Sunteți pe pagina 1din 8

Curs 7 Procedura Civila Tr.

Briciu 13 noiembrie 2013

Reprezentarea partilor in procesul civil Sunt 3 feluri de reprezentare legala parintii care reprezinta minorul judiciara curtela judiciara art 58 vizeaza situatia incare intre reprezentantul legal si cel reprezentat apar interese contrare, instanta desemneaza un curator conventionala vizeaza ipoteza mandatului in principiu reprezentarea nu este obligatorie. Sunt si situatii in care reprezentarea prin avocat este obligatorie in recurs sau alte cai extraordinare de atac sub sanctiunea nulitatii. Desi partea ar putea sa vina personal in instanta, ea poate alege sa fie aparata de un avocat. I n materia divortului, partile trebuie sa se prezinte personal, in caz contrar cererea e respinsa ca nesustinuta. Mandatar avocat Se legitimeaza in proces conform legii speciale - L. 51/1995 pe baza contractuui de asistenta juridica si se dovedeste cu imputernicirea avocatiala aceasta e trecuta inanexa la statutul profsiei de avocat. Exista insa un contract de asistenta, mandatul lui decurgand din acesta, dar dosarul nu se Forma si depune in instanta, ci doar o imputernicire continutul ce decurge din dosar. Imputernicirea nu manadatului trebuie semnata de parte, avocatul mentioneaza ca imputernicirea e eliberata pe baza dosarului care e semnat de parte. In ccp notiunea de avocat- avocat este numai cel ce isi exercita profesia intr-un barou care face parte din UNBR. Orice alta intitulare ca avocat constituie fapta penala se jutifica prin atributiile sale numai el poate face recurs, asistenta de la stat etc. poate face inclusiv acte de dispozitie, daca acest drept i-a fost oferit prin contractul de asistenta judiciara poate face toate actele de procedura in interesul partii nu trebuie sa prevada ce de redactare, de semnare etc. Poate redacta cererea si motivele de recurs, precum si exercita si sustine recursul (numai el!). Poate sustine apararea in etapa recursului (intampinare, punere de concluzii) In recurs exista o exceptie de la regula Mandatar neavocat Se legitimeaza printr-o procura care imbraca forma unui inscris autentic sau poate fi facuta si printr-o declaratie verbala, facuta in instanta si consemnata in incheiere, care este un act autentic. Mandatul, se apreciaza, trebuie sa fie special, ad litem cu exceptia cazului - cand un mandat general ar putea fi folosit in fata instantei cand este dat unui prepus cand madantul nu are domiciliu, nici resedinta in tara

Un mandat general ( sa reprezinte interesele in fata tuturor institutiilor) nu e valabil trebuie sa fie expres si trebuie sa se mentioneze dreptul de reprezentare in fata instantei

Puterile conferite mandataru lui

Face toate actele judecatii, daca nu se prevede altfel. Prin exceptie, pentru actele de dipozitie este necesar un mandat special (renuntarea la judecata, renuntarea la drept, achiseare, tranzactie) In fata primei instante si in apel, nu poate pune concluzii asupra exceptiilor si asupra fondului decat prin avocat poate sa solicite, sa administreze probele, sa ia termenele. Nu poate pleda de asemenea - punerea de concluzii care se extinde si asupra concluziilor de drept procesual reprezinta un monopol al

Puterile conferite mandataru lui

ca reprezentarea se face numai prin avocat In cazul pf daca chiar partea e licentiata in drept/ sotul sau ruda pana la gr. 2, nu mai e necesara prezenta in recurs a avocatului In cazul pj exista o alta exceptie introdusa printr-o lege speciala 2/2013 pj care sunt instante, parchete- cererile pot fi formulate sau sustinute si de presedintele instantei/ conducatorul parchetului, jud sau procurori desemnate in acest sens Consilierul juridic Art 83 alin 3 este inselator - lasa impresia gresita ca numai recurentul trebuie reprezentat prin avocat, nu si intimatul. La art 13 insa din partea generala se vorbeste de faptul ca in recdurs, cererile si apararilor PARTILOR pot fi sustinute numai de avocat - nu se poate sustine ca se aplica art 83 intrucat ar fi text special necorelare terminologica Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face chiar fara mandat, orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen care s-ar pierde prin neexercitarea la timp si poate, de asemenea, sa introduca orice cale de atac impotriva hotararii pronuntate - Nu e vorba de avocatul care are mandat sau care nu a avut niciodata mandat, ci la ipoteza care a avut mandat pentru procesul respectiv, dar acesta a exprirat - pana la un anumit termen sau pana la o anumite faza procesuala (in fata primei instante) - efetele se produc asupra partilor Este gresita practica instantelor de a ratifica actele facute de avocat fara mandat- la ratificare se acopera un act nelegal, aici actul are temei legal, e de fapt o prorogare a drepturilor avocatului peste limitele mandandatarului Nu se aplica unui avocat care nu a avut mandat pentru faza procesuala anterioara!in acest caz e necesara o ratificare Textul vorbeste doar de declararea caii de atac- sustinerea caii se face doar in baza unui nou mandat

avocatilor- discutii tehnice ce vizeaza aspecte de legalitate Exceptii: 1. mandatarul pf este sot sau o ruda pana la gr. 2 inclusiv, poat pune concluzii in fata oricarei instante, fara a fi asistat de avocat, DACA ESTE LICENTIAT IN DREPT 2. cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca (curatorul care oricum e avocat- in VCPC, curatorul nu era obligatoriu avocat) - parintele care isi reprezinta copilul nu in recurs! nu e o persoana care sa se poate exprima, singurul care o poate face e reprezentantul, fara a fi nevoie de o licentiere in drept Pot fi si alte cazuri l asechestru judiciar administratorul e un reprezentant al partilor, un mandatar judiciar, care poate sta in instanta si poate pune conclzuii desi nu e avocat In recura, dar si in CA si revizuire (rezulta din textul de trimitere de la art 83), este necesara asistarea de catre un mandatar avocat, sub sanctiunea nulitatii Este insa o situatie diferita - Briciu: se refera la CA si revizurire indiferent de obiectul revizuri sau CA nu e vorba de rangul instantei, ci caracterul exceptional al caii de atac face necesara reprezentarea de catre avocat Opinia majoritara - Ciobanu, Boroi in realitate regula obligativitatii reprezentarii prin avocat se aplica numai cand obiectul CA/ revizurii e o hotarare data in recurs, nu in apel sau prima instanta (raporarea se face la in mod corespunzator) Exceptie - partea, mandatarul (sot sau ruda gr. 2) e licentiat in drept

Incetarea mandatului nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retraerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantii legali ai incapabilului. E gresita practica instantelor care citeaza mostenitorii pentru a vedea daca isi dau consimntamantul pentru prelungirea mandatului In cazul mortii mandatarului intervin urmatoarele efecte - se intrerupe termenul procedural si va curge un nou termen de la data efectuarii unei noi comunicari catre parte, personal - Suspendarea de drept a cauzei, daca decesul a intervenit cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii - suspendarea cursului perimarii, daca intervine suspendarea de drept, in conditiile art. 418 alin. 2 NCPC

Revocarea la mnadat si revocarea mandatului nu sunt opozabile celeilalte parti doar de la comunicare, afara numai daca au fost facute in sedinta de judecata si in prezenta ei. Potrivit art 89 alin 2, mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat partea, cat si instanta cu cel putin 15 zile inainte de termenul imediat urmator renuntarii. Neindeplinind aceste proceduri, toate actele facute in perioada urmatoare vor fi valabil facute si partea nu va putea opune instantei faptul ca mandatarul a renuntat la mandat. Mandatarul nu poate renunta la mandat in cursul termenului de exercitare a caii de atac. El poate renunta, dar aceasta nu va fi opozabila partii sau instantei, nu se poate prevala de ea. Partea ar putea formula o cerere de repunere in termen, dar acest luccru ramane la aprecierea instantei- daca e motiv temeinic sau nu. Dispozitia de refera la caile de atac de reformare, nu si cele de retractare (CA sau revizuire unde termenele sunt foarte lungi- de exemplu termenul la descoperirea unor inscrisuri noi poate dura si 3 ani), e vorba de termenel care incepe sa curga de la pronuntarea hotararii, nu de la alte evenimente ca descoperirea unui inscris, pronuntarea unei hotarari penale etc.

Sanctiuni care intervin in cazul lipsei calitatii de reprezentant Exceptia incepe printr-un efect dilatoriu si se transforma intr-unul peremtoriu instanta observand lipsa calitatii, nu va anula cererea de indata, ci va da un termen, in interiorul caruia partea va depune dovada sau va ratifica actele facute de mandatar, iar numai daca nu face acesta va interveni nulitatea actelor de procedura. Momentul pana l acare se poate invoca execeptia - teoretic ea se invoca in tot cursul procesului, dar nu direct in calea de atac a aapeluluis au recursului, nici pe cale de exceptie, nici pe cale de motive de apel sau recurs. Regula e consacrata in mod expres in NCPC. Si sub VCPC, unde nu era consacrata expres, rationamentul era acelasi - aplicare a interesului propriu- pierzand un proces, partea se poate prevala de lipsa sa de reprezentare pt a invoca o hotarare nula. De asemenea daca partea a pierdut procesul, in apel, nu se va putea prevala de lipsa de reprezentare a partii adverse, desi nu a fost legal reprezentata, a castigat procesul, e vorba de o lipsa de interes. Art 176 CPC la pct. 2 se arata ca reprezentarea procesuala reprezinta unul din motive de nuliatte neconditionata de vatamare care genereaza o - nu e necesara dovada unei vatamari, nici macar nu se pretinde proba e posibil sa existe situatia unui recurs impecabl dar nesemnat de avocat- partea

redacteaza un recurs care indeplineste toate cnditiile de forma, partea deci nu e vatamata norma e in beneficiul recurentului chiar si in acest caz recursul se va anula, nefiind conditionat de o vatamare Se face distinctie intre lipsa dovezii calitatii de avocat si lipsa dreptului functional al persoanei care se pretinde avocat, de a reprezenta in instanta

Participarea procurorului la procesul civil

Modalitati: 1. Dreptul de a porni actiunea civila, de a declansa procesul IN ANUMITE CAZURI, in conditiii restrictive cand e necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie si disparuti, precum si IN ALTE CAZURI PREVAZUTE DE LEGE. In aceste cazuri, titularul dreptului va fi introdus in proces si va putea efectua acte de dispozitie (renuntare, achiesare, tranzactie), iar daca procurorul isi va retrage cererea va putea cere continuarea judecatii sau a executarii silite - nu i se afecteaza drepturile procesuale titularului, actiune procurorului e o facilitate. Exemplu: in legea nr. 554/2004 art 1 alin. 4 si 5 , dar si in art 245 alin 5 lit c indice 1 CPC (?) actiune in desfiintarea unui act falsificat daca nu poate porni actiunea penala ICCJ pentru orice categorie de persoane Art 81 alin 2 ! daca procurorul face o actiune in numele unui minor, acesta va fi introdus in proces, dar va fi reprezentat. Uneori desi se obtine autorizarea instantei tutelare, instanta poate sa nu tina cont de ele, daca le consideraca a nu fi facute in interesul minorului. Afirmatia ca procurorul nu poate porni actiuni in cazurile cu caracter strict personal e adecvata vechii recglementari, in prezent nu se mai aplica art 144 NCPC, art 508 C Civ decaderea din exercitiul drepturilor parintesti poate fi ceruta printr-o actiune a procurorului, desi e vorba de o actiune cu caracter stric personal 2. Procurorul poate sa puna concluzii inorice proces civil, orice faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si intereselor cetatenilor (nu a facut el actiunea dar participa la proces). Sfera proceselor e mult mai larga. Participarea e lasata la aprecierea procurorului. In cazurile expres prevazute de lege totusi, prticiarea e obligatorie, iar sanctiunea neparticiparii este nulitatea - nelegala CONSTITUIRE a completului. Exemple - decaderea din drepturile parintesti- art 508 C.Civ, - in cauzele privind expropierea, - in sfera actiunilor necontencioase infiintarea unui partid politic, sau a unei fundatii sau asociatii.

3. Procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor pronuntate in cazurle prevazute la pct. 1, in actiunile in care ar fi putut sa introduca cerere de chemare in judecata (nu a introdus el ,dar a introdus una dintre parti e suficient ca actiunea sa se incadreze in categoria celor in care el avea calitatea procesuala sa introduca actiunea), chiar daca nu a pornit actiunea civila, precum si atunci cand a participat la judecata, in conditiile legii. In ipotezele de la alin 1 (minori, disparuti), procurorul poate formula cale de atac, fie ca a participat, fie ca nu a participat la judecata. In celelalte cazuri e necesara participarea. 4. Procurorul poate cere punerea in executare a oricaror titluri executorii emise in favoarea persoanelor prevazute in alin 1- minori, disparuti, pusi sub interdictie In toate cazurile, Ministerul Pubic NU datoreza taxa de timbru si nici cautiune (desi in alte cauze decat cele penale, se incalca principiul egalitatii armelor nu poate avea o pozitie privilegiata fata de avocat).

COMPETENTA

Notiune: aptitudinea recunoscuta d elege unei instante judecatoresti sau a unui alt organ cu activitate jurisdcitionala de a judeca anumite litigii nu se refera la persoana judecatorului, nu e corect a spune judecatorul este competent

Forme: 1. competenta generala - atributiile de judecata al altor institutii de judecata decat instantele judecatoresti 2. competenta jurisdcitionala a. Competenta materiala Functionala - instante de apel, de recurs Procesuala - tribunal, CA, judecatorie b. Competenta teritoriala De drept comun domiciliul paratului Alternativa Exclusiva

Regimul juridic Sunt norme imperative, de ordine publica, pot fi invocate de instnt din oficiu, de procuror, de oricare dintre parti, iar nerespectarea lor se sanctioneaza cu nulitatea absoluta: competenta internationala, generala, materiala si cea teritoriala exclusiva Necompetenta internationala si cea generala pot fi invocate in orice stare a pricinii,

Necompetenta materiala si cea teritoriala exclusiva pot fi invocate pana la primul termen de judecata

Competenta generala normele de C. G. stabilesc competenta instantelor prin delimitare fata de competenta unor organe din afara sistemului judiciar Exemple: competenta CCR, competenta in materie electorala, in materia contenciosului administrativ, competenta notarului public, competenta Consiliului Concurentei, OSIM, CNSC in materi achizitiilor publice, CSM caracteristica e ca intotdeauna exista un acces la instante judecatoresti Existenta acestor organe este impus de specificul litigiilor deduse acestora, care au de obicei un grad de tehnicitate ridicat. ! Nu se trimite la CCR, ci chiar instanta va putea analiza comptibilitatea unor norme anterioare Constitutiei cu actuala Constitutie - CCR verifica legile ulterioare Constitutiei Nu se trimite de asemenea la CCR, ci va verifica chiar instanta conformitatea cu dispozitiile unei conventii fundamentale. Este imperios necesar a se asigura controlul judecatoresc deplin al hotararilor pronuntate de astfel de organe, cu privire la toate chestiunile de fapt si de drept - exceptie CCR

Competenta materiala Competenta materiala functionala se stabileste dupa felul atributiilor jurisdcitionale care revin fiecaei categorii de instante judecata in roima instanta, in apel si recurs Competenta materiala procesuala Criterii 1. Raportului - in materie de Propr Int, expropiere 2. Obiectul cereri de evacuare, posesorii 3. Valoarea litigiului Acesteia i se subsumeaza si repartizarea cauzelor intre sectiile sau completele specializate ale aceleiasi instante.

Competenta judecatoriei Ori de cate ori in legatura cu o pricina nu se va desemna o competenta speciala a altei instante, ea va reveni TRIBUNALULUI In prima instanta a) cererile date de Codul civil n competena instanei de tutel i de familie, n afar de cazurile n care prin lege se prevede n mod expres altfel; b) cererile referitoare la nregistrrile n registrele de stare civil, potrivit legii; c) cererile avnd ca obiect administrarea cldirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spaii aflate n proprietatea exclusiv a unor persoane diferite, precum i cele privind raporturile juridice stabilite de asociaiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dup caz; d) cererile de evacuare; e) cererile referitoare la zidurile i anurile comune, distana construciilor i plantaiilor, dreptul de trecere, precum i la orice servitui sau alte limitri ale dreptului de proprietate prevzute de lege, stabilite de pri ori instituite pe cale judectoreasc; f) cererile privitoare la strmutarea de hotare i cererile n grniuire; g) cererile posesorii; h) cererile privind obligaiile de a face sau de a nu face neevaluabile n bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepia celor date de lege n competena altor instane; i) cererile de mpreal judiciar, indiferent de valoare; j) orice alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti; Cererile de imparteala in cazul unui partaj, indiferent de valoarea masei partajabile, pricina va fi conferita judecatoriei. Daca e vorba de un partaj rezultat in urma unei succesiuni, se face o distinctie chiar daca cererile luate individual, atrag o alta competenta, ca cereri accesorii vor merge la judecatorie Separat insa atrag competenta TB. Caile de atac Caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor publice cu activitate jurisdcitionala si alte organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege Alte cereri Contestatiile in materia cambiilor, BO si cecurilor CA si revizuirea impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie Cererilede indreprtare, lamurie si completare a propriilor hotarari Contestatiile la executare Asigurarea probelor pe cale separata

Curtile de apel judeca: In prima instanta cererile in materie de contencios administrativ si fiscal potrivit legii speciale Actiunile impotriva actelor emise de autoritatile publice centrale Jurisdictie administrativ-fiscala: actele admininstrativ fiscale cu valoare d epeste 1 milion lei

Ca instanta de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tb in prima instanta Ca instanta de recurs, in anumite cazuri prevazute de lege Orice alte cereri date prin lege in competenta lor

Inalta Curte de Casatie si Justitie Recursurile declarate impotriva hotararilor CA, precum si a altor hotarari in cazurile prevzute de lege RIL-urile Cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept se evita o eventuala casare si se asigura o practica unitara Orice alte cereri date prin lege in competenta sa stramutari

Determinarea obiectului dupa valoarea obiectului cererii In cazul cererilor ce au ca obiect executarea unui contract se va tine seama dde valoarea obiectlui acestuoa sau dupa caz de aceea a partii din obiectul dedus judecatii In cererile privind constatarea NA, anulare, rezolutiune.., chiar daca nu se solicita si repunerea partilor in situatia anterioara, precum si cererile privind constatarea existentei su inexistentei unui drept aceesi solutie Cand se cere plata unei parti dintr-o creanta, valoarea cererii se socoteste dupa partea pretins de reclamant ca fiin exigibila In cererile ce au ca obiect un drept la prestatii succesive, daca durata existentei dreptului...

Valoarea o stabileste reclamantul! Valoarea poate fi contetsta de instanta sau parat caz in care se va da un singur termen si va putea fi clarificata numai pe baza de inscrisuri, nu se admite proba cu expertiza Valoarea se stabileste in functie de momentul sesizarii instantei daca ulterior intervin modificari, valoarea ramane castigata

Daca s-au formulat mai multe capete de cereri - Se tine seama de valoarea principalului in cazul in care un capat e principal si altul accesoriu - Toate sunt deopotriva principale si intemeiate pe cauze diferite de regula se vor disjunge si de va declina competenta - Toate sunt deopotriva principale si intemeiate pe aceeasi cauza, ori cauze cu stransa legatura in functia de pretentia care atrage competenta cea mai ridicata