Reducerea emisiilor de pulberi Filtre electrostatice: uscate si umede

1.INTRODUCERE....................................................................................................................... 3 2.MASURI DE REDUCERE A PULBERILOR......................................................................... 4 2.1 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA APEI...............................................................4 2.2 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA AERULUI.......................................................4 2.3 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI SI SUBSOLULUI..............................4 2.4 MASURI PENTRU DIMINUAREA EMISIEI DE PULBERI PRIN COSUL DE FUM.............................5 3. FILTRE ELECTROSTATICE................................................................................................ 5 2.1 FILTRE ELECTROSTATICE UMEDE ............................................................................................8 2.2 FILTRE ELECTROSTATICE USCATE.........................................................................................10 4. CONCLUZII........................................................................................................................... 16 5. BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................... 17

1.Introducere
Coninutul de poluani evacuai n atmosfer depinde de tipul combustibilului utilizat la ardere. Cea mai mare poluare o produce crbunele. Principalii poluani sunt pulberile evacuate sub form de cenu i gazele de ardere; n cenu se gsesc o izi! sulfai! fosfai! azotai ai diverselor substane! care polueaz solul i apele. "e asemenea! poluarea apare datorit C#$! %#$! &# din gazele de ardere. [1] 'a(oritatea termocentralelor mari din ara noastr dateaz din perioada n care! dispersia gazelor de ardere prin couri de fum nalte era considerat un mi(loc eficient i suficient pentru protecia calitii vieii i a mediului ncon(urtor. )nlimea courilor de fum era astfel calculat! nc*t emisiile de gaze i pulberi s nu depeasc normativele n vigoare din perioada respectiv. [2] Fenomenul de poluare produs de termocentrale a fost accentuat de calitatea slab a crbunilor! a ec+ipamentelor de ardere i a celor de purificare a gazelor de ardere. )n acest fel! pentru fiecare ,ilo-att de electricitate produs! termocentralele rom*neti au emis n atmosfer cantiti duble de gaze de ardere ncrcate cu dio id de carbon! o izi de azot i sulf i diferite pulberi .metale grele! cenui zburtoare! etc./. [2] Courile de fum reprezint 0sursele nalte0 de poluare ale mediului n timp ce +aldele de cenu 0sursele (oase0. %ursele nalte evacueaz n atmosfera cantiti mari de poluani gazoi! pulberi metalice i cenui zburtoare. Poluanii de acest gen sunt dispersai pe distane mari! funcie de nlimea coului! viteza gazelor la ieirea de pe co! direcia i intensitatea curenilor de aer. 1fectul ma(or al surselor (oase! reprezentate de +aldele de cenu! asupra mediului ncon(urtor l constituie nsui materialul depus n astfel de depozite i anume! cenua. 2mbele surse acioneaz mpreun! influena lor asupra mediului ncon(urtor cumul*ndu3se. [2] %pre deosebire de coul termocentralelor! +aldele de cenu contribuie la poluarea local a mediului ambiant! compartimentul cel mai afectat fiind solul. Construcia +aldelor de cenu are ca efect distrugerea solurilor pe o suprafa cel puin ec+ivalent cu cea a +aldelor i antropizarea celor din (ur pe circa $4 5 64 7 din suprafaa aferent +aldei. %pre deosebire de poluarea spaial! acest tip de poluare are un efect imediat i total asupra solurilor. [2]

P*n n anul $48$! n Rom*nia! pentru instalaiile mari de ardere! a combustibililor solizi! nivelul permisiv al emisiilor de pulberi este de 844 mg9&m pentru instalaiile e istente i :4 mg9&m pentru instalaiile noi. Printre te+nicile de filtrare cel mai adesea utilizate pentru reinerea particulelor e istente n gazele rezultate n urma diferitelor activiti industriale! un loc important l ocup precipitatoarele electrostatice .numite i filtre electrostatice sau electrofiltre/. [2]

2.Masuri de reducere a pulberilor

2.1 Masuri de reducere a impactului asupra apei
Prin adoptarea te+nologiei de transport zgura si cenusa in slam dens! datorita limitarii capacitatii de curgere a +idroamestecului se reduce riscul aparitiei de infiltratii de apa din depozite in panza freatica si pericolul contaminarii apelor pluviale prin dizolvarea sarurilor din deseurile de ardere. [8]

2.2 Masuri de reducere a impactului asupra aerului

2doptarea masurii de transport zgura si cenusa in fluid dens se face tocmai pentru diminuarea impactului asupra aerului prin prevenirea spulberarii cenusii de pe depozite de catre vant! deci putem considera investitia benefica pentru protectia mediului incon(urator. ;n timpul e ecutarii instalatiei! pentru reducerea impactului asupra aerului: se va avea in vedere ingradirea suprafetei de lucru! in timpul demolarilor! pentru evitarea dega(arii de praf. utila(ele auto folosite vor respecta normele de poluare. digurile de contur vor fi acoperite cu pamant vegetal si vor fi inierbate! acest lucru avand consecinte favorabile si asupra peisa(ului. [8]

2.3 Masuri de reducere a impactului asupra solului si subsolului

Pentru protectia solului si subsolului la depozitele de zgura si cenusa se are in vedere:

reamena(area sistemului de captare a apelor . conducta de recirculare si puturi colectoare/ pe depozitele e istente pentru captarea apelor pluviale.

prevederea de drena(e locale in zonele de depunere a slamului dens! precum si drena( e terior digurilor de suprainaltate! pentru captarea apelor meteorice.

placarea digurilor de slam dens cu pamant vegetal.

2utomatizarea completa a functionarii electrofiltrelor reprezinta o masura buna de reducere a pulberilor. [8]

2.4 Masuri pentru diminuarea emisiei de pulberi prin cosul de fum

Pentru a diminua cantitatea de pulberi emisa in aerse vor imbunatati performantele electrofiltrelor a(ungand sa functioneze cu un randament de <<7. Pentru a dispersa pulberilor pe suprafete cat mai mari se recomanda construirea de cosuri mai inalte. Pentru functionarea optima a electrofiltrelor! acestea se vor dota cu sisteme moderne de automatizare. [8]

3. Filtre electrostatice
F !"#$!$ $!$%"#&'"(" %$ .denumite curent electrofiltre/! realizeaza separatia prafului prin ionizarea gazelor purtatoare a particulelor de cenusa si prin urmare tensiunea de lucru a acestora este ridicata. Principiul de functionare a fost brevetat la inceputul secolului == de catre Fredric, Cottrell! iar la ora actuala sunt numeroase variantele de realizare practica. [3] A)(*"(+$!$ comparative ale utilizarii filtrelor electrostatice in raport cu alte aparate colectoare de particule sunt: > posibilitatea utilizarii la temperaturi ridicate ale gazelor purtatoare .$44?$:4C/ si prin urmare se pot utiliza si furnale si generatoare de abur;

> au o e trem de mica cadere de presiune .84?$: Pa/! astfel incat costurile cu energie electrica consumata de ventilatoare este minima; > eficienta colectari este e treme de mare .<@?<<!:7/! daca utilizarea este adecvata tipului de praf! insa daca proprietatile prafului nu sunt bine cunoscute aceasta eficienta scade la <$?<:7; > pot acoperi un larg domeniu de marimi de particule si concentratii de praf! dar cel mai eficiente sunt pentru particule mai mici de 84 microni. > costurile de intretinere si reparare sunt mult mai mici decat pentru oricare alt tip de sistem de colectare. [3] D$,()(*"(+$!$ electrofiltrelor! care limiteaza intr3o oarecare masura folosirea lor! sunt: > cost initial ridicat > necesitatea unui spatiu de instalare mare; > nu pot capta particule de praf combustibile! ca de e emplu praful de lemn > sunt inadecvate pentru vibratii brutale ale rezistivitatii prafului si debitului de gaz. [3] Filtrele electrostatice lucreaza prin incarcarea prafului cu ioni si apoi colectarea particulelor ionizate pe o suprafata colectoare! de forma tubulara sau plata! care este de obicei curatata prin razuire. Aa tensiune ridicata! peste 64 ,v! curent continuu! se stabileste un camp electric intre bobina electrodului central si suprafata de colectare. Bensiunea este destul de ridicata pentru un efect corona vizibil intre electrod si suprafata! avand ca efect o cascada de ioni negative in spatiul dintre electrodul central si suprafata din afara tubului. ;onizarea are loc sub actiunea unei tensiuni electrice inalte care depaseste constanta dielectrica a gazelor in vecinatatea electrozilor de ionizare! producand fenomenul corona. #rice aerosol care intra in acest spatiu liber este incarcat si bombardat de acesti ioni! astfel ca migreaza spre suprafata colectoare sub efectul atractiei electrice si al bombardarii! cum se observa si in figura 8.

F -.1. [3]

b 3 distanta dintre electrozii de ionizare .3/ si cei de depunere .C/ - 3 viteza de migrare a particulelor de praf spre electrozii de depunere D 3 viteza de curgere a gazelor continand praf prin electrofiltru . "$,( /$ /$01*$#$ se poate calcula cu relatia: EFze196GHdp unde: z 3 numar mediu de purtatori de sarcina pe particul; e ICJ 3 sarcina electronului; 1 IK9mJ 3 intensitatea campului electric aplicat; H I,g9msJ 3 vascozitatea dinamica a gazului; dp ImJ 3 diametrul particulei de praf. 2ceasta viteza de depunere este teoretica! dar in realitate se abate de la valoarea teoretica! cum se vede si in 2 -.2. [3]

F(%"&# %(#$ *2!1$*"$(,( ) "$,( /$ /$01*$#$! diminuand3o! sunt: > incarcarea suprafetei de depunere; > intensitatea curentului; > sectiunea de trecere prin electrofiltru; > suprafata totala; > continutul de sulf din particule; > concentratia prafului; > continutul de carbon nears .funingine/; > suprafata granulelor de cenusa. [3]

2.1 Filtre electrostatice umede

Filtrele electrostatice umede pentru picaturi si vapori sunt esentiale pentru procesul de eliminare a umiditatii gazelor. ;n figura se prezinta un precipitator cu curatare umeda cu electrozi colectori tubulari. ;rigarea suprafetei colectoare se face pe la partea superioara a tuburilor.[4]

Filtru electrostatic umed Ln tip alternativ de filtru electrostatic cu electrozi colectori de tip plan este redat in figura urmatoare. ;n aceasta forma! electrozii suplimentari sunt frecvent adaugati deasupra pulverizatoarelor! pentru garantarea spalarii intregii suprafete. Proiectarea multor precipitatori electrostatici este similara cu sistemele conventionale! e ceptand problemele mentinerii in stare uscata a izolatorilor! de minimizare a coroziunii si depozite pentru colectarea namolului. Ltilizarea acestor filtre electrostatice umede este avanta(oasa datorita eficientei foarte bune .peste <<7/ concomitent cu utilizarea e perientei acumulate de la filtrele electrostatice uscate si a unei pierderi de presiune reduse.[4]

2.2 Filtre electrostatice uscate

Filtrele electrostatice de tip uscat pot separa particulele solide de praf din gazul procesat.prelucrat/! folosind fenomenul electrostatic..incarcaturi electrice artificiale/. Precipitatoarele uscate sunt folosite frecvent pentru separarea prafului din gazele fierbinti precum si din volumele mari de gaz.[5] S%1#"( /$'%# $#$ "$3* %(4 3 "istributia optima a gazului prin placile de g+idare si placile perforate! care pot fi a(ustate cu orificii care permit separarea unei cantitati mai mari de gaz; 3 M+idarea orizontala a gazului prin elementele de filtrare cu a(utorul discurilor de precipitatie a(ustabile;

3 1ficienta foarte buna la separare prin controlul cu microprocesor de inalta tensiune; 3 Ramele deflectoare cu electrozi ascutiti! confectionati din benzi de otel ino idabil sunt aran(ate central in cadrul elementelor de filtrare; 3 1lectrozii sunt atasati cu suruburi si saibe care se bloc+eaza automat; 3 Curatarea electrozilor este realizata prin sisteme motorizate! care functioneaza periodic; 3 "isponibilitatea ridicata este garantata prin diferentele de lungime a elementelor filtrante de la 644 la @44 mm; 3 ;zolatiile! aparatoarele filtrelor si descarcatorul de praf sunt incalzite electric; 3 Mazele emanate ce contin praf pot fi curatate cu pierdere scazuta de presiune si cu un grad ridicat de separatie; 3 Folosirea cicloanelor pentru preseparare nu este necesara in mod obisnuit deoarece particulele incalzite de praf nu pot deteriora filtrele 3 Cele mai fine si cele mai dure particule de praf sunt retinute pentru a corespunde cerintelor standardelor privind emisia; 3 #peratiunile de intretinerea si costurile de intretinere sunt foarte scazute datorita 3 Procesul de separare are loc continuu 3 Rata de curgere de la 8444 la :44444 m 6 9+ la temperature de apro imativ @:4 o C pot fi coordonate fara probleme. [5] P#$% 0 "("&(#$!$ $!$%"#&'"(" %$ '"(*/(#/4 2ceste tipuri de filtre pot fi oferite la un pret foarte scazut datorita conceptului modular; 'odulele preasamblate dau posibilitatea unei asamblari la fata locului rapide si necostisitoare; 'odelul simplu asigura o ridicata disponibilitate si o lunga durata de viata; Aivrarile standard cuprind: izolatia! asamblarea! legaturi electrice! structura de otel si descarcatoare de praf; putinelor componente;

Componentele suplimentare! cum ar fi conducte! ventilatoare etc dunt desigur disponibile.[5] P#$% 0 "("&(#$ $!$%"#&'"(" %$ 2&(#"$ 5 % ' 5 % 2vand in vedere ca folosirea biomasei pentru producerea energiei este spri(inita de programele nationale avansate! este nevoie ca solutiile de operare economice si lipsite de probleme sa epureze instalatiile boiler de dimensiuni reduse intre :44 si 8:44 NE ce indeplinesc continutul cerut de praf epurat de :4 mg9&m 6 Precipitatoarele electrostatice mici sunt construite special pentru aceste aplicatii. 2ceasta te+nica originara de la precipitatoarele electrostatice standars poate fi transferata la precipitatoarele electrostatice mici pe scara larga. ;n acest fel este garantat faptul ca filtrele mici au aceleasi performante ca si filtrele standard. Frecvent modulele pre3asamblate dau in acelasi mod posibilitatea unei asamblari necostisitoare si la fata locului. 3 Bemperatura: $$4 grade Celsius; 3 Rata de curgere: <444 m 6 9+; 3 1ficienta separarii: <47.[5] P#$% 0 "("&(#$ $!$%"#&'"(" %$ 5 % Pentru boilere cu o dega(are termica de la 8 la $!: 'E; : marimi diferite pentru rate de curgere incepand de la 6444 pana la <444 m 6 9+; inaltimile structurii intre O!4 si O!P m; asamblarea direct sub acoperis posibila datorita desc+iderilor plasate lateral; gama de dotari standard include sistemul electric! izolatia! montarea! conec iune cablata! structura de otel si descarcator de praf.[5] P#$% 0 "("&(#$ $!$%"#&'"(" %$ 2&(#"$ 5 % 2cestea sunt facute special pentru boilere mici cu dega(are termica pana la 8 'E cu aprinderea biomasei; $ marimi diferite pentru cantitati de gaz de la <44 la 6444 m 6 9+;

gama de dotari standard include sistemul electric! izolatia! montarea! conec iune cablata! structura de otel si descarcator de praf. ;naltimea totala intre 6!4 si @!4 m; 1ste posibila instalarea direct sub acoperisul +alei. [ 5]

C$!$ 5( 2#$%)$*"$ /$#(*+(5$*"$ %(#$ 0&" (0(#$ 6* 21*%" &*(#$( $!$%"#&2 !"#$!&#: 3Functionarea defectuoasa a instalatiei de evacuare a cenusii de la electrofiltre! cenusa care se acumuleaza n p*lnii si poate a(unge p*na la nivelul electrozilor! provoc*nd scurt circuit. )n aceasta situatie! celula electrofiltrului este scoasa de sub tensiune si ea se va repune dupa golirea p*lniei si punerea n ordine a instalatiei de evacuare a cenusii. 3'urdarirea sau fisurarea izolatorilor electrici ca conduce la conturnari! la scaderea tensiunii si deci a gradului de separare al electrofiltrului. ;zolatorii murdari se curata! iar cei fisurati se nlocuiesc! cu instalatia oprita si scoasa de sub tensiune. 3Ruperea unui electrod de emisie ce poate provoca un scurtcircuit sau o scadere a nivelului tensiunii n electrofiltru. 1lectrodul rupt trebuie ndepartat! cu oprirea instalatiei si scoatere sa de sub tensiune. 3"aca nu functioneaza toate mecanismele de scuturare! se poate forma un pod de cenusa ntre electrozi si prin urmare un scurtcircuit. )n acest caz trebuie repuse n functiune toate mecanismele de scuturare. [6] P# *% 0(!$!$ %(#(%"$# '" % "$3* %$ (!$ $!$%"#&2 !"#$!&# '1*":

3 "ebitul de gaze naintea electrofiltrelor 8.O<Q.444 &m69+ .P6< m69s/ 3 Bemperatura gazelor arse naintea electrofiltrelor 8@4 RC 3 Continutul de praf .de cenusa al gazului neepurat OP!P g9&m6 3 Continutul de materiale combustibile din praful gazului neepurat ::!< 7 3 Mradul de desprafuire <<!86 7 3 Continutul de praf al gazului epurat 4!: g9&m6 3 &umarul de camere de desprafuire [6]

C(#(%"$# '" % !$ 1*$ %(5$#$ /$ /$'0#(21 #$: 3 numarul celulelor $

3 numarul trecerilor P4 3 naltimea c*mpului 8$!$: cm 3 lungimea c*mpului $ @!6$FQ!O@ m 3 suprafata de depunere 8@!Q8P m$ 3 viteza gazelor arse $ m9s 3 timpul de parcurgere @!66 s 3 viteza de migratie 88!Q6 cm9s 3 numarul sistemelor de scuturare a electrozilor de depunere @ 3 numarul sistemelor de scuturare a electrozilor de emisie Q 3 numarul de agregate de nalta tensiune $ 3 tensiunea nominala .n curent continuu/ P: ,E 3 puterea de racordare $ $44F@44 ,K2 3 intensitatea ma ima de curent continuu furnizata $ $Q:4F:P44 2 [6] S%3$5( 1*1 E!$%"#&2 !"#1 %1 "#$ ,&*$: [6]

Carcasa electrofiltrului este o constructie sudata din tabla de otel! etansa la gaze! rigidizata corespunzator cu a(utorul unor pofile pentru a face fata depresiunii ce se naste n cursul e ploatarii. )n partea inferioara carcasa are buncarele n care se colecteaza cenusa separata. Pentru a evita situarea sub punctul de roua! carcasa filtrului este izolata termic. %istemul de electrozi este format din electrozii de depunere si electrozii de emisie. Pentru a evita antrenarea cenusii pe durata scuturarii! electrozii de depunere sunt formati din profile C%! cresc*nd astfel zona de stagnare si mpiedic*nd astfel antrenarea cenusii. 2cestia se fi eaza prin suruburi la partea de sus n suporti placilor de grinzi de sustinere iar la partea de (os se fi eaza de barele nicovalelor. %patiul dintre doua r*nduri se numeste StrecereS.[6] E!$%"#&, /$ /$01*$#$ montati unul dupa altul formeaza suprafete verticale! denumite suprafete de depunere. E!$%"#&, /$ $5 ' $ sunt compusi din electrozi de s*rma av*nd sectiunea de stea! montati n rame tubulare. Ramele tubulare .ramele de emisie/ sunt montate n mi(locul trecerilor formate de electrozii de depunere. Ramele cu electrozii de emisie sunt suspendate de grinzile de plafon ale carcasei electrofiltrului! fiind izolate electric de acestea prin intermediul unor izolatori conici de cuart. [6] I,&!("&# sunt prevazuti cu un sistem de ncalzire pentru evitarea unor depuneri umede si aparitiei unor strapungeri. Pentru curatirea periodica a electrozilor de depunere de praful separate servesc mecanismele de scuturare a placilor. 2cestea constau din: sistem de actionare cu electromotor si reductor si reductor! arbore! ciocane de lovire .decalate dupa o curba spirala pe arborele portciocane/! barele de lovire .leaga toti electrozii de depunere ai unui r*nd/. 2tunci c*nd se realizeaza punerea n functiune a dispozitivelor de scuturare .ciocanele ce bat n electrozi/ se vor scutura at*t electrozii de depunere c*t si ramele de ionizare .operatie cunoscuta n practica ca bataia la tambale/. %cuturarea are o functionare ciclica: perioade de scuturare urmate de perioade de oprire a scuturarii. ;ntervalul ntre doua scuturari se poate modifica n limite largi. 'ecanismul de scuturare a electrozilor de emisie este format din mecanismul biela3manivela! dispozitivul cu clic+et! arborele portciocane! ciocanele de lovire! nicovale fi ate pe ramele de emisie.

"ispozitivul cu clic+T asigura prin nclic+etarea sa ridicarea ciocanelor de lovire de pe arborele de scuturare n timpul cursei ascendente. )nainte de a atinge punctul superior! dispozitivul cu clic+et elibereaza ti(a! astfel ca ciocanele cad liber pe nicovale.[6]

4. Concluzii
3 Poluarea atmosferei este una dintre principalele probleme de mediu! at*t ca frecven i amploare a fenomenului c*t i ca interferen cu alte aspecte de mediu! ceea ce duce la efecte sinergice ce pun n pericol calitatea mediului la nivel global i pe termen lung i in acelai timp sntatea uman. [7] 3 1valuarea impactului activitilor industriale este important pentru prote(area sntii umane i a mediului! iar perfecionarea continu a metodelor de lucru poate face acest proces comple mai accesibil! mai eficace i mai eficient. [7] 3 "iminuarea impactului pulberilor asupra mediului se poate face prin multe metode in functie de componenta mediului. apa! aer! sol! subsol/. 3 "espre cenuile de termocentral rezultate n urma arderii crbunilor se poate spune c au efecte din cele mai nocive at*t asupra sntii umane produc*nd boli din cele mai diverse! c*t i asupra solului! construciilor! mediului ncon(urtor.[8] 3 "atorit polurii realizate de cenuile i pulberile rezultate n urma arderii crbunelui n prezent se ncearc reducerea polurii prin adoptarea de noi te+nologii capabile s reduc c*t mai mult efectele nocive ale acestora.[8] 3 Filtrele elctrostatice imbunatatesc radical calitatea aerului dega(at din termocentrale si reprezinta una dintre cele mai bune metode de filtrare! utilizata pentru diminuarea actiunii negative a pulberilor.

5. Bibliografie
I8J 3 +ttp:99---.utg(iu.ro9conf9Qt+9%O96:.pdf I$J 3 +ttp:99cis48.central.ucv.ro9upload9lucrariUdr9@$<Urez3ro.pdf I6J 3 +ttp:99---.spms.pub.ro9fisiere9depoluare9curs9cap4:.pdf I@J 3 +ttp:99---.spms.pub.ro9fisiere9depoluare9curs9cap4<.pdf I:J 3 +ttp:99---.alde .ro9ro9pr46.+tml IOJ 3 +ttp:99---.spms.pub.ro9fisiere9ef.pdf IPJ 3 +ttp:99tinVurl.com9mQ<(sQm . unibuc.ro 3 Lniversitatea Wucuresti / IQJ 3 Foanene 2driana; Aucrarea :0 Posibilitati de reducere a emisiei de pulberi la CB1 Rovinari0