele si executia racordurilor se va face de firma furnizoare de energie electrica ELECTRICA sau de catre o firma agreeata de catre aceasta. Delimitarea prezentului proiect va fi la bornele de iesire ale contorilor electrici. Pentru tablourile electrice de pompare se va realiza cate un bransament individual de la furnizorul de energie electrica din zona. STATIA DE EPURARE Alimentarea cu energie electrica consumatorilor aferenti obiectivului se realizeaza din tabloul general de distributie TGD, alimentat din firida electrica. Tablourile electrice si de automatizare TM+PO, TMB, TUDN+PN, TPP sunt furnizate impreuna cu echipamentele, furnitura asigurand cablurile de alimentare si semnalizare dintre tablourile locale si pompe. Firida electrica are o singura alimentare din reteaua locala de distributie a beneficiarului si nu face obiectul prezentului proiect. Asigurarea puterii necesare in firida electrica cade in sarcina beneficiarului. Tablourile si cutiile cu prize sunt in constructie etansa IP 54 si contin aparatajul prevazut in schema monofilara a tabloului TGD prezentata in planul E03, iar cutia cu prize trifazice si sigurante este IP55. Intregul sistem al alimentarii si distributiei de 0,4kV realizeaza urmatoarele protectii: o Pe partea de alimentare cu energie electrica la: scurtcircuit;
suprasarcina; o Pe partea de distributie a energiei catre consumatorii tehnologici la: scurtcircuit; suprasarcina; o Pe partea de distributie a energiei catre restul consumatorilor la: scurtcircuit; suprasarcina; protectie diferentiala. Pentru incaperile si amplasamentele in care sunt instalati consumatorii si sursele electrice se vor realiza centuri de legare la pamant, care legate intre ele vor constitui instalatia de legare la pamant a statiei de epurare ape menajere. Centurile principale de legare la pamant vor fi realizate din banda de OL-Zn 40x4mm. La centura de legare la pamant se racordeaza: o armaturile si alte parti metalice ale constructiilor; o constructiile metalice de sustinere a cablurilor si echipamentului electric; o bornele de legare la pamant a echipamentelor electrice (motoare electrice, dulapuri, etc.) o toate partile metalice ale instalatiei electrice care in mod normal nu sunt sub tensiune dar care ar putea intra din cauza unui defect de izolatie. Legarea la pamant se face prin conectarea acestora la centura interioara si priza de pamant cu platbanda OLZn 25x4 mm, sau conductor din cupru flexibil 16 mmp. Stalpii si peretii din tabla ai constructiei se leaga la priza de pamant a obiectivului cu platbanda OLZn 25x4 mm. Echipamente si materiale Executia tabloulurilor electrice de 0,4kV trebuie sa fie in conformitate cu caietul de sarcini de procurare. Pentru asigurarea exigentelor de exploatare si a unei bune fiabilitati s-a prevazut aparataj performant din import, acesta putand fi procurat de la reprezentantii firmelor producatoare de aparataj, in baza foilor de date din caietul de sarcini de procurare. Restul materialelor (cablurile, confectia metalica, banda de legare la pamant, etc.) sunt din fabricatie indigena, din productia curenta.
Solutii de amplasare Tablourile electrice se amplaseaza conform plan E1 iar tabloul general TGD se va amplasa in containerul operativ. Pe tablou se va monta inscriptionari avertizoare pentru protectia muncii si contra incendiilor. Cablurile electrice se pozeaza aparent pe pereti si pe pod de cabluri in interiorul constructiilor iar in exterior pe trasee realizate ingropat, in pamant. Cablurile vor fi insotite de banda de OL-Zn 25x4mm pe traseul comun cu instalatia de legare la priza de pamint. Centurile de legare la pamant se vor lega intre ele, constituind astfel instalatia de legare la pamant a statiei. Instalatia electrica de iluminat exterior S-au prevazut un circuit de iluminat exterior care asigura general in incinta statiei de epurare cu cablu tip CYABY F 1 kV 5x2,5 [mmp] montat in pamant, alimentat din tabloul electric general TGD (vezi plan E0). Iluminatul exterior se va realiza prin plantarea de stalpi din beton SI5 in fundatie betonata avand la baza cutie de sigurante si derivatie pe care se vor monta corpuri de iluminat tip PVC-05, echipate cu lampi cu vapori de mercur de 125 W si doua corpuri de iluminat exterior cu halogen, 150W, cu senzor de miscare si releu crepuscular avand distanta de detectare minim 15m si unghiul de detectie 180 montat pe cele doua containere. Comanda acestor corp se va face de la comutatorul nr.2, etans, IP54, montat PT la intrarea in containerul operativ langa cheia care comanda manual aprinderea iluminatului exterior (stilpii). De la intrerupatorul nr.2 se poate comuta pntru aprinderea manuala sau prin aprinderea automata la sesizarea miscarii in zona. Corpurile de iluminat se vor lega la nulul de protectie. Pentru introducerea cablurilor in cutiile de sigurante si derivatie, in fundatia stilpilor se vor incastra 2 bucati de teava de protectie 1 de 40 [cm] lungime. La subtraversarea caii principale de acces in statie cablurile se vor poza in tuburi de protectie. Comanda iluminatului exterior se va face de la cheia de comutatie nr.1 montata langa containerul personal. Cheia este capsulata, are grad de protectie IP55. Cu ocazia reviziilor periodice se vor verifica: o o izolatia cablurilor electrice; continuitatea electrica a instalatiilor;
o o o
respectarea prevederilor din proiect privind protectia tensiunilor de atingere periculoase de legare la pamant;
impotriva
legaturile instalatiei de protectie prin legarea la pamant (intre tabloul electric si cea mai apropiata priza de pamant ); respectarea prevederilor din proiect privind alegerea echipamentului pentru protectia circuitelor la scurcircuit;
De asemenea vor fi luate in considerare instructiunile furnizorului de echipament.

A.11.
INSTALATIA ELECTRICA DE FORTA Pompele au tablouri proprii din care se alimenteaza, tablouri care contin aparatele de protectie, comanda si circuitele de automatizare. Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor aferenti obiectivului se realizeaza din tabloul general de distributie TGD. Pompele si unitatile tehnologice au tablouri electrice si de automatizare proprii. Acestea contin atat aparatajul electric de protectie cat si cel de automatizare al pompelor. Comanda acestora se face automat in functie de informatiile primite de la senzorii de nivel din bazine. Oprirea pompelor in caz de avarie se va face de la tablourile locale montate in apropierea acestora iar in cazul in care pompa nu are tablou local, ci numai o cutie de conexiuni (pentru conectarea cablurilor din furnitura si cablului de alimentare) se montateaza cate o cheie locala capsulata pentru fiecare pompa, cheie care intrerupe circuitul de forta. Furnitura contine cablurile electrice si de comanda dintre tablouri si echipamente cat si senzorii de nivel. Pentru pompa de nisip s-a mai prevazut o cutie care contine doua prize, alimentate la 230V montata in apropierea pompei. S-a mai prevazut o cutie care contine doua prize, alimentate la 230V pentru diverse utilitati (ventilator portabil care va fi utilizat la interventiile in caminul de apa menajera) si la 24V pentru iluminatul portabil montata in exteriorul pavilionului tehnologic. S-au prevazut o cutie cu priza trifazica 3F+1N+1P, 16A, sigurante fuzibile si intrerupator IP55, amplasata in exteriorul pavilionului teologic pentru alimentarea unor consumatori suplimentari. Cablurile electrice sunt de tipul CYY F pentru cele montate aparent in interiorul cladirii si CYAbY F pentru cablurile care sunt ingropate in pamant. Containerele unitatii operative si unitatii de deshidratare vin echipate cu instalatiile electrice interioare pentru iluminat, incalzire si ventilatie. La tabloul electric general de distributie TGD s-a prevazut voltmetru pentru masura tensiunii pe bare.
Masura energiei consumate pentru consumatorii alimentati aceasta este stabilita prin solutia de alimentare realizata de SC ELECTRICA SA. INSTALATIA DE LEGARE LA PAMANT Protectia contra tensiunilor periculoase de atingere se face conform prevederilor STAS 12604/4 90 si STAS 12604/5 90. Se leaga la pamant toate partile metalice ale instalatiei electrice care in mod normal nu sunt puse sub tensiune dar care ar putea intra din cauza unui defect de izolatie. Legarea la pamant se face prin conectarea acestora la centura interioara cu platbanda OLZn 25 x 4 mm sau cu conductor flexibil 16 mmp iar la centura exterioara cu platbanda OLZn 25 x 4 mm. Peretii metalici ai constructiei se leaga la priza de pamant a statiei cu platbanda OLZn 25 x 4 mm. Priza de pamant artificiala a statiei este realizata din 6 electrozi verticali din OLZn 2 de 3m, ingropati la o adancime de 0,8m, dispusi liniar si legati intre ei cu platbanda OLZn 40 x 6mm care are o lungime de 40m si formeaza electrodul orizontal al prizei de pamat. Rezistenta prizei de pamant trebuie sa aiba o valoare sub 4 ohm. Legatura intre priza de pamant si eclisele de separare se face cu platbanda OLZn 40 x 4 mm. In cazul in care rezistenta de dispersie a prizei de pamant dupa executie are o valoare mai mare de 4 ohm se va suplimenta numarul electrozilor verticali pana la incadrarea in valoarea admisa de 4 ohm. GOSPODARIA DE CABLURI Pozarea cablurilor aferente instalatiilor tehnologice electrice se face cu respectarea prevederilor normativului PE107/95 si in conformitate cu documentatia de executie care se va intocmi ulterior avizarii prezentului proiect tehnic. La pozarea cablurilor se vor respecta strict conditiile enuntate in continuare: o conditii de pozare: adancimea de pozare in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de 0,7-0,8 [m]. Adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 [m] pe portiuni scurte (sub 5 [m] lungime) la intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie. Distanta libera pe orizontala intre cabluri pozate in acelasi sant nu va fi mai mica de 7 [cm] (intre doua sisteme trifazate). Distanta intre cabluri si retelele de apa si canalizare la intersectii va fi de minim 25 [cm]. cablurile care se rezerva reciproc se vor poza pe trasee diferite. Acolo unde acest lucru nu este posibil, se vor lua masuri de separare;
protectia mecanica a cablurilor, acolo unde prescriptiile o prevad, se va realiza prin tuburi metalice de otel zincat; o conditii de asigurare a compatibilitatii electromagnetice: conductoarele neutilizate din cabluri trebuie legate la pamant la ambele capete; conductoarele de legare la pamant neutilizate vor avea traseul spre bara de nul paralel cu firele; legatura electrica a ecranelor metalice ale cablurilor la bara de nul sau sasiul dulapului se face cu conductor multifilar din cupru cu sectiunea de 4mm2 pentru conductoarele principale din cablu cu sectiuni 6mm2; 10mm2 pentru conductoarele principale din cablu cu sectiuni >10mm2. o zona dezizolata pentru legare la pamant a ecranelor se va proteja cu banda izolanta sau tub termocontractibil; o circuitele electrice cu niveluri de susceptibilitate perturbatii se pozeaza in cabluri diferite; diferita la
o conductoarele utilizate pentru realizarea unei functii trebuie prevazute in acelasi cablu (sub acelasi ecran); o cablurile de la acelasi echipament trebuie pozate alaturat in fluxul de cabluri pentru a beneficia de ecranarea mutuala; o toate cablurile care deservesc un dulap trebuie sa intre prin acelasi loc; o ecranele trebuie legate la pamant imediat dupa intrarea in dulap; o conductoarele de legare la pamant a ecranelor cablurilor vor fi cat mai scurte (maxim 100 mm) si nu se vor intersecta. MASURI DE PREVENIRE A APARITIEI RISCULUI TEHNOLOGIC FACTORI DE RISC TEHNIC/TEHNOLOGIC AVUTI IN VEDERE LA INSTALATIILE DE JOASA TENSIUNE o functionare necorespunzatoare o scoaterea de sub tensiune a barelor de alimentare o socuri termice si mecanice datorita exploziilor de echipamente sau actionarilor gresite o poluarea mediului ambiant de lucru cu noxe periculoase pentru sanatate o zone zgomotoase peste limitele admise o temperaturi peste limitele suportabile in zonele de lucru
o asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiei electrice la eforturile exercitate in cursul utilizarii. o asigurarea rezistentei materialelor utilizate pentru realizarea partilor componente ale instalatiei electrice (suporturi, carcase, capace, izolatii) la temperaturile maxime de utilizare. o asigurarea rezistentei elementelor instalatiei electrice la socuri produse de corpuri solide in cursul utilizarii. o Asigurarea protectiei la suprasarcina, la scurtcircuit si la caderea de tensiune a instalatiei electrice interioare. Masuri de prevenire prevazute in documentatie o dimensionarea corecta a echipamentelor corespunzator curentilor de scurtcircuit ce pot apare o utilizarea de echipamente fiabile cu mentenanta corespunzatoare mediului in care functioneaza redusa si
o prevederea de protectii electrice corespunzatoare, performante si reglate conform conditiilor de functionare o coordonarea protectiilor electrice in vederea realizarii selectivitatii declansarilor o gruparea corespunzatoare a consumatorilor, functie de categoria lor, pe bare avand alimentari de lucru si rezerva prevazute cu instalatii de anclansare automata a rezervei o realizarea unui sistem de comanda-control si semnalizare performant o realizarea unor scheme de blocaj pentru evitarea unor manevre gresite o prevederea de instalatii de ventilatie in statiile electrice o stabilirea unui ansamblu de masuri tehnico-organizatorice pentru desfasurarea lucrarilor de constructii, montaj si exploatare in conditii de siguranta Reglementari de referinta o HGR nr.486/1993 privind cresterea sigurantei in exploatare a constructiilor si instalatiilor care prezinta surse de mare risc o Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 95/1999 privind calitatea lucrarilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale; o Ordinul Ministrului Industriei si Comertului nr. 293/1999 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj pentru utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale; o PE 102/1993 Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de conexiuni si distributie cu tensiuni pana la 1000 V c.a. in unitatile energetice
MASURI DE PREVENIRE A RISCULUI TEHNIC/TEHNOLOGIC GOSPODARIA DE CABLURI SI INSTALATIA DE LEGARE LA PAMANT Factori de risc tehnic/tehnologic avuti in vedere In cadrul gospodariei de cabluri:
IN
o incalzirea peste limitele admisibile care conduce la deteriorarea izolatiei o producerea de scurtcircuite prin persistenta unei puneri la pamant o scoaterea simultana din functiune a cablurilor care se rezerva reciproc o transmiterea de perturbatii electromagnetice o aparitia de incendii in gospodaria de cabluri o poluarea mediului ambiant de lucru cu noxe periculoase pentru sanatate o temperaturi peste limitele suportabile in zonele de lucru La instalatia de legare la pamant: o pierderea continuitatii care poate conduce la accidentarea prin electrocutare a personalului Masuri de prevenire prevazute in documentatie In cadrul gospodariei de cabluri: o dimensionarea corespunzatoare a cablurilor o utilizarea de cabluri corespunzatoare mediului in care sunt pozate si realizate constructiv pentru posibilitatea functionarii in mediile respective o asigurarea unor pozari de cabluri corecte o realizarea de protectii specifice corespunzatoare o utilizare de cabluri cu izolatie necombustibila sau greu combustibila (cu intarziere la propagarea flacarii) o realizarea de capete terminale din materiale incombustibile sau greu combustibile o etansari, separari si compartimentari realizate constructiv si cu materiale incombustibile sau greu combustibile o stabilirea unui ansamblu de masuri tehnico-organizatorice pentru desfasurarea lucrarilor de constructii, montaj si exploatare in conditii de siguranta La instalatia de legare la pamant:
o dimensionare corespunzatoare la curentii de punere la pamant, tensiunile de atingere si de pas o utilizarea de materiale care sa evite coroziunea sau sa o limiteze (cupru, otel zincat) o executari de masuratori si verificari specifice la punerea in functiune si pe durata exploatarii Reglementari de referinta Gospodaria de cabluri: o HGR nr.486/1993 privind cresterea sigurantei in exploatare a constructiilor si instalatiilor care prezinta surse de mare risc o Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 95/1999 privind calitatea lucrarilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale; o Ordinul Ministrului Industriei si Comertului nr. 293/1999 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj pentru utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale; o PE 009/93 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice; o PE 107 Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI SECURITATEA LA INCENDIU
MASURI DE SECURITATE SI SANATATEA MUNCII
Pericole de accidentare avute in vedere a) Electrocutari sau arsuri prin atingere directa: protectia impotriva atingerilor nedorite a unui element aflat normal sub tensiune. b) Electrocutari sau arsuri prin atingere indirecta: protectia impotriva atingerii unui element (carcasa sau element de sustinere) intrat accidental sub tensiune datorita unui defect de izolatie etc. c)Alte pericole: poluarea mediului ambiant de lucru cu noxe periculoase pentru sanatate, zone zgomotoase peste limitele admise, temperaturi nesuportabile in zonele de lucru etc.
Masuri de securitatea si sanatatea muncii prevazute in proiect Nr. crt. a)
Masuri prevazute Protectia impotriva atingerilor directe: - ingradiri fixe sau mobile; - echipamente in carcase inchise; - respectarea distantelor de protectie, de izolatie si de lucru; - respectarea distantelor pentru coridoare si accese; - folosirea mijloacelor individuale de protectie pentru lucrari de exploatare; A.12. - respectarea masurilor de delimitare a zonelor de lucru si de esalonare a operatiilor in timpul lucrului.
Reglementari de referinta 1) Legea securitatii si sanatatii muncii 319/2006. 2) Instructiuni proprii interne de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice. A.13. 3) Buletinul documentelor normative nr. 5/97: - Regulament de desfasurare a activitatii de securitate a muncii; - Sistemul organizatoric al activitatii de securitate a muncii. 4) PE118/92 Regulament general de manevrare in instalatiile electrice.
b)
A.14. Protectia impotriva atingerilor indirecte la carcase si elemente de sustinere, inclusiv stelaje si invelisuri metalice ale cablurilor, precum si la armaturile constructiilor de beton armat: - legarea la pamant; - legarea la nul. Prevederea echipamentelor corespunzatoare mediului in care se instaleaza: cu umiditate excesiva, care contin substante corozive, cu climat tropical sau naval. Verificari in vederea punerii in functiune: - masurarea rezistentelor de izolatie; - verificarea legaturilor la instalatia de protectie; - masurarea rezistentei de dispersie in pamant Masurilor de protectie a muncii pentru perioada executarii lucrarilor reprezinta responsabilitatea executantului si vor respecta prevederile Regulamentului de protectie si igiena a muncii in constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/1993. Masurile de protectie a muncii pe perioada exploatarii sunt stabilite de organizatia de exploatare.
c)
d)
e) f)
g)
5) PROTECTIA IMPOTRIVA ELECTROCUTARILOR. 6) PE-116/94 Normativ pentru incercari si masuratori la echipamente electrice. 7) PE102/93 Normativ pentru instalatii electrice cu tensiuni U1kV. 8) N.R.I7-02 Normativ pentru instalatii electrice cu tensiuni U1kV 9) PE-503/95 Normativ de proiectare a instalatiilor de automatizare a partii electrice a centralelor si statiilor 10) PE-504/96 Normativ pentru proiectarea sistemelor de circuite secundare ale instalatiilor electrice.
MASURI DE SECURITATE LA INCENDIU
Pericole de incendiu avute in vedere a) La sali de supraveghere, incaperi cu echipamente etc. b) La echipamentele tehnologice c) In gospodariile de cabluri
Masuri de securitate la incendiu prevazute in proiect Nr. crt. a) b) c) d) e) f) Masuri prevazute Echipamente electrice corespunzatoare categoriei de pericol de incendiu a incaperii. Elemente de constructie incombustibile sau greu combustibile. Separari, distantari, compartimentari, etansari in camerele de comanda, in statiile electrice si la cabluri. Folosirea dotatiilor PSI prevazute in proiectul partii de instalatii. A.15. Masurile de securitate la incendiu pentru perioada de executie sunt stabilite de catre organizatia de montaj. Masurile de securitate la incendiu pentru perioada de exploatare sunt stabilite de organizatia de exploatare. Reglementari de referinta 1) PE 009/93 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice. 2) PE003/79(84) Nomenclator de verificari, incercari si probe, privind montajul, punerea in functiune si darea in exploatare a instalatiilor electrice. 3)Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor.
PROTECTIA MEDIULUI
Lucrarile de pozare in pamant a cablurilor electrice precum si a instalatiei de legare la pamant afecteaza intr-o mica masura mediul inconjurator, iar la finalizarea acestora executantul va reface conform situatiei initiale dupa caz pavajul sau spatiul verde. Protectia calitatii apei: Procesul tehnologic, specific lucrarilor de canalizare electrica subterana nu are impact asupra calitatii apei. Protectia aerului: Tehnologia de executie a instalatiilor electrice nu conduce la poluarea aerului decat in masura in care praful rezultat din spargeri si sapaturi poate reduce calitatea acestuia. Pe tot parcursul derularii lucrarilor se iau masuri de reducere la maxim a prafului prin udarea acestuia si manevrarea cu grija a utilajelor. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor: Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor se realizeaza prin utilizarea unor scule cu grad sporit de silentiozitate, prevazute cu atenuatoare de vibratii. Protectia calitatii apei: Procesul tehnologic, specific lucrarilor de canalizare electrica subterana nu are impact asupra calitatii apei. Protectia solului si subsolului: Cablurile electrice pozate in pamant nu polueaza mediul, cablul fiind etans si cu manta de protectie. Totodata platbanda si electrozii care realizeaza instalatia de legare la pamant sunt tratate impotriva coroziunii prin galvanizare.
Gospodarirea deseurilor rezultate: In urma lucrarilor de executie a instalatiilor electrice vor rezulta deseuri tip beton, ciment, pamant care vor fi depozitate pe masura producerii lor in imediata apropiere a zonei de lucru ingradita cu panouri de protectie. Acestea vor fi ridicate ritmic si evacuate la gropa de gunoi a localitatii cu mijloacele de transport ale executantului Intocmit, ing. Gheorghe STANCU

PT Canalizare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PT Canalizare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

PROIECT 53/2011 FAZA P.T.+D.E.

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT

Nr. proiect 53/2011 Faza P.T. D.E.

A PIESE SCRISE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE

B PIESE DESENATE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE

Cod si Nr. Plan

- PLANURI GENERALE SI PLANURI INSTALATII -

STATIE DE EPURARE REZISTENTA 22. 23.

Nr. proiect 53/2011 Faza P.T. D.E.

MEMORIU TEHNIC INSTALATII CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE

FAZA BENEFICIARUL INVESTITIEI PROIECTANT GENERAL

1.2 DATE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII PROIECTULUI

CERTIFICATUL DE URBANISM nr. din 201 . AVIZELE SOLICITATE DE CERTIFICATUL DE URBANISM.

1.3 STUDII DE TEREN EFECTUATE

din punct de vedere climatic al amplasamentul se gaseste in zona C;

adancimea de inghet a zonei este de 80cm conform STAS 6054;

II. DESCRIEREA LUCRARILOR PROPUSE

LUNGIME PVC [m]

5206 5206 [m].

LUNGIME PEHD [m]

TOTAL LUNGIMI 110

TOTAL LUNGIMI 125

TRONSON CV196CV200 CV176CV199

CONC. IN APA UZATA BRUTA [mg/l]

CONC. LIM. ADMISA [mg/l]

Eficienta de epurare nec. [%]

300 350 500 30 8

93.50 82.00 86.00 67.00 75.00

Apa epurata mecanic ajunge omogenizare si pompare (8).

NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII

La elaborarea proiectului s-au respectat:

o Legea Securitatii si Sanatatii Metodologice de aplicare;

o Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale o o o o o o o o o

V. MASURI GENERALE DE PREVENIREA INCENDIILOR

Intocmit, ing. Gheorghe STANCU

CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT

MEMORIU TEHNIC REZISTENTA

PROIECT 53/2011 FAZA P.T.+D.E.

DATE DESPRE AMPLASAMENT

adancimea de inghet a zonei este de 80cm conform STAS 6054;

DESCRIEREA LUCRARILOR 1. Date generale privind lucrarea

o Legea Protectiei Muncii nr. 90/2001; o o

Intocmit, ing. Razvan ANDREI

CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT

MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE

PROIECT 53/2011 FAZA P.T.+D.E.

DESCRIEREA INSTALATIILOR ELECTRICE

De asemenea vor fi luate in considerare instructiunile furnizorului de echipament.

Masuri de securitatea si sanatatea muncii prevazute in proiect Nr. crt. a)

MASURI DE SECURITATE LA INCENDIU

S-ar putea să vă placă și