Sunteți pe pagina 1din 864
lECTURES OJ'l PHYSICS MAINLY ELECTROMAGNETISM AND MATTER RICHARD P. FEYNMAN RichardChace Tolman Professor of

lECTURES

OJ'l

PHYSICS

MAINLY ELECTROMAGNETISM AND MATTER

RICHARD P. FEYNMAN

RichardChace Tolman Professor of Theoretical Physics

California Institute of Technology

ROBERT 8. LEIGHTON

Professor of Ph)!sics California Institute of Technalogy

MATTHEW SANDS

Professor

Stanford University

Institute of Technalogy MATTHEW SANDS Professor Stanford University AD DIS ON' WE SL EV, READIN G,

AD DIS ON' WE SL EV,

READIN G,

MASSACHUSETTS

RICHARD P. FEYNMAN

FIZICA MODERNĂ

,

) ,\

ELECTROMA6NETlSMUL STRUCTURA MATERIEI

j

'4

Lucrarea a fost redactată de:

RICHARD P. FEYNMAN ROBERT B. LEIGHTON MATTHEW SANDS

Editura tehnică

Bucureşti, 1970

Prefaţă

De aproximativ patruzeci de ani, Richard P.

Feynman şi-a concentrat cuTl.ozi~

tatea asupra mecanismului misterios al

lumii

fizice

şi şi-a indreptat intelectul spre

descoperirea ordinii în acest haos. Aetlm, el şt-a dăruit doi ani din măiestria şi ener-

gia sa "LecţiitoT de fizică" pentru studenţii incepătoTf. Pentru

eunoştinţelO1' sale şi a creat, sub o formă pe care ei pot spera o înţeleagă, un

Lecţiilor, el le-a adus strălucirea şi daritatea

ei şi-a distilat esenţa

tablou

al

universului

fizicianului.

gîndirii sale, originalitatea şi vitalitatea modului său (le abordare şi entuziasmul CDn- tUgW8 al p"'ezentării sale. A fost o pwc€r€ să asişti

Lecţiile primului an

au format

baza primului volum

al acestei serii de

cărţi.

Am înceTcat în acest volum, al doilea, facem un tel de redare

ţiilor celui de-al doilea an - ce au fost prezentate studenţilor din anul doi în timpul anului de studii 1962-1963. Restul lecţiilor anulUi doi vor constitui VOlumul III.

a unei

părţi a Iec-

In

al doilea

an

al cursurilor, primele două treimi erau destinate unei tratări

destul de

servească unui scop dublu. Am sperat, întîi, oferim studentului o vedere completă a unuia dintre capitolele mari ale fiZicii - de ta bîjbîielile timpurii ale lui Franklin,

prin marea sinteză a lui Maxwell, la teoria electronică a proprietăţilor matCTiale dată de Lorentz, incheind cu dilema, încă nerezolvată, a auto energiei electromagne- tice. Am spe~at, în al doilea rind, introducind la început calculul cimpurilor de vec- tori, să dăm o introducere solidă pentru matematica teoriei cimpului. Pentru a cecen- tua utilitatea generală a metodelor matematice, au fost uneori anaUzate -

complete

a

electrtcităţii şi magnetismului.

Prezentarea

sa intenţiona să

împreună

fiziCii. Am în-

cercat incontinuu scoatem în evidenţă generalitatea matematicii. ("Aceleaşi ecuaţii

au aceleaşi soluţii".) Noi am accentuat acest lucru prin genul de eXCTctţîi şî examinările pe Care le-am efectuat cu studenţii.

După capitolele de electromagnetism există cite două capitole asupra elasticităţii

şi curgerii fluidelor. In primul capitol al fiecărui grupaj, sînt tratate aspecte elemen-

tare şi practice.

tregului

capitole pot ft uşor omise fără o pierdCTe serioasă, deoarece ele nu constituie deloc

o pregătire necesară pentru volumul III. Ultimul sfert, aproximativ, al celui de-al

în

an a fost destinat introducerii

cu

corespondentul lor

electric -

subiecte înrudite din

alte

părţi ale

In al doilea capitol se încearcă să se dea o privire de ansamblu a în-

domeniu complex de fenomene la care poate conduce suOiectut. Aceste patf'U

doilea

mecanica cuantică. Lecţiil~ dedicate acestui subiect constituie volumul al treilea.

In

această redare

a Lecţiilor hli Feynman dorim facem

mai

mult decît

din versiunea

8cnsă o expunere cit mai clară a ideilor pe care se bazau lecţiile originale. Pentru unele dintre lecţii, aceasta s-a putut face efectuînd numai îndreptări neinsemnate

~le cuvintelor in transcrierea originală. Pentru alte lecţii a fost

~n3emnată şi o rearanjare a materialului. Uneori am simţit că ar trebui sit adăugăm

material nou pentru a îmbundtăţi claritatea sau echilibrul prezentării. In tot prelucrării am beneficiat de ajutof'Ul continuu şi sfatul profesorului Feynman.

timpul

dă"!l o Btmplă transcriere a ceea ce a spus el. Noi am sperat facem

necescra o prelucrare

10

PREFAŢĂ

Transpunerea a mai mult de 1 000 000 de cuvinte vorbite într-un text coerent,

într-un program strîns, este o sarcină formidabilă, mai ales cînd este însoţită de alte

Indatoriri care apar o dată cu introducerea unui nou curs -

preaătirea seminariilor,

programul de consultaţii, indicarea exerciţiiloT şi a examinărilor, natarea lor etc.

Multe mîini - şi capete - au fost

cuprinse în această muncă. In unele cazuri am

fost în stare, sper,

să redăm o imagine fidelă sau un portret retuşat cu delicateţe -

al gindiTii lui Feynman. In alte cazuri ne-am îndepărtat mult de acest ideal. Succe- sele noastre se datoresc tuturor celor ce ne-au ajutat. Regretăm insuccesele. Cum s-a explicat în detaliu în prefata la volumul I, aceste lecţii au fost doar un aspect al programului iniţiat şi supravegheat de Comitetul de revizie a cursului

la Institutul de Teh-

nologie din California şi suportat financiar de Fundaţia roia. In plus, următoarele persoane au colaborat, cu un aspect sau cu altul. la prepararea materialului textului pentru acest volum secund: T. K. Caughey, M. L. Clayton, J. B. Cureio, J. B. Hartle, T. W. H. Harvey, M. H. Israel, W. J. Karzas, R. W. Kavanagh, R. B. Leighton, J. Mathews, M. S. Plesset, F. L. Waren, W. Whaling, C. H wurs şi B. Zimmerman.

de fizică (R. B. Leighton, preşedinte, H. V. Neher şi M. Sands)

Alţii au contribuit indirect prin munca lor asupra cursului: J. Blue, G. F. Chapline,.

Profesorul Gerry Neugebauer a

contribuit la toate aspectele activităţilor noastre, cu o hărnicie şi un devotament cu. mult peste sarcinile sale. Povestea fizicii pe CG1'e o găsiţi aici, însă, nu ar exista, fără extraordinara măies­ trie şi hărnicie ale lui Richard P. Feynman.

M. J. Clauser, R. Dolen, H. H. HiU şi A. M. Title.

Martie 1964

Matthews Sands

Tabla de materii

@Eled:romagnetism

11

3.6.

Circulaţia pe conturul unui pătrat; teorema lui Stokes

66

1.1. Forţe electrice

11

3.7. Cîmpur-i

fără rotor şi fără

1.2. electrice şi magne-

Cîmpuri

69

tice

21

3.8.

Rezumat

71

1.3. Caracteristici

lor

vectoriale

ale

cimpuri-

22

1.4.

Legile

electromagnetâsmu-

 

lui

25

1.5. Ce

sînt cimpurile?

 

30

1.6.

Blectromagnetăsrnul tn şti­

inţă şi tehnologie

.

32

(~-.~ICUlUI dtferentlal al etmnu- '~rilor de vectori

2.1. Intelegerea

fizicii

.

/ 2.2. Cimpuri

scalare

 

vecto-

riale -

T

h

34

34

35

2.3. Derivatele cimpurilor

gradtentul

2.4. Operatorul \l .

JlJi. Operaţij cu '\l

.

'.

.

39

43

44

- 2.6. Ecuaţia diferenţială a pro-

 

.

.

.

4'

2.7. Derivatele

de

ordinul

doi

ale

cîmpurilor

de

vectori

2.8. Pericole

ascunse

3. Calculul

integral

eu

vectori

3.1. Integrale vectoriale: in- tegrala curbtlfnte a lui '\l1Jl

3.2. Fluxul unui cîmp de vec;

;1) ~~xul'dinir-~n'c~b;'~-'

rema

lui

Gauss

.

.

.

.

- 3.4. Conducţia căldurii; ecua-

ţia dtfuzrei

3.5. Circulaţia unui

vectori

cimp

de

50

52

52

55

58

60

"

(j./E1eetrostatica

72

.-7'( Statică .

72

4~2. Legea

lui

Coulomb:

prin-

cipiul suprapunerii

74

4.3.

Potenţialul electric

77

4;4". E=- '\l<ll

J-!' Fluxul lui E

80

82

.~.6:Legea lui Gauss; divergen-

lui

E

86

4.7.

Cimpul unei sfere încăr-

cate

BlI

4-:8. Linii de cimp; suprafeţe

 

89

_,-~plicarea legii lui

Gauss

92

5':1.

Electrcstatlca este legea lui

Gauss

plus

92

5,2.

Echilibrul

intr-un

cîmp

electrostatic

st

5.3.

Echilibru cu

eonductort

'94

5.4.

Stabilitatea

atomilor

95

5.5.

Cimpul

unei

sarcini

li-

niare

96

5.6.

O foaie încărcată; două

foi

97

5.7.

O sferă încărcată; o pă-

 

99

5,8.

Este

cimpul

unei

sarcini

punctiforme

exact

1!r2?

101

5.9.

Cîmpurile

unui

conductor

105

5.10.

Cîmpul

în

cavitatea

unui

conductor

107

TABLA DE MATERII

12

TABLA DE MATERII 12 1(;'Cîmpul electric în diferite ca- v zori 109 6]. Ecuaţiile potenţialului 109

1(;'Cîmpul electric în diferite ca-

v

zori

109

6]. Ecuaţiile

potenţialului 109

6.2.

6.3.

6.4.

electrc~tatic

Dipo'lu 1 dectric

Remarci

vectoriale

Potenţialul

asupra ecuaţii10r

dipolului

ca

gradlent

6.5.

Aproximaţia de dlpcl pen- tru o distribuţie arbitrară

6.6. Cimpurile conductorilor

încărcaţi

6.7.,

6.8: O

Metoda

imaginilor

sarcină punctiformă

U

lîngă un

O

plan

conductor

sarcină punctiforrnă

o sferă conductoare

j-ro. ~~~densatori; plăci para-

lele

.

G.l1. Străpungerea la tensiune

ridicată

6.12. cimp Microscopul

cu

emisie

în

110

114

115

118

120

121

122

124

126

tac

131

_

9. Electricitatea

in

atmosferă

9.1. Gradientul

electric al

9.2. Curenţi electrici

potenţialului

atmosferei

în

atmo-

sferă

170

17f1

172

9.3. Originea curenţilor atmo-

~

sferici

9.4. Furtuni

9.5. Mecanismul

cinilor

9.6. Fulgerul

separării sar-

175

176

181

186

Dielectrici

l(H., Constanta dielectrică

190

190

10.2.

Vectorul de polarizaţie P 193

. w:'4. Ecuaţiile electrostaticii tn

.

lJ13. Sarcini de polarizare

101. Cimpuri şi forţe în pre-

. prezenţa

dtetectrtcnor .

zenţa dielectricilor

194

198

200

_7. Cimpul electric in diferite ea-

zori

(continuare)

134

7.1. Metode pentru găsireacim- pului

7.2. Cîmpuri bidimensionale;

funcţii de variabilă com-

.

.

.

.

7.3. Oscilaţii ale plasmei .

7.4. Particule coloidale într-un

.

7.5. Cîmpul. electrostatic al unei grile

electrolit

.

.

.

.

131

136

14.0

144

147 _12. Analogl eteetrostetlci

224

::8. Energia electrostatic!

 

150

\

j

~ p.l. Energia

electrostatică a

 

/

sarcinilor.

sreră uniform

 
 

. 8.2. Energia unui condensator.

.

.

.

.

150

Forţe asupra condensatort-

 

lor încărcaţi

152

 

-8;'1. Energia

electrostatlcă a

 
 

unui

cristal

ionic .

 

156

 

~4. Energia electrostattcă în

 

V

·

159

 

nuclee 8:5. Energia în

cîmpul electro-

 

static

.

164

8.6. Energia unei sarcini puneti- forme

.

168

12.1. Aceleaşi ecuaţii au ace-

leaşi soluţii

Curgerea căldurii; o

12.2. sursă

punctiformă lîngă o fron-

tiera plană tnnnttă

12.3. Membrana

12.4. Difuzia neutronilor; o sur-

să sferică uniformă in-

tr-un mediu omogen

12.5. Curgerea irotaţională a

fluidului; fluidul trece pe

întinsă

224

225

230

233

 

lîngă o sreră

236

12.6.

Iluminarea;

iluminarea

uniformă a

unui

plan

240

12.7. "Unitatea fundamentală"

a naturii

242

'.1

TABLA DE MATERII

13

~~.)Magnetostatica

<1Ei.'SCimpul magnetic

electric;

-~Curentul

conser-

244

244

16.3.

16.4.

Forţe

care

acţionează,

asupra curenţilor induşif 312

Tehnologia

electrică

.

.

317

i

'1 ~CirnPul magnetic al cu-

®

.

varea

sarctnu

.

.

.

.

.

Forţa magnetică asupra

unui

curent

. renţflor staţlonarf legea

1

~

lui

Cimpul magnetic al

fir

Ampere

direct

şi al

.

unui

unui sote-

notd: curenţi atormct

.

_13.6. Relativitatea

in cazul cim-

purilor electrice şi magne-

245

@Legile inducţiei

321

321

323

247 ~C1Th Fizica tnducţiei

"'3 L<1!:2. Excepţii la

248

xukul"

251

:r

tric

17.4. Un

indus;

paradox

"regula

betatronul

nu-

.

~ A ccelerarea particulelor cu ajutorul cimpului elec-

.

325

328

33.

334

337

339

lO- ~Generatoru1de curent al-

ternativ

.

.

.

.

11-( 17.6. Inductanţă mutuală

L 17.7. Autoinducţia

.

.

iz -

17.& Induc~nţă

magnetica

şi

.

.

.

.

energie

18. Ecuaţiile lui Maxwell

~,18.1. Ecuaţiile lui Maxwell

l'C t

18.2.

Cum se manifestă noul

termen.

.

.

.

254

 

~3.7.~~:ru;for~~re~. ~re~ţiio~

 
 

a

sarcinilor

.

261

 

-l3.8.Suprapunere;

regula

mîi-

 

nii

drepte

262

 

U. Cîmpul

magnetic

în

diferite

 

 

264

t

. potenţialulvector .

/~Potenţialul vector al cu- /'

264

268

 

.3

n

conductor

drept

 

270

'"

.

Un

selenoid

lung.

271

.

îrnpul

unei

spire

mici;

 
 

274

 

~. ~:.:P Potenţialul vector al unui

dipolul

magnetic

 

~.::~~~~tBiot~S~v~rt' .e ~i~

X

15. Potenţialul vector <J»

 

280

"1-' _@FOrţele asupra unei spire

 

prin care circulă curent;

 
 

~nergia unui dtpok

.

.

.

280

 

mecanice şi elec-

 

\- '~trice

 

284

 

Energia curenţilor staţto,

 
 

"

nari

287

15.4. B

sau A?

.

.

.

.

.

.

289

 

-15.5.

Potenţialul unui vector şi

 
 

mecanica cuantică

.

291

 

15.6.

Ceea ce este adevărat.in statică este fals tn dtna,

 
 

300

7 16. Curenţi induşi .

 

304

16.1. Motoare şi generatoare 304

309

16.2. Transformatori şi Induc;

tanţe

345

345

348

18'3.~~fl. d.es:r~ ~i~ca. ela- 351

.4

n

cimp

ce

se

356

.

tteza

luminii

357

.

Rezolvarea

ecuatrtlor

lui

~ Maxwell; potenţialele şi

ecuaţia undelor

358

_19. PrineÎpÎul acţiunii minime .

 

.

363

 

o lecţie specială - aproa-

 

pe

cuvint

cu

cuvint

 

363

20. Solqţ1i ale eeuaţiiIor lui Max~

 

-- wen în

vid.

.

.

.

.

.

.

.

385

,~ - <ao.l.

Unde in vid; unde plane

385

IV

20.2. Unde tridimensionale

395

20.3. Imaginaţie ştiinţifică

 

391

20.4. Unde

stertce

.

@

.-21. Solutii ale ecuatiilor lui Max-

well

cu

curenţi şi sarcini.

.

406

21.1.

Lumina şi undele electro-

magnetice.

21,2. Unde

. srertce dintr-o sur-

.

406

 

408

21.3.

Soluţia generală a ecua-

ţtilor lui Maxwell.

14

TABLA DE

MATERD

08-

21.5. Potenţialele unei sarcini

21.4. Cimpurile

unui

dîpol

cilant

412

in mişcare; soluţia gene-

 

rală a

lui

Llenard

 

Wiechert

 

419

21.6.

Potenţialele pentru o sar-

cină ce sa mişcă cu vi-

teză constantă; formula

lui Lorentz

.

423

22.

Circuite de

curent alternativ

 

427

22.1. jmpedanţe

 

427

22.2. Generatori

 

434

22.3. Reţele de elemente ideale;

legile

lui

Kirchhoff

 

438

22.4. Circuite echivalente

443

22.5. Energie

445

22.6. O reţea in scară

 

447

22.7. Filtre

.

.

.

.

.

450

22.8. Alte

elemente

de

circuit

455

23. Rezonatori

23.1. Elemente reale de circuit

23.2. Un condensator la frec-

~

l:

1

venţe inalte

.

23.3. O cavitate rezonantă

23.4. Moduri într-o

23.5. Cavităţi şi circuite rezo-

.

cavitate

nante

f~" Ghiduri

'.

p

d~

24.1. Linia

-' 24.2. Ghidul

unde

.

.

.

de

de

transmisie

.

unde rectan-

.

gular.

.

.

.

.

.

24.3. Frecvenţa limită

.

.'

.

-,24.4. Viteza undelor ghldate

460

460

463

468

474

477

480

480

./

485

489

491

p

24.5. Observarea

undelor

ghi-

 

date

.

492

 

24.6.

Imbinarea

ghidurilor

de

 

unde

.

493

 

24.7. ale

Moduri

ghidurilor

497

25.

24.8. Un

alt

undele

mod

de

ghidate

a

privi

:'~~~~inamica în notaţie re-

25.1.

25.2.

25.3.

Cuadrtvecton

Produsul

Gradientul

eronat

.

scalar

.

cuadrtdtmen-

498

502

502

505

509

25.4.

Electrodinamica

in

nota-

ţie cuadridimensională • 512

25.5.

unei

 

sarcini in mişcare.

 

513

25.6.

Invarianţa ecuaţitlor elec-

trodlnamicii .

 

515

26. Transformarea Lorentz a

cîm-

purilor

 

518

26.1.

unei

 

sarcini în mişcare

 

518

26.2.

Cimpurile unei sarcini

punctiforme care se miş­

cu o viteză constantă

520

26.3.

Transformarea

 

a

cimpurilor

525

26.4.

Ecuaţiile de

mişcare in

 

534

~'3J Energia 'ii momentul cîmpului

539

27.L Conservare

 

539

27.2.

Conservarea

energiei şi

electromagnetismul

.

.

.

541

27.3.

Densitatea

de

energie

 

curgerea

de

energie

 

in

cimpul electromagnetic

 

543

27.4.

Ambiguitatea

 

energiei

cimpului

.

546

27.5.

Exemple

de

curgere

 

a

energiei

.

.

.

.

.

547

27.6.

Momentul

cimpului

552

28. Masa electredinamică

28.1.

28.2.

.

28.4. Forţa unui electron asupra '

unei

unei

Energia

cimpului

sarcini punctiforme

Momentul

cimpului

sarcini in mişcare

.

.

28.3. Masa electromagnetică

sa însuşi

28.5. Incercărt de

a

modifica

558

558

559

561

563

teoria lui Maxwell

566

28.6. Cîmpul forţelor nucleare

575

 

cîmpuri

29. Mişcarea sarcinilor in electrice şi magnetice

29.1. Mişcarea intr-un cimp electric sau magnetic uni-

579

form

.'

579

29.2. momentelor

Analiza

580

29.3. lentilă electrostatică

O

583

29.4. O lentilă magnetică

29.5. Microscopul

electronic

584

585

j

i

'I'ABLA DE MATERII

15

29.6. Cîmpuri de ghtdare in ac- celeratori

29.7. Focalizarea

cîmpuri elec-

per-

prin

gradterrt

alternativ

29.8. Mişcarea in

trice

şi

magnetice

pendiculare

30. Geometria internă a cristalelor

586

589

592

594

33. Reflexia pe suprafeţe

33.1. Reflexia şi refracţia lumi-

dense

33.2. Unde

nii

in

materiale

33.3. Condiţiile la

33.4. Unde reflectate şi trans- mise.

33.5. Reflexia

pe

metale

/6. Reflexia totală internă

673

673

675

676

684

690

691

30.1.

Geometria internă a crts- talelor

30.2.

Legături chimice in cns- ',"e

30.3.

Creşterea crtstaletor

30.4.

Reţele cristaline

 

30.5.

Simetrii

în

doua

dimen-

siuni

30.6. Simetrii

in

trei dimen-

 

siuni

30.7. Duritatea

metalelor .

594

34. Magnetlsmuj materiei •

694

694j

697

699

701

703

705

597 \.f."L. "t 34.1. Dlamagnetăsm şi para-

magnetism

598

599

601

605

607

II 34.2

Momente

magnetice

. momentul

unghtular

34.3.

34.4. Diamagnetism

Precesta

mici

magneţflor eto-

34.5. Ţ~rerna luj

Larmor

.

nici

in

.

34.6. FiZica clasică nu explică

nici

paramagnettemul

diamagnetlsrrrul,

.

34.7. Momentul

unghiular

 

30.8. creşterea

 
 

cnstatinur

610

 

30.9. Modelul

Bragg-Nye

al

 

cristalului

611

31.

Tensori

 

633

31.1.

Tensorul

de

polarizabili-

 

tate

633

 

31.2.

Transformarea componen-

 

telor

tensorului

636

 

31.3. Elipsoidul

energetic

 

637

31.4. Alţi

tensorf

tensorul

de

 

641

 

31.5. Produsul vectortat

 

644

31.6. 'rensorut de tensiune

645

31.7. Terisori de rang superior.

650

31.8. Cuadritensorul

momentu-

 

lui

electromagnetic

651

32.

Indicele

de

rerractle

al

mate-

rialelor

dense

 

654

32.1. Polarizaţia materiei

654

32.2. Ecuaţiile lui Maxwell în- tr-un dfelectrtc

32.3. Unde intr-un dielectric

32.4.

32.5.

Indicele complex de re-

fracţie

Indicele

unui

amestec

32.6. Unde in

metale

.

.

.

657

659

663

664

666

mecanica cuantică , 34.8. Energia

magnetică a

ato-

706

 

milor

710

'35. Peremagnetlsmul

şi rezonante

712

35.1.

magnetice

cuantifi-

 

cate

.

712

35.2.

Stern-Gerlach

715

35.3.

Metoda fasciculului mole-

cular

a

lui

Rabi

716

35.4. Paramagnetismul substan-

 

ţelor masive

 

721

35.5. Răcirea prin demagnetfza-

re adiabatică

35.6. Rezonanta magnetică nu-

36.

/' cteară

FeromagnetÎsmul

36.1. Curenţi de magnetâzare

~

725

727

731

731

739

741

744

747

749

 

'\."y 36.2. Cimpul

H

.

.

.

2:

36.3. Curba

de

magnettzare

 

.

l

c

36.4.

Inductanţe cu miez de fier

t.'",'l36.5. Electromagneţi

'li

36.6. Magnetizarea

spontană

32.7. Aproximaţii de frecvenţă

joasă. şi frecvenţă înaltă;

~~~ffilea peliculară şi

"""venţa

plasmei

.

.

668

37. Substanţe magnetice

37.1. Intelegerea

mului

feromagnetis-

757

757

Wo!

~

-'?

TABLA DE MATERII

16

37.2. Proprietăţi termodinamice

i

37.3. Curba de mseereeis

.

37.4. Substanţe feromagnetice.

37.5. Substanţe magnetice traordinare

ex-

l~-"---~-::-~

:J8. Elastieitatea

38.1. Legea lui Hooke

38.2. Deformaţii uniforme

38.3.

38.4.

38.5.

Bara de torsiune: unde de

rortecare

Grinda incovoiată

Indoirea

.

39. Materiale

elastice

39.1. Tensorul de deforrnaţie

39.2. Tensorul elasticităţii .

39.3. Mişcările intr-un

corp

elastic

.

39.4. Comportarea neelastică

.

762

764

772

775

780

780

783

788

793

798

801

801

805

808

813

~

39.5. Calculul constantelor elas-

tice

40.

Curgerea

apei

uscate

40.1. Hidrostatică

40.2. Ecuaţiile de mişcare

40.3.

40.4.

Curgerea staţionară-

rema lui Bernoulli

Circulaţia

40.5. Linii de

virtej

.

teo-

41. Curgerea

apei

ude

41.1.

VlScozitatea

41.2. Curgerea

vtscoesă

41.3.

41.4.

41.5.

41.6.

Numărul lui

Curgerea

pe

Reynolds

lîngă un el-

Itndru

circular

Limita vţscozităţii nule

Curgerea

Couette

Index alfabetic:

816

822

822

825

830

836

839

84'

849

851

853

857

858

882

"-

1

I,

Electromagnetism ll

1.1. Forţe electrice

Să considerăm o forţă ca gravitaţia, care variaza In esenţă ca inver-

sul pătratului distanţei, dar care este de un bilion de biltoane de bilioane

cu care le putem numi pozitivă şi negativă. Felurile

tncă o deosebire. Există două fe-

de bilioane de ori

mai puternică. Şi,

luri de "substanţă", pe

~ asemănătoare se resping şi felurile deosebite se atrag - spre deosebire

:'\;

de gravitaţie, unde existănumai atracţie.Ce s-ar întîmpla?

"'.:.-

O grămadă de

pozitive s-ar respinge

cu o forţă enormă şi s-ar îm-

negative ar face acelasi lucru.

'Q Dar o grămadă in care sînt egal amestecate cele pozitive şi cele negative

~ ar face ceva complet diferit. Părţile opuse ar fiatrase unele spre altele

de atracţii enorme. Rezultatul net ar fi că forţele extraordinare s-ar ~ echilibra reciproc aproape perfect, formînd amestecuri strînse, fine, de

pozitive şi negative, şi între două grămezi separate de astfel de amcs-

" tecurt nu ar mai exista practic nici o atracţie sau repulsie. Există o astfel de forţă: forţa electrică. Şi, materia este un amestec de protont pozitivi şi electroni negativi care se atrag şi se resping cu această forţă mare. Atît de perfectă este însă proporţia,încît atunci cind stai lîngă altcineva nu simţi nici un fel de forţă. Dacă ar exista numai o mică

~"-prăştia în toate direcţiile. O grămadă de

disproporţie, ai simţi-o. Dacă aţi sta la o distanţă de un braţ de altcineva

cu un procent mai mulţi electroni

decit protont, forţa de respingere ar fi colosală. Cit de mare? Suficientă pentru a ridica Empirc State Bulldlng»? Nu! Pentru a ridica muntele Everest? Nu! Respingerea ar fi suficientă pentru a ridica o "greutate" egală cu aceea a întregului Pămînt! Cu forţe atit de enorme; 'atît de perfect echilibrate în acest amestec intim, nu este greu de înţeles că materia, căutînd să-şi ţină s.:;rcinile sale pozitive şi negative in cel mai fin echilibru, poate avea o mare rigidi- tate şi putere. Empirc State Building, de exemplu, se leagănă in vint nu-

şi fiecare dintre dumneavoastră ar avea

1) Revedere: capitolul 12, vol. 1 "Caracteristicile forţei." 2) Cea mai mare clădiredin S.U.A. (N. T.)

2

-

Fizica mod"'nă val.

II.

"Caracteristicile forţei." 2) Cea mai mare clădire din S.U.A. (N. T.) 2 - Fizica mod"'nă val.

ELECTROMAGNETISM

mai pe opt picioare, deoarece forţele electrice ţin fiecare electron şi fie- care proton mai mult sau mai puţin în locul corespunzător. Pe de altă

suficient de mică J:>€r:tru a vcd:a

numai cîţiva atomi, once bucata rmca nu va avea, de obicei, un numar

egal de sarcini pozitive şi negative şiestîel vor exista forţe 'electrice re-

ziduale puternice. Chiar cînd există numere egale de ambele sarcini in două bucăţi mici vecine, pot totuşi să existe forţe electrice nete, de- oarece forţele între sarcinile individuale variază cu inversul pătratului

distanţelor. O forţă netă poate să apară dacă o sarcină negativă a unei

bucăţi este mai aproape de sarcinile pozitive decît cele negative ale celei- lalte bucăţi. Forţele atractive pot fi mai mari decit cele rcpulslvc şi

între două bucăţi mici care nu au exces

de sarcini. Forţa ce ţine atomii împreună şi forţele chimice ce ţin mole-

culele împreună, sînt forţe clectrtce reale ce acţionează în regiuni in care

echilibrul sarcinilor nu este

Ştiţi, evident. atomii sint constituiţi cu protoni pozitivi în nucleu

şi cu electroni in afară. Puteţi întreba: "Dacă această forţă electrică este

atît de colosală, de ce nu se aşază protonii şi electronii unii peste alţii? Dacă ci doresc fie într-un amestec intim, de ce nu este acesta şi mai intim?" Răspunsul are de-a face cu efecte cuantice. Dacă încercăm să reţinem electrontt într-o regiune care este foarte apropiată de protoni, atunci, conform principiului de nedetermtnarc, ei trebuie să 'aibă un mo- ment pătratic mediu care este cu atit mai mare cu cit încercăm să-i re- ţinem mai aproape. Această mişcare, cerută de legile mecanicii cuantice,

este aceea care împiedică atracţia electrică să aducă sarcinile mai aproape

poate existe o atracţie netă

parte, dacă privim. maţeria la o~ sc~r~

perfect, sau unde distanţele sînt foarte mici.

una de alta.

intrebare: "Ce ţine nucleul legat"? Intr-un nucleu sint cîţiva protont, care toti sint pozitivi. De ce nu se împing unii pe alţii? Rezultă că în nuclee există, in plus faţă de forţele electrice, forţe numite nucleare, care sînt mai mari decît forţele electrice şi care sint în stare ţină protonn împreună, cu toată repulsie electrică între ei. TQ.l::t;ele nu- cleare, însă, sint de extindere mică - ele descresc mult mai repede de-

cit 1/r 2 , Şi aceasta arc o consecinţă importantă. Dacă un nucleu are prea

mulţi protom in el, devine prea mare, şi nu va mai rămîne într-o sin- gură bucată. Un exemplu este uraniuj, cu 92 protoni. Forţele nucleare actloncază, în esenţă, Între fiecare pt-oton (sau neutron) şi vecinul său

cel mai apropiat, în timp ce forţele electrice acţionează la distanţe mai mari, dind o repulsie intre fiecare proton şi toţi ceilalţi în nucleu, Cu cit sint mai mulţi protonl in nucleu, cu atit mai mare este repulsia electrică, pînă cînd, ca în cazul uraniului. echilibrul este atit de delicat incit nu-

cleul este aproape

Dacă un astfel de nucleu este UŞOI' "lovit" (ceea ee poate fi făcut trimi-" t!nd in el un neutron), el se rupe în două bucăţi, fiecare r-u sarcină pozl- tivă şi aceste bucăţi se îndepărtează din cauza repulsict elcdrice. Energia ce este eliberată este energia bombei atomice Această energic este de • obicei numită energie "nucleară", dar este de fapt (Cnergie "electrică"~

Există o altă

gata se spargă din cauza forţelor electrice repulsivr-.

FORŢE ELECTRICE

19

eliberată atunci

cind

forţele electrice

au depăşit forţele nucleare atrac-

tive. Ne putem întreba, in sfîrşit, ce ţine un elcctron, încărcat negativ, ncdisociat (deoarece nu are forţe nucleare). Dacă un electron este consti- tuit in întregime din acelaşi tip de substanţă, fiecare parte ar respinge celelalte părţi. De ce, atunci, nu se dlsociază în părţi? Dar arc electronul "părţi"? Poate vom spune electronul este un punct şi forţele electrice acţionează numai Între sarcini puncttîormc diferite, astfel electronul nu acţionează asupra sa însăşi. Poate. Tot ce putem spune este pro- blema de a stabili ce ţine ejcctronul nedlsociar a produs multe dificul- tăţi in încercările de a elabora o teorie completă a electromagncttsmului. Nu s-a dat nici un răspuns acestei probleme. Ne vom amuza discutînd această problemă ceva mai mult in capitolele ulterioare.

structura detaliată a materialelor

Cum am în ansamblu fie determinată de o

efecte cuantice, care determină, prin urmare, şi proprietăţile acestora. Unele materiale sînt tari, altele sint moi. Unele sint "conductori" elec- triei, deoarece electronit acestora sînt liberi se mişte; altele sînt "izo- laturi" deoarece electroni] lor sint legaţi strins de atomii individuali. Vom

considera mai tîrziu cum apar unele dintre aceste proprietăţi, dar acesta este un subiect foarte complicat, aşa că vom incepe prin a ne uita la for- ţele electrice numai in situaţii simple. Incepem prin tratarea numai a le- gilor electricităţii - incluzînd magnetismul, care este de fapt o parte a

aceluiaşi subiect. Am spus, că forţa electrică, ca şi cea gravitaţională, descreşte ca in-

versul pătratului distanţei intre sarcini. Această relaţie este numită legea

lui Coulornb. Dar nu este exact adevăratăcind sarcinile se mişcă -

ţele electrice depind de asemenea de mişcările.sarcinilor după o lege

văzut, ne vom aştepta ca

combinaţie de forţe electrice şi

for-

complicată. O parte a forţei dintre sarcinile în miş'CâTe o

numim îortă

magnetică. Este de fapt un aspect al unui efect electric. Din acest motiv numim subiectul "electromagnetism".

. Există un principiu important general ce face posibilă tratarea for- ţelor electromagnetice într-un mod relaiiv simplu. Găsim, dinvcxpcrt-

ment, c~i forţa ce acţionează asupra unei sarcini oarecare - indiferent cîte

alte sarcini există sau cum se mişcă

sarclmt respective, de viteza sardnii si de cantitatea de sarcină. Putem serie Ierta F asupra unei sarcini q ce se mişca cu viteza v, ca

acestea -

depinde doar de poziţia

F~q(E+vXB).

(1.1)

Numim E

cîmp electric şi B ·cîmp magnetk în

punctul undo se gă­

seşte sarcina. Lucrul important este că forţele electrice datortte tuturor

celorlalte sarcini din univers pot fi exprimate dîndu-se numai aceşti doi

depind de poziţia unde este sarcina şi pot se

schimbe in timp. Mai mult, dacă inlocuim acea sarcină cu o altă sarcină,

sar-

CIna, atîta vreme cît restul sarcinilor în

f~rla asupra noii sarcini va fi exact proporţională cu cantitatea de

vecton.

Valorile

lor

univers nu-şi modifică poziţiile

20

ELECTROMAGNET1SM

sau modul de mişcare. (În situaţii reale, evident, fiecare sarcină produce forţe asupra tuturor celorlalte sarcini din apropiere şi poate face ca aceste sarcini se mişte şi astfel În unele cazuri cîmpurile se pot schimba dacă inlocuim sarcina aleasă de noi cu o alta).

Stim

(din

volumul

I)

cum să găsim mişcarea unei particule dacă

cunoaştemforţa ce se exercită asupra sa. Ecuaţia (1.1) poate fi combinată

cu ecuaţia de mişcare pentru a da

de (l-v~/if)'I' -

~[

mo

]-F-q(E+vXB)

-

'.

(12)

.

Astfel, dacă E şi B sînt daţi, putem afla mişcările. Acum ne trebuie

ştim cum sint produşi E. şi B.

Unul din principiile simplificatoare cele mai importante asupra mo-

dului în care sînt produse cimpurile, este acesta: presupunem un

sarcini

El şi un alt grup

număr de

mişcîndu-sc Într-un anumit mod ar produce un cîmp de sarcini ar produce &. Dacă ambele grupuri de. sar-

cini sînt prezente în ecelaşr timp (avînd aceleaşi poziţii şi mişcări pe

care le-au avut cînd au fost considerate separat), atunci cimpul produs este tocmai suma

(1.3)

Acest fapt este numit principiul suprapunerii cîmpurilor. El este valabil şi pentru cîmpuri magnetice. Acest principiu înseamnă că, dacă cunoaştem legea pentru cîmpurile electrice şi magnetice produse de o singură sarcină ce se mişcă intr-un mod arbitrar, atunci toate legile electrodfnamicil sînt complete. Dacă dorim să cunoaştem forţa asupra sarcinii A, trebuie să calculăm numai

E şi B produs de fiecare

purile E şi B ale tuturor sarcinilor, pentru a găsi cîmpurile şi din ele for-

ţele ce acţionează asupra sarcinii A. Dacă s-ar fi întîmplat ca cîmpul

cea

mai simplă pentru a descrie legile electrodinanucii. Am dat deja o de- scriere a acestei legi (capitolul 28, val. 1) şi este, din păcate, destul de

(capitolul 28, val. 1) şi este, din păcate, destul de din sarcinile B, C, D, etc.

din sarcinile B, C, D, etc.

şi apoi să adunăm cîm-

produs de o singură sarcină să fie simplu, aceasta ar fi fost calea

complicată.

Rezultă că forma în care legile clectrodlnamicll sint cele mai simple nu este cea pe care aţi aşteptat-o. Nu este cel mai simplu dai o for- mulă pentru forţa pe care o produce o sarcină asupra alteia. Este adevărat că atunci cînd sarcinile sînt in repaus, legea forţei lui Coulomb este încă

simplă, dar cînd sarcinile se mişcă, relaţiile SÎnt complicate din cauza. de- calărilor în timp şi ca urmare a efectelor acceleraţiei, printre altele. Prin

urmare, noi nu dorim

diullegilor de forţă intre

un alt punct de vedere - un punct de vedere in care legile electrodina-

să prezentăm electrodinamica numai prin intcrme-

sarcini; noi găsim mai convenabil să considerăm

micii apar cel mai uşor de manevrat.

C!:MPURI ELECTRICE ŞI MAGNETI.cE

21

1.2. Cîmpuri electrice şi magnetice

Mai întîi trebuie exrlndem, cumva, ideile noastre despre vectorii electric şi magnetic E şi B. I-am definit cu ajutorul forţelor ce sînt sim- ţite de o sarcină. Noi dorim acum vorbim despre cîmpurile electrice şi magnetice într-un punct, chiar cînd in acel punct nu Spunem, de fapt, deoarece există forţe "ce acţionează asupra" sarcimi,

există încă "ceva" acolo

la momentul tvsimteforţaF dată de ecuatia (1:1),

noi asociem vectorii E şi B cu punctul din spaţiu (x, y, z). Ne putem închipui E (x, y, z, t) şi B (x, y, z, t) ca dind forţele ce ar fi simţite la

momentul t de o sarcină aşezată în (x, y, zi, cu condiţia că aşeztnd sar-

perturba poziţiile şi mişcările tuturor celorlalte

sarcini care creează cîmpurile.

Continuînd această idee, asociem fiecărui punct (x, y, z) în spaţiu doi vectori E şi B, care pot se modifice cu timpul. Cîmpurile electrice ŞI magnetice sînt, atunci, concepute ca funcţii vectoriale de x, y, z şi t. De- oarece un vector este specificat prin componentele sale, fiecare dintre cîmpurile E (x, y, z, t) şi B (x, y, z, t) reprezintă trei funcţii matematice

de

cina acolo, aceasta nu ar

există o sarcină.

cind sarcina

este îndepărtată. Dacă o sarcină ase-

zată în punctul (x,

y,

z)

x, y, z şi t.

Tocmai din cauză că E (sau B) poate fi specificat în fiecare punct din spaţiu, el poate fi numit "cîmp". Un "cîmp" este orice cantitate fizică ce ia valori diferite în puncte diferite în spaţiu. Temperatura, de exem- plu, este un cîmp - în acest caz un cîmp scalar, pe care il scriem ca

y, z). Temperatura ar putea, de asemenea varieze în timp şi în

T(x,

acest caz am spune cîmpul de temperatură este dependent. de timp şi scriem T(x, y, z, t). Un alt exemplu este "cîmpul vitezelor" al unui li-

Fig. 1.1. Un cîmp de vectori poate fi reprezentat de-

aentnd o

mulţime de săgeţi ale căror mărimi şi direcţii

indică valorile

cîmpului

de

vectori

in

[unde pornesc

săgeţile.

punctele

de

de vectori in [unde pornesc săgeţile. punctele de - ----- - chid ce curge. Scriem v(x,

- ----- -

in [unde pornesc săgeţile. punctele de - ----- - chid ce curge. Scriem v(x, y, z,

chid ce curge. Scriem v(x, y, z, t) pentru viteza lichidului in fiecare punct al spaţiuluila momentul t. El este un cîmp vectorial. · - Revenind la cîmpurile electromagnetice - cu toate sînt produse • ~e sarcini după nişte formule complicate, ele 'au următoarea caracteris- · ttcă importantă: legăturile dintre valorile cimpurilor într-ten punct şi va- lorile în punctele învecinate sint foarte simple. Cu doar cîteva astfel de

ELECTROMAGNETISM

relatii sub forma de ecuaţii diferentiale putem descrie cimpurile complet. Sub forma unor astfel de ecuaţii se scriu cel mai simplu legile electro- dinamicii. Au existat diferite invenţii pentru a ajuta la reprezentarea vizuală a comportării cimpurilor. Cea mai corectă este de asemenea şi cea mai

abstractă: considerăm simplu .<2mpmileea funcţii matemanr-exte jx.zt-