Sunteți pe pagina 1din 54

COALA NAIONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAIE PUBLIC Masterat Capacitate administrativ i acquis comunitar

LUCRARE DE DISERTAIE

PARTENERIATUL PUBLIC - PRIVAT

Coordonator tiinific Prof. ni!.dr. EMIL "LAN

A#$o%!&nt'

" c r&ti ())*

CUPRINS

CAPITOLUL I ADMINISTRAIA PU"LIC I SERVICIUL PU"LIC 1. Consideratii generale asupra fenomenului administrative3 2. Structura organi atoric administra!iei pu"lice.# 3. Serviciile pu"lice..11 CAPITOLUL II PARTENERIATUL PU"LIC PRIVAT + INSTRUMENT DE ASI,URARE A SERVICILUI PU"IC 1. $omenii de interes..1% 2. &ipologia parteneriatelor pu"lic ' private..........................................................1# 3. (inan!area privat i valoarea real a capitalului................................................1) *. +eparti area responsa"ilit!ilor ,ntre parteneri...21 %. +eparti area riscurilor.22

CAPITOLUL III STUDIU DE CA- ' REALI-AREA SI OPERAREA UNOR SISTEME DE ALIMENTARE CU APA POTA"ILA. DE CANALI-ARE SI EPURARE A APELOR U-ATE IN /UDETUL IL0OV............................................................(1 ANE2E....................................................................................................................3( CONCLU-II44444444444444444444444.444..35 "I"LIO,RA0IE4444444444444444444...44444..61

CAPITOLUL I 7. Con$id&ratii 8&n&ra%& a$ 9ra f&no:&n % i ad:ini$trati! -dministra!ia pu"lic repre int un instrument statului folosit ,n scopul satisfacerii interesului general. prin ac!iunea puterii pu"lice definite de puterea politic. $in punct de vedere sociologic. administra!ia este definit ca un sistem de organi are vast i comple/. av0nd legile i procedurile sale. mi1loacele sale de constr0ngere. o"iceiurile i sim"olurile sale. ca i lim"a1ul i mi1loacele sale de comunicare. -dministra!ia pu"lic este un ansam"lu de structuri sociale. o astfel de a"ordare a administra!iei pu"lice din vi iunea structuralist. conduce la reali area efectiv a percep!iei sistemice glo"ale a acesteia. cu at0t mai mult cu c0t administra!ia pu"lic. nu mai poate fi conceput ,ntr2o du"l accep!iune. organic i material. deoarece elementele de structur sunt concepute ca o integrare a unei activit!i ,ntr2un cadru organi atoric determinat2. $in punct de vedere al dreptului administrativ. prin structura administra!iei 3 pu"lice ,n!elegem ansam"lul organelor administrative ordonate i dispuse pe ori ontal i vertical. dup anumite criterii 4teritoriale i func!ionale5. pe "a a unor reguli "ine determinate i ,ntre care se sta"ilesc o varietate de raporturi administrative. -dministra!ia pu"lic. prin multitudinea autorit!ilor administrative ale statului i ale colectivit!ilor locale. determin ordonarea. pentru reali area func!iilor care le au. ,n "a a a dou criterii 15 crit&ri % t&ritoritoria% ' cruia ,i corespunde o structur ierar6ic7 8otrivit acestui criteriu autorit!ile administra!iei pu"lice se vor ,mpr!i ,n autorit!i centrale i locale. dup ra a teritorial ,n care activea . colectivitatea de cet!eni fiind aceea care motivea e/isten!a acestei structuri. -stfel. autorit!ile centrale ac!ionea ,n
1 2

. fiind constituit din

ansam"lul serviciilor pu"lice a cror "un desfurare permite reali area o"iectivelor

9ean +ivero ' $roit administratif ' :d.#em 8aris $allo . 1);3. pg.1< i urm =oan >ida 2 8uterea e/ecutiv i -dministra!ia 8u"lic. ?ucureti. 1))*. p.2#1 i urm

interesul colectivit!ii umane e/istente la nivelul statului. iar autorit!ile locale pentru re olvarea intereselor colectivit!ilor locale. 25 crit&ri % co:9&t&n&i :at&ria%& ' cruia ,i corespunde structura func!ional i divide autorit!ile administra!iei pu"lice competen! de specialitate. Sistemul autorit!ilor administra!iei pu"lice. conform celor dou criterii. este constituit din3 autorit!i centrale cu competen! general 4@uvernul5 i autorit!i centrale ale administra!iei pu"lice de specialitate 4ministerele i celelalte organe centrale ale administra!iei pu"lice57 autorit!i teritoriale ' autorit!i ale administra!iei pu"lice de specialitate 4servicii pu"lice descentrali ate ale ministerelor i celorlalte organe centrale57 autorit!i locale cu competen! general 4consiliile i primarii5. -ndre de Aau"adere. ,n conte/tul Constitu!iei france e din 1)%B. d no!iunii de administra!ie pu"lic un du"lu sens. o dat acela de organi are i cel de al doilea de activitate Cn primul sens. administra!ia este ansam"lul de autorit!i. agen!i i organisme. ,nsrcinate. su" impulsul puterilor politice. de a asigura multiplele interven!ii ale statului modern ,n via!a particularilor prin puterea central sau autorit!ile locale. cum sunt prefec!ii. primarii. consiliile generale i municipale. func!ionarii. organismele pu"lice Cn al doilea sens. administra!ia este o activitate care. de asemenea. este asigurat de toate organele men!ionate i care le pun ,n raporturi multiple i diverse cu administra!ii 3. -ceste sensuri indic cele dou laturi interdependente ale administra!iei3 %at ra :at&ria%; sau activitatea propriu 2 is i %at ra for:a%;. organi atoric sau structura administrativ. care reali ea activitatea. =nterdependen!a este dat de faptul c. nu se poate vor"i de o activitate administrativ fr a identifica i organul care o desfoar. de asemenea nu poate e/ista o structur administrativ fr ca aceasta s nu primeasc o atri"u!ie sau o misiune.
33

,n autorit!i cu competen! general i cu

=oan >ida 2 8uterea e/ecutiv i -dministra!ia 8u"lic. ?ucureti. 1))). p.12B

Cn primul sens. cel :at&ria% semnific activitatea administra!iei pu"lice care are drept o"iect activitatea de organi are a e/ecutrii i e/ecutarea ,n concret a legilor. cu o finalitate ce presupune satisfacerea unor nevoi i interese generale 4dar i locale5 ale colectivit!ilor umane. prin asigurarea "unei func!ionri a serviciilor pu"lice i prin e/ecutarea unor presta!ii ctre mem"rii colectivit!ilor. e/ecutare ce apar!ine fie ,n e/clusivitate unor organisme statale. fie alturi de acestea i autorit!ilor administra!iei pu"lice locale autonome. Cn cel de al doilea sens. cel or8anic. administra!ia pu"lic este ,n!eleas ca ansam"lul organelor 4autorit!i. servicii. institu!ii5 care pe "a a i ,n e/ecutarea legii reali ea o activitate specific. Cn accep!iunea organic autorit!ile pu"lice sunt3 8reedintele +om0niei7 @uvernul7 Ministerele i alte organe su"ordonate direct @uvernului7 Drgane centrale de specialitate autonome7 =nstitu!ii su"ordonate ministerelor7 8refectul7 Drgane locale de specialitate su"ordonate ministerelor i conduse de prefect7 Drgane autonome locale 4consiliul 1ude!ean. consiliul local. primarul5 i institu!iile su"ordonate acestora. -dministra!ia . dup cum reiese i din prevederile constitu!ionale. este sarcina e/clusiv a e/ecutivului. ea neput0nd fi e/ercitat de puterea 1udectoreasc i nici de puterea legislativ. conform principiilor separa!iei puterilor ,n stat. Cn opo i!ie cu ma1oritatea constitu!ionalitilor. unii autori de drept administrativ e/clud no!iunea de putere e/ecutiv. ,nlocuind2o cu aceea de func!ie administrativ. Cn ,n!elesul acestor. se consider ca administra!ia. ,n mod tradi!ional. este una din func!iile statului. alturi de func!ia legislativ i de func!ia 1urisdic!ional.* Dpiniile men!ionate pun ,n eviden! unele divergen!e ce apar ,ntre autorii de drept constitu!ional i cei de drept administrativ. cu privire la func!ia e/ecutiv. care. ,n opinia constitu!ionalitilor nu se confund cu autorit!ile care o e/ercit. Cn sc6im". ,n opinia
*

-ndre de Aau"adere ' &raite de droit administratif. A@$9. 8aris. 1)B<. p.22)

unor specialiti ,n drept administrativ. administra!ia i e/ecutivul repre int o unitate structural unic ,n ale crei sarcini intr ,ntregul con!inut al func!iei e/ecutive. Ein0nd seama de cele pre entate reiese c administra!ia pu"lic reali ea . prin autorit!ile men!ionate. acte 1uridice i opera!iuni materiale. prin care se organi ea e/ecutarea legii i se e/ecut legea. fie organi ea sau. dup ca . prestea direct servicii pu"lice. (. Str ct ra or8ani<atoric; ad:ini$trai&i 9 #%ic&

8ro"lema centrali rii i descentrali rii ,n administra!ia pu"lic s2a pus i se pune ,n orice stat. indiferent de structura sa. de forma de guvernm0nt i de regimul politic. Drice stat. fiind o putere pu"lic. organi at pe un teritoriu delimitat i recunoscut de celelalte state. are rolul nu numai de a repre enta poporul de pe acest teritoriu. ci i de a2i re olva interesele at0t de diferite de la o persoan la alta sau de la un grup de indivi i la altul. 8entru a2i ,ndeplini acest rol. statul ,i ,mparte teritoriul i popula!ia aflat pe acesta ,n anumite one de interese. pe "a a diferitelor criterii3 geografice. religioase. culturale. etc. -ceste one mai mici sau mai mari. sunt unit!ile administrativ2teritoriale care de2a lungul istoriei au purtat diverse denumiri3 1ude!. !inut. regiune. ora. comun. etc. Cn toate aceste unit!i administrativ2teritoriale statul a creat autorit!i pu"lice. care s2l repre inte i s ac!ione e ,n acestea pentru reali area intereselor sale. dar i ale locuitorilor respectivi. Cn acelai scop. statul a creat autorit!i i la nivel central. care s2l repre inte i s asigure reali area intereselor care se pun la acest nivel i care apar ca ceea ce este comun i general tuturor onelor de interese. 8rofesorul 8aul Fegulescu afirma c ,n orice !ar sunt dou categorii de interese3 unele care au un carecter cu totul general privind totalitatea cet!enilor. ,ntreaga colectivitate i altele care sunt speciale unei anumite localit!i. 8entru armoni area acestor categorii de interese statul a creat regimuri 1uridice sau institu!ii speciale. fiecare dintre ele asigur0nd o re olvare mai mult sau mai pu!in corespun toare situa!iilor

concrete. Cn aceste condi!ii vor"im de centrali are. descentrali are. desconcentrare. tutel administrativ. Centrali area ,n administra!ia pu"lic ,nseamn ,n plan organi atoric. su"ordonarea ier6ic a autorit!ilor locale fa! de cele centrale i numirea func!ionarilor pu"lici din conducerea autorit!ilor locale de ctre cele centrale. iar ,n plan func!ional. emiterea actului de deci ie de ctre autorit!ile centrale i e/ecutarea lui de ctre cele locale.

(.7.

C&ntra%i<ar&a ad:ini$trati!;

Centrali area sau concentrarea este sistemul administrativ care. ,n general. implic o st0ns dependen! a autorit!ilor localefa! de autoritatea central 4 e/ecutiv5. prin numirea de ctre acestea a autorit!ilor administra!iei pu"lice locale. sistem care este determinat de ideea de autoritate. caracteristica acestui sistem fiind faptul c puterea administrativ imprim ,n toate pr!ile !rii o direc!ie uniform. nels0nd nici o parte din deci ie cet!enilor. Cntr2un sistem centrali at nu e/ist via! administrativ ,n afara autorit!ilor centrale. acestea fiind singurele a"ilitate s ia deci ii administrative pentru ,ntreg teritoriul !rii7%autorit!ile locale fiind conduse dup normele de reglementare venite de la centru. de ctre organe instituite. de ctre func!ionari numi!i direct de centru i mi1loace financiare procurate de centru.# Drgani area centrali at a administra!iei pu"lice repre int un sistem administrativ ,n cadrul cruia e/ercitarea competen!elor de ctre autorit!ile locale este supus. ,n mod direct sau prin interpui autorit!ii e/ecutive i puterii ierar6ice a acesteia. :/isten!a unui asemenea sistem se "a ea pe faptul c nu se recunosc i alte diversit!i de interese ori aspira!ii ,n cadrul unui stat. care apr0ndu2i unitatea de ac!iune. uit c aceasta se afl ,n contradic!ie cu diversitatea intereselor componentelor sale.; Cn consecin!. centrali area ,n administra!ia pu"lic ,nseamn. ,n plan organi atoric. su"ordonarea ierar6ic a autorit!ilor locale fa! de cele centrale i numirea
% #

C6arles $e""asc6 ' Science administrative. -dministration pu"lique. $allo . 1);1. p1. -ni"al &eodorescu ' &ratat de drept administrativ ' vol =. p 2*<. ; =oan >ida ' 8uterea e/ecutiv i administra!ia pu"lic. ?ucureti. 1))*. p 1;

func!ionarilor pu"lici din conducerea autorit!ilor locale de ctre cele centrale. crora li se su"ordonea i le raportea modul cum e/ercit conducerea. iar ,n plan func!iona. emiterea actului de deci ie de ctre autorit!ile centrale i e/ecutarea lui de ctre cele locale. -ceste autorit!i locale nu ac!ionea . deci. ,n nume propriu. nu repre int persoana 1uridic. i iau ,n toate msurile numai ,n numele statului. Centrali area asigur o func!ionare coordonat. prompt i eficient a serviciilor pu"lice. (unc!ionarea pe principiul su"ordonrii ierar6ice a serviciilor pu"lice are drept consecin! ,nlturarea suprapunerilor de acelai nivel. precum i a paralelismelor. Conducerea centrali at. ,n principiul su"ordonrii ierar6ice asigur pe planul e/ercitrii dreptului de control. mai multe trepte de efectuare a controlului i de luare a msurilor legale corespun toare. fapt ce se constituie ,n garan!ii suplimentare pentru aprarea intereselor celor administra!i. 8e l0ng avanta1ele pre entate mai sus. centrali area ,n administra!ia pu"lic are i unele de avanta1e. Cn regimul organi rii i func!ionrii centrali ate a administra!iei pu"lice interesele locale nu2i pot gsi o re olvare optim. deoarece autorit!ile centrale nu pot cunoate ,n specificitatea lor aceste interese care difer de la o localitate la alta. Concentrarea. la nivel central. a modului de conducere a unor servicii pu"lice de interes local are ca urmare supraaglomerarea autorit!ilor centrale ceea ce duce la re olvarea cu ,nt0r iere i superficialitate a pro"lemelor care s2ar re olva mai operativ i mai "ine de ctre autorit!ile locale. Cntr2un regim administrativ centrali at. "a at pe numirea func!ionarilor pu"lici de ctre centru. cet!enii nu mai particip la administrarea tre"urilor lor. sunt lipsi!i de ini!iativ.

(.(.

D&conc&ntrar&a ad:ini$trati!;

$econcentrarea administrativ const ,n lrgirea sferei de atri"i!ii a serviciilor i agen!ilor autorit!ii centrale de al nivel local. adic transferarea puterii de deci ie a puterii centrale ctre repre entan!ii si locali. men!in0ndu2se totodat. str0nsa dependen! i su"ordonare a acesteia din urm.B $econcentrarea constituie. totui. o etap pe calea recunoaterii diversit!ii i specificului local. precum i a adoptrii deci iilor luate de autorit!ile locale ale statului. -a cum se preci ea ,n literature france de specialitate. deconcentrarea repre int transferal atri"i!iilor centrale ctre repre entantul local al acestora4 prefectul 5 ori la repre entan!ii locali ai statului. ca i dreptul de tutel administrativ de la organelle centrale de stat la repre entan!ii locali ai acestora.) - mri. aadar. sfera tri"u!iilor prefectului. de e/emplu. este ceea ce ,nseamn simplu deconcentrare administrativ. iar a2l face pe prefect alesul administra!ilor locali este ceea ce ,nseamn descentrali are. $econcentrarea semnific. deci. o etap intermediar menit s pregteasc. de cele mai multe ori. calea descentrali rii. cu care ,ns nu tre"uie confundat. ,ntruc0t ,ntre deconcentrare i descentrali are nu e/ist o diferen! de nivel. ci o diferen! de natur.1< (.1. D&$c&ntra%i<ar&a ad:ini$trati!;

$escentrali area semnific acea organi are administrativ care admite colectivit!ilor umane sau serviciilor pu"lice s se administre e ele ,nsele. su" controlul statului. care le atri"uie personalitate 1uridic. le permite constituirea unor autorit!i prorpii i le dotea cu resursele necesare.11 8rivit su" acest aspect. descentrali area este acel sGstem potrivit cruia administrarea intereselor locale se reali ea de ctre autorit!i alese de ctre i dintre cet!enii colectivit!ilor respective. care au la dispo i!ie. conform normelor constitu!ionale. mi1loace financiare proprii i putere autonom de deci ie . motive pentru care se consider c acest sGstem rspunde ideii de li"ertate.
B )

+. ?onard ' 8recis de droit administratif ' :d. 8aris. -ndre de Aau"adere. 9.C. >ene ia. Hves @audement ' &raite de droit administratif ' p 111. 1< 8ierre 8actet ' =nstitition politique. $roit constitutionnel. 1)B). p *B 11 C6arles $e""asc6 ' =nstitutions administratives ' 8aris. 1);2. p 1#<

$escentrali area apare. asrfel. ca un regim administrative opus centrali rii. ,n care re olvarea pro"lemelor locale nu se fac de ctre autorit!i numite de la centru. ci de ctre cele alese de corpul electoral. Cn acest regim 1uridic. autorit!ile locale nu mai sunt su"ordinate ierar6ic celor centrale. ci au o anumit autonomie. iar actele lor nu vor mai putea fi anulate de autorit!ile centrale. ,n cadrul sistemului administrative. ci de ctre alte autorit!i din sfera altei puteri ' autorit!ii 1udectoreti de pild. sau ,n cadrul unui sistem 1urisdic!ional special construit. aa cum este organi at ,n (ran!a. Cn aceast form de organi are administrativ. statul poate conferi. unor autorit!i pu"lice locale i dreptul de a e/ercita competen!e n unele pro"leme legate de ordinea pu"lic sau de sta"ilirea impo itelor ori a celor de ,nv!m0nt. sntate i altele. -cest regim administrative se fundamenteaG pe un patrimoniu propriu al init!ilor administrative ' treritoriale. distinct de cel al statului. acre asigur mi1loace materiale i financiare necesare satisfacerii intereselor i nevoilor locale. $escentrali area administrativ repre int. ,n opinia unui autor. recunoaterea personalit!ii 1uridice unit!ilor administrative ' teritoriale i a colectivit!ilor locale respective. precum i a e/isten!ei autorit!ilor locale. alese. care le repre int i care nu fac parte din sistemul autorit!ilor statale dar supuse unei forme de control sta"ilite de lege.12 $eci. alegerile constituie criteriul descentrali rii care se fundamentea pe li"erul e/erci!iu al drepturilor i li"ert!ilor cet!enilor la nivel local. Cu alte cuvente. descentrali area se asigur de ctre cet!eni prin participarea lor la re olvarea pro"lemelor locale. prin alegerea repre entan!ilor lor care vor constitui autorit!ile administra!iei pu"lice locale. ceea ce sus!ine afirma!ia c descentrali area este Idemocre!ia aplicat la administra!ie. :a este mai ampl i mai profund. e/prim0nd o filosofie democratic i li"eral.13 $escentrali area constituie culoarul indispensa"il al democra!iei. ea corespunde. pentru organi area administrativ. la ceea ce este democra!ia repre entativ pentru organi area constitu!ional. $escentrali area administrativ apare. astfel. drept consecin! logic a regimului parlamentar care sta la temelia ,ns!i a statului democrat. :a apare ca un proces politic. caracteristic societ!ilor democratice. ,n care autorit!ile
12 13

=oan >ida. op. cit.. p 1B i urm. =on $eleanu. op. cit.. vol == . p %)

1<

centrale i cele locale tre"uie s se constituie rela!ii de parteneriat. evitndu2se contrapunerea i conflictul. $escentrali area se e/prim prin dou forme 3 descentrali area teritorial i descentrali area te6nic. $escentrali area care are ca o"iect colectivit!ile locale este denumit i descentrali area teritorial. pe c0nd cea care privete serviciile pu"lice administrative ale statului. poart numele de descentrali are te6nic. 1. S&r!icii%& 9 #%ic&
Fo!iunea de serviciu pu"lic. ,n varianta clasic. se "a ea pe e/isten!a a trei criterii de identificare3 ' criteriul organic care preci ea c ne aflm n prezena unui serviciu public atunci cnd activitatea este gestionat de ctre o persoan public: stat. colectivitate teritorial sau institu!ie pu"lic. Ca urmare. crearea unui serviciu public presupune, n mod necesar, o decizie a autoritilor publice; ' criteriul material al sferei de interes care condiioneaz existena serviciului public de finalitatea sa, aceea de a rspunde unui interes general. Ca urmare nu se vor avea n vedere interesele autoritii de intervenie, persoana public, ci interesele utilizatorilor. Serviciile pu"lice tre"uie s rspund unei cereri sociale. c6iar dac aceasta nu este solva"il. Cn consecin!. serviciul pu"lic poate func!iona c6iar dac nu este renta"il. Jnul din rolurile e/isten!ei serviciului pu"lic este satisfacerea unei cerin!e a crei nerenta"ilitate este incompati"il cu scopul ,ntreprinderii private. 8entru a acoperi finan!area serviciului pu"lic. ,ns. persoana pu"lic recurge la ta/e i impo ite. pltite de ctre to!i cet!enii. nu numai de ctre utili atorii serviciilor. -cest fapt a fcut posi"il gratuitatea a numeroase servicii pu"lice. ' criteriul regimului 1uridic aplica"il serviciilor pu"lice ce prevede c serviciilor publice le sunt aplicabile regulile de drept administrativ care tre"uie s asigure instituirea unor reglementri riguroase menite s apere i s satisfac interesele generale ale societ!ii.

11

Creterea interven!iilor statului i ale colectivit!ilor locale. multiplicarea structurilor pu"lice. cererea crescut a utili atorilor. 1urispruden!a administrativ au condus la e/tinderea c0mpului de aplicare a no!iunii. -ting0nd o de voltare ma/im la mi1locul secolului KK. serviciul pu"lic s2a impus drept fundament al activit!ii sistemului administra!iei pu"lice i al autorit!ilor administrative. $octrina rom0neasc. ,n special cea din perioada inter"elic. c0t i de voltarea ulterioar a dreptului administrativ a"ordea no!iunea de serviciu pu"lic prin prisma acelorai criterii. relevante fiind urmtoarele defini!ii3 ' 8aul Fegulescu considera serviciul pu"lic drept un organism creat de ctre stat, jude sau comun, cu o competen i putere determinate, cu mijloacele financiare procurate din patrimoniul general al administraiei creatoare, pus la dispoziia publicului pentru a satisface n mod regulat i continuu o nevoie cu caracter general, creia iniiativa privat nu ar putea s-i dea dect o satisfacie incomplet i intermitent . =mportan!a serviciilor pu"lice este cu at0t mai mare pentru societate. cu c0t statul. precum i componentele sale administrativ2teritoriale apar ca instrumente indispensa"ile. menite s asigure cet!enilor si acel nivel de "unstare pe care acetia nu2l pot gsi ,ntr2un alt mod. -stfel. atunci c0nd statul ,i propune. prin autorit!ile sale. s satisfac o nevoie a societ!ii. el sta"ilete organismul care s asigure satisfacerea acestei nevoi. ,i determin competen!a i ,i pune la dispo i!ie mi1loacele materiale. financiare i umane necesare atingerii scopului sta"ilit. -adar. serviciul pu"lic este legat indisolu"il de ideea de interes general care ,l anim i. ,n final. de voin!a autorit!ilor care decid ,n ce moment i ce modalitate de satisfacere a acestuia se alege. +e ult c. ,n sens general. serviciul pu"lic putea fi definit ca o activitate desfurat de o autoritate administrativ sau de un agent pu"lic ,n vederea satisfacerii unui interes general. 8e msura de voltrii economice. ,ntruc0t societatea avea nevoie din ce ,n ce de mai multe servicii pu"lice diverse. operative. fle/i"ile. statul i institu!iile sale. neput0nd face fa!

12

cerin!elor sociale. s2au v ut nevoite s ,ncredin!e e unele servicii pu"lice ctre persoane private. -stfel. a aprut ideea prestrii unui serviciu de interes general prin intermediul unei firme private. fapt ce a avut drept consecin! dispariia a dou dintre criteriile (criteriul organic i cel al regimului juridic care defineau no!iunea de serviciu pu"lic. Ca urmare. termenul de serviciu pu"lic a devenit o no!iune nedefini"il deoarece se "a ea pe un singur criteriu. cel al interesului general. care. la r0ndul su. nu poate fi definit.

13

CAPITOLUL II PARTENERIATUL PU"LIC PRIVAT Cn ,ntreaga lume. guvernele statelor de voltate sau mai pu!in de voltate se confrunt cu pro"lema asigurrii unor servicii mai "une i ,n arii din ce ,n ce mai e/tinse pe seama unor "ugete limitate. Jnor astfel de provocri li se adresea inova!ii organi a!ionale precum parteneriatul pu"lic privat. Part&n&riat % 9 #%ic = 9ri!at reprezint asocierea sub diverse forme ntre sectorul public i cel privat n vederea i cu scopul finanrii, construirii, modernizrii, ntreinerii, operrii i!sau administrrii unor bunuri sau servicii comune. Cn legisla!ia rom0n se pot identifica mai multe tipuri de asociere pu"lic 2 privat3 2asocierea ,n participa!iune reglementat de Codul comercial7 2 constituirea de societ!i comerciale mi/te ,n "a a Aegii 31L1))< 4repu"licat57 2 concesiunea. reglementat de Aegea nr. 21)L1))B. $ei din aceste acorduri de asociere re id institu!ia parteneriatului pu"lic2privat. conceptul de parteneriat pu"lic2privat a primit o reglementare specific prin Drdonan!a @uvernului nr.1#L2<<2. 8e plan interna!ional. parteneriatul pu"lic 2 privat este considerat un aran1ament 1uridic prin care resursele. riscurile i recompensele aferente at0t agen!iei pu"lice c0t i companiei private se com"in pentru a asigura o eficien! mai ridicat. un mai "un acces la capital i o conformare mai riguroas la reglementrile legale privitor la mediu i locurile de munc. =nteresul pu"lic este asigurat prin introducerea ,n cadrul contractului a unor prevederi referitoare la e/isten!a unei monitori ri permanente asupra modului de derulare a proiectului. Cn acest mod toate pr!ile implicate sunt recompensate3 entitatea pu"lic. compania privat i pu"licul ,n general. >ia"ilitatea economic a unui proiect este apreciat de partenerul privat prin capacitatea sa de a genera resurse capa"ile s

1*

asigure finan!area i remunerarea convena"il a capitalului investit i a riscurilor la care se e/pun. -cestea privesc impactul economic. ,ns partenerul pu"lic este o"ligat s introduc ,n ecua!ie i no!iunea de utilitate social ceea ce d specificitate parteneriatului pu"lic ' privat. 1. Domenii de interes Jtili area parteneriatelor pu"lic ' private acoper arii de interes foarte larg i creea posi"ilitatea re olvrii unor pro"leme pe care comunit!ile ur"ane sau rurale le resimt ,n mod acut ,n toate aspectele vie!ii cotidiene. Aiteratura de specialitate interna!ional pre int e/emple ale unor astfel de cola"orri ,n numeroase sectoare3 2 infrastructur3 construc!ia de autostr i. poduri. tunele. re!ele feroviare. porturi. aeroporturi etc.7 2 utilit!i pu"lice3 operarea iLsau administrarea unor re!ele de ap i canali are. sta!ii de tratare a apei. re!ele de transport. spitale etc.7 2 siguran! pu"lic3 ,n estrarea armatei. pa i protec!ie o"iective pu"lice. administrarea unor sisteme de monitori are a traficului. etc.7 2 domeniul imo"iliar i de de voltare economic3 construc!ia de ansam"luri re iden!iale. "irouri. parcuri industriale etc.7 2 noi te6nologii ,n domeniul administrrii infrastructurii3 de voltarea sistemelor de comunica!ii electronice etc.7 2 programe sociale i de educa!ie3 administrarea de ,nc6isori. coli. institu!ii de ocrotire a copiilor i "tr0nilor etc.7 2 de voltare ur"an3 redefinirea spa!iilor ur"ane ,n str0ns legatur cu e/pansiunea demografic i economic7 2 management financiar3 proiectarea din punct de vedere financiar a necesit!ilor comunit!ilor i identificarea surselor care s permit acoperirea nevoilor ceta!enilor7 2 protec!ia mediului3 identificarea i remedierea pro"lemelor legate de poluare i suprasolicitare a mediului ,ncon1urtor.

1%

2. Tipologia parteneriatelor public private Cn acest domeniu scopurile pu"lice se altur celor ale partenerilor priva!i. d0nd natere unei varia!ii de tipuri de parteneriate ce com"in aspecte financiare. de management. de utilitate sau de operare. 8rin prisma unor astfel de condi!ionri. parteneriatele pu"lic 2 private pot ,m"raca forme de urmtoarea natur3 a5 ConstruireLDperareL&ransfer3 8artenerul privat reali ea o investi!ie conform specifica!iilor solicitate de partenerul pu"lic. utili ea aceast investi!ie pe o perioad sta"ilit ,n "a a unui contract sau a unei franci e. transfer0nd ulterior investi!ia partenerului pu"lic. "5 ConstruireL&ransferLDperare3 8artenerul privat reali ea o investi!ie pe care o transfer partenerului pu"lic. ulterior utili 0nd aceast investi!ie pe o perioad sta"ilit ,n "a a unui contract sau a unei franci e. c5 ConstruireL$e!inere ,n proprietateLDperare3 8artenerul privat reali ea o investi!ie i o utili ea fr a o transfera partenerului pu"lic. $reptul de proprietate rm0ne ,n domeniul privat. autoritatea pu"lic neav0nd o"liga!ia de a ac6i i!iona respectiva investi!ie. d5 CumprareLConstruireLDperare3 -utoritatea pu"lic vinde activele ctre partenerul privat ,n vederea rea"ilitrii sau e/tinderii pentru le utili a ,ntr2un mod profita"il. e5 Servicii contractuale3 M "tilizare i operare: entitatea pu"lic ,nc6eie un contract cu un partener privat ,n vederea prestrii unor servicii specifice iLsau ,ntre!inerii unor active. 8artenerul pu"lic de!ine dreptul de proprietate i de administrare general a activelor pu"lice. operatorul privat utili 0nd sau ,ntre!in0nd respectivele investi!ii. M "tilizare, ntreinere i administrare: partenerul pu"lic ,nc6eie un contract cu un partener privat ,n vederea utili rii. ,ntre!inerii i administrrii unor investi!ii sau sisteme av0nd ca scop prestarea unor servicii specifice. Cn "a a unui astfel de contract. partenerul pu"lic de!ine dreptul de proprietate al activelor pu"lice. dar

1#

partenerul privat poate investi ,n de voltarea investi!iei lu0nd ,n calcul gradul de renta"ilitate al acesteia. f5 8roiectareLConstruire3 Cn cadrul acestui parteneriat. partea privat asigur proiectarea i reali area unui proiect pentru o entitate pu"lic. -stfel se economisesc timp i "ani iar riscurile unei asemenea ,ntreprinderi sunt preluate de partenerul privat. Sectorul pu"lic de!ine dreptul de proprietate i are responsa"ilitatea utili rii i ,ntre!inerii sale. g5 8roiectareLConstruireLCntre!inere3 -cest tip de contract este similar celui anterior cu unica diferen! c activitatea de ,ntre!inere este preluat tot de partenerul privat. 8artenerul pu"lic utili ea activele. av0nd calitatea de proprietar. 65 8roiectareLConstruireLJtili are3 -utoritatea pu"lic ,nc6eie un contract unic cu partenerul privat ,n vederea proiectrii. construc!iei i utili rii unei investi!ii. $e!intorul titlului de proprietate este partea pu"lic. cu e/cep!ia ca ului ,n care proiectul este de tipul proiectareLconstruc!ieLutili areLtransfer sau proiectareLde!inere ,n proprietateLutili are. i5 (inan!are pentru de voltare3 8artenerul privat finan!ea construc!ia sau e/tinderea unei investi!ii pu"lice ,n sc6im"ul o"!inerii dreptului de a construe spa!ii re iden!iale. comerciale iLsau industriale ,n acelai perimetru. (inan!atorul privat c0tig dreptul de a utili a investi!iile su" supraveg6erea autorit!ii pu"lice. put0nd ,ncasa ,n viitor ta/e de la utili atori. 15 Cnc6iriereL$e voltareLJtili are sau ConstruireL$e voltareLJtili are3 Cn cadrul unor astfel de parteneriate. rela!ia pu"lic ' privat se desfoar ,n trei etape3 partenerul privat ,nc6iriea sau cumpr o investi!ie e/istent de la o agen!ie pu"lic7 investete capital ,n vederea renovrii. moderni rii iLsau e/tinderii activului7 utili ea investi!ia ,n "a a unui contract ,nc6eiat cu partenerul pu"lic. N5 Cnc6iriereLCumprare3 -cest tip de rela!ie se "a ea pe un contract de v0n are ,n rate. Conform acestuia. sectorul privat finan!ea i construiete o investi!ie nou ce este ulterior ,nc6iriat partenerului pu"lic ce urmea s plateasc ,n rate contravaloarea acesteia conform unui

1;

grafic sta"ilit. $up plata ratelor. ce se poate reali a i ,n avans fa! de grafic. agen!ia pu"lic o"!ine dreptul total de proprietate asupra investi!iei. 8e parcursul contractului de ,nc6iriere. investi!ia poate fi utili at atat de partenerul pu"lic c0t i de cel privat. l5 >0n areLCnc6iriere3 -cesta repre int o ,n!elegere financiar prin care proprietarul unui activ ,l vinde unei alte entit!i. urm0nd ca ulterior s ,nc6irie e activul de la noul proprietar. -t0t entit!ile pu"lice c0t i cele private pot fi pr!i ale unor astfel de contracte. ,n am"ele posturi. m5 :/ceptarea de la plata unor ta/e pe veniturile din ,nc6irieri3 Jn partener pu"lic ,i finan!ea ac6i i!iile de active sau investi!iile prin reali area unor ,mprumuturi de la investitori priva!i sau institu!ii financiare. Cntr2un asemenea contract. partenerul privat este scutit de la plata unor ta/e sau impo ite aferente do"0n ii ,ncasate ,n contul ,mprumutului acordat . $atorit multitudinii de forme e/istente. alegerea unui anumit tip de parteneriat tre"uie s !in cont de c0teva aspecte considerate e/trem de importante3 2 natura i locali area proiectului7 2 constr0ngerile de pia! e/istente ,n sectorul privat7 2 mrimea. durata i intensitatea constr0ngerilor "ugetare7 2 mediul politic7 2 o"iectivele administra!iei centrale sau locale privitor la asumarea responsa"ilit!ilor. a riscurilor i a contr0ngerilor pe care este pregtit s le accepte. Cntre un proiect ,n ,ntregime pu"lic i unul ,n ,ntregime privat. e/ist numeroase formule alternative de finan!are ce con!in fiecare constr0ngeri pentru partenerul pu"lic.(inan!area unui proiect totalmente privat presupune3 2 o li"ertate privat complet7 2 nesc6im"area cadrului economic al concesiunii7 2 o reali are ,n timp util a investi!iilor pu"lice complementare. Cn ca ul unei finan!ri reali ate de ctre o societate concesionar ce a primit diverse forme de a1utor din partea puterilor pu"lice 4de e/emplu su"ven!ii. pre!uri controlate. garan!ii par!iale pentru acoperirea anumitor

1B

riscuri etc.5. se impune e/isten!a unei li"ert!i tarifare controlate 4e/isten!a unei formule de calcul a tarifului spre e/emplu5 ,n contrapartid cu a1utorul acordat. &eoretic. cadrul economic prev ut ini!ial nu tre"uie s fac o"iectul unei modificri ulterioare. deoarece aceasta poate crea "loca1e i descura1ea investitorii dornici s participe la proiecte similare. Cn aceste dou ca uri. puterea pu"lic tre"uie s fie ,n msur s fi/e e de la ,nceput ,n caietul de sarcini al proiectului ansam"lul tuturor drepturilor i o"liga!iilor partenerului privat i s renun!e la interven!ii neoportune pe parcursul derulrii proiectului prin deci ii ar"itrare. 3. Finanarea privat i valoarea real a capitalului &radi!ional. autorit!ile pu"lice ,i finan!ea proiectele pu"lice din veniturile reali ate din ta/e i impo ite sau prin contractarea unor ,mprumuturi de pe pia!a financiar. Cn ultimele decenii. reali area de proiecte de interes pu"lic are ,n vedere e/tinderea volumului de finan!are asigurat de partenerii din sectorul privat. ,n cadrul unor parteneriate pu"lic ' private. -ceast infu ie de capital corelat cu constr0ngerile "ugetare i de1a e/istentele ,mprumuturi contractate stau la "a a op!iunii entit!ilor pu"lice pentru un parteneriat cu sectorul privat la momentul demarrii unui proiect. Criticii acestui tip de parteneriat se ,ntrea" dac este "ine s permi!i finan!area de ctre sectorul privat a unor proiecte pu"lice ,n condi!iile ,n care institu!iile pu"lice pot o"!ine credite cu do"0n i mai mici dec0t ,n ca ul agen!ilor economici priva!i. -cetia consider utili area parteneriatului pu"lic 2 privat drept un mod de pclire a contri"ua"ililor ce sunt condui spre idea c ,n acest mod nu se mrete gradul de ,ndatorare al institu!iilor pu"lice dei se continu oferirea de noi servicii i "unuri. D astfel de o"serva!ie ,ns tre"uie supus unei minime anali e. :ste evident c e/ist o ec6ivalen! din punct de vedere financiar ,ntre o politic pu"lic de contractare de ,mprumuturi ,n vederea reali rii unor investi!ii i plata ulterioar a ratelor aferente i o politic ,n "a a creia un partener privat construiete i ac6it costurile proiectului. urm0nd ca la finali area investi!iei. institu!ia pu"lic s2= plteasca investitorului

1)

contravaloarea acesteia. Cn am"ele situa!ii partenerul pu"lic o"!ine dreptul de a utili a "anii altcuiva 4,mprumuttor sau investitor privat5 pentru a reali a un proiect. ram"urs0nd ulterior respectivele sume. $in aceast perspectiv. un parteneriat pu"lic 2 privat nu apare ca o datorie ,n ,nregistrrile financiare pu"lice. put0nd crea astfel idea c statul sau autoritatea pu"lic local nu reali ea c6eltuieli e/agerate pe seama unui "uget restrictiv pre ent i viitor. &re"uie men!ionat c noua tendin! ,n ceea ce privete de voltarea unor parteneriate pu"lic 2 private are ,n vedere utili area de ctre partenerul privat a fondurile proprii pentru reali area proiectului ini!iat de entitatea pu"lic i recuperarea c6eltuielilor prin preluarea dreptului de operare a investi!iei pe o perioad determinat. Ca ul cel mai elocvent ,l repre int proiectul :urotunelului. ,n care unei societ!i integral privat. creat e/clusiv ,n acest scop. i2a fost ,ncredin!at sarcina finan!rii. construc!iei i e/ploatrii investi!iei. ,n cadrul unei concesiuni acordate de guvernele Marii ?ritanii i (ran!ei p0n ,n anul 2<B#. far acordarea vreunui a1utor de stat. ,n condi!iile unei finan!ri sta"ilit ini!ial la mai mult de 13 miliarde de euro i fr posi"ilitatea de a msura e/trem de precis toate riscurile cone/e unei asemene ,ntreprinderi. Cncredin!area reali rii unor proiecte unui partener privat. ,n unul sau mai multe din cele patru fa e principale ale sale. respective proiectarea investi!iei. finan!area costurilor proiectului. construirea i utili area sau ,ntre!inerea activelor. poate conduce i la alte avante1e ce implic finalmente resurse financiare. :ficacitatea unui astfel de parteneriat se e/prim pe dou paliere3 a5 ,n plan macroeconomic3 serviciile furni ate prin intermediul infrastructurii finan!ate sau girate de ctre sectorul privat sunt ,n general servicii generate de pia!. cu alte cuvinte de!in o valoare economic 4transport. ap. energie etc.5. Conform teoriei economice. optimul economic este atins atunci c0nd aceste servicii sunt v0ndute la un pre! 1ust. determinat. dup ca . de pia!. de costul marginal pe termen lung sau de ,nclina!ia utili atorilor catre consum. Concuren!a pe pia!a de capital i necesitatea profita"ilit!ii investi!iilor favori ea o alocare optim a resurselor. 8e de alt parte. suprimarea finan!rii de la "uget permite eliminarea transferurilor de o"liga!ii induse dintre contri"ua"ili i utili atorii de servicii.

2<

"5 ,n plan microconomic3 organi area ,ntreprinderilor private. ,n general mai fle/i"il. ls0nd mai mult loc responsa"ilit!ii i ini!iativei individuale. mai motivant i uneori mai pu!in costuriLavanta1e. permite. fr a fi ,ns o regul general. optimi area utili rii resurselor umane i a altor resurse implicate ,n prestarea unui servicu sau furni area unui "un. Cn numeroase !ri. e/plo ia deficitelor pu"lice conduce statul i colectivit!ile locale la de anga1area progresiv din activit!i pentru care interven!ia pu"lic nu este strict necesar. -cest ultim motiv este cel mai evident i cel mai des invocat pentru 1ustificarea transferului ctre sectorul privat a anumitor activit!i de servicii pu"lice. 4. Reparti area responsabilitilor !ntre parteneri 8arteneriatul implic e/isten!a unui !el comun i. pentru atingerea acestuia. fiecrei pr!i i se atri"uie un rol i o sarcin "ine definite. +eparti area ,ntre parteneri privete. ,n principal. ,mpr!irea responsa"ilit!ilor i a riscurilor. aceasta put0nd re ulta din cadrul legal. 1urispruden! sau dintr2un contract. aceasta din urm fiind cea mai des ,nt0lnit situa!ie. -ceste responsa"ilit!i i riscuri s,nt de cele mai multe ori cunoscute i "ine definite. dei nu totdeauna pot fi i cuantificate valoric. Ainia de departa1are a responsa"ilit!ilor partenerilor depinde de o"iectivul proiectului comun i drept consecin! de tipul de parteneriat ales. Indif&r&nt d& for:a 9art&n&riat % i. &ntitat&a 9 #%ic; !a d&in& >ntotd&a na r&$9on$a#i%itat&a fi?;rii r&8 %i%or i 8arant;rii r&$9&ct;rii ac&$tora. Cn conclu ie. c6iar dac ar fi vor"a de furni area de servicii generate de pia!. ele sunt ,nainte de toate servicii pu"lice ce ,ndeplinesc urmtoarele criterii3 2 sunt esen!iale pentru via!a cotidian a cet!enilor i pentru activitatea,ntreprinderilor7 2 privesc o mare parte dac nu c6iar ,ntrega popula!ie la nivel local sau na!ional7 2 implic adesea monopoluri. -ceast func!ie esen!ial a puterii pu"lice se e/ercit ,n special ,n trei domenii3 2 definirea precis a serviciului ce urmea a fi furni at ' nivel de calitate. norme aplica"ile 4te6nice. sanitare sau de alt natur5. reguli de continuitate a furni rii

21

serviciului. reguli de o"liga!ie a prestrii serviciului i de egalitate de acces a utili atorilor la acest serviciu7 2 o"liga!ia fie de a delega. fie de a e/ercita ,n "eneficiul partenerului privat un anumit numr de prerogative ale puterii pu"lice ,n materie. spre e/emplu. de ocupare a domeniului pu"lic. de procedur de e/propriere. de aplicare de sanc!iuni etc.7 2 tarifarea serviciului prestat sau a "unului furni at7 dac pre!ul nu poate fi controlat ,n mod direct de ctre pia!. aa cum se ,nt0mpl ,n ca ul multor servicii pu"lice. sau dac tarifarea poate fi utili at de puterea pu"lic drept un instrument de politic economic i social 4suporta"ilitatea de catre ma1oritatea cet!enilor5. ". Reparti area riscurilor -ceast reparti are. pentru care nu e/ist reguli a"solute. nu se reali ea pur i simplu ,ntre partea pu"lic i cea privat. :/ist o comple/itate ma1or a acestui demers datorat multitudinii de actori ce fac parte dintr2un astfel de scenariu3 institu!ii pu"lice. firme private cu activit!i diverse 4proiectare. construc!ie. ,ntre!inere etc.5. "nci. societ!i de investi!ii. firme de asigurri etc. $e aceea este necesar evaluarea corect a riscurilor ce ,nso!esc demararea unui proiect. gsirea unui ec6ili"ru ,n ceea ce privete reparti area acestora precum i e/isten!a capacit!ii acelora ce i le asum s le fac fa!. asigur0nd astfel calitatea i via"ilitatea unui asemenea demers. Cn toate opera!iunile de reali are a unor investi!ii. i deci. i ,n ca ul parteneriatelor pu"lic ' private. riscurile pot fi clasificate ,n patru mari categorii3 riscuri de construc!ii. riscuri de e/ploatare. riscuri legate de finan!are i riscuri diverse. Contractele sau alte documente 1uridice ce stau la "a a unui parteneriat tre"uie s prevad clau e privind renegocierea unor aspecte sau reali area de ,nt0lniri periodice pentru anali area cronologic. sistematic i metodic a modului de desfurare a proiectului. &re"uie adugat c ,ncrederea. "una2credin! i contiin!a unui interes comun sunt esen!iale i dau sens parteneriatului.

22

STUDIU DE CA@REALI-AREA SI OPERAREA UNOR SISTEME DE ALIMENTARE CU APA POTA"ILA. DE CANALI-ARE SI EPURARE A APELOR U-ATE IN /UDETUL IL0OVA

7. INTRODUCERE Consiliul 9udetean =lfov. intentionea a sa implice sectorul privat in furni area serviciilor de alimentare cu apa si canali are. prin reali area proiectului de 8arteneriat 8u"lic28rivat @REALI-AREA SI OPERAREA UNOR SISTEME DE ALIMENTARE CU APA POTA"ILA. DE CANALI-ARE SI EPURARE A APELOR U-ATE IN /UDETUL IL0OVA . in conformitate cu prevederile Drdonantei @uvernului nr.1#L2<<2 privind contractele de parteneriat pu"lic2privat. apro"ata de Aegea *;<L2<<2 cu modificarile si completarile ulterioare si a Ootararii @uvernului nr. #21L2<<2 pentru apro"area normelor metodologice de aplicare a Drdonantei @uvernului nr.1#L2<<2 . Modelul de parteneriat este Constructie ' Dperare 2 &ransfer 4?D&5. 8rin reali area acestui proiect. Consiliul 9udetean =lfov urmareste3 2 2 2 2 2 2 2 asigurarea si mentinerea serviciilor de apa si canali are ale 9udetului la un nivel satisfacator7 continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ a serviciilor7 adapta"ilitatea la cerintele utili atorilor7 accesul fara discriminare la servicii7 urmarirea eficientei serviciilor7 generarea unor noi surse de fonduri de capital si reducerea controlata a finantarilor din "ugetul local7 respectarea reglementarilor specifice din domeniul gospodaririi apelor si protectiei mediului7

23

(.

DESCRIERE ,ENERALA

Fecesitatea si oportunitatea acestei investitii deriva din faptul ca localitatile componente ale 1udetului =lfov sunt amplasate in imediata vecinatate a municipiului ?ucuresti. -cest fapt e/plica gradul de e/tindere ur"anistica si de voltare socio 2 economica a acestora. Se poate remarca de asemenea cresterea numarului de unitati industriale cu capacitate mica si medie precum si tendinta continua de ac6i itionare a terenurilor cu scopul construirii de noi o"iective. -tragerea investitiilor in ona precum si conditiile oferite de cadrul natural a generat cresterea accelerata a fondului imo"iliar si institutional. 8entru sustinerea tendintei de de voltare este necesar a se constitui infrastructura acestor localitati 4sisteme de alimentare cu apa. canali are. drumuri de acces si legatura5. Proi&ct % d& Part&n&riat=P #%ic=Pri!at i$i 9ro9 n& in 9rinci9a%' 2 conducerea. operarea si intretinerea alimentarii cu apa pota"ila. colectarii si epurarii apelor u ate in localitatile 1udetului =lfov pentru o populatia deservita in pre ent de 2B3.*<) locuitori. 2 sa aplice im"unatatirile necesare. inclusiv reducerea cantitatii de apa livrata in sistem pausal si a pierderilor de apa. e/tinderea facturarii si incasarii apei. reducerea costurilor de operare. furni area de apa calitativ corespun atoare standardelor in vigoare si asigurarea eficientei epurarii si respectarea normelor de deversare7 2 sa atraga. sa diri1e e si sa optimi e e investitia de capital7 2 sa genere e fonduri de capital si sa im"unatateasca contri"utia la "ugetul local. Se va folosi in cele ce urmea a terminologia de3 Isistem onal. Isistem local si Isistem individual. Solutiile de reali are a sistemelor onale de alimentare cu apa pota"ila si de canali are a apelor u ate s2au sta"ilit plec0nd de la urmatoarele principii te6nico ' economice3 2 localitatile componente sistemelor onale tre"uie sa fie invecinate sau la distante relativ reduse7

2*

2 2

posi"ilitatea de racordare a localitatilor invecinate la un sistem de canali are siLsau posi"ilitatea gasirii unei surse comune de alimentare cu apa pentru un sistem. optima

alimentare e/istent si cu potential de e/tindere7 din punct de vedere cantitativ 4de"it necesar5. calitativ 4evit0ndu2se pe c0t posi"il tratarea apelor5. economic 4aductiuni cu traseu c0t mai scurt5. gravitational sau cu pompari c0t mai putine. punct de in1ectie in retea c0t mai apropiat de statia de tratare sau de re ervorul de inmaga inare si la o cota c0t mai ridicata astfel inc0t distri"utia apei la consumatori sa se reali e e pe c0t posi"il gravitational7 2 posi"ilitatea de amplasare a statiilor de epurare c0t mai aproape de emisar. cu respectarea distantelor minime fata de localitati preva ute de normativele in vigoare si la o cota c0t mai 1oasa. astfel inc0t apele u ate sa poata fi colectate pe c0t posi"il gravitational sau cu un numar de pompari c0t mai redus si pe traseul cel mai scurt. SISTEMUL -ONAL 7 Si$t&: % <ona% 7A va fi alcatuit din comunele $omnesti si Clinceni. -ceste comune vor alcatui un sistem onal de alimentare cu apa pota"ila. =n pre ent at0t comuna $omnesti si satul component &eg6es c0t si comuna Clinceni cu satele componente Dlteni si Drdoreanu nu dispun de sisteme centrali ate de alimentare cu apa. -limentarea cu apa a populatiei este asigurata din surse proprii. cele mai des int0lnite fiind puturile sapate alimentate din freatic. Si$t&: % <ona% 7" va fi alcatuit din localitatile $omnesti. Clinceni. Cornetu si ?ragadiru. -ceste localitati vor alcatui un sistem onal de canali are a apelor u ate. =n localitatile $omnesti si Clinceni nu sunt e/istente sisteme de canali are mena1era. =n localitatile ?ragadiru si Cornetu sunt e/istente sisteme de canali are ce necesita e/tinderi si rea"ilitari. SISTEMUL -ONAL ( Comunele Magurele si 9ilava vor alcatui $i$t&: % <ona% (A de alimentare cu apa pota"ila. =n pre ent. o parte a comunei Magurele. ce cuprinde satele Magurele. >0rte1u si -lunis dispune de un sistem centrali at de alimentare cu apa. Sistemul actual de

2%

alimentare cu apa se compune din3 front de captare. conducte de aductiune. gospodarie de apa. retea de distri"utie. -cesta deserveste populatia care locuieste in "locuri. centrul universitar. scoala. 6otel. restaurant. centralele termice 4+-$:&5. =FC+:S&. -@+DM:C si o parte din gospodariile taranesti. -cest sistem e/istent de alimentare cu apa din Magurele necesita e/tinderi 4retele5 si rea"ilitari. =n 9ilava nu e/ista sistem de alimentare cu apa. Comunele Magurele si 9ilava alcatuiesc $i$t&: % <ona% (" pentru canali area apelor u ate. =n pre ent. o parte a comunei Magurele ce cuprinde satele Magurele. >0rte1u si -lunis dispun de un sistem de canali are. Sistemul de canali are e/istent deserveste populatia care locuieste in "locuri. centrul universitar. scoala. 6otel. restaurant. centralele termice 4+-$:&5. =FC+:S&. -@+DM:C si o parte din gospodariile taranesti. :vacuarea apelor u ate se reali ea a printr2o retea de canali are in statia de epurare mecano ' "iologica cu deversare in r0ul Ciorog0rla. +eteaua de canali are este reali ata in sistem separativ. apele u ate mena1ere si pluviale fiind colectate si transportate prin intermediul unei retele de canali are din tu"uri de "eton cu $n 3<< ' #<< mm la statia de epurare mecano ' "iologica. :ste necesara e/tinderea retelei si rea"ilitarea statiei de epurare. =n 9ilava nu e/ista sistem de canali are. SISTEMUL -ONAL 1 Sistemul 3 este alcatuit din trei comune 3 1 $ecem"rie. Copaceni si $arasti. =n fiecare din aceste localitati s2a e/ecutat un sistem individual de alimentare cu apa pota"ila. -ceste comune vor alcatui un sistem onal de canali are. Comuna 1 $ecem"rie dispune de un sistem centrali at de evacuare a apelor u ate doar in ona centrala a localitatii. sistem alcatuit dintr2o retea de colectare care deserveste "locurile de locuinte. si are o lungime de apro/imativ 3 Nm. -ceasta retea de canali are este necesar a fi inlocuita in totalitate. =n restul comunelor 1 $ecem"rie si Copaceni locuintele individuale sunt preva ute unele cu 6a nale sapate in pam0nt altele cu "a ine "etonate care se vidan1ea a periodic. Comuna $arasti nu dispune de un sistem de colectare a apelor u ate mena1ere si pluviale

2#

SISTEMUL -ONAL 3 Sistemul * este alcatuit din doua comune 3 $ragomiresti >ale si C6ia1na. =n pre ent localitatile C6ia1na cu satele componente C6ia1na. +osu si $udu si $ragomiresti >ale cu satele componente $ragomiresti >ale. $ragomiresti $eal si Pur"aua nu dispun de un sistem centrali at de alimentare cu apa. -limentarea cu apa a populatiei este asigurata din surse proprii. cele mai des int0lnite fiind puturile sapate alimentate din freatic. -ceste comune vor alcatui un sistem onal de alimentarea cu apa. SISTEMUL -ONAL 6 Sistemul % este alcatuit din trei comune3 Stefanestii de 9os. &unari si -fumati. -ceste comune vor alcatui un sistem onal de canali are. $eoarece din punct de vedere al alimentarii cu apa acest sistem onal are o re olvare proprie. sistemul onal % va acoperi doar canali area apelor mena1ere. SISTEMUL -ONAL * -cest sistem contine comuna Snagov. cu satele componente Snagov. Ciofliceni. @6ermanesti. &0nca"esti. >ladiceasca si comuna @ruiu cu satele componente @ruiu. Aipia. Santu (loresti si Silistea Snagovului. -ceste comune vor alcatui un sistem onal de canali are. -pele u ate mena1ere din satul @6ermanesti sunt preluate de o statie de pompare S81 si conduse printr2o conducta de refulare $n 1%< mm in ona localitatii Snagov intr2 un punct de unde colectorul functionea a gravitational spre S82 2 e/istenta in Snagov. =n pre ent. apele u ate din satul Snagov sunt descarcate in statia de pompare S82. $e aici impreuna cu cele din satul @6ermanesti sunt pompate printr2o conducta de refulare $n 2<< mm ce trece prin padurea Snagov. apoi pe l0nga calea ferata si a1ung la statia de epurare din localitatea Santu (loresti. -colo unde este amplasata statia de epurare incepe canalul de descarcare a lacului Snagov in =alomita. care preia astfel si apele u ate mena1ere epurate.

2;

=n perioada 2<<* ' 2<<# in comuna Snagov s2a rea"ilitat si s2a e/tins reteaua de canali are in satul @6ermanesti cu ; Nm iar statia de pompare a fost rea"ilitata. $e asemenea e/ista proiecte in derulare pentru urmatoarele lucrari 3 2 2 2 2 2 e/tinderea retelei de canali are in satul Snagov cu 1< Nm 7 rea"ilitarea conductei de refulare a statiei de pompare Snagov p0na in @ruiu 7 rea"ilitarea statiei de pompare ape u ate Snaogv 7 rea"ilitarea statiei de epurare Santu (loresti 7 e/tinderea retelei de canali are in satul @6ermanesti cu 3 Nm.

Comuna @ruiu nu are sistem de canali are mena1era. SISTEMUL -ONAL B -cest sistem contine comuna Cernica. cu satele componente Cernica. ?alaceanca. Caldararu. 8osta. &0nganu si comuna @lina cu satele componente @lina. Manolac6e si Catelu. -ceste comune vor alcatui atat un sistem onal de alimentarea cu apa cat si unul de canali are. =n pre ent comunele Cernica si @lina nu dispun de sisteme de alimentare cu apa. Fici din punct de vedere al canali arii localitatile mai sus amintite nu dispun de sisteme centrali ate. 1. CARACTERISTICI ,ENERALE AL PROIECTULUI Si$t&: <ona% 7 A + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a + Do:n&$ti. C%inc&ni 2 2 2 2 2 2 2 +etea de distri"utie propusa ' *#.%< Nm @ospodaria de apa3 2 re ervoare / 1.<<< mc B (ora1e noi +etea canali are mena1era ' #;.# Nm 1 / Statie de epurare ' Q R #.%2< mcL i 1 / Statie de pompare ape u ate 4rea"ilitare5 ' Q R *B l L s * / Statie de pompare 4Q R 3lLs. 1<lLs. )lLs. ;3lLs5

Si$t&: <ona% 7 " + Si$t&: d& cana%i<ar& + Do:n&$ti. C%inc&ni. "ra8adir . Corn&t

2B

Si$t&: <ona% (A + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a + /i%a!a. Ma8 r&%& 2 2 2 2 2 +etea de distri"utie e/istenta ' 1.%< Nm S * Nm +etea de distri"utie propusa ' ** Nm @ospodarie de apa rea"ilitata ' re ervoare e/istente 1/ 3.%<< mc % (ora1e noi +etea canali are mena1era 2 :/itenta ' 1.% Nm 2 +ea"ilitata ' B%< m S 2<< m 2 8ropusa ' 22 Nm S % Nm 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 +ea"ilitare statie de epurare ' Q R *.*1< mcL i +ea"ilitare statie de pompare ape u ate ' Q R 1< lLs 2 / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R 3% lLs. #% lLs5 +etea de canali are mena1era propusa ' 2#.%< Nm 1 / Statie de epurare propusa ' Q R 2.;2< mcL i 2 / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R 1< lLs5 +etea de distri"utie propusa ' %3.%< Nm @ospodaria de apa 2 1 re ervor propus 1 / 2.%<<mc +etea de canali are mena1era propusa ' B1. %< Nm #/Statie de pompare ape u ate propusa 4QR3%.1 lLs. ).3 lLs. 21.# lLs. 3%.1 lLs. 12 lLs. 2 lLs5 Si$t&: <ona% * + Si$t&: d& cana%i<ar& + ,r i . Sna8o! 2 +etea de canali are mena1era 2 :/istenta ' 2< Nm 2 8ropusa ' ;B Nm 2 2 Statie de epurare e/istenta rea"ilitata prin programul 8O-+: ' Q R *.22% mcL i # / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R ;.)% lLs. B.; lLs. 1*.2 lLs. 12.2 lLs. 2*.3 lLs. 13.#; lLs5

Si$t&: <ona% (" + Si$t&: d& cana%i<ar& + /i%a!a. Ma8 r&%&

Si$t&: <ona% 1 + Si$t&: d& cana%i<ar& + Dara$ti. 7 D&c&:#ri&. Co9ac&ni

Si$t&: <ona% 3 + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a + Dra8o:ir&$ti Va%&. CCiaDna

Si$t&: <ona% 6 + Si$t&: d& cana%i<ar& + T nari. St&fan&$tii d& /o$. Af :ati

2)

2 2 2 2 2 2

2 / Statie de pompare ape u ate e/istenta 4Q R 2%.;2 lLs. 3*.2 lLs5 +etea distri"utie propusa ' %3.%< Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 2 / 1.%<< mc Statie de pompare sursa propusa ' Q R 12< mcL6 +etea de canali are mena1era propusa ' %2.%< Nm B / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R 2.%* lLs. 11.B lLs. 3<.#% lLs. 11.% lLs. 23.* lLs. 2B.3 lLs. 3< lLs. 1<.# lLs5

Si$t&: <ona% BA + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a + C&rnica. ,%ina

Si$t&: <ona% B" + Si$t&: d& cana%i<ar& + C&rnica. ,%ina

Si$t&: %oca% "ra8adir + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a 2 2 2 +etea de distri"utie 2 8ropusa ' 2% Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 1 / 2%< mc @ospodaria de apa rea"ilitata 2 +e ervoare e/istente 1 / %<<mc 2 +e ervoare propuse 1 / 1.<<< mc 2 2 2 2 (ora1e noi +etea de distri"utie3 :/istenta ' 3.*< Nm L 8ropusa ' 23.%< Nm @ospodaria de apa rea"ilitata3 2 +e ervoare e/istente 1 / %<< mc 2 +e ervoare propuse 1 / %<< mc 2 2 (ora1e noi Si$t&: %oca% " ft&a + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& A9a 2 2 2 +etea de distri"utie3+ea"ilitata ' 11 Nm L 8ropusa ' 13.3< Nm @ospodaria de apa e/istenta se desfiintea a @ospodaria de apa rea"ilitata 2 +e ervoare e/istente 2 / 1.<<<mc 2 +e ervoare propuse 2 / 1<<<mc 2 2 (ora1e noi Si$t&: %oca% Corn&t + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a

3<

Cana% 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 2 A9a 2 +etea de distri"utie propusa ' 32.%< Nm +etea de canali are mena1era propusa ' 2# Nm Statie de epurare propusa Q R 1.1<< mcL i Statie de pompare ape u ate propusa Q R 23 lLs +etea de distri"utie propusa ' 2%.%< Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 2 / %<< mc * (ora1e noi +etea de canali are mena1era3 +ea"ilitata ' 3.; Nm L 8ropusa ' 1*.% Nm 2 / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R 3< lLs. ;.3 lLs5 +etea de canali are mena1era3 :/istenta ' #.2< Nm L 8ropusa ' 3<.B< Nm 2 / Statie de pompare ape u ate e/istenta 4Q R #< lLs. 2# lLs5 +etea de canali are mena1era propusa ' 1#.<< Nm 1 / Statie de epurare propusa 4QR 11<< mcL i5 +etea de canali are mena1era propusa ' 1;.B Nm 2 / Statie de epurare propusa 4QR1%< mcL i. )%< mcL i5 * / Statie de pompare ape u ate propusa )QR2.% lLs. ) lLs. *.1 lLs. 1) lLs5 +etea de canali are mena1era propusa ' 1*.%< Nm 2 / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R 1<.; lLs. 22.3 lLs5 +etea de canali are mena1era propusa ' 2B Nm Statie de pompare ape u ate propusa Q R # lLs

Si$t&: %oca% CCiaDna + Si$t&: d& cana%i<ar&

Si$t&: %oca% Cioro8ar%a + Si$t&: d& cana%i<ar&

Si$t&: %oca% Cor#&anca + Si$t&: d& cana%i<ar&

Si$t&: %oca% Dra8o:ir&$ti Va%& + Si$t&: d& cana%i<ar&

Si$t&: %oca% Mo8o$oaia + Si$t&: d& cana%i<ar&

Si$t&: %oca% "&rc&ni + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar&

Si$t&: %oca% "ran&$ti + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar&

31

2 Cana% 2 2 2

@ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 2 / ;%< mc +etea de canali are mena1era propusa ' *< Nm 2 / Statie de epurare propusa Q R 2.<<< mcL i. B mcL i Statie de pompare ape u ate 2 +ea"ilitata Q R 2% lLs 2 2 / propusa Q R * lLs. %.% lLs

Si$t&: %oca% Do#roi&$ti + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& A9a 2 2 Cana% 2 2 A9a 2 +etea de distri"utie 2 :/istenta ' 12.%< Nm 2 8ropusa ' 2*.* Nm 2 @ospodaria de apa 2 :/istenta ' re ervoare 1 / 2<< mc 2 8ropusa ' re ervoare propuse 2 / ;%< mc 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 +etea de canali are mena1era propusa ' *2 Nm 2 / Statie de epurare propusa Q R %)< mcL i. ;< mcL i +etea de distri"utie propusa ' *% Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 1 / %<< mc. 1 / 2%< mc # (ora1e noi * (ora1e noi + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& Si$t&: %oca% Da$ca% +etea de canali are mena1era propusa ' 23 Nm * / Statie de pompare ape u ate propusa Q R B lLs. 2<.) lLs. 12 lLs. #.; lLs +etea de distri"utie propusa ' 23 Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 2 / ;%< mc

Si$t&: %oca% Af :ati + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a

32

2 / Statie de pompare ape u ate propusa Q R % lLs. 1<.3 lLs

Si$t&: %oca% ,an&a$a + Si$t&: d& cana%i<ar& 2 2 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 2 2 2 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 2 2 A9a +etea de canali are mena1era3:/istenta ' 2.B Nm L 8ropusa ' 2#.%< Nm Statie de epurare rea"ilitata Q R 1.B<< mcL i Statie de pompare ape u ate rea"ilitata Q R 1B lLs 3 / Statie de pompare ape u ate propusa Q R %.% lLs. 2.; lLs. 1.3 lLs +etea de distri"utie propusa ' *1 Nm @ospodaria de apa3 :/istenta 1 / %<< mc L 8ropusa ' re ervor 1 / 1.<<< mc B (ora1e noi +etea de canali are mena1era propusa ' 23.%< Nm Statie de epurare propusa Q R ;#< mcL i 3 / Statie de pompare ape u ate propusa Q R 1.% lLs. 1.* lLs. 1.;B lLs +etea de distri"utie propusa ' 3< Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 2 / %<< mc # (ora1e noi +etea de distri"utie propusa ' 23.%< Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 1 / ;%< mc # (ora1e noi +etea de canali are mena1era propusa ' 2# Nm 2 / Statie de epurare propusa Q R )1% mcL i. 3<< mcL i * / Statie de pompare ape u ate propusa Q R 3.*3 lLs. #.B lLs. 1<.) lLs. ; lLs

Si$t&: %oca% P&tracCioaia + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar&

Si$t&: %oca% T nari + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a

Si$t&: %oca% "a%ot&$ti + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar&

Si$t&: %oca% ,radi$t&a + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar&

33

2 2 2 Cana% 2 2 2 2 2 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 2 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 2

+etea de distri"utie propusa ' 1#.%< Nm @ospodaria de apa ' re ervoare propuse 1 / ;%< mc 1< (ora1e noi +etea de canali are mena1era propusa ' 1% Nm Statie de epurare propusa Q R ;;< mcL i 2 / Statie de pompare ape u ate propusa Q R 1<.# lLs. %.)* lLs + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a +etea de distri"utie propusa ' *# Nm @ospodaria de apa ' re ervoare propuse 2 / ;%< mc 13 (ora1e noi

Si$t&: %oca% ,r i

Si$t&: %oca% Moara V%a$i&i + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& +etea de distri"utie propusa ' 2) Nm @ospodaria de apa ' re ervoare propuse 2 / ;%< mc 1* (ora1e noi +etea de canali are mena1era3 :/istenta ' *.B Nm L 8ropusa ' 1#.# Nm Statie de epurare3 :/istenta Q R 332 mcL i si Suplimentara Q R ;;< mcL i Statie de pompare ape u ate propusa Q R 1< lLs 2 / Statie de pompare ape u ate e/istenta Q R % lLs. 1< lLs

Si$t&: %oca% N ci + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& +etea de distri"utie propusa ' 33.%< Nm @ospodaria de apa ' re ervoare propuse 2 / %<< mc ; (ora1e noi +etea de canali are mena1era propusa ' 2) Nm Statie de epurare propusa Q R )<< mcL i % / Statie de pompare ape u ate propusa Q R ;.B lLs. 12.# lLs. 1.B lLs. % lL#. B.* lLs

3*

Si$t&: %oca% P&ri$ + Si$t&: d& cana%i<ar& 2 2 2 2 2 2 +etea de canali are mena1era propusa ' *B.%< Nm Statie de epurare propusa Q R 2.<<< mcL i * / Statie de pompare ape u ate propusa Q R ;.) lLs. 2#.3 lLs. 2B.% lLs. ;.12 lLs +etea de distri"utie propusa ' #< Nm @ospodaria de apa ' re ervoare propuse 2 / 2%< mc @ospodaria de apa rea"ilitata. astfel3 2 2 2 ,A7 ' re ervoare e/istente 1/ 3<< mc7 re ervoare propuse 1 / 2%< mc 2 (ora1e noi # (ora1e noi # (ora1e noi ,A( ' re ervoare e/istente 1/ 3<< mc7 re ervoare propuse 1 / ;%< mc ,A1

Si$t&: %oca% Sna8o! + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a

1.7. Standardele te6nice ale proiectului Aa reali area proiectului se vor respecta standardele romanesti si $irectivele J:. 3. ALOCAREA RISCURILOR Matricea de repartitie a riscurilor de proiect se pre inta in ane/a la $ocumentul atasat. 6. EVALUARE =nvestitorul va asigura sursele financiare pentru reali area proiectului. >aloarea proiectului este estimata la 2B%.B%%.*3; :uro. din care 11*.1%<.3B; :uro pentru alimentare cu apa si 1;1.;<%.<%< :uro pentru canali are. Sursele de venit sunt constituite in primul r0nd din incasarea tarifelor pentru furni area apei pota"ile si preluarea apelor u ate in sistemul de canali are. Dferta investitorului va cuprinde 3 2 oferta te6nica principiala si detaliata 7 2 oferta financiara. inclusiv sursele de reali are a proiectului7 2 grafic de esalonare in timp a proiectului.

3%

Contractul de parteneriat pu"lic2privat se va inc6eia pe o perioada de ma/im *) de ani. *. PRINCIPII COMERCIALE APLICA"ILE 8roiectul de parteneriat va asigura furni area de apa pota"ila in conditii de cantitate si de calitate in conformitate cu cerinta diferitelor categorii de consumatori si cu standardele si normele in vigoare. Se vor asigura serviciile de distri"utie a apei si de colectare a apelor u ate si tratare a acestora conform prevederilor legale. Serviciile vor fi asigurate prin reali area unei infrastructuri eficiente de intretinere si de reparatii. $e asemenea. se va asigura masurarea cantitatii de apa tratata. distri"uita si livrata la consumatorii individuali. Dperatorul va incasa tarifele convenite cu autoritatile locale. Sta"ilirea tarifelor se va face in conformitate cu Drdonanta @uvernului nr. 32L2<<2 privind organi area si functionarea serviciilor pu"lice de alimentare cu apa si de canali are. art. 32. alin. 13 T &arifele pentru plata serviciilor de apa si de canali are se fundamentea a pe "a a costurilor de productie si e/ploatare. a costurilor de intretinere si reparatii. a amortismentelor aferente capitalului imo"ili at in active corporale si necorporale. a o"ligatiilor ce deriva din contractul de delegare si includ cote pentru plata do"0n ilor si restituirea creditelor. pentru crearea surselor de de voltare si moderni are a sistemelor te6nico2edilitare. precum si profitul operatorului. in conditiile legii. cu respectarea urmatoarelor conditii3 a5 structura si nivelul tarifelor sa fie sta"ilite astfel incit sa reflecte costul efectiv al furni ariiLprestarii serviciilor de apa si de canali are. sa descura1e e consumul e/cesiv. sa incura1e e functionarea eficienta a acestora si protectia mediului. sa incura1e e investitiile de capital si sa fie corelate cu gradul de suporta"ilitate de catre utili atori 7 "5 sa fie asigurata si respectata autonomia financiara a operatorului 7 c5 operatorul sa ai"a dreptul de a propune tarife "inome care au 3 o componenta fi/a. proportionala cu c6eltuielile necesare pentru mentinerea in e/ploatare si functionarea in conditii de siguranta si eficienta a sistemului de alimentare cu

3#

apa. respectiv de canali are. si una varia"ila. in functie de consumul de apa. respectiv de cantitatea de ape u ate. inregistrate la utili atori 7 d5 operatorul sa ai"a deptul de a inde/a periodic tarifele in functie de rata inflatiei. in "a a unor formule de inde/are avi ate de autoritatea de reglementare si apro"ate de autoritatile administratiei pu"lice locale responsa"ile 7 e5 apro"area tarifelor sa se faca de catre consiliile locale..... in conformitate cu dispo itiile legale. in "a a avi ului autoritatii de reglementare U 8entru situatiile pre ent. viitor si de voltari ulterioare. scrisoarea de intentie va mai cuprinde 3 2 modul de operare. intretinere si reparatii7 2 cerintele de operare7 2 furni area de ec6ipamente7 2 planificarea implementarii7 2 forta de munca. organi are. conducere7 2 protectia muncii7 2 drepturi. responsa"ilitati. o"ligatii7 2 protectia mediului. B. CRITERII DE EVALUARE =n "a a criteriilor de evaluare. -utoritatea pu"lica va selecta si ierar6i a scrisorile de intentie din partea investitorilor. precum si acordurile de proiect inc6eiate cu acestia. Criteriile de evaluare includ urmatoarele 3 B.7. 0inantar&' 2 Capacitatea financiara a investitorului L asociatiei de investitori. resursele sale financiare. credi"ilitatea acesteia pe pietele financiare. sau alte dove i concludente pentru celelalte proiecte. 2 Fivelurile anga1amentelor financiare pe care a investitorul L asociatia de investitori doresc sa le mo"ili e e si sursa dovedita a acestora. B.(. A$9&ct& co:&rcia%&'

3;

2$emonstrarea faptului ca investitorulLasociatia de investitori a inteles alocarea riscurilor de proiect. 2 Modul in care investitorul L asociatia de investitori accepta matricea riscurilor de proiect. 2&arifele propuse investitorul L asociatia de investitori si limitele de suporta"ilitate ale a"onatilor. B.1. 0 rni<ar&a 9roi&ct % i' 2 $emonstrarea capacitatii de indeplinire a cerintelor de reali are a proiectului asa cum a fost el solicitat prin anuntul de intentie. 2 Capacitatea demonstrata de a reali a proiecte similare. 2 Capacitatea demonstrata de a reali a proiectul si nivelul de servicii cerut la un cost competitiv. 2 -nga1amentele curente ale investitorului si ale fiecaruia dintre mem"rii asocierii. daca este ca ul. 2 Modalitatea glo"ala de a"ordare a proiectului. 2 $emonstrarea faptului ca investitorul L fiecare mem"ru al asociatiei de investitori se anga1ea a sa participe la proiect. 2 Drice detalii privind disputele comerciale anterioare. B.3.Ca9acitat& $i &?9&ri&nta $i:i%ara' 2 $emonstrarea capacitatii investitorului si mem"rilor asociatiei in vederea reali arii proiectului. 2 Capacitatea de a reali a proiectul in conditiile de calitate solicitate. 2 8rogramul de asigurare a calitatii pentru proiect. 2 :/perienta te6nica. financiara si manageriala in domenii relevante. 2 :/perienta dovedita in proiecte de alimentare cu apa si canali are2epurare in sistem ?D& sau similar. 8rin aceasta se va intelege ca in sarcina investitorului va intra si serviciile de ela"orare a proiectului te6nic dupa im"unatatirea solutiilor te6nice din cadrul studiului de fe a"ilitate te6nic. 2 :/perienta in formare de personal si training pentru planificarea. implementarea. operarea si intretinerea sistemelor de alimentare cu apa si canali are2epurare.

3B

2 :/perienta in gospodarirea 1udicioasa a resurselor de apa. E. TERMENI SI CONDITII ,ENERALE Scrisorile de intentie si documentele insotitoare ale ofertantilor se vor transmite la sediul Consiliului 9udetean =lfov. situat in ?ucuresti. Strada @6eorg6e Manu. Fr. 1B. 9ana %a data d& (6 :ai ())*. ora 7(.)). Scrisoarea de intentie va fi intocmita in conformitate cu formatul standard pentru Scrisorile de intentie 2 ane/a nr.1.*. din Forma metodologica privind organi area si desfasurarea procedurii de selectionare a investitorilor eligi"ili si sta"ilirea principalelor tipuri de proiecte de parteneriat pu"lic2privat. apro"ata de Ootararea @uvernului nr.#21L2<<2. 8e parcursul intregului proces de selectie si negociere. investitorul va indeplini toate cerintele normative si legale din +omania. Scrisoarea de intentie va fi semnata de managerul general al investitorului si de fiecare din managerii generali ai mem"rilor asocierii cu ane/area documentelor de autori are a semnaturilor. Scrisorile de intentie primite dupa data de 2% mai 2<<#. ora 12.<<. precum si scrisorile nesigilate. nu vor fi luate in considerare. Scrisorile de intentie primite de la ofertanti vor fi desc6ise in iua de 2% mai 2<<#. ora 13.<<. la sediul Consiliului 9udetean =lfov. Scrisorile de intentie vor fi redactate in lim"a romana intr2un e/emplar original si o copie. in format -*. Scrisorile de intentie si documentele aferente vor fi sigilate in plicuri interioare pe care se va scrie denumirea investitorului. 8e plicul e/terior se vor inscrie Consiliul 9udetean =lfov. adresa. precum si e/presia T- FJ S: $:SCO=$: inainte de data 2% mai 2<<#. ora 13.<<. U Scrisorile de intentie intar iate sau nesigilate. vor fi returnate fara a fi desc6ise. Consiliul 9udetean =lfov are dreptul de a solicita ofertantilor clarificari cu privire la ofertele facute.

3)

Consiliul 9udetean =lfov are dreptul e/clusiv de a solicita informatii suplimentare si referinte de la terti. in legatura cu oricare document sau informatie furni ate de investitor. =nvestitorii L asociatia de investitori au o"ligatia sa pastre e confidentialitatea a"soluta asupra datelor furni ate de autoritate. =nvestitorii L asociatia de investitori vor declara e/plicit ca accepta ca scrisorile de intentie si toate documentele depuse devin proprietatea Consiliului 9udetean =lfov. Consiliului 9udetean =lfov nu i se poate cere si acesta nu are intentia de a da nici un fel de relatii privind documente sau informatii e/trase din dosarele celorlalti ofertanti. ci numai date referitoare la propria oferta. =n urma evaluarii ofertelor depuse. Consiliul 9udetean =lfov emite o deci ie cuprin and lista investitorilor ierar6i ati pe criteriul celei mai "une oferte in termeni te6nico2economici si financiari. $eci ia se comunica in scris.simultan.tuturor investitorilor participanti la selectie. =mpotriva deci iei mai sus mentionate. orice investitor poate depune la Consiliul 9udetean =lfov ' $irectia 9uridica si -dministratie 8u"lica 2 fa/ nr.<21 212 %# )) . :2mail 1uridiNVN.ro o contestatie scrisa. in termen de 1< ile calendaristice de la data comunicarii deci iei. Consiliul 9udetean =lfov este o"ligata sa anali e e toate contestatiile depuse in termen si sa transmita fiecarui contestatar un raspuns scris in termen de 1< ile de la data e/pirarii termenului de depunere a contestatiilor. Dfertantii vor suporta toate costurile asociate pre entarii scrisorii de intentie si documentatiilor ane/ate.

*<

5. DREPTURI E2CLUSIVE Consiliul 9udetean =lfov.are urmatoarele drepturi e/clusive3 2 Feacceptarea responsa"ilitatii autoritatii pu"lice pentru pierderi generate din interpretarea eronata sau omisiva de catre investitori a documentelor pre entate acestora. 2 $reptul de a solicita o declaratie e/plicita a faptului ca investitorii L mem"rii asociatiei de investitori nu vor avea nici un fel de legatura directa cu oricare din mem"rii comisiei de evaluare sau cu functionarii sau apropiatii care i2ar putea influenta in procesul evaluarii si ca orice astfel de tentativa conduce automat la eliminarea din procesul de evaluare a investitorului in cau a. 2 $reptul de a solicita o declaratie prin care investitorul accepta irevoca"il ca nu va pretinde Consiliului 9udetean =lfov nici un fel despagu"iri in legatura directa sau indirecta cu deci iile acestuia. 2 $reptul e/clusiv si irevoca"il de a accepta sau de a nu accepta oricare sau toate scrisorile de intentie si de a nu continua sau opri procesul de selectie dupa ce au fost depuse scrisorile de intentie. 2 Consiliul 9udetean =lfov nu are nici o o"ligatie contractuala sau de alta natura ca re ultat al acestui proces de selectie.

*1

ANE2A 7

#t. $$$.c%il&ov.ro Ref : Procedura proiect de parteneriat public privat :

Realizarea si operarea unor sisteme de alimentare cu apa potabila, de canalizare si epurare a apelor uzate in judetul Ilfov Anuntul de intentie pentru acest proiect a fost publicat in Monotorul Oficial partea VI-a in data de 22.03.200 ! iar in data de "#.0 .200 s-au selectat potentiali investitori si asociatii de investitori din $recia! Israel! Austria si $er%ania. In perioada 30.0 .200 - 0&.0'.200 (onsiliul )udetean I*+OV a inc,eiat acorduri de proiect cu toti investitorii preselectati! astfel: Nr.7261/ 30.06.2006 cu Ol !"#$%& 'r(u" () I*+,&-(r& Nr.7316/ 03.07.2006 cu T$.$l C(*&ul-#*/ E*/#*,,r& L-0. Nr.7311/ 02.07.2006 cu ',l&,*3$&&,r A' 4# P$&&$+$*- R(,0#/,r A*$l$/,*5$u '!56 Nr.7371/ 02.07.2006 cu 8TE 8$&&,r-,c.*#c9 '!56

*2

In perioada i%ediat ur%atoare se ne-ocia.a conditiile de reali.are a proiectului! etapa ce se va inc,eia cu lansarea de catre (onsilul )udetean I*+OV a cererilor de oferta finala.

ANE2A ( ANUNT DE INTENTIE Consiliul 9ude!ean =lfov. cu sediul in Strada @6eorg6e Manu nr 1B ' ?ucureti. Sector 1. telefon <21L 212 ;% 3* . fa/ <21 L 212 ;% 3*. cod fiscal *1)2%*%. inten!ionea s promove e implementarea unui proiect de parteneriat pu"lic2privat pentru3 REALI-AREA SI OPERAREA UNOR SISTEME DE ALIMENTARE CU APA POTA"ILA. DE CANALI-ARE SI EPURARE A APELOR U-ATE IN /UDETUL IL0OV 7. D&$cri&r&a 9roi&ct % i. aF Cadr % 8&n&ra% de desfurare a activit!ilor serviciilor de ap i canali are este reglementat de Drdonanta @uvernului nr. 32L2<<2 privind organi area i func!ionarea serviciilor pu"lice de alimentare cu ap i de canali are apro"ata de Aegea nr #3*L2<<2 cu modificarile si completarile ulterioare. $e asemenea. aceste servicii sunt organi ate i func!ionea conform +egulamentului Cadru din 1B.12.2<<3. 8otrivit acestor acte legislative organi area. reglementarea. conducerea. gestionarea. coordonarea. monitori area i controlul func!ionrii serviciilor de ap. canali are si de epurare intr ,n atri"u!iile autorit!ilor administra!iei pu"lice locale. conform competen!elor i atri"u!iilor sta"ilite de legisla!ia ,n vigoare.

*3

Cn ceea ce privete calitatea apei pota"ile se urmresc reglementrile na!ionale i europene ' Aegea nr. *%BL2<<2 privind calitatea apei pota"ile cu modificrile si completrile ulterioare 4care ,nlocuiete S&-S 13*2L)15 i $irectiva C: )BLB3 ' :C privind calitatea apei destinat consumului uman. 8roiectul va fi de tip Iconstruc!ie2operare2transfer 4?D&5. iar dimensionarea tuturor sistemelor de alimentare cu ap. canali are si epurare va !ine cont de prevederile Comunitatii :uropene. at0t pentru etapa actual 2<1< c0t i pentru etapa de perspectiv 2<2%. #F O#i&cti!&%& 9roi&ct % i3 D"iectivul general al strategiei este punerea ,n valoare a poten!ialului material i uman ,n folosirea resurselor e/istente i a identificrii altor surse capa"ile s produc o de voltare dura"il i ec6ili"rat a localit!ilor 1ude!ului. -plic0nd conceptul european ,n ceea ce privete aceste servicii pu"lice. Consiliul 9ude!ean =lfov are ca o"iective fundamentale3 :/tinderea sistemelor centrali ate pentru serviciile pu"lice i creterea gradului de acces al popula!iei la aceste servicii7 -tragerea de capital pentru finan!area investi!iilor din domeniul infrastructurii locale7 +espectarea cerintelor de mediu si impulsionarea activitatilor economice7

-ctivit!ile opera!ionale ce se doresc a fi puse ,n practic sunt3 2 asigurarea alimentrii continue cu ap a folosin!elor i. ,n special. a popula!iei7 2 ,m"unt!irea calit!ii resurselor de ap 4reali area de sta!ii de tratare i moderni area celor e/istente57 2 deversarea apelor u ate numai in retele de canali are7 2 atragerea de surse financiare pentru proiectarea. e/ecutia si operarea sistemelor de alimentare cu apa pota"ila.a retelelor de canali are si a statiilor de epurare. **

cF Po%itica a torit;ii 9 #%ic& ,n domeniul ,n care este inclus proiectul pu"lic2 privat este de a furni a servicii pu"lice de alimentare cu ap i canali are ,ntr2o manier performant i nediscriminatorie ce constituie o condi!ie pentru o mai "un integrare economic ,n Jniunea :uropean. -ceste servicii fac parte din "a a cet!eniei europene. deoarece se numr printre drepturile cet!enilor europeni i ofer o posi"ilitate de dialog cu autorit!ile pu"lice. ,n cadrul unei "une administrri. (. Princi9a%&%& caract&ri$tici t&Cnic& 8roiectul are ca scop rea"ilitarea. moderni area i e/tinderea sistemelor de alimentare cu ap. canali are si epurare e/istente care deservesc o popula!ie actual de 2B3.*<) locuitori si cuprinde3 (.7 P&ntr $i$t&:&%& d& a%i:&ntar& c a9; =rea"ilitarea. e/tinderea i optimi area re!elei de distri"u!ie a apei prin reali area a #B%.#< Nm re!ea de distri"u!ie nou i rea"ilitarea a 1*.3 Nm re!ea de distri"u!ie e/istent7 2rea"ilitarea i reali area de gospodrii de ap prin ec6iparea cu 3* de re ervoare noi. de diferite capacit!i. cu sta!ii de pompare a apei i cu sta!ii de clorinare. 2rea"ilitarea surselor de ap e/istente. reali area a 111 fora1e noi. rea"ilitarea a *# de fora1e e/istente i a unor aduc!iuni i sta!ii de pompare a apei ,n ca ul alimentrii din apeductele sau arterele Municipiului ?ucureti. 2reali area. moderni area i reec6iparea la"oratoarelor de anali e fi ico2c6imice7 2automati area i monitori area sistemelor de alimentare cu ap i canali are. (.( P&ntr $i$t&:&%& d& cana%i<ar& 2rea"ilitarea a *.12 Nm de re!ea de canali are7 2e/tinderea re!elei de canali are cu ;<#.3 Nm7 2rea"ilitarea a * sta!ii de pompare ape u ate mena1ere7 (.1 P&ntr $taii%& d& &9 rar&

*%

2rea"ilitarea a 2 sta!ii de epurare7 2reali area de 1; noi sta!ii de epurare7

1. Moda%it;i d& r&a%i<ar& 8roiectul pu"lic2privat va fi reali at de un investitor selec!ionat ,n conformitate cu prevederile Drdonan!ei @uvernului nr. 1# L 2<<2 privind contractele de parteneriat pu"lic2 privat. apro"at de Aegea *;<L2<<2 cu modificrile i completrile ulterioare. 3. Ca9acitat&a in!&$titori%or int&r&$ai 8entru a putea fi precalifica!i investitorii sau asocierile de investitori interesa!i vor tre"ui s demonstre e3 2 capacitatea te6nic de a reali a proiectul pu"lic2privat propus7 2 e/perien!. resurse i e/perti a ,n proiecte similare ca anvergur7 2 e/perien!a managerial ,n domeniu7 2 capacitatea financiar de a atrage i a gestiona ,n ,ntregime i pe cont propriu resursele financiare pentru un astfel de proiect7 2 activitate performanta dovedita in proiecte de alimentare cu apa . canali are si statii de epurare in sistem construc!ie2operare2transfer 4?D&5 sau similar7 2 e/perienta in formarea de personal si training pentru planificarea. implementarea operarea si intretinerea sistemelor de alimentare cu apa si canali are2epurare7 2 e/perienta in gospodarirea 1udicioasa a resurselor de apa. $easemenea. investitorii vor accepta asumarea unei pr!i din riscurile proiectului pe "a a unei Matrici d& di$tri# i& a ri$c ri%or. propus de autoritatea pu"lic. matrice ce se afl inclus ,n Doc :&nt % Ataat ,mpreun cu Crit&rii%& d& &!a% ar& i ,ri%&%& d& 9 nctaD.

*#

6. Doc :&nt % ataat la anun!ul de inten!ie poate fi procurat fr plat de la sediul Consiliului 9ude!ean =lfov. situat ,n ?ucureti. sector 1. strada @6eorg6e Manu nr 1B. telefon <21L 212.%#.)3. fa/ <21L 212.;%.3*. :2mail3 c1ilfovVc1ilfov.ro Data limit de depunere a scrisorilor de intenie este' 2" (ai 2))* ora 12 )). +u se accept scrisori de intenie nesigilate i , sau !nt-r iate. +ela!ii suplimentare se pot o"!ine de la Consiliul 9ude!ean =lfov. strada @6eorg6e Manu nr. 1B. tel <21L 212.%#.)3. fa/ <21L 212.;%.3*. persoan de contact 2 =ng. @6eorg6e Cotea 2 sef serviciu cu adresa mail3 georgecoteaVc1ilfov.ro An&?a 1 Con$i%i % / d&t&an I%fo! (=S- $: 8JFC&-9 -A D(:+&:AD+ 8+=>=F$ 8+D=:C&JA 888 @REALI-AREA SI OPERAREA UNOR SISTEME -ONALE SI LOCALE DE ALIMENTARE CU APA POTA"ILA SI DE CANALI-ARE A APELOR U-ATEA CRITERIUL DE EVALUARE PUNCTA/ MA2IM 0inantar& ' 2 Capacitatea financiara a investitorului L asociatiei de investitori. resursele sale financiare. credi"ilitatea acesteia pe pietele financiare. sau alte dove i concludente pentru celelalte proiecte. 2 Fivelurile anga1amentelor financiare pe care a investitorul L asociatia de investitori doresc sa le mo"ili e e si sursa 2< 1< PUNCTA/ ACORDAT

*;

dovedita a acestora. A$9&ct& co:&rcia%& ' 2 $emonstrarea faptului ca investitorul L asociatia de investitori a inteles alocarea riscurilor de proiect. 2 Modul in care investitorul L asociatia de investitori accepta matricea riscurilor de proiect. 2 &arifele propuse investitorul L asociatia de investitori si limitele de suporta"ilitate ale a"onatilor. 0 rni<ar&a 9roi&ct % i' 2 $emonstrarea capacitatii de indeplinire a cerintelor de reali are a proiectului asa cum a fost el solicitat prin anuntul de intentie. 2 Capacitatea demonstrata de a reali a proiecte similare. 2 Capacitatea demonstrata de a reali a proiectul si nivelul de servicii cerut la un cost competitiv. 2 -nga1amentele curente ale investitorului si ale fiecaruia dintre mem"rii asocierii. daca este ca ul. 2 Modalitatea glo"ala de a"ordare a proiectului. 2 $emonstrarea faptului ca investitorul L fiecare mem"ru al asociatiei de investitori se anga1ea a sa participe la proiect. 2 Drice detalii privind disputele comerciale anterioare. Ca9acitat& $i &?9&ri&nta $i:i%ara' 2 $emonstrarea capacitatii investitorului si mem"rilor asociatiei in vederea reali arii proiectului. 2 Capacitatea de a reali a proiectul in conditiile de calitate solicitate. 2 8rogramul de asigurare a calitatii pentru proiect. 2 :/perienta te6nica. financiara si manageriala in domenii relevante. 2 :/perienta dovedita in proiecte de alimentare cu apa si canali are2epurare in sistem ?D& sau similar. 2 :/perienta in formare de personal si training pentru planificarea. implementarea. operarea si intretinerea sistemelor de alimentare cu apa si canali are2epurare. 2 :/perienta in gospodarirea 1udicioasa a resurselor de apa. TOTAL

* 1< #

2 3 2 2 2 2 3 3 2 ; 1< *

# 1<<

*B

MEM"RU IN COMISIA DE EVALUARE.

CDFCAJP==
Fo!iunea de parteneriat pu"lic ' privat pentru reali area i administrarea de infrastructuri i servicii pu"lice i2a dovedit utilitatea ,n economiile tuturor statelor ce lau utili at. -cest parteneriat a permis i permite s se rspund la nevoi esen!iale fr a ,mpovra finan!ele pu"lice i s eli"ere e puterea pu"lic de sarcini de simpl gestiune. Fecesitatea de voltrii infrastructurii i a serviciilor pu"lice ,n !rile industriali ate precum i ,n statele ,n curs de de voltare. desc6ide permanent un c0mp vast de ac!iune. dei e/ist ,n continuare o"stacole ce tre"uiesc a fi depite. $istri"uirea costurilor unui parteneriat pu"lic ' privat ,ntre sectorul pu"lic i cel privat depinde de preluarea riscurilor financiare. comerciale i de alt natur. Cu c0t mai multe riscuri sunt ,n sarcina partenerului privat. cu at0t impactul po itiv prelungit asupra "ugetului este mai mare. Cn evaluarea impactului asupra "ugetului pu"lic se impune a se fi luate ,n calcul i garan!iile de stat pe care partenerul privat le solicit. @aran!iile vor asigura toate riscurile. ,nsemn0nd c6eltuieli curente. dar i viitoare ale "ugetului pu"lic. -colo unde e/ista cofinan!are pu"lic. este necesar s se apele e la licita!ii pentru a allege partenerul privat cel mai convena"il din punct de vedere al calit!ii costului. Succesul unui contract pentru autorit!ile pu"lice. ,n ceea ce priveste costurile sale. este asigurat de concuren!. Concuren!a asigurat ,nainte de demararea proiectului o"lig ofertan!ii priva!i s micore e costurile. s creasc calitatea i s fie inovativi. Aa gestionarea unor utilit!i pu"lice se poate folosi managementul privat. care s aduc o c0t mai mare eficien!. Jn accent deose"it se pune pe delegarea de gestiune. din partea sectorului de stat. spre sectorul privat. 8entru parteneriatul pu"lic privat se impune definirea c0t mai clar a riscurilor i distri"u!ia lor. contractele tre"uind s fie foarte "ine negociate i structurate legal. D parte din riscuri pot fi reduse ca urmare a unui monta1 adecvat al proiectului i a lurii unor

*)

msuri de protec!ie a mediului. administra!iilor pu"lice revenindu2le sarcina principal de a sta"ili foarte clar ac!iunile ce urmea a se ,ntreprinde ,n acest domeniu. av0nd ,n vedere c un parteneriat se poate ,ntinde pe o perioad lung de timp. adesea decenii. 8arteneriatul pu"lic 2 privat poate asigura o alternativ optim prin care sectorul privat cooperea cu autorit!ile pu"lice. furni 0nd capitalul i e/perien!a necesare pentru asigurarea unor servicii pu"lice de calitate. 8roiectul de parteneriat pu"lic2privat se dovedete astfel a fi unul dintre principalele mecanisme prin care sectorul pu"lic reuete s o"!in valoare ,n sc6im"ul "anilor. prin implicarea sectorului privat care este controlat ,n toate fa ele reali rii investi!iei i ,n e/ploatare. =nstruirea. identificarea oportunit!ilor. evaluarea i mai apon asumarea riscului unei afaceri sunt primele condi!ii pentru ca administra!ia s se implice ,n proiecte 888. Fu este mai pu!in adevrat faptul c de modul ,n care administra!ia ,n!elege s se organi e e din punctul de vedere al managementului de 8ro1ect depinde eficien!a i ,n cele din urm succesul unui parteneriat pu"lic2privat. Spiritul de ini!iativ com"inat cu o "un organi are au fcut ca o parte din consiliile 1ude!ene s apele e la parteneriatul pu"lic2privat c6iar ,nainte de apari!ia cadrului legal specific domeniului. av0nd ca "a 1uridic Aegea administra!iei pu"lice locale i Codul comercial. -doptarea D.@. nr.1#L2<<2 a generat opinii diverse din partea administraWiei pu"lice locale. repre entan!ilor sectorului privat i mediului academic. Cn timp ce noua legisla!ie pre int avanta1ul unei reglementri mai detaliate ale procedurilor pentru selec!ia partenerilor priva!i eligi"ili i a tipurilor de contracte prin care se reali ea un 888. acest act pu"lic este critica"il ,n privin!a limitrii sferei de reali are a 888. caren!elor ,n asigurarea transparen!ei procesului de selec!ie. precum i su" aspectul procedurilor. mult mai complicate comparativ cu cele reglementate pentru ac6i i!ii pu"lice. ori concesiune. 8entru ca administra!ia s poat promova sistemul de parteneriat este esen!ial o a"ordare strategic a de voltrii la nivel 1ude!ean i a sta"ilirii unei legturi ,ntre de voltare local 4comunLora5 1ude! i regiune. $e voltarea localL1ude!eanLregional

%<

nu poate fi spri1init doar de o structur a administra!iei pu"lice. :ste nevoie de o administra!ie modern i fle/i"il care s ai" capacitatea de a gestiona planificarea de voltrii i implicit a investi!iilor ,n cadrul creia un instrument de implementare este parteneriatul pu"lic2privat. R&co:and;ri d& >:# n;t;ir& a ca9acit;ii or8ani<aiona%& a ad:ini$trai&i 9 #ic&. Jtili area sistemului de parteneriat pu"lic2privat ,n raport cu e/istente unei planificri strategice a 1ude!ului. ,n conte/tul integrrii planurilor de de voltare local ,n cele 1ude!ene i regionale7 M Corelarea managementului financiar cu managementul de proiect ,n ca ul reali rii unui parteneriat7 M Crearea unei "a e de date la toate nivelele administra!iei pu"lice care s con!in at0t parteneriatele pu"lice2private finali ate sau ,n curs de finali are c0t i oportunit!i de parteneriere7 M $efinirea de ctre fiecare institu!ie a administra!iei pu"lice a unui mecanism de management de proiect7 M Drgani area unor seminarii de instruire pentru func!ionari i alei din administra!ia pu"lic local pe tema parteneriatului pu"lic2privat 4printre temele de instruire s2ar putea numra3 managementul proiectelor. planificarea strategic. te6nici de negociere. implementarea i monitori area contractelor57 M 8romovarea unor e/emple de succes la nivelul tuturor comunit!ilor locale. fiind vor"a despre un domeniu ,n care puterea e/emplului este important. M +eglementarea unitar a sistemului 888. Cn acest sens. ar fi nevoie de armoni area unor dispo i!ii legale 4D.@. nr. 2#L2<<<. Aegea nr. 21%L2<<1. D.@. nr. 1#L2<<25 i de lrgirea sferei o"iectului de reglementare a 888 prev ut ,n art.1 din D.@. nr. 1#L2<<2. astfel ,nc0t s fie cuprinse at0t activit!i cu scop comercial c0t i cele care nu urmresc o"!inerea unui profit7 M Simplificarea procedurilor de selec!ie a investitorilor prev ut de 888. pentru a asigura o competi!ie egal i transparent. 8rocedura de selec!ie prev ut de lege la ac6i i!ii pu"lice i concesiuni ar fi un "un e/emplu7

%1

M :liminarea pct. B.*. din ane/a 1 la normele metodologice apro"ate prin O@ nr. #21L2<<2 prin care se las autorit!ii pu"lice dreptul s 6otrasc procedura de tratare a scrisorilor de inten!ie ,nt0r iate sau nesigilate7 M $efinirea clar a acordul de proiect ' ca precontract. dac mai este ca ul s fie pstrat ,mpr!irea pe etape a procedurii de selec!ie din legisla!ia actual. !in0nd cont de dificultatea reali rii acesteia7 M Clarificarea situa!iei ,n care nu se a1unge la lista scurt. -vem ,n vedere. condi!ia impus la procedura de selec!ie a unui grup de poten!iali investitori pentru a semna acorduri de proiect. :ste vor"a de art.# din D.@. nr. 1#L2<<2 i pct.11.1 din ane/a 1 la normele metodologice apro"ate prin O.@. nr. #21L2<<27 M Modificarea complet a procedurii reglementate la art. #211 pentru finali area unui contract 888. dup un sistem competi!ional. aa cum s2a propus anterior. :liminarea din D.@. nr. 1#L2<<2 i normele sale metodologice a situa!iei ,n care negocierea cu investitorii selecta!i ,n prima fa 4,n care s2a semnat acordul de proiect5 este concomitent cu ela"orarea studiului de fe a"ilitate7 M -"rogarea dispo i!iilor art.12 alin.425 din D.@. nr. 1#L2<<2 privind e/proprierea terenurilor aflate ,n proprietatea unor persoane fi ice sau 1uridice pentru a reali a un parteneriat pu"lic2privat7 M Scurtarea termenelor minime prev ute de actuala legisla!ie ,ntre etapele procedurilor pentru a ,nlesni ,nc6eierea de ctre administra!ia pu"lic a parteneriatului.

%2

"i#%io8rafi&

:mil ?lan ' =nstitu!ii de drept pu"lic. :d. -ll ?ecN. 2<<% 9ean +ivero ' $roit administratif ' :d.#em 8aris $allo . 1);3 =oan >ida 2 8uterea e/ecutiv i -dministra!ia 8u"lic. ?ucureti. 1))* =oan >ida 2 8uterea e/ecutiv i -dministra!ia 8u"lic. ?ucureti. 1))) -ndre de Aau"adere ' &raite de droit administratif. A@$9. 8aris C6arles $e""asc6 ' Science administrative. -dministration pu"lique. $allo . 1);1 -ni"al &eodorescu ' &ratat de drept administrativ ' vol = +. ?onard ' 8recis de droit administratif ' :d. 8aris -ndre de Aau"adere. 9.C. >ene ia. Hves @audement ' &raite de droit administratif 8ierre 8actet ' =nstitition politique. $roit constitutionnel. 1)B) C6arles $e""asc6 ' =nstitutions administratives ' 8aris. 1);2

%3

9ean2Hves

8errot

@autier

C6atelus

I#inancement

des

infrastructures et des services collectifs. $e recours au partenariat public%priv&2 8resses des 8onts et C6aussXes. 8aris. 2<<<. 9ean2:tienne ee ?ettignies i &6omas Y. +oss ' I '(e )conomics of *ublic%*rivate *artners(ips 2 Canadian 8u"lic 8olicG ' analGse de politiques. vol. KKK. nr. 2. 2<<* &imot6G ?esleG i Maitreees6 @6ataN I*ublic%*rivate *artners(ips for t(e provision of public goods: '(eor+ and an aplication to ,-.s ' &6e development economics discussion paper series ' Aondon Sc6ool of :conomics. 1)))

%*

S-ar putea să vă placă și