Sunteți pe pagina 1din 143

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII

CURS 1: PROGRAMAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

CURS 2: PRINCIPII DE PROGRAMARE. CURS 3: STABILIREA LEGĂTURILOR DE INTERCORELARE

(INTERCONDIŢIONARE)

DINTRE

ACTIVITĂŢI.ELABORAREA

PLANULUI

CALENDARISTIC PRIN METODA DRUMULUI CRITIC CURS 4: Ce poate sa insemne calitate pentru clienti. O zi normala de lucru CURS 5: CASA PASIVA (ECOLOGICA) – CASA VIITORULUI CURS 6: Planul de afaceri. Exemplu business plan. Cash flow-ul firmei. Educatie in domeniul creditelor. CURS 7: LANSAREA UNEI AFACERI. ANALIZA S.W.O.T. SUCCESUL

CURS 8: LICITATIA. CIRCUITUL DOCUMENTELOR CURS 9 : CERTIFICATUL DE CALITATE ISO 9001:2008 Principiile Managementului Calitatii. Aplicatie : “Fisa postului” CURS 10: STILURI DE CONDUCERE – LEADERSHIP CURS 11: ÎMBUNĂTĂŢIREA LANŢURILOR COMPLEXE RITMICE CURS 12:MANAGEMENTUL RISCULUI. MOTIVAREA PERSONALULUI. CURS13: Managementul Schimbarii (Greva) si Managementul Performantei. Evaluare – Control – Feedback CURS 14: LOGICA. MANAGEMENTUL CONFLICTELOR. CUM DEPASIM CONFLICTELE?. CURS 15: OPTIMIZAREA PROCESELOR. MALPRAXIS-ul

BIBLIOGRAFIE:

1.

Terente Hossu & colectiv : “MANAGEMENTUL FIRMELOR DE CONSTRUCTII” – Ed. Casa Cartii de Stiinta – Cluj –N. 2001

2.

Tiberiu Chiorean – “PRETUL LUCRARILOR DE CONSTRUCTII” – Ed. U.T.PRESS – CLUJ

2004

3.

Corneliu Schiopu – “INSPECTIA PROPRIETATILOR IN SCOPUL EVALUARII” – Ed. IROVAL – BUC. 2007

4.

IROVAL – CERCETARI IN EVALUARE – MODULUL 201 – EVALUAREA PROPRIETATILOR IMOBILIARE” – Colectia Biblioteca ANEVAR 2008

5.

Vasile Cocris, Vasile Isan, Economia afacerilor, Graphix, Iasi, 1995.

6.

Constantin Sasu, Initierea si dezvoltarea afacerilor, Polirom, Iasi, 2003.

7.

Peter F. Drucker, Inovatia si sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993.

8.

Michael E. Gerber, Mitul intreprinzatorului, Amaltea, Bucuresti, 2003

Cap. 1 PROGRAMAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

(program,

respectiv plan) lucrarilor de constructii. Astfel definim “planificarea” ca fixarea unor obiective care urmeaza a fi implementate in viitor, cu termene precise în timp de realizare. Planificarea poate fi anuala sau de perspectivă, intre 3 si 5 ani. Această planificare se

face în concordanţă cu planul de investiţii, cifra de afaceri, productivitatea muncii, care sunt influentate direct de anvergura lucrarilor respectiv complexitatea acestora ca si de conditiile in care se realizeaza aceasta (anotimp, clima) etc. A programa înseamnă a eşalona în timp nişte activităţi, care concură la realizarea obiectivelor planificate. Programele au 2 caracteristici:

1.1 GENERALITĂŢI

Exista

o

diferenţa

între

programarea

şi

planificarea

a) - programul se realizeaza în timp după planificare

b) - programul deserveşte planul

Programele se finalizează prin 2 documente:

1. Planul calendaristic cuprinde eşalonarea în timp a activităţiilor de constructii

(Grafic.1) – Esalonarea in timp a activitatilor de constructii – Grafic tip Gantt

Nr.

DENUMIRE ACTIVITĂŢI

 

NECESAR

 

EŞALONARE LUCRARI (zile, săptamani, luni)

 

Crt.

RESURSE

 

1

2

3

4

 

5

6

7

01.

Terasamente

1

topometrist

             

02.

Executare săpătură manuală

2

muncitor necalif.

             

03.

Executare săpătură mecanizată

1

excavator

             

04.

Executare fundaţii

3

muncitori necalif.

             

2

betonişti

     

La inceputul sec. XX, inginerul american H. Gantt, pentru a exprima desfasurarea in timp a unor activitati a utilizat acest tip de bare pentru programarea unor procese. Inginerii constructori au adoptat acest model si astfel s-a ajuns ca azi graficul Gantt, sa fie utilizat in mai toate santierele. Adesea programarea (resurselor umane, materiale etc.se realizeaza empiric acoperind zilele din saptamana, respectiv saptamana si dupa caz luna sau lunile in care se desfasoara acel proces (ca in modelele alaturate), dar fara a intra in detalii privind inter-functionalitatea acestora.

2.

Planul cu esalonarea necesarului de resurse. Acesta cuprinde forţa de muncă, utilajele, materiale principale

(Grafic. 2) Esalonarea necesarului de resurse

Nr.

NECESAR RESURSE

Nr.

 

EŞALONARE saptamana 1

 

Crt.

 

Muncitori

1

2

3

4

5

6

7

 

RESURSA – MANOPERA

 

01.

Topometrist

1

1

1

         

02.

Muncitor necalificat

3

       

3

   

03.

Betonist

2

         

2

2

 

RESURSE – UTILAJE

Buc.

 

01.

Excavator

1

   

1

1

1

   

02.

Camion 5 to.

1

       

1

   

03.

Betoniera 150 L

2

         

2

2

 

RESURSE – MATERIALE

-

U.M. / Cant.

 

01.

Plasa sudata

kg

: 500

         

250

250

02.

Balastru

mc :

10

         

5

5

03.

Ciment

saci :

80

         

40

40

:

:

             

1.2 TIPURI DE PROGRAME IN CONSTRUCTII:

Tip 1. Program coordonator pentru realizarea unei investiţii. Acesta se adresează beneficiarului si urmăreşte:

1.1 - un termen de realizare în timp;

1.2 - total preţ şi eşalonarea lui în timp;

Este tipul de program cel mai complex si cuprinde materialul, manopera si utilajul din cadrul investitiei.

Tip 2. Program pentru execuţia lucrărilor de construcţii în faza de licitaţie (înaintea licitaţiei) Acest program este întocmit de catre firma care participa la licitaţie. Principalele puncte care sunt vizate sunt:

1.1 – încadrarea (finalizarea) lucrarilor de constructii în termenul fixat prin documentaţia de licitaţie. Este unul din termenii esentiali ai viitorului contract. Termenul de finalizare al lucrarilor este cel mai adesea impus de catre beneficiarul lucrarii si doar rareori este cel propus de catre executant. Mentionam ca in aceasta etapa nu interesează resursele ci doar eşalonarea în timp a lucrarilor. In pasul urmator se trece programarea lucrărilor. Sunt prezentate doar capitolele de lucrari si termenele aferente finalizarii lucrarilor. Desigur, atunci cand ni se solicita sa facem o evaluare grosiera putem aproxima termenele de finalizare a lucrarilor in saptamani, luni etc. dar pentru mai multa rigurozitate este de dorit sa fie mentionate zilele lucratoare. Totodata si in contractul economic de realizare a lucrarilor, termenul de executie va fi exprimat in zile lucratoare. In cazul in care am stipulat in contract doar numarul de zile – fara specificatia “lucratoare” - instantele judecatoresti vor considera ca este vorba de zile “calendaristice”, adica sunt incluse si zilele de sambata si duminica. Diferenta este evidenta, iar pericolul apare daca beneficiarul va percepe penalizari de intarziere pentru aceste zile. Alternativa in acest caz este de-a lucra si in aceste zile. Problema apare in cazul in care prin Codul Muncii (sau Contractul Colectiv de Munca) sunt acordate anumite drepturi angajatilor, vis-a-vis de zilele libere dintr-o saptamana sau sarbatori legale. Solutia adoptata deobicei, este de a achita anumite sporuri (50% sau dupa caz 100%) pentru cei care lucreaza in aceste zile libere. In cazul in care aceste sporuri nu au fost cuprinse in “Devizul de lucrari” sau numarul de zile mentionat mai sus a fost descris gresit, angajatul vinovat este foarte posibil sa suporte sumele imputate. Evident tensiunea creata cu depasirea termenului de executie ca si proasta reclama facuta de beneficiar nu sunt cuantificabile.

Astfel avem:

1.1.1 - organizare de şantier ……. (zile lucratoare)

(zile lucratoare)

…… (zile lucratoare)

1.1.4.- finisaje

1.1.3.- suprastructura ……

……………(zile lucratoare)

1.1.2.- infrastructura……………

Tip 3. Program pentru execuţia lucrărilor după semnarea contractului

Acest program pentru executia lucrarilor este intocmit mai amănunţit (de ex. planul este calendaristic). Timpul in care se realizeaza efectiv programul, este cel avut la dispozitie intre anuntul potrivit caruia suntem desemnati castigatorii licitatiei si data efectiva de demarare a lucrarilor. De obicei se prevad in “Contractul economic de executie” a lucrarilor un numar de

3 pana la 5 zile de la data semnarii contractului destinat bunei organizari pentru demararea lucrarilor, respectiv cel care se aloca acestui timp de programari. Programul pentru buna executie a lucrarilor ar putea fi intocmit si inainte de semnarea contractului, dar pe langa posibilitatea de-a nu fi desemnati castigatori ai licitatiei – deci de-a munci fara folos, este foarte posibil ca in timpul negocierilor termenul de executie propus, sa sufere modificari. Tot cu acest prilej se intocmesc planuri cu necesarul de resurse umane, respectiv necesarul de muncitori calificati in functie de tipul de lucrare stabilita in anumite intervale de timp.

Tip 4. Program lunar pentru execuţia lucrărilor de construcţii

In acest sens se întocmesc planuri operative lunare. Acestea au drept scop recuperarea întârzierilor care pot interveni în derularea activităţii, ocazie cu care sunt revazute programele de Tip 3, pentru luna in curs sau perioada care urmează. In acest caz, se pot utiliza alte resurse existente in firma, care initial nu au fost luate in calcul, pentru recuperarea sau devansarea unor lucrari. Dupa o analiza a situatiei existente, se opereaza schimbările care au (sau pot sa) rezultat din parcursul ulterior al executarii lucrarilor. Programul lunar pentru executia lucrarilor beneficiaza şi el de un plan calendaristic şi un plan cu necesarul de resurse.

Tip 5. Programul săptămânal al (maistrului)

Acest program nu mai este intocmit pe tipuri de activităţi, acestea sunt extrase (una sau mai multe etape – dupa caz) din “Planul calendaristic cu eşalonarea în timp a activităţiilor de constructii”. Programul saptamanal al maistrului se întocmeşte in functie de echipele de muncitori specializati aflati in subordinea acestuia, cu care urmeaza sa participe in timpul saptamanii in curs la executia diverselor stadii de lucrare. In functie de tipul de lucrari in care este specializata echipa ( de exemplu: echipa specializata in turnarea betoanelor) si stadiul lucrarilor in care este necesara interventia acesteia, maistrul (conducatorul acestor echipe) este delegat sa realizeze impreuna cu echipa, acele tipuri de lucrari. Practica din santier arata ca fiecare echipa de executie are cate un responsabil – deobicei cel cu experienta cea mai mare in domeniu si spirit de bun organizator – numit sef de echipa. Numarul de oameni aflati in subordinea acestuia este orientativ, intre 1 si 25 de muncitori (calificati si/sau necalificati). Echipa desemnata sa realizeze o anumita activitate trebuie sa aiba calificarea necesara realizarii actiunilor. De asemenea este bine ca intre membrii echipei sa existe compatibilitati de tot felul si de preferat ca relatiile din cadrul acesteia sa fie “sudate” intr-un timp cat mai indelungat, acesta constituind un avantaj in munca de echipa. Trebuie sa primeaze raspunderea individuala pentru actiunile intreprinse la fiecare operatiune. Este recomandat ca fiecare echipa trebuie sa-si aleaga liderul - seful de echipa care sa-i ghidoneze activitatea de zi cu zi.

Maistrul este aceea persoana (numita de conducerea firmei ) care are studii medii sau superioare de specialitate, care conduce una sau mai multe echipe de lucru. Acesta se consulta cu sefii de echipa pentru bunul mers al lucrarilor. De asemenea precizam ca maistrul poate fi responsabil cu buna executie a una sau mai multe lucrari. Punctele de lucru in care actioneaza,

pot sa fie amplasate la adresa locului unuia sau la mai multi beneficiari de lucrari. Acestea ii sunt atribuite maistrului in functie de experienta dobandita, capacitatile intelectuale si/sau fizice de care acesta a dat dovada. In functie de modul de organizare a firmei, maistrul colaboreaza cu seful de santier din cadrul punctului de lucru si se subordoneaza sefului de department (sectie) respectiv managerilor firmei, conform organigramei firmei. In trecut, absolventii facultatilor de constructii care urmau un stagiu de pregatire practica dupa angajarea in firma, erau “initiati in tainele meseriei” tocmai de catre acest maistru.

Grafic nr. 3 – Esalonare echipe – pe tipuri de calificari

Nr. ECHIPE EŞALONARE (zile lucratoare) crt. 1 2 3 4 5 6 7 01. Echipa
Nr.
ECHIPE
EŞALONARE (zile lucratoare)
crt.
1
2
3
4
5
6
7
01.
Echipa 1 –
02.
Echipa 2 –
03.
Echipa 3 –
Beton ax 1
Beton ax 2
Beton ax 3

METODA DE PRODUCTIE – “Just in time”

Este metoda “Fix La Timp” (FLT) inovata si perfectionata de firma japoneza Toyota si consta in productia si cumpararea in cantitati foarte mici de produse - care sa stationeze in procesul de productie cat mai putin timp. Aplicand aceasta tehnica reducem dimensiunea stocurilor de marfa, respectiv spatiul de depozitare si personalul care deserveste acest sector de activitate (implicit: calculatoare, impozite etc.). Astfel datorita deselor intreruperi, datorate problemelor din aprovizionare (lipsei stocurilor) si aparitiei defectelor, apar o insiruire de intreruperi a activitatii – de fapt aceasta se urmareste de catre aceasta tehnica. Aceste aspecte alarmeaza intreaga intreprindere, ceea ce duce la gasirea de urgenta a solutiilor de relansare a productiei - managerii parasesc birourile si se implica direct in procesul de productie – “sunt la vedere”. In aceasta perioada, o pondere importanta pentru a asigura succesul intreprinderii, este impotanta reactia atenta la cerintele clientilor dar si minimizarea timpului de rezolvare a cerintelor. Marile companii IBM, Honda, Canon si altele au reusit sa reduca drastic timpul de la comanda lansata si pana la furnizare (fata de metoda traditionala cu pana la 100%) aplicand aceasta metoda FLT. Rezultatul este un flux neintrerupt de loturi mici de produse pe parcursul intregului proces de productie, ceea ce duce la o planificare si un control foarte simplu. FLT nu poate fi aplicata in orice conditii in productie si nici cu rate mari, trebuind sa se implementeze cu pasi mici. Astfel sunt necesare stabilizarea orarelor de productie, concentrarea uzinelor, policalificarea angajatilor si antrenarea acestora in acest sens, prevenirea defectiunilor ce pot sa apara la echipamente (o mai buna mentenanta) ori produse de mai buna calitate. Precizam ca in cazul in care o firma nu poate sa implementeze sistemul productiei repetitive FLT in toate sectiile, o poate face si doar in cateva din acestea. Principiul care sta la baza FLT este eliminarea pierderilor (inutile) iar in acest sens au fost identificate principalele pierderi din sectorul de productie: supraproductia (trebuie produs doar cat este necesar), asteptarea (mai multa flexibilitate a echipamentelor ori angajatilor), transportul (o buna gandire a fluxurilor din cadrul unui imobil), productia inutila, rebuturile sin u in ultimul rand rezolvarea obligatorie a problemelor (in timp util) si perfectionarea continua.

Producatorii japonezi utilizeaza de mult timp termenul de initiere intr-un minut. Orice produs de serie (unul dupa altul) ce poate fi realizat in paralel (prin planificare), micsoreaza semnificativ timpul de productie. Rezultatul final (scontat) al FLT ar trebui sa fie o sporire a productivitatii si calitatii, concomitent cu implementarea culturii increderii in munca de echipa. Managerii si subordonatii acestora, ar trebui sa se dedice (impreuna) pentru succesul intreprinderii. De asemenea este esential ca subordonatilor sa li se permita sa ia singuri anumite decizii – pe anumite paliere, in functie de experienta si pregatirea profesionala. Acestia fiind incurajati sa se gandeasca (in pause ori dupa program ) la modul in care ar trebui sa actioneze pentru rezolvarea problemelor. Observam cat este de important ca managerii intreprinderii sa identifice si solutioneze (uneori anticipat) eventualele probleme de productie. Astfel, sistemul de managementul calitatii (ISO 9001, ISO 14001) aplicat este direct proportional cu implementarea metodei FLT, cu modul in care evolueaza cultura de firma, devotamentul si dedicarea celor implicati in procesul de productie. Controlul productiei se poate realiza cu ajutorul unei cartele (sau marci) in cadrul transporturilor sau productiei, inlocuindu-se astfel multe formulare de control al productiei. Se poate verifica astfel si timpul scurs (miscarea) intre centrele de lucru In cadrul FLT aprovizionarea se face de mai multe ori / zi de catre furnizori, in containere mici cu cantitati prestabilite (de obicei standard), cu un minim de documente. Relatia cu furnizorii este de cooperare si nu adversiva, acestia fiind incurajati sa-si extinda metoda FLT si asupra altor colaboratori. Orarul de livrari, cooperarea si in special increderea sunt extreme de importante in aceasta relatie. Alte beneficii ale aplicarii managementului FLT, sunt: reducerea costului deseurilor, scad costurile cu depozitarea (inclusiv manipulari). Aceasta metoda trebuie sa fie insotita de un calcul si analiza riguroasa al costurilor urmand ca astfel sa fie evidentiate legatura dintre costurile indirecte si produse si / sau pietele tinta (clienti). Evaluarile care privesc “definirea costurilor” se concretizeaza prin masuri concrete gen: modificarea preturilor produselor sau a design-ului acestora, eliminarea unor produse ori aparitia altora noi si de ce nu patrunderea pe noi piete (nise) sau fuzionarea cu alte firme.

CURS 2:

PRINCIPII DE PROGRAMARE

1.3.1 Principiul gradului optim de detaliere

Se preferă o lucrare simplă care se considera a fi uşor de urmărit. Activităţile in acest caz sunt strict necesare, nefiind complicate în mintea celui care o execută şi o verifică. Pentru a creşte precizia programului se ajunge treptat la un număr mare de activităţi Alegerea nivelului de detaliere va fi decisă de scopul urmărit de program, în aşa fel încât fiecare activitate să poată fi dublată de resursele necesare programului respectiv.

1.3.2 Principiul folosirii cu continuitate a resurselor

Se referă la forţa de muncă şi la utilaje în special. Toate resursele trebuie să aibă o cât mai bună continuitate. Discontinuitatea duce la cheltuieli în plus. De exemplu: gândiţi-vă la o situaţie în care nu v-aţi programat betonul pentru turnarea plăcii – desi era necesar iar staţia de betoane nu îl poate trimite in timp util.

1.3.3 Principiul uniformităţii în folosirea resurselor

Practic posibil Neconvenabil Ideal Timp Nr. munc. necalif
Practic posibil
Neconvenabil
Ideal
Timp
Nr. munc. necalif

Fig. nr. 1 – Folosirea resurselor in mod uniform (– exemplu: resurse umane)

Avantajul uniformizării, ofera costuri mai puţine, respectiv muncă mai puţină a serviciilor care asigură resursele. Aplicand corect acest principiu, observam ca este mai bine sa putem asigura (constant) un anumit ritm in ceea ce priveste manopera, materialele sau utilajele necesare executarii unei lucrari de constructie, decat realizat in salturi. De asemenea si timpul alocat este mai mare, rezultand astfel o anumita uniformitate indelungata in realizarea lucrarilor, ceea ce ar trebui sa convina managementului firmei. Putem afirma ca o lucrare de constructii se deruleaza uniform, daca intre diversele sectoare uniformitatea nu difera cu mai mult de 20%.

Analizand figura nr.1 (de mai sus) putem remarca urmatoarele:

– alocat dintr-o zi lucrarilor cat si numarul utilizat de muncitori necalificati. Aceasta situatie fiind catalogata “Neconvenabil”;

studiind graficul (aproape sinusoid), observam ca difera atat timpul

a.

b. – curba de uniformizare indica situatia acceptabila: “Practic posibil”-

ea este amplasata intre cazul “Ideal” cu linie intrerupta (cand utilizarea muncitorilor s-a facut in numar relativ mic si in timp continuu ) si cazul “Neconvenabil

1.3.4 Principiul minimizării duratelor de execuţie

Se referă la duratele pe activităţi şi la durata totală a programului. Durata procesului de producţie se estimează în funcţie de activităţile care se derulează. Modificarea duratei de execuţie nu aduce întotdeauna beneficii, şi anume:

1. Depăşirea acestei perioade are implicaţii în creşterea costurilor de producţie. În

general, creşterea se datorează cheltuielilor indirecte, şi anume:

a.- personalul neproductiv este supradimensionat în raport cu cel productiv; b.- încetinirea sau oprirea lucrărilor din cauza intreruperii finanţărilor sau finantarii defectuoase.

2. Scurtarea termenului de execuţie nu este întotdeauna benefic, deoarece utilajele

prea numeroase pot incomoda procesul de producţie sau excesul de personal pe şantier creează haos, disconfort, stări tensionate (in cazul accidentelor care sunt favorizate in acest caz) şi în aceste situaţii efectul este contrar aşteptărilor. Solutia cel mai des aleasa atunci cand se are in vedere reducerea timpului de executie este de-a suplimenta resursele. Logica privind dublarea resurselor alocate initial, potrivit careia am putea injumatatii timpul de finalizare a lucrarilor, este valabila doar in anumite cazuri. Atentionam asupra faptului ca prin dublarea, triplarea si asa mai departe a resurselor nu inseamna neaparat ca vom scurta termenul de executie “la zero” timpi. Lucrarilor de constructii au un anumit specific care nu permite “grabirea” unor faze de lucru, deoarece astfel riscam sa compromitem calitatea lucrarilor. Accelerarea termenului peste o anumita limită admisibilă (numită limită tehnologică) generează costuri de producţie. Costurile sunt legate atât de resursele implicate (materiale, manopera muncitorilor, utilajele aflate în proprietatea firmei sau închiriate), cât şi de cheltuielile legate de organizarea de şantier, de plata personalului suplimentar, eventuale credite pentru achiziţionarea materialelor, şi altele. Cheltuielile directe şi indirecte afectează deopotrivă rentabilitatea (diminuand profitul firmei) procesului de producţie. Combinarea lor generează o curbă rezultantă, care exprimă relaţia dintre costurile construcţiei şi durata de realizare a acesteia. In Figura nr.2 (de mai jos), este prezentat modul în care sunt interconectate aceste două elemente. Interpretarea graficului este următoarea:

a.- procesele de producţie ar trebui să fie programate în limita unor condiţii optime de execuţie, fără să se suprasatureze sau dimpotriva să se degreveze frontul de lucru; b.- curbele costurilor diferă de la o lucrare la alta, şi sunt in funcţie de resursele implicate în procesul de producţie; c.- o bază de date corectă va face posibilă trasarea acestor curbe şi alegerea duratei optime de execuţie; d.- programarea efectivă a duratelor de execuţie va scuti managementul firmei de blocaje în procesul de producţie, care implică majorarea costurilor, dar şi mai grav, reclamă nefavorabilă; e.- resursele umane sunt şi ele afectate de o organizare neconformă cu realitatea din teren, ceea ce duce la conflicto de munca şi uneori chiar la părăsirea firmei (in special în situaţii de criză);

f. – curba coturilor totale de productie indica realizarea de de costura minime in portiunea zonei preferabile amplasata in zona duratei optime.

Prezentam mai jos : Fig. nr. 2 – Relatia dintre costurile de productie si durata

C2 Ctp C1 Co Ci Cd T1 To T2 Durata Cost
C2
Ctp
C1
Co
Ci
Cd
T1
To
T2
Durata
Cost

Do

In figura nr.2 am utilizat urmatoarele simboluri:

C0

= costuri optime (minime)

C1

= costuri corespunzătoare unei durate accelerate

C2

= costuri corespunzătoare unei durate prelungite

Ci

= costuri indirecte

Cd

= costuri directe

Ctp

= costuri totale de producţie

D0

= zonă preferabilă de programare

T1

= durata accelerată (cel mai scurt timp posibil) – suprasaturare a frontului de lucru (aglomerare, cresc costuri, randament de lucru scăzut)

T2

= durata prelungită (cel mai lung timp posibil)

T0

= durata optimă de realizare – este indicat timpul în zona optimă

1.4

ETAPELE PROGRAMARII SUNT:

Lucrarile de constructii au un specific aparte care influenteaza etapele programarii acestora. Pasii de urmat sunt:

1. - identificarea obiectivului programului, deci a tipului de program, încadrarea în tipul de program

2. - studiul documentaţiei (planşele)

3. - elaborarea listei de activităţi

a- listă de activităţi, cronologie etc. Activitatile de constructii necesita sa fie organizate in mod continuu datorita in special caracterului fortuit al resursei umane (in special) care realizeaza manual majoritatea fazelor de lucrare.

b.-alegerea tehnologiilor, a procedeelor tehnologice, a utilajelor, a echipamentelor tehnologice (de fapt, tehnologia lucrărilor); c- gruparea acţiunilor în activităţi cât mai complexe.

4. - stabilirea legăturilor între activităţi. Pentru fiecare activitate se va stabili activitatea imediat precedentă, care o condiţionează, realizand practice o inlantuire a acestora.

5. - elaborarea planului calendaristic. Se vor calcula duratele activităţilor şi resursele necesare. Trebuie sa se tina cont de faptul ca multe lucrari se executa in mediul natural, ocazie cu care pot sa-si puna amprenta conditiile climaterice nefavorabile constructiilor. Este foarte posibil ca in situatii extreme (canícula, ger etc.) lucrarile sa trebuiasca a fi intrerupte si conservate pana la reluarea activitatilor

6. - elaborarea planurilor necesarului de resurse Indiferent de etapele care urmeaza sa fie derulate, lucrarile de constructii trebuie sa

respecte principiile privind programarea lucrarilor. Posibilele exceptii care pot intervenii in derularea contractelor intarzie termenul de finalizare a lucrarilor. In “Contractul economic de executie” trebuie sa specificam posibilele cauze care ar putea conduce pe parcursul derularii lucrarilor la astfel de intarzieri. Pe langa situatiile prezentate mai sus pot sa apara situatii care nu ar trebui sa ne fie imputate direct noua. Exemplificam cazul unei greve la un furnizor de-al nostru si de ce nu “Forta Majora” caz in care fiecarei parti ii revin anumite obligatii. Forta majora este acea situatie care poate genera mari prejudicii beneficiarului (si noua), care actioneaza independent de noi, cum ar fi: cutremure, inundatii, razmerita etc.

1.5 ELABORAREA LISTEI DE ACTIVITATI

Activitatea este o acţiune sau o grupare de acţiuni care condiţionează realizarea programului respectiv. In functie de tipurile de activităţi in domeniul constructiilor avem:

1. Activităţi tehnologice: procese tehnologice, ex. betonare, cofrare

2. Activităţi organizatorice: ex. procurarea elementelor prefabricate, procurare utilaje

3. Activităţi de birou: ex. elaborare fişe tehnologice pentru lucrare

Spre deosebire de cazul firmelor mari unde exista departamente care sunt responsabile de astfel de activitati, firmele mici si mijlocii datorita numarului mic de angajati, cumuleaza aceste activitati la unul sau mai multi angajati, care sunt policalificati. Fara aceasta policalificare si mobilitate acestea din urma nu pot face fata concurentei si atunci mai au sansa sa devina firme de specialitate, executand doar anumite tipuri de activitati. Firmele care au obtinut Certificarea de calitate sunt obligate sa intocmeasca aceste documentatii. Lipsa lor si/sau intocmirea defectuoasa a acestora a documentelor firmei atrage sanctionari drastice din partea organelor de control sau conduc la pierderea proceselor in cazul in care firma ajunge sa fie implicata intr.-un proces de judecare. Evident, un numar prea mare de departamente, implica costuri suplimentare cu intretinerea acestora, respectiv sume care ar trebui sa se regaseasca in costurile indirecte ale firmei.

1.6 REGULA GRUPARII IN ACTIVITATI A UNOR ACTIUNI

Regula grupării în activităţi a unei acţiuni afirma ca se grupează cât mai multe acţiuni in aceasta. De asemenea, putem grupa numai acţiunile care sunt executate de către aceeaşi echipă sau daca echipa detine responsabilitatea unică a actiunilor pe care urmeaza sa le intreprinda. Aplicabilitatea regulei, este posibila daca actiunile pot fi executate în continuitate,

fără întreruperi si se execută în acelaşi spaţiu (unic). Pe scurt, regula este să existe unitate de spaţiu, timp şi echipă, toate trebuind sa fie corobórate. Un alt element esential in abordarea problemei gruparii actiunilor (de exemplu: pentru efectuarea unei faze de lucrare) il reprezinta succesiunea logica in care aceste actiuni trebuie sa se realizeze. Daca doriti o comparatie, succesiunea poate fi asemanata cu vizionarea unui “film”in care este prezentat cineva care a avut un vis de-a fi proprietarul unei case (o actiune), film care se deruleaza flash dupa flash (activitate dupa activitate). La inceput vedem terenul de constructii pe care creste iarba si apoi treptat se deruleaza tot ceea ce s-a intamplat pana in momentul in care a fost finalizata constructia, adica visul a devenit realitate. Consider ca este ilogic (si poate imposibil) sa invatam ca o poezie tipul actiunilor, care urmeaza sa se deruleaze in cazul realizarii unor constructii in general, chiar daca exista un “fir comun” – deoarece fiecare imobil are “propria personalitate”. Un bun exemplu in acest sens este dat in cazul in care ni se solicita expertiza pentru identificare unor defecte de executie, la o lucrare finalizata. In acest caz, ca tehnica de lucru, putem “derula” in sens invers, “filmul” actiunilor intreprinse, astfel incat din aproape in aproape sa putem identifica cauza defectului. Mentionam ca o greseala des intalnita in cazul remedierii defectelor de executie, este incercarea de-a indeparta EFECTUL produs ca urmare a defectiunii si NU, CAUZA. Am subliniat mai sus importanta perioadei in care se realizeaza actiunile cat si oportunitatea alegerii momentului potrivit realizarii acesteia. Stim ca activitatea in constructii este sezoniera, in perioada iernii activitatea se diminueaza sau chiar se intrerupe, deoarece temperaturile scazute nu permit acest lucru. Intrebarea care se pune este: ce ne facem daca trebuie sa finalizam o constructie in aceasta perioada? Evident ne vom lua masuri de precautie, devansand de exemplu anumite activitati.

CURS

3.

STABILIREA

LEGĂTURILOR

DE

INTERCORELARE

(INTERCONDIŢIONARE) DINTRE ACTIVITĂŢI

3.1. CLASIFICAREA LEGĂTURILOR

a.

după tipul activităţilor:

- legături tehnologice, în care activităţile se succed şi se condiţionează. Ex. întâi se execută săpătura, apoi se cofrează, se armează, se betonează, se decofrează

- legături organizatorice, pentru organizarea de şantier: întâi procurare macara, apoi montaj prefabricate

b.

după condiţionare

- activităţi condiţionate

- activităţi necondiţionate

c.

după natura legăturilor

- legături rigide, inevitabile, la care nu se poate renunţa

- legături elastice, facultative

d.

după momentul legăturii

- legături tip sfârşit – început

A B
A
B

Exemplu: - procurare macara, apoi montare prefabricate

- legături tip început – început

A B
A
B

2 zile

Exemplu: - executarea unor fundaţii, apoi execuţie pereţi subsol

- legături tip sfârşit – sfârşit

A

2 zile

subsol - legături tip sfârşit – sfârşit A 2 zile B 3.2. STABILIREA LEGĂTURILOR Tabelul legăturilor

B

3.2. STABILIREA LEGĂTURILOR

Tabelul legăturilor de intercorelare între activităţi

Nr

Denumire

ti

 

Resurse

Activităţi

Tip

Decalaj

crt

activitate

(zile)

necesare

precedente

legătură

ti (zile)

1.

Trasare

1

1

dulgher

Start

 

-

-

2.

Amenajare organizare şantier

5

3

munc. necalif.

Trasare

S

- I

-

1

dulgher

 
 

1

buldozer

3.

Săpătură

3

1

excavator

Trasare

S

-I

-

mecanizată

   

4.

Execuţie fundaţii

8

1

dulgher

Organizare şant.

S

-I

-

2

fierari

Săpătură mecan.

 

2

betonişti

2

munc. necalif.

etc

           

Nota: “S – I” este simbolizata legătura tip:”sfârşit-început”

“START”- ul reprezinta momentul efectiv de demarare a lucrarilor. In fapt este ziua care este stipulata in “Contractul de executie” dintre parti, ca data de incepere efectiva a lucrarilor din “Devizul de lucrari”. Mentionam ca data demararii lucrarilor este prevazuta

(deobicei) dupa (3-7) zile de la data anuntarii castigatorului licitatiei sau sunt calculate de la data achitarii unui avans de catre beneficiar.

O firma participa (in mod logic) la mai multe licitatii sperand sa castige macar o parte

dintre acestea. Ca urmare a castigarii licitatiilor firma va avea de lucru in viitor, ceea ce e bine pentru ca astfel se realizeaza incasari, care la randul lor vor asigura bunul mers al firmei. Dar pentru a demara in bune conditii executia lucrarilor, este necesara o buna pregatire (a firmei – ex. utilaje, mana de lucru, aprovizionare cu materiale etc.) inainte de demararea acestora. Nu trebuie omis ca firma in cauza poate avea in derulare si alte lucrari, in diverse faze de executie ca si alte elemente care concura la complexitatea abordarii unor noi lucrari. Cele mentionate mai sus reprezinta motivul real pentru care se solicita acest interval de timp, gandit intre momentul castigarii licitatiei si data demararii efective a lucrarilor. Termenul este deobicei (negociat ) propus de catre firma, beneficiarului lucrarii. Precizam ca firma poate demara executia lucrarilor si inainte de termenul propus (ex. de mai sus 3-7 zile) neimpietand decat intocmirea documentelor de preluare a amplasamentului. Dimpotriva, chiar este recomandata, transformarea (utilizarea) acestui interval “tampon” in timp efectiv de

executie - devenind astfel un avantaj in cazul unor eventuale intarzieri, ulterioare. Uneori este posibil ca termenul de demarare a lucrarilor sa fie cel al preluarii amplasamentului. Pentru aceasta, beneficiarul si executantul (sau prin reprezentantii lor legali) incheie un document de predare-primire a amplasamentului. Recomandam ca pe langa specificatiile scrise in acest document, cu ceea ce preda beneficiarul lucrarii, respectiv ceea ce primeste firma, sa fie efectuate poze si/sau filmari. Ele putand fi probe (certificand anumite aspecte de ex. vis-à-vis de gradul de deteriorare a unui gard imprejmuitor), la receptia finala a lucrarilor - se elimina astfel posibilitatea unor tensiuni care ar putea surveni intre cele doua parti.

Este rau sa nu avem comenzi de lucrari dar si mai rau este cand avem foarte multe comenzi, carora nu le putem face fata.

O forma de selectie a clientilor poate fi prin pret (pastrand clientii care platesc cel mai

bine sau unde avem profituri maxime) ori dupa ce analizam comenzile, sa putem renunta (in mod elegant) la o parte dintre acestea. Un mare pericol pentru firma poate surveni in cazul in care aceasta incearca cu resursele insuficiente avute la dispozitie sa “acopere” necesarul real din teren. Astfel personalul, utilajele etc. sunt mutate din la un punct de lucru la altul. Evident ca insuficienta resurselor, prin aceste mutari “fortate” creeaza tensiune (clienti nemultumiti de ritmul lucrarilor) ca si costuri suplimentare pentru firma. Adesea (de exemplu) pentru suplinirea resursei umane se fac angajari suplimentare. Un mare neajuns in acest caz este o posibila insuficienta calificare a nou angajatilor la care in mod evident se adauga necunoasterea culturii de firma (ce se intampla sau cum se intampla lucrurile in acea firma). La toate acestea se adauga costurile cu echipamentul de lucru al angajatilor ca si uneltele si echipamentele de lucru cu care acestia trebuie sa actioneze. Poate in cazul utilajelor se trece la achizitia de astfel de bunuri (de ex. leasing). Nimic rau, toate acestea ducand la dezvoltarea firmei. Intrebarea care se pune este daca nu mai bine acele lucrari sa fie date in subantrepriza altor firme sau in cazul utilajelor sa fie inchiriate. Riscul este ca dupa o explozie in dezvoltare sa nu urmeze o implozie, care ar putea survine din lipsa de viziune a managerilor firmei, respectiv din lipsa unor comenzi ulterioare. Finalitatea in cazul nedorit fiind o concediere a personalului si o pierdere a utilajelor.

3.3. ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC

Date disponibile (din tabelul cu legături)

- denumire activitate

- durate activităţi “t i

- legături între activităţi

- resurse necesare

3.3.1. Metoda graficului Gantt

Utilizand aceasta metodă empirică (bazată pe experienţă) trasam planul calendaristic direct, având tabelul cu legături. Se utilizează pentru exprimarea desfăşurării în timp a proceselor de producţie. Prin graficul Gantt se programează investiţiile în construcţii, se urmăreşte derularea în timp a activităţii, precum şi planificarea resurselor materiale, umane şi utilaje. Dezavantajul acestui grafic este faptul că nu exprimă intercondiţionarea dintre activităţi.

IULIE (luni) Denumire Resurse 1 4 5 6 7 8 11 12 13 14 15
IULIE
(luni)
Denumire
Resurse
1
4
5
6
7
8
11
12
13
14
15
18
19
20
Zile
Nr
calendar.
activitate
necesare
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Zile
lucrătoare
1. Trasare
1
dulgher
2. Execuţie
3
munc. necalif.
organizare
2
dulgheri
de şantier
1
buldozer
3. Săpătură
1
excavator
mecanizată
4. Execuţie
1
dulgher
fundaţii
2
fierari
2
betonişti
2
munc. necalif.

3.3.2. Metoda drumului critic (MDC)

a. Caracteristici:

- metodă grafică în care pentru a ajunge la planul calendaristic se face întâi un grafic reţea, care este o reprezentare grafică a relaţiilor dintre activităţi

- este o metodă ştiinţifică ce are relaţii de calcul pentru termenele de început şi de sfârşit a activităţii

În execuţia unei construcţii este posibil sa existe doua mai multe drumuri paralele. In exemplul de mai sus observam ca managerul care coordoneaza activitatile la acel punct de lucru, s-a organizat astfel incat a demarat concomitent doua tipuri de activitati. Astfel in paralel cu executia organizarii de santier a demarat si lucrarile de sapatura mecanizata. Mentionam ca toate acestea sunt posibile daca managerul are la dispozitie resursele. Stim ca neutilizarea judicioasa a acestor resurse genereaza costuri suplimentare pentru firma, aspect nedorit de firma deoarece diminueaza inclusiv profitul firmei.

D2 120 zile Final Start D1 144 zile D3 86 zile
D2
120 zile
Final
Start
D1
144 zile
D3
86 zile

Drumul critic este drumul cel mai lung. În cazul nostru, este D1=144 zile. Activităţile critice sunt cele care nu pot întârzia. D2 şi D3 sunt drumuri necritice, cu activităţi necritice, care au posibilitatea de a întârzia. Activităţilor din graficul reţea li se pot atribui atât durate, cât şi costuri de producţie sau consumuri de resurse materiale sau financiare. Metoda graficelor reţea poartă numele de metoda drumului critic.

b. Noţiuni în Metoda Drumului Critic (MDC)

b.1. Prezentarea grafică a activităţilor în metoda drumului critic

* Varianta 1. Activităţi nod

tî m

ti

tt m

A

Rt

tî M

Rl

tt M

A

- denumirea activităţii

t i

- durata activităţii

R t

- rezerva totală

R l

- rezerva liberă

t î m

- timp minim de începere

t t m

- timp minim de terminare

t î M

- timp maxim de începere

t t M

- timp maxim de terminare

* Varianta 2. Activităţi săgeţi 07 08 A
* Varianta 2. Activităţi săgeţi
07
08
A

b.2. Reprezentarea grafică a legăturilor dintre activităţi nod

Legătură sfârşit – început (S-I)

- fără decalaj t ij A/t iA B/t iB A B
- fără decalaj t ij
A/t iA
B/t iB
A
B

15

- cu decalaj

t ij (2) A/t iA B/t iB A B
t ij (2)
A/t iA
B/t iB
A
B

sau

-2 zile

t ij (2) A/t iA B/t iB A B
t ij (2)
A/t iA
B/t iB
A
B

+2 zile

Legătură început – început (I-I) – cu t ij pozitiv

A/t iA B/t iB t ij (2) A B
A/t iA
B/t iB
t ij (2)
A
B

2 zile

Legătură sfârşit – sfârşit (S-S) – cu t ij pozitiv

t ij (2) A/t iA B/t iB A B 6 zile Nr crt Denumire activitate
t ij (2)
A/t iA
B/t iB
A
B
6 zile
Nr crt
Denumire activitate
Simbol
t
Activ. Precedentă
Tip leg.
t
i
ij
1
A 4
START
S-I
2
B 8
START
S-I

b.3. Graful reţea - completăm tabelul de legături

3

C 2

START

S-I

4

D 6

A,B

S-I

5

E 3

B,C

S-I

6

F 5

D

S-I

7

G 10

D,E

S-I

8

H 2

E

S-I

Drum critic:

- cifrele deasupra nodului reprezintă termenele minime

- cifrele de sub nod reprezintă termenele maxime

Precizam ca activitatile din START demarate in paralel depind efectiv de modul in care un
Precizam ca activitatile din START demarate in paralel depind efectiv de modul in
care un manager de proiect stie sa gestioneze resursele avute la dispozitie. Practic schema de
mai jos vine in ajutorul nostru, pentru a ne invata cum sa gandim evolutia lucrarilor in santier.
0
4
14
19
A/4
F/5
22
22
8
14
19
24
D/6
24
0
8
14
24
8
14
B/8
G/10
START
FINAL
22
8
8
11
14
24
E/3
0
2
11
13
11
14
C/2
H/2
9
11
22
24

Sau:

Nr crt

Denumire activitate

Simbol

t

i

Activ. precedentă

Tip leg.

t

ij

1

 

A

6

START

S-I

 

2

 

B

2

A

S-I

 

3

 

C

4

B

S-I

 

4

 

D

3

C,E

S-I

 

5

 

E

2

A

S-I

 

6

 

F

2

E

S-I

 

7

 

G

4

D,F

S-I

 
0 6 6 8 8 12 A/6 B/2 C/4 0 0 6 6 8 8
0
6
6
8
8
12
A/6
B/2
C/4
0
0
6
6
8
8
12
19
6
8
12
15
15
19
START
FINAL
E/2
D/3
G/4
17
10
12
12
15
15
19
8
10

b.4. Termene şi rezerve de timp ale activităţilor

* termene pentru o activitate “i” oarecare

- termene minime (cele mai devreme)

- de începere minim t î m

- de terminare minim t t m

- termene maxime (cele mai târziu)

- de începere maxim t î M

M

- de terminare maxim t t

* rezerve pentru activitatea “i”

- rezerva totală R t

- rezerva liberă R l

Un manager inteligent va sti sa utilizeze aceste rezerve de timp in folosul firmei. In cazul acordarii unor prime pentru terminarea inainte de termen sau in recuperarea unor intarzieri.

* matricea de reprezentare grafică

t î m

t i

t t m

A

R t

t î M

R l

t t M

b.5. Calculul termenelor

* Regula:

1. Se calculează t min pornind din START – întâi t î m , apoi t t m

2. Se calculează t max pornind din FINAL – întâi t î M , apoi t t M

* Regula de calcul termene minime

tî m (i) = max [tt m (i-1)]

→ tt m (i) = tî m (i) + ti

( unde t i este durata activităţii )

* Regula de calcul pentru termene maxime Se porneşte de la activitatea finală cu t t M = T (în cazul nostru T = 19)

tt M (i) = min [tî M (i+1)]

→ tî M (i) = tt M (i) - ti ( unde t i este durata activităţii)

b.6. Calculul rezervelor de timp

* R t (i) este timpul cât poate întârzia activitatea (i) fără a împiedica terminarea programului la termenul T rezultat din calculul termenelor minime

* R l (i) este timpul cât poate întârzia activitatea (i) fără a împiedica începerea activităţii următoare la termenul minim de începere

Rt(i) ≥ Rl(i)

t î m (i) t t m (i) t t M (i) i R t
t
î m (i)
t
t m (i)
t
t M (i)
i
R t
(i)
R l (i)
i+1
t
î m (i+1)
t
t m (i+1)
t
t M (i+1)

Rt(i) = tt M (i) - tt m (i)

Rt(i) = min [tî m (i+1)] - tt m (i)

Toate aceste calcule le vom regasi in cadrul lucrarilor de laborator, de diploma si in practica. Ar fi foarte bine sa putem respecta intocmai ceea ce ne-am propus respectiv a rezultat din calcule. Aceasta ar insemna ca toate resursele, finantarea etc. sa fie respectate intocmai. Practica indica ca este foarte greu (daca nu imposibil) sa atingem acest deziderat. De exemplu ne imaginam situatia in care beneficiarul lucrarii intarzie cu platile. Este posibil sa intrerupem partial sau total lucrarile pana la clarificarea situatiei (vezi daca clauzele contractuale permit acest lucru) dar ce se intampla daca nu avem si alte lucrari?Raspuns: E posibil sa continuam la un ritm mai scazut sau ?… Respectarea planului calendaristic, este urmarit in principal de managerul de proiect (sau seful de santier ori atelier etc.) care raspunde direct de buna executie a lucrarilor ca si de incadrarea in termenul de executie a acestora. Acesta participa zilnic la “sedinte operative” unde solicita de la managerul general sprijin in asigurarea resurselor umane, materiale sau utilaje pentru ziua (perioada) urmatoare. Tot in cadrul acestui comandament poate solicita sprijin logistic suplimentar pentru recuperarea unor eventuale intarzieri.

ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC PRIN METODA DRUMULUI CRITIC

Avem ca date:

- lista de activităţi

- duratele t i ale activităţilor

- termenele şi rezervele

Planul calendaristic se obţine prin transpunerea termenelor de începere - terminare şi a rezervelor fiecărei activităţi.

Activitate

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Zile

lucr.

A

       
   

t î m = 2

         

t m

t

=8

     

t t M = 12

B

                   

Legendă:

Activitate critică

        Legendă: Activitate critică 0 4 0 4 R t A = 0
0 4 0 4
0
4
0
4

R tA = 0 R lA = 0

Metoda în lanţ

activităţi critice

activităţi necritice

rezervă totală R t

rezervă liberă R l

Activitate necritică

2 8 6
2
8
6

R tB = 12 – 8 = 4 R lB = 2

Se foloseşte pentru activităţi repetitive. Ex: pentru un grup de locuinţe sociale - parter (50 de locuinţe identice) Lanţul este execuţia unei activităţi de către aceeaşi echipă, cu continuitate, care se mută de pe un front de lucru pe altul (scară, etaj, etc.)

Lanţuri cu sectorizare Sectorul este o diviziune a unei construcţii ocupată cu o singură activitate, de către o singură echipă Ex. 1 locuinţă, 1 scară, 1 nivel

Etaj 2

Etaj 1

Parter

S 7 , S 8 S 4 , S 5 S 1 , S 2
S 7 , S 8
S 4 , S 5
S 1 , S 2
, S 9
, S 6
, S 3

Se calculează durata pe un sector (t i l ) , unde i = activitate şi l = sector t i = durata întregii activităţi

unde

m

t i =

l = 1

til

t i l =

QilxNTi

8

xNmx pi

ρ

m = număr de sectoare

Q i l = cantitatea de lucrări/sector

Tipuri de lanţuri:

- elementare (o activitate)

- simple

- ritmice (LESR)

- neritmice (LESN)

- divizate (LED)

- complexe (număr mare de activităţi)

S4

S3

S2

S1

- ritmice (LCR)

- neritmice (LCN)

LESR sector 1 echipa timp (zile) t 1 t 2 t 3 t 4
LESR
sector
1 echipa
timp
(zile)
t 1
t 2
t 3
t 4

t i

t i l = constant Q i l = constant pe sector Sectoare identice, timpi şi cantităţi egale

LED

LESN

sector 1 echipa timp (zile) t 1 t 2 t 3 t 4 t i
sector
1 echipa
timp
(zile)
t 1
t 2
t 3
t 4
t i

t i l = diferit Q i l = diferit pe sector Rău, se tinde spre egal

- o activitate se realizează de către mai multe echipe (număr diferit de muncitori)

- se obţine din LESR atunci când durata t i e prea mare şi se tinde să se scurteze. Atunci se folosesc 2, 3 echipe

- pentru LED se asigură continuitate la munca echipelor

sector Echipa 1 Echipa 3 S 5 Echipa 2 S 4 S 3 Echipa 1
sector
Echipa 1
Echipa 3
S
5
Echipa 2
S
4
S
3
Echipa 1
S
2
LESR
S
1
timp
(zile)
t i (LED) = 7 zile
t i (LESR) = 15 zile

Lanţuri complexe

Lanţul complex este o grupare de lanţuri elementare sincronizate între ele. Sincronizarea a două lanţuri duce la apropierea între ele până când, cel puţin pe un sector, activitatea următoare începe atunci când se termină cea precedentă.

1. Metoda LCR(lant complex ritmic) – grupare de LESR şi LED

Ex. A 1 → t 1 l → 2 zile A 2 → t 2
Ex.
A 1 → t 1 l → 2 zile
A 2 → t 2 l → 5 zile
A 3 → t 3 l → 1 zi
LESR
Metoda se bazeaza pe faptul ca procesele din componenta lantului trebuie sa se
sincronizeze intre ele (sau macar pe unul din sectoare)
B
A
Sector
S
5
S
4
S
3
S
2
S
1
timp
(zile)
t
t
1 1
2 1
Γ 2,3
t 3 1
T
LCR

Din fig. de mai sus rezulta ca avem un numar de 3 procese (ritmice egale) care se deruleaza pe 5 sectoare. Ceea ce difera sunt urmatoarele

a. t i < t i+1

(t 1 < t 2 ) → sincronizare pe sectorul 1

b. (t 2 > t 3 ) → sincronizare pe ultimul sector (sector 5)

c. t i = t i+1

t i > t i+1

→ sincronizare totală pe toate sectoarele

Materializarea regulei de baza privind sincronizarea pe cel putin un sector se face pe primul si respective pe ultimul sector. Face exceptie cazul in care procesele adiacente sunt egale, caz in care sincronizarea se va produce pe toate sectoarele. Durata totala reprezinta suma componentelor din fig. de mai sus, de la primul sector

Γ 2,3 = întrerupere între două activităţi = (m - 1) (t 2 l – t 3 l ) = A - B

m = număr de sectoare

A = (m – 1) x t 2 l

B = (m – 1) x t 3 l

T LCR = Σ i=1 n t i 1 + (m – 1) x t n l + Σ i=1 n-1 (m – 1) x (t i 1 - t i+1 1 ) pentru t i > t i+1

Pentru a reduce durata lantului se pot diminua numarul de procese sic el al sectoarelor la minim, iar ritmurile sa fie modulate.

2. Metoda LCN (lant complex neritmic)

Este o grupare de lanţuri neritmice elementare sincronizate. Definim un proces ca fiind neritmic, atunci cand au ritmuri diferite de la un sector la altul.

1 1 6 4 12
1
1
6
4
12

t

1

2 5 1 3
2
5
1
3

t

2

Analizand fig. de mai sus remarcam ca avem un numar de 2 procese care se deruleaza pe patru sectoare. In concluzie, observam ca este indicat sa asiguram LCR, prin asigurarea de ritmuri egale a proceselor la nivelul sectoarelor, fara a impune ca ritmurile diverselor procese sa fi identice.

CURS 4: Ce poate sa insemne calitate pentru clienti. O zi normala de lucru

Constructia este acel produs care dupa stadiul de receptie intra in posesia clientului. In cazul in care nu suntem noi beneficiarul lucrarii si trebuie ca sa achizitionam imobilul (de ex. de la un dezvoltator) trebuie sa tinem cont de anumite aspecte. Deobicei tendinta este de-a fi subiectivi, anumiti factori sunt determinanti in a spune da si ulterior in a semna contrctul de achizitie a constructiei. Mentionam ca nu intotdeauna suntem consiliati de o firma sau persoana care poseda cunostiinte de specialitate in domeniul realizarii constructiilor, psihologiei, sociologiei si antropologiei si nici noi nu avem cunostiinte suficiente in acest sens.

Agentiile imobiliare sunt acele firme care ar trebui sa realizeze acest lucru. Cu siguranta exista astfel de firme care trateaza profesionist procesul de achizitie a unui imobil dar realitatea releva si exemple contrare.

Nu ne-am propus sa dezvoltam problemática firmelor imobiliare ci mai degraba ne intereseaza cum reusesc ei sa-i fascineze pe clienti cu produsul realizat de noi. De fapt ne intereseaza cum “traducem” cuvantul calitate in acceptiunea unui client. Ce il face sa consimta la achizitionarea acelei constructii? Ce este important pentru client?

Experienta ultimilor ani ne arata ca o mare parte a dezvoltatorilor cat si o buna parte a clientilor nu au o anumita cultura in ceea ce priveste imobiliarele sau nu sunt instruiti in ceea ce priveste modul in care accesam un credit bancar. Am identificat ca principale greseli lipsa unor studii in ceea ce priveste “portretul” viitorului client (piata tinta), sau care sunt pretentiile acestuia raportate la posibilitatile financiare ale acestora, ce este prioritar pentru acestia cand iau decizia de achizitie.

In strainatate inca de pe bancile scolii, elevii dobandesc cunostiintele necesare in ceea ce priveste obtinerea unui credit, in cazul nostru pentru achizitia unui imobil – creditul ipotecar. In cadrul acestor cursuri elevii invata ca nu este recomandat sa te imprumuti cu mai mult de 30% din venituri, in caz contrar ne transformam viata intr-un calvar. Avem o viata pentru a ne bucura de ea si nu pentru a o trai in supliciu.

Observam ca principala problema care rezida din cele spuse mai sus este precara calificare (experienta) pe care o detin agentii imobiliari si uneori buna lor credinta. In general cunostiintele acestora se limiteaza la un minim de cunostiinte de marketing si eventual juridice. Evident, este putin probabil ca un medic, avocat, preot si in general oricine altcineva care nu este apropiat domeniului constructiilor sa posede cunostiintele necesare pentru a distinge eventualele greseli de executie, atunci cand achizitioneaza un imobil.

Consider ca putem asemana agentii imobiliari, cercetasilor din armata. Ei sunt cei care exploreaza zona (in identificarea clientilor) si tot ei sunt aceia care fac posibila vanzarea constructiiilor. In acest sens propunem un “Ghid de comparatie” al unor apartamente (case) aflate in locatii diferite a orasului.

Chestionar “GHID DE COMPARATIE APARTAMENTE”

 

Apt.

Apt.

Apt.

1

2

3

ZONA

     

De afaceri?…

Industriala?

Distractii?

Comerciala?

       

In apropiere de Gara?

Centru?

Periferie?

     

Terenul este in panta?

Este

inundabil?

Exista

alunecari de teren?

       

Valoarea proprietatii (in functie de potential zona) In crestere?

In

scadere?

Stabila?

     

Locuintele din zona sunt Locuite?

Inchiriate?

Libere?

     

TRANSPORT

     

Latimea drumului: intra 2 masini?

Masina de pompier?

Dar cand sunt parcate masini si pe trotuar?

     

La ce distanta e locatia de un drum principal?

Exista

semafor?

Dar

sens giratoriu?

     

Am masina proprie: unde am sa o parchez?

Posibilitati

de garaj?

       

Daca nu am masina: cat de aproape este amplasata statia de transport in comun?

       

FAMILIE

     

La ce distanta se afla scoala din zona?

Ce fel de reputatie are?

       

Unde este cel mai apropiat parc?

Zona

de joaca?

Spatiu

verde suficient?

       

Exista magazin alimentar in apropiere?

Dar

centru de shopping?

       

Unde e cel mai apropiat spital?

Dar

cabinet medical?

Administratia

publica?

       

Sectia de politie e departe de casa?

Dar biserica?

Banca?

       

UTILITATI

     

Exista iluminat public?

Exista transformator in zona?

       

Apele menajere se deverseaza in reteaua publica?

sau fosa septica (necesita vidanjare)?

       

Apele pluviale si menajere sunt canalizate in comun (necesita noi investitii)?

       

Salubritate: unde se colecteaza gunoiul menajer (selectiv)?

Cum arata zona?

       

Strada este asfaltata?

Dar marcaje si semne de circulatie?

       

De unde este alimentat cu apa imobilul? retea publica…

izvor…

       

Reteaua de gaz si/sau celelate utilitati sunt nou inlocuite (montate)?

Sunt

probleme?

     

Exista servicii de televiziune, internet si telefon (cablu cu fibra optica)?

Antena

parabolica?

       

Exista centrala termica proprie, pe scara sau de cartier?

       

Utilitatile sunt de tip “verzi” (panouri solare, pompe de caldura etc.) – adica ieftine si nepoluante?

     

Exista certificat de audit energetic al imobilului?

       

POLUARE

     

Olfactiva: exista vreo sursa (industrie) de miros neplacut in zona?

       

Fonica: exista trafic intens (greu)?

Exista drum de cale ferata in apropiere?

Dar galagie?

       

Vizuala: care este aspectul imprejurimilor?

       

Observatii la fata locului (exteriorul imobilului)

       

Distanta fata de limita de proprietate (normal este sa fie minim jumatate din inaltimea cladirii)?

       

Distanta dintre imobile (minim inaltimea blocului)?

       

Daca imobilul nu este nou construit, fatada prezinta crapaturi?

Cand a fost ultima restaurare?

     

Terenul aferent cladirii este imprejmuit cu gard?

       

Exista spatii comune(debara, boxe, uscatorii)?

       

Obturari imagine fatada Copaci?

Panouri

publicitare?

Alte

constructii?

     

Observatii in casa scarii

       

Usa de intrare este simpla, dubla, windfgang, tamplarie de care (cu geam termopan)?

       

Exista interfon?

Trebuie cartela sau cheie?

       

Cat de spatioasa si luminoasa (natural) este casa scarii?

Lumina

se aprinde automat sau cu intrerupator?.

     

Cutiile postale sunt cu cheie?

Exista

panou informativ?

     

Exista lift?

Care este starea de curatenie?

Cat

reprezinta cheltuielile comune de intretinere?

     

Exista asociatie de locatari (proprietari)?

Cati

vecini sunt pe scara(palier)?

Administratorul

cladirii?

     

Observatii in apartament

       

Usa de intrare este de lemn sau metal?

Cate

puncte de inchidere are?

       

Suprafata apartamentului ne multumeste?

Dar modul de compartimentare a acestuia?

       

Panoul electric are sigurante automate?

Cate circuite are?

Numarul

prizelor este suficient?

       

Instalatia de apa rece (calda) este contorizata?

Exista

calorimetre la inst de incalzire?

Exista

scurgeri?

     

Exista aparate de aer conditionat?

Exista goluri pentru aerisire (baie + bucatarie)?

Dar

hota?

Care este orientarea apartamentului (N,E,S,V – de ex. expunerea S. are aport de caldura , cea N. - nu)?

Camerele sunt comune sau exista pereti despartitori?

 

Exista sistem de paza instalat?

Dar buton de panica?

 

Care este starea pardoselilor?

Cu gresie?

Parchet?

In unghere este posibila existenta unor rozatoare, gandaci etc.?

 

Cum se deschid geamurile?

Se pot rabata?

Sunt

cu geam termopan?

Tamplarie

pentacamerala?

Nr. geamurilor este suficient,au pervaz?

Sunt suficient de mari?

Exista

lumina naturala suficienta?

Usile de interior sunt de calitate (umflaturi, vechime, defecte de montaj)?

Exista

prag?

 

Spaletii sunt drepti?

Sunt

montate coltare de Al?

Cum

sunt finisate suprafetele gletuite?

 

Marca microcentralei termice?

Tipul de calorifere?

Tipul de conducte?

Termostat

de camera?

Exista verificari efectuate la instalatie?

Echipamentele sunt in garantie?

 

Microcentrala functioneaza cu 2 tipuri de combustibil (ex. gaz + lemn - in caz de avarie a sistemului)…

Dotarile din baie ce cuprind?

Ce fel de obiecte sanitare avem (bideu, rezervor cu 2 trepte)?

Presiunea apei din instalatie corespunzatoare?

Exista

aerisire (direct in ext.)a baii?

 

Exista urme de mucegai sau igrasie?

Sau miros al solutiilor care pot indeparta aceste pete?

Exista infiltratii in pereti si / sau tavane?

Exista hidroizolatie (pt. a un inunda vecinii)?

 

Zugravelile sunt corespunzatoare (fisuri,coscoveli)?

 

Balconul

Dimensiunile sunt multumitoare?

Exista spatiu amenajat pentru uscat rufe?

Cum

se separa de vecin?.

Este inchis (legal)?

Alte

dotari (gresie etc.)?

Structura imobilului

Betonul turnat a fost pregatit la fata locului sau in statie?

Au

fost prelevate probe pt. laborator?

Zidaria peretilor a fost efectuata cu caramida, BCA, lemn, beton etc.?

 

Peretii exteriori sunt izolati termic?

Ce fel de material s-a utilizat?

Ce grosime are izolatia?

Daca apartamentul nu este finisat, vanzatorul accepta in pret modificari?

 

Acoperisul cladirii este din placi ceramice, tabla zincata, plastice?

 

Procese verbale de lucrari ascunse si probe de presiune?

Certificate

de garantie?

 

Terenul de sub constructie este natural (umplutura)?

Exista

infiltratii cu apa?

 

Documentele constructiei

 

Cartea Funciara – Terenul pe care este construit imobilul este proprietatea vanzatorului?

Intra in pret?

Exista contract de alipire si/sau dezmembrare a terenului?

 

Exista numar topo. pentru teren?

Dar pentru apartament?

 

Exista Autorizatie de Constructie pentru realizarea lucrarilor?

Dar

proces verbal de receptie a lucrarilor?

Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) este semnat, stampilat,avizat?

 

Procentajul de Ocupare a Terenului (POT) permite eventuale extinderi in perspectiva?

 

Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) cum este (cu cat este mai mare cu atat e mai inghesuit)?

Au fost respectate reglementarile din Autorizatia de Constructii (de ex. nr. de etaje, distante)?

Exista facturi, amenzi neachitate (ca urmare a nerespectarii legislatiei), penalitati de intarziere?

Adresa cladirilor din executie este identica cu adresa unde se afla efectiv constructia?

 

Exista “Cartea Constructiei” completa (proiecte, etc)?

 

Pretul de vanzare include toate taxele datorate statului?

Daca nu, cine le achita?

 

Exista “(Ante)Contractul de vanzare-cumparare” legalizat la notar?

Sunt incluse toate facilitatile?

Documentele sunt semnate si stampilate (fiecare pagina)?

 

FACILITATI LA ACHIZITIE

 

Exista bonusuri la achizitie?

 
 

MEDIA GENERALA PE APARTAMENT REZULTATA

 

Raspunsul la intrebari se noteaza cu note de la 1 la 10, in functie de importanta pe care o acorda clientul respectivei probleme, fiind evident subiectiv. In final ar trebuie sa rezulte o medie a notelor acordate pentru fiecare apartament luat in considerare. Este foarte posibil sa rezulte surprize deoarece fata de o posibila preferinta, anterioara completarii chestionarului. Acest chestionar poate fi amendat si cu alte tipuri de intrebari. Important este de retinut ca locuinta care urmeaza sa o detinem o perioada (in medie) de 5-10 ani de la achizitie trebuie sa raspunda mai multor nevoi. Datorita acestui fapt este bine sa avem in vedere cat mai multe facilitati care ne pot face viata mai frumoasa, atat in prezent cat si in viitor. Observam ca achizitionarea unui apartament nou nu este un proces simplu in special dacă nu avem la dispozitie sfaturi si un suport tehnic de calitate.Acest ghid de comparatie a apartamentelor este gandit sa vina in ajutorul potentialilor cumparatori pentru a face alegerea corecta in privinta apartamentului dorit. Pretul la vanzare a unui apartament trebuie stabilit (negociat) in functie de cativa factori importanti precum: zona in care acesta este amplasat, etajul, tipul finisajelor, starea instalatiilor dar si vechimea imobilului. Fiecare din cele trei variante (prezentate mai sus) prezinta avantaje dar si dezavantaje, important este ca atunci cand se ia decizia finala, raportul calitate - pret sa fie optim. Mentionam ca “legea de dezvoltare” a unui oras este Planul Urbanistic General (P.U.G). In mod normal atunci cand dorim sa realizam o constructie, trebuie sa ne adresam arhitectului sef al orasului, care in baza P.U.G, ne indica unul sau mai multe cartiere (zone) in care putem realiza aceea constructie. Raspunsul acestuia va tine cont de foarte multe elemente specifice constructiei – regim de inaltime, stil constructie, paleta de culori fatade si alte elemente care se iau in considerare pentru ca imobilul care urmeaza sa fie construit sa se armonizeze cu vecinatatile acestuia.Lipsa P.U.G. sau neactualizarea acestuia poate duce la aparitia unor erori cu repercursiuni de neimaginat, pe termen lung.

Dezvoltarea necontrolată a oraşelor duce la „oraşe negestionabile”, acestea sunt oraşe cu artere de circuilaţie blocate şi cu o serie de probleme de mediu, cum ar fi zgomotul, noxele, construcţiile şi lipsa spaţiilor verzi. Rezolvarea acestor probleme legate de dezvoltarea oraşelor la standarde de calitate ridicate se poate face prin planificări riguroase, legislaţie întărită şi monitorizarea permanentă a fenomenului dezvoltării. Evident soluţia problemelor de urbanism din România stă în introducerea şi respectarea componentei de mediu.

Eco-urbanizarea presupune o altă concepţie de dezvoltare – nu doar urbană, ci una în acord cu mediul înconjurător – viabilă economic, orientată către nevoile comunităţii şi durabilă. Aerul ar putea deveni mai curat şi poluarea fonică a locuitorilor ar fi mult redusă, dacă amplasarea construcţiilor s-ar face strict în funcţie de specificul activităţii lor. Pentru acest lucru este nevoie ca fiecare oraş să-şi stabilească foarte clar zonele industriale, zonele de recreere, zonele comerciale şi zone rezidenţiale, iar în cadrul acestora să se desfăşoare exact activităţile stabilite. Astfel s-ar reduce problemele cauzate de funcţionarea anumitor agenţi economici în zonele rezidenţiale sau în apropierea zonelor de recreere.

Mentionam ca in situatia in care dorim sa avem o evaluare corecta si completa a unui imobil este recomandat sa apelam la serviciile unui evaluator de proprietati imobiliare, acreditat de Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR). Acesti profesionisti pot orienta corect persoanele care intentioneaza sa achizitioneze o proprietate imobiliara.

Metodele aplicate (a costurilor, a comparatiei directe si a capitalizarii veniturilor) sunt metode stiintifice si nu subiective sau empirice. Cu aceasta ocazie se intocmesc: Lista

principala de inspectie”, Lista cu date despre amplasamentul cladirii” sau “Lista cu date despre cartier” de unde rezulta informatii verificate - importante.

Inca din anul 1994 “Administratorul pentru Asigurarea Debitelor din SUA” avertiza asupra evaluarilor superficiale, astfel indicau: 37% supraevaluari, 28% neglijente in preluarea informatiilor, 4% inselatorie si altele.

In concluzie, noi constructorii, trebuie sa obtinem cat mai multe note mari la intrebarile de mai sus. De aceea trebuie sa tinem cont de intrebarile care ne vizeaza direct sau indirect in cadrul acestui chestionar. Astfel cred ca vom fi mai aproape de dezideratul de superprofesionisti.

O zi normala de lucru a unui manager incepe in functie de departamentul in care lucreaza la ora 5:30 – 9:00 si sfarseste la orele 17 – 20. Acest program este de luni pana vineri (sambata) in fiecare saptamana.Precizam ca managerul (chiar daca este sef ) trebuie sa fie (exemplu) primul venit in firma. In ceea ce priveste programarea concediului este sigur cea mai grea decizie. De ce? Pentru ca vara in plin sezon de activitate a constructiilor pur si simplu un poti sa lipsesti! Se semneaza condica de prezenta, document care certifica prezenta sau (nu) la serviciu. Tot aici sunt mentionate zile de concediu de odihna, medical etc. Agenda de lucru a managerului contine activitatile unei zile de lucru. In functie de specificul activitatii (proiectare – executie – vanzari – service) si importanta actiunilor, managerul firmei, poate convoca sedinte operative de lucru. In cadrul acestor sedinte, responsabilii diverselor departamente din cadrul firmei stabilesc planul de actiune, pentru ducerea la indeplinire a proiectelor in curs de executie si indepartarea impedimentelor. Participantii la sedinta sunt: sefii punctelor de lucru, responsabilii cu baza de productie(ateliere), aprovizionarea si transportul cu echipamente, managerul financiar – contabil si alti factori de decizie din firma. Pe langa lucrarile in curs de executie, fiecare firma acopera o paleta larga de activitati zilnice, incepand cu comenzi in stadiul de licitatie si pana la cele in faza de receptie. De asemenea precizam ca in fisa postului unui manager trebuie sa intre concomitent cu cele amintite mai sus si actiunile de dezvoltare a firmei. In cadrul acestora amintim participarea la targuri si conferinte specifice, pentru promovarea produselor firmei, noi angajari de personal si asigurarea echipamentelor si conditiilor de lucru adecvate pentru acestia. Un alt aspect care priveste munca managerului este acela prin care acesta raspunde in fata organelor de control ale statului. El trebuie sa se puna la dispozitia acestora in perioada controlului. De asemenea trebuie sa se asigure de obtinerea si/sau actualizare unor avize sau acorduri necesare derularii activitatii firmei. In ceea ce priveste calitatea produselor firmei firma este indicat sa implementeze sisteme de calitate tip ISO 9001 sau alte certificari. Periodic managerul firmei se ingrijeste ca atat el cat si subordonatii sai sa fie instruiti corespunzator in ceea ce priveste Protectia Muncii, PSI si Igiena Muncii. Responsabilul acestui departament trebuie sa realizeze in mod efectiv (si nu fictiv) aceste instructaje si foarte important, instruirea trebuie sa corespunda activitatilor care urmeaza sa fie desfasurate (si un altele).

Mapa cu documente, pentru semnatura (autorizata) este un alt moment important din activitatea zilnica a unui manager. Mapa cuprinde “Ordine de plata” si/sau file de CEC, diverse contracte (de ex. publicitate, achizitie echipamente etc.), documente de angajare a unor noi persoane in firma si altele.

Vizitarea tuturor punctelor de lucru (ale firmei) este recomandat sa fie efectuata zilnic. Scopul unor astfel de vizite este “de-a lua pulsul” stadiului lucrarilor si de rezolvare a unor inadvertente. Vizitele pot fi inopinante, astfel realizandu-se si functia de control. In plus prezenta “la adresa locului” (beneficiarului) intareste convingerile beneficiarului ca lucrarea este supravegheata, deci in grafic. Pauza de masa, poate sa fie motivul perfect de a intalni un potential client sau de a socializa cu diversi parteneri de afaceri. Un proverb spune ca:”Mancarea de dimineata sa o mananci tu, cea de la pranz imparte-o cu prietenii iar cea de seara da-o la dusmani. Din pacate, adesea constructorii servesc micul dejun, pranzul si cina in jurul orei 18:00 – adica exact cum nu este indicat de nutritionisti. Acesta este motivul pentru care majoritatea constructorilor (in special cei din executie) se imbolnavesc de hepatita, ulcer (gastrite) si de aici celelalte complicatii. Putinii care totusi mananca la pranz, se alimenteaza cu hrana rece, in plus consuma mari cantitati de cafea (energizante si/sau alcool) pentru a fi “fresh” spun ei. Un sfat practic pentru acei aflati in aceasta situatie este acela potrivit caruia, zilnic, pe nemancate sa bea o cana de ceai sau lapte calda si in cel mai rau caz un pahar cu apa rece. Rolul acetor lichide este de tip pansament pentru stomac. In cadrul activitatii zilinice, managerul nu presteaza o munca fizica ci fireste, una intelectuala. Daca un exista o buna programare a actiunilor iar managerul nu-si respecta timpul de odihna si in general daca lucrurile “scapa de sub control” un alt pericol este instaurarea unor boli psihice. Stresul, este unul din principalii factori care afecteaza capacitatea de decizie a unui manager – sirul nesfarsit de treceri de la agonie la extaz si invers creaza o stare de uzura fantastica. Activitatea de zi cu zi a unui manager reclama prezenta obligatorie a acestuia in mijlocul angajatilor “Ochiul gazdei, ingrasa porcul” – spune un proverb, si este foarte adevarat acest lucru. Altfel se intampla lucrurile cand managerul sta in mijlocul subordonatilor si nu “ascuns” intr-un birou – acesta este momentul transmiterii informatiilor ce tin de cultura de firma. Oamenii se simt mai siguri, clientii sunt multumiti, plusul de experienta al acestuia “da aripi” sefilor mai mici si in general toate lucrurile “curg mai usor”. Subliniem inca o data importanta prezentei efective in cadrul diverselor activitati (cat mai mult timp) si in special al celor care au un grad ridicat de risc sau sunt nou implementate. Evident ca managerul are multe atributiuni de indeplinit si nu poate fi simultan in mai multe locuri, dar (totusi) trebuie sa identifice cele mai bune metode si tehnici de a observa, reglementa si de a aprecia (premia) sau dupa caz penaliza realizarile angajatilor. Premierea sau penalizarea trebuie sa fie aplicata in mod diferit – in functie de implicare, gradul de complexitate, ingeniozitate, dar poate cel mai important avand in vedere personalitatea celui in cauza. Fiecare dintre noi suntem o entitate diferita si ca atare si modul de stimulare – recompensare ar trebui sa fie diferit. Uneori un simplu multumesc (sau bravo) urmat de o “bataie” pe umar, are efect mai mare decat o anumita suma primita drept premiu. Toate aceste elemente tin mai degraba de tipul de management promovat in firma de acesta si de personalitatea managerului. Intr-un fel se vor intampla lucrurile in cazul unui manager coleric decat in cazul unui linistit. Altfel este condusa o firma in care se conduce prin delegare de sarcini comparativ cu conducere prin proiecte. De aceea este indicat ca la angajare, tinerii absolventi, sa culeaga astfel de informatii despre management, pentru a un avea de suferit ulterior. Penalizarea trebuie sa fie ultimul pas in ceea ce priveste coercitia unui angajat. Prevenirea unor astfel de situatii este solutia. Fiecare angajat munceste pentru banii care ii incaseaza, de aceea orice diminuare a acestora “doare” foarte tare. Nu trebuie omis faptul ca si managerii sunt supusi greselilor, numai ca in cazul lor amploarea acestora este mult mai mare. Intotdeauna putem atunci cand alegem o cale si totodata niciodata un o sa stim exect ce s-ar fi intamplat daca lantul decizional era altul. Sansa

managerului este de a avea o asigurare de mallpraxis, astfel fiind mai protejat atat el cat si firma in cazul unor greseli majore.

AGENDA DE LUCRU

 

S.C. MANAGER CONSTRUCTII SRL

*

LUNI – 21.03.2010

Obs.

08:00

- VERIFICAT CONDICA DE PREZENTA

   

- SEDINTA OPERATIVA

 

08:30

- INTERVIU DE ANGAJARE – 3 PERSOANE - INGINERI EXECUTIE

 

09:00

IDEM – (VERIFICAT: DIPLOMA, CV, RECOMANDARI, INTERVIU)

 

09:30

IDEM – (COMPLETARE TEST GRILA, PROBA PRACTICA)

 

10:00

- LANSARE COMENZI APROVIZIONARE

   

- SEMNAT ACTE CONTABILE - BANCARE

10:30

- INTALNIRE CU BENEFICIARUL LUCRARII “X”

   

- ANALIZA STADIU LUCRARI CU SEFUL DE SANTIER

 

11:00

- VERIFICAT CARE SUNT CONDITIILE DE LUCRU IN SANTIER

 

- VERIFICAT DACA S-A EFECTUAT INSTRUCTAJUL PSI

11:30

SERVIT MASA CU MANAGERUL “Y” (FURNIZOR DE CIMENT) (IDENTIFICARE FACILITATI )

-

 

12:00

-

 

-

INTALNIRE

CU

DIRECTORUL

BANCII…-

PT.

 

CONTRACTARE

CREDIT

12:30

-

 

13:00

INTALNIRE LA SEDIUL FIRMEI FURNIZOARE DE PUBLICITATE (ACORDAREA DE BURSE PENTRU STUDENTII U.T. CLUJ)

-

 

13:30

-(CAMPANIE PUBLICITARA FIRMA – PROMOVARE ENERGII VERZI)

 

-

VIZITA INOPINATA LA PUNCTELE DE LUCRU

 

14:00

-IDEM

 

14:30

- PARTICIPARE LA LICITATIE DE LUCRARI!!!

   

15:00

-

IDEM

 

15:30

-

INTALNIRE

CU

REPREZENTANTII

GARZII

FINANCIARE

 

(CONTROL)

16:00

-

 

16:30

- INTALNIRE CU CLIENTUL LUCRARII “X” + PROIECTANTUL LUCRARII– PROBLEME CU PLATILE + NECESAR DETALII ARH.

 

17:00

RECEPTIE

DE

LUCRARI

LA

LUCRAREA

“Z”

CONVOCAREA

 

MEMBRILOR COMISIEI

 

17:30

PREDAREA

DOCUMENTELOR:

“CARTEA

CONSTRUCTIEI”

 

BENEFICIARULUI LUCRARII

 

18:00

CURS POSTUNIVERSITAR - FACULTATEA DE C-TII

   

19:00

IDEM

 

20:00

IDEM

 

Pagina din agenda unui manager prezentata mai sus, sugereaza o zi de lucru normala. Realitatea arata ca de cele mai multe ori, dinamica intamplarii lucrurilor este cu totul alta, rezultand in consecinta o dare a lucrurilor “peste cap”. Unele activitati sunt scrise ingrosat –

acesta insemnad ca nu pot sa sufere modificari de program – adica amanari, intarzieri sau sa fie prezent altcineva din firma, decat managerul. Intalnirea cu beneficiarii lucrarilor sunt de asemenea obligatorii. Fie ca sunt generate de acestia sau prestabilite, managerii trebuie sa realizeze vizite personale la adresa locului constructiei la un numar de zile – in functie de importanta investitiei, durata de executie si doleantele beneficiarului. De exemplu in domeniul vanzarilor de materiale de constructii este obligatoriu ca minim o data intr-o luna sa realizeze personal o vizita, iar in acest interval sa contacteze clientul telefonic de cel putin doua ori. Pe langa acestea va exista si corespondenta prin e-mail si prin interpusi (alti angajati ai firmei de rang inferior). Un bun manager se va ingriji si de promovarea imaginii firmei. Acesta va realiza planuri de publicitate si actiuni care au menirea de-a face cunoscute produsele firmei. Totodata atat el cat si o parte din angajatii firmei trebuie sa urmeze cursuri de pregatire suplimentara in ceea ce priveste implementarea de noi tehnologii, pentru a realiza in viitor avantaje concurentiale. Studiul individual (autodidact), cursurile postuniversitare, doctoratul si alte forme de pregatire reprezinta chintesenta pregatirii viitorul manager de top. In concluzie, observam ca “viata” unui manager un este deloc usoara. Ea difera de la caz la caz. Conteaza daca lucreaza intr-o firma mica sau intr-una mare, conteaza daca economia este in recesiune sau dimpotriva este in plin avant economic, in tara sau in strainatate. El, managerul trebuie sa fie acel “Mos Craciun”caruia i se “scot peri albi” incercand sa-i multumeasca pe toti, incepand cu proprii angajati, clienti furnizori, organe de control, actionari. El trebuie sa fie liderul cu clar viziune cel care stie sa realizeze la timp si calitatea ceruta lucrarea dar si la pretul ofertat, astfel incat sa ramana si acel mult ravnit cuvant: PROFIT. La toate acestea poate nu ar fi lipsit de importanta sa adaugam ca si managerul este om si ar trebui sa aiba o viata de familie, cu tot ce implica aceasta. Multe persoane invidiaza (oarecum) modul de viata al unor manageri. Managerii trebuie sa dea dovada de inteligenta, permitand sa transpara doar anumite aspecte care-i privesc. Faptul ca mereu trebuie sa fie “proaspeti” intra in “Fisa Postului”, dar aceasta nu inseamna ca zambetul profesional (din recuzita) poate ascunde intotdeauna “noptile albe” petrecute in cautarea celor mai bune solutii, privatiuni de tot felul ale vietii private, ingrijorarea neincasarii unor sume la timp pentru a achita diverse scadente si de ce nu? ultimii “bani de paine” din buzunar, care sunt dati pentru “a bea o cafea” cu un client important.

Multi dintre noi suferim de boala amanarilor. "Azi nu sunt pregatit", "lasa pe maine ce poti face azi, ca poimaine nu mai trebuie", "nu ma simt in stare astazi sa fac chestia asta" si tot asa. De fapt, ne cautam scuze sa nu "luam taurul de coarne": sa slabim 10 kilograme, sa avem un venit lunar de 3.000 euro, sa pornim o afacere etc.

Studii recente ale Universitatii din Chicago au demonstrat ca cei care cauta si accepta provocarile vietii au sanse sa traiasca, in medie, cu pana la 10 ani mai mult decat ceilalti care se complac sa spuna ca "n-a fost sa fie". Prin urmare, este de preferat sa va luati inima in dinti, sa va apucati de treaba si sa va expuneti riscurilor, decat sa lasati timpul sa treaca pe langa dumneavoastra. Dar cum sa scapam de prostul obicei de a lasa pe maine sau pe altadata ceea ce avem de facut? Iata mai jos cateva recomandari in acest sens:

- Stabiliti foarte clar ceea ce va doriti de la viata. Daca in mintea dumneavoastra e confuzie, nimeni nu va poate ajuta. Hotarati-va ce vreti pentru ca altfel veti amana la nesfarsit luarea unei decizii in ceea ce va priveste. Barierele sunt create de ceea ce gandim, ne dau anumite stari (frica, nesiguranta, etc) si reactionam in cauza (ne lasam dusi de mediul in care

desfasuram activitatea).

- Mentineti-va sanatatea, fiti permanent intr-o forma fizica maxima. Daca nu sunteti sanatos, sunteti obligat sa amanati lucrurile pana cand va veti reface. Mancati sanatos, dormiti profund, faceti exercitii si reflectati cateva minute pe zi la viata dumneavoastra.

- Vizualizati-va viata ca si cum nu ati suferi de viciul amanarii. Vizualizati beneficiile de care va veti bucura. Spuneti-va cat mai des posibil ca sunteti o persoana activa si energica care uraste sa lase lucrurile de azi pe maine.

- Scapati de vocea interioara care va tine in loc. Este vorba de acel "pitic de pe creier" care va sopteste cand vreti sa va apucati de ceva ca "nu sunteti in stare de nimic", "mai bine odihneste-te decat sa te apuci de treaba", "nu e de nasul tau chestia asta".

- Puteti astupa gura piticului rostind cu glas tare afirmatii motivante capabile sa va puna pe

loc in miscare. De ex: "Nimeni si nimic nu imi sta in cale", "Pot sa realizez tot ceea ce imi propun", "Totul e doar o chestiune de timp si de perseverenta" etc.

- Nu va mai tot cautati de lucru cu tot felul de treburi marunte. Daca aveti ceva maret de

indeplinit, daca vreti sa reusiti sa faceti ceva in viata, lasati lucrurile marunte deoparte si apucati-va de ceea ce va doriti cu-adevarat.

- Faceti un plan de "bataie" si "tineti-va cu dintii" de el. Nu lasati nimic sa va retina pe loc. Faceti-va un plan realist si treceti la treaba. Nimic nu vine din cer, nu asteptati nimic de

pomana de la nimeni.

- Nu lasati sa treaca nici macar o zi fara sa faceti un pas spre ceea ce va doriti. Retineti ca

pasii mici sunt cei mai siguri. Nu va aruncati sa faceti totul dintr-odata. Nu veti reusi si veti fi dezamagit ulterior. Construiti caramida cu caramida, putin cate putin in fiecare zi. Dar in fiecare zi.

- Rasplatiti-va cu mici "cadouri" pentru fiecare pas facut inainte. E cam mult spus "rasplatiti-

va" pentru ca de fapt, in loc sa mancati acele bucate care va lasa gura apa inainte de a termina treaba, asezati-va la masa abia dupa ce puteti fi multumit de dumneavoastra pe ziua

respectiva. La fel, in loc sa va uitati la film cand inca mai aveti de lucru, faceti in asa fel incat sa-l vedeti dupa.

- Apucati-va odata de treaba. Nu mai asteptati cheful de munca. Incepeti treaba cu ce este mai

usor pentru a va bucura si motiva rapid de un mic succes. Apoi continuati imediat cu lucrurile mai dificile.

Nu mai amanati lucrurile si deciziile importante din viata dumneavoastra. Fiecare zi care trece este dusa definitiv si irevocabil. Toti banii din lume nu o mai pot aduce inapoi. Iata de ce timpul este o resursa nepretuita pe care trebuie sa o folositi cu intelepciune.

CURS 5: CASA PASIVA (ECOLOGICA) – CASA VIITORULUI

Am afirmat mai sus ca un constructor este aceea persoana care face posibila transformarea visului in realitate. Constructiile imaginate prind contur in cadrul unui proiect tehnic, dar nu intotdeauna acesta reuseste sa surprinda toate detaliile de executie, imaginate de beneficiar. In acest sens, am subliniat de fiecare data importanta discutiilor cu beneficiarii constructiilor, pentru a intelege perfect si evidentia anumite detalii de executie (omise). De asemenea consideram ca un bun profesionist nu se rezuma in ceea ce face la a pune in practica un proiect. El trebuie sa se autodepaseasca, astfel incat atunci cand a inteles perfect ce are de facut sa-si spuna punctul de vedere in legatura cu solutiile adoptate respectiv “sa-si puna amprenta” asupra constructiei, propunand noi solutii, mai performante, beneficiarului respectiv proiectantului imobilului.

O data realizata o casa, practic singurele costuri cu aceasta sunt cele rezultate din

impozite (achitate statului), cu renovari periodice si costurile cu intretinerea (plata utilitatilor).In functie de tipul de materiale folosite si calitatea acestora putem avea “o casa inteligenta” – costurile de intretinere a acesteia fiind cu pana la 40% mai scazute decat o alta casa identical, unde solutiile tehnice o fac energofaga (consumatoare de energie). Adica avem o casa scumpa si neecologica. Costurile cu casa din urma cresc exponential in timp, iar concomitent la prima casa se amortizeaza in 15-20 de ani.

Atunci cand construim o casa, putem avea grija ca materialele pe care le alegem sa fie "prietenoase" cu mediul. Discernamantul ecologic in ceea ce priveste alegerea materialului potrivit inseamna si sa se tina cont de cerinta ca producerea acestuia sa nu implice procese tehnologice „darnice” in CO2. Spre exemplificare, la fiecare tona de ciment produsa, sunt eliberate in atmosfera 0,65 tone de CO2.

In plus, o alta masura ecologica ar putea fi, sa nu cumparam materiale pe care vom fi

nevoiti sa le transportam de la distante foarte mari, poluand astfel mediul cu transportul acestora. Sa construim verde inseamna sa avem in vedere ca materialele folosite la constructie sa fie cat mai naturale (biodegradabile). Putem utiliza materiale traditionale, precum lutul, argila, sau sa folosim materiale moderne, cum sunt caramizile ecologice care, prin forma golurilor si porozitatea rezultate din tehnologia de fabricatie, pot fi foarte bune izolante si pot reduce cu pana la jumatate consumul de energie termica.

De asemenea clădirile „verzi” folosesc numeroase tehnici pentru a elimina impactul lor asupra mediului şi asupra oamenilor. Au acoperişuri cu grădini, plante şi copaci, pentru a folosi apa de ploaie, utilizează pietriş presat pentru locurile de parcare, în loc de asfalt sau beton si se folosesc materiale de construcţie considerate „verzi”, precum: plante care se regenerează repede ( de ex. in unele tari: bambusul, care creşte foarte repede), paie, lemn din păduri certificate, roci prelucrate, metal reciclat, fulgi de hârtie, pământ compresat, argilă sau nisip.

Observam ca putem construi casa dupa principiul ecologiei active, adica sa eficientizam consumul energetic instalandu-ne surse alternative de furnizare a energiei. Fie ca e vorba despre turbine eoliene, despre microcentrale hidrologice sau despre instalarea unor panouri cu celule fotovoltaice, arhitectura activa va proteja mediul.

Industria din China alaturi de cea a SUA este considerata intre principalii poluatori ai planetei. Incepand cu jumatatea anului 2009 in China toate acoperisurile caselor si cam tot ce

se poate vopsi in culoarea alba, va fi realizat pentru a putea reflecta radiatia solara. Stim ca la polul opus culoarea neagra are proprietatea de-a absorbi (in cantitatea cea mai mare, dintre toate culorile) radiatia solara.

La inceputul anului 2007, in Mata de Sesimbra (localitate in apropiere de Lisabona) au fost demarate lucrarile de constructie la prima comunitate sustenabila, proiectata dupa principii ecologice, din seria One Living Planet (OPL). "Pelicano",companie de dezvoltare de proiecte in sectorul arhitecturii ecologice, si World Wide Found, una dintre cele mai mari organizatii nonguvernamentale de protectie a mediului din lume, au fost initiatorii acestui proiect, in colaborare cu administratia locala.

Folosirea a 50% materiale reciclate (de tipul cimentului), reducerea materialelor toxice cu 90%, reducerea emisiilor de CO2 la constructia casei cu 30% sunt doar trei dintre directiile care orienteaza ecologic procesul de construire a obiectivului portughez. In timpul utilizarii spatiilor rezidentiale, portughezii si-au propus sa reduca necesarul de energie al casei cu 40% prin folosirea de aparate electrocasnice clasate „A” la consumul de energie. Pe langa acest obiectiv, proiectantii s-au gandit, de asemenea, sa reduca necesarul de energie pentru incalzirea camerelor cu 60% si necesarul pentru racorire cu 44%, si aceasta folosind, pur si simplu, instalatii de calitate, bine izolate, panouri solare pentru incalzire si un sistem de ventilatie orientat dupa directia naturala de circulatie a aerului.

Energia a reprezentat in toate timpurile si in toate locurile o problema esentiala, ca factor de dezvoltare – generand uneori conflicte armate. Independenta energetica a caselor, este un vis sau o realitate? Energia solara, vesnica, gratuita si nepoluanta- in aer, apa sau in sol, este o alternativa. In cinci secunde Soarele trimite pe Pamant o cantitate de energie egala cu energia consumata de intreaga omenire intr-o zi! Energia solara furnizata in 30 minute este echivalenta cu consumul anual mondial. Pamantul se afla actualmente intr-o continua schimbare de clima. Cu ajutorul energiei solare se ofera cea mai simpla posibilitate de a stopa aceasta evolutie, in casele noastre. Pe acest tip de energie nu se pot pune impozit si taxe, nu se pot stabili majorari de preturi! Investind intr-o astfel de instalatie, investim de fapt in viitor! Instalatiile solare sunt rentabile atat vara cat si iarna (pot functiona 2-3 zile fara ca soarele sa straluceasca pe cer, importanta fiind radiatia ultravioleta – in special pentru ca “Soarele nu trimite factura!”

Stim ca datorita degajarilor necontrolate de noxe in atmosfera a aparut fenomenul de incalzire globala. Datorita acestuia avem nevoie de o protectie termica cat mai buna a imobilelor. Zidurile si tamplaria usilor si ferestrelor (exterioare) trebuie sa sa reziste la forta vanturilor puternice si la cele mai diverse capricii ale vremii, totodata ele trebuie sa previna pierderile de caldura prin neetanseitatile acesteia.

Marile investiţii imobiliare sunt obligate să respecte prevederi legale în ceea ce priveşte factorii de mediu, în schimb micile construcţii rezidenţiale nu au parte de asemenea reglementări. Cerinţele legale care trebuie respectate sunt de obicei detaliate în avizele de mediu, dar acestea sunt necesare doar pentru investiţiile mari, în timp ce construcţia unei case nu intră sub incidenţa acestor norme.

Avizele de mediu pentru investiţiile mari cuprind, printre altele, măsuri pentru protejarea factorului de mediu „aer”, precum limitarea emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic prin reducerea nivelului de praf pe durata construcţiilor. Deşi pentru şantierele mici nu există reglementări specifice care să oblige constructorul, comisarul consideră că

responsabilitatea şi bunul simţ ar putea avea un impact benefic asupra surselor punctiforme de poluare generate de construcţia unei case. Sunt chestiuni de principiu – să nu arunci materiale rezultate din demolări de la etaje superioare, ci să foloseşti un tobogan, sau să pui plasă de protecţie împotriva prafului. In general, în momentul în care se dau autorizaţiile de construcţie, autorităţile locale înştiinţează beneficiarul asupra condiţiilor care trebuie respectate, iar acestea trebuie cuprinse în planul de organizare a şantierului. De exemplu, măsurile şi reglementările pentru reducerea prafului în cadrul şantierelor de construcţii din municipiu Cluj-N. sunt stipulate şi în cadrul HCL 808/2004.

Centrul de Informare Energetica (CIE), finantat in Romania de Uniunea Europeana, arata ca, la capitolul "energie electrica",marii consumatori dintr-o casa sunt frigiderul si congelatorul, cu 47 de procente din totalul de energie facturata. Iluminatul consuma 21% din energia electrica a casei. 10% consuma masina de spalat (dotata cu storcator), 7% aparatura muzicala si 5%televizorul.

Se afirma ca peretii sunt principalii vinovati de pierderile de caldura, iata ca studiile indica ca lucrurile nu sunt asa. O casa pierde 30% din caldura prin acoperis, in vreme ce doar 16% se pierde din cauza zidurilor. De 16% din pierderea de caldura se face vinovata slaba izolatie a podelei, in timp ce caile de aerisire si improspatarea aerului fac sa se piarda 3%, respectiv 20% din caldura unei case".

Unii cercetatorii recomanda betonul izolat, pentru a nu se folosi pretiosul material de constructie care este lemnul – considerand ca locul lui este in paduri, fiind acel plaman al

planetei.Stim ca zidurile de beton devin zi de zi mai puternice, pentru ca betonul devine mai

solid cu varsta

sanatoase si nepoluate fonic din exterior. Au o structura de constructie solida iar rezistenta la cutremure si chiar tornade este certificata. Cand se imbina cu sistemul corect de podea, se elimina chiar si zgomotele stridente, gaurile de aer si zgomotul ambiental dintre etaje, astfel incat fiecare isi are propriul sau spatiu. Un astfel de sistem de constructie este realizat si in Romania (loc. Bragadiru) de firma “S.C. AMVIC SRL”. Circulatia aerului in astfel de case este controlata mai usor si este minimizata fluctuatia temperaturii, realizand nivelul dorit de schimb de aer pentru stilul de viata. Cladirea pastreaza constant temperatura (20-22 grd. C) atat vara (la + 40 grd. C) cat si iarna (-20 grd. C), valoarea medie a facturii pentru o casa de 300 mp ridicandu-se la doar 100 Euro. Costul de realizare a unei astfel de constructie fiind cuprins intre 200 si 260 Euro / mp construit. În general, construirea unei clădiri eco este percepută ca fiind mult mai costisitoare. Un studiu recent, realizat de World Business Council for Sustainable Development, a relevat că aceste costuri sunt supraestimate cu 300%, deşi specialişti ai pieţei imobiliare estimează că preţul unei clădiri eco nu-l depăşeşte decât cu 17% pe cel al uneia obişnuite. Tot mai raspandite in Europa Occidentala si America de Nord, ICFs sunt populare atat pentru spatiile rezidentiale, cat si pentru orice proiect de constructii si stil arhitectural:

hoteluri, spatii comerciale sau industriale, scoli, cladiri administrative, depozite de alimente, inclusiv pentru biserici.

si trece testul timpului. Astfel de case sunt considerate confortabile,

Consum de energie

Acest sistem de constructii raspunde la cerintele actuale de a construi: este mai puternic, mai rapid, mai eficient energetic si mai ieftin. Se compune din cofraje pierdute din neopor ignifugat in care se monteaza armatura si se toarna betonul conform proiectului de structura. Aceste cofraje se utilizeaza la construirea peretilor structurali si constituie in acelasi timp si izolatia peretelui. Imbinarea cofrajelor este usoara si rapida datorita sistemului tip lego. Finisajele se executa cu cheltuieli minime, peretii fiind drepti. Arhitectii pot gandi case cu regimul de inaltime maxim pentru Casa de joasa energie, P+12 nivele, mergand pana la P+16 nivele in regim de structura mixta si pentru Casa Pasiva, P+8 nivele. In Austria si Germania au prevazut conditii clare si obligatorii pentru toate investitiile bugetare ce trebuie sa fie “Case Pasive”, iar celelalte constructii noi trebuie sa fie Case de joasa energie. Mai mult, incepand cu 2015, toate constructiile noi vor fi, obligatoriu, “Case Pasive” in tarile respective. Realizarea caselor pasive, reprezinta conceptul viitorului, in acest caz temperatura ambientala este uniforma, diferenta de temperatura intre mijlocul camerei si fata interioara a peretelui exterior fiind de doar 2 grade Celsius (fata de circa 5-10 grade la o casa clasica ), lipsa prafului, a polenului sau a altor factori poluanti din atmosfera exterioara. Constructiile executate in acest mod au un nivel redus de emisii în atmosferă cu 30%-50% mai putin decat în alte sisteme si tehnologii, sunt ecologice si nu polueaza.

La constructiile in acest sistem consumul de lemn este extrem de redus (se elimina cofrarea stilpilor, a centurilor si a buiandrugilor) salveaza si reduce taierea arborilor ( circa 10). Aceste case nu sunt atacate de insecte sau rozatoare. La o casa cu o suprafata locuibila de 100 mp, neizolata, consumul mediu de energie este de 400 kwh/mp/an. In cazul izolarii complete a acestei case, consumul mediu de energie se reduce la 80 kwh/mp/an. Acest fapt arata ca economia de energie este de 80% si, prin urmare, valoarea investitiei se recupereaza in timp scurt.

In mod traditional, polistirenul expandat este folosit in constructii pentru izolarea termica interioara si exterioara a cladirilor. Placile se fixeaza cu ajutorul unor adezivi si dibluri speciale, de materialul peretelui (a peretilor realizati din caramida, BCA, beton, beton usor, beton poros, tencuieli de ciment, tencuieli var – ciment, tencuieli vechi, lemn, OSB si direct pe orice tip de zidarie) pardoselii sau acoperisului, suprafata fiind acoperita cu tencuiala obisnuita. Legaturile dintre panouri trebuie sa fie stranse pentru a preveni formarea unor punti termice, unde riscul aparitiei condensului este mai mare. Transferul de caldura prin pardoseli neizolate catre sol sau incaperi neincalzite este cauza unor importante pierderi de energie termica. Izolarea corecta a pardoselilor ajuta la cresterea semnificativa a confortului. Materiale folosite sunt supuse pe termen lung sarcinilor statice si dinamice, principalele cerinte fiind rezistenta mare la compresiune si deformarea minima sub sarcina. Un alt mod de a izola termic pardoseala este acela de a turna o sapa compusa dintr-un amestec intr-o anumita proportie de ciment si granule de polistiren expandat. De asemenea, datorita ignifugarii polistirenului, se asigura o rezistenta ridicata la foc.

Sistemul termoizolant pentru fatade cu placi de polistiren este din ce in ce mai utilizat

in ultima vreme datorita avantajelor pe care acest sistem, atat la cladirile vechi cat si la cele

nou construite. Ca avantaje amintim reducerea costurilor cu incalzirea pe perioade reci datorita eficientei termice ridicate, respectiv racire vara, creand un spatiu ambiental confortabil, indiferent de perioada anului, sanatos, lipsit de condens si mucegai si posibilitatea renovarii estetice a unei fatade vechi. Recomandarea este de a placa zidul exterior cu minim 10 cm de polistiren. Finisajele se executa cu cheltuieli minime, peretii fiind drepti. Important de retinut este ca atunci cand imobilele se reabiliteaza termic sa se aiba in vedere si componentele colaterale acestei actiuni cum ar fi refatadizare fatadelor in armonie

cu zona – solutii date de arhitecti, alaturi de un alt aspect care vizeaza introducerea surselor de energie neconventionle (nepoluante) si gratuite care utilizeaza energia solara, eoliana, cea

a valurilor si altele. In acest sens exista programe nationale care sa sprijine astfel de

initiative. Cand se monteaza la exerior placile Neopor trebuie ferite de actiunea directa a razelor solare! Temperatura suprafetei pe care se vor aplica placile de neopor nu trebuie sa depaseasca 30ºC! Se recomanda acoperirea neoporului cu o prelata mata, pe timpul transportului si depozitarii, iar pe timpul punerii in opera, protejarea schelei cu plasa. In concluzie la aceleasi grosimi si densitati, Neoporul are calitati termice – izolatoare – cu peste 20 % mai bune fata de polistirenul clasic. Aerul curat, este de asemenea foarte important, pentru ca oamenii să beneficieze de confort în încăperi închise.Acesta este o premisă esen ț ială pentru sănătate respectiv confort ș i totodată pentru păstrarea substan ț ei clădirilor. Stiati că ne petrecem cca. 90% din timp în încăperi închise? si ca omul are nevoie zilnic de 20.000 litri de aer pentru respira ț ie ș i cel pu ț in 30 m3/h de aer proaspăt pentru a se sim ț i bine, confortabil? Intr-o locuin ț ă cu 4 persoane se vaporizează 10 litri de apă/zi prin

gătit, spălat, udat flori ș i respira ț ie, de aceea trebuie sa aerisi ț i locuin ț a regulat pentru a elimina ace ș ti vapori ș i noxele cum ar fi formaldehidele, fumul de ț igară ș i vaporii de la materialele de construc ț ie, lucrurile din dotare, detergen ț i pentru cură ț enie. Stiati ca printr- un geam întredeschis 2 cm în partea superioară se “aruncă” iarna 0,15 €/oră? ș i că valoarea cre ș te la 1,10 €/oră la o deschidere de 12 cm? Protectia fonica reprezinta un alt aspect important din punct de vedere al sanatatii. In ultimii ani nivelul zgomotului a crescut mult datorita in principal intensificarii traficului rutier si a celui aerian. Cei ce locuiesc in zone in care poluarea fonica depaseste 70 dB sufera de asa numita "trauma sonora". Ferestrele ocupa in acest caz un rol important. Cu un indice de atenuare fonica de pana la 45 dB ( de ex. ferestrele din profile PVC Gealan) ofera

o protectie eficienta, avand in vedere ca pentru o incapere de locuit se considera ca nederanjanta o valoare maxima a zgomotului de 65 dB.

Retinem ca soarele ar putea sa ne satisfaca toate necesitatile daca societatea ar invata cum sa exploateze in mod rational aceasta lumina.Soarele poate alimenta cu de pana la 4.000 de ori mai multa energie intr-un an, decat consuma pamantul, aducand astfel independenta fata de combustibilii conventionali si creand economii semnificative la bugetul.

Datorita progresului tehnic deosebit, randamentul panourilor solare sau al bateriilor de colectori a crescut, facand ca amortizarea acestor sisteme complexe de incalzire solare sa se reduca la 1-3 ani din cei 25 de functionare la parametri tehnici maximi. Durata de amortizare se reduce mai mult daca pentru incalzirea apei calde menajere se foloseste o cantitate mare de combustibil conventional ce urmeaza a fi economisit. Dintre multiplele AVANTAJE pe care le prezinta sistemul de colectoare solare cu

tuburi tip enumeram doar câteva, astfel ele au capacitatea de a capta radiatia solara chiar si

in zilele foarte friguroase de iarna (-15 C - -20 C); din acest motiv sunt recomandate atât

pentru prepararea apei calde menajere si încalzirea piscinelor, cât si pentru realizarea aportului de caldura la instalatia de încalzire existenta, au un sistem suplimentar de protectie a instalatiei, respectiv blocarea trecerii vaporilor în condensator la depasirea temperaturii de 130 C (celelalte sisteme de protectie sunt: vasul de expansiune, automatizarea si grupul de pompe), exista posibilitatea de a roti tuburile în jurul axei cu pâna la 25 de grade, în asa fel încât sa capteze cât mai multa radiatie solara si asigura un grad ridicat de captare a energiei

solare (intre 1700 si 1900 kWh/mp/an pentru teritoriul tarii noastre);

In tara noastra, un proiect interesant este cel al "Petrom City” care a fost proiectat pe baza unui concept inedit si modern si va fi implementat conform celor mai inalte standarde europene arhitecturale. Principala inovatie privind eficienta energetica (90%) a acestui ansamblu de cladiri, o constituie implementarea unui sistem de cogenerare de energie. Consumul energetic pentru incalzirea unui spatiu este mai scazut decat cel necesar racirii aerului, de aceea, centrala care va fi construita, va fi dotata cu un transformator de energie, care va utiliza caldura rezultata din generarea curentului electric, drept energie pentru incalzirea sau racirea aerului din spatiul cladirilor, in functie de sezon. La randul ei, centrala va functiona cu gaz. Costurile pentru consumul de energie sunt diminuate si de folosirea din belsug a luminii solare, in detrimentul celei artificiale. Spatiul va beneficia, in intregime, de acces la lumina naturala (un alt avantaj) economisind astfel energie electrica utilizata pentru iluminat, 13.000 metri patrati fiind fatade si pereti interiori de sticla.

Şerban Sturdza, seful Oridinului Arhitectilor din Romania, se intreaba retoric (de curand) "cine a cautat in tara noastra sa gaseasca cel mai bun proiect, din punctul de vedere al confortului, al atmosferei interioare, al faptului ca o familie poate sa-si dezvolte o viata

frumoasa inauntru? Cred ca nu am vazut niciunul. Am vazut, in schimb, arhitectura de spectacol. Am vazut arhitectura in care este promovat materialul X sau Y. Dar oameni foarte fericiti sau familii care sa spuna n-as pleca din casa asta niciodata n-am auzit".

In strainatate, cei care vor sa-si constuiasca o casa ecologica au avantaje clare. Sunt sustinuti de stat, pentru ca puterea ecologica, in Uniunea Europeana, este vazuta ca un avantaj si e de interes public. Se ofera credite preferentiale, exista deduceri de cheltuieli, spre exemplu, achizitionarea materialelor de constructie la pret de productie. Pe langa aceste facilitati, mai pot fi acordate deduceri din impozite sau subventii de la stat.

De fapt, caracterul ecologic al unei case nu este dat de etichetele verzi lipite de toate aparatele din locuinta, ci de bunul simt. Aceasta inseamna sa nu distrugi orice urma de viata din jurul casei tale - betonand pana si ultimul fir de iarba - si sa te straduiesti sa ai consumuri de energie cat mai mici. Chiar si o casa obisnuita poate fi transformata intr-o locuinta verde. Aplicand principiul ecologiei pasive, poti incerca sa consumi energie cat mai inteligent, fara sa risipesti inutil.

Ministerul Mediului din Romania deruleaza, un proiect-pilot care va prelua obiectivele din programul Casa Verde in ceea ce priveste izolarea termica a imobilelor si introducerea sistemelor energetice nepoluante. Printre beneficiari se vor numara asociatiile de locatari (privilegiate fata de casele individuale) scolile, spitalele si caminele, iar daca proiectul-pilot va avea succes, va putea fi extins.

Azi in Romania se construiesc case mari. Case care au ca unic criteriu de performanta dimensiunea. „Cu cat e mai mare, cu atat e mai buna” (vezi costurile de intretinere). Nu are importanta cati ani vor trece pana cand istoria ne va dovedi cat si cum am gresit. Important este sa realizam din timp ce facem si, daca putem, sa indreptam lucrurile.

Anveloparea termica a blocurilor – creste pretul – imobiliar

ANRE

Orientarea cu latura spre N -5grd C

Audit termic

S

Refatadizarea – arhitectura – (se refac terasa si subsolul inclusiv tamplaria si inst)

Finantare banci - asigurari

Vata minerala (fibra de sticla) versus polistiren (10 ani – polimer)

Saltele tencuite – tabla care se spala

CURS 6: Planul de afaceri. Cash flow-ul firmei. Educatie in domeniul creditelor. Exemplu business plan

Planul de afaceri este un concept foarte cunoscut in domeniul afacerilor pentru simplu motiv ca este un instrument esential pentru succesul acesteia. El constituie cea mai importanta etapa din procesul de lansare a unei noi afaceri (sau de dezvoltare a unei afaceri existente) - in lipsa lui, intreprinzatorul trebuie sa fie un geniu al improvizatiei. El ofera un

cadru de lucru logic, in interiorul caruia va veti putea realiza strategia afacerii pe trei pana la cinci ani, avand un set de repere bine definite. Nu trebuie omis faptul ca dinamica mediul de afaceri este intr-o permanenta schimbare si dezvoltare. Datorita acestui fapt intreprinzatorii isi imbunatatesc pe parcurs business planul - chiar daca cel mai adesea o fac doar in minte. Un plan de afaceri (scris) este cerut de banci (finantatori) atunci cand intreprinzatorul solicita un credit sau poate fi o cerinta a investitorilor externi (creditori sau a potentialilor actionari – cand se fac noi cooptari), deasemenea el este solicitat si atunci cand se doreste

Cei interesati, trebuie sa afle dintr-un plan de

afaceri in ce consta afacerea, motivele pentru care afacerea este profitabila, capitalul necesar sau rentabilitatea scontata. Planul scris ajuta la clarificarea ideilor principale ale afacerii si obliga la strangerea unor informatii deseori ignorate la inceputul afacerilor, precum cercetarea pietei (activitatile de marketing) si estimarea incasarilor (cash-flow”). Intocmirea planului de afaceri permite stabilirea realista a necesarului de resurse si a surselor din care acestea pot fi obtinute, incadrarea in timp a etapelor afacerii si coordonarea fazelor viitoare ale afacerii si rezolvarea eventualelor neconcordante. Intreprinzatorii sunt “fortati” sa ia in considerare aspecte care le-ar putea scapa la o abordare mai superficiala. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea sa ii sporeasca rentabilitatea. Nimeni nu se asteapta ca previziunile planului de afaceri sa se regaseasca integral in realizarile efective; totusi, in cazul in care planul este bine intocmit, datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor obtinute. Planul de afaceri nu este singurul aspect luat in considerare de potentialii finantatori; insa un plan de afaceri care dovedeste ca nu exista o strategie coerenta a proprietarilor afacerii va indeparta cu siguranta orice investitor.

accesarea unor fonduri, din proiecte ale U.E

Pentru a avea succes, un plan de afaceri trebuie sa tina cont de profilul afacerii dv., de mediul in care se va efectua business-ul in cauza, de obiectivele afacerii si de scopul urmarit la realizarea acestuia. In functie de target-ul planului de afaceri (cei carora le este destinat), acesta poate contine elemente specifice, utile sau solicitate. Totodata, in functie de imprejurari, anumite sectiuni pot avea o pondere mai mare sau mai mica in importanta planului de afaceri.

Intocmirea unui plan de afaceri coerent necesita un timp si un efort important, inclusiv pentru oamenii care au experienta in domeniu. El reprezinta o harta a viitoarei afaceri, imbunatatind sansele intreprinzatorului de a atinge tinta propusa.Nu exista doua afaceri la fel. Nu exista doua firme identice. In acelasi fel, nu exista o formula magica pentru elaborarea planurilor de afaceri. Exista insa anumite aspecte tipice care trebuie atinse in elaborarea planului de afaceri, astfel incat planul sa fie un instrument de lucru simplu, sugestiv si pragmatic.

In acest fel, intreprinzatorul demonstreaza ca are o perceptie globala asupra afacerii, ca intelege toate aspectele ei, atat cele tehnice cat si cele financiare sau de resurse umane. El demonstreaza mediului exterior (dar si celui interior) ca stapaneste situatia.

Pentru ca viitorul afacerii sa nu devina o necunoscuta imposibil de controlat, intreprinzatorul trebuie sa raspunda, inca din faza de initiere a afacerii, la cateva intrebari:

- Cine este utilizatorul produselor?

- Cine este clientul produselor oferite?

- Care este amplasamentul adecvat pentru afacere?

- Ce pret este potrivit pentru situatia pietei?

- Cum vor fi distribuite produsele catre clienti?

- Care sunt perspectivele pietei pe termen scurt si lung?

- Cum poate fi extinsa gama de produse?

- Cine sunt concurentii si care sunt punctele lor tari si slabe?

- Ce motivatii va avea un client pentru a cumpara produsul?

- Care este conceptul de marketing prin care se conduce afacerea?

- Care este necesarul de capital?

- Care este forma juridica cea mai potrivita pentru afacere?

Realizarea planului de afaceri are cateva avantaje:

- Analiza detaliata a activitatii viitoare pe care o presupune realizarea planului de afaceri

permite evitarea multor greseli cauzate de lipsa de informare (cunoasterea insuficienta a concurentilor sau clientilor, cunoasterea insuficienta a unor concepte economice sau tehnice implicate in activitate);

- Planul de afaceri indica cu destul de mare precizie investitia initiala necesara, in ce se va

investi si cum va fi recuperata investitia. in acest fel, se reduce semnificativ riscul aparitiei unor probleme cu cash-flow - ul (fluxurile de numerar), una din cauzele principale de esec in primele etape de functionare ale noilor afaceri. In plus, intreprinzatorul poate alege cele mai avantajoase surse de finantare. Mai mult, un plan de afaceri bine realizat creste credibilitatea intreprinzatorului in fata investitorilor si partenerilor de afacere.

- Realizarea planului de afaceri intareste abilitatile de planificare ale intreprinzatorului. Chiar daca planul de afaceri nu va putea fi pus in practica in toate detaliile sale, pentru ca mediul economic este in continua schimbare, intreprinzatorul va fi mai bine pregatit si capabil sa se adapteze mai rapid.

Daca intreprinzatorul dispune de resurse financiare pentru a incepe afacerea, el prefera deseori sa nu mai realizeze un plan de afaceri, fiind inclinat sa actioneze pentru a valorifica mai rapid oportunitatea identificata, in loc de a consuma timp cu activitati „birocratice”. Totusi, de obicei, multi clienti si furnizori nu respecta regulile teoretice ale jocului economic, nu platesc la timp sau nu livreaza produsele contractele in conditii optime, iar intreprinzatorul ajunge deseori sa se confrunte cu intarzieri si blocaje.

De foarte multe ori, intreprinzatorul este inclinat sa priveasca foarte optimist afacerea pe care vrea sa o initieze. Pentru investitor, afacerea este interesanta numai daca asigura recuperarea, suficient de rapida, a investitiei initiale si obtinerea unui profit. intreprinzatorul care adopta o optica similara va realiza planul de afaceri astfel incat:

- Sa fie orientat spre piata: oricat de novator este produsul realizat, o afacere reuseste

atunci cand realizeaza vanzari, iar pentru aceasta identificarea precisa a nevoilor clientilor potentiali este esentiala. Intreprinzatorul trebuie sa poata sa faca 1-2 lucruri foarte bine, iar

afacerea sa trebuie sa se concentreze pe realizarea lor atunci cand exista o oportunitate clara de afaceri.

- Sa dovedeasca interesul clar al clientilor: dincolo de parerea personala despre

produsul realizat, este necesara o evaluare mai obiectiva a interesului manifestat de clientii potentiali. In acest scop, sunt utile testele practice realizate preliminar de cativa clienti.

- Sa se bazeze pe previziuni realiste: intreprinzatorul trebuie sa fie atent ca

optimismul sau sa nu se transfere fara argumente solide asupra estimarilor privind evolutia

afacerii. In acest fel, cresc sansele de atingere a obiectivelor propuse si credibilitatea in fata investitorilor. In acelasi timp planul de afaceri trebuie sa fie construit intr-un mod orientat pe actiune si nu doar contemplativ, astfel incat chiar sa reprezinte o referinta pentru managementul operational al businessului Procesul complex de auto-evaluare a intreprinzatorului, a resurselor de care dispune acesta si a ideii de afacere necesar pentru realizarea unui bun plan de afaceri face mai usoara evitarea unor erori frecvente:

- aptitudinile si abilitatile personale sau calificarea profesionala ale intreprinzatorului sunt insuficiente.

- lipsa unei strategii clare de piata;

- cunoasterea insuficienta a competitorilor;

- organizarea interna a firmei defectuoasa;

- dependenta excesiva de anumiti furnizori;

- capacitate insuficienta de recrutare si selectie a personalului;

- necunoasterea reglementarilor legale relevante;

- resurse financiare insuficiente;

- evaluare gresita a cheltuielilor de functionare a afacerii;

- supraestimarea capacitatii de a realiza profit;

- profitabilitate prea redusa pentru a permite rambursarea creditelor;

- politica imprudenta in domeniul investitiilor;

- calculatie gresita a costurilor;

- contabilitate necorespunzatoare si incompleta;

- necunoasterea obligatiilor fiscale;

- alegere neadecvata a partenerilor de afaceri;

- alegerea necorespunzatoare a amplasamentului afacerii.

Autorul intocmirii planului de afaceri, va trebui sa aiba capacitatea de a pune in lumina avantajele afacerii, fara ca aceasta sa dauneze insa realismului planului prezentat. Persoanele care vor examina planul au in general suficienta experienta pentru a detecta

optimiste.

aprecierile

Daca dezvoltarea afacerii este mai lenta decat se aprecia, s-ar putea ca firma sa fi atras prea multe resurse costisitoare; daca aceasta e prea rapida, firma s-ar putea sa nu poata utiliza intregul potential din cauza lipsei de fonduri.

exagerat

de

Pentru ca un plan de afaceri sa aiba toate calitatile unui instrument de management, planificare-verificare si comunicare cu mediul extern este ca acesta sa fie foarte bine documentat, sa faca o analiza a profitabilitatii investitiei pe termen scurt si mediu, sa existe o estimare a cotelor de piata ce pot fi atinse in mod realist si sa ofere posibile strategii de marketing, fara a se pierde din vedere obiectivul major al afacerii.

Model (exemplu, template) de plan de de afaceri (business plan)

In general un plan de afaceri cuprinde urmatoarele capitole:

1. Titlul

2. Cuprins & Capitole

3. Sumar (Scurta introducere)

4. Descrierea firmei (afacerii)

5. Echipa & managementul companiei

6. Prezentare produs(e) / serviciu (ii)

7. Analiza pietei

8. Obiective

9. Strategia firmei/afacerii & implementare

10. Informatii financiare

11. Anexe si alte documente

In functie de situatie, anumite capitole pot fi necesare sau nu. Importanta fiecarui capitol variaza in functie de scopul urmarit si de contextul in care realizati planul de afaceri.

De asemenea ar trebui sa verificati la partenerul/firma/institutia unde se va prezenta planul de afaceri, cu privire la eventuale cerinte de realizare a planului de afaceri.

Revenind la structura unui plan de afaceri, in continuare este detaliata o posibila abordare a capitolelor planului de afaceri propus mai sus.

1. Titlul

Trebuie sa reflecte la ce face referire planul de afaceri in cauza. De asemenea pe prima pagina a planului de afaceri (eventual coperta), pe langa titlu ar trebui sa se gaseasca si datele de contact si identificare ale firmei, logo-ul acesteia, etc.

Aceste date de contact ale firmei, se pot adauga intr-o forma sumarizata si in subsolul sau antetul paginilor urmatoare.

2. Cuprins & capitole

Un tabel/index cu capitolele planului de afaceri si cu numarul paginilor la care se regasesc aceste capitole. Aceasta sectiune ar putea fi mutata si la sfarsitul planului de afaceri in anumite cazuri.

3. Sumarul planului de afaceri (Scurta introducere)

In multe cazuri, aceasta sectiune (care ar trebui sa sumarizeze si sa evidentieze punctele cheie ale unui plan de afaceri) are o importanta deosebita. Se recomanda ca sumarizarea sa fie realizata cat mai simplu si concis posibil.

4. Descrierea firmei (afacerii)

Informatii cu priviere la firma/companie (istoria companiei, parteneri, fondatori, echipamente & utilaje, facilitati, sedii, vaduri comerciale, parc auto detinut, etc. Pentru informatii suplimentare putem prezenta o adresa web.

In anumite situatii se prezinta afacerea in locul companiei (de exemplu: daca inca nu ati infiintat o firma).

5. Echipa & managementul firmei

O scurta

prezentare

a

echipelor/oamenilor/departamentelor

din

compania

dv.,

modului de organizare si a echipei de management.

6. Prezentare produs(e) / serviciu (ii)

a

Aceast capitol al unui plan de afaceri poate cuprinde:

descrierea si evidentierea calitatilor (puncte forte) ale produselor/serviciilor dv.

evidentierea anumitor calitati/avantaje fata de produselor/serviciilor competitiei

imbunatatiri planificate ale produselor/serviciilor dv.

viitoare noi produse/servicii planificate

7. Analiza pietei

In aceast capitol din planul de afaceri se va realiza o prezentare a pietei de desfacere a produselor si serviciilor dv.

Se va putea avea in vedere:

numarul clientilor existenti si potentiali

marimea pietei de desfacere

o eventuala segmentare a pietei

concurenta existenta pe piata (eventual informatii cu privire la cota acesteia de piata)

in cazul detinerii de informatii cu privire la o eventuala tendinta si evolutie a pietei, o prezentare succinta a acestor informatii este benefica

sumare ale eventualelor studii de piata disponibile

8. Obiective

O estimare

realista

(in

anumite

cazuri

sunt

prezentate

si

estimari

optimistice,

pesimiste, pe langa aceasta) a obiectivelor firmei/afacerii pe termen scurt si lung.

9. Strategia firmei/afacerii & implementare

Poate fi descrisa strategia de abordare/introducere a produselor/serviciilor pe piata (sau de mentinere/imbunatatire a cotei de piata in cazul unor produse/servicii existente).

Tot

aici

se

poate

evidentia

strategia

de

marketing

pentru

produsele/serviciile

respective si modalitatile de punere in practica a acesteia.

10. Informatii financiare

In anumite cazuri aceast capitol este cel mai important din cadrul unui plan de afaceri. De exemplu in cazul incercarii obtinerii de fonduri de la diverse organisme/institutii

nationale, europene si internationale, o atentie sporita se va acorda acestui capitol al planului de afaceri.

Multe institutii/organisme au cerinte propii si exacte cu privire la informatiile pe care se asteapta sa le regaseasca in acest capitol. De multe ori acestea furnizeaza si modele (template-uri) pentru aceast capitol (cateodata chiar exemple/modele de planuri de afaceri).

In acest capitol se pot incadra informatii cum ar fi:

informatii din diverse raportari contabile

cash-flow-uri (fluxuri monetare) lunare/anuale

estimari ale vanzarilor/veniturilor/cheltuielilor viitoare (important cu precadere in

cazul start-up urilor afacerilor de inceput)

11. Anexe si alte documente

Alte documente ce considerati a fi relevante, sau care sustin anumite puncte de vedere din planul dv. de afaceri.

EXEMPLU DE “BUSINESS PLAN”

Plan de afaceri al firmei S.C. RH TRUST S.R.L.

I. Prezentare generala Prezentul plan de afaceri este intocmit de catre firma S.C. RH TRUST S.R.L. Cluj-N. in vederea obtinerii unui credit bancar necesar achizitionarii unui imobil cu destinatia birouri.

1) Aria de activitate a firmei Aria de activitate a firmei noastre este in domeniul constructii - instalatii. Activitatea desfasurata de firma consta in realizarea lucrarilor de instalatii termice (aer conditionat), sanitare, electrice si gaz (interior – exterior) 2) Misiunea Firma noastra si-a propus ca prin activitatea desfasurata sa introduca tehnologiile nou aparute in domeniul instalatiilor, ecologice si economice, avand un grad mare de fiabilitate. Am impus pe piata locala aceste produse moderne schimband mentalitatea inceputului anilor ‘90 si am creat noi locuri de munca.

3) Scurta prezentare a afacerii si a segmentelor de piata urmarite Serviciile prestate de firma noastra sunt urmatoarele:

- proiectare (consultanta) – comercializare echipamente – executie lucrari - service Piata de desfacere (tinta) este comunitatea cetatenilor din judetul Cluj si judetele limitrofe cu un venit peste medie, firmele de profil (pentru lucrari in subantrepriza) si in general firmele in expansiune.

4) Scopurile, strategiile si factori critici ai firmei pe aceste piete In activitatea desfasurata firma noastra se urmareste ocuparea unui segment important din piata pe care actionam. Cetateni trepatat vor incepe sa se gandeasca la confortul lor, independenta lor energetica si la protectia mediului inconjurator (echipamentele avand un randament peste 90%, respectiv o poluare scazuta) in raport cu nevoia de dezvoltare si modernizare a societatii noastre pentru integrarea in Uniunea Europeana.

Pentru a ne atinge toate aceste scopuri am apelat la cele mai eficiente si mai sigure procedee si tehnologii din import. Firma a demarat un amplu program de calificare a angajatilor, a obtinut mai multe agrementari ISCIR si este in curs de implementare a sistemului de calitate ISO 9001

5) Noutatile aduse de firma pe piata concurentiala. Firma noastra face parte din categoria firmelor mici si mijlocii si este cotata intre primele zece din orasul nostru, atat ca vechime pe piata cat si ca realizari in domeniu sau cota de piata. Noutatile aduse de noi sunt: returnarea materialelor nepuse in opera (nemontate) si scazute din valoarea finala ; transformarea spatiului de depozitare MAGAZIE in MAGAZIN, realizand astfel si vanzari catre populatie (gestionarul devenind si vanzator. Firma nu conditioneaza proiectarea de executie si/sau comercializare. Termenele de garantie a lucrarilor este peste media din piata, adica de 3 ani, de la data receptiei lucrarilor. Produsele firmei se pot vinde si in sistem de rate.

6) Punctele esentiale ale previziunilor financiare Mentionam ca dorim sa ne extindem achizitionand un imobil propriu – pentru a nu mai achita chirii, iar intrega investitie necesita un fond de 45.000 Euro. Pentru aceasta dorim sa contractam un credit de la C.E.C. Cluj – Napoca, pe o perioada de 3 ani, cu o dobanda de 12%, rata lunara aferenta creditului contractat este de 400 Euro (prezentata in anexa ).

II. Produsul/serviciile 1) Prezentarea pe larg, legata de ceea ce firma urmareste sa faca RH TRUST exista si pe pagina web (www.rh-trust.ro) Firma detine in acest moment un magazin amplasat in str. Fabricii nr. 4 Cluj-N. prin intermediul caruia realizeaza vanzari de echipamente de instalatii. Avand in vedere contextul actual al Crizei financiare, aprovizionarea acetuia se va face cu produse utilizate in reparatii (service) de catre clienti – firma orientandu-se spre aceasta zona de nisa. Echipele de executie vor fi pastrate fara a se face reduceri de personal, dar salarizarea va fi cu salar fix (si nu in functie de realizari cum a fost pana in prezent. Activitatea de proiectare si service va fi externalizata (existand colaborari cu ale firme) fiind considerata suficient de satisfacatoare. Este posibil ca in viitor firma sa incheie contracte de service (tip abonament) cu diverse asociatii de locatari, pentru intretinerea instalatiilor interioare.

2) Calitatile distinctive a produsului/servicului sau unicitatea produsului Produsele firmei RH TRUST ofera cetatenilor modalitati de economisire a timpului si a banilor deoarece acestea sunt oferite la timp, avand o calitate peste medie spre superioara si cu un cost sub media de piata. Produsele furnizate (de o perioada indelungata ~ 16 ani) sunt marci consacrate pe piata occidentala si care sau impus si in Romania. Gradul mare de personalizare a relatiei firma -client alaturi de numeroase recomandari de la diversi beneficiari in ceea ce priveste profesionalismul celor care actioneaza in firma, creaza avantajul competitional in fata firmelor concurente.

3) Diversificarea gamei de produse – domenii si costuri In viitor, daca totul va merge asa cum a fost programat dorim sa extindem produsele firmei si in ceea ce priveste programul national de implementare a energiilor neconventionale – potrivit caruia Ministerul Mediului suporta 80% din contravaloarea investitiei.

Cheltuielile ocazionate cu participarea la acest proiect national vor fi doar cu realizarea inscrierii ca firma autorizata si calificarea superioara a unor executanti. Mentionam ca dotarile firmei sunt corespunzatoare si nu necesita noi investitii.

Componentele planului de afaceri

De regula, un plan de afaceri contine o serie de componente obligatorii:

1.

Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri?

Rezumatul planului de afaceri trebuie sa contina, intr-o forma succinta, date referitoare la:

- istoricul firmei (in cazul firmelor deja existente);

- domeniul/domeniile de activitate;

- misiunea firmei, obiectivele pe termen lung si cele pe termen scurt;

- conducerea firmei (experienta, rezultate);

- caracteristicile produsului/serviciului;

- descrierea pietei (perspective de crestere, concurenta);

- sumarul proiectiilor financiare si suma de bani solicitata.

2. Ce cuprinde descrierea firmei?

In cazul firmelor deja existente, este necesara o prezentare a trecutului firmei si a performantelor sale. Aceasta prezentare trebuie sa contina referiri la:

- Conducerea firmei: responsabilitati, pregatire, experienta/ locuri de munca anterioare (Se pot anexa si CV-urile persoanelor-cheie implicate in activitatea respectiva). Prezentarea conducerii firmei/a initiatorilor afacerii este necesara si in cazul noilor afaceri.

- Contributia proprietarilor/managerilor la capitalul firmei. O participare importanta poate fi interpretata ca un semn clar al interesului si implicarii proprietarilor in afacere, ceea ce reprezinta una din cheile succesului acesteia.

- Numarul de salariati existenti. Se poate face o detaliere pe domenii de activitate (de exemplu

personal direct productiv/personal administrativ), pe niveluri de pregatire profesionala etc. Ca o anexa

suplimentara, poate fi prezentata organigrama firmei.

- Produsele/serviciile actuale (enumerare, caracteristici, rentabilitate, avantaje competitive).

- Locul in care se desfasoara activitatea si implicatiile acestei situatii (de exemplu privind utilitatile, forta de munca etc.).

- Principalii furnizori de materii prime si materiale (enumerare, ponderea fiecaruia, eventual si date

referitoare la forma lor de proprietate si la localizarea geografica - poate fi relevanta, de exemplu, distinctia intre furnizorii interni si cei externi si, in cazul celor din urma, intre cei din tarile membre ale Uniunii Europene si cei din alte zone ale lumii).

- Dotarile cu masini, utilaje, mijloace de transport etc., imobilele detinute (trebuie precizat daca acestea sunt proprietatea firmei sau sunt numai inchiriate sau obtinute prin leasing).

- Clientii actuali. Garantia viitorului oricarei firme este reprezentata de orientarea spre piata;

din acest motiv, firma trebuie sa dovedeasca o buna cunoastere a clientilor sai. in cazul in care exista un numar redus de clienti, pot fi prezentate date referitoare la fiecare. Daca care este vorba, de exemplu, de desfacere cu amanuntul, vor fi prezentate date care caracterizeaza grupul/grupurile de cumparatori.

- Principalii concurenti (enumerare, ponderea lor pe piata si pozitia firmei fata de acestia, explicatii ale acestei situatii).

3. Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii?

Planul de afaceri trebuie sa demonstreze ca initiatorii proiectului au o idee clara asupra a ceea ce isi propun sa realizeze. Un finantator care citeste un plan de afaceri trebuie sa vada care sunt scopurile afacerii si care sunt obiectivele in urmatoarele luni sau in urmatorii ani.

Vor trebui prezentate misiunea/scopul principal al firmei, obiectivele sale pe termen mediu (unde vrem sa ajungem in urmatorii 3-5-7 ani?), precum si cele pe termen scurt (ce urmeaza sa facem imediat?).

Strategia de atingere a acestor scopuri trebuie de asemenea prezentata intr-un mod convingator. Prezentarea obiectivelor firmei trebuie sa evite exprimarile vagi sau excesiv de optimiste.

Formularile care s-ar potrivi pentru orice domeniu de activitate - sau numai intr-o lume ideala - reprezinta o dovada a lipsei unei strategii coerente.

E bine sa evitati aspectele prea tehnice sau detaliile inutile. Totusi, cei care citesc planul de

afaceri trebuie sa inteleaga ideile principale ale afacerii.

4. Cum trebuie prezentat produsul?

Este esential sa faceti cat mai bine inteleasa nevoile consumatorilor carora le raspunde produsul/serviciul dumneavoastra.

Planul de afaceri trebuie sa ofere o descriere suficient de detaliata a produsului/serviciului firmei. In cazul in care un investitor potential nu intelege in ce consta produsul respectiv, s-ar putea sa nu mai aveti ocazia sa oferiti explicatii suplimentare. In cazul in care este vorba de un produs/serviciu existent, poate fi prezentata experienta firmei in domeniu, capacitatile de productie existente, competentele tehnice acumulate, performanta in domeniul vanzarilor etc.

In cazul in care este vorba de un produs/serviciu nou vor fi prezentate avantajele care permit firmei obtinerea acestuia si actiunile care mai trebuie intreprinse pana la inceperea activitatii normale.

Poate fi anexat si un buget special al lucrarilor necesare pana la iesirea pe piata sau un buget de cercetare. Existenta unui brevet sau a altor drepturi exclusive asupra produsului sau serviciului reprezinta un avantaj pentru firma si va fi desigur mentionata in planul de afaceri.

Calitatea si pretul produsului reprezinta aspecte principale care nu pot lipsi din nici un plan de afaceri. Ele sunt esentiale in pozitionarea firmei fata de clienti si concurenta.

O calitate inferioara reprezinta un risc crescut de pierdere a clientilor in fata concurentilor; in

acelasi timp, cheltuielile pentru imbunatatirea produsului nu vor fi recuperate daca nu corespund perceptiilor clientilor.

Imaginea despre calitatea produsului poate fi imbunatatita prin garantiile sau alte servicii postvanzare oferite. Alegerea pretului produsului este un aspect extrem de important. Multe modele de planuri de afaceri sugerate de finantatori solicita aprecieri ale pretului produsului in comparatie cu cele ale concurentei. In cazul in care pretul este mai ridicat, trebuie sa aratati ce ii va determina pe clienti sa cumpere de la dumneavoastra.

Ceea ce conteaza este rentabilitatea pe care o poate aduce produsul la un anumit nivel de pret. Daca aveti mai multe produse sau servicii, veti prezenta caracteristicile fiecaruia si ponderea estimata in totalul vanzarilor.

Orientarea spre un produs sau un serviciu unic reprezinta un risc, in special in cazul in care piata este ingusta sau preferintele consumatorilor se modifica rapid. in acelasi timp, extinderea in domenii in care nu aveti experienta reprezinta si ea un risc.

Un produs sau serviciu usor de imitat s-ar putea sa nu ofere suficienta protectie in fata concurentei. Diverse documentatii cu caracter prea tehnic pot fi anexate la planul de afaceri - sau pot fi preluate in cadrul unui studiu de fezabilitate.

5. Cum trebuie prezentata piata?

Lansarea unui produs sau serviciu trebuie precedata de studierea pietei potentiale. Trebuie sa estimati marimea pietei pentru produsul respectiv (si pentru categoria de produse din care face parte), precum si cota de piata pe care o detineti/va propuneti sa o detineti.

Daca este o piata prea ingusta, s-ar putea sa nu mai fie loc pentru inca un producator. A spune

ca firma detine o cota insignifianta dintr-o piata foarte mare nu are o relevanta prea mare.

Identificarea segmentelor pietei careia va adresati este foarte importanta pentru determinarea

ariei pe care o va deservi efectiv firma. Prin delimitarea segmentului de piata al firmei determinati si caracteristicile principale ale viitorilor clienti.

O definire prea vaga poate fi interpretata ca un semn al unei strategii neclare; acumularea de

prea multe caracteristici in definirea segmentului de piata poate avea insa un efect similar. Este bine daca aduceti o sustinere solida a criteriilor alese in segmentarea pietei.

De asemenea, trebuie sa identificati si tendintele de viitor de pe piata: potentialul de crestere, orientarile viitoare ale consumatorilor, posibilitatea intrarii/iesirii de pe piata a unor concurenti etc.

6. Cum trebuie prezentati clientii?

Orice intreprinzator trebuie sa fie orientat catre piata. O afacere nu va avea succes daca nu raspunde unor necesitati reale ale consumatorilor. Planul de afaceri trebuie sa dovedeasca o buna cunoastere a clientilor potentiali.

In cazul in care exista un numar limitat de cumparatori - de exemplu firme interesate de un

anumit tip de utilaj - se poate face o prezentare detaliata a acestora cuprinzand, de exemplu,

date referitoare la:

- numele/denumirea clientilor;

- forma de proprietate;

- localizarea geografica;

- domeniul de activitate;

- cifra de afaceri;

- marimea estimata a comenzilor si ponderea in totalul vanzarilor estimate etc.

- in cazul in care aveti deja comenzi sau contracte incheiate cu clientii respectivi, acest lucru trebuie mentionat. Copii ale contractelor/comenzilor respective pot fi anexate la planul de

afaceri.

- In cazul in care exista multi cumparatori - de exemplu, in cazul unui magazin cu amanuntul

– datele prezentate vor fi diferite:

- numarul potential al cumparatorilor;

- caracteristicile clientilor: venituri medii, varsta, statut social, interes pentru produsele noi;

- valoarea medie a unei cumparari si frecventa cumpararilor etc.

In cazul in care exista mai multe produse, analiza trebuie facuta pentru clientii fiecarui produs. Planul de afaceri trebuie sa prezinte foarte clar caror necesitati ale clientilor se adreseaza produsul respectiv si care sunt factorii care ii determina pe clienti sa cumpere produsele firmei. In cazul in care firma se orienteaza spre un segment specific de piata, acesta trebuie clar delimitat.

Este posibil ca, intr-o prima faza, produsul sa atraga numai clientii 'inovatori”, urmand ca persoanele/firmele care vor constitui piata de baza a firmei sa inceapa sa cumpere mai tarziu. Acest lucru trebuie avut in vedere la intocmirea planului de afaceri.

In intocmirea planului de afaceri ar trebui luata in considerare si sensibilitatea clientilor fata de pretul produsului. in anumite cazuri, s-ar putea ca un pret mai ridicat sa constituie pentru cumparatori un semn al unei calitati mai ridicate, iar un pret redus poate parea suspect.

In cazul in care exista o piata „captiva” sau este vorba de produse de baza, cresterea preturilor poate creste incasarile firmei; acest lucru nu este insa deloc adevarat in orice situatie!

Ar fi de preferat ca intocmirea planului de afaceri sa fie precedata de efectuarea unui studiu de piata care sa sondeze interesul clientilor potentiali pentru produsul/serviciului respectiv.

Acest studiu poate parea costisitor, dar este in orice caz mai ieftin decat o afacere inceputa si esuata din cauza aprecierii gresite a nevoilor consumatorilor. Evident ca rezultatele studiului de piata nu vor fi intotdeauna confirmate intocmai de evolutiile ulterioare si ca intuitia intreprinzatorului isi are si ea rolul ei - dar necunoasterea interesului real al clientilor pentru produs este cauza principala a esecului unei afaceri.

7. Cum trebuie prezentata concurenta?

Datele referitoare la concurenti sunt adesea greu de obtinut, dar se pot dovedi extrem de utile. Daca aflati, de exemplu, ca o firma importanta din domeniu intentioneaza sa se extinda pe piata pe care v-ati propus sa o acoperiti, s-ar putea sa trebuiasca sa va modificati strategia.

In general, un plan de afaceri trebuie sa indice:

- care sunt principalii concurenti, localizarea lor si segmentele de piata pe care le deservesc;

- care sunt tipurile de produse/servicii pe care le produc;

- calitatea si preturile produselor, reducerile de pret oferite clientilor, garantii, servicii post- vanzare; - care sunt cotele de piata ale concurentilor;

- avantajele competitorilor in ceea ce priveste reputatia, fidelitatea clientelei, canalele de distributie.

Planul de afaceri trebuie sa demonstreze ca exista un segment de piata care poate fi deservit in mod profitabil de catre firma si sa arate de ce acesta nu este si nu va fi preluat de catre concurenti.

Este important de asemenea sa previzionati reactia concurentei la aparitia/ extinderea afacerii dumneavoastra si sa prezentati strategia prin care ii veti face fata.

8. Cum trebuie prezentati furnizorii?