Scurt Istoric:

Originea proteticii maxilo-faciale este greu de identificat, dar se presupune c restaurarea protetic a lipsei diferitelor elemente anatomice ale corpului a aprut nainte ca procedurile chirugicale s fie fezabile. Conform cercettorului opp !"#$#%, pa&ilioane ale urechii, piramide nazale si ochi artificiali au fost gsite la mumiile egiptene. Chinezii antici reconstruiau piramide nazale si pa&ilioane ale urechii utiliz'nd ceruri si rsini de diferite tipuri. (estaurarea protetic a diferitelor prti lips ale fetei sau ale oaselor maxilare a fost la nceput realizat de chirurgi care practicau de asemenea si medicina dentar. are !")*)% a fost probabil primul care a utilizat un obturator pentru a nchide o despictur palatin. +n "*,-, .auchard realiza perforatii ale palatului pentru a retentiona proteze maxilare. /ingsle0 !"--1% a descris utilizarea aparatelor artificale pentru restaurarea palatului, nasului si orbitei. 2artin !"--#% a descris dispoziti&e ingenioase de nlocuire a diferitelor defecte ale maxilarului si mandibulei. Contributiile aduse de /azan3ian !"#$,% n timpul si dup rimul (zboi 2ondial au subliniat necesitatea colaborrii ntre chirurgii oro-maxilo-faciali, proteticienii maxilo-faciali si chirugii plastici pentru obtinerea unui rezultat estetic si functional optim. 4esi progresul chirurgical al ultimilor )1 de ani a eliminat utilizarea unor aparate si dispoziti&e, protetica maxilo-facial continu s 3oace un rol important n chirugia reconstructi& a fetei si oaselor maxilare. 4isciplina de protezare maxilo-faciala este o ramura a medicinii care se ocupa cu restaurarea protetica a partilor absente, desfigurate sau malformate anatomic n zonele critice a fetei sau a corpului. rotezarea maxilo-faciala ca tratament terapeutic se aplica n cazurile c'nd reconstructia chirurgicala nu este o optiune, si anume c'nd: - ierderea de substanta este datorata radioterapiei - 5ratamentele radio terapeutice sunt necesare n continuare - (efacerea pielii este compromisa - 6ipsa tesuturilor disponibile - acientul nu este apt pentru inter&entie chirurgicala !datorita &'rstei, sanatatii, etc.% - acientul refuza alte inter&entii chirurgicale Cele mai obisnuite inter&entii sunt cele post operatorii, pierderii traumatice de substanta, anomaliile sau malformatiilor. Scopul restaurarii protetice este de a restaura forma, functiile !prote3are tesuturilor sensibile, suportul pentru ochelari, adaptarea glasului, prote3area caldurii si umiditatea aerului ncon3urator, canalizarea sunetului catre canalul auditi&, mentinerea deschisa a canalului auditi&% si reducerea traumei psihologice. O protezare maxilo-faciala reusita implica: - ncadrarea potri&ita a marginilor n tesutul ncon3urator - este identica cu cealalta parte anatomica - potri&irea locala de culoare, textura cu tesuturile apropiate - prote3area tesutului acoperit - confort la purtare - nu atrage atentie de la sine, are un aspect natural - rencadrarea pacientului n societate regatirea pacientului pentru tratamentul protezarii maxilo-faciale - &izualizarea pozelor cu alti pacienti - tesuturi trebuiesc &indecate complet !$-7 luni pentru radioterapie% - de obicei, protezele sun atasate folosind un adezi& special - pot fi atasate si cu a3utorul magnetilor, n cazul introducerii unui implant - o substructura acrilica ar putea fi necesara - proteza nu este atasata permanent !chiar si cea atasata magnetic trebuie ndepartata zilnic - trebuie reconfectionata la fiecare $ ani - poate fi pierduta, decolorata sau stricata - are ne&oie de ngri3ire zilnica 8tiologia leziunilor palatinale: Congenitale 4obindite, ca rezultat al :

". rocesele inflamatorii 9 osteomielitele, infectii speciice: ,. Inter&entii chirurgicale 9 tratamentul tumorilor: $. traume prin arme de foc ;. <ccidente rutiere 5abloul clinic : 4ereglari functionale de masticatie, deglutitie, respiratie, fonatie: rezenta deformarilor mucoasei de cicatrice: 5esuturile moi de la marginea defectului: rezenta sau absenta substratului osos Clasificarea breselor palatine, dupa /urleands=i: ". >rupa "- ?rese ale palatului dur cu prezenta dintilor pe ambele hemiarcade ale maxilei a% bresa mediana a palatului dur: b% bresa laterala a palatului dur: c% bresa frontala a palatului dur: ,. >rupa , 9 ?rese ale palatului dur cu prezenta dintilor numai pe o hemiarcada a maxilei: a% bresa mediana a palatului dur: b% absenta totala a unei 3umatati a maxilei: c% absenta unei parti mari a maxilei cu prezenta pe cea restanta a ,-$ dinti: $. >rupa $ 9 ?rese ale palatului dur cu lipsa totala a dintilor pe maxila : a% bresa mediana: b% absenta totala a maxilei cu lezarea marginii orbitale inferioare: ;. >rupa ; 9 ?rese ale palatului moale ori dur si moale: a% scurtarea cicatricica si deplasarea palatului moale: b% bresa palatului dur si moale cu prezenta dintilor pe una din hemiarcadele maxilei: c% bresa palatului dur si moale cu edentatie totala. ermanente 8xtractia al&eoloplastic cu protezare imediat

(eiesind din clasificarea prezentata, sarcina tratamentului se complica cu ma3orarea grupei. 6a pacientii cu tabloul clinic caracteristic pentru prima grupa tratamentul protetic este cel mai simplu, deoarece sint conditii fa&orabile pentru fixarea dispoziti&ului protetic. In dependenta de starea arcadei dentare &a fi confectionata o placa palatina obisnuita sau o proteza partial mobilizabila cu placa la prezenta breselor arcadei dentare. entru o separatie mai fidela a ca&itatii bucale de cea nazala, la o distanta de ,-$ mm de marginea bresei pe suprafata mucozalaa placii se confectioneaza un &al circular din acrilat cu inaltimea de "-".) mm. <ceasta formatiune, infundindu-se in fibromucoasa, ne asigura o ma3orare a ermetizarii ca&itatii bucale de cea nazala. 5otodata trebuie de mentionat ca aceasta este posibil numai la aplicarea crosetelor de mentinere. lanul tratamentului protetic in sitatii mai gra&e &a depinde de localizarea, marimea, forma, starea tesuturilor si organelor restante, iar tratamentul &a fi unul indi&idual. 4esi progresul chirurgical al ultimilor )1 de ani a eliminat utilizarea unor aparate si dispoziti&e, protetica maxilofacial continu s 3oace un rol important in chirugia reconstructi& a fetei si oaselor maxilare. <paratele si protezele maxilofaciale se clasific in functie de patologia si indicatia clinic astfel: <parate si proteze utilizate postextractional @ 5emporare 9 in accidente ale extractiei dentare Aemoragia 9 !ligatura in -, placa conformator%

 .ractura tuberozittii 9 placa conformator .ractura tuberozittiii 9 placa palatinal cu sa terminal conformatoare ermanente 8xtractia al&eoloplastic cu protezare imediat In accidentele postextractionale ale molarului $ superior cu fractura tuberozittii crestei al&eolare maxilare este indicat realizarea printr-o tehnic indirect a unei plci palatinale cu o a terminal care s circumscrie tuberozitatea implicat. 4up reducerea fracturii, in cazul in care fragmentul fracturat este mentinut de periost, prin aplicarea acestei plci se obtine imobilizarea acestuia creand astfel toate premisele unei &indecri osoase corespunztoare. <parate si proteze utilizate n patologia tumoral ermanente 9 4efecte de maxilar 9 proteza cu obturator 4efecte de mandibul 9 proteza cu ghida3 <parate si proteze utilizate n tratamentul chirugical al chisturilor maxilo-mandibulare 5emporare 9 Obturatorul de marsupializare <parate si proteze utilizate n patologia articulatiei temporo-mandibulare 5emporare 9 >utiera ocluzal de repozitionare Placa de protectie pentru inchiderea autoplastic a comunicrilor oro-sinuzale si oro-nazale Comunicrile oro-nazale si orosinuzale pot fi, in ma3oritatea cazurilor, inchise printr-o inter&entie plasic. rincipiul tuturor autoplastiilor const in a obtura bresa prin dou planuri mucoase, cel sinuzal sau nazal si cellalt oral, ce &in in conact prin suprafetele lor sangerande.

In cazul rezectiei partiale ale mandibulei, luind in consideratie mobilitatea ei, alegerea constructiei protetice este mult mai dificila mai ales la pacientii cu exarticularea segmentului rezectionat. entru reabilitarea protetica a acestor pacienti se confectioneaza proteze-aparate mobilizabile, folosind diferite sisteme de crosetare , culise sau ale dispoziti&e de fixare. ?aza protezei &a fi realizata cu captuseala elastica. entru e&itarea deplasarii fragmentului mandibular restant se &a confectiona sina Ban=e&ici care datorita planului inclinat mentine fragmentul in pozitia necesara. In acest scop au fost propuse si alte proteze-aparate fixe si mobile, insa noi am modificat atit constructia fixa, cit si cea mobilizabila. Cna din modificarile constructiilor mobilizabile consta in utilizarea sistemelor crosetare unite prin unul sau doua arcuri ce trec de la o hemiarcada pe cealalta in scopul ancorarii dispoziti&ului la maxila. 4in zona corespunzatoare de trecere a arcului de pe &ersantul palatinal porneste un plan inclinat pe care in timpul functiei mandibula aluneca sau pe o bara metalica sudata de coroanele dintilor inferiori, mentinind fragmentul restant in pozitia necesara.

CS2. D Eicolae 5estemitanu D

(eferat : 5ratamentul protetic al pacientilor cu

leziuni postrezectionale a maxilei si mandibulei

Studenta >racio& Olga

Chisinau ,1";