Sunteți pe pagina 1din 9

Omul este atat cat inelege

Omul nu trebuie s caute paradisul. El nu trebuie s fac nimic pentru a-l merita. Omul este atat cat inelege. Unica disciplin care i se cere este s indeprtezi infernul din viaa ta: propria incomprehensiune.
Msura omului este nivelul lui de intelegere i aceasta creeaz lumea pe care el o merit. Inelegerea este o aciune, o lrgire a viziunii, o indeprtare a rmielor i straturilor de murdrie. Este un act de voin, care nu vine i nici nu poate fi impus din exterior. Intelegerea vine din autoobservare. Omul, in starea lui actual, este unicul creator al dezastrelor lui, care se ascund mai intai in interior i apoi se manifest in exterior. Faptul c realizm cat de asculttoare sunt corpul i lumea noastr personal, c descoperim cat de puternic este abilitatea creativ a credintelor noastre, constituie, indiferent dac e pozitiv sau negativ, o transformare a modului nostru de a fi. Convingerea general este c exist o lume exterioar, pe care el o poate blama, c exist ceva sau cineva pe care poate s-l acuze de infrangerea permanent care este viaa lui. Lumea este astfel, pentru c tu eti astfel. Existena este ca i acel strigat... Cucu!" Existena vine s te scoat din ascunztoare, indiferent unde ai fi, purtand cea mai ingrozitoare masc, pentru a-i dezvlui starea in care eti. De ce i-e team? C vei srci? C vei fi prsit? C te vei imbolnvi, c ii vei pierde casa sau slujba? Aceasta este masca pe care o poart existena, ca s te inspimante. Orice lucru de care omul se teme se materializeaz in evenimentele peste care d el pe strad. Ca i examenele pierdute, el trebuie s le infrunte mai devreme sau mai tarziu." Numai in momentul in care este ameninat, omul comun ii gsete fora de a izgoni umbrele, fantomele create de traumele lui din copilrie, de sentimentul de culpabilitate... Omul adevrat nu se confrunt cu asemenea probleme... El triete permanent intr-o stare de certitudine. Pan i omul obinuit se simte in siguran; certitudinile lui sunt temerile lui... indoielile lui sunt adevrul lui. El le ador i nu s -ar despri

de ele, pentru nimic in lume. Din copilrie, se hrnete cu temeri iluzorii, se alimenteaz cu roadele imaginaiei sale bolnave, ale creativitii lui rsturnate. Ca rezultat, el confund umbrele cu inamici reali i triete simindu-se toat viaa sub teroarea ameninrii... Oamenii nu se simt niciodat in siguran. Chiar i omul bogat, care aparent nu are de ce s se team, are indoieli, se afl intr-o permanent stare de nesiguran i triete cu fric, incertitudine i durere... Este singura indeletnicire pe care o cunoate; o activitate care-i conduce intreaga via." Simte-te in siguran" Nu exist niciun duman in afar... Practic, tu eti cel care te amenini. (lumea esti Tu) Nu exist nicio cale care s te fac s te simi in siguran". Numai un vistor adevrat se poate simi in siguran. Visul este sigur, Indoiala, teama, suferinele sunt iluziile i unica realitate a omului de rand. ...Pentru a fi in siguran, trebuie s fii far de pcat... far judecat de sine..." Cuvntul grecesc hamartia (), tradus in Noul Testament prin "pcat"(pt. a face posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic: lipsa prezenei, lipsa contienei; absena; "a lipsi"(atenia), "a rata inta (obiectivul)", "a pierde marca (nivelul cerut; starea de martor)". Cum se afirm in Dhammapada 2, "contiena (prezena; atenia) conduce la imortalitate; in timp ce aceia lipsii de contien (prezen; atenie) sunt deja mori. Omul poate fi atacat doar de dumanii lui luntrici. Cei care mint, se prefac, trieaz, indivizii mcinai de ndoieli, nesiguri, pctoi... cei care se tem nu au nicio scpare. Ei sunt la fel cu temerile care deschid uile hoilor... Doar un om capabil s parieze totul pe sine insui, doar un om care dorete, care cere i incearc s se schimbe, cu toat tria, poate reui". i chiar dac in ochii oamenilor comuni el va prea o persoan nesbuit, care triete riscand la maxim sau incontient, omul condus de integritate i austeritate este mereu insoit de acest sim al salvrii. Numai acesta tie c, de fapt, nu risc nimic.

In afaceri, in cele mai riscante aciuni, cel care se bucur de aceast certitudine, nu poate fi atacat i nici nu poate rata. Orice atinge crete i sporete i, in orice circumstane, chiar i in cele mai disperate situaii, gsete soluia, intotdeauna, iar evenimentele i circumstanele ii dau temei s cread c el insui este propria sa soluie." Impartirea in destepti si prosti a oamenilor este o generalizare artificiala si eronata, care este infirmata de realitate. De pilda nu se aplica suferinta creata de prostie in cazul prostiei care starneste hazul tuturor si ne elibereaza de erori comportamentale, de tensiuni si griji, ori in cazul bufonilor si a claunilor, care erau singurii care puteau sa spuna adevarul, fiindca stiau sa joace rolul de nebuni si prosti, adica sa se aseze mai prejos, ca sa nu raneasca orgoliul stapanilor. De ce prostia altora ne deranjeaza linistea ? Nici o agresiune nu are puterea sa se instaleze acolo fara concursul nostru. In trezire nu suntem centrati pe celalalt ( de pilda nu exprimam sau nu reprimam furia) , ci urmarim centrul din noi insine. Exista o povestire zen care ilustreaza acest proverb.Toate insultele si injuriile unui provocator pot ramane la cel care lea emis, daca nu gasesc nici un loc de care sa se prinda de noi si noi nu ne simtim ofensati (nu avem ego si imagine de aparat). Orice insulta este o invitatie la un raspuns. Doar cei absenti onoreaza o astfel de invitatie si riposteaza intrand astfel in mocirla porcilor. In orice agresiune o jumatate ne apartine, fiindca este autoagresiune. Atunci cand insultele altora sunt interiorizate, asta se poate realiza doar cu acordul nostru . Furia inseamn autodistrugere, modalitate de sinucidere , auto-otravire, pierderea capacittilor de a gndi si a lua decizii corecte. "Cea mai important victorie din viat este aceea peste furie. "Dac dorii s cucerii lumea, mai inti cucerii-v furia . Cel ce va nvinge mnia va birui cel mai mare duman al su". Mnia ( furia) este posibil numai atunci cnd v identificai. "Orgolioii se simt jigniti foarte uor. Ca bica de porc, la cea mai mic neptur se sparg."/ Adormirea, lipsa de trezire, captivitatea in minte si in programarea reactiva, absentaprezentei noastre constiente, credinta ca doar lumea din afara este de vina. Povestire Zen "Langa Tokio traia un vestit razboinic Samurai, care a decis sa-i indrume pe cei tineri in buddhismul Zen....Se spune ca in ciuda varstei inaintate, el putea infrange orice adversar...Intr-o dupa-amiaza, un luptator - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a ajuns inlocalitatea unde traia batranul Samurai. Luptatorul lipsit de scrupule era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la lupta, astepta pana cand adversarul se enerva, facea prima miscare si apoi contraataca in

viteza. Tanarul luptator nu pierduse inca nici o lupta. Auzind de reputatia Samuraiului, a decis sa-l invinga pentru a-si mari faima.Toti studentii erau impotriva luptei, dar batranul Samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toti in piata din centrul orasului, iar tanarul a inceput sa-l insulte pe Samurai. A aruncat cateva pietre in directia lui, l-a scuipat in fata, i-a aruncat toate insultele ce exista sub soare, i-a insultat pana si pe stramosii sai. Timp de cateva ore, a facut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar batranul ramanea impasibil. La sfarsitul dupa-amiezii, simtindu-se obosit si umilit, razboinicul a abandonat si a plecat. Deceptionati de faptul ca maestrul primise atat de multe insulte si provocari, studentii l-au intrebat : - Cum ai putut rabda atat de multa umilinta? De ce nu ti-ai folosit spada, chiar daca stiai ca ai fi pierdut, in loc sa-ti expui lasitatea in fata tuturor? - Daca cineva vine la tine cu un dar si tu nu il primesti, cui apartine darul? intreba Samuraiul. -Celui care ti l-a oferit, replica unul dintre discipoli. - La fel si cu orice manie, insulta sau invidie, spuse maestrul. Cand nu sunt acceptate, ele continua sa apartina celui care le-a emis. Simte-te in siguran, permanent. Fii sigur pe tine i simte-te nemuritor chiar acum. In umbra durerii, fricii, indoielii, incertitudinii, se ascunde o credinta distructiva, iar in umbra acesteia se afl cauza tuturor cauzelor: ideea inevitabilitii morii":,Acesta este adevratul criminal al umanitii... originea tuturor necazurilor omului, a rzboiului i a criminalitii, in civilizaiile pe care el le-a creat. Dei omul comun se simte constant ameninat i se teme mereu de cineva sau ceva, nimic i nimeni nu-1 poate rni din afar. Lumea este proiecia, materializarea visului nostru... sau a comarurilor noastre. Lumea poate fi un paradis sau un infern. Tu decizi in care trieti!" Elibereaz-te de team!... Neinfricarea este ua spre certitudine i integritate i totui niciun efort nu te poate lecui de fiic. Neinfricarea vine de la sine, atunci cand ii dai seama c nu este nimic de care s-i fie team." Contientizarea acestei semine a morii va anula pentru totdeauna moartea fizic din existena sa. Moartea, reazemul limitelor, apr omul de derutantul concept al infinitului."

Percepia morii, pe care omul o poart inuntrul su, pare s ii aib originea in momentul naterii sale, dei, practic, originile ei sunt mult mai indeprtate. Prima senzaie a fiinei umane, la venirea pe lume, este cea a unei suferine copleitoare. In aa-zisele societi civilizate, viaa incepe cu unul dintre cele mai brutale ritualuri, definit drept un adevrat bine ai venit in infern!" Adui pe lume cu durere, intampinai de luminile orbitoare ale slii de operaie, de vocile agitate ale doctorilor i de ipetele mamei, inainte de a fi splai i aezai pe o suprafa rece de inox, nou nscutul face cunotin cu teama, ca prima impresie asupra lumii, iar din acel moment se insoete cu ea, urmand-o ca pe adevrata lui mama. De acum incolo nimic nu-i pare mai familiar decat gustul dulce amar al fricii". Intreaga via a unui om obinuit pare a fi condus de acest prim moment, de experiena acelui foc lichid pe care-1 simte ptrunzand in plmani, la trecerea inspimanttoare din starea de fiin acvatic la cea de creatur terestr, care respir. Sticla Autorul cartii Scoala zeilor, Stefano Elia di Anna descrie cazul unei persoane, de fapt personajul principal al cartii, asa cum sunt majoritatea oamenilor de azi. Pentru a impiedica formarea de calculi, doctorii ii recomandaser s bea multe lichide. Cu timpul, devenise o obinuin s ina o sticl de ap in apropiere. Sticla ii devenise un fel de protez; un membru suplimentar, far de care nu se putea descurca. Unul dintre primele efecte ale intalnirii cu maestrul (visatorul), a fost renunarea la agitaia psihic i la sticl. Boala nu este provocat de calculi, ci de dependen. Calculii sunt doar un simptom, semnale indicatoare ale adevratei boli, pentru a gsi o cale de vindecare." Atunci cand nu ascultm aceste semnale i ele nu reuesc s ne intoarc la adevrata cauz a bolii, aceasta se agraveaz i simptomele ei devin mai suprtoare i mai dureroase. L-a sftuit s nu mai bea mult ap, deoarece astfel problemele cu rinichii vor deveni o veche amintire. Tirania fricii, care a fcut ca sticla de ap s devin tovara lui inseparabil, nu i-au adus nicio bucurie sau uurare. Din contr! Adevratul srac S indeprtezi o problem sau boala unui om care nu este pregtit, este ca i cum i-ai dezactiva sistemul de alarm sau i-ai elimina schimbtorul

automat de vitez. In cazul in care el nu este pregtit, consecinele sunt imprevizibile. S-ar putea trezi in faa unor situaii mai grave decat inainte. De aceea, omul nu poate fi ajutat din exterior. De indat ce boala sau ingrijorarea este indeprtat, el o inlocuiete imediat cu alt boal sau ingrijorare, care de obicei este mai grav decat prima i, astfel, reactiveaz condiiile corespunztoare Fiinei sale, ca i cum ar fi un perfect aparat homeostatic." Comportamentul specific majoritii oamenilor este un mecanism psihologic care s-a rspandit peste tot. Oamenilor le este greu s-i abandoneze suferinele, temerile, incertitudinile, pe care le deine din belug. Ei sunt ataai de aceste posesiuni mult apreciate, care ii impiedic s transceand. Umanitatea le percepe ca pe nite scuturi protectoare. ,,... Vinde tot ce ai, d tot la sraci i vei fi bogat, in ceruri; apoi, vino i urmeaz-m. Cand tanrul a auzit acestea, s-a intristat, fiindc avea multe avutii. In parabola tanrului bogat, se intrevede scanteia de inteligen a minii care a creat-o, iar comoara pstrat de douzeci de secole in acele cuvinte extraordinare,se infieaza in toat splendoarea ei. Dezastrul produs de interpretarea eronat a acestui mesaj, care a hrnit autocomptimirea i predispoziia spre privaiuni a milioane de oameni, este foarte clar. Atitudinea bisericii, de comptimire, justificare i uneori de slvire a srciei, s-a perpetuat, pe netiute, fcand eradicarea ei din contiina uman i implicit din societate foarte dificil. Biserica s-s indreptat intr-o direcie total opus fa de cea iniial. Astfel, a ajuns s conceap inchiziia, cruciadele,sa binecuvanteze razboaiele, continuand in mod paradoxal s se numeasc i s se considere cretin. Bogaii din Evanghelie, condamnai s rman in afara porilor impriei, nu erau magnai care invarteau aurul in visteriile lor, ci oameni impovrai de agitaia emoiilor negative, de ataamente, sentimente de culpabilitate, garbovii sub povara fricii, indiferent dac erau vii sau mori. Tanarul bogat trebuie sa scape de toate aceste emotii negative, de sentimental de vina, de frici Alta interpretare care poate fi data parabolei: Biserica, vrea s dea de neles, c Dumnezeu dispreuiete oamenii bogai i c succesul este un lucru pe care cretinii nu l pot mnui bine. Exist pericole semnificative care rezult din mnuirea necorespunztoare a bogiei. Isus nu l-a aprobat pe omul bogat care se mbrca n purpur i n stofe fine i refuza s mprteasc cu Lazr, ceretorul, chiar i firimiturile care cdeau de la masa lui

bogat (vezi Luca 16:19-31). Pavel i admonesteaz pe cretinii bogai s nu i pun sperana n bogii, ci s fie generoi i gata de a mpri altora (vezi 1 Tim. 6:17-19). Iacov i-a mustrat pe oamenii bogai i lacomi care zceau pe bogiile lor pn rugineau, n timp ce salariile lucrtorilor lor continuau s rmn nepltite (vezi Iac. 5:1-6). ns niciunul din aceste cazuri nu reprezint o condamnare a oamenilor bogai n sine ci numai a acelora care i ntrebuinau greit bogia. Bogia nu este problema, ci ataamentul fa de ea: Cci iubirea de bani este rdcina tuturor relelor (1 Tim. 6:10). Frica este iubire degradata Frica este otrava care circul prin venele existenei tale. Nu este frica de ceva anume. Este frica, pur i simplu". Deja te-ai obinuit cu ea. Condiiile pe care omul le intalnete in lumea evenimentelor sunt relevante, deoarece ele ii arat lucrurile pe care a incercat s le evite, ce anume a incercat s nu vad inuntrul lui. Rul, intamplarea, reprezint nenorociri, ins pentru cei care urmeaza o coal spirituala, ele constituie instrumente de lucru, cu ajutorul crora ii pot recatiga integritatea pierdut i inelegerea. In acelai timp, ele sunt simptomele, semnalele de alarm ale strii sale reale. Contrar ateptrilor omului, cea care apare mai intai este teama i abia dup aceea alegem obiectul temerii." Foarte devreme in viaa omului comun, indoielile, teama i durerea traseaz limitele acestuia; un spaiu hipnotic, ireal, in care se simte protejat, ca intre zidurile groase ale unui buncr, jumtate refugiu, jumtate temni. Primul pas spre integritate, spre unitatea fiinei, este abandonarea fricii. Nu poi cldi nimic pe fric i nici nu poi s-i manifeti inteligena vizavi de ea. Absena fricii este prima regul a celui care vrea sa iasa din aceasta conditionare. Transform teama intr-o oportunitate!... Omul cunoate doar dou sentimente: frica i iubirea. Amandou reprezint aceeai realitate, ins pe niveluri diferite ale fiinei... Frica este iubire degradat, iubirea este team sublimat." Frica este o moarte interioar. Eroul este un om far temeri, far mori luntrice. Cuvantul erou izvorte din grecescul eros, care inseamn iubire, iar in latin amor poate fi ineles ca a-mors, adic far de moarte, nemuritor. Cei care nu aleg o moarte interioar, nu o vor gsi nici in afar. Eroul este un nivel pe scara evoluiei umane, pe care nu-1 poi atinge in

valtoarea btliei, ci in solitudine, cucerindu-te pe tine insui. victoria sa asupra morii." Multi spun ca ajungi la iubirea neconditionata atunci cand iti ridici vibratia corpului. Plecand de la credinta eronata ca totul este energie si deci vibratie ( desi acestea sunt efecte ale realitatii sursa, ca si constiinta, materia, timpul si spatiul ) exista o multime de situri care se preocupa de o tinta falsa: modalitatea de a ne ridica frecventa de vibratie, asociata cu intrebarea " cum sa ne modelam realitatea interioara ?", Cum sa-ti ridici vibratia ? Degeaba ne ridicam frecventa de vibratie ( cu ajutorul hranei, exercitiilor energetice) daca ramanem ancorati in afara ( reactivi; cu centrul in ceilalti, legati la pamant; "daca locuiesti in vibratiile scazute de frica, control, separare si ego); Intunericul nu dispare treptat, ci instantaneu, odata cu aprinderea luminii". Nu trebuie adaugat nimic la ceea ce avem deja, trebuie sa indepartam credintele virusate, conditionarile primite. Planul sau tinta celor care ne manipuleaza este intitulata : "urmatorul pas in evolutia umana" cu scopul de a devia omenirea de la adevarata sa menire si destinatie: trezirea, eliberarea din lumea umbrelor. Nici nu trebuie schimbat prea mult. Ramane ancorarea in cantitate, alergarea dupa crestere si acumulare, doar ca in loc de materie se lucreaza cu energie. Capcana materialismului spiritual lucreaza cu conceptul de evolutie in pasi succesivi, cu trepte si etape pentru a mentine orbirea, dogma existentei timpului. Boala nu exist. Trupul nu se imbolnvete niciodat. El doar emite semnale, produce simptome care ne anun ce lipsete din Fiin... Boala nu exist, ceea ce exist este vindecarea.. Orice vindecare este o eliberare de team. Numai in momentul cand te desctuezi de cauza adevrat, simptomele dispar i ele." Civilizaiile ancestrale tiau deja c, pe cerul nostru luntric, stelele i galaxiile strlucesc i se rotesc, c planetele care alctuiesc sistemul nostru solar sunt asociate analogic cu organele fizice. Antichitatea clasic asocia ficatul cu Jupiter, inima cu Marte, splina cu Saturn i plmanii cu Venus. In aceast ultim asociere exista confirmarea c respiraia este legat de emoie, de iubire, in latin a-mors", far de moarte. Prin respiraie i prin plmani, omul ii poate controla emoiile i poate lupta impotriva fricii. Rinichii sunt asociai cu Mercur, mesagerul inaripat al zeilor, i totodat cel ce media comunicarea dintre oameni.

Cei care au probleme cu rinichii, sunt atrai de activiti care necesit comunicare i fac eforturi pentru a compensa intr-un fel aceast lips... aceast absen a conexiunii, a inelegerii... a comuniunii." In lumea evenimentelor, in lumea polaritilor, nu poi gsi soluii, niciodat. Soluia nu se afl pe acelai plan cu problema. Trebuie s tii cum s intri in lumea soluiilor. Cand ii elevezi Fiina, tot ce prea a fi nebulos devine clar, iar problemele ce preau de nedepit, ca nite muni, se transform in simple denivelri....." S vorbeasc mereu despre felul in care lucrurile au fost imbuntite este unul dintre cele mai duntoare i neproductive obiceiuri ale omului. Limbajul obinuit este plin de referiri la evoluie i progres, dei totul rmane la fel cum era. Credina c poi imbunti i evolua face parte din superstiiile vechii umaniti. Este o credin oarb, dogmatic." Credina c lumea poate fi schimbat din afar este a unei umaniti lipsite de fora de-a infrunta rdcinile rului su. Pentru a schimba realitatea, trebuie s schimbi visul (credinta). Numai individul poate face asta. Doar manuind clipa suspendata intre nimic i eternitate, ii poate croi umanitatea destinul i crea evenimente la nivel superior.,, Unica disciplin care i se cere este s indeprtezi infernul din viaa ta: propria incomprehensiune. Timpul se supune curgerii sale i omul, laolalt cu toate civilizaiile se supun aceleiai curgeri i decad in cicluri care se reintorc, mereu, la punctul din care au pornit, la trecutul lor, pstrand iluzia c avanseaz spre un viitor. De aceea, soluia in viaa unui om, ca i in istoria unei intregi civilizaii, nu poate aprea in interiorul timpului, ci pe un alt plan; in timpul vertical, un timp lipsit de timp, intr-un rsrit cu o calitate a gandului care se poate petrece doar in acea clip (momentul Acum).