Sunteți pe pagina 1din 83

Universitatea de Stat din Moldova.

Facultatea de Jurnalism ș i Ș tiinț e ale Comunicării.

Subiect:

Teză de licen ț ă

”Publicitatea mascată în presa scrisă”

Studiu de caz: Magazinul Economic ”ECOnomistul”

1

Cuprins

Capitolul I: Prezentarea teoretică a problemei abordate.

1.1 Publicitatea în mass-media.

1.2 Difuzarea publicităț ii prin intermediul mass-media – aspectul legal.

1.3 Codul deontologic al jurnalistului – aspectul etic. Concluzii.

Capitolul II: Analiza articolelor cu caracter publicitar. Publicitatea mascată.

2.1 Analiza generală a ziarului de referinț ă.

2.2 Spaț iul publicitar al ziarului.

2.3

Analiza etico-deontologică ș i juridică a articolelor cu caracter publicitar.

2.3.1

Analiza rubricilor în care sînt atestate subiecte cu caracter publicitar.

2.3.2

Analiza subiectelor cu caracter publicitar. Concluzii

Bibliografie

Anexe

2

Introducere

Importan ț a ș i actualitatea temei.

Publicitatea mascată în presa scrisă, dar ș i în celelalte genuri de instituț ii media este o temă închisă, atît printre jurnaliș ti, cît ș i pentru public. Pentru primii publicitatea mascată e un „rău necesar” în situaț ia în care presa din Republica Moldova este într-o situa ț ie dificilă, neavînd fonduri suficiente pentru existenț ă. Pentru public e doar o temă necunoscută, el fiind în neș tiinț ă de cauză mai mult decît în ignoran ț ă, fapt ce se datorează culturii societă ț ii post-sovietice. Am ales să analizez aspectul publicităț ii mascate anume în presa scrisă, deoarece aceasta este cea mai ingnorată de către publicul din Moldova ș i, prin urmare, ea are o nevoie mai „disperată” de a recurge la alte metode de finanț are. Limita impusă de către lege pentru spaț iul publicitar ș i vînzările mici nu permit o existen ț ă continuă a publicaț iilor. Presa scrisă este cea mai nepopulară în mass- media actuală, televiziunea și radioul fiind mai practice ș i nu necesită o cultura mai înaltă a publicului. Totuș i consider că o abordare a acestei teme este necesară, deoarce micul public al presei scrise este în drept să cunoasca acest aspect, pentru a nu fi dus în eroare de mass-media și influenț at să aleagă un tip de servicii sau produse în defavoarea altuia.

Sarcinile propuse în prezentarea acestui subiect.

Scopul meu este de a depista și identifica materialele ce conț in publicitate ascunsă sau au un aspect publicitar, nefiind marcate ca atare. Prin analiza acestor articole vreau să demonstrez prezenț a publicită ț ii mascate în presă, dar ș i motivarea parț ială a reclamării anumitor produse sau servicii.

3

Metode de cercetare.

Pentru studierea acestui subiect am cercetat ziarul „Economistul” în perioada 3 februarie – 31 martie, în total 9 numere. Toate subiectele publicitare le-am împărț it în reclamă oficială și în reclamă ascunsă (mascată). Partea teoretică a tezei a fost preluată din Legislaț ia Republicii Moldova, revista ”Mass-media” editată de Centrul pentru Jurnalism Independent ș i manuale de specialitate pe care le-am indicat în bibliografia tezei.

Structura tezei.

Teza este împăr ț ită în două capitole. Primul capitol, „Prezentarea teoretică a problemei abordate” se referă la partea teoretică a tezei, fiind divizat în trei subcapitole: „Publicitatea în mass-media”, „Difuzarea publicită ț ii prin intermediul mass-media – aspectul legal” ș i „Codul deontologic al jurnalistului – aspectul etic”. Capitolul al doilea , prezintă partea practică a tezei, ș i anume analiza articolelor conform criteriilor selectate. El se împarte în patru paragrafe: „Analiza generală a ziarului de referinț ă”, „Spaț iul publicitar al ziarului”, „Analiza etico-deontologică ș i juridică a articolelor cu caracter publicitar. ”. Ultimul subcapitol este divizat în:

„Analiza rubricilor în care sînt atestate subiecte cu caracter publicitar. ” ș i „Analiza subiectelor cu caracter publicitar. ” La sfîrș itul fiecarui ca pitol voi face o concluzie.

4

Capitolul I: Prezentarea teoretică a problemei abordate

Acest capitol se va referi la aspectele teoretice ale lucrării. În capitol voi enumera aspectele etice ș i legale ce ț in de publicitatea comercială ș i de publiciatatea mascată, aspecte divizate în doua subcapitole. De asemenea, voi menț iona tipul articolelor care nu vor fi în studiul meu de caz, deoarece nu corespund criteriilor acestuia.

5

1.1 Publicitatea în mass-media.

a) Defini ț ie conform DEX: publicitate - f. 1) Caracter public. 2) Difuzare în public a informaț iilor prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Mica publicitate - rubrică într-o publicaț ie periodică care cuprinde tot felul de anunț uri.

b) Defini ț ie conform DEX: reclamă, reclame, s.f. 1. Activitate (comercială) prin care se urmărește, pe calea publicităț ii (prin tipărituri, radio, televiziune, cinematograf etc.), suscitarea, câș tigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor cărț i, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc. Răspândire de informaț ii elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i crea renume sau popularitate. 2. Articol (dintr-o publicaț ie), afiș , placardă, panou, prospect etc. prin care se face reclamă.

Publicitatea este de mai multe tipuri:

- publicitate comercială, adică reclama unor servicii, produse oferite de către persoane juridice;

- anunț uri și materiale publicitare furnizate de institu ț iile de stat;

- anunț uri plasate de către persoane fizice: vînzare-cumpărare de bunuri mobile și imobile;

- anunț uri personale: matrimoniale, felicitări, anunț uri mortuare, etc; - publicitatea electorală;

- publicitatea socială, are drept scop propagarea unui mod de viaţă sănătos, ocrotirea sănătăţii, protecţia mediului înconjurător, integritatea resurselor energetice, protecţia socială a populaţiei; ea nu are scop lucrativ şi urmăreşte obiective filantropice şi de importanţă socială.

6

Teza însă nu se va axa pe această publicitate, ea avînd statut legal, ș i nici nu mă voi referi la încălcările legislative în ceea ce priveș te acest tip de publicitate.

1.2 Difuzarea publicităț ii prin intermediul mass-media – aspectul legal

Pentru definirea și delimitarea prezenț ei publicită ț ii în mass-media, a fost elaborat un cod de legi menit să asigure securitatea ș i drepturile omului. Astfel, conform Legii nr.1227-XIII din 27 iunie 1997 cu privire la publicitate, cu modificările ulterioare, articolul 8 are următoarele cerinţe generale:

(1) Publicitatea trebuie să fie loială şi onestă. (2) Publicitatea trebuie să fie identificată fără cunoştinţe speciale şi fără utilizarea de mijloace tehnice. (3) Publicitatea nu trebuie să inducă în eroare, nici să prejudicieze interesele consumatorilor. (4) În mass-media, publicitatea trebuie să fie în mod clar identificabilă de celelalte programe şi materiale prin mijloace poligrafice, video, audio, combinate sau prin comentarii. De regulă, publicitatea se difuzează grupat. (5) Difuzorul de publicitate nu trebuie să exercite influenţă editorială asupra conţinutului programelor. (6) Publicitatea subliminală este interzisă. (7) Publicitatea se difuzează în limba moldovenească iar, la dorinţa furnizorului de publicitate - şi în alte limbi, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. (8) Publicitatea mascată este interzisă. (9) Se interzice publicitatea mărfurilor (serviciilor) pasibile de certificare (licenţiere) în cazul în care certificatul (licenţa) lipseşte, precum şi publicitatea

7

mărfurilor (serviciilor) interzise pentru producere şi comercializare în conformitate cu legislaţia în vigoare. (10) Nu se permite publicitatea cu folosirea neautorizată a simbolicii de stat, a denumirilor sau a abrevierilor de firme, companii, întreprinderi, instituţii şi organizaţii. (11) Publicitatea nu trebuie:

a) să contravină intereselor statului;

b) să incite la acţiuni ce încalcă legislaţia privind protecţia mediului

înconjurător;

c) să conţină informaţii care nu sînt autentice;

d) să conţină elemente ce pot provoca panică, instiga la violenţă, la agresiune

sau la acţiuni periculoase ce pot prejudicia sănătatea sau ameninţa securitatea

oamenilor;

e) să conţină, fără temeiuri de ordin instructiv sau social, imagini vizuale sau

descrieri ale unor acţiuni periculoase cu neglijarea măsurilor de securitate. (12) Informaţia despre programele audiovizuale nu este considerată publicitate

şi se difuzează în mass-media gratuit."

(Următoarele articole ale acestei legi nu le includ aici, deoarece se referă doar la instituț ii media de tip radio sau TV.)

Acest articol al Legii cu privire la publicitate se referă la publicitatea oficială din ziar, descrie caracteristicile pe care aceasta trebuie să le întrunească ș i descrierea elementelor interzise. În ceea ce priveș te publicarea denumirilor de companii comerciale, care prestează servicii sau produse, aceasta se permite, fără ca să fie considerată reclamă, în situaț ia în care se prezintă un raport al activităț ilor unei ramuri dintr-o oarecare industrie. Dar în aceste situaț ii este obligatorie publicarea datelor mai multor companii care activează în aceeaș i ramură industrială, pentru ca publicul să poată

8

înț elege singur capacităț ile și/sau calită ț ile unei companii aparte. De obicei, acest fel de articole se publică în inserturi speciale, destinate unui public vizat în problematica de afaceri. (Manualul de Jurnalism, Mark Grigoryan)

De asemenea, conform Codului Fiscal al Republicii Moldova, volumul publicităț ii într-o publicaț ie mediatică nu trebuie să depăș ească 30%, altfel această publicaț ie devine una de reclamă ș i trebuie să plătească impozite mai mari.

1.3 Codul deontologic al jurnalistului – aspectul etic

Din Codul principiilor de etică profesională (codul deontologic) al jurnalistului din Republica Moldova, adoptat la Congresul Extraordinar al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (UJM) Chişinău, 4 mai 1999, mă voi referi la punctele (7) și (14). Aceste puncte ț in de aspectul etic al jurnalistului în ceea ce priveș te publicarea unor materiale ce conț in publicitate mascată:

7. Jurnalistul nu trebuie să primească nici direct, nici indirect nici un fel de recompense sau onorarii din partea unor terţe persoane pentru publicarea materialelor şi opiniilor de orice caracter.

14. Jurnalistul nu trebuie să-şi exercite meseria, având drept scop principal de a căpăta prestigiu sau influenţă personală. Jurnalistul consideră nedemnă situaţia de a folosi reputaţia sa, autoritatea sa, precum şi posibilităţile sale profesionale pentru a difuza informaţii cu caracter publicitar sau comercial, mai cu seamă, când un asemenea caracter nu este vădit în însăşi forma unor asemenea materiale. Însăşi

9

combinarea activităţilor de jurnalism şi de reclamă este considerată ca fiind inadmisibilă sub aspect etic.

Capitolul „Publicitate” din „Ghid de stil cu norme etice al membrilor Asociaț iei Presei Independente (API)” se referă la regulile de categorisire ș i de plasare a publicităț ii în ziar:

1. Publicitatea trebuie să fie clar marcată prin procedee grafice;

2. în cazul publicităț ii instituț iilor de stat, se indică sursa de plată;

3. materialele despre acț iuni ce ț in de Responsabilitatea Socială Corporativă

(RSC), chiar dacă se menț ionează denumirea unui agent economic, nu se înseamnă ca publicitate.

4. acț iunile care nu implică oferirea gratuită a serviciilor ș i produselor prestate

de obicei contra plată sînt considerate acț iuni RSC;

5. articolele despre RCS nu trebuie să conț ină informaț ii despre activitatea,

produsul sau adresa companiei care organizeaza acț iunea de RCS;

6. materialele în care se prezintă în mod comparativ servicii/produse a unor

companii nu se marchează ca fiind publicitate.

Concluzii:

Atît legislaț ia, cît și codul deontologic al jurnalistului oferă în mod detaliat caracterisiticile unui articol de publicitate ș i limitele acestuia. Aspectul publicităț ii mascate poate fi depistat cu uș urinț ă cunoscînd legislaț ia ș i deontologia, ceea ce ș i urmează să fac în capitolul II al tezei. Doar că nuanț ele pe care le pot avea anumite subiecte pot împiedica procesul de analizare al acestora. Iar legea poate fi deseori interpretată diferit.

Capitolul II: Analiza articolelor cu caracter publicitar. Publicitatea mascată

10

În capitolul II voi analiza ziarul la general : structura, tematica, spaț iul publicitar al ziarului, rubricile pe care acesta le conț ine. Voi enumera criteriile de selectare ale articolelor pentru studiu. Voi analiza rubricile care conț in cel mai des articole publicitare mascate ș i apoi voi analiza fiecare articol în parte, motivînd includerea acestora în categoria de publicitate mascată.

2.1 Analiza generală a ziarului de referinț ă.

11

Magazinul economic „ECOnomist” este în limba română ș i apare o dată în săptămînă, miercuri. Are un tiraj de 6500 de exemplare ș i este distibuit la nivel naț ional. Profilul publicaț iei este economic, avînd următoarele rubrici:

Actualitate

Banii tăi

Auto

Finanț e

Capital

Transporturi

Energetică

Construcț ii Companii Top Manager

Cadastru

Interviu

Energetică

Afaceri

Internaț ional

Viaț a este fantastică!

Business cocktail

Hi-Tech

Nu toate rubricile sînt permanente, apariț ia unora din ele fiind dependentă de subiectele fiecărui număr al ziarului.

2.2. Spa ț iul

publicitar al ziarului.

12

Publicitatea plasată în ziarul ”Economistul” ocupă de la 25 la 30%, deci se încadrează în limitele stipulate de către Legea cu privire la publicitate. Totalul publicităț ii legale ș i a celei mascate variază între 50 ș i 60%.

Publicitatea companiilor care se află în ziar variază. Dar sînt cîteva care apar în mod constant, în deosebi publicitatea de pe prima pagină. Mai există ș i o pagină susț inută de Mobiasbancă. Toate articolele din această pagină, în care se vorbeș te despre ea pot fi considerate ca fiind publicitate, chiar dacă nu sînt marcate ca atare.

2.3 Analiza etico-deontologică ș i juridică a articolelor cu caracter

publicitar.

În subcapitolele care urmează voi enumera ș i analiza rubricile în care se atestă cel mai des publicitate mascata, după care voi examina fiecare articol în parte ș i voi demonstra că ele sînt publicitare sau conț in publicitate mascată. Articolele în care se vorbeș te despre o companiei a cărei publicitate se află în imediata apropiere, se consideră ca fiind publicitare, facînd parte din corpul publicităț ii. Dar le voi considera articole cu publicitate mascată, deoarece ele nu sînt marcate ca publicitare ș i faptul că se află în imediata apropiere a publicităț ii indică într-o oarecare măsura manipularea cititorului. Motivez acest lucru prin exemplul unui articol publicitar, care se afla în imediata apropiere a publicităț ii companiei, dar era marcat cu ”P”. Deci, însemnul ziarului ”Economistul” pentru un articol publicitar există, acesta fiind definit astfel prin ”P”.

Voi considera articol publicitar mascat orice ș tire în care nu este bine definit scopul informării publicului, dar este menț ionată compania ș i produsele/serviciile acesteia.

Articol publicitar voi considera ș i subiectele în care se face PR unei companii sau unei persoane.

13

2.3.1 Analiza rubricilor în care sînt atestate subiecte cu caracter publicitar.

14

În primul rînd, la acest paragraf, vreau sa enumăr rubricile în care am remarcat plasarea în mod constant a materialelor ce conț in publicitate mascată, aceasta fiind mai mai mult sau mai puț in evidentă. Așadar, rubricile cu cea mai mare frecvenț ă de plasare a publicită ț ii mascate sînt: Auto, Top Manager, Companii, Companii - Ș tiri pe Scurt și rubrica Banii Tăi. Fiecare rubrică conț ine de la 2 la 8 articole (în toată perioada monitorizării ziarului) pe care le consider drept publicitate mascată sau care conț in informaț ii pentru crearea imaginii bune a vreunei companii, considerate de mine drept PR făcut de către jurnalist.

În continuare, prezint succint rubrice ș i motivarea selectării lor:

1. La rubrica Auto sînt prezente multe subiecte care descriu un anumit model de maș ină, fiind descrise doar calită ț ile, fără a se face comparaț ie cu alte modele. De asemenea articolele cu caracter publicitar sînt legate de magazinele de automobile din Moldova, fiind prezentate date exacte despre oferte și servicii.

2. Rubrica Top Managers este dedicată interviurilor cu directori de companii private. Deș i la prima vedere sînt interviuri în limitele normelor etico-legale, întrebările adresate deseori implică un grad de complicitate a jurnalistului, descriind calităț ile bune ale produselor sau ale serviciilor prestate de către o companie anume. Deș i știu din surse sigure că pagina 8 , adica pagina pe care este plasată această rubrică, nu este plătită nici ilegal, articolele pe care le voi găsi publicitare le voi menț iona ca atare, chiar dacă ele ț in mai mult de manipularea cititorului și de PR.

3. Companii – rubrica dedicată activită ț ilor companiilor din Moldova, prezintă și ea cîteva subiecte cu o afinitate mai mare faț ă de unlele companii sau servicii prestate de către acestea. În anumite subiecte, care deș i aparent nu ar trebui incluse în această rubrică, sînt descrise prea multe detalii legate de companie, și nu de subiectul propriu-zis. De asemenea, în subiecte pot lipsi

15

informaț ii despre companiile concurente. Companiile care plasează publicitate în ziar au o ș ansă sporită să apară ș i în vreun subiect.

4. Rubrica Companii – Ș tiri pe Scurt este alcătuită din subiecte mici, în cele mai multe cazuri prezentînd noi servicii prestate de o către companii. Cele mai multe subiecte publicitare pot fi găsite anume în această rubrică, deș i relevanț a acestor subiecte mi se pare mai mică, acestea nefiind plasate nici pe site-ul oficial al ziarului. Deș i aceste ș tiri sînt luate aleatoriu de către o persoană responsabilă din redacț ie, ș i nu sînt neapărat ș tiri plătite legal sau ilegal, le voi considera ca articole publicitare. Analiza articolelor din această rubrică se va axa doar pe două numere ale ziarului, analiza acestei rubrici pe toată perioada studiului nu o consider necesară.

5. Rubrica Banii Tăi este rubrica dedicată oamenilor care vor să cîș tige bani separat de salariu. Aici sînt prezentate atît istorii de investiț ii de succes, cît ș i cum să- ț i administrezi mai bine banii. Articolele publicitare pe care le-am găsit se referă la aceste două criterii.

Aceste rubrici nu sînt unicele în care am găsit publicitate mascată, dar au prezentat un interes mai mare pentru mine, nu numai din cauza frecvenț ei mai mari a acesteia, dar ș i din motivul interesului meu personal, deoarce le consider rubrici mai importante și mai populare.

2.3.2 Analiza subiectelor cu caracter publicitar.

16

Acest capitol este dedicat studiului de caz propriu-zis a subiectelor cu caracter publicitar. Voi analiza individual fiecare din subiecte ș i voi motiva de ce consider că ele conț in reclamă ascunsă. După analizarea articolelor din fiecare rubrică voi face ni ște concluzii referitoare la tipologia rubricii ș i a articolelor publicitare mascate pe care le conț ine.

1) Rubrica Auto

1. Voi începe cu prima rubrică descrisă mai sus, ș i anume rubrica Auto. Primul articol e din 10 februarie 2010, ediț ia nr. 256 ș i are titlul „Porsche AG face primii paș i în Moldova”. Subiectul se axează pe viitoarea lansarea de către GT Sport Auto a maș inii Porsche AG în Moldova, și de fapt este vorba de o pre-campanie de publicitate. Calităț ile automobilului sînt descrise succint, dar articolul abundă în detalii legate de popularitatea modelului în Europa, oferindu-se date concrete despre achiziț ionări. De asemenea, se oferă ș i informaț ia despre adresa companiei, adică portalul virtual de pe site-ul www.allmoldova.com. Astfel, s-a facut o dublă publicitate – cea a maș inii de modelul Porsche AG și a magazinului care va pune în vînzare acest automobil în Moldova, și a unui portal de ș tiri ș i de publicitate.

2. Articolul „Convorbiri telefonice în timpul mersului fără hands free la fel de periculoase ca alcoolul la volan” din 17 februarie 2010, nr.257 este interesant prezentat. Adică reclama pe care o conț ine este amplasată foarte avantajos în corpul articolului. Dintîi se prezintă statistici ce ț in de pericolele vorbitului la telefon în timpul mersului cu maș ina, datele privint accidentele sînt înfricoșătoare, iar apoi ț i se spune că la cumpărarea asigurării CASCO de la ”Victoria-Asigurări” primeș ti car kit-ul de convorbiri hands-free gratuit. Articolul, desigur, nu-i marcat ca fiind unul publicitar, deș i în imediata apropiere de articol se află publicitatea pentru ”Victoria Asigurări”. Prin urmare, poate fi considerat ca fiind în corpul publicităț ii. Dar nici un semn

17

”P” nu a fost găsit. Deci, articolul dat îl consider publicitate mascată, chiar daca e una legală, din simplul motiv că nu a fost însemnată.

3. Un alt articol este din data de 24 februarie, ediț ia 258 – „Noul Opel Astra – acum și în Moldova” și prezintă necesitatea cetăț enilor să cumpere automobile mai ieftine pe timpul crizei, astfel compania care produce Opel lansează un număr mai mare de mașini de modelul Opel Astra, care sînt mai accesibile. Ș i, dacă ar fi să judecăm după principiul preț -calitate, atunci descrierea detaliată a calităț ilor automobilului Opel Astra trebuie compensată prin descrierea lipsurilor unei maș ini mai ieftine, lipsuri care în mod logic trebuie să fie. Dar autorul articolului nu are intenț ia să informeze corect publicul, limitîndu-se doar la descrierea calităț ilor automobilui, utilizînd expresii precum „tehnologii sofisticate”, „fără stres”, „eficienț ă maximă”, ”tehnologii superioare”, astfel punîndu-se accentul pe impresionanta maș ină, care mai are ș i un preț accesibil. La sfîrș itul articolului se men ț ionează și denumirea companiei reprezentante din Moldova.

4. De ș i prezintă informa ț ii despre alte modele de maș ini decît cea despre care se scrie în special, articolul „Un sistem de leasing inedit pentru automobilele AUDI” (ediț ia 259 din 3martie 2010) îl consider ca fiind unul publicitar din simplul motiv că în titlu este menț ionat anume automobilul AUDI. Un articol nepublicitar ar fi fost prezentat ca o descriere a sistemelor de leasing pentru automobile în timp de criză. La fel, descrierea sistemului de leasing pentru AUDI este mult mai detaliat, celelalte două modele de maș ini (BMW și Range Rover) și sistemul lor de leasing este prezentat doar printr-un singur detaliu. Astfel a fost lezat dreptul cetăț eanului la informare deplină ș i reclamarea implicită a unui anumit serviciu.

5. Într-un articol din 10 martie 2010, ediț ia nr. 260 se vorbeș te despre campania Trade-in, adică schimbarea maș inii vechi pentru una nouă, care

18

deș i lansat acum 5 ani, deabia acum capătă amploare. Ș i companiile care au lansat acest proiect sînt DAAC Hermes ș i Elita-5. Este un lucru bun, de interesul publicului general, deș i nu văd prea bine motivată apariț ia denumirilor firmelor, pe lîngă faptul că acestea plasează ș i publicitate în ziar, și mai au și alte articole publicitare. Acest articol este publicitar ș i nu este însemnat ca atare, deci îl consider publicitar mascat.

6. O reclamă similară celeia din punctul (3) al rubricii Auto am descoperit-o în articolul „75% dintre posesorii de autoturisme încheie asigurarea CASCO din proprie iniţiativă” (din 17 martie 2010, ediț ia nr.261) care începe ca o ș tire despre Conferinţa Naţională a Asigurărilor Auto de la Bucureşti. Apoi este prezentat un studiu despre posesorii de asigurare tip CASCO din România. De asemenea se descrie necesitatea unei astfel de asigurări ș i faptul că criza nu afectează numărul cumpăratorilor de asigurări. Ș i articolul se încheie cu declaraț ia reprezentanț ei „Victoria Asigurări”. Articolul, la fel ca ș i cel precedent, nu este semnat cu ”P” și se află lîngă publicitatea „Victoria- Asigurări”. Deci, îl voi clasa ca fiind articol publicitar ș i fără ”P” înseamnă publicitar mascat.

7. „Program „Rabla” acum ș i în Moldova”, articol din ediț ia 261, 17 martie 2010 este o continuare a publicită ț ii din ediț ia nr. 260, analizată de către mine în punctul (5) al rubricii Auto. Articolul prezintă un interes deosebit atît pentru publicul general, cît și pentru mine, ca cercetător. Pentru primul, programul în sine este ceva deosebit, deoarece el deja a fost implementat cu succes în multe ț ări europene. Pentru mine prezintă interes anume felul în care a fost scris articolul. În lead se spune despre efectul pozitiv pe care l-a avut programul și apoi că în Moldova acest program nu este susț inut de stat, ci doar de companii private. Ș i iată că deja în corpul articolului sînt men ț ionate și cele două companii care se ocupă de acest lucru. În a doua jumătate a textului sînt citaț i managerii de vînzări ai celor două companii, care explică avantajele acestui program. Nu consider că subiectul trebuia să

19

fie axat anume pe aceste două companii, ci doar pe faptul că statul nu susț ine acest program, și de el au fost nevoite să se ocupe niș te oarecare companii de vînzări de automobile, numele cărora nu este neapărat de menț ionat. Astfel, acest subiect conț ine reclamă ascunsă și îl categorisesc ca fiind astfel.

8. Un ultim articol cu caracter publicitar apare în ediț ia nr. 263 din 31 martie 2010. Aici este vorba de noi modele Lexus la Chișinău. Abundenț a de detalii tehnice asigură o imagine dintre cele mai bune, care nu poate fi ponegrită nici de un preț foarte mare. Nimic nu indică interesul jurnalistului de a afla motivul lansării pe piaț a Moldovei a unor astfel de automobile, mai ales pe timp de criză. Astfel, acest articol este unul pur publicitar, deș i nu este însemnat ca atare.

Concluzii: Articolele menț ionate mai sus ca fiind publicitare, le-am considerat astfel deoarece ele nu prezintă un interes sporit pentru cititorii unui ziar cu profil economic, deși la acest capitol pot să greș esc. Însă nu greș esc cînd afirm că sintagmele utilizate de către autori au drept scop atenț ionarea și persuadarea cititorilor pentru a se interesa, cel puț in, de produsele ș i ofertele despre care s-a vorbit. De asemenea, detaliile ce ț in de modelele automobilelor sau ale serviciilor prestate sînt de multe ori nejustificate pentru interesul aceluiaș i cititor al unui ziar cu profil economic, și nu a unuia cu profil auto. Astfel, consider că s-a încălcat atît codul deontologic al jurnalistului, Legea cu privire la publicitate, dar ș i criteriile ziarului ș i ale rubricii Auto nu au fost respectate.

2) Rubrica Top Managers

20

1. Primul interviu în care am găsit publicitate este în ediț ia 255 din 3martie 2010. În calitate de intervievat este Ruslan Uja, directorul companiei de taximetrie 1422. Din titlu presupunem că se va vorbi despre firmele mici de taximetrie care activează în pragul falimentului, aceasta fiind declaraț ia directorului. Însă acesastă temă o găsim doar în doar 2-3 răspunsuri. Restul interviului se referă la activitatea companiei de taximetrie ș i anume: au preț urile cele mai mici, pot fi apelaț i din orice localitate a Moldovei, au o echipă tînără care vrea să se afirme. Se spune ș i despre concurenț ii companiei, doar că în alt răspuns aflăm că alte companii de taximetrie i-au reporș at că au preț uri mult mai mici decît preț urile lor. Deci, încă o accentuare a accesibilită ț ii serviciului 1422. Se vorbeș te ș i despre metodele de scădere a preț urilor pentru servicii, a faptului că ș i pensionerii, ș i studenț ii își pot permite acest serviciu. Nu consider că menț ionarea companiei a fost necesară, o simplă sintagmă ca „o mică companie de taximetrie” ar fi fost suficientă, chiar ș i menț ionînd numele directorului acesteia. Multe din întrebările adresate vin să susț ină compania ș i nu să o exploreze temeinic. De asemenea, majoritatea întrebărilor se referă la companie, și nu la director. Acest fapt crează imaginea companiei ș i ț ine mai mult PR, nu de jurnalism. Întrebările ce se referă la director, la pesonalitatea acestuia sau ce calită ț i are acesta pentru a face o afacere bună, sînt puț ine ș i nici nu sînt importante. El este întrebat cîte ore pe zi lucrează sau ce face în concediu, acestea fiind mai mult lucruri pentu interesul publicului unei reviste mondene, și nu a unui magazin economic. Pot astfel concluziona că acest interviu este o publicitate.

2. Un alt interviu este cu Nicolae Ciobanu, directorul general al companie de mobilă „Anturaj” (ediț ia nr.258, 24 februarie 2010). Această companie este lider în domeniul producerii ș i comercializării mobilierului de interior. Prin urmare, nu ar fi nevoie de o atare publicitate, aceasta însă este prezentă. Aici se încearcă a persuada cumpărătorul din Moldova să procure mobilă

21

autohtonă. Argumentele aduse de către director sînt foarte bune, ș i anume:

compania dispune de cele mai noi tehnologii, care sînt folosite ș i în Europa, cu mari investiț ii în utilaj, cei mai buni specialiș ti, licitaț ii cîș tigate, deci preț uri accesibile. De asemenea se încearcă motivarea unor preț uri mari, adică ”trezirea la realitate” a moldovenilor care, venind de peste hotare, vor mobilă ca în străinătate, și cred că ș i preț urile trebuie să fie mici. Se mai spune și despre calitate-preț , argumentîndu-se că mobila produsă de micile firme neautorizate poate fi foarte des defectuoasă. Prin alte cuvinte, doar „Anturaj” asigură calitatea, dar pentru aceasta trebuie de plătit. Desigur că se vorbeș te și despre criza financiară, despre evoluț ia companiei, sînt adresate întrebările tipice rubricii, pentru că oricum este un interviu. Dar întrebările, la fel ca și în analiza interviului anterior, ț in de imaginea ș i politica companiei, nu a managerului. De asemenea se întreabă despre tendinț ele din industria mobilei, despre gusturile consumatorului de rînd, ș i, desigur, cum compania satisface cerinț ele pieț ii. Ș i iarăș i, nimic despre persoana direcorului, decît întrebarea :”Cum vă petreceț i timpul liber?”. Prin aceste argumentele susț in că în interviu este prezentă și publicitatea, făcîndu-se PR companiei „Anturaj”.

3. Despre piaț a serviciilor fitness se vorbeș te în interviul cu directorul Niagara Orange Fitness, Radu Olărescu, din edi ț ia 261, din 17 martie 2010. Cu riscul să par subiectivă, afirm că însuș i subiectul nu pare a fi important pentru cea mai mare parte a cititorilor, chiar dacă această afirmaț ie poate fi greș ită. Faptul că se menț ionează denumirea companiei nu este argumentat prin nimic, nici măcar prin faptul ca este cea mai mare companie care prestează servicii fitness. Prestează ș i cele mai scumpe servicii. Deș i se vorbeș te mult despre piaț a acestor servicii, creș terea acesteia ș i a numărului de clienț i, în acest interviu poate fi ușor depistată ș i reclama. Anume prin faptul că intervievatul vorbește mult despre noile utilaje, despre perfecț ionarea continuă a antrenorilor, dar ș i despre ofertele speciale. Deș i titlul interviului

22

este „Piaţa serviciilor fitness se va stabiliza în acest an după o cădere de 20% în 2009”, propozi ț ia de încheiere este „Cred că va fi un an liniştit pentru acest domeniu.”, ceea ce prezintă un fel de concluzie a subiectelor discutate, dar nu este. Despre criza în acest domeniu s-a vorbit foarte puț in, restul a fost despre dezvoltarea pieț ii de la începuturi ș i deja reclamarea companiei și a serviciilor. Dacă totuș i s-a abordat subiectul acesta, de ce nu s-a vorbit despre cum au depăș it criza alte companii, chiar dacă subiectul principal este directorul. Ș i iarăș i întrebările ț in numai de companie. Totu și baza cea mai importantă pe care se susț ine ipoteza că este un articol publicitar ramîne a fi valoarea foarte mică a subiectului abordat, dar ș i PR-ul evident și foarte bine marcat.

4. „Avon Moldova” este subiectul unui alt articol din rubrica Top Managers, ediț i nr.255, 3 februarie 2010. În calitate de intervievat este Bogdan Muraru, directorul companiei. Interviul se bazează pe faptul că „Avon” este lider în vînzări pe piaț a din Moldova. Se discută despre criza financiară ș i despre menț inerea companiei pe pia ț ă în aceste condi ț ii. Nu văd nici un scop binedefinit care ar motiva publicarea acestui interviu. Sau cel puț in felul în care a fost realizat, subiectele discutate, nu prezintă nici un interes. Se spune mult despre femei frumoase și faptul că acestea continuă să folosească produse cosmetice. Produsele Avon sînt de o calitate foarte bună pentru că sînt facute în Germania. Accentul a fost pus anume pe această ț ară de origine, astfel calitatea este de necontestat, chiar dacă mai apoi, ca un apropo, se menț ionează că producț ia de cosmetice se mai face ș i în Polonia ș i Rusia. Valoarea subiectului discutat mi se pare minimă. De aceea consider că are o doză de publicitate, chiar dacă ea nu este atît de necesară acestei companii ș i ț ine doar de menț inerea imaginii de lider pe piaț a produselor cosmetice.

23

Concluzii: La această rubrică a fost mai dificil de depistat o publicitate mascată, deoarece rubrica presupune ca intervievatul să fie un manager de succes într-un oarecare domeniu. Dar implicitatea autorului putea fi observată prin anumite întrebări, care nu erau indispensabile. Autorul, de asemenea, nu schimbă direcț ia interviului în momentele în care directorii încep să- și reclameze produsele sau serviciile prestate, publicitatea nefiind ulterior eliminată din corpul interviului printr-o simplă redactare. Dacă rubrica presupune poveș tile unor manageri de succes, atunci de ce nu sînt întrebări ce ț in de evolu ț ia managerului ca persoană de afaceri în domeniul dat? Un interviu pe care nu l-am inclus în studiul meu de caz, ca nefiind relevant subiectului abordat de către mine, este cel cu Eugen Sîrbu, directorul Companiei Focus Sat (ediț ia nr. 260 din 10 martie 2010) unde se menț ionează evolu ț ia acestuia în calitate de conducător. De asemenea, informaț iile prezente în interviu nu prea au șansa să crească popularitea acestei companii sau să-i aducă mai mulț i clienț i. Chiar dacă și aici sînt întrebări ce ț in în parte de companie, ele nu îl fac pe directorul acesteia total separat de aceasta. Prin urmare, acest interviu îl consider a fi exemplu pentru această rubrică, el fiind mai unic de felul său, nefiind implicat niciun tip de publicitate, decît cea de neevitat, ș i anume prin prezentarea denumirii companiei la care lucrează managerul de succes. În interviurile marcate de către mine ca fiind publcitare, menț ionarea denumirii companiilor, chiar dacă ar fi putut evitată, nu era întotdeauna necesară. Dar dacă era totu și inevitabilă, atunci consider că, în mare parte, informa ț ia cerută de către autor putea fi alta, pentru a se evita publicitatea, astfel autorii acestor interviuri au încălcat codul etic al jurnalistului, nu au oferit informaț ia necesară ș i nu au fost echidistanț i.

3) Rubrica Companii

24

1. Un prim subiect publicitar depistat la această rubrică este „Confortul unei case rezidenț iale la preț ul unui apartament de lux” , din 3 februarie 2010, edi ț ia nr.255. Este un articol pur publicitar, chiar dacă nu are nici un semn care l-ar distinge ca atare. Conform punctului (4) al Legii nr.1227-XIII din 27 iunie 1997 cu privire la publicitate, un articol publicitar trebuie clar diferenț iat de celelalte articole prin mijloace poligrafice. Faptul că acest articol este un articol publicitar este foarte uș or de demonstrat. Articolul începe cu descrierea diferenț elor dintre o casă rezidenț ială ș i a unui apartament, a susț inătorilor unui sau altui tip de locuinț ă, a comodită ț ilor fiecărui gen de domiciliu. Ș i iată că pentru mulț umirea celor două categorii de oameni, compania de construcț ii Elita 5 vine cu o soluț ie – Orange City, care întruneș te toate doleanț ele ambelor categorii. Se dă exemplul altor construcț ii de acest gen în ț ările dezvoltate, sînt descrise locuinț ele ș i accesibilitatea acestora, etc. sînt descrise și datele ce ț in de amplasarea complexului locativ, de numărul de unităț i și toate suprafeț ele locuinț elor. Adică toate detaliile menț ionate într-o publicitate clasică. Pe lîngă aceasta, compania Elita 5 este clientă a ziarului, adică are plasată publicitate în paginile acestuia, ș i în special reclama la proiectul Orange City.

2. Articolul „LG susț ine copiii cu deficienț e de văz” din ediț ia nr.256, 10 februarie 2010, în primul rînd nu se încadrează sub nicio formă în profilul ziarului, acesta fiind unul economic. Aici e vorba de o asociaț ie care înrunește 50 de copii cu deficienț e de văz, despre o mamă a doi copii cu astfel de deficienț e și cum ea se descurcă cu ei ș i cu ceilalț i copii din centru. Ș i iată că a venit un binefăcător, Compania LG Electronics, care a donat mai multe obiecte electrocasnice acestei asociaț ii. Sînt enumerate obiectele dăruite, este descrisă fericirea celor care au benificiat de aceste cadouri. Prezenț a acestui articol într-un ziar cu profil economic nu este susț inută cu

25

nimic, chiar dacă nu ar fi fost menț ionată denumirea firmei binefăcătoare. Dar pe lîngă acest fapt, repetarea insistentă este total de prisos. Articolul nu este însemnat ca fiind unul publicitar, și nici nu corespunde profilului ziarului, prin urmare, publicitatea poate fi considerată mascată.

3. Pe lîngă faptul că Mobiasbancă are plasată publicitate în ziar, ea mai ș i susț ine o pagină din „Economistul”. Ș i cînd în această pagină apare un articol despre succesele pe care această bancă le-a înregistrat, totul devine clar („Mobiasbancă este marca comercială a anului 2009”, ediț ia nr. 257, 17 februarie 2010). La un concurs specializat Mobiasbancă ia niș te premii. Care premii au fost acordate altor bănci nu se menț ionează. Este un articol publicitar fără a fi diferenț iat de celelalte articole nepublicitare. Chiar dacă acest articol este publicitar legal, nu-l voi considera astfel, deoarece subiectul abordat este unul de interesul general al cititorilor ziarului, care aveau dreptul să cunoască și datele despre celelalte bănci care au participat la concurs. Astfel a fost încălcat codul etic al jurnalistului, prin redactarea unui articol publicitar, dar și prin încălcarea dreptului omului la informaț ie.

4. Articolul „Lufthansa lansează un nou zbor în Chişinău, Din 22 aprilie zboruri directe zilnice Moldova – München” din edi ț ia nr. 261 din 17 martie 2010 este unul pur publicitar. Nici nu este vorba de o reclamă mascată, doar că nu are nici un însemn pentru a-l diferenț ia de alte articole. În text sînt men ț ionate și datele de contact ale companiei. Lufthansa are ș i publicitate plasată în ziar, deci pot să intuiesc că articolul publicitar este plasat pentru susț inerea și fidelitatea clientului, ori ar face parte din corpul publicităț ii. Doar că nu a fost sprijinit de marcaj poligrafic de niciun fel.

Concluzii: În această rubrică ziarul se face vinovat prin plasarea publicită ț ii mascate prin simplul fapt că nu a însemnat în niciun fel articolele publicitare ca fiind ca atare. Prin urmare, aici a fost încălcată mai mult Legea cu privire la publicitate,

26

mai cu seamă articolul (4) al acestei legi, care spune clar că publicitatea trebuie marcată prin însemne poligrafice.

Depistarea publicită ț ii la această rubrică era foarte simplă. Ș i cred că cititorul a realizat că aceste articole sînt publicitare.

4) Rubrica Companii – Ș tiri pe Scurt

Ș tiri pe Scurt se află pe pagina rubricii Companii.

După cum am menț ionat în subcapitolul 2.3.1 la această rubrică mă voi referi doar la articolele din două edi ț ii ale ziarului „Economistul” ș i anume ediț ia nr. 261 din 17 martie 2010 și ediț ia nr.262 din 24 martie 2010. Articolele din această rubrică sînt scurte și povestesc succint despre anumite companii. Scopul meu este de a depista anume acele articole, care prezintă o companie oarecare într-o lumină mai bună, sau articolele care pur ș i simplu au forma unor anunț uri publicitare, nefiind nicicum marcate ca fiind astfel.

În ediț ia nr. 261, 17 martie 2010, din zece articole, cinci pot fi considerate articole publicitare.

1. „Rîndul electronic scurtează „cozile clasice” ” este un articol publicitar pentru Mobiasbancă, unde se menț ionează că într-o filială a acesteea s-a implementat sistemul de rînd electronic care simplifică atît lucrul angajaț ilor, cît și diminuează șansele apariț iei unor situaț ii de stres. În articol se explică sistemul și se spune despre mulț umirea clienț ilor. Consider acest articol ca fiind unul publicitar, deoarece banca sus menț ionată atrage astfel clienț i. Să nu mai vorbim de faptul că Mobiasbancă plasează publicitate în paginile ziarului.

2. ”Cine răspunde la întrebri primeș te două invitaț ii” este reclamă, deoarce acelaș i mesaj oricine îl poate primi de la compania de telefonie mobilă

27

Moldcell și poate fi auzit/citit ș i la televizor în cadrul emisiunii menț ionate în articol. Doar că nu văd niciun interes în acest anunț , ș i nici nu cred că a fost menit să fie publicitate. O plasez ca fiind astfel din motivul că corespunde criteriilor unei publicită ț i nemarcate , deci, mascate.

3. „Automobile mai ieftine” este un anunț publicitar al distribuitorului Kia Motors cu referire la reducerile pentru anumite modele de maș ini ș i nu este inclus în vreun articol legat de reducerile de primăvara la diverse saloane auto, aș a cum ar fi trebuit teoretic de făcut. Anunț ul, la fel ca ș i restul ș tirilor din această rubrică, nu este marcat ca publicitate.

4. „Un alt fel de depozit” este o ș tire despre un nou serviciu al Universalbank, serviciu care de asemenea poate fi găsit ș i la alte bănci, lucru care nu este men ț ionat în articol. Prin urmare, consider că este un articol publicitar ș i nefiind marcat ca atare, îl consider demn de a fi plasat în studiul meu de caz.

5. „Reduceri de preț ”anunț ă oferta de reduceri a unui salon de mobilă. Pe lîngă faptul că nu sînt anunț ate reduceri la mai multe saloane de mobilă, aici mai sînt enumerate și articolele de mobilier care pot fi găsite la salonul Limani.

În ediț ia nr. 262, 24 marite 2010, din ș ase articole,dintre care două le-am considerat publicitare.

6. „Invi ț i un prieten ș i primeș ti trafic gratuit” este un anunț publicitar, el poate fi primit și prin SMS de la compania Orange, sau poate fi urmărit în pauzele publicitare la televizor sau radio. Este publicitate mascată, deoarece nu se men ț ionează ofertele legate de internet mobil ale altor companii de telefonie mobilă din Moldova și nu are însemn de publicitate.

7. ”Comanzi un ton-ton și primești melodia ca rington” de asemena este un anunț publicitar, care este expediat prin SMS către abonaț ii Moldcell. Scopul unui astfel de anunț este nedefinit.

28

Concluzii: Articolele pe care le-am menț ionat ca fiind publicitare, le consider astfel deoarece ele nu sînt întotdeauna de interes public ș i nu au reminiscenț e importante asupra acestuia. Pe lîngă acest fapt, ț in să menț ionez că în toate numerele ziarelor pe care le-am urmărit în perioada 3 februarie -31 martie 2010, cel mai des au fost plasate anunț uri publicitare anume ale companiilor de telefonie mobilă, a serviciilor unor bănci din Moldova ș i a saloanelor auto, care nu erau marcate ca fiind anunț uri publicitare. Deș i pentru această rubrică e greu de dat o definiț ie clară pentru care articol este unul publicitar ș i care nu este, consider că articolele nepublicitare au un scop mai bine definit și anume de a informa cititorii asupra anumitor lucruri mai importante decît servicii ton-ton, reduceri, etc.

5) Rubrica Banii Tăi

1. În ediț ia nr. 261 al ziarului din 17 marite 2010 găsim un articol mare despre cum imobilul ramîne o sursă sigură de profit ș i pe timp de criză. De ș i acest fapt este bine motivat de către un expert, acest expert are ș i un nume, și o companie de imobiliare pe care o reprezintă. Prin urmare, sfaturile sale de a cumpăra apartamente, că bani se fac chiar ș i acum, nu pot fi luate ca un sfat total obiectiv, deș i ca neexpert în acest domeniu, pot greși. Dar nu greș esc cînd afirm că subiectul putea fi de succes ș i fără a men ț iona denumirea companiei a cărui consultant se impune în calitate de expert în imobiliare. Prin urmare, publicitatea mascată este evidentă.

2. „Investiț iile familiei Bora în Moldova” este subiectul unui alt articol din această rubrică în ediț ia nr. 261 din 17 martie 2010. Scopul acestui subiect nu-mi este clar. Se enumeră doar companiile mari ș i bine- cunoscute în Moldova, la care, în calitate de principali investitori ș i fondatori se află grupul de companii Summa din Turcia. Plasarea denumirilor companiilor prezintă interes publicitar iar prezentarea detaliată a capacită ț ilor spaț iale ale construcț iilor efectuate de către

29

companie implică în mod direct publicitatea, alt scop bine definit nu îl găsesc.

Concluzii: Această rubrică poate fi cel mai bine folosită pentru publicitate mascată, deoarece fiecare cititor este interesat în a face niș te afaceri. Prin urmare, reuș ita unui articol publicitar pe această pagină este mai mult decît asigurată. De aceea consider că publicitatea mascată din această rubrică încalcă cel mai mult etica profesională ș i principiul informarării corecte a publicului.

Concluzii:

30

Nu încerc să justific ziarul pentru plasarea publicită ț ii ascunse, dar ț in să menț ionez că informa ț iile din articolele publicitare niciodată nu au fost false, deci nu contravin în totalitate codului de etică a jurnalistului sau a Legislaț iei cu privire la publicitate. Doar că nu s-a dat toată informaț ia.

Multe din articolele analizate de către mine mai sus sînt articole publicitare în toată legea, dar le-am inclus în lucrare din motiv că nu corespundeau punctului (4) din Legislaț ia cu privire la publicitate ș i anume : „În mass-media, publicitatea trebuie să fie în mod clar identificabilă de celelalte programe şi materiale prin mijloace poligrafice, video, audio, combinate sau prin comentarii.” Astfel ele lezau dreptul publicului la informare corectă.

Consider că ziarele din Moldova, în general, sînt nevoite să plaseze publicitate mascată atît pentru a supravieț ui, dar ș i pentru a face niș te relaț ii cu anumite companii, relaț ii de care ar putea nevoie pentru anumite subiecte. Acest fapt nu justifică acest gen de activitate, dar îl explică. Mass-media recurge la publicitate pentru a se susț ine financiar, vînzările ș i subvenț iile de la stat nefiind suficiente pentru o existenț ă continuă pe piaț a mediatică. Articolele nepublicitare, care nu au fost plătite nici ilegal (Rubrica Top- Manager) le-am inclus deoarece ele corespundeau mai mult unor articole de PR. Combinarea lucrului de jurnalist și a celui de comunicator este inadmisibilă conform codului deontologic al jurnalistului.

De foarte puț ine ori articolele erau semnate de către autor, mai cu seamă articolele mai mici, care erau cel mai evident publicitare, doar că nu erau marcate astfel.

De asemenea multe știri le-am considerat a fi reclame pentru că erau preluate practic direct din publicitatea unor servicii sau produse, chiar dacă nu implicau neapărat reclamarea acestora, ci doar ”umplerea” rubricii date. Le-am inclus în lucrare doearece nu erau însemnate ca fiind publicitare, ceea ce contravine legii, dar și pentru că prezenț a lor în paginile unui ziar implică creș terea valorii, a importanț ei

31

serviciilor sau a produselor menț ionate ș i, în mod indirect, atrage atenț ia cumpărătorului.

Sînt sigură că am scăpat mai multe articole, deoarece nu întotdeauna le poț i depista, chiar dacă le analizezi temeinic.

Corelaț ia care există dintr-o informaț ie emisă, jurnalistul ca intermediar ș i deja cititorul ca destinatar poate avea mai multe probleme atît din puncte de vedere etice, cît și juridice. Cît de motivată trebuie să fie plasarea denumirii unei companii într-un articol este greu de precizat sau de definit necesitatea plasării. În ce situaț ii este inevitabil acest lucru ț ine de logica fiecărui jurnalist, dar ș i de etica profesională a acestuia.

Pe parcursul selectării articolelor pentru studiul meu, am găsit ș i subiecte în care erau menț ionate companii, dar pe care nu le-am inclus în lucrearea mea, considerînd că din moment ce aceste companii nu își au sediul sau reprezentanț a în Republica Moldova, ele nu pot fi considerate drept publictare. În ce măsura am avut dreptate nu sînt sigură. Doar că scopul unei publicităț i mascate pentru o companie străină nu mi s-a părut întemeiat prin nimic. Prin urmare, în acele articole presupun că era necesară menț ionarea vreunei denumiri de firme.

De ș i din start mi s-a părut că depistarea articolelor care conț in publicitate este un lucru simplu, în procesul analizării atît a teoriei, cît ș i a ziarului propriu-zis, am întîlnit mai multe dificultăț i. Criteriile de selectare pe care le-am utilizat nu m-au ajutat întotdeauna, deoarece fiecare articol are autorul său ș i propriul stil de redactare. Fiecare articol are scopul de a informa, însă forma pe care o are este diferită. Importanț a fiecărui subiect este diferită pentru fiecare cititor. De aceea nu întotdeauna am putut distinge informaț ia de prisos, pe care am considerat-o de reclamă, și informaț ia cu adevărat necesară. Mi-am asumat riscul de a părea subiectivă ș i sînt sigură că am ș i fost la vreun moment dat.

32

De ș i obiectivismul este principala calitate pe care trebuie s-o aibă un jurnalist, mi-am dat seamă ca acest obiectiv nu poate fi întotdeauna atins.

Bibliografie

33

Am recurs foarte puț in la resurse bibliografice, deoarce am avut puț ină teorie de demonstrat în studiul meu de caz, deoarce acesta se baza mai mult pe observaț ii ș i pe cunoașterea mediului în care activează publicitatea.

Totuș i am utilizat anumite publicaț ii:

1. Ghid de stil cu norme etice al membrilor Asociatiei Presei Independente (API);

2. Codul principiilor de etică profesională (Codul Deontologic) al jurnalistului din Republica Moldova, Congresul Extraordinar al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (UJM), Chişinău, 4 mai 1999;

3. Revista „Mass-Media” , decembrie 2008;

4. Revista „Mass-Media” , decembrie 2009;

5. Manual de Jurnalism, Mark Grigoryan, CJI 2007;

6. Curier Media, nr.13, iunie 2001, CJI;

7. Curier Media, nr. 15, august 2001, CJI;

8. Curier Media, nr. 18, septembrie 2001, CJI.

34

Anexe:

Anexa 1:

Porsche AG face primii pași în Moldova

autor: Mark Zemtsovsky Importatorul General în Republica Moldova, Porsche AG, compania GT Sport Auto, iese “din umbră” după ce de mai bine de jumătate de an durează pregătirile de lansare oficială pe piaţa moldovenească. Până atunci, compania GT Sport Auto și-a deschis o reprezentanţă virtuală pe portalul www.allmoldova.com.

Prima știre publicată, cititorii publicaţiei germane „Auto, Motor und Sport” au desemnat Porsche Panamera cel mai bun automobil din clasa Grand Turismo. Acel Porsche Panamera care a fost văzut acum două luni pe străzile din Chiș inău, iar peste 20 de persoane alese au reuș it să facă un test-drive. Deș i nu a fost anunț ată data lansării oficiale a reprezentanț ei la Chiș inău, acest eveniment se va produce, cel mai probabil, în anul 2010. Moldovenii foarte bine cunosc modelele Porsche Cayene, aduse în mare parte din SUA, dar și din Europa. Mai puț in populare la Chiș inău sunt modelele sport, deşi la Chiș inău au fost observate automobile sportive la un preț , care în Occident depă șește cu uș urinț ă câteva sute de mii de euro, în special Porsche Carrera GT.

La numai trei luni de la lansarea pe piaţă a modelului Porsche Panamera, în decembrie 2009, a ieşit pe poarta uzinei din Leipzig maşina cu numărul 10.000. Modelul Panamera turbo, 500 cai putere, de culoare argintie va fi livrat unui client din Singapore. „Vânzările Panamera au avut încă de la început o evoluţie spectaculoasă: am realizat deja peste 9.000 de comenzi. La scurt timp de la lansare, modelul Panamera Gran Turismo a câştigat mult râvnita distincţie „Volanul de Aur”, dar şi premiul „Auto Trophy” în Germania, alături de multe alte premii internaţionale. Panamera 4S şi-a demonstrat popularitatea printre clienţi cu mai bine

35

de 44% din numărul total de comenzi, urmat de modelul Turbo cu 36% şi de Panamera S cu 20%”, a declarat Michael Macht, preşedintele consiliului director al Porsche AG. Compania intenţionează să producă 20.000 de unităţi Panamera pe an de-a lungul întregului ciclu de producţie. Cea de-a patra gamă de modele Porsche este produsă la fabrica din Leipzig, împreună cu gama de modele Cayene. Până în prezent, în România au fost livrate 9 unităţi Porsche Panamera.

Anexa 2:

Convorbiri telefonice în timpul mersului fără hands free la fel de periculoase ca alcoolul la volan

autor: Mark ZEMTSOVSKY Un studiu recent efectuat de compania britanică “Shock” dezvăluie faptul că folosirea telefonului mobil în timpul conducerii automobilului fără utilizarea hands free este mult mai periculoasă decât conducerea acestuia în stare de ebrietate. Testele derulate de către specialiştii de la Transport Research Laboratory din Londra au stabilit că afectarea comportamentului rutier este mult mai mare în cazul folosirii telefonului mobil fără garnitură hands free, decât în cazul în care alcoolemia din sânge ar depăşi limitele legale. Compania de asigurări Direct Line, care a comandat studiul, speră că rezultatele obţinute vor întări argumentele celor care cer interzicerea totală a utilizării telefoanelor mobile la volan. Direct Line a comandat studiul TRL în urma unui alt studiu recent, care a demonstrat că 4 din 10 conducători auto – echivalentul a aproximativ 10 milioane de conducători auto - din Marea Britanie au recunoscut că folosesc telefonul mobil în timp ce conduc fără a apela la garniturile hands free. Studiul, desfăşurat de-a lungul a 3 luni, a testat timpii de reacţie şi performanţele la volan pe un lot de voluntari, folosind un simulator auto sofisticat. Cercetătorii au testat performanţele acestora în timpul utilizării unui telefon mobil fără hands-free, a unuia cu hands-free şi conducerea automobilului de către voluntari ce au consumat destul alcool pentru a depăşi limitele legale. Rezultatele

36

demonstrează că timpii de reacţie au fost, în medie, cu 30% mai mari atunci când conducătorii auto vorbeau la telefon în timpul mersului, decât atunci când aceştia se aflau în stare de ebrietate şi cu aproape 50% mai mari decât în cazul unor condiţii normale de conducere. Potrivit testelor, pentru conducătorii auto este mai dificil, în aceste condiţii, să menţină o viteză constantă, dar şi mai dificil este să păstreze distanţa regulamentară faţă de autovehiculul din faţa lor. Folosirea unui terminal mobil are un mare impact asupra performanţelor la volan. În medie, cei care utilizau aceste dispozitive în timp ce conduceau au avut timpi de reacţie mai întârziaţi cu o secundă, comparativ cu timpii de reacţie obţinuţi în condiţii normale şi cu o jumătate de secundă mai mare în cazul conducerii în stare de ebrietate. La o viteză de 100 km/h, această jumătate de secundă este echivalentul a încă 14 m de rulare, înainte de a putea reacţiona în cazul unui eventual accident.

Concluzii finale

Rezultatele au arătat o tendinţă clară către scăderea performanţelor la volan (viteza de control, distanţa dintre autovehicule şi timpii de reacţie) în timpul folosirii terminalelor mobile, comparativ cu alte condiţii. Performanţele obţinute la volan sub influenţa alcoolului au fost clar mai slabe decât în condiţii normale, şi totuşi mai bune decât în cazul folosirii telefoanelor mobile la volan. În plus, cei testaţi au declarat că este mult mai uşor să conduci sub influenţa alcoolului decât folosind un telefon mobil. Cei care foloseau telefoane au reacţionat cu o jumătate de secundă mai încet decât în condiţii normale. Orice întârziere cât de mică a timpilor de reacţie creşte major riscul producerii unui accident, cât şi gravitatea acestuia. Folosirea hands-free- ului a avut o acţiune mai mică asupra conduitei la volan, decât în cazul folosirii telefoanelor mobile fără acesta. Expertul companiei de asigurări „VICTORIA Asigurări”, Bulat Sergiu , susţine că “raportul britanicilor este unul din 132 de analize efectuate timp de trei ani în 12 state europene. Toate au demonstrat că utilizarea telefonului mobil la volan pune în pericol viaţa şoferului şi integritatea automobilului

37

şi a altor proprietăţi. Sistemul hands free este o soluţie comodă pentru a nu rămânea izolat la volan şi a putea răspunde la apeluri. Reieşind din aceasta am decis să lansăm un proiect social care ar promova utilizarea hands free de către şoferii moldoveni”.

În cadrul proiectului organizat de „VICTORIA Asigurări”, orice persoană care încheie contractul CASCO, primeşte gratuit un sistem hands free( car kit sau bluetooth) .

Anexa 3:

Noul Opel Astra – deja şi în Moldova

autor: Tatiana MARCU „Criza a afectat sectorul auto în ţările sud-est europene, vânzările la automobilele „Opel” diminuându-se cu circa 20 la sută, comparativ cu perioada înainte de recesiune. De aceea, majoritatea populaţiei preferă automobilele Opel mai econome, în special moldovenii”, a declarat în cadrul lansării în Moldova a noului automobil Opel Astra, Agnes Rona, reprezentantul ţărilor Baltice şi a noilor pieţe Opel din Europa de Sud-Est.

Potrivi aceleaşi surse, noul Opel Astra are tot ce-i trebuie pentru a atrage toate privirile. Dispune de o gamă largă de tehnologii sofisticate de ultima oră, datorită cărora poţi călători în maximă siguranţă şi fără stres. Mai mult, aveţi posibilitatea de a adapta modul de condus, de fiecare dată, la starea de spirit.

Cu o lungime de 4,42 metri, noul Astra oferă un spaţiu mai generos şi un plus de confort pentru pasageri, atât în partea frontală, cât şi în cea din spate, datorită ampatamentului cu 71 de mm mai lung.

38

Caroseria zveltă şi agilă este proiectată pentru eficienţă maximă, printr-o colaborare strânsă între designeri şi inginerii în domeniul aerodinamicii, care au supus autovehiculul la 600 de ore de teste în tunelul vântului. Gama de motorizări se concentrează asupra performanţelor şi eficienţei şi este compusă din opt motoare Euro 5.

Cu excepţia motoarelor cu valorile de putere cele mai mici, toate celelalte sunt prevăzute cu transmisii cu şase trepte de viteză. Va fi lansată o nouă transmisie automată compactă, cu funcţie Active Select.

Gama de motoare turbo diesel CDTI cuprinde patru motoare cu injecţie multiplă common-rail cu capacitate între 1,3 şi 2,0 litri, care dezvoltă puteri între 70 kW/95 CP şi 118 kW/160 CP. Toate aceste motoare sunt prevăzute cu filtre de particule diesel. Gama va cuprinde, desigur, şi o versiune ecoFLEX cu un consum de carburant şi emisii de CO2 foarte reduse.

Cele patru motoare pe benzină, cu volum între 1,4 şi 1,6 litri, dezvoltă puteri între 74 kW/100 CP şi 132 kW/180 CP. Un nou motor Turbo de 1,4 litri, cu dimensiuni reduse, care dezvoltă o putere de 103 kW/140 CP, înlocuieşte actualul motor de 1,8 litri cu aspiraţie naturală.

Datorită tehnologiilor superioare ale acestei game de capacitate cilindrică, motorul 1.4 Turbo dezvoltă un cuplu cu 14% mai mare, însă consumul de carburant este mai redus.

Modelul Astra 2009 este bazat pe platforma Delta de la GM, pe care este construit şi vehiculul electric-hibrid Chevrolet Volt. Noul Astra 2009 va abunda în linii de design împrumutate de la Insignia, atât la interior cât şi la exterior. Gama va include

39

şi versiunea mai atletică cu 3 uşi, o versiune sport wagon, una sedan şi una cabrio cu acoperiş electric.

Gama de motorizări va cuprinde noul motor turbo de 1.4 litri şi motorul turbo de 2.0 litri ce dezvoltă cel puţin 250 CP.

Motorul turbo de 1.4 litri va fi disponibil în versiunile de 120 CP şi 140 CP. Se estimează că noile propulsoare vor avea un consum mai mic cu 8% decât actualele motoare cu aspiraţie naturală de 1.6 şi 1.8 litri.

Noul Opel Astra a fost prezentat de către compania „East-Auto-Lada”, importator oficial al automobilelor Opel în Chişinău.

Anexa 4:

Un sistem de leasing inedit pentru automobilele AUDI

Reprezentanţa Audi la Chişinău a anunţat un program de leasing la dobânzi mult mai reduse decât mediile pe piaţă. Până la 31 decembrie 2010 automobilele de această marcă vor putea fi procurate în leasing cu o dobândă de 1% pe termen de un an, 2% pentru - doi şi 3 ani pentru o perioadă de trei ani. Asta în condiţiile în care dobânzile pe piaţa de leasing oscilează între 11% şi 16%. Această oferă este valabilă în cazul unei plăţi iniţiale de 30% de la preţul automobilului. Pe lângă dobânda lunară, cumpărătorul va mai achita la perfectarea tranzacţiei un comision de 2.5% şi asigurarea CASCO de 4.5% din preţ, cote care nu depăşesc cele obişnuite în cazul finanţărilor prin leasing. Mai mulţi importatori oferă programe de leasing speciale. De exemplu, importatorul BMW vinde automobilele la dobânzi de leasing de 9,95%, iar importatorul Range Rover a avut la sfârşitul anului trecut o ofertă de vânzare a automobilelor în credit fără dobânzi pentru un termen de 18 luni.

40

Anexa 5:

Trade-in-ul capătă amploare

autor: M.Z. Doi dintre cei mai mari importatori de automobile din Republica Moldova, concernul DAAC Hermes şi Elita 5, au lansat recent campanii de vânzare a automobilelor noi în schimbul celor la mâna a doua, sau aşa numitul sistem trade-in. Cu alte cuvinte, dacă cineva îşi doreşte un automobil nou, aduce automobilul vechi la salon, unde este evaluat, după care îşi alege unul nou şi plăteşte diferenţa pe loc sau prin intermediul unui împrumut de leasing. “Vânzări în trade-in am aplicat pe parcursul ultimilor cinci ani, dar numai în anul trecut el a căpătat amploare. Acest sistem este o soluţie pentru piaţa automobilelor noi, care în anul 2009 s-a comprimat cu peste 50%”, a declarat Alexandru Corsac, director comercial al saloanelor auto Elita 5, menţionând că “pentru a atrage cumpărători, am acceptat în anul trecut nu numai automobile de mărcile pe care le vindem, dar şi mai vechi de 1-3 ani”. În fiecare caz automobilul propus de cumpărător la schimb este evaluat de către tehnicienii centrului auto. Din start trebuie să fiţi gata că vi se va anunţa un preţ cu 10%-15% mai mic decât cel de la piaţa auto. Această diferenţă va acoperi riscurile în cazul în care nu vor fi găsiţi cumpărători. Atragerea cumpărătorilor din piaţa automobilelor la mâna a doua este o soluţie nu numai pentru importatori, dar şi pentru companiile de leasing. Dacă un an-doi în urmă nici vorbă nu putea să fie să procuri în leasing un automobil mai vechi de trei ani, acum, în cazul unor clienţi credibili, acest termen poate fi extins chiar şi până la cinci ani.

41

Anexa 6:

75% dintre posesorii de autoturisme încheie asigurarea CASCO din proprie iniţiativă

Conferinţa Naţională a Asigurărilor Auto desfăşurată anual la Bucureşti a ajuns la a IV-a ediţie. Astfel, joi, 4 martie, specialiştii din domeniu au dezbătut liniile de dezvoltare şi soluţiile optime pentru a face faţă unei perioade economice nefaste, dar şi direcţiile de rentabilizare a pieţei de profil. Un interes major au prezentat rezultatele sondajului de opinie realizat în premieră de MEDNET Marketing Research Center.

55% dintre posesorii de autoturisme din România deţin poliţa de asigurare CASCO, iar aproape 75% dintre aceştia au încheiat-o din proprie iniţiativă. Totodată, aproximativ 52% dintre cei intervievaţi de MEDNET Marketing Research Center, în cadrul studiului ASIBUS 2009, declară că intenţionează să îşi încheie o poliţă CASCO sau să şi-o reînnoiască. Studiul releva şi că asigurarea de tip CASCO se află pe locul 1 în topul preferinţelor românilor, alături de asigurarea de locuinţă, fiind urmată de asigurările de viaţă, asigurările de bunuri, asigurările private de sănătate şi de pensiile private facultative.

Cât de necesare consideraţi că sunt următoarele tipuri de asigurări?

Profilul principalului contractant al unei poliţe CASCO ne indică un bărbat cu vârsta cuprinsă între 34 şi 47 de ani, cu 1-2 copii, cu studii superioare şi venit de peste 1.000 lei. Principalele sale surse de informare despre asigurări sunt internetul, discuţiile cu prietenii/colegii şi brokerii de asigurări. Cele mai dorite beneficii la locul de muncă sunt: asigurarea de viaţă, asigurarea privată de sănătate, primele şi abonamentul la o clinică medicală privată.

42

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 801 respondenţi din Bucureşti şi 805 respondenţi din oraşele cu mai mult de 100.000 locuitori, cu vârste cuprinse între 22 şi 65 de ani. Sondajul de opinie a fost realizat prin metoda CATI (Computer-assisted telephone interviewing).

Criza nu împiedică românii să îşi asigure autoturismele

În pofida crizei financiare din ultimul an, o bună parte dintre respondenţii unui sondaj de opinie realizat de MEDNET Marketing Research Center şi prezentat în premieră la Conferinţa Naţionala a Asigurărilor Auto, organizată de Media XPRIMM, au optat pentru încheierea / reînnoirea poliţei CASCO.

Principalele motive invocate de respondenţi pentru contractarea unei poliţe CASCO, respectiv pentru reînnoirea ei, au fost: confortul psihic şi financiar, costul reparaţiilor sau obligaţia (pentru maşini achiziţionate prin leasing sau credit auto). Fidelizarea clienţilor de către o companie de asigurări, în ceea ce priveşte poliţele CASCO, se realizează, în opinia respondenţilor, prin: calitatea serviciilor (ceea ce se traduce într-o experienţă pozitivă) sau avantajele financiare oferite. Pe de alta parte, motivul principal pentru care un asigurat optează pentru o altă companie îl constituie o ofertă financiară mai bună.

Dintre companiile de asigurare din Republica Moldova, la conferinţă a fost prezentă VICTORIA Asigurări, prin dl. Sergiu Bulat, care a menţionat că „segmentul auto-casco din RM se află încă în fază de dezvoltare în comparaţie cu piaţa românească de asigurări. Volumul de 120.6 mil. lei prime subscrise de companiile de asigurare în nouă luni ale anului 2009 reprezintă o cotă de 20 % din volumul pieţei asigurărilor şi relevă un ritm lent de creştere a asigurărilor CASCO. Pentru VICTORIA Asigurări, însă, acest produs rămâne a fi cel mai solicitat de către clienţii săi, generând aproape 60% din prime în anul 2009 .”

43

Anexa 7:

Noi modele Lexus la Chişinău

Reprezentanț a Lexus în Moldova a lansat două mașini noi în R. Moldova. Este vorba despre modelele GX 460 - o maș ină de clasă premium ș i RX 450h - un hibrid unical de clasă business.

Potrivit reprezentanț ei din Moldova, GX 460 combină cu succes inovaț iile tehnologice cu un confort unical atât pentru drumul de oraș , cât ș i pentru traseele lungi. Acesta este echipat cu un motor pe benzină de 4.2 litri, care propulsează 296 de cai putere la 550 rotaț ii pe minut. În cadrul salonului auto din Chi șinău pot fi văzute două modele ale lui GX 460: Executive de 66 230 euro ș i Premium de o valoare de 69 600. Printre altele, mașinile sunt echipate cu volan multifuncț ional, sistem de acces Smart Acces și buton de pornire a maș inilor.

În cazul Lexus RX 450h, acesta are un motor care dezvoltă 299 de cai putere ș i poate ajunge la un consum de 6,6 litri de benzină în regim urban. Potrivit informa ț iilor furnizate de către producător, automobilul ajunge la 100 de km/h timp de 7,9 secunde. RX 450h dispune de un motor hibrid, care face sunetul maș inii nul în timpul circula ț iei. Volanul ma șinii conț ine elemente din lemn, scaunele sunt echipate cu sistem de ventilare, iar sistemul electronic al maș inii poate fi controlat prin intermediul unei telecomande. În Moldova, la compania Continent SRL, Lexus RX 450h va avea o dotare High Luxury, cu un preț de 64 530 euro.

Fiecare cumpărător al maș inilor Lexus primeș te o garanț ie de 3 ani sau 100 mii km la bord./www.unimedia.md/

Anexa 8:

44

Ruslan Uja, directorul companiei de taximetrie Meridian-1422: Firmele mici de taximetrie activează în pragul falimentului

autor: Interviu realizat de Tatiana Marcu Serviciul Taxi Meridian-1422 activează de patru ani în Chişinău. Cum a evoluat activitatea în această perioadă şi care este situaţia pe piaţă?

Afacerea am început destul de timid, cu puţine autoturisme. Pe parcursul acestor ani ne-am dezvoltat. Fondatorii au investit bani în imaginea companiei, în publicitate. Cu o atitudine conştiincioasă şi o echipă bună, în prezent am ajuns printre primele companii de taximetrie, după numărul de autoturisme şi a clienţilor deserviţi.

Ce investiţii aţi mai făcut pe parcursul acestei perioade? Spre ce au fost orientate majoritate investiţiilor?

Majoritatea investiţiilor au fost orientate spre procurarea a 180 de autoturisme, valoarea fiecărui fiind de 8000 euro. Totodată, s-a investit în instalaţii radio, instalaţii de gaz, precum şi în promovarea companiei.

Care sunt rezultatele pentru anul trecut: profit, număr de clienţi?

Situaţia financiară actuală, creşterea monedei europene, rambursarea creditelor în euro, scade din rentabilitate afacerii de taximetrie. De asemenea concurenţa mare pe piaţă este problematică. În ceea ce priveşte clientela, în 2008 am fost clasaţi pe primul loc, conform unui studiu specializat. În anul 2009 speram la o creştere a numărului de clienţi, dar a fost la acelaşi nivel ca şi anul precedent. La finele anului chiar am simţit mai acut criza economică. Zilnic înregistrăm un flux de circa 4000 de clienţi.

45

Care sunt planurile companiei pentru anul curent? Intenţionaţi să vă extindeţi afacerea?

Planurile vor apărea dacă trecem cu brio criza economică şi vom rezista pe piaţă. Cu regret s-a majorat preţul la combustibil, iar de săptămâna trecută s-a majorat preţul la piesele de schimb, care pentru noi este o problemă strigentă. Din cauza că drumurile sunt deplorabile în mun. Chişinău, suntem nevoiţi să cheltuim sume colosale de mari pentru piesele de schimb la autoturisme.

Care sunt principalele obiective urmărite de conducerea firmei?

Obiectivul de bază este ca compania să fie profitabilă. Totodată, să prestăm servicii cât mai calitative în mun. Chişinău şi în regiuni, precum şi să menţinem brandul pe piaţă.

Cum stabiliţi preţurile pentru călătorie? Ce influenţează mai mult majorarea lor?

Compania noastră oferă preţuri pentru călătorii mai mici comparativ cu alte firme de taximetrie din ţară, dar şi din CSI. Datorită preţurilor avantajoase, de serviciile companiei noastre pot beneficia atât studenţii, cât şi pensionerii. În Chişinău sunt înregistrate 30 companii de taximetrie şi fiecare stabileşte preţurile în felul său. În prezent, costul unei călătorii este la nivelul preţului de cost. Am fost printre primele companii de taximetrie care am efectuat instalaţii de gaz pentru autoturisme pentru a putea diminua preţurile pentru călătorii. Din această cauză, am avut unele reproşuri din partea altor companii, că am distruge piaţa.

Cum vor evolua preţurile la serviciile de taximetrie în anul curent comparativ cu

2009?

46

Dacă autorităţile municipale ne vor impune să achităm anumite taxe locale, vom fi nevoiţi să majorăm preţurile pentru călătorii pentru a reuşi să ne menţinem pe piaţă. Oricum, politica noastră de bază este să menţinem cele mai mici preţuri de pe piaţă pentru a fi cei mai accesibili.

Actualmente reţeaua de taximetrie s-a extins. În opinia DVS., care este concurentul principal al companiei?

Pe piaţa de profil sunt patru companii mari, care au acelaşi număr de autoturisme, acelaşi sistem de preţuri, etc. Acestea sunt serviciul de taximetrie 1422, 1499, 1448, 1474 – fiind concurenţii de bază ai companiei noastre.

Care sunt cele mai stringente probleme cu care vă confruntaţi în activitatea Dvs?

Lipsa lucrătorilor, în special a celor calificaţi, este o problemă majoră pentru compania noastră. Şoferii profesionişti pleacă peste hotare şi lucrează pentru companiile mari de transport. O altă problemă este faptul că companiile de finanţare refuză să acorde credite. Domeniul de transport este unul din cele mai complicate activităţi de administrat.

Care sunt perspectivele acestei pieţe dar şi a companiei?

În prezent firmele mici de taximetrie activează în pragul falimentului şi în perspectivă vor ieşi de pe piaţă. Astfel, autorităţile municipale ar trebui să facă un număr limitat de autoturisme, cum se practică în ţările europene.

În ce localităţi din Moldova mai există serviciul de taximetrie 1422?

47

Serviciul de taximetrie 1422 poate fi apelat din orice localitate a Moldovei.

Această afacere este rentabilă în Moldova?

La moment rentabilitatea unei astfel de afacere este minimă, deşi se fac investiţii mari şi sunt procurate numeroase autoturisme. În prezent situaţia s-a modificat şi complicat, iar afacerea necesită cheltuieli mari.

Echipa este unul dintre punctele forte a companiei

Câte ore munciţi pe săptămână şi cam cum arată o zi tipică de lucru?

Lucrez toată săptămâna, cu excepţia zilei de duminică, circa 12 ore pe zi. Dimineaţa încep cu o şedinţă, revizuirea tuturor activităţilor pentru ziua respectivă, verificarea autoturismelor, etc.

Ce pasiuni aveţi, ce vă relaxează, ce vă place să faceţi într-o zi liberă sau concediu?

În concediu plec la odihnă la mare, la ţară. Pasiune – practic fotbalul. Compania noastră are o echipă de fotbal pe care o susţinem.

Cât de importantă este echipa pentru a contoriza în final şi succesului personal?

În compania noastră, echipa este unul dintre punctele forte pentru a ne dezvolta. Am format o echipă tânără care a dorit să se afirme.

Cât de mult ţineţi cont de branduri în calitate de consumator?

48

50/50.

Călătoriţi gratuit cu serviciul de taximetrie 1422?

Practic, nici nu apelez la acest serviciu. Toţi angajaţii companiei şi rudele acestora achită călătoriile. Unicul avantaj este că dispunem de anumite tichete pentru călătorii, pe care le putem lua din contul salariului nostru şi putem să le oferim altor persoane.

Anexa 9:

Nicolae Ciobanu, directorul general al companiei de mobilă “Anturaj”:

Migrarea populaţie peste hotare conduce la europenizarea mobilei din Moldova

autor: Interviu realizat de Tatiana MARCU Compania „Anturaj" a fost lansata in anul 1997 şi reprezintă unul dintre producătorii de top de pe piaţa mobilei Republicii Moldova. Cum a evoluat activitatea companiei pe parcursul acestor ani?

"Anturaj" şi-a început activitatea prin oferirea clienţilor mobilierului de lux importat din Italia, un mobilier caracterizat prin calitate şi design exclusiv. Apoi a început concurenta pe piaţă, iar populaţie cu câştiguri mari erau foarte puţini. Astfel, cerinţele pieţei au creat necesitatea organizării unei secţii de producere proprie, pentru a propune un mobilier calitativ dar la un preţ mai redus. În anul 2002 a fost creată fabrica de mobilă "Anturaj" ce a reprezentat unul din marele noastre succese pe piaţă. Fondarea acestei fabrici a permis confecţionarea mobilierului autohton la un preţ mai mic, dar în acelaşi timp de o calitate înaltă, prin urmare determinând reducerea preţurilor la mobilă oferită de Anturaj cu 30%-40%. În prezent, avem unul din cele mai mari saloane de mobilă, o fabrică de producere proprie, o bună experienţă în spate, şi clienţi mulţumiţi.

49

Totodată, în 2001 am inaugurat unul dintre cele mai mari saloane de mobilă pentru oficiu Anturaj - Office, punând la dispoziţia cumpărătorilor birouri directoriale, semidirectoriale, birouri operaţionale, biblioteci, fotolii.

Ce investiţii aţi făcut în 2009 şi care este planul de investiţii pentru anul curent? Spre ce sunt orientate majoritatea investiţiilor?

Majoritatea investiţiilor sunt orientate spre procurarea sculelor şi aparate moderne pentru producerea mobilei. Întotdeauna procurăm aparate noi pentru a obţine calitatea înaltă a mobilei. Mai investim în marketing şi capitalul uman. Valoarea investiţiei în 2009 doar în utilaj a fost de circa 250 mii euro. În anul curent planificăm să facem investiţii mai mici, din cauza crizei în construcţii, care se răsfrânge şi asupra pieţei de mobilă.

Care este volum de vânzări anual şi ritmul de creştere înregistrat?

Anual, volumul de vânzări a mobilei noastre creşte cu 30-35%. Anul trecut, nu am reuşit să înregistrăm această creştere din cauza crizei economice. Am reuşit să câştigăm câteva licitaţii pentru producerea mobilei, care ne-au salvat situaţia în companie.

Cum vedeţi evoluţia pieţei de mobilă în anul curent, inclusiv în compania „Anturaj”?

Pentru piaţă am prognoze triste. Nici în Europa nu vor fi creşteri semnificative a pieţei de mobilă, poate doar 1-2%. În România, care este o ţara-barometru pentru Moldova, va înregistra în anul curent o diminuare a volumului de producere şi vânzări a mobilei. În Moldova, putem să ne aşteptăm la o rază de lumină pentru piaţă. Criza a lovit în toate sectoarele, iar piaţa de mobilă creşte atunci când evoluează şi

50

alte domenii. În anul curent avem deja alţi demnitari la conducerea ţarii, care promit investiţii financiare din străinătate şi ar genera o accelerare în alte segmente ale economiei. Totodată, noul Guvern promite majorarea salariilor la bugetari. Respectiv, dacă toate acestea se vor produce, populaţia va avea bani pentru aşi procura şi mobilă.

În ceea ce priveşte prognozele pentru compania „Anturaj”, sunt destul de optimist. Încercăm să extindem sortimentul, să implementăm nişte mecanisme noi şi mai agresive de abordare a pieţei. Ne vom mări eforturile pentru a cerceta sectorul de apartamente, de birouri pentru a stabili oferta pe care am putea să le propunem.

Vânzările merg mai bine la mobila pentru casă sau oficii?

Promovare se face 70% pentru mobila de casă şi 30% - de birou, iar vânzările sunt inverse. La mobila de birou se lucrează mai mult cu clienţii corporativi, respectiv sunt comenzi mai mari ca volum, dar şi financiar. Totodată, avem o mare experienţă pentru producerea mobilei la instituţiile de învăţământ. Anul trecut am câştigat o licitaţie, în urma căreia am înzestrat cu mobilă 200 de grădiniţe din toată ţara.

În anul curent, care sunt principalele tendinţe în industria mobilei?

Datorită faptului că moldovenii deja circulă mai des în alte ţări, observă trandurile europene la mobilă. La întoarcere, vor să-şi facă mobilă asemănătoare, însă nu-şi dau seama că acele lucrări aveau un preţ dublu sau chiar triplu, decât suma pe care poate el să o ofere pentru comanda de producere. Deseori suntem nevoiţi să aducem lumea la realitate şi să le propunem mobilă după buzunarul fiecăruia.

51

Tendinţele în crearea mobilei sunt bazate pe stilul modern, însă nu se dezice de clasic. Adică, se produce mobilă în stil clasic, însă la standarde avansate, moderne şi culori vioaie.

Atât la mobilierul de birou, cât şi cel de casă, se bazează pe culori deschise, pastelate, combinaţie de lemn-metal, lemn-sticlă, cu forme abstracte pentru a da senzaţie locuinţei că este transparentă. Dulapurile sunt mai puţin solicitate pentru case sau apartamente. În prezent, se creează o odaie-garderobă special amenajată cu rafturi, sertare şi cuiere pentru a păstra îmbrăcăminte şi încălţămintea.

Cât de des moldovenii solicită exclusivitatea mobilei, sau mai mult se bazează pe standard?

În majoritatea cazurilor se solicită exclusivitatea mobilei. Însă nu se solicită exclusivitate totală a mobilei, cum ar fi, dacă am produs un model de mobilă pentru o persoană, să nu am dreptul să o comercializăm altcuiva. În multe cazuri se solicită mobilă la comandă. Este un factor pozitiv, deoarece dacă se va solicitat mobila standard, atunci am putea produce sute de mii de unităţi identice. Pentru comanda individuală este necesară design, alegerea materialelor, execuţie şi responsabilitate mai specială. Pe de o parte, comenzile individuale creează un risc a erorilor de realizare a mobilei, care ne îngreunează munca şi în consecinţă produsul este mai costisitor.

Care este cota de piaţă a companiei? Cine este concurentul Nr.1 al Anturaj?

Nu avem concurenţi nr.1, pentru că concurăm cu mai multe companii pe acest segment de piaţă, iar cu majoritatea suntem prieteni. Compania Anturaj are un domeniu mai specific decât alte companii, pentru că importăm mobilă, dar şi producem. Pe când concurenţii noştri ori produc, ori importă mobilă. De multe ori

52

sunt modele de mobilă interesante din import, dar care pot fi reproduse în Moldova cu mici diferenţe şi care generează un preţ mai mic.

Din cauza crizei economice, în prezent nu cunoaştem exact care este cota de piaţă a companiei Anturaj.

Consumatorul din Moldova preferă mai mult mobila locală sau de import?

Consumatorul cu venituri mari, preferă mobila din import, care se consideră una de lux. Însă, mobilă necalitativă se produce şi peste hotare, chiar şi în Italia, care este considerată ţara unde se produce cea mai calitativă mobilă. La fel este şi mobila produsă în Moldova. Noi lucrăm cu aceleaşi tehnologii şi instrumente moderne de producere a mobilei, ca şi cele de peste hotare. Mobila trebuie să corespundă preţului casei. Dacă e o casă de lux, respectiv şi mobila trebuie să fie la nivel. Pe când, dacă e un apartament micuţ, trebuie şi mobilier corespunzător.

La ce nivel este piaţa de mobilă din Moldova comparativ cu alte ţări?

Am analizat piaţa de mobilă din alte ţări şi am constatat că în România şi Rusia au început să crească segmentul de populaţie cu venituri medii. În România acest segment s-a dezvoltat în toată ţara, pe când în Rusia doar în oraşele mari. În R. Moldova situaţia este mai deplorabilă, deşi în ultima perioadă a început să crească şi la noi segmentul de populaţie cu venituri medii şi chiar mari. Însă această creştere nu se datorează creşterii economiei sau a afacerilor, ci a remitenţelor de peste hotare. Moldovenii care lucrează peste hotare au început aşi procura apartamente în Moldova şi, respectiv, a crescut şi piaţa de mobilă.

Care sunt principalele bariere cu care se confruntă piaţa şi cum ar putea fi ele soluţionate?

53

Principala barieră este că nu avem nicio protecţie faţă de producătorii neautorizaţi. Sunt o sumedenie de „firme” care produc necalitativ mobila, iar clientul observă târziu ce produs a cumpărat. Această mobilă se comercializează la un preţ redus, astfel creând o concurenţă neloială pentru producătorii autorizaţi. La fel este şi în cazul unei licitaţii, se ia în consideraţie preţul, mai puţin calitatea. O altă barieră este că populaţia acum este „amortizată” din cauza crizei. Respectiv şi capacitatea de cumpărare a mobilei este redusă. Totodată, o barieră este şi faptul că hotarele R. Moldova cu alte ţări este închisă, iar viză să obţii este foarte complicat. Din această cauză nu putem să ne deplasăm la expoziţiile internaţionale de mobilă.

Supraofertă de mobilă calitativă nu există

Ce mobilă are în casă Nicolae Ciobanu?

Am mobilă în stil modern, la fel ca şi apartamentul. Mobila este din lemn natural, de culoare nisipiu. În camera copiilor este o mobilă mai stilizată, cu combinaţie de culori verziu-salat cu lemn deschis şi albastru închis. Bucătăria este de culoare violetă. Majoritatea mobilei este italiană, restul este produs de compania Anturaj.

Cum vă petreceţi timpul liber?

Deşi nu-mi place sportul, dar practic sala de sport şi înnotul de doi ani. Îmi place să vizitez casa părintească pe care o îngrijesc şi este la distanţa de 40 km de Chişinău. Vara ne petrecem majoritatea week-end-urilor.

Ce sfaturi le-aţi da tinerilor care doresc să înceapă o afacere asemănătoare?

54

Cu regret, în ţara noastră s-a creat o atitudine pesimistă a tinerilor faţă de lansarea unei afaceri. Tinerii nu au curajul, voinţa, dar şi cunoştinţele necesare pentru a începe o afacere şi cred că nu se vor putea afirma în ţară. De aceea majoritatea vor să plece peste hotare. Guvernul ar trebui să se implice serios pentru a stimula tinerii să rămână în ţară şi să dorească să-şi lanseze afaceri. Tinerilor care doresc să-şi lanseze o afacere asemănătoare ca compania Anturaj, să ştie că există loc pe piaţă şi trebuie să- şi găsească nişa necesară. Supraofertă de mobilă calitativă nu există în Moldova. Tinerii trebuie să studieze, să fie ingenioşi, ageri şi să vrea să muncească. Orice afacere se dezvoltă doar prin multă muncă.

Intenţionaţi să lăsaţi moştenire această afacere copiilor DVS?

Desigur că aşi vrea. Încet-încet, încerc să-i implic în această afacere. Însă, cu copiii trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce priveşte alegerea profesiei, pentru că şi ei au viziunea şi concepţia lor de viaţă. Feciorul cel mare are 24 ani şi încerc să-l familiarizez cu afacerea, dar nu îl forţez. Îi ascult propunerile şi doleanţele pentru dezvoltarea afacerii. Însă, dacă va avea capacităţi mai bune şi mai serioase în alt domeniu de activitate, atunci nu-l voi obliga să continue această afacere. Ba mai mult, poate chiar să reprofileze activitatea companiei.

Unde şi cum vă vedeţi peste 10 ani?

Peste 10 ani mă văd refugiat la casa părintească.

Anexa 10:

Eugen Sârbu, directorul general al companiei „Focus Sat”: Până la finele anului intenţionăm să ajungem până la 35 mii de abonaţi

autor: Interviu realizat de Tatiana Marcu

55

Sectorul de telecomunicaţii şi informatică este unul dintre cele mai dinamice din R. Moldova, care este situaţia pe segmentul TV digital prin satelit pe care activaţi?

În R. Moldova Focus Sat este prima şi la moment unica companie care prestează servicii TV digital prins satelit. Mai există companii care prestează astfel de servicii, dar nu au licenţe pe teritoriul Moldovei. Piaţa este demult pregătită pentru TV digital prin satelit, însă a fost deservită doar de companii care prestau servicii TV prin cablu. De fapt, piaţa ţintă a companiei Focus Sat sunt regiunile unde reţelele de televiziune prin cablu nu reuşesc să emită, în special în zonele rurale. În Republica Moldova avem ca partener strategic cea mai mare reţea TV prin cablu – Sun Communications, care deserveşte zonele urbane, cu o densitate mare de populaţie. În zonele urbane, TV prin cablu este mai economic fezabilă, însă noi deservim regiuni unde televiziunea prin cablu nu este suficient de dezvoltată. În prezent în Moldova activează circa 160 companii TV prin cablu.

Care sunt rezultatele pentru anul 2009? Care sunt prognozele pentru 2010?

Deşi compania Focus Sat şi-a început activitatea în anul 2007, până în luna noiembrie 2009, a fost într-o fază de stagnare. Pe parcursul acestei perioade am înregistrat doar circa 2000 de clienţi, din cauza ofertelor neadecvate pieţei, marketing, si alte probleme interne cu care s-a ciocnit administratia companiei. În luna noiembrie 2009 au fost implicati noi investori in rindul asociatilor companiei Focus Sat şi s-a efectuat o reorganizare. Astfel, am avut posibilitatea să ne dezvoltăm mai rapid, să extindem grila de posturi TV pentru toată ţara. Respectiv, creşterea numărului de clienţi a fost mai rapidă. In perioada noiembrie-februarie, numărul abonaţilor a crescut rapid, ajungând la 1500 persoane lunar. Începând cu luna martie curent, am început o campanie de promovare, care a condus la conectarea a câte 90- 100 clienţi zilnic.

56

Până la finele anului 2010 intenţionăm să ajungem până la 35 mii de clienţi.

Cât la sută din clienţi sunt din municipiul Chişinău şi câţi din celelalte localităţi ale R. Moldova?

Aproximativ 30% sunt din capitală şi ceilalţi din alte localităţi ale ţarii.

Ce investiţii intenţionaţi să faceţi în anul curent? Spre ce vor fi orientate majoritatea investiţiilor?

Pentru anul 2010 sunt preconizate investiţii în valoare de 2 mln euro, care vor fi orientaţi în dezvoltarea companiei: procurarea şi instalarea echipamentelor, marketing, extinderea grilei de posturi şi majorarea numărului de clienţi.

În opinia DVS, care este concurentul nr. 1 al companiei Focus Sat? Care sunt prognozele pentru următorii ani în ceea ce priveşte concurenţa?

Cu regret, concurenţii nr. 1 sunt operatorii care activează ilegal pe aceeaşi nişă cu noi şi au numeroase încălcări ale legislaţiei. Astfel, aceştia economisesc pentru unele cheltuieli legale, stabilesc un preţ mai mic pentru pachetele TV, însă calitatea emiterii este joasă.

Strategia noastră de luptă cu concurenţa neloială este de a oferi clienţilor un serviciu mai bun şi avantajos. Totodată, dorim ca informaţia despre compania noastră să ajungă la cât mai mulţi clienţi din Moldova.

Care este rentabilitatea investiţiilor pe segmentul de piaţă în care activaţi?

57

Investiţiile pe care le-am făcut şi le vom face în compania noastră, sperăm să le recuperăm până în anul 2013.

Care este volumul pieţei şi cota de piaţă a companiei Focus Sat?

60% din intreaga populatie a Republicii Moldova locuieste in zone rurale ce prezinta aproximativ 680 mii de locuinte. Aceasta zona este foarte slab acoperita de retele de televiziune prin cablu, iar in cele mai dese cazuri unica sursa pentru vizionarea televiziunii sunt antenele de satelit piratate. Acestea nu pot oferi nici unul din posturile autohtone, iar posturile TV de rating se codeaza frecvent. Situatia este similara si in sectorul privat urban ce prezinta aproximativ 100 mii de locuinte aditionale. Focus Sat este solutia perfecta pentru aceste persoane.

La moment, cota de piaţă a companiei Focus Sat este foarte mică, pentru că am început să fim mai activi doar din luna noiembrie 2009. Oferta curenta a companiei de a conecta orice abonat in Republica Moldova absolut gratuit va schimba esential prezenta noastra pe piata.

Ce proceduri de fidelizare a clienţilor utilizaţi? Cum identificaţi gradul de satisfacţie a clienţilor?

Cel mai important este faptul că creşte numărul de clienţi care devin abonaţii noştri şi nu există care pleacă. Pachetele TV sunt extinse în fiecare lună.

Mizaţi pe unele posturi TV care nu sunt incluse în pachetele concurenţilor?

58

La moment mizăm pe posturile TV străine, care nu sunt la concurenţii noştri, cum ar fi: Discovery, RTR. Avem o platformă care este bazată pe grila a Focus Sat România, care include numeroase posturi TV româneşti.

Care sunt, în opinia DVS, principalele probleme pe piaţa internă a televiziunii prin satelit şi cum pot fi acestea soluţionate?

Cea mai mare problemă este concurenţa neloială. Reţelele de televiziune prin satelit care economisesc pe unele evaziuni fiscale, licenţa pentru emiterea unor posturi TV. Totodată, în fiecare lună, aceste companii colectează bani „cash” de la clienţi săi, pentru prestarea serviciilor TV. Astfel, declară la autorităţi un număr mai mic de clienţi.

Cu ce probleme se confruntă potenţialii clienţi ai Focus Sat?

Instalatorii noştri sunt bine instruiţi şi le explică totul amănunţit potenţialilor clienţi, pentru ca aceştia pe viitor să nu întâmpine probleme.

Cum vedeţi piaţa peste 5-10 ani, care sunt prognozele Dvs. pe termen lung?

În cinci ani vor mai intra pe piaţa din R. Moldova şi alţi operatori pe segmentul TV digital prin satelit, cu ajutorul cărora sper să facem un parteneriat pentru a ne putea lupta cu concurenţa neloială. În următorii ani sectorul de telecomunicaţii şi informatică se va dezvolta foarte rapid, iar pe lângă televiziune digitală prin satelit vor apărea şi alte oferte.

Focus Sat din Moldova, este companie membră a grupului UPC, la fel ca şi cea din România? Care sunt planurile acestui grup pentru Moldova?

59

Focus Sat din Moldova nu este membră a grupului UPC, deşi iniţial a avut tangente cu compania Focus Sat din Romania. Fondatorii acesteia au decis să vândă afacerea lor din România grupului UPC, iar reprezentanţa din Moldova a fost reorganizată şi s-au făcut investiţii din partea unor parteneri noi. Astfel, s-a decis ca Focus Sat din Moldova să fie un proiect independent de cel din România.

Peste 10 ani Focus Sat va deveni o companie de succes

De ce aţi devenit un conducător? Ce factori au impulsionat decizia Dvs.?

Până a ajunge la această funcţie, am activat ca manager la compania Sun Communications. Oportunitatea de a deveni director general a companiei Focus Sat, a apărut în momentul reorganizarii din Noiembrie 2009. Propunerea mi s-a părut interesantă şi am văzut perspectivă în această companie.

Succesul cel mai memorabil.

Un succes foarte mare sunt studiile pe care le-am făcut în SUA. Am absolvit două facultăţi într-o universitatea prestigioasă din Statele Unite ale Americii.

Unde şi cum vă vedeţi peste 10 ani?

Republica Moldova are un mediu de afaceri extrem de dinamic si aceasta a fost una din cauzele principale pentru care am decis sa ma intorc din Statele Unite. Nu pot spune cu precizie ce voi face peste 10 ani si defapt acest lucru imi place nespus.

Ceea ce priveste compania Focus Sat, sunt singur că in viitorul cel mai apropiat aceasta va deveni o companie de succes în Republica Moldova, în ceea ce priveşte segmentul de piaţă pe care activăm.

60

La domiciliu, sunteţi conectat la Focus Sat? Achitaţi factura sau totul e gratis?

Sunt conectat la Focus Sat. Pentru angajaţii companiei pachetul TV este gratuit.

Cum vă relaxaţi în afara orelor de muncă?

Pe parcursul săptămânii practic sportul şi cind am mai mult timp, incerc sa ma vad si cu prietenii. Weekend-urile sunt mai diverse caci nu iubesc monotonia.

Anexa 11:

Piaţa serviciilor fitness se va stabiliza în acest an după o cădere de 20% în

2009

autor: Mark Zemtsovsky, ECONOMIST Radu Olărescu, director marketing Niagara Orange Fitness, susţine că menţinerea în formă nu face parte din topul cheltuielilor care sunt optimizate pe timp de criză. Din această cauză el se arată optimist referitor la evoluţia din anul 2010.

Putem spune că afacerile de fitness în Republica Moldova pot fi numite o industrie?

Dacă e să comparăm cu situaţia de acum cinci ani se poate spune că industria serviciilor fitness a devenit o industrie în Republica Moldova. Cinci ani în urmă erau două săli şi 2000 de persoane în Chişinău care făceau fitness, în acest an numărul lor va ajunge la 8000 de persoane. Aceasta se poate spune şi reieşind din numărul de fitness centre, dar şi reieşind din dotările acestor centre. De patru ori pe an mergem la diferite fitness-conferinţe internaţionale care durează câte o săptămână, unde se adună

61

reprezentanţi ai industriilor fitness din diverse ţări. În cadrul acestora se face schimb de experienţă în industria fitness, noi utilaje, noi strategii de antrenamente, noi strategii de marketing.

Cum a evoluat industria fitness-ului în Republica Moldova în anul trecut?

A fost un an destul de complicat. Un an în care vânzările au scăzut cu circa 15%- 20%, în mare parte din cauza persoanelor juridice care au redus din bonusurile oferite top-managementului şi a altor lucrători. În acelaşi timp în Moscova, Bucureşti şi Kiev căderea pieţei a fost de 40%. Se vede că acolo piaţa a fost presată de situaţia psihologică în jurul crizelor de afaceri. A apărut un nou jucător care a mai îngustat piaţa, dar s-a încheiat pe o notă pozitivă. Cel puţin noi, Niagara Orange Fitness şi Orange City Fitness ne-am îndeplinit planurile pe care ni le-am pus la început de an. Mai mult decât atât, am reuşit să realizăm planurile noastre de reutilare a sălilor de fitness şi dotare cu noi utilaje. În plus, am reuşit să investim şi în perfecţionarea antrenorilor.

Au fost schimbări de auditoriu? Auditoriul VIP a migrat la servicii mai accesibile sau nu?

Nu au fost înregistrate astfel de migraţii. Asta pentru că persoanele care fac sport, fie şi de diferite categorii de venituri, au această cultură în sânge. În plus, ei devin dependenţi, în sensul bun al cuvântului, de exerciţii fizice, care îi menţin într-o formă bună, dar şi le oferă o relaxare psihică. Fitness-ul nu face parte din topul capitolelor de cheltuieli care au fost optimizate. El este la acelaşi nivel cu sănătatea. Dacă medicul îţi prescrie înotul, atunci optimizezi şi găseşti mijloace pentru aceste antrenamente.

Ce măsuri aţi întreprins pentru a reduce contractarea pieţei?

62

Sigur că cele mai eficiente instrumente sunt campanile pe care le organizăm în fiecare lună. Campanii de loialitate pentru clienţii existenţi, dar care îi fac pe ei să-şi aducă prietenii la fitness. O altă latură este oferirea unei game mai largi de servicii la acelaşi preţ.

Ce prognoze aveţi pentru 2010?

Noi credem că piaţa serviciilor fitness în acest an se va stabiliza şi vor fi înregistrate creşteri nesemnificative la sfârşitul anului. Fitnessul este o modalitate sănătoasă de petrecere a timpului. Cred ca stabilizarea şi poate o posibilă creştere va fi asigurată din atragerea unor noi clienţi. Avem destule rezerve pentru creştere. Dacă în alte state fac fitness regulat în jur de 8%-13%, la noi acest indicator este de circa 1%. Acum numărul optim de clienţi pentru Niagara Orange Fitness este 2200 de persoane la o capacitate sub 3000 de persoane pe o suprafaţă de 6500 de metri. Capacitatea Niagara City Fitness este la moment de 1700 de persoane cu o rezervă la fel de mare, pe o suprafaţă de 2500 de metri păstraţi.

În plus, vom continua să organizăm o serie de campionate la diverse probe între amatorii de fitness din Chişinău şi Bălţi, fotbal, tenis, scvosh, înot etc. Acestea nu au un substrat comercial şi sunt organizate mai mult pentru a promova cultura fitness- ului în Republica Moldova. Cred că va fi un an liniştit pentru acest domeniu.

Anexa 12:

Bogdan Muraru, director „Avon Moldova”: Nu cred că o femeie va înceta să utilizeze produse cosmetice din cauza crizei

autor: Interviu realizat de Tatiana Marcu

63

Avon este pe piaţa Moldovei din 2001. Cum au evoluat afacerile companiei pe piaţa moldovenească?

Afacerile companiei Avon în Moldova au evoluat foarte frumos, peste aşteptările pieţei. Pe parcursul acestor ani, s-a dezvoltat canalul de vânzare directă şi odată cu acesta a crescut şi compania. Evident, în prezent comercializăm mult mai mult decât în primii ani de activitate. Dezvoltarea businessului în Moldova este în direcţia evoluţiei pieţei de cosmetice.

În prezent, trebuie să împărţiţi piaţa şi cu alţi producători de cosmetice cu strategii asemănătoare de vânzări – Oriflame, Mary Kay. În context, la cât apreciaţi cota de piaţă Avon şi ce politici aplicaţi pentru a o menţine, dar şi a o extinde?

Avon este lider pe piaţa de cosmetice din Republica Moldova cu o competiţie accerbă din partea companiilor de vânzări directe.

Referitor la politicile pe care le aplicăm, ne place să fim o companie care creează ritmul pe piaţă. Încercăm să avem cele mai bune produse la cele mai accesibile preţuri pentru clienţi, să avem competiţie, forţe de vânzari, să dispunem de cele mai bune servicii pe piaţă. În acelaşi timp încercăm să fim aliniaţi cu dezvoltarea companiilor concurente. Întotdeauna ştim ce fac concurenţii noştri, la fel cum şi ei ştiu ce facem noi.

La cât apreciaţi volumul pieţei interne de cosmetice şi care este ritmul anual de creştere?

Toate companiile contestă aceasta, pentru că nu există o statistică privitor la volumul de piaţă. Noi plătim pentru a afla astfel de informaţie. Orice companie multinaţională care este prezentă pe piaţa Moldovei, are stabilit un obiectiv de

64

vânzări pe care trebuie să-l urmeze. Acest obiectiv, este în general aliniat la nivelul de piaţă. Anul trecut piaţa produselor cosmetice s-a diminuat cu circa 10%, comparativ cu anul 2008. Pentru anul curent estimez o menţinere a pieţei la nivelul anului 2009, la fel ca şi volumul de produse cosmetice. Nu cred că o femeie nu se va îngriji mai mult sau nu va folosi produse cosmetice din cauza că există criză. Poate că nu va procura produse cosmetice costisitoare sau multe la număr, dar o femeie, dar şi un bărbat oricum vor folosi produse cosmetice de îngrijire zilnică.

Care sunt rezultatele pentru anul 2009: vânzări, numărul de clienţi, profit?

Voi răspunde foarte interesant la această întrebare, adică nu voi răspunde. Cu regret, legislaţia Republicii Moldova nu prevede obligativitatea publicarii rezultatelor financiare de către companii. Pană la 31 martie a fiecărui an, orice companie este obligată de către stat să depună rezultatele financiare ale anului precedent la Inspectoratul fiscal. Toţi depun aceste rezultate, însă ele nu se fac publice. De aceea, dacă voi face publice rezultatele companiei noastre, reiese că le voi spune direct competitorilor noştri ce am realizat. La fel şi concurenţii nu divulgă această informaţie. Nu avem surse directe prin care am putea afla informaţia concurenţilor, decât doar surse alternative prin care aflăm cotele de piaţă ale altor companii la nivel de regiune sau european. În Moldova, nu putem afla această informaţie, dar nici rezultatele pe luna sau anul precedent ale altor companii în domeniu.

În anul 2009 am depăşit cu brio criza şi nu au fost afectaţi angajaţii în compania Avon, nici nivelul salarial. Ba mai mult, angajaţii au primit câte un bonus pentru performanţa din anul 2009, fiindcă au reuşit să realizeze performanţe deosebite pentru companie pe piaţa din Moldova.

Care sunt planurile pentru anul curent, inclusiv cele investiţionale?

65

Planurile pentru anul curent sunt orientate în trei direcţii majore: energizarea broşurilor – a le face mai frumoase şi mai atractive pentru a majora forţa de vânzare . A doua categorie este investirea în imaginea companiei la nivel local şi mondial. În continuare vom face promovarea companiei Avon, atât prin mass-media, cât şi prin intermediul forţei noastre de vânzări. Vom continua să investim în acţiunile caritabile pe care le desfăşurăm: lupta împotriva cancerului la sân şi campania împotriva violenţei domestice. Acestea sunt nişte proiecte prin care nu facem profit, dar comercializăm nişte produse prin intermediul cărora sunt adunaţi bani pentru a fi donaţi. Populaţia trebuie să cunoască că există un risc de evoluţie a acestor probleme, sau cel puţin să poată vorbi deschis despre ele. Totodată, în anul curent vom încerca să mărim viteza cu care produsele noastre ajung la client. Suntem o companie care vinde produsele prin comandă, aduse direct la client. Astfel, vom încerca să micşorăm perioada de aşteptare a produselor livrate.

Cum apreciaţi piaţa produselor de cosmetice din Republica Moldova, care vor fi principalele direcţii de dezvoltare în viitor?

Raportat la nivelul de populaţie din Republica Moldova, piaţa este la nivel de creştere şi poate fi mai mare decât este la moment. Majoritatea femeilor din R. Moldova folosesc produse de îngrijire zilnică, ceea ce este un lucru foarte bun. Când afirm acest fapt, compar şi cu experienţele mele anterioare, am lucrat şi în România, cunosc şi alte pieţe, mă uit la femei pe stradă, dacă sunt machiate, dacă au unghiile îngrijite. Indiferent de vârstă, se observă că femeile au grijă de aspectul lor şi este o tradiţie bună. Avem o direcţie foarte clară – să oferim consumatorului acele produse cosmetice de care are nevoie, la preţuri atractive şi competitive pe piaţă. Aş dori ca majoritatea clienţilor să aleagă compania noastră.

Putem vorbi în prezent de o saturaţie a pieţei sau mai există rezerve?

66

Sub nicio formă nu putem vorbi de o saturaţie a pieţei de cosmetice. Piaţa Moldovei urmează să crească, vor începe să apară investiţii, noi locuri de muncă, oamenii vor începe să câştige mai mulţi bani, ceea ce înseamnă că vor avea posibilitatea să cheltuie mai mult, inclusiv pe produsele cosmetice. Odată cu creştere economică a statului, va creşte şi piaţa de produse cosmetice.

Avon examinează posibilitatea deschiderii unor unităţi de producere în R. Moldova sau strategia pentru Moldova este axată doar pe vânzări?

Avon nu prevede să deschidă o unitate de producere în Moldova. Strategia noastră nu este axată doar pe vânzări, ci încercăm să asigurăm calitatea produselor. Din acest motiv, există doar câteva puncte în lume unde se produc produsele noastre cosmetice. De exemplu, există un punct de producere din gama make-up, care se află în Germania. Toate companiile Avon din lume sunt aprovizionate din acel punct de producere, motiv pentru care toate produsele Avon de make-up, vor fi identice atât în Republica Moldova cât şi în altă ţară. Mai avem unităţi de producere în Polonia, Rusia.

Pentru a avea rezultate excelente pe piaţa cosmetecilor, de ce este nevoie?

De multă muncă. Este necesară calitatea şi diversitatea produselor, de un preţ corect pentru produse pentru ca populaţia să le poată procura. Totodată, este necesară o echipă bună, de promovarea companiei, precum şi de o aliniere corectă a obiectivelor. Este important să ai o creştere organică, lentă, dar să existe.

Aveţi vreun proiect la care lucraţi acum?

La nivel local, lucrăm la un proiect pe care îl vom lansa în trimestrul IV. Totodată, lucrăm la proiectul de luptă împotriva cancerului la sân pe care vrem să-l

67

aplicăm în anul curent în R. Moldova. La nivel global, lucrăm la un proiect, “Hello Green Tomorow”, prin intermediul căruia dorim să devenim o companie mai “verde”. Astfel, începem să facem paşi prin a elimina hârtia şi a fi accesaţi mai mult pe internet. Vrem să fim în pas cu timpul, poate chiar şi înaintea lui. Lucrăm la proiecte on-line. Dacă cu cinci ani în urmă doar 5-6% din populaţia Moldovei utilizau internetul, în prezent toate comenzile Avon se fac 100% pe internet. Aceasta înseamnă că am eliminat hârtia prin care se efectua comanda produselor cosmetice. Hârtia are un cost şi sunt necesari de jertfit câţiva copaci.

Sunt invidiat de toţi bărbaţii pentru că sunt înconjurat de femei

Ce face Bogdan Muraru în afara muncii?

Se odihneşte, vizitează destul de multe ţări. În afara muncii sunt soţul nevestei mele şi un mare iubitor de pisici.

Cum e să lucrezi înconjurat de femei şi pentru ele?

Cred că sunt invidiat de toţi bărbaţii din R. Moldova pentru că sunt înconjurat de femei şi lucrez pentru ele. Bărbatul întotdeauna a fost un susţinător al femeilor, pentru că ele dau continuitate vieţii. În prezent lucrurile au evoluat foarte mult, femeile au ajuns să conducă afaceri iar bărbaţii să stea acasă şi crească copii. Nu există şi nici nu cred într-o diferenţă dintre bărbaţi şi femei. Este plăcut să ştii că prin munca pe care ai depus-o, ai făcut o femeie mai frumoasă. Dintre angajaţii companiei Avon, 70% sunt femei.

Credeţi cu adevărat că produsele cosmetice fac mai frumoasă o persoană sau sunt alte lucruri care contează?

68

Depinde de ce îşi doreşte persoana. Există o mulţime de secte în lume, care nu privesc televizorul, nu folosesc produse cosmetice crezând că ele nu le fac bine. Noi vindem şi recomandăm produse cosmetice celor ce simt nevoia. Mai important decât frumuseţea este sănătatea. Noi nu alegem înfăţişarea, însă putem să o facem mai plăcută pe cea pe care o avem.

DVS. cât de des folosiţi produsele cosmetice?

Ruj nu folosesc niciodată, deşi am părul lung. (râde). Şampon şi săpun folosesc de când mă ştiu, parfum – de când am crescut şi am voie. Dar sunt o mulţime de produse cosmetice pe care ar trebui să le folosesc, însă nu o fac pentru că nu simt necesitatea. Dacă la o anumită vârstă voi simţi nevoia să folosesc şi alte produse cosmetice, de genul cremei anti-rid, o voi face fără nicio problemă.

Ce înseamnă în opinia DVS. o femeie frumoasă?

Soţia mea. Frumos este ceea ce-ţi place ţie. Toate femeile sunt frumoase, preferinţele bărbaţilor sunt diferite. Frumuseţea nu este doar cea fizică, interiorul femeii contează foarte mult: să aibă bunătate, respect, încredere în cei din jurul tău.

Anexa 13:

Confortul unei case rezidenţiale la preţul unui apartament de lux

Ce să faci atunci când doreşti mai mult decât un apartament, dar nici nu vreai să ai bătaie de cap cu o casă rezidenţială? Cum să procedezi când doreşti să ai un plus de confort în propria locuinţă, dar nu vreai să locuieşti la o margine de oraş sau să te înconjoare o infrastructură din secolul trecut?

69

„Lupta” între amatorii de apartamente, fie şi de lux, şi deţinătorii caselor rezidenţiale nu a început de ieri sau de astăzi. Fiecare din aceste “tabere” au argumente pro şi contra. Deţinătorii de apartamente spun că întreţinerea acestora costă mult mai puţin decât a unei case rezidenţiale, în plus nu ai bătaie de cap la îngrijirea propriei ogrăzi, eşti aproape de vecini şi poţi cumpăra un apartament chiar în imediata apropiere a centrului oraşului pentru a nu depinde de transport atunci când doreşti să vii cu prietenii la o bere într-un restaurant din centrul Chişinăului.

Argumentele pro ale proprietarilor caselor rezidenţiale sunt confortul pe care îl oferă o casă rezidenţială, în special cu terasă de vară şi cămin în care te poţi bucura cu familia şi prietenii, gazon pe care se pot juca copiii şi, în general, o suprafaţă mai mare pentru necesităţile tuturor ai casei, care este izolată şi nu vei avea probleme cu vecinii în cazul unor distracţii mai zgomotoase ca deobicei. În plus, propriul perimetru îţi asigură o securitate sporită a proprietăţii.

Fiecare parte vine cu argumentele ei. Pe unde pro, pe unde contra. Astfel de discuţii sunt inutile pentru multe state occidentale unde s-a găsit soluţia. Ea este simplă - townhouse-uri. Cu alte cuvinte, mai multe case rezidenţiale, lipite una de alta, dar fiecare dintre care are propria intrare şi propria ogradă. În plus, de cele mai multe ori teritoriul acestor cartiere rezidenţiale este izolată şi păzită. Chişinăul se poate lăuda doar cu câteva proiecte de acest fel, dar care au repetat doar unele avantaje ale modelului clasic de complex locativ de townhouse-uri.

“Compania Elita 5 are o practică vastă în domeniul construcţiilor de locuinţe. Analizând acest segment de locuinţe am constat că la Chişinău au fost implementate în jur de cinci proiecte de acest fel, dar de fiecare dată, fie că aceste townhouse-uri aveau doar câte un petic de pământ sau deloc nu-l aveau, ofereau o suprafaţă restrânsă, lipseau terase sau balcoane capabile să ofere un loc de agrement pentru grupuri mai mari de oameni etc.”, susţine Dragoş Hâncu, şef. Departament vânzări

70

imobil şi marketing al Holdingului Elita-5, menţionând că “dorinţa de a construi un complex clasic de townhouse-uri a condus la apariţia ideii proiectului Orange City”.

Anunţat în luna decembrie 2009, acest proiect a pornit energic, lansând vânzările deja la începutul lunii ianuarie 2010. Complexul de townhouse-uri Orange City reprezintă un orăşel închis în centrul istoric al capitalei, plin de verdeaţă, în imediata apropiere a colinei Puşkin, care va oferi locuitorilor săi un stil de trai rezidenţial la standarde occidentale. Orange City va conţine 27 de case în patru nivele cu o suprafaţă de 350 de m.p., inclusiv mansarda, şi cu un teren adiacent de până la 300 m.p. Fiecare townhouse are câte un garaj pentru două automobile, două magazii, un living spaţios combinat cu bucătăria şi ospătăria cu o suprafaţă de peste 50 de m.p., trei dormitoare de până la 18 m.p. cu două balcoane şi băi, o cameră de odihnă cu o suprafaţă de peste 40 de m.p. şi o terasă de circa 10 m.p.

“Orăşelul Orange City oferă un număr restrâns de imobile, din această cauză aici va locui un public mai select, cu acelaşi nivel de venituri şi de cultură generală, auditoriul nostru fiind persoanele energice cu venituri medii şi mai înalte, cu gust, care îşi doresc mai puţine probleme în gestionarea locuinţei, dar deja au ajuns la nivelul să solicite un confort mai sporit ca cel pe care îl poate oferi un apartament”, a spus Dragoş Hâncu.

Un plus de confort îl oferă spaţiul deschis al livingului şi mansardei cu terasă, care oferă proprietarilor posibilitatea să-şi realizeze orice vis de design de interior, nemaivorbind de faptul că una din băi are acces direct la un balcon extins care permite persoanei din cadă să admire natura de afară.

Reprezentanţii Orange City susţin că planificarea finală a fiecărui townhouse va fi definitivată cu proprietarul acestuia.

71

Dragoş Hâncu susţine că “cei care doresc să afle un minim de informaţii despre complexul de townhouse-uri pot accesa site-ul www.orangecity.md, iar pentru cei care doresc să afle mai multe, ba chiar şi să viziteze şantierul împreună cu un consultant de al nostru, îi suntem la dispoziţie la orice oră”. “Suntem satisfăcuţi că, odată cu anunţarea proiectului, am avut un interes stabil faţă de complexul Orange City, chiar dacă am trecut prin mai multe runde de sărbători”, a spus Dragoş Hâncu, menţionând că “aceasta demonstrează că interesul faţă de complexele de locuit unicale pentru piaţa moldovenească există indiferent de starea în care se află economia moldovenească”.

Un al plus esenţial al acestui proiect este că tot complexul de townhouse-uri va fi amenajat şi va reprezenta o zonă verde izolată, accesul oaspeţilor nepoftiţi fiind restricţionat. Astfel tuturor locatarilor, inclusiv oaspeţilor acestora care se vor putea parca pe suprafeţe special amenajate pe teritoriul complexului, le va fi asigurat un grad sporit nu numai de confort, dar şi de securitate. Complexul Orange City va fi finalizat în luna septembrie 2011, primele 10 townhouse-uri fiind date în exploatare până în luna septembrie 2010.

Anexa 14:

LG susţine copiii cu deficienţe de văz

Asociaţia “PRO-ARIS” întruneşte peste 50 de copii cu deficienţe de văz. Majoritatea dintre ei provin din familii în care unul sau ambii părinţi sunt orbi. Centrul este locul unde copiii pot să comunice între ei, să organizeze concursuri şi serate nu doar de sărbători, ci şi în zilele de odihnă. O mare parte a timpului picii o petrec aici, pentru mulţi dintre ei „PRO-ARIS” devenind o a doua casă. Directorul centrului, Galina Potapova, şi ea mamă a doi copii cu deficienţe de văz, este mereu bucuroasă să primească noi suflete în “casa” ei. Însă, cu numărul copiilor, cresc şi necesităţile…Societatea “PRO-ARIS” activează din anul 2007, cu resurse minime.

72

Până nu demult mai multe lucruri necesare au lipsit în acest centru: frigider, cuptor cu microunde; lucruri obişnuite pentru oricare persoană, dar vital obligatorii pentru aceşti copii: televizor şi DVD – cu ajutorul cărora pot urmări repetat succesele de la serate sau concursuri; centru muzical şi set Karaoke – pentru a cânta, asculta muzică şi exersa dansuri.

Compania LG Electronics nu a rămas indiferentă la nevoile celor mai puţin norocoşi în viaţă. Cu speranţa de le dărui micuţilor o bucurie în plus, LG o oferit centrului “PRO-ARIS” cele necesare: Frigider, Cuptor cu microunde, Televizor şi DVD, Centru muzical, Set Karaoke.

Compania LG Electronics a fost întâmpinată cu multă ospitalitate, căldură şi multe zâmbete. Mulţumirile pentru daruri nu s-au lăsat aşteptate.Ca adevărate gazde, copiii s-au pregătit de venirea multaşteptaţilor oaspeţi: cântece, versuri, dansuri, articole croşetate şi multe altele.

Suntem fericiţi să constatăm că bunurile oferite de LG Electronics au fost o mare bucurie pentru copii. Ne-am convins că cele mai simple lucruri le pot genera o bucurie sinceră. Vrem să credem că am putut contribui nu doar la activitatea normală a centrului „PRO-ARIS”, ci am făcut ca mesajul de susţinere şi compasiune să ajungă la inimile copiilor care vreau să fie văzuţi, auziţi, apreciaţi, înţeleşi, şi, cel mai important, acceptaţi de societate.

Anexa 15:

Mobiasbancă este marca comercială a anului 2009

Mobiasbancă – Groupe Société Générale a obţinut Premiul Mare „Mercuriul de Aur” în cadrul concursului „Marca Comercială a Anului 2009”, la categoria „Instituţii finan¬ciare, Produse şi Servicii”, nominalizarea „Inter”.

73

Cei 20 de ani de activitate prosperă a Mobiasbancă pe piaţa moldovenească au creat imaginea de bancă inovatoare şi dinamică. După 2007, când banca este achiziţionată de către Grupul Société Générale, acestei imagini i se adaugă şi calităţile unei bănci internaţionale.

„Premiul acordat mărcii noastre este un indicator foarte important al calităţii imagi¬nii noastre, a loialităţii clienţilor, şi este rezultatul activităţii de promovare, timp de 3 ani, a noii mărci pe piaţa Moldovei. Dar vrem să vă spunem că în viitorul apropiat se aşteaptă realizări şi mai frumoase, inovaţii mai interesante, care, sunt sigur, vor fun¬damenta şi mai mult imaginea noastră de bancă sigură, bancă ce este mai aproape de client. Or acesta este şi noul nostru slogan, pe care îl promovăm — „Suntem alături”, a spus Jean-François Myard, preşedintele băncii.

Nu este pentru prima dată când mărcile elaborate de Mobiasbancă sunt distinse cu premii. Chiar la prima ediţie a concursului Marca anului în 2003 Mobiasbancă a obţinut premiul „Mercuriul de Aur” pentru marca „Mobiasbancă – Este Banca Dumneavoastră!”. Mărcile băncii au fost remarcate în 2006: Marca comercială „NEOS” a obţinut Medalia de Onoare pentru „Debutul Anului 2006”, iar în 2005 Marca comercială „Credit Retail” a obţinut Mercuriul de Aur pentru „Debutul Anului

2005”.

Concursul „Marca comercială a anului” este iniţiat de Camera de Comerţ şi Industrie şi se organizează în colaborare cu Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală, cu scopul de a releva căile eficiente de promovare a mărcilor, originalitatea creatorilor de branduri, precum şi gradul de recunoaştere a mărcilor în rândurile consumatorului. Aceasta este o competiţie profesionistă ce se desfăşoară anual, din 2003.

Anexa 16:

74

Lufthansa lansează un nou zbor în Chişinău, Din 22 aprilie zboruri directe zilnice Moldova – München

Pe 8 martie 2010 Lufthansa a anunţat lansarea noilor sale servicii pentru destinaţiile Chişinău – München începând cu 22 aprilie 2010. Zborurile vor fi operate zilnic, în fază iniţială cu aeronava CRJ-900, ulterior, începând cu 1 iulie, cu aeronava mai spaţioasă Airbus A319. Configuraţia ambelor aeronave prevede locuri de clasă Business şi Economy. Orarul cursei LH 357 prevede decolarea din Chişinău la 13:10 şi aterizare în München la 14:35 (timpul de zbor 2 h 25 min). Zborul de întoarcere LH 3256 este programat pentru ora 09:00 – decolare din München, şi aterizare în Chişinău la 12:20 (timpul de zbor 2 h 20 min). Serviciile au fost planificate astfel încât să asigure pasagerilor o conexiune rapidă şi confortabilă cu numeroase destinaţii cheie, cum ar fi New York, Washington, Boston, Tokyo, Londra, Paris, Barcelona, Stockholm, şi multe altele.

„Cu zborurile zilnice operate de Lufthansa din Aeroportul Chişinău, ne propunem să realizăm conexiunea între Moldova şi vasta noastră reţea globală”, a declarat Stefan Versemann, manager general de vânzări Lufthansa în România şi Republica Moldova. „Lufthansa este recunoscută pentru oferta de produse fiabile şi servicii de calitate la sol şi la bord atât pentru pasagerii business cât şi pentru cei de vacanţă. Îmi exprim încrederea că cetăţenii ţării vor aprecia serviciile noastre. În München, unul din hub-urile noastre principale, oferim conexiuni continue spre mai bine de 115 destinaţii în 42 de ţări din întreaga lume, însoţite de facilităţi exclusive şi infrastructură modernă”, a adăugat dl Versemann.

Deschis în 2003 în Aeroportul din München, Terminalul 2 Lufthansa asigură un timp minim de conexiune de doar 30 minute şi dispune de şase saloane Lufthansa, inclusiv un First Class Lounge remarcabil, oferind cele mai înalte standarde de confort pentru odihnă şi relaxare.

75

Însuşi München este un important punct de agrement din Germania, oferind o varietate de locuri de atracţie, cum ar fi festivalul Oktoberfest, admirabila arhitectură din centrul istoric al oraşului, sau castelul Neuschwanstein din suburbie. Capitala Bavariei este, de asemenea, mult apreciată de călătorii de afaceri pentru numeroasele sale târguri internaţionale, congrese şi ca fiind gazdă a unor afaceri cu renume.

Rezervările se pot face pe pagina www.lufthansa.com sau apelând: +373 22 244083, şi, de asemenea, în casele de bilete Lufthansa în aeroporturi sau Agenţiile de Turism IATA prin toată Moldova. Zborurile sunt valabile la un preţuri competitive începând cu 229 Euro (all-inclusive).

Anexa 17:

Rompetrol Moldova lansează o nouă benzinărie în Chişinău

Rompetrol Moldova, companie membră a Grupului Rompetrol, a lansat o nouă benzinărie în Chişinău, pe strada Calea Ieșilor, 75. În noua staţia Rompetrol, clienţii pot găsi patru tipuri de carburanţi, conformi cu ultimele standarde de calitate ale Uniunii Europene: benzinele Alto 101 şi Efix 95 şi motorinele Efix Diesel şi Super Euro 5.

„Noua benzinărie este prima dintr-o serie de investiţii care vizează in acest an extinderea reţelei de distribuţie de carburanţi Rompetrol si consolidarea activităţilor Grupului in Republica Moldova. Astfel, strategia Grupului Rompetrol va urmări atât asigurarea de servicii de calitate la preţuri accesibile, cat şi dezvoltarea de produse premium în conformitate cu cele mai înalte standarde ale Uniunii Europene”, a declarat Alexandru Coman, director general al Rompetrol Moldova.

76

Odată cu lansarea noii staţii, Rompetrol Moldova iniţiază şi o promoţie, prin care oferă tuturor clienţilor care alimentează cu cel puţin 10 litri de carburant de la această staţie un cadou, constând dintr-un obiect promoţional Rompetrol.

Rompetrol Moldova comercializează gamele de carburanţi Efix, destinată protecţiei motorului, şi gama premium Alto, prin intermediul benzinei Alto 101, cel mai performant sortiment de benzină de pe piaţa de combustibili din Rep. Moldova. Gama Efix s-a bucurat de un succes atât local, cât şi internaţional, fiind introdusă în România, Rep. Moldova şi Georgia în anii 2007, 2008 şi respectiv 2009. Efix Benzină 95 şi Efix Diesel sunt combustibili în deplină conformitate cu cele mai noi standarde ale Uniunii Europene referitoare la calitate şi emisii (Euro 5), dovedindu-şi calitatea şi beneficiile aduse motorului.

Benzina premium Alto 101, cu o cifră octanică ridicată, oferă o pornire uşoară a autovehiculului, o funcţionare uniformă la ralanti şi fără vibraţii în regim de turaţie mare, precum şi o reacţie rapidă a motorului în condiţii

Anexa 18:

Rîndul electronic scurtează cozile clasice

Institu ț ia financiară Mobiasbancă este prima bancă din Republica Moldova care a implementat cu succes rîndul electronicpentru clienț ii persoane fizice. Sistemul a fost instalat în filiala nr. 9 ”Centru” al băncii. Inovaț ia este pe placul clienț ilor, căci a dispărut necesitatea de a sta la coada ”clasică”, astfel evitîndu-se situaț iile de stres. Un avantaj pentru bancă este controlul mai simplu al fluxului de clienț i. Rîndul electronicîncepe de la terminal, la care clientul îsi alege serviciul necesar. În sală sunt instalate două ecrane mari pe care se afiș ează informaț ia privind clienț ii (numerele de ordine) care sunt deserviț i la moment ș i cine este următorul. Eliberarea unui ghiș eu sau al unei mese de consilier se semnalează printr-un sunet special ș i prin afiș area următorului număr de ordine din rîndul electronic.

77

Anexa 19:

Cine răspunde la întrebări primește două invitaț ii

Compania Moldcell oferă posibilitatea doritorilor de a participa la show-ul Fabrica de Staruri 2. Cei interesaț i pot trimite un sms sau apela numărul 4455 la care vor răspunde la întrebările despre proiect.

Anexa 20:

Automobile mai ieftine

Distribuitprul Kia Motors a micș orat cu 8% preț urile la toate automobilele de marca Kia. Doritorii își pot alege dintre modelele Picanto, Rio, Cerato, cee d, pro cee d, cee d sw, Magentis, Carens, Carnival, Sportage, Sorento, K 2700. Oferta de preț este valabilă pentru luna martie.

Anexa 21:

Un alt fel de depozit

Universalbank a lansat, săptămîna trecută, depozitul Prosper-Prim în dolari ș i în euro. Depozitul poate fi deschis pe jumătate de an sau un an de zile, la o dobîndă de 5%-6%. Suma minimă care poate fi depozitată – 500 de UD/euro.

Anexa 22:

Reduceri de preț

Salonul de mobilă Limani a anunț at reduceri de preț de 20% la mobila comercializată. Clienț ilor li se propune o gamă largă de scaune, mese, dormitoare ș i fotolii. Reducerile sunt valabile pîna la 30 aprilie.

Anexa 23:

Invi ț i un prieten ș i primeș ti trafic gratuit

78

Pentru utilizatorii Internet Acum existenț i deja, Orange anunț ă că aceș tia pot beneficia de dublu trafic gratuit atunci cînd îș i invită prietenii la conectare. Clienț ii se bucură de ofertă dacă au o vechime de cel puț in trei luni ș i pot primi pînă la trei opț iuni Dublu Trafic gratiut. Opț iunea Dublu Trafic este egală cu volumul traficului inclus în abonament.

Anexa 24:

Comanzi Ton-Ton și primești melodia la Rington

Compania Unifun oferă cadouri abonaț ilor operatorului Moldcell. Cei care comandă un ton de aș teptare Ton-Ton, primesc gratuit aceeaș i melodie ca rington în format MP3. Oferta este valabilă pînă la 15 aprilie, iar cei care doresc să beneficieze de ea o pot face apelînd 7007 (0,25 lei/min).

Anexa 25:

Imobilul rămâne o sursă sigură de venit chiar şi pe timp de criză

autor: Victor URSU În plină criză imobiliară există segmente de piaţă unde încă se merită să investeşti. Unul dintre acestea este achiziţionarea apartamentelor cu o cameră şi darea în chirie.

Pe fundalul recesiunii financiare logica spune că ar trebui să investim banii în ceea ce e profitabil şi e stabil pe piaţă. Nicolai Ostafeiciuc, consultant la bursa imobiliară Lara spune că dacă vrem să vindem apartamentul doar pentru a ţine banii sub saltea nu e cea mai bună soluţie, bine ar fi să-l dăm în chirie sau să mai aşteptăm, deoarece situaţia de pe piaţa imobiliară e o ecuaţie cu mai multe necunoscute.

Imobilul este achiziţionat de cele mai multe ori pentru a câştiga bani, mai ales că din 2001 încoace creşterea anuală a fost de 25-30%. În prezent preţul ajunge la o medie de circa 500 de euro pe metru pătrat. Majorarea preţurilor a fost mai

79

pronunţată decât orice creştere la bancă şi orice venit primit de omul de rând. Businessul cu imobiliare a înregistrat o scădere semnificativă după ce criza a afectat majoritatea sferelor economiei, ceea ce a redus din profit. “În 2009 cererea s-a redus cu circa 30% la cele mai puţin solicitate apartamente, iar la cele cu o cameră cererea s-a diminuat cu 20%”, explică Nicolai Ostafeiciuc.

“Dacă vrem să vindem apartamentul doar pentru a ţine banii sub saltea nu e cea mai bună soluţie, bine ar fi să-l dăm în chirie, sau să mai aşteptăm, deoarece situaţia de pe piaţa imobiliară de la noi e o ecuaţie cu mai multe necunoscute”. Nicolai Ostafeiciuc, consultant la bursa imobiliară Lara

Deşi chiria a devenit de zece ani încoace un surplus de venit pentru proprietarii de imobil, aceasta în prezent nu este decât o sursă de acoperire a cheltuielilor. “Cu câţiva ani în urmă, omul se bucura, deoarece dacă achiziţiona apartamentul cu 10 mii de dolari, la sfârşit de an valoarea acestuia se ridica la 13 mii de dolari, astfel câştigul era de 30% şi plus 5% de la chirie”, precizează dl Ostafeiciuc. Darea în chirie, în principiu, salvează puţin din scăderea preţului la imobiliare. Dacă situaţia economică se va înrăutăţi, asta va duce la micşorarea costului apartamentelor, deoarece oamenii fără bani nu pot cumpăra, iar cei care vând vor fi nevoiţi să accepte preţul propus. “De exemplu, acum sunt la mare căutare apartamentele cu o cameră sau cele cu două, deoarece sumele mari de bani achitate pentru utilităţi îi fac pe mulţi să lase pentru altă dată investiţiile într-un apartament cu trei sau patru camere, mai ales că 50% dintre angajaţi nu primesc salarii foarte mari”, afirmă Nicolai Ostafeiciuc.

Două decenii de muncă pentru achiziţia unui apartament

Preţul unui apartament cu o cameră din capitală ajunge în prezent la o medie de circa 30 mii de euro. Preţul este mare, deoarece dacă judecăm după salariile din Republica Moldova nu îţi ajunge o viaţă pentru a aduna bani şi în plus sistemul de

80

creditare este anevoios. De exemplu, dacă ai împrumutat 30 mii de dolari de la bancă la o dobândă lunară de 1.5%, echivalentul a 450 de dolari, este imposibil să achiţi costul locuinţei. “Dacă e să ne referim la salariu, preţul apartamentelor ar trebui să scadă foarte mult, astfel ca un om care munceşte să-şi poată procura un apartament adunând bani timp de zece ani. Cu salariul de 5 mii de lei care e considerat drept unul foarte bun am putea achiziţiona un apartament cu o cameră în 25 de ani, economisind lunar fără să ne permitem concediu la mare sau la munte”, menţionează Ostafeiciuc.

Vrabia din mână şi cioara de pe gard

Investiţiile în imobil ca şi în toate domeniile sunt profitabile doar atunci când are loc creşterea pieţei şi a preţurilor. Pe moment unicul profit obţinut din imobiliare este cel primit de la chirie, care totuşi este cu mult mai mic decât scăderea care se atestă. “Până a începe criza piaţa imobiliară a fost suprasaturată de banii gastarbaiterilor, iar chiria e dictată de banii câştigaţi în ţară”, punctează consultantul. În ceea ce priveşte vânzarea imobilelor, de câţiva ani există o temere, deoarece pe fondul situaţiei economice incerte oamenii preferă „vrabia din mână” şi nu se gândesc la cioara din gard, care este efemeră. Potrivit lui Ostafeiciuc, dacă tendinţele actuale ale pieţei imobiliare s-ar menţine, atunci proprietarii ar fi normal să vândă şi să poată cumpăra alt imobil. “De exemplu, în 1998 dacă vindea-i un apartament cu o cameră, peste trei ani putea-i să achiziţionezi cu două. Acum, însă preţurile pe piaţa imobiliară s-au stabilizat, noi vindem apartamentele în euro şi nu există modificări de preţ. Evident, dacă am face calculele în dolari asta ar însemna o scădere de 10% de la începutul anului. Orice am zice imobilul rămâne deocamdată unica sursă sigură de venit”, precizează Nicolai Ostafeiciuc.

Consultantul e de părere că, deşi în anul 2009 majoritatea cumpărătorilor erau cetăţenii Republicii Moldova care muncesc peste hotare, acum circa 60% dintre vânzători sunt persoanele ce locuiesc şi muncesc în Moldova. Aceştia vând

81

apartamentul şi pleacă, deoarece pentru ei e mai sigură oricare altă criză din altă parte decât bunăstarea prevăzută în Republica Moldova. „La mijlocul lui aprilie o să apară multe apartamente de vânzare”, mai spune Ostafeiciuc. În varianta optimistă, ne putem aştepta la scăderi de preţ de la 10 până la 15 %, iar în cea pesimistă se vor produce majorări de până la 15%. Deocamdată situaţia este imprevizibilă, cert este că numărul tranzacţiilor în 2009 a scăzut de două ori faţă de anul precedent. “Cererea a scăzut, anul acesta am vândut apartamente în sectorul Ciocana cu 490 de euro per metru pătrat, de două ori mai ieftin decât cu doi ani în urmă”.

O schimbare radicală pe piaţa imobiliară autohtonă deocamdată nu se prevede, deoarece majoritatea proiectelor iniţiate în imobil din lipsă de lichidităţi au fost îngheţate. Este o perioadă de stagnare, care va dura cel puţin până la sfârşitul anului 2010. Iar cererea la imobilele noi, finalizate înainte de criză, este foarte mică, cumpărătorii ezită să facă procurări în speranţa că preţurile vor continua să scadă, iar vânzătorii nu sunt gata sa coboare preţurile.

Anexa 26:

Investiţiile familiei Bora în Moldova

autor: Ion CHIŞLEA, ECONOMIST După o prezenţă de 11 în Republica Moldova, timp în care a făcut investiţii în valoare de circa 100 mil de euro, asigurând o mie locuri de muncă, grupul turcesc Summa, aflat în proprietatea familiei Bora intenţionează să mai investească în ţara noastră circa 100 mil euro.

Despre aceasta a anunţat Mete Bora, preşedintele grupului şi al Companiei Leogrant SRL, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu primul ministru Vlad Filat. "Cei doi fii ai mei în permanenţă se află în Republica Moldova, iar climatul favorabil de aici ne determină să continuăm seria investiţiilor. În acest context, am

82

demarat două noi proiecte, valoarea totală a cărora este sub 100 mil. euro", a anunţat Mete Bora. Unul din proiectele preconizate este construirea, în comun cu un grup comercial din SUA, a unui spital modern, dotat cu utilaj performant iar un alt proiect ţine de construirea unei staţii de producere a energiei eoliene la sudul ţării. O informaţie amplă despre proiectele anunţate va fi prezentată în luna mai. Grupul de companii Summa (Turcia) este prezent pe piaţa Moldovei din anul 1996, când a construit primul supermarket din Chişinău Green Hills. Trei ani mai târziu compania a câştigat tenderul pentru reconstrucţia Aeroportului internaţional Chişinău, devenind executant general al reconstrucţiei, finanţate din contul mijloacelor BERD şi guvernului moldovean. În anul 2002 Summa a revenit pe piaţa Moldovei, deja ca investitor. În acest scop a fost înregistrată compania Leogrant, condusă în prezent de Sinan Bora, unul dintre fiii lui Mete Bora. În acelaşi an Leogrant a investit 12 mil. USD în construcţia la Chişinău a hotelului Dedeman (în prezent LEOGRAND Hotel & Convention Center). În 2007, compania a dat în exploatare Crown Plaza Residence, primul complex de apartamente de elită din Republica Moldova, cu suprafeţe de la 75 la 265 de metri pătraţi, printre care penthouse şi apartamente-duplex. Un an mai târziu, în 2008, este dat folosinţă cel mai mare complex de shopping şi divertisment din Moldova – Shopping MallDova, o construcţie cu suprafaţa totală de 70.000 metri pătraţi, cu spaţii pentru închiriere de 25.000 metri pătraţi.

83