Sunteți pe pagina 1din 41

Anatomia gleznei

Introducere
Articulatia gleznei este ca o balama. Dar este mult mai mult decat o simpla balama, glezna este formata din mai multe structuri importante. Modelul unic al gleznei face articulatia foarte stabila. Articulatia trebuie sa fie stabila pentru a sustine greutatea corporala de 1,5 ori cand persoana merge si de opt ori cand persoana alearga. Functionarea normala a gleznei este necesara pentru un mers usor si fara efort. Muschii, tendoanele si ligamentele care sprijina articulatia gleznei functioneaza impreuna pentru a propulsa corpul. Conditiile care tulbura functionarea normala a gleznei pot face dificila desfasurarea lor fara durere sau alte probleme. Anatomie Se mai numeste si articulatia talocrurala, participand oasele gambei si talusul. Privita anterior are aspectul unei chei engleze formata din extremitatile inferioare ale tibiei si fibulei ce se muleaza pe o suprafata situata pe fata posterioara a astragalului ( trohleea talusului ). Privita din profil se observa ca cele doua suprafete articulare au o forma cilindrica (superior un cilindru gol, inferior un cilindru plin). Aceste suprafete sunt acoperite de cartilaj. Corespondenta dintre suprafetele articulare este destul de precisa ! trohleea talusului este prelungita lateral de cele doua fetisoare maleolare ce se vor articula cu cele doua maleole. !in partea interna (tibiala) suprafetele sunt aproape verticale. ! in partea externa (fibulara) suprafetele sunt mai curbate, oblice si coboara mai jos. "in punct de vedere al formei osoase singurele miscari posibile se realizeaza spre anterior si posterior si sunt flexia plantara si dorsala. #a acest nivel aceste miscari sunt cele mai importante pentru piciorul privit ca intreg. Axa miscarilor trece prin cele doua maleole. $n ceea ce priveste stabilitatea osoasa, pentru flexia dorsala glezna prezinta o stabilitate crescuta% pentru flexia plantara este mai putin stabila. Pentru contracararea acestei

instabilitati exista ligamente si muschi stabilizatori in timpul flexiei dorsale active. Articulatia este intarita mai ales prin ligamente laterale. "ispozitia lor este relativ simetrica, de fiecare parte de la nivelul maleolei pleaca & fascicule ligamentare, coborand spre oasele tarsului. ! #igamentul colateral extern ! fasciculele anterior si posterior se termina la nivelul astragalului pe care il leaga direct de oasele gambei% fasciculul mijlociu se termina pe calcaneu, antrnandu!l in miscarile de la nivelul gleznei. !"igamentul colateral intern ! cele & fascicule sunt dispuse in doua plane ! un plan superficial ce contine un fascicul ce se termina pe scafoid, ligamentul glenoidian si sustenaculum tali ! un plan profund ce contine un fascicul anterior ce se termina pe astragal si un fascicul posterior ce se termina posterior de astragal. $n ceea ce priveste stabilitatea articulatiei gleznei datorita ligamentelor, tensiunea ligamentelor variaza in functie de pozitia gleznei% ! in flexie dorsala fasciculele posterioare sunt tensionate, cele anterioare destinse% ! in flexie plantara situatia este inversa, si ansamblul osos, asa cum s!a aratat anterior, este mai stabil. 'asciculele anterioare sunt solicitate mai ales extern, existand o tendinta puternica la supinatie. "e fapt acest ligament este cel mai frecvent lezat in entorsele gleznei. Stabilitatea gleznei este completata de jocul actiunilor musculare care intrevin in miscarile active ale gleznei. Articulatia gleznei este alcatuita din epifiza distala a tibiei, epifiza distala a peroneulu#maleola peroniera$ si talus. %tabilitatea gleznei se datoreaza atat conformatiei osoase cat si structurilor ligamentare ce formeaza capsula articulara. &'ista ( grupe de ligamente) 1$ ligamentele sindesmotice, *$ ligamentele colaterale laterale, ($ ligamentele colaterale mediale. "igamentele sindesmotice sunt alcatuite de ligamentul tibiofibular anterior inferior, ligamentul tibiofibular posterior si ligamentul interosos. "igamentele colaterale laterale includ ligamentul talofibular anterior, ligamentul calcaneofibular si talofibular posterior. "igamentul deltoid ofera stabilitate in partea mediala a gleznei. Acesta este compus din fibre superficiale ce posrnesc de la ni+elul maleolei tibiale si se insera pe na+icular, pe colul talusului, pe sustentaculum tali si pe tuberculul

talar posteromedial. Dintre acestea ligamnetul tibiocalcanean este cel mai puternic. Fibrele profunde sunt considerate principalele stabilizatoare ale fetei mediale a gleznei.

Oasele si articulatiile Articulatia gleznei este formata din cone'iunea a trei oase) ,-sul gleznei poarta numele de talus. ,fata superioara a talusului se potri+este intr,un locas format din capetele inferioare ale tibiei si fibulei #osul subtire al gambei$. ,fata inferioara a talusului sta pe osul calcaiului numit calcaneu. /alusul functionaza ca o balama in locasul sau pentru a permite piciorului sa se miste in sus #dorsifle'ie$ si in jos #fle'ie plantara$. (

"ucratorii in lemn si artizanii sunt familiarizati cu modul de functionare al acestei articulatii. &i folosesc o constructie similara pentru a crea structuri stabile. &ste folosita de rutina pentru realizarea unor obiecte robuste, cum ar fi mobila sau constructii. 0n interiorul articulatiei, oasele sunt acoperite cu un material alunecos numit cartilaj articular. Acesta este un material care permite oaselor sa se miste usor unul pe langa altul in orice articulatie a corpului. 1rosimea cartilajului este de apro'imati+ 2,3 cm in majoritatea articulatiilor care suporta greutati, cum ar fi glezna, soldul sau genunchiul. &ste suficient de moale pentru a permite absorbtia socurilor si destul de puternic pentru a rezista toata +iata, atata timp cat nu este lezat. Ligamentele si tendoanele "igamentele sunt tesuturi moi care leaga oasele intre ele. Acestea sunt asemanatoare tendoanelor, doar ca acestea din urma unesc muschii de oase. "igamentele si tendoanele sunt structuri formate din fibre mici dintr,un material numit colagen. Fibrele de colagen sunt unite intre ele pentru a forma o structura asemanatoare unei franghii. "igamentele si tendoanele au marimi diferite, si la fel ca franghia, sunt formate din multe fibre de dimensiuni mici. Cu cat ligamentul sau tendonul este mai gros cu atat acesta este mai puternic. "igamentele de ambele parti ale gleznei ajuta la mentinerea oaselor impreuna. /rei ligamente realizeaza ligamentul lateral comple', pe partea laterala a gleznei, la distanta cea mai mare fata de cealalta glezna #lateral inseamna mai departe decat centrul corpului$. Acestea includ ligamentul talofibular anterior, ligamentul calcaneofibular si ligamentul talofibular posterior. 4n ligament gros, numit ligamentul deltoid sustine glezna medial #pe fata cea mai apropiata de cealalta glezna$. "igamentele sustin, de asemeni, capatul inferior al gambei unde se formeaza balamaua gleznei. Aceasta serie de ligamente sustin sindesmoza #sinartroza$ gleznei, o portiune a gleznei unde capatul inferior al fibulei se uneste cu tibia. Cele trei ligamente principale sustin aceasta zona. "igamentul care trece prin fata gleznei si leaga tibia de fibula este numit ligament tibiofibular antero,inferior. "igamentul fibular posterior are insertiile pe fata posterioara a tibiei si a fibulei. Aceste ligamente includ ligamentul tibiofibular infero,posterior si ligamentul trans+ers. "igamentul interosos se gaseste intre tibie si fibula #interosos inseamana intre oase$. "igamentul interosos reprezinta tesutul conjuncti+ care uneste tibia si fibula pe intreaga lungime a acestora, de la genunchi pana la glezna. "igamentele care inconjoara glezna ajuta la formarea capsulei articulare. - capsula articulara

este un sac impermeabil care se formeaza in jurul oricarei articulatii. &ste formata din ligamentele din jurul articulatiei si din tesutul moale aflat intre ligamentele, care umple spatiile lasate de acestea si formeaza un sac. Articulatia gleznei, este sustinuta, de asemeni, de tendoanele din jur. /endonul Achile este cel mai important tendon pentru mers, alergat si sarit. %e ataseaza de muschii gambei si apoi de calcaneu, mergand pana la ni+elul degetelor. /endonul tibial posterior ataseaza unul dintre muschii mici ai gambei de fata inferioara a piciorului. Acest tendon ajuta la sprijinirea arcului si permite intoarcerea piciorului spre interior. /endonul tibial anterior permite ridicarea piciorului.
Clasificare

Fracturile gleznei pot fi clasificate prin descrierea leziunii si anume prin localizarea liniei de fractura la ni+elul maleolei peroniere, maleolei tibiale sau maleolei posterioare. 0n cazul interesarii a mai mult de 1 maleola, acestea se numesc bimaleolare sau trimaleolare. Descrierea leziunilor ar trebui sa includa starea partilor moi, si anume echimoze, edeme sau flictene la ni+elul gleznei. Clasificarea "auge,6ansen imparte fracturile gleznei in functie de mecanismul de producere. Acesta a demonstrat ca majoritatea fracturilor maleolare pot fi reproduse prin pozitionarea piciorului in una din * pozitii si aplicarea unor forte de deformare in una din cele ( directii. 7entru o pozitie si o directie a fortei de actiune cunoscute, sec+enta structurilor lezate pe masura ce forta creste este similara. /ipul fracturii ce rezulta depinde de * factori) 1$ pozitia piciorului) supinatie sau pronatie, *$ directia fortei de deformare) rotatie e'terna, adductie sau abductie. Astfel se pot obser+a 5 mecanisme) supinatie,adductie, supinatie,rotatie e'terna, pronatie abductie si pronatie rotatie e'terna.

Clasificarea 8eber imparte fracturile gleznei in functie de localizarea liniei de fractura a peroneului. Astfel in tipul A fractura se afla distal de sindesmoza tibiofibulara, in tipul 9 fractura se afla la ni+elul sindesmozei, in tipul C fractura se afla pro'imal de sindesmoza.

Diagnostic

Deobicei aceste fracturi apar ca rezultat a unor accidente sporti+e sau alunecarii. &'amenul clinic trebuie sa includa inspectia gleznei si e+identierea unei posibile lu'atii, e'aminarea gleznei din punct de +edere neuro+ascular. "eziunile partilor moi pot include edem local, echimoze si flictene.

(ipuri de orteze ale articulatiei gleznei

)rteze pentru glezna!picior


!fi'e !mobile )rteza de glezn* +alleo (riStep, 52%: este destinat; e'clusi+ utiliz;rii in tratamentul ortetic al gleznei. &a este conceput; pentru a fi aplicat; numai pe piele intact;.

1.* 0ndica<ie =i mod de ac<ionare , instabilit;<i acute =i cronice ale ligamentului capsular,insuficien<e ale ligamentelor =i leziuni ale articula<iilor gleznei #articula<iasuperioar; > articula<ia inferioar;$, cum ar fi entorse gra+e sau rupturi ale ligamentelor e'terioare. protec<ie postoperati+; dup; suturarea,respecti+ reconstruc<ia ligamentelor e'terioare ale articula<iei superioare a gleznei ?

, afec<iuni =i leziuni ale tendoanelor peroniere. , afec<iuni inflamatorii sau degenerati+e ale articula<iilor gleznei #articula<iasuperioar; > articula<ia inferioar;$ cu st;ri iritati+e recidi+ante sau erup<ii iritati+e cronice.7rescrip<ia se face de c;tre medic. /ratamentul se efectueaz; in ( etape) &tapa 0 , &tapa inflamatorie #fig. 1$) 7iciorul se +a imobiliza in prona<ie u=oar; =i in pozi<ie neutr; #@2A$ cu ajutorul carcasei pentru picior in combina<ie cu banda pentru prona<ie. 4n grad suplimentar de stabilitate se ob<ine prin elementele laterale de stabilizare autoadaptabile. Bn aceast; faz; orteza Malleo /ri%tepC 52%: nu poate fi purtat; in pantof. &tapa 00 , &tapa proliferati+; #fig. *$) Dup; func<ia ini<ial; ca ortez; de stabilizare in etapa 0, carcasa pentru picior poate fi indep;rtat; Dn timpul zilei. Bn etapa 00 Bn prim,plan se afl; mobilizarea > acti+area, cu solicitarea controlat; a articula<iei. 7entru stabilitate, orteza Malleo /ri%tepC 52%: se +a purta cu band; de stabilizare =i elemente laterale de stabilizare autoadaptabile. 7entru imobilizarea articula<iei piciorului =i in scopul profila'iei recidi+elor, carcasa pentru picior +a fi adaptat; pe timpul nop<ii. &tapa 000 , &tapa de remodulare #fig. ($) C;tre sfar=itul procesului de +indecare elementele laterale de stabilizare =i banda de stabilizare +or fi Bndep;rtate, iar orteza Malleo /ri%tepC 52%: poate fi aplicat; pentru sprijin =i pre+en<ia unor noi leziuni, de e'. Bn timpul unor acti+it;<i sporti+e sau al altor acti+it;<i. -p<ional pot fi montate elementele laterale de stabilizare =i banda de stabilizare. Con<inutul li+r;rii =i modul de construc<ie -rteza de glezn; Malleo /ri%tepC 52%: se li+reaz; in starea pentru etapa 0. Materialul te'til din +elur este confec<ionat din poliamid; hipoalergenic;. 0nser<ia din material plastic #polietilen;$ integrat; este pre,format; anatomic, la ne+oie ins; forma acesteia poate fi modificat; la rece de c;tre tehnicianul ortoped. 9enzile +elcro reglabile indi+idual sunt aranjate pentru a se deschide Dn sens opus, asigurEndu,se astfel pre+enirea unei deplas;ri a ortezei.

)rteza de glezana -.S& +alleo Sprint &ste un tip nou de orteza care prezinta cate+a caracteristici mecanice e'ceptionale, incluzand imbunatatiri speciale ale e'oscheletului din plastic care sunt integrate direct in orteza. Datorita constructiei sale, Malleo %print seadapteaza e'celent conditiilor anatomice ale gleznei, iar atunci cand este potri+ita si inchisa corespunzator,restrictioneaza miscarea piciorului oferind astfel un support stabil. 7entru mai mult confort s,a folosit o imbracaminte interioara dintr,un material special, %pace/e' F.

&ste indicat; Dn) , instabilitatea ligamentelor , tratamentul postoperati+ sau posttraumatic dup; ruptura ligamentelor

12

11

/. Aplica0ii 7rodusul 52%( Malleo %print pentru glezn; poate fi folosit doar pentru ortezarea membrelor inferioare. 1. $ndica0ii 2i efecte "igamente sl;bite, postoperatorii cauzate de rupturi de ligamente, contorsiuni ale gleznei =i pentru tratarea traditional;, func<ional; a rupturilor ligamentelor latelale. Medicul dumnea+oastr; este cel care trebuie s; +; dea indica<ii detaliate. Datorit; cadrului e'tern =i curelelor sale, orteza are rolul de a stabiliza glezna. &+ersia =i in+ersia articula<iei piciorului sunt restric<ionate, f;r; a influen<a Dn mod negati+ fle'ia plantar; =i dorsal; a piciorului. &. "imensiuni Alegerea dimensiunii ortezei se bazeaz; pe masurarea circumferintei c;lcEiului, gleznei =i scobiturii piciorului Dn condi<iile in care purtati o soseta sport.-rteza poate fi folosita atat pentru piciorul stang, cat si pentru cel drept. 3. Aplicare Deschideti toate curele si slabiti sireturile. /rageti orteza pe picior #fig. 1$ si legati sireturile asemenea incaltamintei #fig.*$. 7entru o inchidere mai rapida puteti folosi si carligele #fig.($.Apoi, aplicati curelele de stabilizare dupa cum urmeaza) asezati cureaua e'terioara peste scobitura piciorului si treceti,o din partea interioara #mediala$ sub picior #fig. 5$, apoi prindeti carligul de orificiul corespunzator pentru inchidere in jurul gleznei. Apoi, asezati cureaua interioara peste scobitura piciorului si treceti,o din partea e'terioara #laterala$ sub picior dupa care prindeti carligul de orificiul corespunzator pentru inchidere in jurul gleznei #fig. 5$. Daca medicul a permis suportarea greutatii totale pe un picior, atunci curele de stabilizare pot fi restranse #fig. 3$. -. 4fecte Secundare AtentieG /oate dispoziti+ele, de support si orteze, aplicate prea strans pe corp pot cauza presiune locala, si in cazuri izolate chiar restrictiona circulatia sangelui sau ner+ii. AtentieG -rteza nu rezista la foc. 7acientii trebuie sfatuiti sa fereasca produsul de foc deschis sau alte surse de caldura. 5. $nstruc0iuni de utilizare 2i 6ngrijire

1*

0nainte de fiecare folosire inspectati cu grija e+entuala prezenta a partilor uzate sau deteriorate. Hu utilizati proteza daca o curea, sau orice alta componenta e uzata e'cesi+ sau rupta. %ireturile pot fi inlocuite la cerere. %palati orteza cu apa si un sapun delicat. "asati orteza sa se usuce la aer. )rteza de glezna 17'/. 8eel ,elief )rthosis 7rodusul *:F12 6eel Celief -rthosis, conceput de Dr. %ettner> MInch , poate fi folosit doar pentru ortezarea membrelor inferioare.

$ndica0ii 2i 'unc0ii /ratamentul temporar functional al fracturilorl unilaterale si blaterale ale calcaneului, indifferent de tipul fracturii si cursul tratamentului initial. 0ndicatiile speciale trebuie oferite de medic. &liberarea greutatii ce pune presiune asupra calcaneului se realizeaza prin sustinerea arcului longitudinal din partea posterioara a metatarsianului 5 #baza$.-rteza permite o miscare aproape naturala o piciorului afectat. 7ermiterea miscarii reduce la minim simptomele atrofierii, cum ar fi demineralizarea oaselor si contractiile musculo,tendinoase. 7ompa functionala musculara a membrului inferior poate de asemenea contribui la profila'ia trombozei.

1(

15

(ratament 2i Plan (erapeutic #indifferent de tipul fracturii si conceptul de tratament$ Dupa mic=orarea umfl;turii> scoaterea copcilor, ortezei) A :,a pana in a 1*,a zi) %ustinerea greutatii totale fara carja %aptamana a 5,a) primul control radiologic #articulatia talocrurala laterala, calcaneu, articulatia talocrurala sub greutatea totala> radiografie 6almgrimsson$ %aptamana a 3,a) prima pernita pentru presiune. %aptamana a :,a ) al *,lea control radiologic A *,a pernita pentru presiune

15

%aptamana a 12,a) a (,a pernita pentru presiune %aptamana a 11,a) %canarea piciorului si pregatirea pantofilor ortopedici in 5,3 zile %aptamana a 1*,a) Concluziile tratamentului #0nter+alele de timp mentionate sunt indicate de 91 4nfallJliniJ, Duisburg, 1ermania si sunt calculate de la data accidentului$ &. +*rimi -rteza este disponibila in ( marimi, pt calcaiul stang si drept, si este selectata in functie de marimea piciorului. 3. Construc0ia -rteza 6eel Celief este confectionata din materialul thermoplastic /hermo"KnFL CC6 522 #6D7&$. Forma in+elisului #shell$ ofera suport dorsal gambei si arcului longitudinal permitand pozitionarea fara suspensie a calcaneului in orteza. 7artea arcului longitudinal, facuta dupa forma piciorului, si partea compensatoare ofera support plantar piciorului. 7ozitia piciorului in orteza e doar cu 1 cm mai sus decat piciorul contralateral. Din acest moti+ nu este necesara construirea unei inaltari in pantoful contralateral. 7entru a facilita controlul medical si circulatia aerului, orteza are o deschizatura in zona din spatele calcaiului. %etul de pernite pentru calcai #5$, care include o pernita plantara #5a$ si pernite pentru presiune #5b$ este folosit in conformitate cu planul therapeutic si ajuta la inaltarea treptata a calcaneuluii. 7iciorul este protejat de curelele ce se inchid prin metoda hooJMloop #:$ si in+elisul pentru partea anterioara a piciorului #5$. Metoda de inchidere a in+elsului, prin fermoar, face ca orteza sa se aplice cu usurinta, si de asemenea protejeaza degetele. 0n plus, pernitele pentru glezna #3$ facute din 7edilinF pot fi lipite pentru a fi la acelasi ni+el cu partea cea mai lata a gleznei. Capsele #?$ oferite sunt folosite pentru a prinde curelele de tip hooJ M loop #:$ de orteza. 7entru a asigura mersull in siguranta fara pantof, talpa anti,derapaj trebuie atasata la baza ortezei. 7ernita #12$ este facuta din spuma polietilenica fle'ibila si joaca rolul unei captuseli partiale a in+elisului ortezei. -. Ajustarea si aplicarea ortezei 7entru a pozitiona correct partea aferenta plantara in orteza, glisati,o inainte si inapoi sub picior#fig. *$, Dupa ce orteza a fost ajustata pentru pacient, aceasta parte trebuie lipita. 0ntroduceti partea rigida a piesei in locul indicat si lipiti folosind 3(3H@ -tto 9ocJ NuicJ,DrKing Cubber Cement. Oerificati orteza cu partea lipita cand pacientul este asezat #fig. ($.

13

Oerificati latimile M" pe membrul inferior si talpa interioara #fig. 5$. -rteza 6eel Celief poate fi adaptata anatomiei fiecarui indi+id prin modelare termica #fig. 5$. & recomandata folosirea pistolului cu aer cald ?53&*. Dupa ajustarea lungimii, o potri+ire initiala trebuie facuta cat timp pacientul suporta greutate. %trecurati un creion sau un deget in deschizatura ortezei aferenta calcaiului pentru a +erifica remitenta suportului greutatii. Daca e ne+oie, largiti orificiul cu ajutorul unui glaspapir. 7entru a obtine o ridicare mai pronuntata a arcului longitudinal, inserati piesa compensatorK #($. 7ozitionati pernita aferenta plantara in zona calcaiului, indepartati folia protectoare a benzii adezi+e, si apoi lipiti pernita. 7ernita plantara trebuie sa fie in intotdeauna in contact cu calcaiul. pernitele pentru presiune +or fi introduse sub pernita plantara mai tarziu #fig. 3$. Marcati lungimea partii anterioare a piciorului #fig. :$.Marcati curbele indi+iduale ale gleznei. Modificari substantiale pot fi obtinute prin polizare #?5@P: %anding Drum, ?5@P@ Conical %anding Drum$. 7rodusele mai sus mentionate +or fi folosite pentru netezirea marginilor. 0dentificati si marcati punctele de atasare a curelor si legati,le de orteza folosind niturile furnizate #fig. 11$. -data orteza aplicata ajustati protectia zonei anterioare a piciorului cu ajutorul sitemului de inchidere pe baza de fermoar. Asigurati,+a ca degetele au sufficient spatiu #fig. 1*$. Marcati si taiati zonele de surplus din jurul talpii. Apro'imati+ 12,15 mm din latimea indoita sunt sificienti pentru lipirea protectiei de talpa ortezei #fig. 1($. Aplicati produsul 3(3H@ -tto 9ocJ NuicJ, DrKing rubber cement pe partile ce +or fi lipite si lasati sa se usuce la aer o perioada, dupa care lipipti,le. 7olizati orice deni+elare pentru a obtine o suprafata lina, ce +a fi atasata talpii interioare #fig. 15$. Materialul de protectie poate fi modelat termic intr,o anumita masura. Daca se formeaza puncte de presiune asupra degetelor, modificari usoare sunt posibile folosind pistolul cu aer cald la :2AC>1?3AF. 7otri+iti pernitele pentru glezna, aplicati produsul 3(3H@ -tto 9ocJ NuicJ,DrKing Cubber Cement pe partile ce trebuie lipite, lasati sa se usuce la aer o perioada, dupa care lipiti,le. 7ernitele de glezna sunt mai usor de adaptat formei ortezei daca se foloseste pistolul cu aer cald pentru incalzire #fig. 15$. Marcati marginile talpii interioare, aplicati produsul 3(3H@ -tto 9ocJ NuicJ,DrKing Cubber Cement pe partile ce trebuie lipite, lasati sa se usuce la aer o perioada, dupa care lipiti,le #fig. 13$.

1?

Daca e necesar, talpica #12$ poate fi lipita de orteza) inlaturati folia protectoare de pep e membrane adezi+a si lipiti talpica la locul ei. 7entru a aplica orteza desfaceti curelele si fermoarul. 7uneti pacientul sa incalte orteza #fig. 1?$. /rageti fermoarul si inchideti curele asigurandu,+a ca isi pastreaza in mod egal elasticitatea #fig. 1:$. AtentieG /oate produsele de sprijin si ortezele aplicate prea strans pe suprafata corpului pot rezulta in puncte de presiune locala si, in unele cazuri chiar a ingreuna circulatia +aselor sang+ine adiacente si ner+ii. 5. Contraindica0ii AtentieG 0n cazul urmatoarelor tablouri clinice, folosiea si aplicarea acestui tip de produs este indicata doar dupa consultarea medicului) 1. Afectiuni ale pielii> rani ale partilor corpului ortezate, in special in cazul simptomelor inflamatorii. %e aplica si in cazul cicatricelor proeminente inflamate, inrosite si care emana caldura e'cesi+a la atingere. *. Afectiuni ale sistemului limfatic, de asemenea inflamatii ale tesutului moale ce nu intra in contact cu orteza. (. /ulburari senzoriale ale membrului inferior. )rteza de glezn* +alleo Sensa -.S-

9tilizare -rteza de glezn; Malleo %ensa 52%5 se utilizeaz; e'clusi+ sunt 1:

destinate e'clusi+ utiliz;rii Dn tratamentul ortetic al zonei picior,glezn; $ndica0ie 2i efect 7entru func<ia de sprijin a pacien<ilor care sufer; de paralizii peroneale. -rteza se elibereaz; la prescrip<ia medicului. -rteza de glezn; 524@ este confec<ionat; din /hermo"KnF /rolen prin metoda +acuum, cu dou; inele integrate. 7artea din orteza aferent; gambei care este Dmbinat; cu tipul de Dnchidere hooJMloop *@41(,1 ajut; la fi'area ortezei pe membrul inferior. Ajustarea de prob* Bnainte de prima prob; de ajustare ata=ati perni<a pe banda care intr; Dn contact cu gamba. 7entru asta, ap;sa<i banda gambei cu grija =i trage<i perni<a peste ea astfel DncEt logo,ul -tto 9ocJ s; fie Dn e'terior. 7entru ajustarea ortezei pe m;rimea pacientului, talpa poate fi ajustat; sau =lefuit;. Dup; ajustare, marginile trebuie rotunjite pentru a elimina e+entualele irita<ii ale pielii =i pentru a cre=te confortul Dn momentul purt;rii Dnc;l<;mintei. 7olietilena fle'ibil; #/hermo"KnF /rolen$ se autoadapteaz; astfel DncEt potri+este piciorul Dn zona c;lcEiului =i a gambei Dn timpul purt;rii ortezei. Dac; este necesar, orteza poate fi adaptat; pentru a asigura confortul =i pentru a elimina zonele de presiune prin termoformare. 7entru aceasta aplica<i o presiune u=oar; pe ortez; apoi ajustati zona astfel format; pEn; ob<ine<i forma potri+it;. )rteza pentru glezna -.S/ ":na An;le

1@

$ndica0ii , tratament conser+ati+e al fracturilor de ligamente calcaneofibular si talofibular anterior la ni+elul gleznei , protejare postoperati+a in urma repararii sau reconstructiei de ligamente. 4fecte ,pozitioneaza piciorul in pronatie si dorsifle'ie moderata ,restrictia dimamica limiteaza continuu fle'ia plantara si supinatia ,limiteaza rotatia Caracteristici) ,stabilitatea dorsomediala /. Aplica0ie -rteza functionala pentru glezna 52%1 DKna AnJle este conceputa e'clusi+ pentru tratarea lu'atiilor la ni+elul gleznei si a rupturilor ligamentului lateral, colateral. 1. $ndica0ii 2i func0ii "u'atiile acute si rupturile ligamentului lateral colateral. Medicul este cel care face indicatiile. -rteza DKna AnJle aseaza piciorul intr,o pronatie si dorsifle'ie moderata. 7iedica

*2

functionala limiteaza fle'ia si supinatia plantara, dar pastreaza libertatea miscarii in pronatie si dorsifle'ie. 7ozitionarea ortezei, prin cureaua functionala ajuta la destinderea ligamentului talofibular anterion. "iniile de echilibru #/rimlines$ si curelele sunt pozitionate astfel incat sa lase zona periferica a gleznei libera, e+itand punctele de presiune, fiind astfel posibila aplicareaortezei imediat dupa leziune. Comprese calde sau reci pot fi folosite cu orteza e'istenta. Aceasta are initial rol imobilizator post chirurgical, pentru primele * saptamani. Apoi, dupa aprobarea medicului, orteza poate fi purtata # cu incaltaminte$ in timpul acti+itatilor ce presupun sustinerea greutatii. -rteza DKna AnJle trebuie purtata in general pentru stabilitate, atat ziua, cat si noaptea timp de 3 saptamani si este scoasa doar in timpul spalarii. 7rodusul e rezistet la apa si e usor de curatat si ingrijit. Construc0ie 2i materiale -rteza functionala pentru glezna 52%1 este confectionata din polipropilena si este disponibila pentru testare imediata. - curea elastica traseaza median piciorul din marginea laterala spre gamba si peste partea superioara a piciorului. (estarea, aplicarea 2i livrarea ortezei Aplicati orteza dupa cum urmeaza) Asezati piciorul in carcasa de plastic impingand calcaiul pana in capat. /rageti cureaua cu inchidere hooJMloop dinspre partea interioara a piciorului deasupra partii superioare, peste indicatorul e'terior din plastic, apoi strangeti cureaua astfel incat calcaiul de+ine suficient de comod. /rageti cureaua cu inchidere hooJMloop peste orificiul din plastic si strangeti,o. Fi'ati cureaua de partea anterioara a piciorului. 0ntindeti usor cureaua elastica functionala si inchideti,o. Atentie< "a sfatul medicului orteza poate fi purtata cu incaltaminte in timpul acti+itatilor de sustinere a greutatii. A+ertizati pacientul de pericolul alunecarii in cazul purtarii ortezei fara incaltaminte, in special pe suprafete netede. Cauciucul anti derapaj este inclus si poate fi montat la ne+oie. Adaptarea se face de catre tehnicianul orthopedic. %tatul de polipropilena modelat prin injectie poate fi modificat moderat #nu incalziti pana la mai mult de 1@5 AF > @2 AC$. Daca e necesar ca liniile de echilibru sa fie modificate #trimlines$, atunci marginile trebuie netezite cu grija pentru ca materialul are minima rezistenta la rupere atunci cand este taiat. Curelele furnizate sunt foarte lungi si trebuie scurtate in timpul ajustarii.

*1

Daca se e'ercita presiune asupra gleznei sau pielii, pernitele furnizate cu orteza pot fi lipite de curele. Daca e ne+oie, proprietatile de anti derapare pot fi obtinute prin atasarea cauciucului inclus de talpa ortezei. 7entru asta, curatati zona de aderenta cu un glaspapir cu granulatie fina si atasati cauciucul antiderapant cu banda adezi+a dubla inclusa. 7entru a asigura eficienta ortezei, aceasta trebuie purtata strans pe picior. 7e langa aplicarea corecta si controalele regulate, cooperarea pacientului are un rol deosebit de important.-rteza trebuie purtata dupa cum a fost prescrisa. 7entru ca orteza e rezistenta la apa, aceasta poate fi purtata in timpul spalarii. &ste foarte important ca pacientul sa inteleaga importanta restrictiilor dinamice #motorii$. Fisa pacientului #353D(3$ este disponibila pentru mai multe detalii in acest sens. 4fecte Secundare Aten0ie< /oate produsele de sprijin si ortezele aplicate prea strans pe suprafata corpului pot rezulta in puncte de presiune locala si, in unele cazuri chiar a ingreuna circulatia +aselor sang+ine adiacente si ner+ii. Contraindica0ii 0n cazul pacientilor cu un istoric de tromboza +enoasa a membrelor inferioare, consultarea medicului specialist este absolut necesara. Din moment ce musculatura gambei nu functioneaza din cauza prezentei ortezei, a medicamentous thrombosis prophKla'is maK be reQuired. AtentieG 0n cazul urmatoarelor panouri clinice, folosirea acestui produs este indicate doar dupa consultarea medicului.

Studiul la zi
Schutte i #ou=erens (1..7$ a raportat rezultate pe termen scurt de 5@ de plasamente %/AC din 5? de pacienti urmariti timp de o medie de *: de luni, de raportare care (1 au prezentat do+ezi radiologice de linii radiotransparente, osteoliz;, i malposition de componente. aisprezece proceduri au fost complicate de fracturi sau leziuni neurologice temporare. 7atru dintre artroplastii de glezn;, nu au reuit Dn perioada de folloR,up pe termen scurt a acestui studiu. '>vang et al (1..?) au descoperit rata de re+izuire cu proteza necimentata %/AC i cimentat /7C protez; pentru a fi comparabil cu alte rapoarte, dar signifantlK mai mari decEt ratele de re+izuire, cu inlocuire totala a genunchiului i /AC. Anchetatorii au raportat date **

pri+ind utilizarea /AC, iar rata de re+izuire Dn populaia Hor+egiei pe o perioad; de 1* ani, folosind registrul nor+egian de artroplastie. Au e'istat *5? de Dnlocuiri glezna primare, dintre care (* erau proteze cimentate /7C i *1* din care au fost cimentate proteze %/AC. /otal; de 5 ani i 12 ani supra+ieuirea a fost de :@S i respecti+ ?3S. Anchetatorii au raportat c; supra+ieuirea proteza a fost la fel de protez; necimentate %/AC i cimentat /7C proteza. Autorii au gasit nici o influen; semnificati+; de +Erst;, se', tip de proteze, diagnostic, sau an de funcionare cu pri+ire la riscul de re+izuire. 0ncidenta Dnlocuitori glezna din cauza osteoartritei, dar nu din cauza artrita inflamatorie, a crescut de,a lungul anilor. 8enricson et al (1..?$ a constatat ca ratele de re+izuire similare cu proteza %/AC de la o analiz; a suedez Artroplastie Cegistrul. Autorii au constatat ca rata generala de supra+ietuire la 5 ani a fost de 2,?: #@5S C0) 2.?5,2.:*$. 7entru ( chirurgi care au introdus majoritatea gleznelor %/AC, ratele de supra+ietuire au de+enit semnificati+ mai mare dup; primele (2 de cazuri. Cercetatori au descoperit ca pacientii mai tineri au a+ut un risc mai mare de re+izuire, Dn timp ce cu nici o +ariaie Dn risc de re+izuire de se' sau de diagnostic. Autorii au ajuns la concluzia c; supra+ieuirea protezei %/AC Tnu este comparabil; cu cea de la old sau de genunchi.T @alderrabano et al (1..3) a raportat rezultatele pe termen mediu, de 3: /AC cu proteza %/AC, care s; ateste c; au DntElnit mai multe complicaii i poteniale probleme decEt raportate anterior. Cele 35 de pacieni au fost e+aluai clinic i radiologic, dup; o medie de (,? ani. Aproape jum;tate dintre subieci #53S$ au continuat s; aib; dureri. Formarea peri,articular osos hipertrofic; a fost +azut in aproape *>( #3(S, 5* de subiecti$, asociat; cu o sc;dere a dorsifle'ion i fle'ie plantara. /rei pacieni au prezentat o liz; osoas; balon pe partea tibial;.Complet o treime din subiecti necesare inter+entii chirurgicale suplimentare de termen intermediar de urmarire) @ glezne a+ut o inter+entie chirurgicala de re+izuire din cauza unor probleme cu componentele i 15 glezne au a+ut operaiuni secundare sau suplimentare. +cAarve: et al (1..3) a gasit nici diferente semnificati+e in ratele de fractura maleolar; dup; /AA cu %/AC sau de perspicacitate proteze, cele dou; proteze glezna cele mai comune utilizate Dn %tatele 4nite ale Americii. 0n+estigatorii au declarat c; Dnlocuirea protetic; a glezna este asociat cu numeroase complicatii, inclusi+ fracturi maleolar;. Anchetatorii retroacti+ comparat primul *2 %/AC cu primele *5 de perspicacitate artroplastiilor totale de glezna efectuate de * chirurgi. Bn grupul de AgilitK, 5 fracturi a a+ut loc, tot intra,operatorie. 7atru

*(

implicat maleola medial i un implicat maleolei laterale. /oate fracturile au fost stabilite ca stabilitate implant a fost compromis;. 0n grupul %/AC, au e'istat 5 fracturi. Dou; laterale maleolelor fracturat intra,operatorie i s,au fi'at. Dou; fracturi maleolelor medial a a+ut loc post, operatorie si au fost tratati non,operatorie. A e'istat o pseudartroz; medial maleolar; Dn fiecare grup. 0ncidena fracturilor maleolar; a fost de *2S Dn fiecare grup, comparabile cu rezultatele raportate Dn literatur; de specialitate. Benedetti et al (1..7$, a declarat c; cele mai multe studii clinice de gudron raportat e+alu;ri bazate pe scoruri tradiionale clinice sau analize radiographical. Doar cEte+a studii au folosit instrumente moderne de analiza funcional; cantitati+; Dn timpul e'ecut;rii acti+it;ilor de zi cu zi. %copul acestui studiu a fost de a utiliza analiza mersului pentru a compara performana funcional; de pacienti care au suferit /AC fa; de o populaie de control. - analiza retrospecti+a a fost efectuat de la 12 de pacienti consecuti+e, care au suferit /AC meniscal, bearing.&+alu;ri clinice i funcionale au fost efectuate la o medie de urmarire de (5 luni, cu un sistem modificat Mazur notare i analiza mersului de stat,of,the,art. &+aluarea analiza mersului a /AC, pe termen mediu, folloR,up au a+ut rezultate satisf;c;toare pentru toi pacienii, cu recuperarea adec+at; a C-M. Deoarece literatura de specialitate raporteaz; rezultate nesatisf;c;toare pe termen lung, este important s; se e+alueze acesti pacienti pe o perioada mai lunga de urmarire. Autorii au concluzionat ca acest studiu a aratat ca /AC dat satisf;c;toare, dar nu restante, rezultate funcionale generale la aproape ( ani de folloR,up. Aceste rezultate de analiz; mers sublinia importana integr;rii m;sur;tori Dn,+i+o cu e+alu;rile clinice standard de pacienti care au suferit /AC Dn timp ce efectua acti+itatile de zi cu zi. Aceste rezultate au subliniat, de asemenea, importana e+alu;rii rezultatul funcional de /AC,a lungul timpului. Bntr,un studiu de caz,serie, Haal et al #*22@$ a e+aluat pre,si post,operatorie participarea la acti+it;i de recreere de 121 de pacienti de sport i de la o medie de (,? ani de la /AA.Hi+elurile de acti+itate au fost determinate cu utilizarea de la 4ni+ersitatea din California la "os Angeles #4C"A$, scara de acti+itate. 0nternational acti+itate fizic; Chestionarul #07AN$ a fost folosit; pentru a cuantifica ni+elul de acti+itate fizic; obinuit; i pentru a calcula procentul de pacienti care Dndeplinesc orient;rile actuale pri+ind acti+itatea fizic; menite s; Dmbun;t;easc; s;n;tatea. %corul retropiciorului A-FA% a fost folosit ca masura rezultatul clinic. Cadiografiile au fost studiate pentru tibial i radiolucencies /alar, precum i orice asociere Dntre

*5

radiolucencies, ni+elurile de acti+itate, precum i participarea sport a fost determinat;. 7re, operatorie, 3*,5S dintre pacienti au fost acti+i Dn sport, 33,(S au fost acti+e dup; o inter+enie chirurgical; #p U 2,53$. 7acientii au fost acti+e Dn (,2 V > , 1,: diferite sporturi i acti+it;i de recreere de pre, operatorie i Dn (,2 V > , 1.3 acti+it;i dup; o inter+enie chirurgical; #p U 1,2$. Frec+ena de sport a r;mas neschimbat;, cu *,2 V > , 1.3 sedinte pe saptamana inainte de /AA i *,( V > , 1,? sedinte pe saptamana dupa operatie #p U 2,1@$. Bn general, pacientii au fost acti+i Dn sport i de recreere de (,@ V > , (.: or; pe s;pt;mEn; de pre,operatorie, iar pentru 5,? V > , (.@ or; pe s;pt;mEn; de la operaie #p U 2,15$. Cele mai frec+ente discipline dup; /AA au fost de Dnot, ciclism, i de formare de fitness > greutate. %aizeci si cinci la suta dintre pacienti au declarat ca inter+entia chirurgicala a Dmbun;t;it capacitatea lor de sport. Hi+elurile de acti+itate 4C"A crescut semnificati+ de la 5,( V > , *.* , 3.* V > , 1,3 #p W2,221$. rezultate A-FA% asemenea Dmbun;t;it Dn mod semnificati+ de la 55,5 V > , 13.3 , :5.( V > , 1(,( #p W2,221$. 7acientii care sufera de osteoartrita glezna post,traumatic au fost mai puin mulumii de inter+entii chirurgicale decat cei cu osteoartrita glezna primar sau inflamatorii. 4n total de ?@S dintre pacienti intalnit liniile directoare actuale pentru acti+itatea fizic; menite s; Dmbun;t;easc; s;n;tatea Dn funcie de i7AN. Hici participarea sport, nici ni+elurile de acti+itate a fost asociat cu prezena radiolucencies peri,protetice. Autorii au concluzionat ca *>( din pacienti au fost acti+i Dn sport, dup; /AA #dar nu diferit de pre,chirurgie$, iar majoritatea pacienilor DntElnit actuale recomand;rile de acti+itate fizic; menite s; Dmbun;t;easc; s;n;tatea. Cezultatul clinic determinat prin scorurile A-FA% i satisfacia pacientului au fost fa+prable. Autorii au declarat c; studiul de fa; au descoperit nici o asociere intre participare sport, creterea ni+elului de acti+itate fizic;, i apariia de peri,protetice radiolucencies (.? ani dup; /AA. Cu toate acestea, aceste rezultate trebuie s; fie confirmat; dup; mai mult de urmarire, Dn special de acei pacienti care participa cu regularitate la sporturi cu impact mai mare. Carantana i asociaii (1./.) a remarcat c; glezna artroplastie este tot mai mult utilizate pentru a trata artrita glezna a+ansat. 7roteze anterioare au dat modalitate de a implanturilor a doua generaie, pe care acesti cercetatori sunt acumularea de date pe termen mediu. Xarantana et al #*212$ a re+izuit retrospecti+ 55 de pacieni #5* glezne$, care au a+ut /AC primar folosind proteza %/AC, Dn scopul de a e+alua urmas. Minime de urm;rire a fost de 32 luni #inter+al de 32 pEn; la 112 luni$. Cezultatele clinice au fost determinate utilizEnd scorul A-FA%. Acesti

*5

cercetatori au determinat rata de sl;bire radiographical i complicaii Dnregistrate i ne+oia de inter+entii chirurgicale suplimentare. %upra+ieuire a fost de @2S #@5S C0) ?3.: , @5.5$, la 5 ani, iar :5S #@5S C0) 3:.@ , @*.*$, la opt ani. ase din 5* glezne #11S$ au a+ut re+izuire component; i * au fost con+ertite Dn fuziune. Media scorului post,operatorie A-FA% a fost de ?:. Cata de complicatie a fost de *1S. 0nter+entii chirurgicale ulterioare, cu e'cepia re+izuire component, a fost efectuat Dn @ din 5* #1?S$ de glezne. Bntr,un studiu finantat de produc;tor, %altzman et al #*22@$ a raportat rezultatele de ( cohorte separate de pacienti) un grup de pacienti %/AC i un grup de control de pacienti glezna de fuziune #grupurile de studiu pi+ot$ i un alt grup de %/AC totalul de pacienti glezna #grupul de acces Continuare$ a c;rui inter+enie chirurgical; a fost efectuat; dup; finalizarea inscriere in studiul pi+ot. Designul studiului pi+ot a fost un studiu de non,inferioritate, folosind glezna fuziune ca de control. A fost folosit un design multi,centrat non,randomizat, cu controale de fuziune concurente. Au fost raportate Constatarile initiale peri,operati+e de pEn; la *5 de luni dupa o inter+entie chirurgicala. 7entru un pacient s; fie considerat; un succes global, toate din urm;toarele criterii necesare pentru a fi Dndeplinite) #i$ o Dmbun;t;ire de 52 puncte Dn total, 9uechel,7appas #97$, scor glezna, eecuri #ii$ nici un dispoziti+, re+izii, sau mut;ri, #iii$ succesul radiographical, i #i+$ nu prezint; complicaii. Bn studiul pi+ot, au fost efectuate 15: de inlocuire a gleznei i 33 de proceduri de artrodeza, mai mult de 1>5 din studiului pi+ot subiecte glezna de fuziune nu au date complete la *5 luni de urmarire. Bn continuare %tudiul de acces, s,au efectuat 55: artroplastii de glezn;, din care 513 au fost la minimum *5 luni post,chirurgie la momentul Dnchiderii bazei de date. Dintre acesti pacienti accesul continuu, *5S nu au a+ut un set complet de date la scar; 97, i 1>( nu au a+ut un set complet de date de siguran; la finalul folloR,up. Hum;rul total de e+enimente ad+erse raportate la locul operati+e de *5 de luni de urmarire Dn studiul pi+ot a fost mai frec+ente Dn grupul de artroplastie, comparati+ cu grupul de fuziune. Complicatii majore si au ne+oie de inter+enii chirurgicale secundare au fost, de asemenea, mai frec+ente Dn grupul 7i+otal artroplastie de studiu decEt grupul de glezna de fuziune. Desi nu a e'istat nici o diferenta semnificati+a in ratele de complicatii majore Dntre studiu pi+ot de grup artroplastie i grupul de acces continuare, au fost pe jum;tate la fel de multe proceduri secundare efectuate Dn grupul de acces continuare, comparati+ cu grupul de artroplastie pi+ot de studiu. Atunci cEnd au fost comparate grupurile de pi+ot, scorurile 97 de ameliorarea

*3

durerii, satisfacia pacientului, mersul pe jos i chiop;tEnd au fost echi+alente Dntre fuziune i de pacieni de schimb, urcatul scarilor a fost marginal mai bine #p U 2,5$, Dn grupul de artroplastie pi+ot, precum i alte scoruri 97 #deformare , funcia, Dn picioare, suport, precum i gama de micare$ au fost mai mari pentru grupul de artroplastie pi+ot. Autorii au concluzionat ca ipoteza de non,inferioritate de glezna Dnlocuire a fost Dndeplinit; pentru toate domeniile de eficacitate e+aluate, cu toate acestea, non,inferioritate de glezna siguran; Dnlocuire nu a fost DntElnit cu analiza iniial;. Autorii a e'plicat ca un a+antaj major al studiului a fost de design prospecti+, dar un deza+antaj a fost un design non,randomizate, astfel ca pacientii artroplastie i artrodeza au fost inrolati in centre diferite, iar grupurile au fost oarecum diferite. - alt; sl;biciune a remarcat de c;tre autori este c; criteriile 97 utilizate ca obiecti+ul primar nu este un instrument +alidat, astfel c; o schimbare semnificati+; clinic Dn eficacitate, masurata prin criterii 97 este necunoscut. 97 atribuie la credit 15S pentru micare glezna, astfel, o protez; care menine sau restabilete micare este fa+orizat de scara peste fuziune. Autorii subliniaza ca, dei o proporie mai mare de pacienti %/AC #5:,5S$ decat pacientii de fuziune #15,@S$ au fost considerate un succes bazat pe o schimbare de 52 de puncte pe scara 97, nu ar trebui s; Dncheie c; aceast; definete ade+;rat succes chirurgiei, ca proporie la fel de ridicat de pacienti artroplastie i de fuziune #mai mare sau egal cu :5S$ au fost Dntr, ade+;r mulumii i satisf;cui, i Dndep;rtarea micare ca un criteriu de succes diminueaz; diferenele obser+ate Dn ratele relati+e de eficacitate. Autorii au declarat c; este necesar; pe termen lung folloR,up pentru a stabili durabilitatea i longe+itatea funcional; a Dnlocuirii %/AC glezna Dn acest grup. Autorii a e'plicat c; efectele pe termen lung ale glezna Dnlocuire, inclusi+ beneficiile sustinut functionale, opiuni de re+izuire, i impactul asupra incidenta artritei retropiciorului secundar, nu au fost e+aluate Dn acest studiu. Coivu et al (1..D) a constatat c; Dntre *22* i *22:, 1(2 de glezne consecuti+e au fost Dnlocuite cu un hidro'iapatita #6A$ i titan,6A,acoperite glezn; &+oluti+e %Kstem total; proteza de glezna. Cadiografiile au fost analizate de doi obser+atori independeni. "eziunile osteolitice au fost clasificate Dn funcie de m;rimea i localizarea lor, cu ca+it;i mai mare de 12 mm Dn diametru considerate a fi TmarcatT. /omografia computerizata a fost efectuat; la toi pacienii cu osteoliz; marcat; obser+at pe radiografii simple. "eziunile osteolitice au fost +;zute pe radiografii la 5: #(?S$ i leziuni Dn *? #*1S$ glezne marcat. Ciscul de osteoliz; a fost g;sit a fi (,1 #@5S C0) 1.3,5.@$ ori mai mare cu implanturi cu /i,6A strat poros. Autorii au ajuns la

*?

concluzia c; trebuie a+ut grij; cu glezna artroplastie pEn; se tie mai multe despre moti+ele pentru care aceste osteolKses se+ere. Ealamanchili et al (1..D$, a declarat c; /AA este un domeniu Dn e+oluie de ortopedie moderne, care cEtig; interes reDnnoit dup; eecuri timpurii. Design de implant sa Dmbun;t;it cu o mai bun; Dnelegere a biomecanicii comple'e ale gleznei. 7roteze moderne glezna format din ( componente, inclusi+ fie o polietilen; de rulment fi' sau mobil. Doar o mEn; de implanturi sunt FDA,eliminate pentru utilizare in %tatele 4nite, precum i e'periena cu unele dintre aceste implanturi este limitat;. Dei este dificil de a atrage un consens din studiile limitate disponibile, tendina a fost c;tre complicatii mai mici i eecuri decEt cu implanturi timpurii. De asemenea, mai multe studii recente pretinde mai mers i funcia cu /AA. &chi+alena cu glezna artrodeza a fost sugerat, dar nu a fost Dnc; do+edit; Dn mod concludent. Bn ciuda acestui entuziasm reDnnoit, medicii ar trebui s; fie contieni de faptul c; Dnc; mai e'ist; complicaii i poate fi de+astatoare, chiar Dn mEini cu e'perien;. Bn prezent, glezna artroplastie pare a fi o alternati+; +iabil; la glezna artrodeza la pacieni selectai. &i, de asemenea remarcat c;, dei studiile recente au fost promi;toare, e'ist; Dnc; o ne+oie pentru rezultatele date pe termen lung i studii clinice randomizate controlate. Colul final pentru glezna artroplastie a fost Dnc; s; fie definite. Bonnin et al (1..D$ a e+aluat funcie i a re+eni la sport dup; /AA. 4n total de 1?@ %alto /AA #1?2 de pacieni$ au fost implantate intre 1@@? si *225. 4n chestionar auto,administrat, inclusi+ 0ndicele Foot Function #FF0$ i piciorul i glezna Abilitatea Masurarea #FAAM$ a fost trimis la toti pacientii. "a ultima folloR,up, 3 au decedat, ** nu au fost disponibile pentru e+aluare, i de 3 chestionare au fost incomplete. 4n total de 155 de chestionare au fost disponibile. Oarsta medie a fost 32.@ ani si medie de urmarire a fost 5(.: luni. 7rincipalele indicaii pentru /AA au osteoartrita, Dn 122 de cazuri si artrita reumatoida, Dn 52 de cazuri. Bn ansamblu, 15,*S dintre pacieni a spus c; glezna lor operat a fost TnormalYY, 32,?ST aproape normaleYY, *2S TanormalYY i 5,1ST foarte anormalYY. %corurile FF0 au fost 1(,? V > , 1? de Tlimit;ri de acti+itateYY, (1,? V > , *( deT dizabilitateYY i 13,@ V > ,. 1@ pentru TdurereYY %corurile FAAM au fost de ?5,@ V > , 1: de acti+it;i de de +ia; de zi cu zi i 5:,@ V > ,. *: pentru acti+it;i sporti+e pe o scala +izuala analogica #2 la 122, unde 122 este Tni+elul pre,patologieYY$ Cata medie a fost de ?2,* V > , 1@,3 pentru acti+it;ile de zi cu zi de +ia; i de 5(,? V > , *: pentru acti+it;i sporti+e. "a pacientii cu osteoartrita, (: mers regulat cu bicicleta, *1 efectua gimnastic; de agrement, 5: de Dnot, 52 acas; gr;din;rit, *? de dans, i 5(

*:

drumeii. %apte pacienti practica regulat de tenis, @ schi cross,countrK, 1? schi alpin, i 3 circul; Dn mod regulat mai mult de 522 m. Autorii au concluzionat ca aceste constatari au aratat ca /AA Dmbun;t;it calitatea +ieii i c; Dntoarcerea la acti+it;i de agrement Ras posibil, Dn general, dar re+enirea la un impact sport rar a fost posibil. Acesta a fost un studiu cu rezultate pe termen mediu i apro'imati+ *2S dintre pacieni nu au fost disponibile pentru e+aluare, care ar fi putut p;rtinitoare rezultatele. +an den 6eu+el si colegii sai #*212$ au declarat c; articulaia gleznei are caracteristici unice anatomice, biomecanice i cartilaginoase structurale care permit comun pentru a rezista solicit;rilor mecanice foarte mari i tulpini de,a lungul anilor. -rice modific;ri minore la oricare dintre aceste caracteristici predispun comun a osteoartritei. 0nlocuire totala glezna e+olueaz; ca o alternati+; la glezna artrodeza pentru tratamentul in stadiu terminal osteoartritei glezna. Modele initiale implant de la Dnceputul anilor 1@?2 au a+ut eec inacceptabil de mare i ratele de complicatie. Ca urmare, muli chirurgi ortopedice au limitat utilizarea de /AC Dn fa+oarea glezna artrodeza. %tudii de urm;rire pe termen lung, urm;toarele glezna arthrodesis prezint; riscuri de a dez+olta osteoartrita comune adiacente. Astfel, de cercetare spre o glezna Dnlocuire de succes continu;. Modele mai noi i studii de rezultat pe termen lung au reDnnoit interesul pentru inlocuire in comun glezna. Popel;a et al (1./.$ au prezentat e'periena lor cu glezna %Kstem e+oluti+; #A&%$ protez; i a atras atenia asupra unor neajunsuri ale acestui tratament chirurgical. Din septembrie *22( pEn; Dn iunie *22:, 51 de A&% artroplastii de glezn;, s,au efectuat la 51 de pacienti #(( femei i 1: b;rbai$. Oarsta lor medie la momentul inter+entiei chirurgicale a fost de 5(.: ani. Cel mai tanar pacient a fost de *( i cel mai +echi a fost de :: de ani. 0ndicatia de operatie a fost poliartrita reumatoida Dn 12, artrita primar Dn 3, i artrita glezna post,traumatic la (5 de pacieni. %ubiectii au fost e+aluate Dn *22:, i de folloR,up a +ariat de la 5 luni la 5 ani. %ubiecii au fost e'aminate pentru glezna mobilitate i dureri articulare. Cadiografiile au fost e'aminate pentru semne poteniale ale sl;birii componente. Cezultatele prezentate aici au fost cele pe termen scurt. %corul de pre,operatorie A-FA% de ((,? a crescut la :*.( puncte de post, operatorie. C-M,ul a fost Dn medie de *2 de grade de fle'ie plantara i de la 5 la 12 grade de dorsifle'ie. 4n total de (5 de pacieni #3:,?S$ au fost libere de durere, 11 #*1,5S$ au prezentat durere uoar; Dn timp ce mersul pe jos, iar 5 #@,:S$ pacieni au raportat durere mai intens; Dn

*@

comun tratat. Complicaiile intra,operati+e a inclus o fractura de maleola medial Dn * #(,@S$ pacieni tratai ulterior cu osteosintez; urub. 7ost,operatorie, ? #1(,?S$ de pacieni au prezentat +indecarea lenta a pl;gii operatorii. 4n pacient a a+ut dislocare a stratului de polietilen; la ( luni dupa inter+entia chirurgicala. Chirurgie de re+izuire a fost efectuat; Dn ? #1(,?S$ pacieni. Doi pacienti care sufera de dureri de cretere Dn jurul +alorii de maleola medial suferit re+izuirea i Dndep;rtarea ossifications. 4n pacient a dez+oltat necroz; a talusului la 1 an dupa inter+entia chirurgicala. &a a suferit de e'tracie a protezei si glezna artrodez; cu un cui de blocare retrograd introdus prin c;lcEi. 4n efect osos mare care rezult; din cauza de e'tracie a talusului necrotic a fost reparat folosind gref; osoas;. /rei #5,:S$ pacieni au dez+oltat instabilitate post,operatorie a glezna care a necesitat o inter+enie chirurgical; de re+izuire. Cadiografiile de Dnc; ( #5,:S$ pacienti au aratat chisturi osoase si semne de tibial componente rela'are. Dintre acestea, un pacient a suferit re+izia chirurgical; cu Dnlocuirea c;ptuelii polietilen;. Carii au fost eliberai din granulom induse de uzur; polietilen; moloz, i a umplut cu gref; osoas; din creasta iliac;. Autorii au declarat c; /AC este o procedur; chirurgical; complicat;, care poate duce la di+erse probleme tehnice si complicatii. Acestea sunt in+ers proporionale cu e'perienta chirurgului, aa cum se arat;, de asemenea, de datele din literatur;. &i au ajuns la concluzia ca durata de +iata a unui /AC depinde, mult mai mult decEt Dn alte inlocuiri in comun, pe o tehnica de implantare corect; i indicarea corect;. +organ et al (1./.) a prezentat rezultatele la (: de pacienti consecuti+e, care au a+ut /AC folosind proteza A&% cu un minim de folloR,up de patru ani. Durere si functia au fost e+aluate folosind scorul A-FA% i regulat standardizate antero,posterior i s,au obinut radiografiile de susinere a greut;ii laterale. %atisfactia pacientului si complicatii au fost inregistrate si supra+ieuirea implanturilor a fost demonstrat prin metoda Xaplan,Meier. 7erioada medie de urmarire a fost de 5?.: luni #inter+al de 5:,:2$. Cata de supra+ietuire cumulat la 3 ani a fost de @5,?S #@5S C0) :2.( , @:.?$. Oaloarea medie scorul total A-FA% a fost de ::,1 #inter+al de 5(, 122$. %corul mediu pentru durerea a fost de (5,: #inter+al de la *2 la 52$. Pece pacienti au prezentat cu marginea,Dnc;rcare din care @ au a+ut inter+entii chirurgicale corecti+e. Dou; gleznele au fost re+izuite, 1 la o artrodeza iar cel;lalt pentru a Dnlocui componentei tibiale.Hou; pacieni au prezentat do+ezi radiologice de osteoliz;. &i au a+ut simptome minime non, progresi+e si inter+entii chirurgicale suplimentare care nu a fost realizat. Cu toate acestea, preocup;rile legate de osteoliz; a dus la implantul fiind retras; de c;tre produc;tor. Cezultatele

(2

pe termen mediu ale Dnlocuire glezna A&% sunt satisf;c;toare, cu satisfactie mare pacientului, dar rata de osteoliz; este de o anumit; Dngrijorare. 9eneficiul pe termen lung al acestei proceduri a fost Dnc; s; fie stabilit;. O revizuire de ctre Agenia canadian pentru Droguri i Tehnologiei n
Sntate (Cimon i Cunningham, 2008 a concluzionat c !rezultatele de inlocuire totala glezna au "o#t compara$ile i, n unele cazuri, #uperioare celor de glezna artrodeza% Cu toate ace#tea, ma&oritatea autorilor declarat c $ine de calitate, #tudiile comparative #unt nece#are pentru a con"irma concluziile lor% !

Slobogean et al (1./.$ a constatat Dmbun;t;iri egale Dn +alori de stat de sanatate, sau utilit;i raportate de c;tre un grup multi,centru de subieci cu stadiu terminal artrita glezna tratai cu artrodeza gleznei sau /AA. 4n total de 12? de subieci cu stadiu terminal artrita glezna au fost inrolati intr,un multi,centru de studiu de cohorta prospecti+. /oti subiectii au primit fie glezna arthrodesis sau /AA. 7articipantii completat de baz; %F,(3 e+alu;ri rezultat pre,operatorie i la 1 an folloR,up. Calitate pe baz; de preferin; +ieii a fost e+aluat; utilizEnd +alori de stat de s;n;tate #6%Os$, deri+ate din %F,(3 #transformarea %F,3D$. Anchetatorii au raportat o medie similar; de baz; %F,3D +aloarea st;rii de s;n;tate pentru grupul de /AA i grupul artrodeza. De baz; medie Z %D %F,3D +aloarea st;rii de s;n;tate pentru grupul de /AA a fost de 2,3? #@5S C0) 2.35 , 2.3@$ i 2,33 #@5S C0) .3( , 2.3:$ pentru grupul de artrodeza. "a 1 an de urmarire, media a raportat +aloarea st;rii de s;n;tate a fost echi+alent pentru grupul /AA i grupul artrodeza. Oaloarea medie a st;rii de s;n;tate a fost de 2,?( #@5S C0) 2.?1,2.?3$ pentru grupul de /AA i 2,?( #@5S C0) 2.?2,2.?3$ pentru grupul de artrodeza glezn;. Autorii au remarcat faptul ca aceste rezultate urm;rire de 1 an se apropie de +arsta si normele populaie potri+ire de gen pentru %tatele 4nite ale Americii. Autorii au remarcat faptul ca aceste +alori de stat de sanatate slab corelat cu +arsta, cu toate acestea, au fost constatate diferene semnificati+e Dntre se'e. Autorii au concluzionat ca aceste date demonstreaz; Dmbun;t;irea calit;ii,preferin; pe baz; de +ia; urm;toarele atat artroplastia de glezna sau artrodeza. 1ougoulais et al #*212$ a raportat cu pri+ire la rezultatele de o analiza sistematica do+ezi de diferite tipuri de artroplastii de glezn; #%/AC, perspicacitate, 9uechel,7appas, 6integra, %alto, /HX i mobilitate$. Aougoulias et al (1./.) a afirmat c; /AA ofera o alternati+a la artrodeza de management de artrita glezna. Aceste cercetatorii au efectuat o cautare sistematica literatura de specialitate de studii de raportare cu pri+ire la rezultatul de /AA. Acestea au inclus studii peer,re+izuite de (1

raportare la cel puin *2 de /AA cu implanturi utilizate in prezent, cu un minim de folloR,up de * ani. Coleman Metodologia %corul a fost utilizat pentru a e+alua calitatea studiilor. Au fost incluse un total de 1( de studii de ni+el 0O de raportare general; bun; calitate pe 1125 /AA #*(5 de perspicacitate, (55 %/AC, 15( 9uechel,7appas, 15* 60H/&1CA ##C$$, @: %alto, ?2 /HX, 55 Mobilitate$. Durere rezidual; a fost frec+ent; #inter+al de la *?S la 32S$, Complicaiile pl;gilor superficiale au ap;rut la 2S pEn; la 15,?S, infeciile profunde au ap;rut la 2S la 5,3S din glezne, i funcia glezna Dmbun;t;it dup; /AA. Cata globala de esec a fost de apro'imati+ 12S la 5 ani, cu o gam; larg; #2S la (*S$ Dntre centre diferite. Autorii analizei probelor sistematic #1ougoulais et al, *212$ a constatat c; Tsuperioritate a unui design de implant peste alta nu poate fi susinut; de datele disponibile.T De asemenea, din cauza eterogenitatea de proiectare i rezultatul m;surilor de studiu, nu a fost posibil pentru a compara /AC cu artrodeza sau alte alternati+e. Autorii au raportat c; durere rezidual; dup; artroplastia total; de glezn; a fost relati+ frec+ent #inter+al de la *?S la 32S$, Dn timp ce Tdefecte metodologice Dn e+aluarea satisfaciei pacienilor Dn studiile indi+iduale ridic; preocup;ri cu pri+ire la ratele ridicate de satisfactie raportate.T Autorii au gasit o gama larga de rate de eec glezna printre studii, cu rate de eec de pEn; la 1>( la 5 ani, au fost raportate #medie rata de esec la 5 ani de 12S$. Cata de alte complicatii, de asemenea, a +ariat semnificati+ Dntre studii) Complicaiile pl;gilor superficiale a a+ut loc Dn 2S la 15,?S, iar infeciile profunde au a+ut loc Dn 2S la 5,3S din glezne. Autorii au raportat c; Dmbun;t;irea C-M glezna cu /AA a fost relati+ mic #2 grade la 15 de grade$. &i au declarat ca Tpacientii, prin urmare, ar trebui s; fie informat preoperator, Dmbun;t;irea Dn micare glezna nu este unul dintre beneficiile ateptate de la /AA.T Autorii acestui analiza sistematica do+ezi #1ougoulais et al, *212$ a menionat Tnumeroase limit;riT, Dn literatura de specialitate re+izuite pe /AC. Hi+elul de e'perien; i de +ariabilitate la pacientii cu medicii de selecie poate fi influenat rezultatele Dn studiile indi+iduale. &terogenitatea in proiectarea de studiu si masuri de rezultat Tnu permite comparaii directe de mare de date.T "ungimea de folloR,up a +ariat intre studii, a raportat astfel rezultatele nu sunt direct comparabile. Diferite sc;ri i metodologii de e+aluare #de recrutare pacient, chestionare, e'aminator independent sau nu$ au fost folosite Dn diferite studii. ComparEnd rezultatele funcionale ale diferitelor implanturi necesit; pruden;, din cauza diferitelor metodologii utilizate.Autorii au remarcat faptul ca Tmasurile de rezultatul clinice frec+ent nu au fost +alidate,

(*

Dn timp ce unele /AA implant designeri s,au produs propriile scale de rezultateT, rezultatele raportate Dn studiile indi+iduale, prin urmare, ar putea fi p;rtinitoare. %atisfactia pacientului nu a fost e+aluat; folosind metode riguroase +alidate. Definiii ale +ariabilelor radiographical folosite Dn e+aluarea nu erau identice Dn diferite studii, precum i e'amin;rile radiographical nu au fost standardizate Dntotdeauna. Autorii au remarcat faptul ca rezultatele de la in+entatori proteza Tpoate fi p;rtinitoare i poate reflecta familiaritatea mai mare cu implantul. Bn special, inter+entii chirurgicale efectuate de c;tre proiectant a protezei AgilitK a raportat o rat; de supra+ieuire de @5S la 3 ani, Dn timp ce altele atins doar 3?S. Bn mod similar, proiectantul a %/AC a raportat o rat; de supra+ieuire de @5S la 12 ani, Dn timp ce un chirurg independent de mare +olum a fost raportat de a a+ea o rat; de supra+ieuire de :2S la 12 ani. 7roiectantul a protezei 9uechel, 7appas a raportat o rat; de supra+ieuire de @*S la 1* ani Dn ?5 /AA cu noi, implantul anul adEnc. Aceste rezultate au fost reproduse de c;tre un chirurg independent, cu toate acestea, la pacienii cu artrit; reumatoid; #cererea sc;zut;$. TDiferenele de aceea poate fi simptomatic i reflect; familiaritatea chirurgului cu procedura, sau selecia pacienilor, mai degrab; decEt efectul inter+eniei i implantulT #1ougoulais et al, *212$. ,ai;in (1./.$ a afirmat c; candidatul ideal pentru /AA este un indi+id cerere redus; cu un indice scazut de masa corporala #0MC$, care are o bun; ans; de,+ie Dn Dnlocuirea lui sau a ei.CaiJin a declarat c; aceasta este probabil o persoan; de 32 de ani, cu un 0MC mai mic de *? thann i greutate mai mic; de *22 Jg a c;ror ocupaie > stil de +iata este relati+ sedentar #de e'emplu, nici o ridicare grele, scara e'cesi+ alpinism, sau s;rituri$. CaiJin a declarat c; candidatul ideal pentru /AA ar trebui s; aib; aliniere bun la ni+elul membrelor, stoc osos adec+at pentru a sprijini o artroplastie, i un plic bun esutului moale Dn jurul gleznei. CaiJin #*212$ a afirmat c; /AA a longe+itate limitat;, Dn prezent, o medie de apro'imati+ :2S de 12 ani de supra+ietuire. Bn special, un /AA f;r; stabilitate ligament i alinierea adec+at; este predispus la defectarea prematur;. Cu toate acestea, autorul a e'plicat, /AA ofer; biomecanica Dmbun;t;ite i stres diminuat pe alte domenii, comparati+ cu glezna artrodeza. 7acientii cu artrita concomitent comun subtalar; #care ar necesita o fuziune tibiotalarcalcaneal$ sau artrita glezna contralateral sau de fuziune #care se poate termina cu fuziuni bilaterale glezna$ sunt candidaii ideali pentru /AA, ca morbiditatea a alternati+elor de fuziune este semnificati+ mai mare decEt o glezn; izolat fuziune.

((

Fhao et al (1.//) a furnizat date cumulate despre intermediar pentru rezultatele pe termen lung a %/AC Dn literatura de specialitate i un rezumat de rata de supra+ietuire, rata de esec implant i moti+e. - c;utare cuprinz;toare pentru toate articolele rele+ante publicate Dn limbile englez; i german; din ianuarie 1@@5,mai *211 a fost realizat. Dou; comentatorii e+aluat fiecare studiu pentru a determina dac; acesta a fost eligibil; pentru includerea i, dac; da, de date de interes colectate. 0ntermediarul a rezultatelor pe termen lung au fost determinate.9azate pe do+ezi meta,analitic Dn comun a rezultatelor din studii a fost efectuat pentru a determina de supra+ietuire si ratele de eec. Au fost identificate un total de 13 de studii primare cu *2:: implanturi. %corul mediu A-FA% a fost de ??.: puncte, iar scorul mediu glezna Xofoed a fost de ?3.5 puncte. Medie de 5 ani rata de supra+ietuire globala a fost de :5,@S [@5S C0) :2.@,@2.(\, i medie de 12 ani rata de supra+ietuire globala a fost de ?1,1S #@5S C0) 32.@ , :1.5$. Cata de esec cumulate a fost de 11,1S #@5S C0) ?.3 , 15.@$, cu un timp mediu de urmarire de 5* luni, 51S nu au termen de 1 an de funcionare iniial;. 7rimele ( moti+e asociate cu insuficienta implant au fost pierderea aseptic; #5,*S$, mal,aliniere #1,?S$ i infecie profund; #1,2S$. Autorii au concluzionat ca %/AC protez; obinut rezultate Dncurajatoare Dn ceea ce pri+ete intermediar pentru rezultatele pe termen lung. 5 , Catele si 12 ani de supra+ietuire au fost acceptabile. Cu toate acestea, rata de esec a fost mai mare. Cele mai importante moti+e pentru eecul implantului au fost mobilizare aseptic; i mal,aliniere. &i au afirmat c;, poate, creterea e'perienei chirurgi Ti selectarea pacient ar putea imbunatati rezultatele si reduce rata de esec. "e@ries i colaboratori(1.//$ au afirmat c; rolul /AC se e'tinde Dn %tatele 4nite. 7e m;sur; ce num;rul de glezne implantat crete, f;r; Dndoial;, num;rul de defeciuni +a crete. Mai multe rapoarte in literatura de specialitate s,au ocupat de sal+are a /AC nu a reuit, prin diferite metode. Aceste cercetatorii au efectuat o diagram; retrospecti+; i re+izuire radiographical pe toti pacientii care au a+ut de con+ersie dintr,o nu a reuit Agilitate /AC la un /AC 0H9-H& la * centre i au fost efectuate cu cel puin 1* luni Dnainte de studiu. Criterii de e'cludere a inclus orice pacient con+ertit de la un tip diferit de /AC, /AC primar, pacientii au urmat mai puin de 1* luni, i de abordare chirurgicala, altele decEt incizia anterior standard. Cinci pacienti au indeplinit criteriile de includere. OErsta medie a fost de 35.3 V > , 1(.3 ani #inter+al de 55,?@$. Complic; comorbidit;i au fost g;site cu 5 pacienti. Medie de urmarire a fost de 1?.* V > , 3.3 luni #inter+al de ?,*5$. Cauza eecului de original AgilitK /AC a fost deformare plan coronal la ( pacieni, iar 1 pacient fiecare euat de la

(5

osificarea heterotopic; e'tinse sau infecie. /oti pacientii au prezentat cu dureri. Bn 5 cazuri, a e'istat surpare component; la talus, tibia, sau ambele. /oti pacientii au a+ut proceduri de adju+anta la momentul re+izuirii, inclusi+ plasarea urub maleolar; la 5 pacienti si artrodeza retropiciorului la * pacienti. /oti pacientii au a+ut fie de 5 sau 5 componente stem tibial plasat. Bn timpul perioadei de folloR,up, ( pacienti au necesitat inter+entii chirurgicale suplimentare, inclusi+ * pacienii clasificai ca eecuri #amputare 1 transtibial i 1 tibiotalocalcaneal artrodeza$. Autorii au ajuns la concluzia c; aceast; opiune de sal+are este e'igent punct de +edere tehnic. &i au a+ertizat Dmpotri+a re+izuirii /AC de con+ersie Dn locul unei infecii anterioare i Dn glezna dezechilibru nu cedat la reconstrucie. Bn toate cazurile, deformarea iniial; a fost corectat;. 7rimele rezultate, cu toate acestea, a demonstrat cu risc ridicat de eec timpuriu i schimb;ri de poziie. 8intermann et al (1.//) a remarcat c; Dn ultimii *2 de ani /AC a de+enit o alternati+; +iabil; la artrodeza pentru stadiu terminal osteoartritei de glezna. Humeroase modele 1lezna protez; au ap;rut pe pia; Dn trecut, i a atras de incurajatoare rezultatele intermediare raportate Dn literatura de specialitate, muli chirurgi au Dnceput pentru a efectua aceast; procedur;.Cu disponibilitate sporit; pe piaa indicaiile pentru /AC au crescut, de asemenea, Dn ultimii ani. Bn special, /AC poate fi considerat acum chiar si la pacientii mai tineri. Astfel, Dn ciuda progreselor Dn /AA num;rul de defeciuni ar putea crete. 7En; Dn prezent, artrodeza a fost considerat a fi standardul de aur pentru sal+are de proteze glezna nu a reuit. Din cauza pierderii osoase e'tinse pe latura astragaliene, Dn cele mai multe cazuri cea tibiocalcanean; este singura soluie fiabil;. alternati+; la astfel de fuziuni e'tinse hindfoot ar fi re+izuirea artroplastia. 7En; Dn prezent, cu toate acestea, nu e'ist; rezultate raportate de re+izie artroplastia de sal+are a unui Dnlocuitor glezna euat. 7e baza e'perienei autorilor, componente protetice, cu un apartament Dn suprafa; sunt cele mai susceptibile de a fi Dn stare s; g;seasc; un sprijin solid pe stoc osos restant. 7rimele :( de cazuri #?@ pacienti, 53 de b;rbai, (( de femei, cu +arsta medie de 5:.@ ani, gama de (2.3 la :2.? ani$, cu o medie de urmarire de 5.5 ani #inter+al de la * la 11 ani$ au ar;tat,bun,la,e'celent rezultate Dn 3@ de cazuri #:(S$, un rezultat satisf;c;tor Dn 1* cazuri #15S$ i un rezultat echitabil, Dn * cazuri #*S$ i 5? de pacieni #53S$ au fost f;r; durere. Cela'are primar a fost obser+at Dn ( cazuri i din aceste dou; cazuri au fost re+izuite cu succes de c;tre un alt /AC i Dn 1 caz cu artrodeza. 4n alt caz cu infecie hematogen; a fost, de asemenea, re+izuit; de artrodeza. "a

(5

ultimul control folloR, up * componente au fost considerate a fi liber, iar rata global; de rela'are a fost, astfel, 3S. Autorii au ajuns la concluzia c; aceast; serie a do+edit c; artroplastia de re+izie poate fi o optiune promitatoare pentru pacientii cu proteza totala glezna nu a reuit. 7roblema cea mai dificil; este ancorarea solid de componente disponibile pe os rezidual. &ste ne+oie de mai mult; e'perien;, cu toate acestea, pentru a defini mai bine posibilit;ile i limitele de re+izuire artroplastia.

Solutia optima
Atunci cEnd o glezn; a fost r;nit;, tratamentul este de a Dncheia ce+a Dn jurul ei pentru a sprijini comun, da compresie pentru a reduce umflarea i micare limita. Acest tratament a fost Dn jur de la primul egiptean legat unor benzi de lenjerie din Dntreaga sandala s;u dup; ce a Dmpiedicat de o piatr;.#Hu, Dntr,ade+;r , au g;sit do+ezi imagine de aschiere +echi amestecate cu hieroglifele din mormEntul unele faraonului$. Ade+arul este ca, aceasta tehnologie de tratament nu are Dntr,ade+;r schimbat mult de,a lungul anilor. %porti+ii moderni au glezne lor sl;bite sau r;nite inregistrat de Formatori Athletic. 9anda pEnz; sprijin; glezna i Dnt;rete,l, limitarea mic;rii glezna Dntr,o Dncercare de a reduce durerea si riscul de re,prejudiciu. Acest lucru funcioneaz; foarte bine pentru sporti+ii care au un personal de formatori atletice pentru a a+ea grij; de ei. Dar e'ist; o mulime de situaii, atunci cEnd glezna inregistrari este impracticabil;. De e'emplu) Bn cazul Dn care prejudiciul este de gEnd s; ne+oie de tratament pe termen lung, sau Dn cazul Dn care persoana nu are acces la cine+a care poate band; glezne. Dantel;,up bretele glezna lucra foarte bine pentru a apro'ima acelai tip de suport le,ar obine de la un loc de munc; band;. Cel mai faimos brand de dantel;,up glezna bretele este suedezul,o bretele. %e pare ca acest lucru)

(3

http)>>RRR.sRedeo.com>anJleproducts.htm Bn cazul Dn care de baz; suedezul,o bretele nu ofer; suficient sprijin pentru tine, eu recomand A%-bretele #sau ce+a cu un concept similar$. Acest tip de bretele are bretele suplimentare care pot fi Dnf;urate Dn jurul gleznei de a ad;uga un ni+el suplimentar de stabilizare.

http)>>RRR.asoanJle.com Aceste dou; tipuri de glezna bretele sunt robust, profil sc;zut i funcional. &le se potri+esc cu uurin; Dn pantofi de sport i poate fi purtat Dn timp ce joc de sport sau Dn timpul acti+it;ilor de zi cu zi. 4n egal,spate de o glezna bretele stil dantel;,up este faptul c;, de obicei, ne+oie de un pic de timp pentru a le pune pe, care, cu toate leg;turile i curele. AtEt stilul A%- i simplu stil dantel;,up acolade glezna conine mici sejururi de plastic detaabile de pe fiecare parte a gleznei. Atunci cEnd este purtat cu o pereche de pantofi bine dantelat,o combinaie de material dur i buc;i subiri de plastic Dn aceste bretele ofer; suficient; rigiditate pentru a sprijini cele mai multe glezne.

(?

Hot; 0,am spus Tcele mai multe glezneT. &u, probabil, ar fi spus Tglezne mediiT. 7entru c; aa cum tim cu toii, e'ist; Dntotdeauna acei oameni care nu sunt i nu +a fi niciodat; medie. Bn acest caz, eu +orbesc despre oameni care fie au aliniere glezna foarte RhacJK sau care au ne+oie de mare de control gra+e, micare liga. Dar nu te teme, dantel;,up categoria glezna bretele are un frate mai mare ... la propriu. 9retele Arizona.

http)>>RRR.arizonaafo.com 9retele Arizona lucreaz; pe aceleai principii ca i celelalte acolade,up dantel;, multiplica doar tot de 12. Bn loc de, sejururi mici de plastic detaabile, Arizona are un miez de plastic solid care este personalizat modelat pentru a se potri+i glezna pacientului. Asta,i drept. 0, (:

am spus personalizate turnate. i pentru c; nu poi decora plastic topit peste picior cui+a #bine, poi ,, dar nu este foarte mult de dorit$, +a trebui s; ia o distributie de picior lor i de a face un model de la care turnat i apoiputei face bretele. Da. & complicat. &u sunt sigur c; +oi scrie un post pe blog despre procesul de luare a bretele personalizate una dintre aceste zile. 7entru moment, tot ce trebuie s; tii este c; este ne+oie de o mulime de for; de munc; calificat; pentru a face o protez; personalizat. i for; de munc; calificat; U ] ] ] ]. 9retele Arizona sunt foarte scumpe. Dar ele sunt dure si puternice i b;iatul nu au de lucru. %tilul tradiional acolade Arizona au o acoperire piele peste plastic, care permite bretele de a fi Dmpletite ca un portbagaj de logare sau o ghea;,patina. 9retele Arizona este un pic cam mare, dar cei mai muli oameni pot s; se Dncadreze Dn continuare Dn pantofii lor regulate. Deoarece pielea este destul de +echi,tech i pot obine brut si mirositor, unele companii au Dnceput s; fac; bretele Arizona stil de toate materialele sintetice. Cred c; aceasta este calea de a merge. 0at; o imagine a ceea ce arata ca la fel ca, Dn cazul Dn care suntei curioi.

http)>>loRere'tremitKre+ieR.com>products>dKnamic,response,gauntlet Acum, nu,i toate flori i fluturi cu o glezna bretele stil dantel;,up. &'ist; cEte+a alte lucruri care trebuie luate Dn considerare. 9retele Arizona destul de mult face glezna imobil. & ca o fuziune glezna, f;r; o inter+enie chirurgical;. Chiar i acolade cu ireturi Rimpier o+er,the counter limita sus i Dn jos mic;ri ale piciorului i gleznei. 9locarea glezna poate fi un lucru r;u. "a urma urmei, a fost proiectat pentru a muta pentru un moti+.7entru un singur lucru, glezna se adapteaz; la unghiurile de teren accidentat pentru a face mai uor de mers pe jos. Micare glezna, de asemenea, permite piciorului pentru a absorbi ocul cu fiecare pas.Dac; acest lucru nu se DntEmpl;, zdruncina de fiecare pasi este transmis; Dn sus a piciorului, pEn; cEnd efecte genunchi, solduri si spate.

(@

Bibiliografie

http)>>RRR.sfatulmedicului.ro>Afectiunile,genunchiului>ligamentele,si,tendoanele^1355 http)>>RRR.umfiasi.ro>%coalaDoctorala>/ezeDoctorat>/ezeS*2Doctorat>CezumatS*2746A S*29-1DAHS*2F"-C0H.pdf http)>>RRR.ortopedieclinica.ro>articole>afectiuni^acute^traumatice>membru^inferior>fracturile^gl eznei>135 http)>>RRR.ottobocJ.ro>docs>documente>orteze,glezna,picior.pdf RRR.ncbi.nlm.nih.go+ http)>>RRR.aetna.com>cpb>medical>data>322^3@@>2355.html http)>>loRere'tremitKre+ieR.com>products>dKnamic,response,gauntlet

52

http)>>RRR.arizonaafo.com>default> http)>>RRR.asoanJle.com>

51