Sunteți pe pagina 1din 10

Natura juridica.

Potrivit dictionarelor de specialitate, a studia natura juridica a unei instituii inseamna a analiza esenta acesteia, a identifica elementele ce tin de substanta sa, pe scurt a identifica ce o defineste.1. Metodele alternativ de soluionare a conflictelor presupun o soluionare a litigiilor de orice natur (civile, comerciale, familiale, de munc, penale, administrative, etc.) ntr -o form alta dect cea utilizat de instanele de judecat. Drept principale metode alterative sunt identificate arbitrajul, medierea, concilierea etc. Aplicarea metodelor alternative de soluionare a litigiilor ADR(SAL- traducerea n limba romn a acronimului ADR n limba englez (alternative dispute resolution)) reprezint o necesitate n vederea mbuntirii actului justiiei i creterii nivelului de ncredere a populaiei n corectitudinea i profesionalismul actorilor implicai n procesul de nfptuire a justiiei. Reglementarea amiabil a disputelor are prioritate deoarece soluiile tranzaciilor de mpcare sunt mult mai durabile i implic cheltuieli financiare minime fa de procedura judiciar. Astfel, acestea au potenialul de a produce un impact pozitiv asupra sistemului judiciar, de unde se vrea a se impune o manifestare mai activ de interes din partea instanelor de judecat, a exponenilor profesiei juridice i a societii civile - justiiabili i organizaii neguvernamentale. 2 Noiunea i esena medierii a fost elaborat i dezvoltat de-a lungul anilor de ctre organismele internaionale, mondiale i regionale. Rolul medierii n plan internaional (la soluionarea conflictelor internaionale deosebit de dificile) a fost elucidat n asemenea documente internaionale de drept umanitar cum ar fi Convenia de la Haga din 1899 privind aplanarea conflictelor internaionale, Convenia de la Haga privind rezolvarea panic a diferendelor internaionale etc. n acelai sens poate fi remarcat i practica Organizaiei Naiunilor Unite, care, adeseori, folosea procedeele de mediere n aplanarea conflictelor dintre state sau regionale. De exemplu, n 1948, Adunarea General a ONU a numit un mediator n problema palestinian.3 Problema ce a creat contraverse tine de natura juridica a medierii, si anume asupra consensului asupra caracterului contractual inerent si exclusiv a medierii, caracater ce decurge din solutionarea extrajudiciara a litigiilor, prin incheierea de acorduri intre parti.

Angelica Rou Medierea- mijloc alternativ de soluionare a litigiilor comerciale internaionale. Medierea in Romnia Universul juridic, Bucureti 2010 2 Zinaida GUU, Daniela VIDAICU RAPORT DE MONITORIZARE PRIVIND IMPLIMENTAREA LEGII RM NR. 134 DIN 14.06.2007 CU PRIVIRE LA MEDIERE.Ministerul Justitiei.Chisinau 2011 3 Site :medierea.md

Parlamentul Republicii Moldova la 14 iunie 2007 a adoptat Legea cu privire la mediere care fost inclus n procesul de monitorizare datorit importanei instituiei medierii ca metod alternativ de soluionare a conflictelor, concept care este recunoscut i promovat la nivel internaional i n toate sistemele naionale de drept. Medierea include in sine o serie de caracateristici, cum ar fie: Etse o modalitate alternativa de solutionare a conflictelor Este o procedura voluntara si confidentiala(benevola); Implica interventia unei terte persoane neutre, imaprtiale si fara putere de deciziemediatorul, dar care este apta sa faciliteze negocierea dintre parti; Mediatorul faciliteaza comunicarea intre parti, generarea de optiuni in scopul rezolvarii conflictului; Ajuta partile sa gaseascao solutie reciproc acceptata1 Notiune. Termenul de mediere deriva din latinescul mediare care este explicat in mai multe modalitati, toate avind ca numitor comun intervenitia unei terte persoane. sau mai multe parti adverse, a face demersuri oficialepentru a preveni sau a pune capat ostilitatilor intre doua sau mai multe state.Termenul a fost introdus in SUA, ca termen de specialitate, in 1970 si a fost preluat ca atare din limba engleza in cea germana. Termenul mediere(meditationin limba engleza) a devenit ulteriordenumirea celei mai importante modalitati alternative de stingere a conflictelor.2 Explicarea termenului de mediere confirma si aparteneta acestuia la dreptul intrenational public, medierea fiind definita, in acceptuinea juridica, ca fiind interventia unei puteri neutre intre doua sau mai multe natiuniin coflict in scopul de a aduce pacea. In mod similar a media insemna a interveni in calitate de intermediar pentru a inlesni, pune la cale, contribuind la realizari, a mijloci.3 Dictionarul Littr defineste mediatorul ca fiind cel care se interpune intre doua pesoane. Potrivit dictionarului Robert medierea este o interpunere destinata a pune de acord, a concilia sau reconcilia persoane, parti. Definitiile legale ale medierii nu difera foarte mult.

utac Zeno, Ignat Claudiu Modalitai alternative de soluionare a conflictelor (ADR)Editura universitar, Bucureti 2008 2 Ibidem 3 Angelica Rou Medierea- mijloc alternativ de soluionare a litigiilor comerciale internaionale. Medierea in Romnia Universul juridic, Bucureti 201

Art. 131-1 din Codul de procedura civila francez defineste medierea ca fiind interventia unei terte persoane insarcinata sa audieze partile si sa confrunte punctele lor de vedere pentru a le piermite sa gaseasca o solutie la conflictul care se opune. Art. 1 alin.(1) dine legea medierii in materie civila din Autria si art.2 alin.(1) lit. a) din Legea medierii in materie civila din Liechtenstein definesc medierea ca fiind o activitate bazata pe libertatea de vointa a partilor, in care un tert intermediar (mediator) specializat si neutru, sprijina prin metode recunoscute, comunicarea intre parti, in scopul facilitarii unor solutii asumate proprii partilor la conflictul dintre ele. Conform sectiunii 2 (1) din Uniform Meditation Act, medierea reprezinta un proces in care un mediator inlesneste comunicarea si negocierea dintre parti in scopul facilitarii unei solutii asumate voluntar de parti la disputa lor.1 Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala prevede in art. 3 (a) ca medierea inseamna un proces structurat, indiferent cum este denumit sau cum se face referire la acesta, in care doua sau mai ulte parti intr-un litigiu incerca, din propria initiativa, sa ajunga la un acord privind solutionarea litigiului dintre ele, cu asistenta unui mediator. Acest proces va fi initiat de catre parti, recomandat sau impus de instanta sau prevazut de dreptul unui stat membru.2 Pe linga multitudinea de notiuni legale doctrina a propus si ea difinitii. Una dintre acestea se gaseste intr-un renumit dictionar ( Vocabulaire juridique, G. Cornu, citat de M.G. Legarnd), potrivit caruia medierea reprezinta (sens general) un mod de solutionare a litigiilor in care o persoana aleasa de partile antagoniste, propune acestora un proiect de solutionare, fara a incerca sa le apropie ( spre deosebire de conciliere), si fara a fi investita cu puterea de a le impune o decizie jurisdictionala ( spre deosebire de arbitraj si de juristictia statala).3 Pe plan national medierea are o definite legala data de Legea cu privire la mediere Nr.134XVI din 14 iunie 2007 care o defineste, la art.2 alin.(1), astfel: Medierea reprezint o modalitate

alternativ de soluionare a conflictului dintre pri pe cale amiabil, cu ajutorul unei tere persoane.4

1 2

Legea uniforma privind medierea (Uniform Meditation Act) 2001 Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala 3 Angelica Rou Medierea- mijloc alternativ de soluionare a litigiilor comerciale internaionale. Medierea in Romnia Universul juridic, Bucureti 201 4 Legea cu privire la mediere. Nr. 134-XVI din 14.06.2007 Chisinau

Istoric.
Activitatea de mediere a fost practicat din cele mai vechi timpuri. Istoricii situeaz apariia acesteia n perioada comerului fenician. Practicile din Grecia Antic i din Roma Antic au adus un ineles adecvat termenului de mediere. Romanii au folosit mai multe denumiri pentru persoanele care se ocupau de acest proces, precum: medium, interpolator, conciliator, interlocutor i n final, mediator1. Se presupune ca medierea a fost folosita si in Babilon si in Mesopotamia antica. Justinian este primul imparat roman care recunoaste medierea in imperiu. Confucius considera ca cea mai buna cale de rezolvarea disputelor era realizata pe cale amiabila si nu prin constringere. Traditiile budiste incurajau solutionarea disputelor mai degraba prin consesn decit cprin ceorcitie . si in prezent in Chima se une accept pe conciliere si mediere in scopul atingerii conflictelor, existins aprox 6 mln de medioatori locali. Numarul relativ mic de avocati din japoni se datoreaza si istoriei sale bagate in domeniul medierii, dea lungu timpului locuitorii au fost incurajati sa isi solutioneze amiabil toate disputele, pe fondul unui acces greoi la justitie in zilele noastre exista mai multe tipuri de mediatori, mediere in dom comercial. In comunitatile locale din Africa oricine putea sa solicite medierea, un membru respecatabil urmind sa indeplineasca rolul de mediator. Cultura islamica a dezvoltat o puterinca traditie in domeniul medierii si concilierii, in care o terta peroana specializata intervenea intre parti in incercarea de a pastra armonia sociala prin ajungerea la o intelegere a partilor aflate in conflict. In evul Mediu, clericii catolici erau chemati sa medieze disputele dintre familii si uneori chiar disputele dipolmatice. Nativii americani si-au format si dezvoltat de-a lungul timpului , propriile proceduri de solutionare a disputelor. Iar acest lucru s-a intimplat cu mult inainte de formarea statului american modern.2

1 2

Site. Mediere.md utac Zeno, Ignat Claudiu Modalitai alternative de soluionare a conflictelor (ADR) Editura universitar, Bucureti 20

n Evul Mediu, n unele ri practica de mediere a fost interzis, iar n altele putea fi realizat doar de ctre autoritile centrale. n anumite culturi, mediatorul era considerat o persoan sacr, ce merita un respect deosebit. Perioada moderna. Dovezi mai recente ale existentei medierii intilnim inca de acum citeva secole. Medierea se practica in secolul XVI, in aceasta perioada fiind cunoscuti Pacificatorii din Leyden.Voltaire si-a familiarizat cititoriii sai cu instituia medierii in era Revolutiei Franceze fiind reamintiti pacificatorii (Bureaux de Paix). In secolul XVI in Anglia gasim referiri isotice cu privire la medierea lui Henry (Henry VIII) in lucrarea Istoria Angliei de la invazia lui Iulius Caesar la revolutia din 1688 a autorului David Hume.. In 1666 un cleric francez , pe nume Alexandre de la Roche, a scris un ,annual de arbitraj si mediere, tradus recent de catre Derek Roebuck in limba engeza. Medierea in intelesul ei modern, este atestata documentar din anul 1680. In acest an, Johann Wolfgang Textor descrie standartele esentiale ale medierii internationale. Acesta poate fi considerata prima lucrare de specilaitate din domeniul medierii1

Principiile medierii.
Legea cu privire la mediere nr. 134/2007 stabileste la articolul 3 principiile de baz ale medierii, si anume: Medierea se efectueaz n baza principiilor accesului liber i egal la aceast procedur, liberului consimmnt, confidenialitii, imparialitii, neutralitii, independenei i liberei alegeri a mediatorului.2 Accesibilitatea medierii: Art. 3 al Legii cu privire la mediere proclam accesul liber i egal la mediere. Dac interpretm norma dat stricto sensu am putea deduce c statul i-a asumat sarcina de a asigura accesul la serviciile de mediere n aceleai condiii cum este realizat i accesul liber la justiie. ns, din prevederile art. 35 deducem, c medierea este garantat de stat doar n cauzele penale. Avnd n vedere c un astfel de angajament cum este cel exprimat n art. 3 i art. 35 este greu de respectat pe deplin n oricare stat, prevederile legii la acest capitol ar trebui reformulate pentru a garanta accesul la mediere n materie civil i penal reieind din

utac Zeno, Ignat Claudiu Modalitai alternative de soluionare a conflictelor (ADR) Editura universitar, Bucureti 20 2 Legea cu privire la mediere. Nr. 134-XVI din 14.06.2007 Chisinau

anumite criterii obiective, care s exprime nevoile justiiabililor, interesul societii i posibiliti reale ale statului.1 Liberul consentamint. Medierea nu poate exista si nu se poate desfasura decit pe baza liberului consentamint al partilor. Mai mult, chiar daca este de natura judiciara, medierea ramina, prin natura sa, consensuala, in masuara in care nu poate avea loc decit cu acordul partilor. Fata de procesul civil, in mediere, principiul autonomiei partilor trebuie vazut la o scara mult mai extinsa, intrucit conflictul a fost luat din mina judecatorului si expus in cea a partilor. Exprimarea acestei liberatati se regaseste, bineinteles, la inceputul, pe parcursul si la finalul procedurii de mediere.Ea se concretizeaza in obligatia de a participa cu buna credinta la gasirea unei solutii amiabile. Partile pot, de asemenea, stabili procedura ce va fi urmata in cadrul incercarii de solutionare amiabila, pot degreva mediatorul de obligatia de confidentialitate, stabilesc continutul acordului, pot pune capat oricind medierii, hotarasc impreuna asupra modului in care vor suporta cheltuielile medierii.2 Principiul impartialitatii si neutralitatii mediatorului.In asigurarea functionalitatii acestui principiu legislatia prevede obligatia ca partile sa fie informate, ca si in materie de arbitraj, asupra elementelor semnificative ce privesc persoana mediatorului. Potrivit art. 6 paragraf 3 Legea model UNCITRAL, mediatorul se va ingriji ca pe parcursul procedurii sa acorde partilor un tratament echitabil. In doctrina, s-a subliniat ca neutralitatea si impartialitatea sunt doua concepte diferite, in sensul ca prin neutralitate se va intelege ca mediatorul nu are nici un interes in rezultatul medierii, pe cind impartilaitatea semnifica imprejurarea ca mediatorul nu are nici o legatura anterioara cu vreuna din partile aflate in conflict.3 Art 10 alin (1), (2) din Legea nr. 134/2007 prevede ca mediatorul se va abine de la soluionarea unui conflict dac exist anumite circumstane ce l-ar mpiedica s fie neutru i imparial. Dac, pe parcursul medierii, apare o circumstan de natur s afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparialitatea mediatorului, acesta este obligat s o aduc la cunotina prilor care vor decide, de comun acord, asupra acceptrii n continuare a serviciilor mediatorului sau renunrii la ele.4

Zinaida GUU, Daniela VIDAICU RAPORT DE MONITORIZARE PRIVIND IMPLIMENTAREA LEGII RM NR. 134 DIN 14.06.2007 CU PRIVIRE LA MEDIERE.Ministerul Justitiei.Chisinau 2011 2 Angelica Rou Medierea- mijloc alternativ de soluionare a litigiilor comerciale internaionale. Medierea in Romnia Universul juridic, Bucureti 201 3 Legea model UNCITRAL( United Commissions on International Trade Law) privind concilierea comercial internationala (2002) (Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul comercial International 4 Legea cu privire la mediere. Nr. 134-XVI din 14.06.2007 Chisinau

Principiul confidentilaitatii. Confidentilaitatea este insasi esenta medierii, indiferent cum aceasta este organizata. In acest sens, consacrarea in legislatiile nationale si in reglementarile comunitare a acestui principui a devenit obligatorie si necesitatea respectarii lui este de necontestat. Directiva 2008/ 52/CE a Parlamentului European si a Consliului privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala consacra principiul confidentialitatii in art.7, aratind si care sunt situatiile exceptionale care ar justifica derogarea de la acesta ( de exempluacest lucru etse necesar pentru considerente imprerioase de ordine publica a statului). In aceleasi articol este prevazut faptul ca statele pot adopta masuri mult mai stricte pentru a garanta confidentilaitatea medierii.1 In mod similar, art. 9 al Legii model UNCITRAL stipuleaza:doar daca partile nu convin altfel, orice informatie privind procedura concilierii este strict confidentiala, exceptind situatia in care divulgarea este ceruta de lege sau este necesara aplicarii sau executarii unui acord nascut din conciliere .2 Legea nr. 134/ 2007 la art. 11 prevede ca Informaia obinut n procesul de mediere nu poate fi divulgat i invocat de ctre pri i mediator n alt proces sau n faa altor instane, nici nu poate fi folosit inadecvat n scopuri proprii. De asemenea, mediatorul fiind obligat s atenioneze participanii la procesul de mediere asupra obligaiei de pstrare a confidenialitii informaiei, fiind n drept, dup caz, s solicite semnarea unui acord de confidenialitate; iar la solicitarea expres a uneia dintre pri, s asigure confidenialitatea informaiei comunicate n raport cu cealalt parte. Cu titlu de exceptie de la principiul confidentialitatii legea il obliga pe mediator s informeze autoritile competente referitor la o infraciune iminent, despre care ia cunotin n cadrul procesului de mediere.3

Tipuri de medire.
In literatura de specialitate s-a incercat stabilirea unor tipuri de mediere, stabilind la baza acestora criterii vizind caracterul voluntar sau impus al medierii, modul de organizare si desfasurare a acestei proceduri, modul de organizare si desfasurare a acestei proceduri, modul in car emedierease reflecta in dispozitiile legale.4

Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala 2 Legea model UNCITRAL( United Commissions on International Trade Law) privind concilierea comercial internationala (2002) (Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul comercial Internation 3 Legea cu privire la mediere. Nr. 134-XVI din 14.06.2007 Chisinau 4 Angelica Rou Medierea- mijloc alternativ de soluionare a litigiilor comerciale internaionale. Medierea in Romnia Universul juridic, Bucureti 201

Medierea facultativa si medierea obligatorie. In raport cu criteriul sursei medierii, medierea ar putea fi clasificata in mediere facultativa si mediere obligatorie. Daca partile recurg la mediere in mod voluntar vom fi in prezenta medierii faclutative. Daca legea prevede in acest sens, partile pot fi si obligate sa se supuna medierii ca procedura prealabil cerut de lege pentru sesizarea instanei judectoreti, vom vorbi despre medierea obligatorie. In realitate, insa, s-a sustinut ca medierea poate fi numai voluntara, asupra acestui caracter insistinfu-se in aproape toate definitiile legaleprivind medierea, intrucit aceasta trasatura tine de esenta procedurii. Caracterul esentialmente voluntar al medierii este subliniat si in pct. 13 al Directivei 2008/52/CE a Parlamentului European despre care am mentionat mai sus. Cu toate acestea, pct.14 a acesteia stipuleaza ca nici o dispozitie a prezentei Directive nu ar trebui sa aduca atingere legislatiei national in temeiul careia recuregerea la mediere este obligatorie sau face obiectul unor stimulente sau sanctiuni, cu conditia ca o astfel de de legislatie sa nu impiedicepartile sa isi exercite dreptul de acces la sistemul judiciar.1 Legiuitorul autohton a conscarat initial, in mod expres, caracterul facultativ al medierii2 Medierea extrajudiciara si medierea judiciara. In funcite de criteriul apropierii medierii de sistemul jurisdictional, traditional sunt semnalate doua forme de mediere, respectiv medierea extrajudiciara si medierea judiciara. Medierea extrajudiciara este atunci cind medierea este caracaterizata prina absenta oricarei legaturi cu sistemul jurisdictional. Nu numai ca aceasta forma de mediere se desfasoara in afara oricarei instante judiciare, dar solutia ce rezulta nu este supusa controlului vreunui judecator. Categoria enuntata mai sus poate suporta o clasificare in alte doua categorii, acre se disting avind la baza criteriul modalitatii de organizare a procedurii(aceasta putind fi mai mult sau mai putin formala): astfel, medierea ad-hoc (pcazionala) se distinge de medierea institutionalizata prin prezenta formalismului. a. Medierea extrajudiciara ad-hoc poate fi caractericata ca un mod amiabil de solutionare a litigiilor, aplicata in afara oricarei instante judiciare si iesind in integralitatea sa de sub controlul judecatorului, prin care partile cu ajutorul unui tert desemnat de acestea si caruia ii acorda intreaga incredere, incearca sa gasesasca o solutie amiabila litigiului lor. b. Medierea instituionalizata. Contrar medierii ad-hoc, medierea este numita

instituionalizata daca este incadrata de o reglementare particulara, astfel spus daca ea rezulta din regulamentele adoptate de organisme specializate. Gasim exemple de mediere institutionalizata de fiecare data cind medierea etse organizata prin lege organica sau se
1

Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala 2 Legea cu privire la mediere. Nr. 134-XVI din 14.06.2007 Chisinau

deruleaza conform dispozitiilor unui regulament sau statut al unei instituii specializate in reglementarea amiabila a litigiilor. Medierea judiciara presupune, pe de o parte, existenta unui cadru nomativ, iar pe de alta parte se deruleaza sub controlul unui judecator, acesta avind posibilitatea de a incredinta medierea unui tert. Ceia ce deosebeste aceste doua forme de mediere este gradul de interventie al judectorului in procesul medierii (prin recomandare unui mediator )si cadrul normativ al acestei. Un alt criteriu de clasificare a tipurilor de mediere este etapa la care este declansata aceasta, astfel incit medierea poate fi: a. Medierea intervenita in afara unui proces judiciar b. Medierea intervenita in cadrul desfasurarii unui proces judiciar.1

Avantajele medierii.
Medierea ca mijloc alternativ in solutionarea litigiilor civile cuprinde o serie de avantaje, printre care si: Costuri financiare mult mai sczute dect n cazul cilor tradiionale de rezolvare; Rezolvarea conflictelor poate fi realizat ntr-un timp mult mai scurt dect n cazul cilor tradiionale; Reducerea disconfortului: - permite prilor implicate n conflict s dein controlul asupra procesului; - modul i calea de rezolvare a conflictului sunt rezultate directe ale opiunilor prilor; - ofer posibilitatea separrii prilor de problema care a condus la conflict; nltur posibilitatea de a deteriora sau rupe relaii i legturi interumane importante, care au n mod frecvent de suferit n cazul folosirii cilor tradiionale de soluionare a conflictelor; Ofer flexibilitate n soluionarea conflictelor: - cile tradiionale de soluionare a conflictelor rmn n permanen deschise; - sunt ncurajate permanent cile informale, voluntare de explorare a opiunilor, soluiilor posibile; - medierea poate fi realizat n orice moment: nainte, dup ncheierea proceselor tradiionale n soluionarea conflictelor; - programarea ntlnirilor de mediere este realizat, innd seama de interesul prilor, nu al instanelor de soluionare;
1

Angelica Rou Medierea- mijloc alternativ de soluionare a litigiilor comerciale internaionale. Medierea in Romnia Universul juridic, Bucureti 2010

Confidenialitatea procesului de mediere este asigurat, nlturnd orice posibilitate de rspndire a informaiilor private tot ce este spus sau mprtit n timpul procesului de mediere are caracter confidenial;

Cele mai multe medieri au condus la rezolvarea cu succes a conflictelor, spre satisfacia prilor implicate; Creaza beneficii pentru comunitate prin mbuntirea puterii comunitii vis-a-vis de autoriti, prin nvarea cetenilor a unei noi tehnici de soluionare colectiv a problemelor;

Prezinta beneficii pentru sistemul de justiie prin preluarea cazurilor de la instanele de judecat, astfel ele, la rndul lor,avind posibilitatea de a se pot ocupa de cazuri mai dificile;1

Adresa web: www.mediere.md