Tema Fiziologia muncii de avut fonendoscop si stetoscop la seminar Studiaza reactiile adaptative ale organismului la diferite procese de munca

in raport cu diversi factori specifici ai locului de munca. FM este o disciplina care se ocupa cu: studierea modificarilor functonale in timpul muncii studiereaa posibilitatii de adaptare a organismului intreg sau a unor organe la conditii speciale de munca Scopul:

cunoasterea modificarilor functionale ale organismului in timpul muncii determinarea limitelor de adaptare a organismului la diferite tipuri de munca elaborarea masurilor pentru crearea conditiilor optime in timpul muncii

Indicii modificarilor fizziologice: SNC: perioada latenta a reactiei videomotorii ms perioada latenta a reactiei acusticomotorii ms memoria operativa ! concentratia atentiei timpul s procentul de corectitudine Sarcini: Coordonarea conducerea si controlul activitatii tuturor functiilor ale organismului in timpul activitatii profesionale. Modificari: muncile de intensitate mica sau medie stimuleaza activitatea scoartei muncile de ntensitate mare si"sau prelngite: accentueaza procesele de in#ibitie din scoarta scade e$citabilitatea acesteia tulbura activitatea refle$ conditionata muncile de intensitate mica sau medie dar cu soliciarea functiilor cognitive %incordarea atentia& cu necesitatea e$ecutarii precise a miscarilor Tremometria ' numarul de atingeri intr(o secunda Dinamometria ' se determina fortasi rezistenta musculara Aparatul cardiovascular ' se determina frecventa pulsului tensiunea arteriala presiunea pulsului Sarcinile principale in timpul ctivitatii musculare %SC)&: aducerea o$igenului necesar la sstemul muscular solicitat de efortul profesional indepartarea anumitor cataboliti care se formeaza in e$ces la nivelul musc#ilor solicitati profesional %acd lactic& Modificarile ' sunt impuse ne nevoia de o$igen care creste in effort de cca *(+, ori fata de normal: Cresterea debitului cardiac ' de la - l"min in repaus la ./ l"min in conditiile efortului ma$imal In repaus debitul cardiac este variabil si este in functie de se$ virsta conditii de mediu si stari patologice

Cresterea debitului sistolic ' de la *,(0, ml pinala +.,(+1, ml: debitul sistolic in effort creste rapid datorita unei intoarceri venoase marite ramine constant timp de -(+, minute dupa care daca eforul se prelungeste peste +, minute descreste usor. Cresterea frecventei cardiace se face: in efort usor creste e$agerat la inceput pna la un anumit nivel apoi scade la un nivel inferior la care se mentine toata durata efortului daca efortul se prel2ungeste frecventa cardiaca tinde sa scada ceea ce semnifica scaderea debutului sistolic cresterea temperaturii corpului acumularea de acid lactic in efortul ma$imal frecventa cardiaca creste pina la oprirea subiectului %epuizarea lui&. Frecventa ma$imala depinde de se$ si virsta fiind de: la barbati la ., ani ' .,,"min la /1 ani ' +/1"min la femei valorile sunt mai mici

Sistemul respirator 3eterminar frecventa respiratiei pe minut si volumul respirator. Sarcinile principale: aducerea o$igenului necesar la nivelul sistemului muscular solicitat de efortul profesional eliminarea de C4. format in e$ces la nivelul musc#ilor solicitati profesional Modificarile: Cresterea deitului respirator de la * l"min in repaus pina la .,(1, l"min in timpul efortului a5unge la valori ma$ime la valori de +., l"min. Cresterea sc#imbarilor respiratorii ' trecerea in singe a unei cantitati de pina la 1l 4."min ceea ce reprezinta o adaptare sinergica a aparatului respirator cardiovascular si a utilizarii 4. de catre musc#i. Mecanismele: refle$ inascut neconditionat ' cresterea presiuni de C4. sanguin in timpul efortului si de impulsurile aferente care vin de la receptorii pulmonari pe calea nervului vag la centrul respirator refle$ conditionat natural sau artificial ' asocierea cresterii presiunii arteriale a C4. si a impulsurilor pornite de la receptorii pulmonari Impotnata practica 6precierea intensitatii efortului fizic: Debut expirator de effort l/min x 0,2 = kcal/min Inaturarea poziitilor vicioase ale corpului care ingreueaza respiraria Favorizarea mnuncii ritmice 6precierea starii de oboseala miscar respiratorii frecvente si superficiale 6paratul digestiv Modificarile ' suntt in functie de intensitatea efortului fizic si conditiilor de microclimat: in eforturile de mica su medie itensitate funtile digestive sunt usor crescute sau nu se modifica in muncile cu effort de intenstate mare sau in microclimat casld functiile digestive sunt scazute pina la in#ibitia lor

creste secretia de aadrenalina si de #ormoni #ipofizari din lobul posterior care determina o in#ibitie a activitatii glandelor gastrice si o irigatie mai slaba a stomacului si a intestinului. Se mai observa si o crestere a secretiei pancreatice.

6paratul renal Sarcina: mentinerea in timpul efortullui a constantelor mediului intern izovolemia izoionia concentratia de cataboliti azotati Modificarile: sunt in raport de intensitatea efortului sinconditiile de microclimat si apar in functie de filtrare glomerulara de reabsorbtie si secretie tubulara in eforturile de intensitate mica sau medie diurezza creste putn compozitia ramine nesc#imbata in conditile de mare intensitate a efortului sau de microclimat cald diureza scade si compozitia urinara este modificata: cresc ureea cretinina acidul lactic fosfatii. Sistemul endocrin Modificari: #iperfunctia #ipofizei #iperfunctia suprarenalelor Consecinte: mobilizarea acizilor grasi liberi din tesutul adipos pentru a afi utilizati de musc#i prote5ind folosirea glucozei. 6nalizatorii Modificarile: sunt in functie de intensitatea muncii: la munca de intensitate usoara sau mediecreste sensiblitatea vizuala auditiva si tactila Importantta practica: e$plica numarul crescut de rebutuir scaderea calitatii munci si eventualele accindente de munca necesitatea reducerii intensitatii efortului in limite normale 4boseala ' este un fenomen fiziologic comple$ si tranzitoriu care apare ca o consecinta a efortului fizic si psi#ic depus in anumit interval cu o anumita intensitate. 4boseala fiziologci si clinic se manifesta: 4biectiv ' cu dimniuarea functionala o organismului Subiectiv ' prin senzatii caracteristice 4boseala este o stare fiziologica reversibila care dispare dupa un repaus normal cu disparitia concomitenta a simptomelor subiectve si obiective cu revenirea la normal a capacitatii de efort fizic si psi#ic.

Semnele subiective: scaderea dorintei de a depune o munca fizica sau intelectuala senzatie de aparitie individul se simte greoi si lent somnoros Semnele obiective: sccaderea capacitatii de effort fizic si psi#ic simptome legate de aparatul cardiovascular dureri musculare prelungirea timpului de latenta a reactiei motrice diminuarea atentiei scaderea functiilor de coordonare a miscarilor etc. Fiziologic si clinic deosebim diferite forme: oboseala generala ' starea organismului care rezulta la sfirsitul depunerii unui effort fizic si psi#ic cu simptome subiective si obiective caracteristice si cu dorinta individului de repaus oboseala acuta ' poate sa apara dupa un effort fizic sau psi#ic intens mai rar in industrie si mai frecvent in activitatea sportiva. Clinic poate sa apara sub forma musculara cardiovasculara neuropsi#ica. 4 musculara ' activitatea profesionala fizica nu mai poate fi continuata pentru ca mucitorul nu mai dispune de solicitarea profesionala. Scade capacitatte contractila musculara pentru reducerea ratei de sinteza. Fenomenul poate sa apara si in cadrul unor contractii musculare statice specifice unei forme moderne de activitate. 4 vizuala ' suprasolicitarea funtiei vizuale si se poate instala la nivelul cenral %solicitare continua& retinean %prin alerearea sensibilitatii la stralucire& muscular %afectarea musc#ilor e$trinseci ciliari si ridicatori ai pleoapelor&. 4 auditiva ' in e$punerea profesionala la nivele acustice ce depasesc limita lami$al admisibila %7M6& cu consecinta temporara a pragului de perceptie poate duce la pierderea auditiva temporara. 4 2inestezica ' 8rin suprasolictarea receptorilor tendoanelor si articulatiilor consecinta aparitiei disfunctiilor aparute in motoneuroni cu traducere obiectiva I afectarea pra$iilor %miscari structurale pentru scopuri precise&. 4 mintala %psi#ica nervoasa& ' stimularea unor structuri in talamusul median si in partile inferioare ale trunc#iului cerebral. Iradierea in#ibitie care zonelecorticle in care sunt localizate functiile constiente afecteaza activitatea electrica si comportamentul in care organismul timde spre odi#na. oboseala cronica %clinica surmena5& ' nu este un fenomen fiziologic nu dispare dupa un repaus normal. 9ste rezultatul oboselilor zilnice repetate in urma suprasolictarii cronice a organismului sau din cauza repausului insuficient zilnic ' timp indelungat. Simptomele: e$citabilitate psi#ica crescuta sc#imbare in comportament in special fata de colegii de munca lipsa poftei de mincare sau invers tendinta la depresiune cefalee ameteli insomnii in general semne cu caracter de distonie neuro(vegetativa obiectiv ' labilitate functionala cardiovasculara 8rofila$ia: eliminarea factorilor profesionali etiologici adaptarea trepatat la noile locuri de munca

ritm de munca adecvat cu includerea pauzelor 5uste atit in ceea ce priveste durata cit si plasare lor in cadrul impului activ de munca alimentatia rationala asigurarea conditiilor sociale optime %transport la si de la locul de munca cazare&