1

Memoriu tehnic

1.SEGMENTI
1.1 OBIECTIVE
Obiectivele calcului segmentilor sunt urmatoarele:- stabilirea formei segmentului in stare
libera si marimea fantei astfel incat, prin strangerea pe cilindru, segmentul sa dezvolte o repartitie
de presiune determinata;- sa se stabileasca cele doua dimensiuni de baza ale segmentului, t si h;-
sa se verifice ca eforturile unitare care apar in segment la deschiderea lui pentru montaj sa nu
depaseasca limita admisibila;- sa se verifice fanta la cald pentru a preveni impactul intre capete in
timpul functionarii;

1.2. ROL
Segmentii sunt piese circulare de diferite sectiuni, montate in locasuri destinate anume in
piston, avand ca principala functiune etansarea cilindrului in ambele sensuri. Segmentii care
impiedica scaparea gazelor din camera de ardere spre carter se numesc segmentii de comprimare,
iar segmentii care impiedica trecerea uleiului din carter spre camera de ardere se numesc segmenti
raclori.
De asemenea, segmentii de comprimare evacueaza o mare parte din caldura primita de
piston catre cilindru, iar segmentii raclori (numiti si segmenti de ungere) dozeaza si distribuie
uniform uleiul pe oglinda cilindrului.
Fiecare piston se echipeaza cu doi sau mai multi segmenti de comprimare si cu unul sau
doi segmenti de ungere. La motorul Otto se utilizeaza in general 2 (uneori chiar 3) segmenti de
comprimare si unul de ungere iar la motorul Diesel (la care presiunea de lucru din interiorul
cilindrului este mai mare) numarul segmentilor de comprimare se mareste cu unul sau doi, iar cel
al segmentilor de ungere (datorita turatiei mai reduse) se poate creste cu unul.

2

1.3. CERINTE

Segmentii au forma unui inel circular. Pentru usurarea montarii pe piston si pentru a li se
permite sa se dilate la temperaturile de regim, segmentii sunt prevazuti cu o taietura numita rost
sau fanta (S) de dilatare. Dimensiunea caracteristica a sectiunii dupa directia radiala se numeste
grosimea radiala (t), iar cea dupa directia axiala se numeste inaltimea (h). In stare montata
diametrul exterior al segmentului este egal cu alezajul D, diametrul interior al segmentului fiind in
acest caz: Dis=D-2t.


Fig.1 Dimensiuni constructive

1.4. CLASIFICARE

Segmentii de comprimare sunt segmenti cu elasticitate proprie. Ei pot fi cu distributie constanta
de presiune pe periferia lor (segmenti de presiune constanta) sau cu distributie variabila de
presiune.
Procesul tehnologic de fabricatie a segmentilor de presiune constanta este simplu si ieftin.
Semifabricatul obtinut prin turnare are initial forma cilindrica. Dupa prelucrarea pana la diametrul
D se taie si se deschide pe un dispozitiv pentru a se obtine forma libera.
Tensiunile interne create la desfacerea segmentului se inlatura prin tratament termic. La
scoaterea segmentului de pe dispozitiv el ramane in stare libera, la diametrul D0. Procedeul
tehnologic de fabricatie atribuie acestor segmenti denumiri corespunzatoare: segmenti termofixati
sau segmenti rotunzi.
3

Segmentii cu distributie variabila de presiune, in lungul periferiei, sunt de forma ovala, de aici
denumirea de segmenti ovali sau nerotunzi. Acesti segmenti se prelucreaza prin copiere si desi
solutia este mai costisitoare, ea asigura segmentilor o eficientasi o durabilitate sporita. Repartitia
initiala de presiune la acesti segmenti este neuniformasi are valori de sens opus celor care apar in
procesul de uzare, motiv pentru care durabilitatea segmentilor (intervalul in care segmentul
conserva eficienta initiala de etansare) este mai mare de cateva ori. La motoarele de autovehicule
se folosesc numai segmenti de presiune variabila.




Fig.1.1 Sectiuni de segmenti

Segmentul cel mai simplu este cel cu sectiunea dreptunghiulara (a). Muchiile ascutite
ale segmentului, racleaza energic pelicula de ulei, iar perioada de rodaj este mare deoarece
segmentul se aplica pe suprafata cilindrului pe toata inaltimea. Primul dezavantaj se inlatura prin
4

racordarea muchiilor segmentului; al doilea dezavantaj se inlatura dezvoltand o presiune specifica
mai mare pe suprafata laterala. In acest scop se micsoreaza inaltimea de reazem a segmentului pe
cilindru. Daca pE este presiunea aplicata pe suprafata laterala a segmentului de inaltime h si pE
este presiunea aplicata aceluiasi segment, pe o suprafata laterala de inaltime mai mica h, rezulta
ca, la aceeasi forta tangentiala de strangere a segmentului, egala cu forta elastica proprie se obtine
pE=pEh/h.
Pentru a reduce inaltimea h, o prima solutie constain inclinarea suprafetei laterale a
segmentului cu un unghi de 25...45 (b). In acelasi scop se prevede pe suprafata laterala o
portiune cilindrica h de 0,4...0,8 mm si una inclinata cu unghiul de 2...10 (c). Deschiderea
unghiului este indreptata totdeauna spre chiulasa pentru a reduce consumul de ulei. In acest caz
muchia inferioara a suprafetei laterale racleaza mai energic uleiul la deplasarea pistonului spre
PMI.
Pentru acelasi motiv se utilizeaza segmenti cu degajari pe suprafata laterala (d).Tesind
ambele muchii ale segmentului (e) se reduce inaltimea de reazem si se creeaza efectul de pana la
deplasarea segmentului in ambele sensuri; forma optima o reprezinta segmentul bombat (f).
Segmentii cu sectiune nesimetrica (g si h) se numesc segmenti de torsiune sau de
rasucire.In timpul functionarii, segmentii se rasucesc in canal, se sprijina cu muchiile pe
suprafetele de lucru si realizeaza o presiune mare de contact, necesara prevenirii vibratiei si
inchiderii ermetice a canalului, ceea ce sporeste eficienta etansarii; totodata se atenueaza pulsatia
segmentului si pericolul de blocare. O solutie eficienta contra blocarii segmentului o constituie
segmentul trapezoidal i si j. In acest caz canalul segmentului se prelucreazasi el in forma de trapez.
Segmentii de ungere nu sunt dispozitive care asigura ungerea cilindrului; ei isi exercita functiunile
lor de dozare si distributie uniforma a uleiului numai cand uleiul este in abundenta pe oglinda
cilindrului.
In acest caz, uleiul in exces, raclat de segmenti trebuie evacuat, ceea ce se obtine practicand unul
sau mai multe canale, in peretele pistonului, sub segmentul de ungere sau in dreptul canalului de
segment. Numarul si dimensiunile orificiilor de indepartare a uleiului dintre piston si cilindru,
precum si dimensiunile spatiului de acumulare a uleiului sub segment sunt factori esentiali care
5

determina eficienta segmentilor de ungere. O evacuare mai energica a uleiului raclat se obtine daca
se prevad doua canale in peretele pistonului.
Segmentii de ungere sunt de doua feluri: segmenti cu sectiunea unitara sau neperforati
si segmenti cu sectiunea radiala perforata.
Segmentii neperforati evacueaza o cantitate mai mica de ulei, in timp ce segmentii
perforati evacueaza o cantitate sporita.


Fig.1.2. Sectiuni de segmenti perforati

In cazul segmentilor perforati, pe suprafata laterala se prevede o degajare care permite
raclarea uleiului in doua etape si evacuarea lui atat prin jocul axial, cat si prin canalul practicat in
segment.
Particularitatea fundamentala a segmentului de ungere constain aceea ca el trebuie sa dezvolte o
presiune superioara pentru a spori eficienta raclarii. Intrucat presiunea gazelor din spatele
segmentului este neinsemnata, el se confectioneaza ca segment de presiune elastica pE foarte mare.
In acest scop la segmentii neperforati, suprafata de reazem pe oglinda cilindrului se micsoreaza prin
prelucrare conica sau tesirea muchiilor (b), la care se adauga degajarea pentru raclarea energetica
(c...f).
La segmentii perforati inaltimea de reazem se micsoreaza prin practicarea degajarii (fig.
1.2 a si b) si reducerea adecvata a suprafetei de reazem (c).
Solutia (d) dezvolta 1,4...2,8 daN/cm
2
; solutia (e) 2...4 daN/cm
2
; solutia (f) 3,5...7 daN/cm
2
.
Canalele din segmentii de ungere se obtin prin frezare (a) sau gaurire (b); canalele frezate se
executa mai simplu.
6






Fig.1.3. Solutii de gaurire a segmentilor raclori

Segmenti cu expandor. Pentru a mari presiunea cu care segmentul apasa pe oglinda cilindrului
(mai ales la scaderea elasticitatii proprii, ca urmare a uzurii) se folosesc segmenti cu expandoare.
Solutia se aplica mai ales la segmentul de ungere.
Expandorul aplica segmentul pe oglinda cilindrului cu o presiune uniform distribuita. Sub
actiunea expandorului presiunea dezvoltata de segment pe cilindru nu se modifica esential in
procesul de uzare.
In forma cea mai simpla expandorul este de tip poligonal; capetele lui se asazain partea opusa
rostului, ceea ce mentine presiunea pozitiva pe cilindru a capetelor segmentului. Se utilizeaza
frecvent segmenti de ungere, alcatuiti din doua inele elastice din otel 1, de grosime redusa 0,6...0,8
mm, aplicate pe fetele flancurilor, de un expandor axial 2, iar pe oglinda cilindrului de un expandor
radial 3 (b, c).
7

La motoarele pentru autoturisme este raspandita o solutie de expandor de forma speciala
2 care asigura simultan apasarea radialasi axiala a inelelor de otel 1 precum si spatiul necesar
pentru evacuarea uleiului (d, si e). Expandorul cu T-ul in consola (f si g) este foarte eficient; fiecare
T actioneaza independent, ceea ce ofera segmentului o capacitate mare de adaptare la forma
cilindrului.
Solutia cu arc special (h) si cele cu arc spiroidal (i, j, k) asigura o presiune elasticaintre 5,5.....11
daN/cm2.
Segmentii cu expandor se acopera pe suprafata de lucru pentru a le spori durabilitatea.
De aceea la motoarele in patru timpi nu se impiedica rotirea segmentului prin
stifturi dispuse in piston, ca la motorul in doi timpi (la care se practica acest lucru pentru
ca segmentul sa nu se agate in ferestrele de admisie sau evacuare).












8

2. CALCUL TERMIC

















2.1 PARAMETRII PROCESULUI DE SCHIMBARE A GAZELOR





cm^3

mm

mm

kW
daN

rot/min

rot/min

temperatura initiala [K]
N/m^2
temperatura gazelor reziduale [K]

coeficient de exces de aer
presiunea la sfarsitul admisiei [N/m^2]

preincalziarea amestecului [K]

coeficientul de postumplere
presiunea gazelor reziduale


coeficientul gazelor reziduale

temperatura la sfarsitul admisiei [K]

coeficientul de umplere
i 6 :=
V
u
2685 :=
D 88 :=
S 88.3 :=
c 18 :=
P
max
125 :=
M
max
37 :=
n
P
4200 :=
n
M
1600 :=
T
0
293 :=
p
0
1.0210
5
:=
T
r
1000 :=
1.3 :=
p
a
0.8 10
5
:=
AT 25 :=
v
p
1.1 :=
p
r
1.2510
5
:=

r
T
0
AT +
T
r
p
r
c p
a
v
p
p
r

( )
0.02724 = :=
T
a
T
0
AT +
r
T
r
+
1
r
+
336.08807 = :=
q
v
p
a
T
0
c v
p

p
0
T
a
c 1 ( ) 1
r
+
( )

0.77526 = :=
9





2.3 PARAMETRII PROCESULUI DE ARDERE














coeficient politropic de comprimare
presiunea la sfarsitul comprimarii [N/m^2]
temperatura la sfarsitul comprimarii [K]

kg

kg

kg

kJ /kg

coeficientul de utilizare a caldurii
masa molara a combustibilului
aerul minim necesar arderii [kmol-aer/kg-comb]
cantitatea de aer necesara [kmol-aer/kg-comb]
Numarul de Kmoli de substanta care participa la reactia
chimica[kmol/kg-comb]
coeficientul teoretic de variatie molara a incarcaturii
proaspete pt. <1

coeficientul real de variatie molara a incarcaturii
proaspete
caldura specifica molara medie a amestecului initial
[kJ /kmolK]
caldura specifica degajata de arderea incompleta [kJ /kg]

n
1
1.33 :=
p
c
p
a
c
n
1
3.738 10
6
= :=
T
c
T
a
c
n
1
1
872.35454 = :=
c 0.854 :=
h 0.142 :=
o 0.004 :=
Q
i
43500 :=
0.9 :=
M
c
1
114
:=
L
min
1
0.21
c
12
h
4
+
o
32

\
|
|
.
0.50734 = :=
L L
min
0.65954 = :=
M
1
L
min
M
c
+ 0.66832 = :=

0
0.79 L
min

h
2
+
c
12
+
L
min
M
c
+
0.99235 = :=

f

0

r
+
1
r
+
0.99256 = :=
C
mv.1
20 17.410
3
T
0
+ 25.0982 = :=
Q
ai
Q
i
610001 ( ) 61800 = :=
10

















2.4 DESTINDEREA












temperatura la sfarsitul arderii [K]
coeficientul de corectie a presiunii

presiunea la sfarsitul arderii [N/m^2]
tinand cont de rotunjirea diagramei

gradul de crestere a presiunii
coeficientul politropic al destinderii

presiunea la sfarsitul destinderii [N/m^2]

temperatura la sfarsitul destinderii [K]
d
Q
ai

L
min
M
c
+
( )
1
r
+
( )

C
mv.1
T
c
+ 102911.40509 = :=
a 18.4 2.6 + 21.78 = :=
b 15.5 13.8 + ( ) 10
4
0.00334 = :=
c 0.854 =
d 102911.40509 =
e
d

f
103683.06292 = :=
T
z
a a
2
4 b e + +
2 b
3194.08048 = :=
|
z
0.8 :=
p
z
p
c

T
z
T
c
1.35835 10
7
= :=
p
z.1
|
z
p
z
1.08668 10
7
= :=
t
1
p
z
p
c
3.6342 = :=
n
2
1.25 :=
p
b
p
z
c
n
2
3.6637 10
5
= :=
T
b
T
z
c
n
2
1
1550.69979 = :=
11

3. CALCULUL BOLULUI








3.1 DIMENSIUNILE BOLTULUI













Cursa

[mm]

[mm]

[mm]

[rot/min]

[rad/s]

[rad/s]

[mm] - jocul ntre biel i bol
Lungimea bolt l (0,8...0,87)D

[mm]
Lungimea dintre bosaje lb (0,32...0,42)D


[mm]
Diametrul exterior al boltului deb (0,34...0,38)D

[mm]

Raportul dintre diametrul exterior si diametrul interior: intre 0,52...0,58



[mm]
S 88.3 :=
Alezaj D 88 :=
r
S
2
:= r 44.15 =
n 4000 :=
e t
n
30
:= e 418.879 =
e1 10.472 :=
j 1.8 :=
l 0.8 D :=
l 70.4 =
lb 0.34 D :=
lb 29.92 =
deb 0.34 D :=
deb 29.92 =
o1 0.55 :=
dib o1 deb :=
dib 16.456 =
12

3.2 CALCULUL FORTEI DE PRESIUNE A GAZLOR ARSE:






















alezajul in cm

Presiunea din carter [daN/cm
2]

Presiunea la sfarsitul arderii [N/m
2
]
[N/m
2
]

[N]

[g]
intre (1/3.0...1/4,5) raportul r/b



[m/s
2
] acceleratia maxima a pistonului
[N]

[N]
D
cm
D
10
:=
p
c
1 :=
pz
1
1.35835 10
7
:=
pz
1
1.358 10
7
=
F
pg
pz
1
p
c
( )
t D
cm
2

4
:=
F
pg
8.262 10
8
=
mp 450 :=
A
1
3.46
:=
j
p
o
10
3 D
2
|

\
|
|
.
e
2
cos o deg ( )
A
2
|

\
|
|
.
sin 2 o deg ( ) [ ] +

(
(

:=
j
pmax
max j
p
( ) :=
j
pmax
7.985 10
3
=
Fapmax mp j
pmax
:=
Fapmax 3.593 10
6
=
13

3.3 PRESIUNEA IN LOCASURILE DIN PISTON






3.4 PRESIUNEA IN PICIORUL BIELEI



3.5 DIAMETRUL EXTERIOR AL BOLTULUI



3.6 EFORTUL UNITAR MAXIM DE INCOVOIERE









[mm]


[N/mm
2
]


[N/mm
2
]


[mm]


[N]


[N/cm
2
]
Coeficientul de siguranta la oboseala pt boltul flotant

[daN/mm
2
] rezistenta la oboseala

rezistenta la oboseala prin ciclu simetric de incovoiere
lp
l lb 2 j ( )
2
18.44 = :=
lp 18.44 =
pp
F
pg
Fapmax
2 lp deb
:=
pp 7.455 10
5
=
pb
F
pg
Fapmax
lb deb
:=
pb 9.189 10
5
=
d1
F
pg
Fapmax
l 2 j ( )
1
pp
1
pb
+
|

\
|
|
.
:=
d1 29.92 =
F F
pg
Fapmax :=
F 8.226 10
8
=
oi
F 0.1 1 0.5 lb 10
1
+ 4 j 10
1
+
( )

1.2 deb 10
1

( )
3
1 o1
4

( )
:=
oi 9.059 10
6
=
or 70 :=
o_1 0.45 or 10
2
:=
14








3.7 EFORTUL UNITAR MAXIM LA FORFECARE




3.8 EFORTURILE UNITARE DE OVALIZARE , INTR-O SECT
OARECARE(PHI), IN FIBRA EXTERIOARA SI IN FIBRA INTERIOARA










coef efectiv de concentrare la sol variabile

din fig 13.24 b factor adimensional

coeficient de calitate a suprafetei


coeficient de siguranta la oboseala

se incadreaza in limite 1.0 - 2.2


[daN/cm
2
]






|k 1 :=
c 0.5 :=
2 :=
oiv 0.2 :=
c
o_1
|k
c
oiv
:=
c 1.575 =
t
0.85 F 1 o1 + o1
2
+
( )

deb 10
1

( )
2
1 o1
4

( )

:=
t 1.593 10
8
=
K 1.5 15 o1 0.4 ( )
3
:=
r deb 10
1

1 o1 +
4
:=
h deb 10
1

1 o1
2
:=
|
t
2
:=
f1 0.5 cos | ( ) 0.3185 sin | ( ) + 0.3185 | cos | ( ) :=
f2 f1 0.406 :=
15







3.9 EFORTURILE UNITARE DE OVALIZARE IN SECTIUNILE
CARACTERISTICE
















[daN/cm
2
]


[daN/cm
2
]



[daN/cm
2
]



[daN/cm
2
]


[daN/cm
2
]

[daN/cm
2
]
oe
F r
h l 10
1

2
6 r h +
h 2 r h + ( )
f2
f1
r

(
(

K :=
oe 2.735 10
8
=
oi
F r
h l 10
1

2
6 r h
h 2 r h ( )
f2
f1
r
+

(
(

K :=
oi 2.094 10
8
=
| 0 :=
oe
F
deb 10
1
l 10
1

0.19
2 o1 + ( ) 1 o1 + ( )
1 o1 ( )
2

1
1 o1

(
(

K :=
oe 8.413 10
7
=
| 90 :=
oe
F
deb 10
1
l 10
1

0.174
2 o1 + ( ) 1 o1 + ( )
1 o1 ( )
2

0.636
1 o1
+

(
(

K :=
oe 2.722 10
8
=
| 0 :=
oi
F
deb 10
1
l 10
1

0.19
1 2o1 + ( ) 1 o1 + ( )
1 o1 ( )
2
o1

1
1 o1
+

(
(

K :=
oi 4.401 10
8
=
16





3.10 DEFORMATIA MAXIMA DE OVALIZARE




3.11 JOCUL DE MONTAJ IN LOCASUL BOLTULUI DIN PISTON














[daN/cm
2
]

[daN/cm
2
]

jocul diametral la cald


[mm]

coeficientul de dilat a boltului

coeficientul de dilat a pistonului
[C]
temperatura boltului in timpul functionarii
[C]
temperatura pistonului in timpul functionarii
[C]

temperatura mediului ambiant


[mm]
intre (+3)...(-2) m pentru D<100 mm
| 90 :=
oi
F
deb 10
1
l 10
1

0.174
1 2o1 + ( ) 1 o1 + ( )
1 o1 ( )
2
o1

0.636
1 o1

(
(

K :=
oi 2.078 10
8
=
A1 0.001 deb 10
1
:=
odmax
A1
2
:=
odmax 1.496 10
3
=
oOL 11 10
6
:=
oAl 20 10
6
:=
tb 180 :=
tp 340 :=
t0 20 :=
A
A1 deb 10
1
oOL tb t0 ( ) oAl tp t0 ( ) [ ] +
1 oAl tp t0 ( ) +
:=
A 0.011 =
17

3.12 TEMPERATURA MINIMA A PISTONULUI LA MONTAREA BOLTULUI
FLOTANT



4. CALCULUL SEGMENTILOR
4.1 DIMENSIONAREA SEGMENTIILOR:

















[C]
Dimensionarea segmentiilor:
- materiale: - segmentul de foc: otelul KS-3
- segmentul de ungere si celalalt segment de comprimare: fonta K12 cenusie

[MPa]

[N/mm
2
]





[MPa]
tmin
A
oAl deb 10
1
A +
( )

t0 + :=
tmin 201.499 =
pE 0.185 :=
pE 0.185 :=
i
1
1 7 .. :=

i
1
1.05
1.05
1.14
0.90
0.45
0.68
2.86
:=
o1
i
1
0
30
60
90
120
150
180
:=
p
o1
i
1
( )

i
1
pE :=
p
o1
i
1
( )
0.194
0.194
0.211
0.167
0.083
0.126
0.529
=
18





4.2 DETERMINAREA GROSIMII RADIALE A:







[mm]

[mm]

[mm] inaltimea segmentilor de comprimare

constanta care depinde de tipul distributiei de presiune
[MPa] rezistenta la rupere a materialului pentru segment
[MPa] rezistenta admisibila a materialului pentru segment
[mm]
- luam valoarea lui a = 3.8 [mm]
h1 0.22 :=
h2 0.22 :=
h 1.96 :=
K 1.771 :=
o
r1
750 :=
o
a
o
r1
2.5
300 = :=
a
D
1
1
3
2
pE
o
a
K
1 +
|

\
|
|
.
+
3.422 = :=
19

4.3 FORMA LIBERA A SEGMENTULUI:
















[mm] raza fibrei medii

[mm
4
] momentul de inertie al sectiunii transversale al segmentului

[mm] raza cilindrului

- coordonata unghiulara punctului de pe fibra medie




R
m
D a ( )
2
42.289 = :=
I
s
h
a
3
12
6.547 = :=
Es 2.1 10
5
:=
R
D
2
44 = :=
s1 1 7 .. :=
i1 2 12 .. :=
o
s 1
0
30
60
90
120
150
180
:=
o
i1
16.3636
32.7272
49.0908
65.4544
81.818
98.1816
114.5452
130.908
147.272
163.636
180
:=
DMS o
i1
( )
0.286
0.571
0.857
1.142
1.428
1.714
1.999
2.285
2.57
2.856
3.142
=
f
a
i1
0.3092
0.4355
0.2877
0.1963
0.1412
0.1807
0.0970
0.0936
0.0797
0.0711
0.01413
:= f
b
i1
0.205
0.571
0.472
0.322
0.279
0.267
0.256
0.214
0.187
0.177
0.094
:=
20




































o
r
i1
DMS o
i1
( )
:=
k
A
i1
2
12
i1
1
i1
2
1
( )
2
f
a
i1
( )
cos i1 o
r
i1
rad
( )

(
(
(

(
(
(

:=
k
A
0.028 :=
o
r
i1
DMS o
i1
( )
:=
k
B
i1
2
12
i1
1 1 ( )
i1

i1
2
1
( )
2
f
a
i1
cos o
r
i1
( )

(
(
(

=
:=
k
B
0.015 :=
k
C
i1
2
12
i1
1 ( )
i1 1 +
i1
2
1
( )
2
f
a
i1

(
(
(

=
:=
k
C
0.043 :=
k
D
i1
2
12
i1
1
i1
2
1
( )
2
f
a
i1
sin o
r
i1
i1
( )

(
(
(

=
:=
k
D
0.012 :=
k
E
i1
2
12
i1
1 1 ( )
i1

i1
2
1
( )
2
f
a
i1
sin o
r
i1
( )

(
(
(

=
:=
k
E
8.158 10
3
:=
21

4.4 STABILIREA REPARTITIEI DE PRESIUNI






















22

4.5 DETERMINAREA COORDONATEI :
- pentru segmentul din otel:























- pentru segmentii din fonta:

|
i1
R
m
R R
m
3
h pE
Es I
s

1
1 k
C

2
o
r
i1
sin o
r
i1
( )
+ k
A
+ k
B

\
|
|
.
+ :=

|
i1
43.241
43.346
43.501
43.68
43.851
43.981
44.037
43.995
43.84
43.572
43.204
=
Es1 1.1 10
5
:=

|
i1
R
m
R R
m
3
h pE
Es1 I
s

1
1 k
C

2
o
r
i1
sin o
r
i1
( )
+ k
A
+ k
B

\
|
|
.
+ :=

|
i1
44.107
44.306
44.602
44.944
45.271
45.518
45.625
45.545
45.251
44.739
44.036
=
23

4.6 DETERMINAREA COORDONATEI I:
- pentru segmentul din otel:









- pentru segmentii din fonta:















|
i1
o
r
i1
R R
m
2
h pE
Es I
s

o
r
i1
1 k
C

2
sin o
r
i1
( )
o
r
i1
cos o
r
i1
( )

( )
k
D
+ k
E

(
(

:=
|
i1
0.279
0.56
0.841
1.123
1.406
1.691
1.976
2.261
2.546
2.829
3.11
=
|
i1
o
r
i1
R R
m
2
h pE
Es1 I
s

o
r
i1
1 k
C

2
sin o
r
i1
( )
o
r
i1
cos o
r
i1
( )

( )
k
D
+ k
E

(
(

:=
|
i1
0.274
0.549
0.826
1.105
1.387
1.67
1.955
2.24
2.524
2.804
3.081
=
24

4.7 ROSTUL SEGMENTULUI DE COMPRIMARE



4.8 DIMENSIONAREA SEGMENTULUI DE UNGERE PERFORAT:

4.9 DETERMINAREA EFORTURILOR UNITARE LA MONTAJ:









[mm]

[mm] in stare libera
- pentru segmentul de otel:


[N/mm
2
]

[MPa] [MPa]
[MPa] < ao
s
1
3 k
C
( ) t R R
m
2
h pE
Es I
s

0.198 = := montat
s
0
0.1 D 8.8 = :=
s
0
8.8 =
Es 2.1 10
5
=
m 1 := g 0.196 :=
o
ro
850 := o
ao
o
ro
1.5
566.667 = :=
o
dmaxo
2 m Es
D
a
1
|

\
|
|
.
2
1
s
0
3 g ( ) t a

(
(

486.929 = :=
25

- pentru segmentii de fonta:






4.10 VERIFICAREA FANTEI LA CALD:















[MPa] [MPa]
[MPa] < af
[mm]
coeficientii de dilatare ai cilindrului si segmentului
[C]
temperatura segmentului
[C]
temperatura pistonului
[C]
temperatura mediului ambiant

[mm]
Es1 1.1 10
5
=
o
rf
500 := o
af
o
rf
1.5
333.333 = :=
o
dmaxf
2 m Es1
D
a
1
|

\
|
|
.
2
1
s
0
3 g ( ) t a

(
(

255.058 = :=
S
f
0.0025 D 0.22 = :=
o
s
11 10
6
:= o
c
o
s
:=
ts 180 :=
tc 300 :=
t0 20 :=
S
m
t D o
s
ts t0 ( ) o
c
tc t0 ( )

S
f
+
1 o
s
ts t0 ( ) +
0.145 = :=
26

4.11 DETERMINAREA JOCURILOR AXIALE SI RADIALE:





















- pentru segmentul de foc:
[mm]
[mm]
- pentru celalalt segment de comprimare:
[mm]
[mm]
- pentru segmentul de ungere:
[mm]
[mm]
A
af
0.051 :=
A
rf
0.5 :=
A
ac
0.08 :=
A
rc
0.5 :=
A
au
0.04 :=
A
ru
0.7 :=
27

Cuprins

1.Segmenti ...................................................................................................................................... 1
1.1 Obiective ............................................................................................................................... 1
1.2. Rol ........................................................................................................................................ 1
1.3. Cerinte .................................................................................................................................. 2
1.4. Clasificare ............................................................................................................................ 2
2. Calcul termic ............................................................................................................................... 8
2.1 Parametrii procesului de schimbare a gazelor .................................................................. 8
2.3 Parametrii procesului de ardere ........................................................................................ 9
2.4 Destinderea ..................................................................................................................... 10
3. Calculul bolului........................................................................................................................ 11
3.1 Dimensiunile boltului.......................................................................................................... 11
3.2 Calculul fortei de presiune a gazlor arse: ............................................................................ 12
3.3 Presiunea in locasurile din piston ....................................................................................... 13
3.4 Presiunea in piciorul bielei.................................................................................................. 13
3.5 Diametrul exterior al boltului.............................................................................................. 13
3.6 Efortul unitar maxim de incovoiere .................................................................................... 13
3.7 Efortul unitar maxim la forfecare ....................................................................................... 14
3.8 Eforturile unitare de ovalizare , intr-o sect oarecare(phi), in fibra exterioara si in fibra
interioara ................................................................................................................................... 14
3.9 Eforturile unitare de ovalizare in sectiunile caracteristice .................................................. 15
3.10 Deformatia maxima de ovalizare ...................................................................................... 16
3.11 Jocul de montaj in locasul boltului din piston .................................................................. 16
3.12 Temperatura minima a pistonului la montarea boltului flotant ........................................ 17
28

4. CALCULUL SEGMENTILOR ................................................................................................ 17
4.1 Dimensionarea segmentiilor: .............................................................................................. 17
4.2 Determinarea grosimii radiale a: ......................................................................................... 18
4.3 Forma libera a segmentului:................................................................................................ 19
4.4 Stabilirea repartitiei de presiuni .......................................................................................... 21
4.5 Determinarea coordonatei : ............................................................................................... 22
4.6 Determinarea coordonatei i: ............................................................................................. 23
4.7 Rostul segmentului de comprimare .................................................................................... 24
4.8 Dimensionarea segmentului de ungere perforat: ................................................................ 24
4.9 Determinarea eforturilor unitare la montaj: ........................................................................ 24
4.10 Verificarea fantei la cald: .................................................................................................. 25
4.11 Determinarea jocurilor axiale si radiale: ........................................................................... 26