Sunteți pe pagina 1din 14

1.

1 Generaliti a)Definiie Siropurile sunt preparate farmaceutice, lichide, cu coninut crescut de zahr, de consisten vscoas, destinate administrrii interne (F.R: X). Denumirea de sirop provine din limba araba,scirab,schirab:potiune sau,dupa unii autori,provine din greaca veche syro=a trage si apos=suc de plante. b)Avantajele utilizrii siropurilor Siropurile prezint cteva avantaje importante: .corecteaza gustul si mirosul neplacut al unor substante medicamentoase,permitand o administrare usoara,mai ales in pediatrie; concentratia mare de zahar are si rol energetic; rezolva problemele de instabilitate a unor substante medicxamentoase(de ex.antibioticele),sub forma de pulberi sau granulate pentru siropuri,care sunt transformate in forma lichida,ex.temporede catre bolnav; comparativ cu solutiile apoase de uz intern,asigura o protectie asupra mucoasei gastrice,la actiunea iritanta a unor substante medicamentoase(de ex.chloralhidrat); asigura o biodisponibilitate optima,fiind forme framaceutice lichide(adesea solutie sau suspensie) c)Dezavantajele stabilitate redusa a unor substante medicamentoase in solutie; stabilitate microbiologica mai mica decat solutiile,putand fi usor invadate de microorganisme mai ales la concentratii mai mici de 64%; fiind forme farmaceutice lichide,sunt voluminoase si impun spatii mari de depozitare si transport dificil al recipientelor; sunt cvontraindicate la diabetici si obezi 1.2 Istoric Siropurile sunt forme farmaceutice utilizate din cele mai vechi timpuri ce avea ca edulcorant mierea de albine. Dupa descoperirea si obtinerea zaharului din trestia de zahar si apoi din sfecla de zahar(1746-de catre A.Markgraf )nu s-a mai folosit mierea de albine.Zaharul a fost utilizat inca din antichitate de chinezi si adus in Europa de Alexandru Macedon in sec.IV i.e.n.Multa vreme ,zaharul a fost considerat medicament si eliberat numai in farmacii. Siropurile alaturi de solutii,raman forma farmaceutica mult utilizata ,mai ales in medicatia pediatrica.Ele au fost oficializate inF.R.ed.a I-a;monografia

Sirupi,a fost introdusa in F.R. ed. a III-a si mentinuta in farmacopeea ed. a X-a care prevede si patru monografii de siropuri oficinale. Concentratia maxima de zahar care asigura si o protectie antimicrobiana este de 64 %.Denumirea de sirop este atribuita acelei potiuni care contine cel putin 40% zahar(m/m).Sunt considerate siropuri toate preparatele lichide magistrale sau industriale-deci potiuni,emulsii,suspensii,de uz intern si care contin ca edulcoranti:zahar,glucoza,fructoza,sorbitol sau chiar indulcitori sitetici.

1.3 Clasificare

Siropurile se clasifica dupa mai multe critrerii: modul de preparare: -dizolvarea zaharului la rece sau la cald in apa,sucuri de fructe,solutii medicamentoase sau extractive; -amestecarea siropului simplu cu solutii medicamentoase sau solutii extractive alcooliice ,tincturi sau extracte fluide; scopul utilizarii: -siropuri corectoare de gust si miros,numite edulcorante si aromatizante; -siropuri medicamentoase cu actiune terapeutica bine definita; actiunea terapeutica: -expectorante,antianemice,sedative,antitusive,etc; agentul de indulcire: -siropuri preparate cu zahar,glicogenetice -siropuri preparate cu agenti de indulcire,neglicogenetice(folosite in diabet) Cap II Formularea siropurilor Obiectivele formularii siropurilor sunt: -dizolvarea zaharului si a substantelor medicamentoase; -asigurarea stabilitati siropurilor; -asigurarea caracteristicilor organoleptice; -eficienta terapeutica(unde este cazul); In general siropurile au o stabilitate buna datorita continutului crescut de zahar,prepararii la cald si adaosului de conservanti. Pentru asigurarea caracterelor subiective:aspect,culoare,gust,miros,se folosesc substante auxiliare. La formulare se va alege tehnologia de preparare(in functie de substante)modul de conditionare si depozitare.

2.1 Materii prime Pentru obtinerea unui sirop de buna calitate se va folosi Saccharum,zahar oficinal,ce corespunde conditiilor de puritate prevazute de F.R. ed a X-a privid:aciditatea(pH neutru),absenta ionilor de calciu,bariu,strontiu,metale grele,cloruri,sulfati,oze reducatoare;continutul in zaharoza 98-99.5% si 0.25-0.5% apa.Se poate asocia cu sorbitol,glicerol,sau alte substante care reduc tendinta zaharului;este vascoasa si confera un miros si un gust placut. Ca solventi se utilizeaza: apa solutii apoase concentrate,ape aromatice,solutii extractive,sucuri de fructe. Apa este folosita la prepararea siropurilor sa fie proaspat distilata (pH neutru) 2.2 Adjuvanti si aditivi Substantele adjuvante si aditivii sunt agenti de solubilitatii,stabilizanti,aromatizanti,corectori de gust miros,coloranti,conservanti. Se pot utiliza si substante cu rol de clarificare si decolorare. marire a si de

Cap III Tehnologia de preparare a siropurilor

3.1Prepararea siropurilor in farmacie Cea mai frecventa metoda de preparare a siropurilor aplicata in farmacie consta in amestecarea siropului simplu cu diferite substante medicamentoase sau preparate lichide . Siropurile pot fi colorate si aromatizate numai cu substante aprobate de Ministerul Sanatati. Sirupus Simplex(Sirop simplu) Contine: Saccharum Aqua destillata Preparare gta 64,00 q.s.ad. gta100,00

Zaharul se dizolva la cald si se fierbe 1-2 min.,agitatnd continuu.Se completeaza cu apa la 10 g. si se filtreaza fierbinte.fierberea siropului se face in scop de clarificare,cand se indeparteaza impuritatile de natura albuminoidal care coaguleaza si se ridica la suprafata .Daca este necesar se va clarifica cu pasta de hartie de filtru sau carbine active 3 %,5%.Filtrarea se face rapid prin vata cu tifon. Aciune farmacologic i ntrebuinri: edulcorant sau vehicul pentru preparrea altor solutii si siropuri.

Cap.IV

Caractere. Control. Conservare

A. Caractere i control F.R. X prevede la siropuri controlul urmtorilor parametrii: A1. Aspect: siropurile sunt lichide limpezi sau slab opalescente, cu mirosul, gustul i culoarea caracteristic componentelor. A2. Densitatea relativ: se determin conform prevederilor F.R. X de la paragraful Densitate relativ. A3. Indice de refracie: se determin conform prevederilor F.R. X de la paragraful Indice de refracie. A4. Masa total pe recipient: acest parametru se determin prin cntrirea individual a coninutului din 10 recipiente. Fa de masa declarat pe recipient se admit abaterile prevzute n tabelul 3.6.: Tabel 3.6. Masa declarat pe recipient Pn la 25 g 25 g pn la 50 g 50 g pn la 500 g Abatere admis 5% 3% 2%

A5. Identificarea se face conform componentelor din monografiile respective. A6. Dozarea: acest parametru se determin conform prevederilor din monografia respectiv. Coninutul n substan activ poate s prezinte fa de valoarea declarat abaterile procentuale prevzute n tabelul 3.7. dac monografia nu prevede altfel:

Tabel 3.7. Coninut declarat n substan activ (%) Pn la 0,1% 0,1% pn la 0,5% 0,5% i mai mult de 0,5% Abatere admis 7,5% 5,% 3%

Cap .V Conservarea siropurilor Siropurile se conserv n recipiente de capacitate de cel mult 1.000 ml bine nchise, complet umplute la temperaturi cuprinse 8-150. La siropurile cu concentraie mai mic de zahr se pot aduga conservani i anume: F.R. X prevede adaosul a 1,5 amestec de p-hidroxibenzoat de metil i phidroxibenzoat de n-propil n raport 9:1, pe eticheta recipientului menionndu -se conservanii utilizai. C. Alterarea siropurilor n general, siropurile au o bun conservabilitate mai ales cele preparate la cald (sterilizare, clarificare) dar i datorit concentraiei ridicate de zahr. Totui, n timp, datorit pstrrii n condiii neprielnice pot aprea unele transformri nedorite la siropuri i anume: - invertirea (hidroliza) care poate fi provocat de maltaz sau invertaz; - invertirea poate fi urmat de fermentaia alcoolic; - mucegirea; - recristalizarea; CAPITOLUL VI SIROPURI CU ACTIUNE ANTITUSIVA Antitusivele sunt medicamente capabile sa calmeze tusea ,majoritatea antitusivelor isi datoresc efectul deprimarii centrului tusei din zona dorsolaterala a bulbului .Este posibila si o actiune periferica de deprimare a functiei receptorilor senzitivi de la nivelul cailor aeriene. 6.1 Substante medicamentoase cu actiune antitusiva a)Codein

Farmacocinetic: - biodisponibilitatea per os este medie (cca 50 %), crescut fa de morfin; - biotransformarea hepatic, prin demetilarea (cca 10 %) la morfin (metabolitul active); - difuzeaz prin placent i n laptele matern, putand produce deprimare i dependen la noul nscut i sugar; - eliminarea urinar, predominant in form inactiv; Farmacodinamie: - efectul antitusiv apare la doze mai mici (15 mg) decat efectul analgezic (120 mg); efectul antitusiv se intensific, cu creterea dozelor, pan la 60 mg; - latena este de 2 h i dureaz 4 - 6 h. - efectul antitusiv este de circa 12 ori mai slab ca cel al morfinei; dozele echivalente analgezice fiind respective 120 mg i 10 mg (per os). - diminu secreiile bronice. Farmacotoxicologie : - efect inhibitor al centrului respirator bulbar, de circa 3 ori mai slab comparative cu morfina; - costipaie si grea, numai la doze mari; - crete presiunea intrabiliar, consecin a spasmului sfincterului Oddi; - convulsi la copii; - potenial toxicomogen redus; dezvolt toxicomania, depistarea prelungit. Farmacoepidemiologie: - pruden la asmatici, emfizem pulmonar, insuficien respiratorie, putand accentua insuficiena respiratorie; n insuficien hepatic; la copii sub 5 ani (eruperea hepatic deficitar). Farmacoterapie i Farmacografie:

- este antitusivul cel mai frecvent utilizat i luat ca referin, indicat n tusea uscat, iritativ. - posologie ca antitusiv: adult, 15 - 30 mg la 4 - 6 h; copii peste 5 ani 0,2 - 0,3 mg/kg, la 6-8 ore. b) Antitusive central opioide b.1Morfina si Opiul Farmacoterapie: - indicaie ca antitusiv, n mod excepional: - n tuse foarte intens, refractar la alte antitusive - nsoit de durere intens (cancer pulmonar, fracturi de coaste pulmonar,anevrism de aorta) - atenie stupefiant. ,infarct

b.2)Dextrometorfan ( Farmacodinamie : - efect antitusiv cu durat relative medie (3-6 h), - nu are aciune analgezic, - nu deprim respiraia i motilitatea cililor respiratori, - nu creeaz dependen. Farmacotoxicologie i Farmacoepidemiologie: - reacii adverse: deprimarea respiraiei la doze mari - contraindicai: insuficien respiratorie, insuficien hepatic; copii sub 6ani,sarcina si alaptare. -nu se asociaza cu I.M.O,alcool -la batrani si in cazul insuficientei hepatice dozele se reduc cu 50% Posologie

-se administreaza in doze de 15-30 mg de 3-4 ori pe zi.

c.Antitusive centrale neopioide c.1)Clofedanol (Chlophedianol) Farmacodinamie : - antitusiv aproape egal codeinei. - laten scurt datorit unui efect anestezic local slab pe mucoasa faringian, la administrarea sub form de soluie. Farmacoterapie i Farmacografie : - indicaii: tuse neproductiv, iritativ. - posologie:40-80 mg.de 3ori pe zi Contraindicatii: -este contraindicat in astm si in insuficienta respirtorie

c.2)Clobutinol(Clobutinolum) Farmacocinetic : - per os rapid i aproape total; - eliminarea urinar n form nebiotransformat i ca metabolii: Farmacotoxicologie i Frmacoepidemiologie: - reacii adverse: rar reacii alergice (urticarie, prurit , edem angineurotic), dispnee, somnolen anxietate halucinant. - n supradoze: tremor, convulsi. - contraindicai: insuficien respiratorie, astm bronic, sarcin, tulburri neuropsihice. - pruden: activiti ce necesit atenie sporit.

- interaciuni: sinergism de potenare a sedri, la asociere cu alcool i deprimante SNC; sinergism n scderea pragului convulsivant, la asociere cu antidepresive, teofilin. Farmacoterapie i Farmacografie : - indicaie: tuse neproductiv, iritativ. - posologie per os: adult, 40-60 mg de 3 ori/zi; copii sub 12 ani, 10-40 mg de 3 ori/zi; durata tratamentului: maxim 7 zile.

c.3)Butamirat (Butamiratum) Farmacocinetic : - absorie per os rapid i total; - biotransformare plasmatic i hepatic la metabolii activi. - legare de proteinele plasmatice n procent nalt (circa 95 %), atat butamiratul, cat i metaboliii activi; Farmacodinamie: - antitusiv cu eficacitate pronunat; - bronhodilatator. Farmacotoxicologia i Farmacoepidemiologia : - avantaj: reacie advers importan (grea, diaree, eritem cutanat) i cu frecven redus (circa 1 %). - n supradozare provoac somnolen. Farmacoterapie i Farmacografie : - indicai: tuse uscat, tuse convulsiv, profilaxia tusei, pre i postoperator. - posologie per os: adult, 20-25 mg repetat de 4 ori/zi; copii sub 12 ani, 5-15 mg repetat de 3 ori/zi. - reacii adverse: grea, diaree, eritem cutanat. - se prefer administrarea naintea meselor.

- calmarea tusei acute de orice natur.

c.4)Pentoxiverina Farmacodinamie : - antitusiv i bronhodilatator. Farmacoterapie i Farmacografie : - indicaie: tuse neproductiv iritativ. - posologie per os i intravenos: adult, 20-40 mg de 2-3 ori/zi; copii, 10-20 mg de 2-3 oro/zi.

c.5)Oxeladina (Oxeladinum) Farmacodinamie : - antitusiv eupneic efectul circa 4 ore. - avantaj :nu are aciune deprimant SNC i nu provoac somnolen Farmacotoxicologie i Farmacoepidemiologie : - pruden: insuficien respiratorie, afeciuni cardiovasculare. - precaui: monitorizarea funciei respiratori i activiti cardiovasculare (la administrarea intensiv). Farmacoterapie i Farmacografie : - indicai: tuse neproductiv iritativ, tuse spasmotic, tuse convulsiv. - posologie per os: adult, 30-50 mg/zi pn la 15 ani 10-30 mg/zi (10 mg/10 kg/zi).

6.2)Plante cu actiune antitusiva La fel ca si in cazul altor boli respiratorii acute ,tratamentul antitusiv cu plante este diferentiat:in prima faza ,cea iritativa,atunci cand tusea este seaca(fara expectoratie)se recomanda plante cu substante active de tipul codeine. Cele mai indicate forme farmaceutice in patologia respiratory sunt infuziile sau decocturile,care se beau calde (nu fierbinti)de preferinta indulcite cu miere.

In faza iritativa,ca antitusive,este indicate reteta cu urmatoarea formula: Rp. Petale de mac rosu (Flores Rhoeados) Rostopasca(Herba Chelidinii) Talpa gastii(Herba Leonuri) Fructe de anason(Fructus Anisi) M.f. species Infuzie,dintr-o lingura de amestec de palnte la o cana cu apa ;se beau la fiecare doua ore,cate 3 linguri de infuzie(indulcita cu miere),ajugandu-se la un total de doua cani pe zi. Flori de Lumanarica(Flores verbasci) -infuzie ,2 lingurite la o cana cu apa care se bea ,treptat in cursul zilei Flori si Frunze de Nalba de cultura(Flores et Folium Malvae) sau flori si /sau radacini de Nalba mare (Flores et /vel Radix Althaea): -infuzie din Frunze si flori.Se prepara utilizand o lingura de planta la o cana cu apa ;se beau doua cani pe zi. -macerat ,preparat la rece din radacinile plantei,timp de 60 min.folosind o lingura radacini fragmentate la o cana cu apa ,la care se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu ,se setrecoara prin strecuratoare printr-un singur strat de tifon.Cantitate de macerat rezultata se bea in cursul unei zile. Frunze de Potbal(Folium Farfarae): -infuzie,din 2 lingurite planta la o cana cu apa ;se beau 2-3 cani pa zi; -infuzie concentrate,din 3 linguri de planta la o cana cu apa ,se beau cate 3 linguri ,la interval de 3 ore .Se poate indulci cu zahar sau miere. Licheni de piatra(Lichen Islandicus) 30 g. 10 g 40 g. 20 g.

-Decoct,dintr-o lingurita la o cana de apa ,la care se adauga un varf de cutit de bicarbonate de sodium;se beau 2 cani pe zi de preferinta in amestec 1:1 cu lapte(pentru a contracara efectul usor irritant gastric al decoctului).

6.3 Siropuri oficinale 1. Sirupus Balsami Tolutani Sirop de Balsam de Tolu

Preparare Tinctura balsami tolutani Magnesii subcarbonas Saccharum Aqua destillata g.s. ad. . gta 4,50 gta 1 gta 64 gta 100

Tinctura de balsam de tolu se amestec ntr-un mojar cu carbonatul bazic de magneziu i cu 20 g zahr. Dup amestecare se adaug 30 g ap, se omogenizeaz prin triturare apoi se filtreaz prin hrtie de filtru. n filtrat se dizolv prin nclzire la aproximativ 400C restul de zahr completndu-se apoi cu ap la 100 g. Aciune farmacologic i ntrebuinri: aromatizant, expectorant, antiseptic respirator i antispastic la nivelul musculaturii bronice.

1. Sirupus Belladonnae(Sirop de Mtrgun, ) Sirop de belladon

Preparare

Tinctura belladonnae Sirupus simplex

5,00g 95,00g

Componentele se amestec i se omogenizeaz. Aciune farmacologic i ntrebuinri: parasimpatolitic. Conservare:Separandum Obs.Se agita inainte de folosire. 2. Sirupus Codeini 0,2%(Sirop de codein 0,2%)

Preparare Codeinum Alcoholum Sirupus simplex 0,20g 1,80g 98g

Codeina se dizolv n alcool i se amestec cu siropul simplu. Siropul d e codeine 0.2% trebuie sa corespunda prevederilor de la Sirupi si urmatoarele prevederi :contine cel putin 95% sic el mult 105% codeine fata de valoarea adaugata Aciune farmacologic i ntrebuinri: antitusiv. Conservare:Ferit de lumina la Venenum

6.4 Siropuri industrial Cap VII Siropuri cu actiune antitusiva

7.1Suc de Ridiche Neagra

Recomandari: Formula traditionala de suc de ridiche neagra cu miere de albine ajuta la calmarea tusei. Se recomanda si ca adjuvant in reglarea fluxului biliar in diskinezie biliara.

Compozitie:extract din radacina de Ridiche neagra si miere de albine.

Administrare: La adulti si copii peste 7 ani: pentru calmarea tusei, cate o lingura, diluata in putina apa, de 3-5 ori pe zi, la nevoie; In diskinezie biliara: cate o lingura, diluata in putina apa, de 3 ori pe zi, inainte de mese. La copii intre 2 si 7 ani (tuse): cate o lingurita, diluata in putina apa, de 3-5 ori pe zi, la nevoie.

Atentionare: Nu se recomanda administrarea in litiaza biliara, alergie la produse apicole (miere de albine), in sarcina.

Prezentare:120 ml 7.2