Sunteți pe pagina 1din 37

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHIDIN IASI FACULTATEA DE ARHITECTURA G.M.

CANTACUZINO

PEISAGISTICA
NOTE DE CURS conf.dr.arh.MIRCEA GRIGOROVSCHI

IASI 2013

PEISAJUL CUVINTE CHEIE:SPATIU,PEISAJ,SENTIMENT,ESTETICA,SENZATIE,PERCEPTIE,F ILTRU PEISAJ provine din limba franceza- peysage -daca ar fi s consultm un DEX; n dreptul termenului peisaj vom gsi urmtoarele definiii: 1. Parte din natur care formeaz un ansamblu artistic i este prins dintr-o singur privire; privelite; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultnd din combinarea factorilor naturali cu factorii creai de om. 2. Gen de pictur sau de grafic avnd ca obiect reprezentarea cu precdere a privelitilor din natur; (concr.) tablou, fotografie care reprezint un peisaj 3. Descriere, reprezentare a naturii n opere literare; compoziie literar descriptiv. -Convenia European a Peisajului l definete ca fiind -o parte din teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este rezultatul aciunii si interaciunii factorilor naturali si umani . -Legea nr. 345/2006, privind regimul ariilor natural protejate precizeaz c acesta reprezint o zona terestr ce se poate delimita clar, cu o structur si caracteristici specifice, cu valori si structuri naturale specifice, incluzand si elemente ale culturii umane, unde elementele naturale si cele create de om se influeneaz reciproc. Peisajul cultural - rezultat al interactiunii intre factorii naturali i umani, ilustrnd evoluia societii si a aezrilor umane in decursul istoriei, sub influena constrangerilor materiale sau oportunitilor generate de mediul lor natural i de factorii sociali, economici i culturaliatat interni cat si externi (UNESCO). Peisajul geografic = rezultat fizic al evoluiei reliefului = construcie antropic-cultural generat de relaia societate-mediu -elementele naturale + oameni = mediul natural vizibil relaia particular dintre societate i teritoriu, cu o dubl valen: spaial (organizarea geografic) i interpretativ (datorat fenomenului de percepie uman generator de subiectivitate, asupra cruia vom reveni)

Ex: Universitatea din Besanon Franta defineste peisajul ca interactiune a patru sisteme:- sistemul productor de peisaj - sistemul peisaj vizibil

- sistemul percepiei peisajului - sistemul utilizrii peisajului -peisajul evolueaz n timp, devenind necesar i analiza aspectelor statutului su temporar; -simurile umane sunt responsabile de sesizarea i percepia peisajului; -peisajul furnizeaz informaii despre elementele sale componente: spaiul suport vs. elementul uman care l privete, l percepe, l construiete. -noiunea de peisaj are o evoluie istoric - ---peisajul nu exist dect dac este considerat ca atare ------Termenul de peisaj este polisemic -Peisajul vizibil se refer la obiectele produse de natur i oameni, vizibile n peisaj prin intermediul imaginilor percepute individual sau colectiv. Fiecare peisaj are propria sa sensibilitate vizual. -Perceperea peisajelor - este analizat pe palier individual, pe palier social i pe palier spaial. Se subliniaz rolul reprezentrilor n construcia viziunii despre lume i n sistemul de valori pe care-l atribuim peisajelor. Percepia peisajului este o construcie cultural. -Producerea peisajelor - peisajul este un efect al sistemelor de fore n aciune care genereaz diverse raporturi spaiale i obiectuale,materialul percepiei (subsistemul biotic, abiotic si antropic) .

a abiotic ; b - biotic ;c antropic; o obiecte;e- elemente de imagine ; I condiii individuale ;G condiii colective ;C/V consum/vnzare ;art artializare ; r cercetare;ac aciune. Peisajul ecologic i ecologia peisajului Ecologia studiaz relaia dintre o anume specie i mediul su de via, precum i evoluia sistemelor vii. Studiul ecologic se constituie n jurul a doi termeni crora le produce mutaii semantice: environnement (nchis, ncercuit, ngrdit, o ntlnire a artelor plastice, un joc de obiecte banale) i peisaj -o noiune cu o puternic implicaie subiectiv care traduce percepia omului asupra spaiului-prln evolutia sistemelor Peisaj-mediu Peisaj-mediu construit Peisajul picturii i peisajul land-art-ului -o privelite, subiect al unei picturi; vedere, bucat, segment, parte a unei vederi, a unei ntinderi ce se prezint privirii devenind subiect al unei picturi. Peisajul a luat natere n pictur. Perspectiva va determina reprezentarea mental a spaiului, schimbnd simitor modul cum omul recepioneaz spaiul proximal (natura, orasul) apariia fotografiei n secolul al XIX-lea - oraul devine peisaj, arhitectura este mult mai bine cunoscut astfel de public, land-art-ul = o consecin a fotografiei Peisajul din peisagistic - o aciune efectiv asupra peisajului sau in sit au exercitat la nceput agricultorii. Ei au construit peisaj n mod involuntar, strict din considerente utilitare i n nici cu vreun scop estetic. Peisagistul sau creatorul de peisaje era considerat iniial cel care concepe spaiile verzi urbane, creatorul de parcuri, grdini, aliniamente.O cunoatere a principiilor peisagisticii poate fi fcut cu mai bune rezultate pe teren, dect analiznd vreo teorie care sa fi guvernat creaiile n cauz. - construcia direct i voit a peisajului a fost ntotdeauna supus unei voine politice, supus gustului unor elite, unor mode (renastere, clasicism, romantism, revolutia industriala care duce la o separare a omului de natura- poluarea) design-ul peisagistic creaz astzi identitate locului pe care l innobileaz. Pe lng social, peisagistica de astzi convertete zone industriale degradate, tratarea i salvarea acestora contribuind la mbogirea patrimoniului cultural.Peisagistica actioneaza in oras,in proximitatea sa,in spatiul rural,in teritoriu

Peisajul arhitectural - de la patio-ul mediteranean pn la Versailles, peisajul aa cum l vede arhitectul a fost supus ntotdeauna rigorii construciei 1.peisaj - grdin arhitecturalizat (Renatere, Clasicism); 2.obiectul este semnal, accent care se pierde n peisajul-grdin - obiectul de arhitectur devine un pliu al sitului, nu mai este obiect n peisaj ci devine obiect-peisaj . peisajul este important pentru arhitectur i urbanism ca proces. Peisajele sunt trame structurate mai flexibile, ceea ce le permite evoluia i modificarea temporar.

Peisajul urbanistic - devenirea oraului peisaj se va petrece ca urmare a ctorva evenimente majore: -monumentalizarea arhitecturii -renunarea la zidurile mprejmuitoarea de aparare -transform oraul istoric n ora raional - urbanitii au deinut pentru o perioad o viziune morfologic asupra peisajului urban. Acesta era redus la simpla configuraie fizic a spaiului i mai apoi la arhitectur. Contemporaneitate ne aduce o schimbare de atitudine, omul fiind readus n prim-plan. Peisajul antropologilor -intr n discuia acestora n momentul n care el reprezint o expresie a relaiei dintre societate i teritoriul locuit. 1. relaia om - peisajul (admirat, locuit, construit) 2. mecanisme ce guverneaz aceast relaie -antropologia trateaz peisajul tangenial cu simbolizarea naturii. Peisajul sociologilor

-raportul fa de peisaj a divizat societatea n grupuri de: productori sau consumatori -peisajul a fost i este rezultatul ciocnirii unor interese i presiuni sociale -construcia a fost motivat de dinamica cerinelor de peisaj. -peisajul este rezultatul unor interese si presiuni sociale

DEFINIREA PEISAJULUI -peisajul nu se reduce la lumea fizic vizual care ne nconjoar. El este un produs socio-cultural i de aceea comport o important ncrctur de subiectivitate creat prin fenomenul de percepie, prin raportarea subiectului la un model estetic. Peisajul nu exist n afara noastr, iar noi existm prin faptul c peisajul nostru exist. -peisajul ca emblem reprezinta socio-grupul si modul psihologic in care acesta este reunit n ritualul social al utilizrii i utilitii teritoriului. Societile ce ne preced au pus accent pe maniera de a crea i aprecia peisajul in sensul existentei unor societati vii in armonie cu lumea. -exist i alte raporturi de proprietate relevnd moduri de utilizare a teritoriilor care nu au nici o utilitate, ale cror valori sunt acceptate de societate. Acestea sunt riturile care produc sentimente, simboluri, idealuri comune mprtite de membrii unui socio-grup -peisajul ca emblem reprezint grupul i modul psihologic sub care acesta este reunit n ritual: -meditaia religioas; -observaia ecologic. -aprecierea estetic ;-exploatarea tiinific

ATRIBUTELE PEISAJULUI peisajul este invariant estetic. peisajul este o reconstrucie subiectiv a realului. peisajul este amestec de natur i cultur. peisajul este obligatoriu generator de sentiment. peisajul este legat indisolubil de art. peisajul este un produs socio-cultural. pentru a se nate, peisajul are nevoie de o privire capabil, contemplativ i instruit. vegetalul nu este obligatoriu n edificarea unui peisaj. orice obiect ori element spaial (indiferent de materialitatea sa, natural ori sintetic) poate s genereze un peisaj. peisajul este diferit ca noiune de spaiu ns se nate din acesta. n relaie cu precedenta, peisajul are un caracter spaial. experiena peisajului este un act unic, irepetabil. peisajul are un caracter temporar. se afl ntr-o permanent dinamic, direct influenat de moda epocii n care triete. realitate care nu exist dect prin experiena vizual i prin contientizarea relaiilor noastre cu natura (A.M. Zahariade). PSIHOLOGIA PEISAJULUI -percepia reprezint procesul psihologic de contientizare a unui obiect de ctre un subiect. Acest fenomen presupune o component obiectiv (existena fizic i de sine stttoare a obiectului) i una subiectiv, reprezentat de un anume caracter determinat de actul de contientizare. Procesul perceptiv -percepia se realizeaz pornind de la senzaii interpretate de ctre creier. -percepia ca rspuns la un stimul influenat de orientarea

comportamentului personal. -percpia este subiectiv Filtrele de percepie -pot fi :fiziologice, psihologice sau sociale -ceea ce creaza repulsie unuia poate crea satisfacie altuia

TIPOLOGIA PEISAJULUI

Peisajul urban -ia fiin i evolueaz n interiorul oraului, locul principal de dezvoltare a arhitecturii. Peisajele urbane sunt determinate pornind n principal de la caracterul preponderent mineral al spaiului urban, aflat ntr-o permanent dinamic fizic i estetic, influenate de epoca dat: cldirile suport o dinamic stilistic, o dinamic pe nlime, circulaiile carosabile i pietonale se afl deasemenea ntr-o perpetu evoluie, i croiesc trasee, i stabilesc gabarite; diversele dotri, multitudinea de obiecte de diverse forme, culori, dimensiuni, toate sunt esute (studiat sau nu) astfel nct determin de cele mai multe ori trirea unui peisaj. Peisajul cultural -l vom considera o subspecie a peisajului urban. Oraul a fost dintotdeauna creuzetul n care cultura i-a gsit mereu expansiunea. Spaiile urbane cu o

ncrctur cultural i extrem de popularizate, vor genera peisaje culturale. Siturile care comport caracteristicile unui astfel de peisaj dein o anume importan pentru umanitate, eman un anumit sentiment, reverbereaz monumentalitate.

Peisajul comercial -una din principalele activiti umane, comerul determin un mare aflux de oameni i o important dinamic de obiecte specifice.

Peisajul istoric -se suprapune ntr-o oarecare msur peste cel cultural i ia fiin folosind ca resurs vizual siturile urbane din zonele vechi ale oraelor, aflate n diverse stadii de conservare.

Peisajul industrial -este nelipsit din constituia oraelor. Spaiile industriale nu au fost gndite s posede un atribut estetic, ns privirea subiectului instruit le va estetiza inerent.

Peisajul rural -spre deosebire de ora, satul nu duce nc lips de spaiu, raportul mineral/vegetal fiind cu totul altul. Un sit rural face apel undeva n subcontientul privitorului la o perioad deosebit din copilria petrecut undeva la ar.

Peisajul agricol -transform spaiul n poate cea mai mare uniformitate compoziional: terenurile agricole, agroecosistemele par s fie cel mai puin ndreptate premeditat ctre estetic. Liniaritatea acestora consist n practicarea n general a culturii monospecie, coninnd o monotonie vizual extrem.

Definirea peisajului
PEISAJUL desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani.

Peisajul reprezint percepia social (de la individ la societate) a universului natural i antropizat, determinat economic i cultural, avnd statut i evoluie temporar

PEISAJ Inseamna o portiune de teritoriu asa cum este perceputa de populatie / oameni, al carui caracter rezulta din actiunea si interactiunea factorilor naturali si / sau umani. Peisaj : -istoric -urban

-uman

-umanizat

-agricol

-forestier

-montan

-cultural

-antropic

-industrial

-maritim

-insular

-rural

-minier

Identificarea peisajului Tot ceea ce ne inconjoara constituie peisaj. Intreg teritoriul in parcurgerea sa reprezinta peisajul indiferent daca este peisaj natural sau cu interventii umane Nivel vizual nivel semnificativ Dincolo de primul contact om peisaj contact vizual exista un al doilea nivel al perceptiei nivel semnificativ. Peisajul prezinta semnificativa in raport cu omul (privitorul, receptorul) influentand viata de zi cu zi a acestuia. Peisaj dezolant induce suferinta Peisaj incitator induce bucurie Nivel semnificativ mostenit Peisajul include si semnificatia interventiilor inaintasilor nostri Interventii : -in utilizarea terenului -modalitati de construire -semnificatii ale locurilor -traditii, istorie etc.

peisaj = natura + existenta istoriei umanitatii

Peisajul reprezinta un element major al patrimoniului : -local -regional

-national -european -mondial Peisajul = element integrator al sumei caracteristicelor naturale si culturale. Peisajul evolueaza in timp

Evolutia peisajului: -negativa determinanti : -naturali - climatici - umani -constructii - modelare negativa -interventii asupra vegetatiei -pierderea specificului -pozitiva determinanti : - naturali climatici (refacea peisajului natural,ex. refacerea padurilor) -umani -interventii umane in sensul refacerii -prezervarii -protectiei -gestionarii -recastigarea specificitatii -pastrarea si intarirea traditiei, istoriei, specificitatilor, experientei -recuperarea modului de viata traditional Interventii in sens pozitiv trebuie facute asupra tuturor peisajelor nu numai a celor de valoare deosebita. Calitatea peisajelor :

-se raporteaza la oamenii care traiesc in cadrul lui, in acest sens toate peisajele sunt speciale si esentiale -toate peisajele sunt de calitate -exista peisaje de o calitate speciala: -Parcuri Nationale -Peisajele Mondiale de Patrimoniu sub egida UNESCO Pentru aceste motive -in anul 2000 la Florenta a fost adoptata conventia Europeana pentru peisaj initiata de Consiliul Europei -aceasta conventie a fost semnata de 21 de state printre care si Romania Important paralel cu aceste actiuni oficiale, cetatenii pot avea un cuvant greu -pentru toti cetatenii peisajul prezinta o mare importanta (uneori subconstient) -actiunile cetatenilor influenteaza nemijlocit peisajul : -pozitiv : -plantare de arbori -amenajare si intretinere gradini etc. -zugravirea casei etc.

-negativ : -neglijarea aspectului casei -lasarea in paragina a gradinii si spatiilor verzi etc. Identificarea si intelegerea specificului peisajului: Scop -certitudinea ca in timp calitatea peisajului va creste si nu va scadea Mijloace -intelegerea notiunii de calitate a peisajului fiecare peisaj are un caracter unic -fiecare peisaj are un caracter distinct

-aceste caractere provin lui aspectul si forma terenului -calitatea solului -prezenta si calitatea vegetatiei -mod de utilizare a terenului -modelul asezarilor umane -aspecte particulare a constructiilor etc. -aceste caractere induc cei ce locuiesc in acest peisaj se simt acasa -atrag pe cei ce viziteaza zona -creaza sensul locului -ar fi catastrofal sa se piarda unicitatea si caracterul peisajului, sa se niveleze paisajele si toate sa apara relativ la fel (vezi cartierele de locuit colective din perioada comunista). In cazul in care statul nu se implica (sau foarte putin) in procesul de identificare a caracterului peisajului, acest lucru poate fi realizat de cetateni. Doar in 2 tari din UE (Anglia si Slovenia) s-a realizat procesul de identificare a caracterului personajului national in mod organizat prin intermediul specialistilor -cu finantare guvernamentala Campul de Lucru ECOVAST -in cadrul unui Atelier International de lucruin domeniul peisajului din 2001 a elaborat si experimentat o metoda de evaluare a peisajelor si de identificare a componentelor peisajelor. Aceasta metoda poate fi utilizata de o persoana -mici echipe Metoda este focalizata catre o unitate peisagistica. Unitate peisagistica -sau componenta peisagistica -in definitia conventiei Europene a Peisajuliu peisajele sunt percepute de cetateni ca facand parte dintr-un teritoriu -insa peisajele sunt ele insele unitate, difera de peisajele vecine

-sunt percepute ca parte ale unei structuri mai ample -in lume exista teritorii intinse cu acelasi tip de peisaj

Sahara -Muntii Canadieni etc. -in Europa exista modificari semnificative in peisaj pe distante relativ scurte (desi uneori subtile) -dealurile apar in campii -sol calcaros-sol nisipos -teren agricol-padure -gospodarii rasfirate-localitati compacte -aceste modificari pot fi interpretate ca delimitari, granite intre peisaje (unitati peisagistice) -nu exista dimensiuni standard al unei unitati peisagistice (UP) -UP reprezinta acea zona care este perceputa ca avand un caracter semnificativ diferit de urmatorul peisaj (pe baza experientei europene unitatile peisagistice sunt in numar de cateva sute pe o suprafata de cateva sute de km) Caracterul peisajului se determina: -privind -simtind -gandind -peisajul a fost deci definit cao suprafata de teren asa cum este perceputa de cetatean -orice peisaj a fost creat prin actiunea combinata a: -naturii -omului peisaj natural umanizat natura + om peisaj

Interactiunea om peisaj apare chiar daca omul nu a intervenit in nici un fel in peisaj, ci doar prin simplul apel la cunostintele sale, istoric, traditie etc. Ex.: -percepi mai bine un peisaj cu flori salbatice daca stiu ca florile salbatice cresc acolo deoarece solul este acid -solul este acid deoarece rocile de sub el sunt de origine vulcanica -perceptia peisajului si grija fata de el creste odata cu existenta afectiunii fata de el, de lucruri -evenimente -oameni care se asociaza cu el

Peisajul se percepe prin intermediul : -ochilor -mintii -subconstient emotional -urechii, susurul apei -prin piele, elemente climatice -olfactiv, mirosul planelor Elementele emotionale uneori nu pot fi transpuse in cuvinte dar eul propriu simte, stie ca are in fata un peisaj cu mare incarcatura spirituala (manastirile din Bucovina) si poate fi fascinat de forta acestei imagini suprapusa pe stratul spiritual al ortodoxiei. Specificul, caracterul personajului poate fi evaluat prin utilizarea unei matrici, metodologii simple. Etapele metodologiei de evaluare a specificului semnificatiei peisajului: -tema pregatitoare

-necesitatea de a privi intr-o anumita perioada peisajul -descrierea detaliata documentatia scrisa, documente CELE 10 STRATURI ALE MATRICEI PEISAJULUI 1. Geologia de suprafata: tipologia rocilor -natura rocilor -vizibila in: cariere -exploatare de pietris -romblee si deblee de drumuri -natura rocilor acide -leoss( influenteaza tipologia vegetatiei) -rocile locale folosite la constructii

2. Clima afecteaza profund peisajul atat ca: aspect -caracteristici -influenteaza : vegetatia abundenta -rarire -vantul -eroziunea solului -apa vapori -lichida

-solida, influenteaza paisajul: -caldura -inghet-dezghet -seceta - umiditate -soarele caldura -lumina

3. Geomorfologia (formarea terenului) -puternice forme vizibile munti; -dealuri; -vai -lunci orizontale puternice ale campiei; -lunci unduitoare, rauri -forma lacurilor -modul de actiune a acestor forme asupra vegetatiei, sir de copaci ce marcheaza cursul unui rau -cladirilor din zona un castel pe varf de deal,dramatism 4. Solul -de obicei ascuns de vegetatie -caracteristici adancime -fertilitate -nivel de aciditate ,sunt determinate pentru evolutia vegetatiei , -faunei -culoarea solului e o componenta importanta a peisajului, picteaza peisajul

5. Acoperirea terenului in majoritatea peisajelor vegetatia reprezinta caracteristica vizibila -acest lucru este vizibil in peisajele naturale -umanizate, asezari umane -se analizeaza intinderea vegetatiei -tipul vegetatiei -proportiile vegetatiei campuri -paduri -vegetatia singuratica -acoperirea terenului cu ape curgatoare -torente -lacuri naturale -artificiale -acoperirea cu fauna si flora

6. Agricultura si silvicultura 90% din terenul Europei este folosit in agricultura -silvicultura Aceste tipuri de activitati economice influenteaza peisajul ca forma -aspect -agricultura arat -semanat -strangerea recoltei -cosire si uscare fan -silvicultura rarirea padurilor -taierea padurilor -plantarea padurilor -taierea copacilor solitari Deplasarea turmelor la pasunat zilnic -anual Aceste elemente induc in peisaj schimbare -culoare -modelare -miscare

7. Case si localitati De-a lungul istoriei oamenii s-au stabilit pe tot teritoriul cautatnd locuri pentru : adapost

traiul de zi cu zi evolutie spirituala etc. Constructiile realizate din materiale autohtone: -piatra -lemn -argila -paie etc. Constructiile au fost realizate in cadrul asezarilor umane: -catune -sate -orase Unele dintre acestea au primit functii administrative. Procesul constituirii asezarilor umane mosteneste

-modelul constructiilor locuinte -alte functiuni -materialele locale -tipologia constructiilor -armonizarea constructiilor cu clima -fauna -rocile existente (geologia si geomorfologia) -tipologia asezarilor umane, modele

-tipologia transporturilor -tipologia ocupatiilor umane, modele, mestesuguri -modalitatede constructie compact -rasfirat -materiale diverse -orizontal, vertical -adecvat functiunilor etc. Activitatea umana afecteaza peisajul in sens pozitiv -negativ Cert este ca diversitatea paisajelor este una din cele mai importante caracteristici ale Europei ceea ce da forta UE, putere prin diversitate.

8. Alte caracteristici datorate factorului uman Caracteristici imprimate de multitudinea ocupatiilor umane: -agricultori -silvicultori -mineri, modeleaza forma terenului -soldati, modeleaza solul prin sisteme de operare -drumari, intervin direct in peisaj drumuri -poduri -tuneluri -autostrazi -cai ferate

-fabrici -uzine -biserici -scoli etc.

Toate aceste elemente influenteaza peisajul. 9. Caracteristici istorice (determinarea istoriei) Caracteristici Europene densitatea populatiei -modelul localitatilor si folosinta actuala a terenului se suprapune peste cele ale generatiilor trecute -trasaturi istorice foarte vizibile -greu de descoperit In ambele cazuri ele isi un amprenta asupra peisajului. Elemente istorice -vizibile ruinele -orasele vechi si tipologia lor

-castele -fortificatii -catedrale, biserici -mori de vant etc. -greu vizibile tumulii vechilor civilizatii -vechile canale de aductiune de apa -urme pe teren greu vizibile ale vechilor sisteme de fortificatii si locuire etc. Peisajul contine in sine evidenta istoriei -traditiilor

10. Sisteme si asocieri Peisajul este un organism viu, un spatiu care devine -traieste -se schimba -care are un viitor Paisajul este impregnat de emotiile oamenilor -dar trezeste in oameni emotii si sentimente -induce asocierea de idei peisajului -este asociat cu evenimente -oameni celebri -legende -exista peisaje sacre ,sacralitatea fiind indusa de sacralitate

-exista peisaje de o mare forta ce induc sentimente si stari speciale privitorului

Conventia Europeana a Peisajului

Etape evolutia peisajelor -protectia peisajelor( caracteristici valoroase) -managementul peisajelor, mentinerea si administrarea prin activitati specifice -amenajarea peisajelor Strasbourg 2001 Prima conferinta a statelor semnatare ale Conventiei Europene a Peisajului Conferinte Europene (Consiliul Europei) importante pentru diverse forme ale patrimoniului Paris 1954 patrimoniul cultural Berna 1979 patrimoniul natural Granada 1985 patrimoniul arhitectural Londra 1969-1992 patrimoniul arheologic Tema 1 - politici peisagistice : o contributie la bunastarea cetatenilor europeni si la dezvoltarea durabila -aspecte: -socilale -economice -culturale -ecologice peisajul reprezinta un patrimoniu comun indiferent de valoare sau localizarea lui

-peisajul patrimoniu social -economic -cultural -ecologic Contributia la crearea de locuri de munca prin turism. Peisajul e capitalul care duce la obtinerea profitului. Peisajul trebuie sa constituie obiectul politicelor.

CONVENTIA EUROPEANA A PEISAJULUI Florenta Italia 2000

Documente existente legale la nivel national international in domeniul protectia patrimoniului natural si cultural si de Amenajarea Teritoriului : Conventia privind protectia habitatelor naturale din Europa Berna 1974 Conventia privind protectia patrimoniului architectural european - Granada 1985 - Conventia cadru privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale - Madrid 1980 Conventia privind diversitatea biologica Rio de Janeiro 1992 Conventia privind protectia patrimoniului mondial, cultural si national Paris 1972 DEFINITII conform Conventiei Europene a Peisajului -

A.

PEISAJUL desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani. POLITICA PEISAJULUI este o expresie prin care autoritatile publice competente desemneaza principii generale, strategii si linii directore care permit adoptarea de masuri specifice care au ca scop protectia, managementul si amenajarea peisajului. OBIECTIV DE CALITATEA PEISAGERA desemneaza formularea de catre autoritatile publice competente, pentru un anumit peisaj, a aspiratiilor populatiilor cu privire la caracteristicile peisajere ale cadrului lor de viata. PROTECTIA PEISAJULUI cuprinde actiunile de conservare si mentinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea patrimoniala derivata din configuratia naturala si/sau de interventia umana. MANAGEMENTUL PEISAJELOR cuprinde actiunile vizand intr-o perspectiva de dezvoltare durabila, intretinerea peisajului in scopul directionarii si armonizarii transformarilor induse de evolutiile sociale, economice si de mediu.

B.

C.

D.

E.

Arie de aplicare - pe intreg teritoriul areale natural - rurale - urbane - suburbane - suprafete terestre - ape exterioare - areale marine - se refera la peisaje considerate deosebite - peisaje obisnuite - peisaje degradate

Obiective: - promovarea protectiei peisajelor - managementul peisajelor - amenajarea peisajelor - organizarea cooperarii pentru aceste obiective Masuri generale: a) recunoasterea juridica a peisajelor ca si: - componenta esentiala a cadrului de viata pentru populatie - expresie a diversitatii patimoniului comun cultural si natural - fundament al indentitatii patrimoniului b) stabilirea si implementarea politicilor peisajului cu scopul: - protectia peisajului - managementul peisajului - amenajarea peisajului toate aceste actiuni realizate prin masuri specifice c) proceduri de participare a: - publicului -autoritati regionale

- autoritati locale - alti factori interesati la definirea si implementarea politicilor peisagere d) integrarea peisajului in politicile de: - amenajarea teritoriului - urbanism - cultura - mediu - agricole - sociale - economice - altele cu implicare directa sau indirecta

Masuri specifice: A. Marirea gradului de constientizare a: -societatii civile -organizatiilor private -autoritatilor publice B. Formare si educare: - formare de specialisti

programe pluridisciplinare de formare privind: - politica peisajului - protectia peisajului - managementul peisajului - amenajarea peisajului

- programe destinate: - profesionistilor din sectorul privat - profesionistilor din sectorul public - asociatii interesate - cursuri : - preuniversitare - universitare C. Identificare si evaluare - Identificarea peisajului din ansamblul teritoriului propriu - analiza caracteristicilor - dinamicii - factorilor perturbanti - asumarea transformarilor - proceduri de evaluare - schimb de experienta - metodologie D. Obiective de calitate peisagera pentru: - peisaje identificate - peisaje evaluate E. Implementarea- introducerea de instrumente care au ca scop: - protectia - managementul - amenajarea peisajului Cooperarea europeana introducerea dimensiunii peisagere in programele si politicile internationale cooperare europeana pentru cresterea eficientei acestor politici asistenta tehnica si stiintifica acumulare de experienta - schimb de experienta

- cercetare stiintifica - schimb de specialist

schimb de informatii incurajarea cooperarii transfrontaliere ( locale si regionale )

Monitorizarea implementarii conventiei. Premiul Peisajului acordat de Consiliul Europei Aplicarea in teritoriu.