Sunteți pe pagina 1din 12

Prezenta lucrare isi propune sa defineasca opera lui Mihai Eminescu ca pe o succesiune de solutii existentiale -; si in consecinta poetice -; raportate

la suflet -; istorie -; univers. e4x23xq Succesiunea modelelor teoriei universului este determinata de stadiul evolutiei stiintei a fizicii in primul rand a matematicii si astronomiei. !storia cosmolo"iei europene a parcurs trei mari etape stiinti- fice# etapa antica care a cultivat un model cosmolo"ic de tip sferic; etape corespunzatoare fizicii clasice ne$toriene si etapa contem- porana . Poezia eminesciana parcur"e trei etape# prima etapa in consonanta cu viziunea romantica de la %&4& este fondata pe un model cosmolo"ic platonician si are ca erou liric preferat copilul. ' doua etapa marcata de "andirea lui Schopenhauer dezvaluie caracterul iluzoriu al armoniei lumii este o(sedata de pro(lemele de sens ale existentei umane intr-o lume tentata sa rezolve aceasta criza intr-o maniera romantica. !postaza sim(olica cea mai caracteristica pentru aceasta perioada este demonul. )ltima etapa a creatiei eminesciene a(andoneaza modelul cosmolo"ic platonician pentru unul de tip *antian. +apitolul al !!-lea# trateaza universul paradisiac corespunzator modelului cosmolo"ic al lui Platon si relatia dintre poezia eminesciana si cea a "eneratiei de la %&4&. +u tenta erotica in stil 'lecsandri ,-e-as avea. sau /olinti- neanu ,0 calatorie in zori. satirica ,1unii corupti. patriotica ,+e-ti doresc eu tie dulce 2omanie. sau istorica ,3oria. poezia lui Eminescu reia motivul lumii ca su(stanta divina a lumii insa se ataseaza mai ales vizionarismului pasoptist care se exprima in constituirea idealului national si politic pe conceptia mesianica asupra rolului pe care-l are de indeplinit poetul. 4/ardul5 eminescian este reincarnarea poetului profet al pasoptistilor si el ia chiar adesea infatisarea poetilor "eneratiei precedente. 6ocatia poeziei nu e placutul ci su(limul deoarece se vrea cantarea profetica ce concureaza si stapaneste natura si natura umana dezlantuita# 4'stfel iti e cantarea (atrane 3eliade +um cur"e profetia unei !eremiade

+um se raz(un-un vifor z(urand din nor in nor. 2u"a-m-as la Erato sa cant ca 7ine (arde -e nu in viata-mi toata dar cantecu-mi de moarte Sa fie ca 4/lesteme5-7i8 sa-l cant apoi sa mor.5 0sciland intre -umnezeu si Satana intre credinta si (lestem Muresanu ,'ndrei Muresanu erou national si poet al desteptarii neamului devenit eroul faustic al uneia dintre cele mai frumoase poeme dramatice eminesciene. e un spirit torturat dar mantuit totusi de sentimentul apartenentei sale la o comunitate nationala "reu incercata nu insa invinsa. 9a %&:% (ardul este inlocuit printr-o fiinta demonica. /leste- mul demonic alterneaza cu ru"aciunea si vechiul (ard redevine vocea ce va cele(ra destinele eroice ale unui popor martirizat# 46ad cerul lan al(astru sadit cu "rau de stele El imi arata planul adancei intocmele +u care-si misca sorii. -; !n sam(urul de "hinda E un ste;ar. 88888888888 8888888888888888. 888888.asa poporul meu !n tine e puterea-ti naltarea-ti si pieirea-ti.5 Poemul 0ndina incearca lim(a;ul poetic printr-o interpretare explicita a modelului cosmic platonician. 0 serie de motive poetice precum# muzica sferelor dansul valoare sacra a numelui eroii lumina ca su(stanta a lumii sunt inte"rate in lexicul poeziei eminesciene. 4!n loc de aer e un aur 7opit si transparent mirositor8 +and in"eri canta de deasupra raclei !n lumea cerurilor -; ele-al(esc Si pe pamant a;un" tandari duioase -in cantecul frumos85 +a o 4nota ratacita5 din muzica sferelor sau ca idee din urzeala prima a lumii apare femeia in poezia eminesciana de tinerete. 5Esti tu nota ratacita -in cantarea sferelor +e eterna nefinita !n"erii o canta-n cor<5 !u(ita muza si adeseori artista femeia e una dintre vocile prin care se vesteste armonia divina a universului.

)ltimul mare poem eminescian axat pe topo"rafia mitica a universului este 4Povestea ma"ului calator in stele5. Marcat de semnele "enialitatii si ale mortii printul mostenitor de imparatii pamantene purcede pentru aflarea unde salasluieste (atranul ma" cunoscator al le"ilor divine ce "uverneaza armonia cosmica. -rumul spre piscurile sacre ale Pionului este si un drum spre adevarurile adanci ascunse in propria-ne fiinta. +o(orand in adancurile "andului si de aici in adancurile somnului printului ii este dat sa afle ca face parte din cate"oria rara a celor lipsiti de un destin presta(ilit a celor li(eri asemenea lui -umnezeu. 9ipsit de patria ori"inara a unui astru "eniul fara de stea descinde direct din puterea demiur"ica a divinitatii cu care se descopera prin "andire 4+aci -umnezeu in lume le tine loc de tata Si pune pe-a lor frunte "andirea lui (o"ata.5 Sin"urul pericol care ameninta fiintele "eniale este iu(irea care le-o poarta in"erul 4palid cu lun"i aripi si ne"re5 al Mortii. Moartea celor fara de stea nu poate fi decat o moarte a "andului care nu mai are puterea de a fi creator de sens care isi pierde asadar virtutea demiur"ica. +onstiinta istorica si drama instrainarii spiritului in timp -; analizeaza felul in care Eminescu s-a desprins de modelul cosmolo"ic platonician. 7impului cosmic al echili(rului perpetuu ii opune viziunea opririi declinului lumii. Marile crize istorice ale umanitatii sunt inscrise de Eminescu in 4Memento mori5# 4Si-astazi punctul de solstitiu a sosit in omenire. -in marire la cadere din cadere la marire5. +um etimolo"ic solstitiu inseamna momentul de oprire al soarelui in evolutia sa celesta istoria umanitatii va fi marcata de tra"ice solstitii ale "andirii iar existenta individului va intra si ea su( semnul unei rupturi dramatice de unitatea ori"inara a fiintei. !=S72'!='2E' Sentimenttul unei dramatice rupturi interioare si nostal"ia varstei pierdute a plenitudinii din care mai supravietuieste neatins doar cultul artei si cultul prieteniei. Sentimentul ratacirii prin uitare a;un"e in 4Melancolie5 pana la

sentimentul unei dedu(lari ce transforma constiinta intr-un martor al unei existente ce si-a pierdut intelesul si care descopera ca ver(ului 4a fi5 ii lipseste persoana !. Ea poate deveni in sunetul melancolic al cornului din 4Peste varfuri5 dulce tan;ire dupa odihna mortii sau poate ramane plutire incerta intr-un univers care si-a pierdut realitatea. Spatiul paradisiac al inceputului este de o(icei acela al codrului. +odrul e spatiu -;nucleu necomunicant cu istoria taram inshis aflat in afara le"ilor trecerii# 4!n temeiul codrului +ale nu-i carare nu-i. +a de-a fost vreodata cale Ea s-a prefacut in vale.5 >iinta imaculata a copilului apartine paradisului padurii pe care-l stapaneste ca tanar print in 40 ramai5. +2!?' +0M)=!+'2!!. S7E2!9!7'7E S! !20=!E. 'sa cum 4visul5 sau starea de 4farmec5 sunt atri(ute ale copilului tot astfel poezia este atri(utul (ardului. +aci (ardul apartine lumii armonioase a varstelor istorice aurorale. Poezia este lim(a; natural in epocile de "andire mitica. -ar in clipa in care "andirea mitica isi pierde realitatea poezia isi pierde temeiurile naturale ale existentei si e amenintata de sterilitate. @andirea critica e marcata de 4ruptura intre lumea (ul"arului si lumea ideei5 care conduce spre neincredere in valoarea existentiala a artei. -esi creatia Eminesciana cunoaste unele momente ce se inscriu su( semnul ironiei romantice totusi ironia nu e resimtita ca manifestare a li(ertatii demiur"ice a spiritului ci ca nesu(stantialitate. -in acest punct de vedere atitudinea eminesciana se apropie mai mult de cea a lui 3e"el decat de cea a teoreticienilor romantici ai ironiei. +u 3e"el se intalneste Eminescu nu numai in definirea ironiei ca expresie a nesu(stantialitatii lumii ci si in considerarea varstei istorice moderne ca o varsta in care nici ereditatea nici arta nu mai constituie forme proprii de manifestare a spiritului. Elementele he"eliene din "andirea lui Eminescu nu l-au transformat

pe poetul roman dintr-un discipol al lui Schopenhauer intr-un epi"on al lui 3e"el. !ntai pentru ca nu avem de a face cu un filozof sistematic ci cu un poet (antuit de mari nelinisti existentiale un poet a carui spaima de neant ar putea "asi ,si a "asit in ultima etapa de creatie. consolare in identitatea he"eliana dintre =eant si '(solut. -'!M0= S! -EM0= -emonul torturat al creatiei care aspira spre 4dulcile lumine5 eli(eratoare ale frumusetii in Scrisoarea 6 este un daimon in sens antic. 'cceptatia "recescului daimon e similara cu cea a latinescului "enius. Echivalenta ori"inara a termenilor daimon-"enius explica frecventa sinonimie demon-"eniu din opera lui Eminescu. ,4>ata in "radina de aur5.. 7ermenii sinonimi demon-"eniu desemneaza natura supranaturala nu insa divina a unui daimon in sens antic ce mediteaza intre doua nivele de existenta fara a apartine nici unuia dintre ele. >ara indoiala termenul de demon nu are conotatii etice asa cum va avea acceptia crestina a demonului in"er re(el si pedepsit. +a putere creatoare daimonul se intalneste cu atri(utele de demiur" ale divinitatii. Pentru ca aceasta coincidenta sa devina o suprapunere perfecta de semnificatii demiur"ul tre(uie sa-si piarda trasaturile platoniciene de arhitect si "eometru divin care calculeaza pe (aza le"ilor matematicii structura perfecta a universului; el tre(uie sa devina zeul or( care nu mai are drept scop perfectiunea ci existenta. 'ceasta este infatisarea divinului in cea de a doua etapa a creatiei eminesciene cand demiur"ul e identificat cu schopenhaueriana vointa de a fi inzestrat in exclusivitate cu atri(ute de daimon. >oarte adesea acesti demoni re(eli impotriva vointei de a fi primesc infatisare de calu"ari. +ei mai multi dintre demonii eminescieni frumosi ca !eronim sau ca 7oma =our sunt in"eri care si-au pierdut paradisul ei sunt marcati de 4vechea varsta5 a inocentei pierdute si mandria cunoasterii. Pentru cei 4nenascuti la timpul lor5 Eminescu va "asi mai tarziu ima"inea celor - cu - stea - moarta. 'stfel ia nastere o cate"orie romantica a 4damnatilor5.

'tractia dintre astrul mort si privirea celui ales su"ereaza le"atura dintre om si stea similara cu le"atura dintre sufletul-in"er si astrul sau ori"inar. +ei cu stea moarta sunt cei care si-au pierdut patria cosmica. +and nu au semnificatia de daimon si nici semnificatia de demiur" malefic demonii eminescieni nu pot depasi nostal"ia patriei cosmice pierdute. )=!6E2S)2!9E +0MPE=S'7!6E )na dintre putinele poezii citadine eminesciene care nu e nici romanta nici satira Privesc orasul -; furnicar anticipeaza fra-pant ca tehnica poetica lirica (acoviana.Privirea neutra contempla detasat spectacolul multimii umane care trece mereu intr-o succesiune de ima"ini lipsite de orice le"atura intre ele cu exceptia le"aturii pe care o da vesnica lor trecere. 0rasul e o arhitectura stranie care are precizia si lipsa de sens a ima"inilor onirice. Privesc orasul -;furnicar +u oameni multi si muri (izari Pe strade lar"i cu multe (olti +u cate-un chip l-a stradei colt. Si trec foind razand vor(ind Multime de-oameni pasi "ra(ind. 0 fata un caine speriat un (aiat fluierand un cersetor or( un hamal incarcat fiinte -; ima"ine care se succed fara sa co-munice printre murii (izari si multele (olti ale spatiului citadin. Spatiul citadin e un spatiu al uitarii timpului si existenta sociala e un ceremonial al trecerii minutios or"anizat menit sa despovareze constiinta de sentimentul timpului. 0pus acestei uitari este expresia trairii atente concentrate a timpului. E o poezie in care orolo"iile devin un motiv cheie. Si-s fericit8Pulseaza lun"a vreme !n orolo"i cu pasii uniformi8. Poezia si visul se exerseaza in a intoarce inapoi roata vremii trecand prin punctele de solstitiu ale fiecarei civilizatii spre timpul ei

echinoxial in care si-a construit miturile. @andirea poate realiza vesnicia. +a sa "andeasca raz(unator sfirsitul timpului constiinta tre(uie mai intai sa iasa de su( imperiul lui adoptand ca-n Scrisoarea ! perspectiva de ochi cosmic a lumii si a(andonand timpulprizonier in ritmurile mecanice ale ceasornicului. +and cu "ene ostenite sara suflu-n lumanare -oar ceasornicul urmeaza lun"a timpului carare. 6arsta pe care am numit-o a "andirii critice este o varsta a "andirii instrainate.'rticolele politice ale lui Eminescu precizea-za termenii# societatea instrainata este societatea (ur"heza opusa statului patriarhal care crestea pe ideea confuziei ma"ice intre cetate si codru. +onservatorismul politic al "azetarului Eminescu nu e con;unctural ci structural cu precizarea ca prin conservatorism Eminescu nu intele"e intoarcerea la statul patriarhal din evul mediu oricate nostal"ii l-ar indemna intr-acolo ci re-autentificarea unei "andiri politice straine in plin secol al A!A -;lea. P0E?!' 0din si Poetul incearca o recuperare a spatiului mitic al poeziei traducand in ima"ini spatiile cu care se intilneste in comunitatea de lim(a; a visurilor si a aspiratiei. Ei cer sa cant8 durerea mea adanca S-o lustruiesc in rime si-n cadente -ulci ca lumina lumii primavara !ntr-o "radina din !talia. Ei inseamna damele ce suspina la atin"erea poeziei dar se refuza poetului; 2atacit intr-o lume care nu-! apartine poetul viseaza sansa de a se smul"e din acest timp strain cufundandu-se printr-o moarte riruala in spatiul etern identic siesi senin "lacial si pur al marii in"hetate. Marea in"hetata era mormant si spatiu al resurectiei intru eternitate promis consolator in variantele poemei @emenii poetul re(el (lestemat de zeul Soare.!n 0din si Poetul inte"rarea in spatiul pur al "heturilor vesnice nu mai apare ca o promisiune divina ci ca o aspiratie a spiritului insin"urat in lume# 0 mare mare in"hetata cum nu sunt

-e tine-aproape sa ma-nec in tineB 7u mi-ai deschide-a tale porti al(astre 'i racori durerea-mi infocata +u iarna ta eterna. S0M=)9 S! M0'27E' 9ocul visului e somnul.=ascut din adancurile somnului visul ia in Muresanu infatisarea cantecului.9umile din vis sant asemanate cu lumile create in poezie de "andirea "eniala. !n Epi"onii una dintre infatasarile mitice ale poeziei era aceea de instrument prin care se exprima visul cosmosului caci lumile eminesciene traiesc cu vocatia universala a visului. 2everiile adolescentine evocate in Scrisoarea !! sunt asemenea proiectii ale starii de farmec asupra lumii celei aievea. 'tunci lumea cea "andita pentru noi avea fiinta Si din contra cea aievea ne parea cu neputinta. Sunt cu totul exceptionale cazurile in care visul nu e in opera lui Eminescu decat o prelun"ire si o repetare a existentei treze. +elui nenascut in timpul sau visul ii va oferi ima"ini paradisiace compensative ca o indepartata solie a patriei sale cosmice a stelei sale moarte. Structura spatiului oniric se recunoaste in (asmele eminesciene si in special in >at-frumos din lacrima. >at-frumos e printul care cunoaste doua nasteri divine-prima din lacrima >ecioarei a doua din porunca -omnului care remetamorfozeaza izvorul in fiinta umana. -aca reveria erotica e tratata uneori in termenii ironiei idila eminesciana se inscrie in perimetrul lui oniric.+uplul redescopera calea spre spatiul protector al codrului si intalnindu-se in vis cu visul etern al padurii# 6om visa un vis ferice !n"ana-ne-vor c-un cant Sin"uratece izvoare /landa (atere de vant; 'dormind de armonia +odrului (atut de "anduri >lori de tei deasupra noastra

0r sa cada randuri-randuri. M'@!' 2atacit intr-un timp istoric pe care-l simte strain si ostil tanarul erou din Sarmanul -ionis care pare a avea trasaturile o(isnuite ale celor nenascuti in timpul lor viseaza posi(ilitatea de a recupera lumile armonioase ale timpului echinoxial si reuseste chiar sa se inte"reze lor prin ma"ie. >ormula ma"ica e cuprinsa in cartea de astrolo"ie de care -ionis nu se desparte in toata strania sa calatorie prin timp si spatiu. 2econstituita fa(ula din Sarmanul -ionis da impresia ca ne aflam in fata unei nuvele fantastice cu su(strat filozofic. !nainte de a-l cunoaste pe -ionis cititorul cunoaste adevarul adanc al existentei persona;ului care este universul "andirii sale. -ionis aspira sa re"aseasca prin ma"ie infatisarea e"ocentrica a cosmosului platonician dar pierde aceasta recuperata patrie cosmica printr-o eroare a "andului. =e"andu-si ultimele limite "andirea nea"a posi(ilitatea insasi a formei si e pandita de nedeterminarea pura de haos de nefiinta. SE=7!ME=7)9 P'72!E! S! SE=S)9 !S702!E! -esfasurata su( semnul umanismului primele manifestari ale constiintei de sine ale poporului roman echivaleaza cu recunoasterea apartenentei noastre la sfera spiritualitatii privile"iate romane. CD Si toti de la 2im ne tra"emDD !deea fundamentala pe care romantismul romanesc o aduce in interpretarea istoriei este aceea a dacismului caci istoria romantica nu mai e un pelerina; spre patria spiritului ci un efort de definire a spiritului Patriei. Mitul romantic al -aciei se re"aseste in opera lui Eminescu im(o"atit insa cu elemente care incorporeaza mitul clasic al 2omei. 7raind in varsta mitului -acia nu poarta in sine "ermenii distru"erii si moartea ei nu poate veni decat dinafara adusa de civilizatia CDistoricaDD triumfatoare a 2omei. 6ictoria 2omei este marcata de semnul unei fundamentale vinovatii pe care -ece(al o transforma in acuza si motiv de (lestem#

CDPe-a istoriei mari panze um(re-a sclavelor popoare Prizarite tremurande trec- o lun"a acuzare -; 7arand sufletul lor vested pe-al coruptiei noroi 6oi nu !-ati lasat in voia sortii lor. +u putrezirea Sufletului vostru propriu ati implut ;una lor fire. Soarta lor va e pe suflet ce-ati facut cu ele <6oiB =u vedeti ca in furtune va (lesteama oceane< Prin a craterelor "ura raz(unare stri" vulcane 8888888888888888888.. moartea voastra firea-ntrea"a si popoarele o cer. !)/!2E' 9a inceputul creatiei eminesciene prezentele feminine se asociau cu ima"inea unor semidivinitati. -in acest nucleu se dezvolta cel putin doua din ipostazele caracteristice ale eroticii eminesciene# - prima este aceea a an"elitatii feminine. 0 a doua caracteristica a eroticii este conceperea frumusetii feminine ca o ima"ine in lumea fenomenala a >rumusetii a(solute. -ulcea frumusete a femeii este de fapt proiectia visului apolinic al daimonului. Madona lui 2afael este pentru Eminescu infstisarea unui vis o creatie a "andirii DD divinizarea frumusetii de femeie.DD 2afael pierdut in visuri ca-ntr-o noapte instelata Suflet im(atat de raze si de-terne primaveri 7e-a vazut si-a visat raiul cu "radini im(alsamate 7e-a vazut plutind re"ina printre in"erii din cer Si-a creat pe panza "oala pe Madona -umnezeie +u diadema de stele cu surasul (land ver"in8 8888888888888888888.. 0 cum 2afael creat-a pe Madona -umnezeie +u diadema-! de stele cu surasul (land ver"in Eu facut-am zeitate dintr-o palida femeie88.. Poate de aceea erotica eminesciana este doar in mod exceptional o cele(rare a prezentei iu(irii si in mod o(isnuit o evocare sau o invocare a ei prin amintire sau prin vis. 0pus sensului armonizator al Erosului conceput ca principiu cosmotic iu(irea apare in cateva din poemele eminesciene ca aspiratie spre nefiinta ca nevoie de autone"atie.

!n !n"er si demon fiecare din termenii cuplului reprezinta ne"atia violenta totala a celuilalt# Ea un in"er ce se roa"a- El un demon ce viseaza; Ea o inima de aur -; El un suflet apostat# El in um(ra lui fatala sta-ndaratnic rezemat 9a picioarele Madonei trista sfanta Ea ve"heaza. +and nu e sete de extinctie iu(irea apare ca un rit de inte"rare in pierduta armonie cosmica derecuperare a starii de CDfarmecDD si a timpului echinoxial. +el mai adesea insa erotica eminesciana cele(reaza nu prezenta iu(irii ci amintirea sau visul ei. +a ti istoria amintirea este una din modalitatile prin care universul poetic eminescian incearca sa depaseasca criza "andirii instrainate. Poezia de tinerete a lui Eminescu isi asuma lexicul poetic pasoptist caruia ii descopera si ii restituie insa motivatia de profunzime in modelul cosmolo"ic platonician incepind cu poema 0ndina. 9im(a;ul !deii in starea de '(solut se taduce la Eminescu prin lim(a;ul curent trecut insa in forma pur ne"ativa- caci nefiinta ca nedeterminare inseamna supracate"orial inseamna nu radacina pura a ver(ului ci ne"area lui# Pe cand nu era moarte nimic nemuritor =ici sam(urul luminii de viata datator =u era azi nici maine nici ieri nici totdeauna8 7ehnica poetica eminesciana evolueaza astfel de la lim(a;ul ima"e al primei etape spre formele supracate"oriale ne"ative spre o tehnica de !-realizare a o(iectului sau spre versul li(er utilizat in cea de a doua etapa a creatiei. Mai mult decat oricare dintre poeziile eminesciene 0da poate marca sim(olic evolutia unei "andiri ce se su(stituie "andirii divine creatoare de zei si de istorie. !n indelun"ata evolutie a 0dei ramane doar titlul si metrul. -edicata la inceput unui erou al istoriei si al "andirii active adica lui =apoleon dedicata mai apoi eroului lim(ii care e poetul 0da devine in varianta ei finala o ru"aciune de mantuire a celui care nu mai pastreaza nici o caracteristica romantica de erou sau de poet. Eroul liric al acestei ode-ru"aciune nu mai e nici =apoleon +ezarul nici Poetul adica nu mai e nici o fiinta cu destin romantic de exceptie; in varianta definitiva 0da nu mai e expresia conditiei

eroului sau a "eniului ci expresia pura a conditiei umane. Si poate de aceea pare o ru"aciune de intrare in nefiinta# CD+a sa pot muri linistit pe mine - Mie reda-ma- B Ea ramane de fapt o 0da fiintei cele(rata prin destinul de pasare Phoenix al existentului .