Sunteți pe pagina 1din 9

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR IN FRANTA

CUPRINS:

1. ORGANIZAREA INSTANTELOR JUDECATORESTI........................ 2. TRIBUNALUL DE CONFLICTE............................................................ 3. JURISDICIILE PENALE....................................................................... 4. CURILE DE APEL................................................................................. 5. CURTEA DE CASAIE........................................................................... 6. MINISTERUL PUBLIC............................................................................ 7. JURISDICII ADMINISTRATIVE..........................................................

8. CONCLUZIE............................................................................... 9. BIBLIOGRAFIE..........................................................................

2013 - 2014

Organizarea instantelor judecatoresti Franta este tara cu un vechi si stabil sistem judiciar , care la acest moment cunoaste doua sisteme de jurisdictie: a) jurisdictiile de drept comun realizate prin intermediul instantelor judecatoresti infruntea carora se afla Curtea de Casatie b) jurisdictiile administrative ce au in frunte Consiliul de Stat Cele doua sisteme au deplina autonomie, neexistand intre ele nici un raport de subordonare sau vreo forma de control reciproc. Acesta este si motivul pentru care conflictele de ompetenta ale instantelor se rezolva de Tribunalul de conflicte - un tribunal special organizat, alcatuit din judecatori din ambele jurisdictii . TRIBUNALUL DE CONFLICTE Cuprinde toate instanele judecatoreti care judeca litigiilee civile, comerciale, sociale i penale. Sistemul judiciar francez este caracterizat de existenta unor instante specializate de fond sau de prim grad urmate de curtile de apel. Jurisdictiile civile, comerciale si sociale cuprind: Les tribunaux de grand instance - tribunale de mare instanta in numar de 181 incluzand tarile de peste mari, in anul 1985 Les tribunaux de instance - tribunale de instanta in numar de 471 in 1985 Les tribunaux d commerce - tribunale comerciale Conseils de pru hommes - tribunalele muncii Les tribunaux paritaire de baux ruraux - tribunale agricole sau pentru bunuri rurale Les jurisdiction en matiere de securite sociale - jurisdictiile in materie de securitate sociala. Jurisdicia administrativa se realizeaza in faa curilor de apel. n fruntea sistemului se afla Curtea de Casaie. 1. Tribunalul de Instana este jurisdicia pentru micile creane. Judeca aciunile personale i mobiliare cu o valoare de pana la 10.000 EURO. n Frana exista 473 Tribunale de Instana. Nu are magistrai proprii, judecatorii sunt desemnai de Tribunalul de Mare instana. 2013 - 2014

2. Tribunalul de Mare instana este o jurisdicie de drept comun, in sensul ca judeca toate cauzele civile cu excepia celor date in competena altor instane. Nu judeca litigii comerciale, de munca i litigii civile cu o valoare mai mica de 10.000 EURO. n fiecare departament funcioneaza 1 Tribunal de Mare instana (181). Ele sunt alcatuite din cel putin 2 judecatorii, dintre care 1 e preedinte, 1 judecator de instrucie i 1 procuror. 3. Tribunalul de Comer - judeca litigiile privitoare la actele de comer i litigiile referitoare la comerciani i societaile comerciale (227). Judecatorii de la Tribunalele de Comer - judecatori consulari sunt alei dintre comercianii care au implinit varsta de 30 ani, au desfaurat activitate comerciala timp de 5 ani i nu au facut obiectul unei proceduri de reorganizare sau lichidare judiciara. Mandatul lor este de 2 ani i poate fi reinnoit de 4 ori. Tribunalul de Munca judeca in materia litigiilor de munca. Primul Tribunal de Munca a fost infiinat de Napoleon in 1806 la Lyon. n prezent sunt 270. Orice cerere promovata la Tribunalul de munca este supusa mai intai unui birou de consiliere cu scopul de a se obine o soluie amiabila. Biroul de consiliere este alcatuit din 2 membrii: A. un consilier din partea angajatorului B. un consilier din partea patronatelor. Daca procesul de conciliere eueaza, cererea va fi soluionata de Biroul de judecata ( 2 consilieri din partea salariailor i 2 din partea patronatelor). Judecatorii din cadrul Tribunalului de Munca sunt alei de organizaia salariailor i de patronate din randul cetaenilor francezi care au implinit 21 ani pentru un mandat de 5 ani. 5. Tribunalul Agricol (Tribunalul paritar pentru bunurile rurale) n circumscripia fiecarui tribunal de instana fucioneaza un Tribunal Agricol. El judeca litigiile dintre proprietarii de bunuri rentale i arentare. Tribunalul paritar este format dintr-un judecator de la tribunalul de instana i 4 membrii (2 proprietari+2 arendai).

4.

6. Tribunalul de securitate sociala Soluioneaza toate litigiile dintre un organism de securitate sociala i 2013 - 2014

beneficiari. Sunt 113 tribunale, fiecare fiind format dintr-un judecator de profesie i 2 asesori (asisteni) din partea instituiilor sociale i 1 judecator din partea beneficiarilor. JURISDICIILE PENALE Se disting 2 jurisdicii - jurisdicia de instrucie - jurisdicia de judecata 1. JURISDICIA DE INSTRUCIE Instrucia unei cauze penale are ca scop determinarea probelor, stabilirea vinovaiilor, luarea masurii de arest preventiv i sesizarea instanei competente. Legislaia penala franceza clasifica faptele penale astfel: contravenii delicte crime Instrucia e obligatorie in crime i facultativa in cazul delictelor. Are in componena 1 magistrat al Tribunalului de Mare instana care poa te fi sesizat de procuror sau de persoana vatamata. 2. JURISDICIA DE JUDECATA Ca urmare a clasificarii faptelor penale contaveniile se judeca de catre Tribunalul de Poliie, delictele de Tribunalul corecional iar crimele de catre Curtea cu jurai. a) Tribunalul de Poliie-de materie penala, echivalentul Tribunalului de instana de materie civila. Este alcatuit dintr-un singur judecator i judeca contraveniile sancionate de lege cu o amenda de maxim 3000 EURO. b) Tribunalul corecional- echivalentul Tribunalului de Mare instana. Judeca toate delictele care atrag o pedeapsa de pana la 10 ani dar i contraveniile aflate in raport de conexitate cu delictele. Este format din 3 judecatori.

2013 - 2014

c) Curtea cu jurai este o instanta de drept comun in materia faptelor calificate drept crime, cu excepie celor care intra in competena unor instane speciale (exceptand crimele savarite de minori, militari i ministrii). Este format din 3 judecatori i 9 jurai. Juraii sunt trai la sori de pe o lista in care sunt trecui cetaenii francezi care au implinit 23 ani i au exerciiul drepturilor civile. Nu pot fi jurai membrii guvernului, ai parlamentului, magistraii, funcionarii prefecturilor, poliitii i militarii activi. Exista si jurisdictii penale specializate precum Tribunalele pentru minori, Tribunalele militare . Inalta curte de Justitie ca jurisdictie politica este alcatuita din parlamntari, avand competenta in judecarea crimelor de inalta tradare facute de presedintele Republicii, iar Curtea de Justitie a Republicii formata din 15 magistrati judeca crimele si delictele membrilor Guvernului in exercitatea functiilor lor. Revenind la Tribunalele militare , legea franceza a dispus in Codul de Procedura Penala ca in timp de pace cauzele cu militari sunt instrmentate si judecate de jurisdictiile de drept comun, iar acestea din urma, compuse din magistrati specializati in materie militara, au competenta speciala de a judeca infractiunile comise de militari in exercitiul serviciului lor. Corespondente in sistemul roman sunt tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale a caror competenta este stabilita in art 27, 28 Cod Procedura Penala, putand functiona ca prime instante, instante de apel sau de recurs .

CURILE DE APEL Curtea de Apel reprezinta al doilea grad de jurisdicie i judeca apelurile indreptate impotriva deciziilor pronunate de instanele anterioare (33). Presedintii Curtilor de apel au calitatea de ordonator de credite secundar, au atributii de coordonare si control ale administrarii instantei. Judecatorii se numesc consilieri i judeca in complet format din 3 judecatori. Din 2001 deciziile Curii cu jurai pot fi atacate cu apel in faa unei alte curi cu jurai. Este formata din 3 judecatori i 12 jurai. Completele de judecata sunt formate dintr-un singur judecator la cauzele in prima instanta, doi la judecarea apelului si trei judcatori la judecarea recursului indiferent de tipul instantei unde se judeca. Principiile fundamentale ale organizarii sale in Franta sunt: a. exluderea apelului pentru mici afaceri b. intotdeauna al doilea grad de jurisdictie este Curtea de Apel. 2013 - 2014

c. Ori in dreptul nostru aceasta competenta materiala de a judeca apelul nu apatine exclusiv Curtii, din contra regula este judecarea In In Franta curtile de apel sunt formate din judecatori de profesie, numiti consilieri. Prim presdintele Curtii are atributii aministrative si jurisdictionale. Sectiile specializate sunt conduse la randul lor de un presedinte de sectie. CURTEA DE CASAIE Cea mai inalta instanta din cadrul sistemului judiciar francez este Curtea de Casatie, care are 6 sectii: 5 civile si una penala. Cele civile sun la randul lor specializate in: - 3 civile - una cimercial-financiara - una sociala. Judecatorii de la Curtea de Casaie nu intra niciodata in analiza fondului. Completul de judecata este format din trei sau cinci consilieri. Prim presedintele Curtii prezideaza dezbaterile, are puteri administrative importante si este presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Fiecare sectie are un presedinte ce conduce dezbaterile sectiei si repatizeaza cauzele, iar consilierii Curtii sunt judecatori de profesie. Ea este o instanta de control judiciar , pronuntandu-se asupra legalitatii hotararilor pronuntate de Curtile de apel si exceptional a celor date de tribunale ca ultima instanta, fiind de fapt o jurisdictie de casatie Judecatorul instantei supreme face un examen critic cu privire la chstiunile de drept si nu a celor de fapt. Instanta poate da avize asupra interpretarii corecte a unor dispozitii legale ce creeaza probleme.Decizia data insa nu este obligatorie pentru instanta ce a solicitat avizul. Daca legea a fost bine aplicata, curtea va respinge recursul la Casaie, altfel va casa hotararea i o va trimite pentru o noua judecata la o jurisdiciede aceeai natura i acelai grad. MINISTERUL PUBLIC Ministerul Public francez vegheaza la respectarea ordinii publice , apararea interesului social si alicarea corecta a legii. El este organizat pe linga toate jurisdictiile, existand cate un parchet pe linga fiecare tribunal, condus de un procuror al Republicii.

2013 - 2014

Pe langa fiecare Curte de Apel exista un Parchet General , si unul pe langa Curtea de Casatie. Parchetul General de pe langa curtea de apel este condus de un procuror General, avand in subordine ca magistrati avocati generali si substituti generali. La Parchetul Curtii de Casatie exista doar avocati generali. Procurorii sunt organizati ierarhic, subordonati ministrului de Justitie la fel ca in sistemul roman. Toi membrii unui Parchet sunt subordonai Ministerului Justiiei i nu sunt inamovibili. JURISDICII ADMINISTRATIVE Sunt formate din Tribunale administartive (35) i judeca toate litigiile administrative dintre cetaeni i puterile publice. Al doilea grad este reprezentat de Curtea administrativa de apel (7) . mpotriva deciziilor acestei curi se poate face recurs in casaie la Consiliul de stat (corespondent al Curii de Casaie din jurisdicia de drept comun). 1) Tribunalul de conflicte judeca conflictele dintre jurisdicia judiciara i cea administrativa. Preedintele Tribunalului de conflicte este ministrul Justiiei. Este format din 8 judecatori titulari: 3 consilieri de la Curtea de Casaie 3 consilieri de la Consiliul de Stat 2 consultani Decizia pronunata desemneaza jurisdicia competenta de a soluiona litigiul la care s-a facut sesizarea. 2) Consiliul constituional funcioneaza in baza constituiei din 1958 i are 9 membrii (fiecare cu cate un mandat de 9 ani) : 3 din partea Preedeniei 3 din partea Adunarii Naionale 3 din partea Senatului n Frana, controlul constituionalitaii legilor este anterior promulgarii legii. Dupa acest moment, in cursul unui proces partea nu poate invoca in mod direct, pe cale de excepie neconstituionalitatea unei legi sau dispoziii legale.

2013 - 2014

CONCLUZIE :
Cele doua sisteme de drept, respectiv cel francez si cel roman din multe puncte de vedere sunt deosebite, dar au insa si institutii asemanatoare sau chiar identice, lucru justificat si de influentele puternice ale Frantei asupra sistemului nostru juridic si judiciar de-a lungul istoriei.

2013 - 2014

Bibliografie: 1. http://www.avocatura.lexignat.ro
2. http://www.rasfoiesc.com 3. Ioan, Les Sisteme judiciare comparate, Ed ALL Beck, Bucuresti 2002. 4. Gabriel Boroi Codul de procedura civila comentat si adnotat Ed Ch Beck Bucuresti 2001. 5. Gabriel Boroi Drept procesual civil. Curs selectiv. Ed C H Beck, Bucuresti 2009

2013 - 2014