Sunteți pe pagina 1din 6

Iluminismul - este un curent literarar secolului al XVIII-lea

supranumit "secolul luminilor".


Aparitia acestui curent literar a fost favorizata de
cateva conditii social-istorice:
- revolutia burgheza din Anglia;
- semnarea "Declaratiei Drepturilor Omului".
Trasaturile iluminismului:
- promovarea ratiunii;
- sustinerea tolerantei interetnice;
- combaterea docmelor si a bisericii (anticlericalismul);
- asezarea in centrul preoparilor a valorilor umane.

Iluminismul romanesc - poarta numele de "Scoala


Ardeleana".
Reprezentanti ai iluminismului romanesc:
- Samuil Micu Klein;
- Gheorghe Sincai;
- Petru Maior;
- Ion Budai-Deleanu.
Epopeea - este o specie a genului epic in versuri de mari
dimensiuni cu un fir epic intins si cu personaje cu puteri
supranaturale, aceste sunt de obicei personaje legendare.
Epopeea apare in Grecia Antica si e preluata de cultura
latina.
Cele mai celebre epopei sunt: "Eliada si Odiseea" de
Homer si "Eneida" scrisa de Vergiliu.

Introducere
"Tiganiada" este capodopera literara a iluminismului
romanesc si reprezinta cea mai celebra epopee din literatura
romana.
Desi redactata in doua variante ea nu ajunge sa fie
publicata decat in 1925. Din aceasta cauza literatura romana
va avea foarte mult de pierdut. Si alti autori pasoptisti (ex:
Ion Heliade Radulescu) incep sa scrie o epopee a neamului
insa aceste proiecte nu sunt finalizate.

Geneza operei
Ion Budai-Deleanu, om de o vasta cultura gaseste
punctul de plecare al "Tiganiadei" in lucrarea "Batra
homiamahia" ("Lupta broastelor cu soarecii") de Tasso, in
"Don Quijote de la Mancha" a lui Cervantes si in "Orlando
furioso" de Aristo.

Tema operei
"Tiganiada" are ca tema calatoria alegorica pe care o
face neamul tiganesc in cautarea unei forme statale.
Semnificatia titlului
Titlul este unul alegoric creat dupa modelul marilor
epopei ("Iliada", "Odiseea", "Eneida"). Acesta ne trimite la
personajul central al operei si
anume la etnia tiganilor . Titlul este unul alegoric deoarece
sub intruchiparea tiganilor, Ion Budai-Deleanu ascunde
ascunde aspiratiile iluministe ale romanilor din Ardeal.

Compozitia
Din punct de vedere compozitional "Tiganiada" sau
"Tabara tiganilor"este alcatuita din 12 cantece compuse de
cantaretul Leonachi Ghianeu si imbogatita "cu multe
insemnari si luari aminte, critice istorice, filosofice, filologice
si gramatice de catre Mitru Perea si alti mai multi in anul
1800". O astfel de structura isi dovedeste modernitatea
datorita multitudinii de voci naratoriale. Personajele care
comenteaza evenimentele in subsolul paginii devin voci
naratoriale de sine statatoare. Ele nu explica ceva ci au rolul
de a crea o opera in opera.

Firul epic
Actiunea se desfasoara in Muntenia lui Vlad Tepes.
Domnitorul se hotaraste sa-i inaremeze pe tigani pentu a
lupta impotriva turcilor deoarece dorea sa evite folosirea
acestora ca iscoade. Pentru a-i convinge Vlad voda le
promite o localitate numita Spateni unde acestia sa se
organizeze intr-o formatiune statala. Tiganii se lasa greu
convinsi, mai intai avand loc un sfat care are rolul de-ai
evidentia caracterul eterogen si instabil.
Mai intai tiganii sunt supusi unor probe de curaj. Vlad
Tepes si armata lui se deghizeaza in turci fara a fi
recunoscuti de tigani iar apoi pune in calea acestora carele
cu bucate. La cele doua probe tiganii esueaza dovedind lipsa
curajului si o pofta de mancare nemasurata.
In schimbul intrarii in lupta Vlad Tepes le ofera ca
recompensa localitatea Spateni plasata strategic intre
Barbatesti si Inimoasa.Denumirea localitatilor este una
evident parodica ea desemnand lipsa curajului si a tragerii
de inima din partea tiganilor.
Odata intrati in lupta tabara tiganilor este tulburata de
interventia Satanei care o rapeste pe Romica, logodnica
viteazului Parpangel. Pentru a-si regasi iubita acesta
porneste intr-o cala torie initiatica la capatul careia trebuie
sa dovedeasca faptul ca este apt de a se insura, de a-si
intemeia o familie si de a conduce etnia tiganilor. Bineinteles
ca aceasta calatorie este tot parodica. Parpangel este supus
unor probe astfel trece printr-o padure vrajita si poposeste la
un han care in mod miraculos se transforma dimineata intr-o
balta cu broaste. Satana reuseste de fiecare data sa-l
amageasca pe Parpangel. Dezamagit, eroul se hotaraste sa
se intoarca in tabara tiganilor. Pe drum se intalneste cu
viteazul Argineanu imbracat in armura vrajita si jac schimb
de haine. Astfel Parpangel intra in lupta impotriva turcilor.
Infricosati de vederea armurii si crezant ca este Argineanu
turcii bat in retragere si toata aceasta aventura eroica se
termina cu o banala cadere de pe cal a lui Parpangel.
Lesinat mai mult de frica eroul cala toreste in iad si in
rai. Cand isi revine o regaseste pe Romica si fac nunta. La
ospatul de nunta Parpangel povesteste tuturor tiganilor cele
vazute in iad si in rai. Dupa acestea tiganii pornesc un sfat
in vederea stabilirii formei de organizare statala. Nu reusesc
din cauza naravurilor innascute ale acestora. Totul se incheie
cu o dezbinare a tiganilor fiecare apucand pe o alta cale.

Povestirea spusa de Parpangel tiganilor despre


calatoria sa in rai este impanzita de elemente specifice
neamului tiganesc cel mai important fiind mancarea.
Aspectele relevante pentru descrierea taramului
infatisat de Parpangel sunt: situarea geografica "intre cer si
pamant", clima zile senine, ceriul limpede, fara nouri",
"vantucele dragalase, line", "nu e vara zadufoasa, nici iarna
cu ger, nici toamna rece, ci tot primavara mangaioasa",
relieful "campuri cu flori osebite", "dealuri si coaste de cas,
de branmza, de slanina" , "muntii si stancele gurguiate tot
de zahar, stafide, smochine", "rauri de lapte dulce pe vale",
flora si fauna "rodii in loc de arburi si copace", "in loc de
nisip si tarana/ Tot graunta de aur iei in mana", "struguri,
vin".
In descrierea acestui rai Parpangel porneste de la
formele de relief, clima si vegetatia intalnite in lumea reala
si le transforma idealizandu-le intr-un rai tiganesc. In acest
rai al tiganilor totul trimite le o abundenta de bucate semn
ca tiganilor nu le este data munca ci lenea si ospatul.
Naratorul este cel care povesteste niste intamplari
reale sau imaginare. Vocea naratoriala a acestua se
identifica cu persoana a III-a singular. Naratorul care stie tot
despre personaje si intamplarile prin care acestea vor trece
se numeste narator omniscient si omniprezent (sau narator
creditabil).
Naratorul necreditabil este acel narator care din diverse
mative deformeaza lumea prezenta astfel incat el nu mai
poate fi crezut de catre cititor.
Parpangel este un astfel de narator necreditabil. Acest
erou este actor al intamplarii povestite si totodata si narator.
Vocea naratoriala se identifica cu cea a personajului si
prezentarea se face la persoana I.

Incheiere
Intitulata "poemation eroi-comico-satiric", "Tiganiada"
se dovededeste a fi o alegorie ce intrupeaza nazuintele de
veacuri ale romanilor ardeleni. Esenta acesteia o reprezinta
democratia fara fond. In incercarea lor de a-si gasi o forma
dre organizare statala, tiganii dovedesc lipsa adecvarii la
fondul lor originar acela de populatie omada fara
posibilitatea de a se aseza intr-un loc.
Prezenta vocilor naratoriale aflate in subsolul paginii nu
are rolul de a explica un eveniment ci de a imbogati textul.
Numele din subsol sunt caracterizante, ceea ce spun
personajele se regaseste in semnificatia numelor acestora
creand astfel o opera in opera.
Ion Budai-Deleanu se dovedeste a fi un creator modern
care trece de limitele timpului sau.

 Partea I

 Iluminismul
 Definitie
 Reprezentanti
 Iluminismul romanesc
 Definitie
 Reprezentanti

 Partea a II-a
 Tiganiada (Comentariu)
 Epopeea (Definitie)
 Introducere
 Geneza operei
 Tema operei
 Semnificatia titlului
 Compozitia
 Firul epic
 Gradina desfatarilor (Comentariu)
 Incheiere

Powered by
5000+ referate online