Sunteți pe pagina 1din 8

ADMINISTRAREA DE OXIGEN Pacientii pot primi oxigen prin diverse metode.

Fiecare metoda are avantajele si dezavantajele sale, indicatiile si contraindicatiile sale. ADMINISTRAREA OXIGENULUI PRIN CANULE NAZALE este modalitatea prin care pacientul primeste oxigen prin doua canule de plastic atasate la narile pacientului avantaje: simplu de folosit, fara riscuri, confrotabile, usor de tolerat, eficiente pentru pacientii care necesita o adminstrarea de oxigen in concentratii scazute, ofera libertate de miscare, alimentare, comunicare, nu au costuri ridicate dezavantaje: nu poate oferi o cantitate de oxigen cu concentratie mai mare de 40%, nu pot fi folosite in obstructiile nazale complete, adminstrarea pe aceasta cale poate produce dureri de cap si uscarea mucasei nazale, pot aluneca usor se verifica permeabilitatea cailor nazale. Daca sunt permeabile, se conecteaza tubul cu canulele nazale la sursa de oxigen, apoi se agata prin spatele urec ilor pana sub barbie, canulele fiind fiecare in dreptul narinelor pacientului. !e ajusteaza la marimea potrivita securizand tubul sub barbie.

ADMINISTRAREA OXIGENULUI PE MASCA SIMPLA oxigenul intra printr"un port aflat in josul mastii si iese printr"o desc izatura larga de partea cealalta a mastii avantaje: se poate administra oxigen cu concentratii cuprinse intre 40% si #0% dezavantaje:i nterfereaza cu nevoia de a manca si a comunica a pacientului, poate cauza disconfort, este inpracticabila pentru terapiile pe termen lung datorita imposibilitatii de verificare a cantitatii execte de oxigen administrate se selecteaza o masca potrivita ca marime si se plaseaza peste nasul, gura si barbia pacientului

Rev.0 Ex.

Page 1

in dreptul nasului masca are o clema fexibila de metal care se fixeaza la radacina nasului. De o parte si de alta masca are atasata o banda de elastic care va fi petrecuta in jurul capului pacientului si va mentine masca pe fata este necesara o rata de administrare de minim $ l%min pentru a curata dioxidul de carbon expirat de pacient si a preveni situatia ca pacientul sa"l reinspire mai exista doua tipuri de masca pe care se poate administra oxigenul: ambele au atasata in partea de jos o punga tip rezervor Diferenta dintre aceste doua tipuri de masca consta in faptul ca una din ele are o singura cale, adica o valva care forteaza aerul & oxigenul' doar sa iasa nu sa si intre masca fara valva functioneaza dupa urmatorul principiu: pacientul inspira oxigen din rezervorul atasat la masca cat si din masca cuplata la sursa de oxigen. Prima treime din volumul de aer pe care pacientul il expira intra in rezervor, iar restul se pierde prin masca. Deoarece aerul care este reintrodus in rezervor prin expirare provine din tra ee si bron ii, nu apar sc imburi de gaze, deci pacientul va reinspira aerul oxigenat pe care tocmai l"a expirat cel de"al doilea tip de masca, cu valva, are urmatorul principiu de functionare: in inspir se desc ide valva rezervorului directionand oxigenul din rezervor in masca. (n expir aerul expirat paraseste masca si astfel pacientul va inspira oxigen doar din rezervor

Consideratii speciale nu se va administra niciodata mai mult de )l%minut prin canula nazala pentru un pacient cu boli pulmonare cronice. Pe de alta parte o terapie indelungata de *)"*+ ore pe zi poate ajuta acesti pacienti sa doarma mai bine, sa supravietuiasca mai mult si sa reduca incidenta aparitiei ipertensiunii pulmonare pentru a monitoriza efectele adminstrarii de oxigen, se va masura saturatia pacientului la aproximativ ,0 de minute dupa administrare VENTILATIA MANUALA -entilatia manula se face cu ajutorul balonului .uben care are un dispozitiv de atasare la masca, la sonda de intubatie, la tra eostoma, sau masca, putand astfel ventila Rev.0 Ex. Page 2

mecanic orice tip de pacient. De obicei folosita in urgente, ventilatia manuala poate fi folosita si temporar: pacientul este decuplat de la ventilator pentru aspiratie, sc imbarea sau repozitionarea sondei, inainte de intubare, inainte de aspirare , in timpul transportului unui pacient intubat. /xigenul administrat prin ventilatia mecanica poate imbunatati un sistem cardiorespirator compromis. Materiale necesare balon .uben masca sursa de oxigen & portabila sau in perete' manusi tub conector la sursa de oxigen

Pre atirea ec!ipa"ent#l#i c iar daca pacientul este intubat sau tra eostomizat, se va alege si o masca de marime potrivita care se va atasa la balon se ataseaza balonul la sursa de oxigen si se va ajusta rata in functie de nevoile pacientului I"ple"entarea se pun manusile inainte de folosirea balonului se verifica caile aeriene superioare ale pacientului pentru depistarea eventualilor corpi straini si, daca este posibil, vor fi inlaturati, acest lucru putand duce la revenirea respiratiei spontane a pacientului de asemenea, se aspira pacientul pentru a indeparta eventualele secretii & indiferent daca este sau nu intubat sau tra eostomizat' daca se poate, se va indeparta tablia patului si se va sta la capul pacientului, in spate, pacientul avand capul si gatul in iperextensie pentru a alinia caile aeriene si a usura resuscitarea Rev.0 Ex. Page 3

daca pacientul este intubat, se va scoate masca de la balon si se va atasa balonul la sonda de intubat sau la tra eostoma apoi se va cupla la balon prelungirea de la sursa de oxigen. Daca pacientul este neintubat si netra eostomizat, se va pune masca pe fata & pe nas, gura si barbie', se va atasa balonul la masca si apoi se va atasa la balon prelungirea de la sursa de oxigen

se mentine mana nondominanta pe masca pentru a o mentine etansa pe fata, iar cu mana dominanta se va comprima balonul la fiecare $ secunde pentru un adult, oferind astfel aproximativ *l de oxigen pe minut. 0a copii se va comprima balonul la fiecare , secunde

compresia pe balon se va face odata cu inspirul pacientului daca acesta respira. 1iciodata nu se va face compresie pe balon in timpul expirului pacientului se va supraveg ea pacientul pentru a observa daca pieptul se ridica si coboara in concordanta cu compresiile balonului. Daca nu apar miscarile respiratorii, se reverifica pozitia cailor aeriene si permeabilitatea lor

Consideratii speciale daca pacientul are traumatisme cervicale se va evita iperextensia capului ,

folosindu"se in sc imb subluxatia de mandibula pentru alinierea cailor aeriene se va observa daca pacientul varsa. Daca varsa, se va opri manevra, se va aspira imediat si apoi se va continua ventilatia ventilatia manuala insuficienta apare de obicei datorita marimii mainii resuscitatorului care nu poate face compresiile eficient. De aceea este necesara prezenta a doua persoane pentru ventilatia manuala Co"plicatii aspirarea lic idului de vasatura, care poate duce la pneumonie distensie gastrica VENTILATIA MECANICA ventilatia mecanica introduce si scoate aerul din plamanii pacientului. Page 4

Rev.0 Ex.

desi ofera ventilatie, aparatura nu poate oferi si sc imbul de gaze ventilatia mecanica ofera presiune negativa sau pozitiva pentru a ventila pacientul asistenta va trebui sa aiba pregatite circuitele pentru ventilator si sa stie sa le monteze in caz de urgenta de asemenea, asistenta trebuie sa supraveg eze pacientul ventilat mecanic cand este posibil, se va explica procedura pacientului, sau familiei acestuia pentru a"i reduce anxietatea se face o investigatie amanuntita a pacientului inclusiv gazele sangvine pentru a stabili punctul de pornire al terapiei se va aspira pacientul ori de cate ori va fi nevoie se seteaza alarmele ventilatorului si se adauga umidificatorul se verifica periodic conectarea dintre sonda si ventilator si se ausculta pacientul urmarindu"i"se miscarile pieptului se reevalueaza starea pacientului dupa aproximativ ,0 de minute de la incepera ventilatiei mecanice pentru a vedea daca aceasta este eficienta sau trebuie modificata

se verifica tubulatura ventilatorului pentru a observa formarea condensului. Daca s"a format condens pe tubulatura se va decupla rapid ventilatorul si se va scutura tubulatura intr"un recpient pentru a indeparta apa formata deoarece poate fi aspirata de pacient. 2ondensul nu se va goli niciodata in umidificator, deoarece el poate fi deja contaminat cu secretiile pacientului

se verifica termometrul atasat ventilatorului pentru a verifica daca temperatura aerului adminstrat pacientului este apropiata de cea a corpului sau se va sc imba si curata tubulatura ventilatorului la un interval de aproximativ 43"+) de ore sau si mai des daca este nevoie

cand se indica se incep manevrele de desprindere treptata a pacientului de ventilator se va sc imba periodic pozitia pacientului intubat si se vor face exercitii pasive cu extremitatile sale. 2and pacientul este mutat sau se sc imba tubulatura se va avea grija ca sa nu ajunga in plamanii sai condensul format pe tubulatura ventilatorului

Rev.0 Ex.

Page 5

se va verifica circulatia periferica a pacientului cat si volumul diurezei pentru a observa din timp eventualele semne de scadere a debitului cardiac pacientul intubat este sedat si curarizat & acestea trebuie administrate impreuna doarece curarizantele nu afecteaza nivelul de constienta a pacientului ', deci, cu atat mai mult trebuie atent supraveg eat pentru a"i suplini nevoile pe care nu le poate exprima

trusa de urgenta trebuie intotdeauna sa fie intotdeauna la indemana in cazul unui pacient curarizat pentru a putea interveni rapid in caz de detubare accidentala se vor spala periodic si acoperi oc ii pacientilor intubati sedati si curarizati se ofera intimitate, lumina sa nu fie puternica si sa fie liniste pentru ca pacientul sa se poata odi ni & oboseala poate intarzia momentul desprinderii de ventilator si recapatarii respiratiei spontane'

Se$rarea de $entilator sevrarea de ventilator 4ncepe odat5 cu stabilizarea leziunii pulmonare 6i cu solu7ionarea problemei ce a dus la instituirea ventila7iei mecanice8 4ntreaga aten7ie trebuie 4ndreptat5 spre desprinderea de ventilator c9t se poate de repede. Problema recunoa6terii momentului 4n care disfunc7ia pulmonara nu mai are nevoie de protezare este extrem de dificil5. !tandardizarea nu este posibil5, parametrii clinici sunt supu6i subiectivit57ii, nu exist5 studii prospective, randomizate dezvoltate 4n aceast5 direc7ie. De cele mai multe ori evaluarea la care sunt supu6i bolnavii este o combina7ie de elemente subiective cu masuratori obiective, precum gazele sanguine 6i imaginile radiologice pulmonare. procesul de sevrare de ventilator este 4n numeroase unit57i de terapie intensiv5 din 4ntreaga lume, cuantificat 6i condus de medici reziden7i, asistente medicale 6i fizio:inetoterapeu7i modalitatea clasic5 de abordarea a unui bolnav ce trebuie sevrat de ventilator este sc5derea 4n trepte a suportului, marea majoritate a bolnavilor nu au 4ns5 nevoie de acest abord prin care, din nefericire, se prelunge6te durata ventila7iei mecanice. 0a dou5 treimi din bolnavi, sevrarea de ventilator 6i extubarea sunt simple dup5 o scurt5 perioad5 de respira7ie pe tub 4n ; 6i bine4n7eles, dup5 ce cauza pentru care au fost pu6i pe ventilator a fost rezolvat5. .5m9n ,0% din Rev.0 Ex. Page 6

bolnavii care au avut nevoie de intuba7ie 6i suport ventilator mai mult de )4 de ore, care nu pot tolera tentativele ini7iale de a respira f5r5 suportul aparatului. Pentru ei s"au dezvoltat strategii de desprindere 6i au fost analizate cauzele de poten7ial insucces. Modalit%&i de se$rare de $entilator supunerea bolnavilor la teste de respira7ie spontan5 ce dureaz5 $"*0 min de mai multe ori pe zi p9n5 ce clinicianul consider5 c5 sunt ap7i a fi detuba7i utilizarea metodelor de suport ventilator par7ial !(<- sau P!-, cu sc5derea suportului 4n trepte, p9n5 se ajunge 4n ore sau cel mai adesea zile, la ceea ce se consider5 suportul minim, dup5 care bolnavii pot fi detuba7i sau evaluarea bolnavului o singur5 dat5 4n zi 6i supunerea lui unui test de respira7ie spontan5 4n urma c5ruia dac5 4l tolereaz5 va putea fi detubat desprinderea pacientilor de ventilator este recomandat a se face pe baza unei examin5ri zilnice, care s5 evalueze dac5 s"a remis cauza pentru care au fost ventila7i, dac5 sunt stabili emodinamic 6i 4n aceste condi7ii pregati7i pentru un test de respira7ie spontan5. / astfel de evaluare zilnic5, care nici nu necesit5 interven7ia medicului, scurteaz5 timpul de sevrare cu aproximativ ) zile, reduc9nd 4n final 6i durata global5 a ventila7iei mecanice 6i costul spitaliz5rii 4n terapie intensiv5, f5r5 4ns5 a modifica durata global5 a spitaliz5rii sau mortalitatea. =ceasta evaluare zilnic5 a func7iei respiratorii asociat5 st5rii generale a pacientului, care s5 permit5 instituirea testului de respira7ie spontan5, trebuie s5 cuprind5: o semne de oxigenare corect5 exprimat5 prin Pa/)%Fi/)>*$0",00 la Fi/)?0.4" 0.$ sau Pa/)>#0mm@g la Fi/) max.0.4 o PAAPB$"3cm@)/ o tuse eficient5 la aspira7ia tra eal5 o stabilitate emodinamic5 f5r5 suport vasopresor sau inotrop o absen7a sedativelor 4n perfuzie continu5 sau 4ntreruperea lor din timp o posibilitatea de a ini7ia respira7ie spontan5 o con6tient, cu C2!>*, o f5r5 disfunc7ii electrolitice, cu un p@>+.)$ Rev.0 Ex. Page 7

o temperatur5 B,3D2 o emoglobina 3"*0g%dl

Dac5 bolnavul a trecut de aceast5 evaluare 4ndeplinind condi7iile, se trece la etapa urm5toare 6i anume efectuarea testului de respiratie spontana.

Test#l de respiratie spontana testul de respira7ie spontan5 este cea mai vec e modalitate de sevrare de ventilator. En forma sa tradi7ional5, bolnavul este decuplat de la ventilator 6i prime6te un supliment de oxigen umidificat. =ceast5 modalitate poart5 denumirea de sevraj pe tub 4n ;, dup5 aspectul piesei ce se folose6te. Durata testului de respira7ie spontan5 variaz5, nefiind stabilit un timp anume testul, 4n variant5 mai modern5 6i datorit5 ajutorului noilor aparate performante, poate fi efectuat 6i f5r5 a desprinde bolnavul de ventilator. Cenera7ia nou5 de ventilatoare r5spunde foarte usor la solicit5rile pacientului, 4n special cele ale caror valve sunt declan6ate de modificarile de flux. Axist5 mai multe avantaje 4n a face testul 4n aceast5 modalitate. 1u este necesar nici un ec ipament adi7ional, iar dac5 pacientul are dificult57i, ventila7ia mecanic5 poate fi prompt restabilit5. En plus, el va putea beneficia de toate sistemele de monitorizare 6i alarme pe care le ofer5 ventilatorul &volum curent, frecven75 respiratorie, minut%volum, Fi/) etc.', ceea ce va duce la identificarea rapid5 a acelor bolnavi care nu pot respira spontan bolnavii ce au dep56it cu succes un test de respira7ie spontan5 au F0% 6anse s5 r5m9n5 detuba7i mai mult de 43 de ore. 2ei ce nu tolereaz5 un test de respira7ie spontan5 o fac destul de repede dup5 instituirea acestuia, media descris5 de diferi7i autori

Rev.0 Ex.

Page 8