Sunteți pe pagina 1din 12

Rostopasca

Se spune ca forta ei este egala cu a soarelui Darul cerului - Rostopasca. Alchimistii visau s-o transforme in aur. Pretul ei se afla insa in alta parte: puterea fenomenala de-a vindeca . Greu sa mai gasesti in natura o imperechere asa de desavarsita intre modestie si forta. Banala ca infatisare, cu floricica ei galbena pusa-n cruce, rostopasca este una dintre cele mai puternice plante de pe pamant. u degeaba credeau alchimistii ca pot scoate aur din petalele ei. Se spunea ca are o forta egala cu a soarelui si de asta romanii au bote!at-o "#helidonium", "darul cerului", iar vracii o culegeau numai in crucea !ilei, cand soarele era in !odia $eului. Dar si faimosii botanisti ai antichitatii i-au acordat rostopascai mare consideratie. Paracelsus facea o analogie intre laptele ei de culoare portocalie si secretia biliara, folosind-o in vindecarea ficatului, a bilei si-a fierii. #hiar si %ahnemann, fondatorul homeopatiei, isi vindeca bolnavii de ficat cu rostopasca, in vreme ce cu mult inaintea lui, Dioscoride o recomanda pentru vindecarea cataractei si a con&unctivitei. ' confirmare "istorica" a calitatilor ei ii apartine marelui pictor german Albrecht Durer, care a imortali!at-o intr-o pictura, dupa ce cu a&utorul ei s-a vindecat de ficat. Asta!i, rostopasca este recomandata ca remediu in peste ()* de afectiuni, de la dermato!e banale, la temutul cancer sau la infectiile virale, inca imposibil de tratat cu medicamentele actuale. Dar sa-i cunoastem mai indeaproape "minunile". #um se culege si cum se pastrea!a rostopasca De la rostopasca se culege partea aeriana a plantei, adica tulpina, frun!ele si florile, cu gri&a pentru a nu de!radacina planta, care va da apoi alte tulpini. #ulesul se face pe timp frumos, insorit, in !ile fara ploaie +ploaia favori!ea!a brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active,. -mediat dupa culegere, tupinile de rostopasca se pun la uscat in strat subtire, intr-un loc umbros si lipsit de umiditate. Dintr-o &umatate de .ilogram de planta proaspata re!ulta apro/imativ o suta de grame de planta uscata. -n stare proaspata, tulpinile de rostopasca lasa un suc +late/, portocaliu, care are proprietati medicinale foarte importante, pe care planta uscata nu le mai pastrea!a.

Patru retete de preparare a rostopascai: (. Pulberea Se obtine prin macinarea cat mai fina a tulpinilor uscate de rostopasca cu rasnita electrica de cafea. Depo!itarea pulberii se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de ma/imum 0 saptamani +deoarece principiile active se o/idea!a rapid,. De regula, se administrea!a de 0-1 ori pe !i cate un sfert de lingurita +apro/imativ ( g,, pe stomacul gol. 2. 3inctura Se pun intr-un borcan cu filet, () linguri de pulbere de rostopasca, peste care se adauga doua pahare +1** ml, de alcool alimentar, de )* de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, dupa care se filtrea!a, iar tinctura re!ultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administrea!a de patru ori pe !i, cate )*-(** de picaturi, diluate in putina apa. 0. -nfu!ia combinata Se pun 0-1 linguri de rostopasca maruntita la macerat in &umatate de litru de apa, vreme de 4-(* ore, dupa care se filtrea!a. Preparatul re!ultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca &umatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtrea!a. -n final, se amesteca cele doua e/tracte, obtinandu-se apro/imativ un litru de preparat, care se foloseste mai ales e/tern, sub forma de comprese, gargara si bai. 1. #ataplasma cu rostopasca ' mana de frun!e maruntite de rostopasca se lasa timp de (-2 ore sa se inmoaie in apa calda +1*-)*gr.#,. Se aplica apoi pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasa sa actione!e vreme de ( ora. Tratamente de uz intern Spasmele digestive - sunt eficient combatute de catre tinctura de rostopasca, din care se iau cate 0-1 lingurite pe !i. 3ratamentul se face simptomatic, de cate ori apar spasme, anumite substante continute de aceasta planta +alcaloi!i, rela/and prompt musculatura neteda a tubului digestiv. Diskinezia biliara - un grup de cercetatori romani, condusi de dr. %riscu A., a demonstrat efectele e/ceptionale ale rostopascai in combaterea tulburarilor biliare, inclusiv a dis.ine!iei. Se administrea!a pulberea, cate un varf de cutit luat de trei ori pe !i, la orele 4, (0 si (5. Acest tratament se face vreme de 0* de !ile, urmate de (* !ile de pau!a, dupa care se poate relua. Are o eficienta greu de egalat de orice medicament de sinte!a. 3ratamentul este foarte eficient si pentru prevenirea litia!ei biliare.

-ndigestia si dispepsia - conform cercetarilor medicului german 6.#. Bauman, nu e/ista medicament mai eficient ca rostopasca in tratarea problemelor legate de digestie. 6umatate de lingurita de tinctura de rostopasca, administrata de 1 ori pe !i, diminuea!a sen!atia de greata, stimulea!a puternic producerea de sucuri gastrice si de bila, elimina starea de disconfort, de greutate in stomac, ce apare in ca!ul indigestiei. 7iecare do!a de rostopasca se ia cu (* minute inainte de masa. Se tin cure de cate 0 saptamani. 8igrena biliara, migrena in general - se ia o lingurita rasa de pulbere de rostopasca pe stomacul gol, in do!a unica, pentru 21 de ore. 9fectele sunt de-a dreptul spectaculoase: in mai putin de o ora, bila este drenata, durerile de cap si sen!atia de greata dispar, la fel ca si sensibilitatea e/cesiva la !gomote, la lumina si la mirosuri. 3ratamentul se face oca!ional, atunci cand apar durerile de cap si celelalte simptome specifice migrenei. Pancreatita - iata o reteta care face adevarate minuni in aceasta afectiune periculoasa si greu de tratat: cinci grame de rostopasca uscata si maruntita se oparesc cu un litru de apa clocotita si se lasa sa se infu!e!e (2 ore, intr-un vas smaltuit +e/tractul nu trebuie sa intre in contact cu metale,. -deal este sa se prepare infu!ia la ora sase seara si sa se strecoare la sase dimineata, cand se mai adauga 2** de grame de miere de salcam sau poliflora +nu de alt soi, si se amesteca bine. Se ia o lingura din acest preparat, din ora in ora, inainte sau dupa ce mancam. Dupa 2 luni de tratament, simptomele bolii dispar. Boli de ficat - ceea ce medicina populara stie dintotdeauna, a fost confirmat si pe cale stiintifica: rostopasca este un e/traordinar stimulent al functiei hepatice. Se administrea!a sub forma de pulbere, cate un varf de cutit +apro/imativ *,) grame, de 1 ori pe !i, in cure de 2( de !ile, cu :-(* !ile de pau!a. 9ste un remediu e/celent, pentru persoanele cu afectiuni ale ficatului aparute in urma into/icatiilor si a otravirilor, a infectiilor cu virusul hepatitei. Herpesul bucal si herpesul genital - se combat eficient, atat intern, cat si e/tern, cu a&utorul tincturii de rostopasca. -ntern, se administrea!a cate o lingurita de tinctura de trei ori pe !i in cure de (2 !ile. Pentru utili!area e/terna, se combina tinctura de rostopasca, in proportii egale, cu tinctura de propolis, si se aplica prin picurare +nu prin tamponare cu vata, pe !ona afectata, de 1-; ori pe !i. 9fectele sunt rapide si de durata. Cancerul - rostopasca este pe cale sa provoace o puternica disputa in lumea specialistilor, legata de tratarea bolii canceroase. De "vina" sunt cercetatorii din spatiul e/-sovietic, care au studiat efectele rostopascai asupra cancerului vreme de mai multe decenii si au creat chiar un medicament de semi-sinte!a, derivat din ea: "<.rain". Din cercetarile lor re!ulta ca sucul de rostopasca aplicat pe !onele afectate de cancerul de piele, dar si pe tumorile e/teriori!ate, face adevarate minuni, in timp ce pulberea administrata intern ameliorea!a starea bolnavilor de cancer. Se ia un sfert de lingurita de pulbere de rostopasca de 1 ori pe !i, in cure de doua luni, cu 0 saptamani de pau!a. 9ste un remediu cu efecte

imunomodulatoare certe +a&uta la distrugerea celulelor maligne de catre sistemul imunitar, si cu o posibila actiune citostatica directa. #onform cercetatorilor rusi si ucraineni, substantele active din rostopasca sunt eficiente in cancerul pancreatic, ovarian, faringian, ano-rectal, de colon, de san, de ficat. Tratamente de uz extern Tuse convulsiva - gargara cu infu!ie combinata de rostopasca are efect calmant foarte eficient. Se fac 1-; gargare pe !i, cu infu!ie calduta. Faringita laringita infectii in gat in general - se amesteca intr-un pahar de infu!ie combinata de rostopasca o lingurita de sare marina. #u acest preparat se face gargara - 0 repri!e pe !i, a cate 0 minute fiecare. #ercetatorii rusi afirma ca acest preparat are efecte antibiotice si antivirale e/trem de puternice, eliminand prompt infectiile de la nivelul gatului. Rani infectate - se pun comprese cu tinctura de rostopasca pe !ona afectata si se tin vreme de 0* de minute. Se fac 2-0 aplicatii pe !i. 9ficienta lor este imediata. Studiile cercetatorului rus =ladimir 8oloch.o demonstrea!a ca rostopasca distruge bacteriile patogene din !ona tratata, dar reuseste si sa penetre!e tesuturile in profun!ime, vindecand astfel infectia complet. !czeme infectioase - se aplica, vreme de o ora pe !i, cataplasme cu rostopasca. 3ratamentul se face vreme de 0-1 saptamani si are efecte e/celente, daca dupa aplicatia cu rostopasca se spala !ona tratata cu tinctura de propolis nediluata. Hepatita virala - fitoterapeutul france! 8aurice 8essegue a tratat foarte eficient aceasta boala, intr-un mod mai putin obisnuit: cu bai cu infu!ie combinata de rostopasca. -n fiecare seara, se fac bai de maini si de picioare cu apa fierbinte, in care se pun (-2 litri de infu!ie combinata de rostopasca. Se tine fiecare membru vreme de () minute in baie, apoi se tamponea!a usor cu un prosop +nu se clateste si nu se sterge,. 9ste un tratament bland si eficient, prin care principiile active ale plantei sunt preluate de catre circulatia sanguina periferica si sunt transportate in ficat, unde isi e/ercita actiunea terapeutica. Sucul de rostopasca Se obtine prin stoarcere, din tulpinile de rostopasca proaspat rupte. Se obtine un suc portocaliu, e/trem de activ terapeutic, ce Rostopasca

are o multitudine de aplicatii medicale populare, mare parte dintre ele fiind validate si de catre stiinta. De regula, sucul de rostopasca se foloseste e/tern, intern el avand un potential to/ic mult mai mare decat rostopasca uscata si fiind ca atare foarte greu de folosit. "egi - dimineata si seara, se pune pe !ona afectata suc de rostopasca, de mai multe ori succesiv, la intervale de &umatate de minut. $ocul nu se spala, ci se lasa sucul sa actione!e in profun!ime. De regula, in 2-; saptamani de tratament !ilnic, negii dispar. Remediul si-a dovedit eficienta si in vegetatiile veneriene. Cataracta - se ung pleoapele inchise cu suc de rostopasca, care se lasa sa actione!e vreme de () minute, apoi se spala. Aplicatia se face seara, si are o eficienta terapeutica surprin!ator de mare, in ca!ul cataractei, dar si al ochilor obositi si al hipermetropiei. Cancer de piele si tumori exteriorizate - se pune suc de rostopasca pe !ona afectata si apoi se acopera cu o bucata de nailon, asa incat apa din late/ sa nu se evapore. 3ratamentul se face vreme de &umatate de ora - o ora pe !i, cat mai des posibil +ideal ar fi !ilnic,. Principiile active citostatice ale rostopascai actionea!a in profun!ime, inhiband si distrugand celulele maligne. Chist ovarian chisturi - se unge pielea din !ona ovarelor +sau din alta !ona afectata, cu suc proaspat de rostopasca si apoi se masea!a foarte usor, circular. -ntreaga procedura durea!a (* minute si se face dimineata. #ontraindicatii Aceasta planta nu se va administra copiilor sub (2 ani, femeilor gravide sau care alaptea!a. Precautii in utilizarea rostopascai Administrata in suprado!a +peste patru grame de planta uscata, luata !ilnic, de catre un adult de :) de .ilograme, rostopasca provoaca gastroenterita, tuse, probleme de respiratie, spasme digestive. -n do!e foarte mari, poate da parali!ie temporara si tulburari cardiace. -n ca!uri rare +pana in anul 2**; fusesera raportate 0* ca!uri in toata lumea,, care tin de o sensibilitate individuala, rostopasca poate da si tulburari hepatice, mergand pana la hepatita. Aceste probleme au aparut chiar in ca!ul administrarii in do!e normale, motiv pentru care tratamentul cu rostopasca va fi inceput gradat, cu do!e mici, si va fi intrerupt imediat ce apar simptome cum ar fi greata, inapetenta, marirea in volum a ficatului, colorarea in rosu a urinei ori ingalbenirea corneei. Aplicata pe piele, rostopasca +mai ales sucul, poate produce alergie, motiv pentru care, inainte de inceperea tratamentului se va face mai intai un test pe o suprafata mica de tegument si abia apoi se va folosi in cantitate mare.

Dictionar De Plante #edicinale Florile magice ale verii $ Rostopasca %&' %Chelidonium ma(us'

-storic u se stie data e/acta cand Rostopasca i-a de!valuit omului virtutile sale vindecatoare. #ert este ca ea era folosita in antichitate, pentru vindecarea bolilor de ficat. Studiul ei sistematic a inceput abia in secolul al >i/-lea, dar pana a!i, retetele populare depasesc ca numar si importanta medicamentele sinteti!ate din ea. Printre romani, Rostopasca e foarte populara si raspandita in toate !onele tarii, dovada fiind numeroasele nume cu care a fost bote!ata din sud si pana in nord +multe dintre ele pornind chiar de la bolile pe care le vindeca,: buruiana de negei, buruiana de pecingine, galbenare, oiasca etc. -n folclor, sub numele de #rucea =oinicului si Buruiana de cele sfinte, era considerata ca planta magica, adusa din Rai. #u toate ca - folosita in do!e mari - Rostopasca e to/ica +provoaca vome, colici abdominale, purgatii, scaune cu sange si ameteli,, taranii nostri o folosesc de sute de ani, stiind sa-i valorifice virtutile vindecatoare, numeroase si foarte eficiente in tratarea negilor si a altor afectiuni ale pielii, precum si in tamaduirea bolilor de splina, de fiere si de ficat. Descriere #ine nu cunoaste banala Rostopasca, cu florile ei galbene, ase!ate in cruce si care rupte +la fel ca frun!ele si tulpina, lasa sa picure un suc de culoare galben-portocalie? -nalta de pana la (** de cm, cu frun!ele lobate, ca frun!ele de ste&ar, Rostopasca creste din mai si pana toamna tar!iu +uneori re!ista si iarna, pe margini de drumuri si de padure, in locuri umbroase, ferite de bataia directa a soarelui. Rostopasca poate fi cultivata si-acasa, in gradina sau in ghivece, pentru a o avea la indemana tot timpul anului. =irtuti Putine plante din flora noastra spontana acumulea!a atata forta vindecatoare precum Rostopasca. 7aptura ei banala si maruntica este un veritabil combinat chimic, care sinteti!ea!a nu mai putin de (2 alcaloi!i cu virtuti vindecatoare de e/ceptie. 9i stimulea!a activitatea bilei si a ficatului, refacerea celulei hepatice, secretia e/terna a pancreasului, distrug bacterii si ciuperci para!ite, au actiune citostatica +motiv pentru care Rostopasca este recomandata in tratamentul e/tern al cancerului de piele,, sunt dilatatori coronarieni, au actiune antitumorala etc. Recoltarea si pastrarea Rostopasca poate fi culeasa de la inceputul lui mai +sfarsitul lui aprilie,, cand incepe inflorirea, pana la sfarsitul lui noiembrie. Se taie partile aeriene +frun!e, tulpini, flori, cu un cutit si se transporta la locul de uscare cat mai repede. 8ai rar, pot fi recoltate si radacinile primavara, cu ca!maua. -n timpul recoltarii mana trebuie prote&ata cu manusi daca nu vrem

ca pielea sa capete pentru cateva !ile o nuanta galben-negricioasa de la sucul plantei. ' masura de protectie foarte importanta in timpul recoltarii este ca mana sa nu fie dusa la ochi, la gura ori in alt loc sensibil, deoarece Rostopasca este foarte iritanta. <scarea se face in strat de grosime medie, in loc foarte bine aerisit, intorcand o data pe !i plantele de pe o parte pe alta. Atunci cand uscarea s-a facut corect, planta capata o culoare verde inchis, fara sa se innegreasca sau sa se decolore!e. <scarea la soare distruge principiile active ale plantei. Din ;-4 .g de planta proaspata se obtine ( .g de planta uscata. Retete pentru u! intern Pulberea de Rostopasca Partile aeriene inflorite si uscate se macina fin cu rasnita de cafea@ daca mai raman bucati nemacinate, se face o cernere. -n principiu, do!a la adulti este de un varf de cutit +*,) g, de 0 ori pe !i. Pulberea se tine sub limba timp de (*-() minute, apoi se inghite cu putina apa. $a copiii intre ; si (2 ani, do!a se in&umatateste, iar la copiii de 2-; ani, se aduce la o treime sau chiar la un sfert. 3inctura de Rostopasca Rostopasca uscata se macina cu rasnita de cafea pana se obtine o pulbere. Se pun 2* linguri de pulbere proaspat macinata intr-un litru de alcool de :) +trei sferturi de litru de alcool alimentar de 5; cu un sfert de litru de apa,. Se lasa sa macere!e (* !ile, agitandu-se !ilnic vasul de macerare. -n final se stoarce, se filtrea!a si se toarna in sticlute mici, inchise la culoare. -nfu!ia de Rostopasca Pentru obtinerea a (A2 litru, se pune ( lingurita de planta maruntita +pulbere obtinuta cu rasnita electrica de cafea, cu 2)* ml de apa calduta +la 1*#, intr-o cana si se lasa la macerat 4-(2 ore. Dupa macerare se filtrea!a produsul, iar pulberea de planta ramasa dupa filtrare se pune la infu!at in 2)* ml de apa fierbinte timp de ()-0* de minute. -nfu!ia se filtrea!a, se racoreste +asa incat sa a&unga la 1*-;*#, si apoi se combina cu maceratul anterior obtinut. Se consuma in termen de 21 de ore +cu conditia sa fie pastrata la ma/imum (*#,. Retete pentru u! e/tern 9/tractul fluid de Rostopasca

Se pun 2* de linguri de pulbere de Rostopasca +obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de cafea, intr-un vas@ se adauga apoi alcool de :) +0 parti alcool alimentar de 5; si o parte apa, atat cat sa cuprinda pulberea si sa ramana o pelicula de alcool de ( cm deasupra. Se lasa la macerat vreme de (* !ile, apoi se stoarce si se filtrea!a. 3inctura astfel obtinuta se pune intr-o farfurie intinsa, curata si se lasa vreme de (2-21 de ore la evaporat, pana cand scade de 0 ori. Se obtine o pasta inchisa la culoare, care adera pe piele. Aceasta pasta se foloseste doar e/tern, deoarece are un potential to/ic ridicat. Sucul de Rostopasca Se obtine din ti&ele de Rostopasca proaspat culese sau pastrate ma/imum 21 de ore la frigider +la 1#,. Se rupe ti&a si se unge locul afectat cu suc@ daca nu a&unge sucul, se rupe ti&a ( cm mai incolo si se stoarce din nou s.a.m.d. Atentie: pentru ca tratamentul e/tern cu suc sa aiba eficienta, trebuie aplicat de mai multe ori pe acelasi loc la intervale de cateva minute +dupa ce se usuca sucul aplicat anterior, se mai aplica un strat,. #ataplasma cu Rostopasca #ataplasma cu plante proaspete Se spala frun!ele si ti&ele de Rostopasca si se dau prin mi/er +blender, sau prin masina de tocat pana devin pasta. Pentru o cataplasma de marime medie, sunt necesari (-2 pumni de planta. Pasta de plante astfel obtinuta se inveleste in tifon +strat simplu,. Se aplica pe locul afectat timp de ( ora. #ataplasma cu plante uscate Se marunteste fin un pumn de Rostopasca uscata cu a&utorul unei rasnite electrice de cafea. -n pulberea astfel obtinuta se adauga progresiv apa, amestecandu-se usor intr-un vas, pana cand se formea!a o pasta. Aceasta pasta, invelita intr-un tifon +pus in doua daca este mai rar,, se aplica pe locul afectat timp de minimum 2 ore. -nfu!ia pentru u! e/tern Pentru obtinerea a (A1 litru, se pune o lingura de planta maruntita +pulbere obtinuta cu rasnita electrica de cafea, in &umatate de cana de apa si se lasa la macerat de seara pana dimineata. Dimineata se face un decoct de Rostopasca, lasand o lingura de planta maruntita sa clocoteasca in &umatate de cana de apa, vreme de 2 minute. Decoctul se filtrea!a, se racoreste +astfel incat sa a&unga la 1*-;*#, si apoi se combina cu maceratul anterior obtinut. Preparatul astfel obtinut se foloseste in termen de (2 ore +cu conditia sa fie pastrat la ma/imum (4#,.

#e boli vindeca rostopasca Boli interne 3ratamentul hepatitei 7olosita intern, Rostopasca are efect tonic hepatic, regenerativ hepatic, drenor biliar si hepatic, antiviral, colagog +stimulea!a formarea bilei,, coleretic +favori!ea!a eliminarea bilei,. 9ste un adevarat panaceu in bolile de ficat de orice natura, la spectrul larg de afectiuni tratate adaugandu-se o putere curativa e/traordinara. Rostopasca actionea!a e/trem de eficient atat in tratamentul hepatitei A, cat si al hepatitei B. Re!ultatele cele mai spectaculoase in tratamentul hepatitei se obtin prin asocierea sa cu alte doua plante cu efecte deosebite asupra ficatului: 3urita mare si Sunatoarea. #ea mai eficienta modalitate de administrare este sub forma de infu!ie +&umatate de litru pe !i - atentie, infu!ia pentru u! intern, a carei reteta am pre!entat-o mai sus,, cu preci!area ca pe langa Rostopasca se mai adauga o lingurita de 3urita mare si o lingurita de Sunatoare, cantitatea de apa ramanand neschimbata. 6umatatea de litru de infu!ie se bea in repri!e - cate (** ml +&umatate de pahar, din doua in doua ore. $a copiii intre (1-(4 ani, do!a se reduce la doua treimi@ la cei intre (2-(1 ani se reduce la &umatate@ la cei intre 4-(2 ani - la o treime@ la cei intre ;-4 ani - la un sfert. 3ratamentul durea!a 15 de !ile. 3ratamentul ciro!ei hepatice initiale Rostopasca este un puternic drenor si tonic pentru ficat, stimuland refacerea celulei hepatice. -n tratamentul ciro!ei se foloseste un amestec de tincturi de Rostopasca, Armurariu +SilBbum marianum, si Pedicuta +$Bcopodium clavatum, in proportii egale. 8odul de obtinere al tincturii de Armurariu si Pedicuta este identic cu cel descris anterior la Rostopasca. Se ia o lingurita din acest amestec de tincturi, diluata in &umatate de pahar de apa, de 1 ori pe !i, pe stomacul gol. 3ratamentul durea!a minimum ; luni, perioada in care nu se consuma alcool, tutun, carne si preparate din carne, margarina, pra&eli, alimente conservate, alimente ce contin substante chimice +pentru colorare, aromati!are, conservare etc.,. 3ratamentul dischine!iei biliare Se face un amestec din (A2 lingura tinctura de Rostopasca, (A2 lingura tinctura de Anghinare, o lingura tinctura de Sovarf si (A2 litru de apa. Se ia &umatate de pahar din acest remediu pe stomacul gol, cu un sfert de ora inainte de masa. 3ermenul de valabilitate al remediului este

de 14 de ore, cu conditia sa nu stea in soare sau la temperaturi de peste 2(#. 8odul de obtinere al tincturii de Sovarf si Anghinare este identic cu cel al tincturii de Rostopasca. <n ad&uvant contra constipatiei De obicei, contra constipatiei se folosesc remediile la/ative, insa adesea problema nu este re!olvata decat pe &umatate cu a&utorul lor, deoarece la multi bolnavi peristaltismul este foarte redus +intestinul este "lenes",, diferitele glande implicate in procesul digestiv nu au secretii suficiente sau evacuarea lor este prea lenta. Din acest motiv este foarte utila asocierea Rostopascai cu plantele la/ative. Rostopasca se administrea!a sub forma de pulbere - un varf de cutit de Rostopasca se ia inainte de masa si se tine sub limba timp de (*-() minute, apoi se inghite cu un pahar de apa in care au fost lasate anterior la macerat, de seara pana dimineata, (-2 lingurite de seminte de -n +$inum catharticum,. Digestie lenta, tulburari de asimilatie Pentru stimularea procesului digestiv, precum si pentru imbunatatirea asimilatiei anumitor substante +vitamine si minerale in special, se ia sub limba, inainte de masa, ( varf de cutit de Rostopasca, combinat cu &umatate de lingurita de pulbere de #imbrisor. Plantele se tin sub limba un sfert de ora, apoi se inghit cu putina apa. Acest remediu este indicat si ca ad&uvant in tratamentul obe!itatii, dispepsiei, anemiei, anore/iei. #olesterol crescut <na din cele mai puternice combinatii de plante hipocolesterolemiante este formata din Rostopasca, 8esteacan si Anghinare. Se fac cure de minimum 0* de !ile cu aceste plante, luate sub forma de tinctura, amestecate in parti egale. Se ia o lingurita din amestecul de tincturi in (** ml de apa, cu o &umatate de ora inainte de fiecare masa, timp de minimum 0* de !ile. 3ratamentul dereglarilor hormonale la femei Se foloseste o combinatie "magica" din sucuri proaspete, obtinute din plante: 3elina +Apium graveolens, - 2* ml +sucul se obtine din frun!e proaspete,@ 8arar +Anethum graveolens, - 2* ml +sucul se obtine din tulpini si eventual inflorescente proaspete,@ Rostopasca +#helidonium ma&us, - 2 ml +sucul se obtine din ti&e proaspete,@ #retisoara +Alchemilla vulgaris, - (* ml +sucul se obtine din tulpini proaspete, culese dimineata pe roua,.

3ratamentul se face in doua repri!e: &umatate din cantitate se bea dimineata, pe stomacul gol, si &umatate se bea seara, tot pe stomacul gol +in acest scop, ultima masa se va lua cel tar!iu la ora (5,. ' cura durea!a 2( de !ile. Sucul se tine la frigider, ma/imum 21 de ore. Pe parcursul curei si dupa aceea nu se consuma: tutun, alcool, carne si preparate din carne, alimente conservate, colorate artificial. #ura va fi inceputa cu 14 de ore inainte de aparitia pe cer a $unii Pline. Sucul de Rostopasca se obtine prin !drobirea si stoarcerea ti&elor. Sucurile de #retisoara, 3elina si 8arar se obtin cu a&utorul mi/erului - plantele proaspete sunt !drobite cu elicea mi/erului si apoi sunt stoarse si filtrate prin tifon +pentru o e/tractie mai facila se poate adauga putina apa, dar atunci cantitatile de plante se dublea!a,. 9ste o reteta cu virtuti miraculoase in tratamentul hirsutismului, al amenoreei si dismenoreei, al tulburarilor in de!voltarea caracterelor feminine, al bolilor de piele. 9ste indicata in de!ordini legate de activitatea gonadelor si a corticosuprarenalelor. CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC Rostopasca se intilneste adesea in vechile carti despre plante medicinale sub numele de ,buruiana-de- cele-sfinte" si astfel ne putem imagina aprecierea de care se bucura in popor aceasta planta medicinala considerata asta!i adesea drept o buruiana. Aversiunea epocii moderne fata de rostopasca se poate e/plica prin faptul ca la inceputul industriei medicamentelor au fost condamnate si renegate cu hotarare toate plantele medicinale valoroase. Rostopasca se de!volta ramificat, atingind o inaltime intre 0*-4* centimetri. -nfloreste, incepand din luna mai, pe tot parcursul verii si pana in toamna. 7run!ele sale sunt !imtate si se aseamana cu cele de ste&ar. Din tulpina si ri!om i!voraste o seva galben-portocalie si destul de vascoasa. Rostopasca prefera vecinatatea !idurilor, a gardurilor, a grohotisurilor de panta, precum si live!ile sudice. 'ricat ar fi vara de secetoasa si marginile de sud ale padurilor de uscate, din planta tot va curge sucul gros, galben-pbrtocaliu, in cantitati suficiente. Dar si in timpul iernii, cind !apada acopera tot, putem gasi rostopasca daca ne-am intiparit in minte locul unde creste. Planta este depurativa si a&uta la cresterea numarului de globule rosii. 9ste recomandata, asociata cu ur!icile si mladitele de soc. 3rebuie sa se bea minimum 2 litri pe !i din acest amestec de ceaiuri, pentru ca el sa poata da re!ultate bune. Rostopasca este un leac de incredere in bolile hepatice grave, daca se foloseste in forma homeopatica. #uratind atit singele cit si ficatul, ea are o influenta dintre cele mai bune si asupra metabolismului. Aceasta planta medicinala este folosita cu succes in afectiunile biliare, renale si hepatice. Pusa in vin +0* grame de rostopasca impreuna cu radacinile se lasa (-2 ore in (A2 litru de vin alb,, inlatura foarte rapid icterul. Se poate folosi e/tern contra bolilor piele, contra bataturilor, a verucilor si a ec!emelor care nu vor sa se vindece. #ataracta si petele pe cornee pot sa dispara treptat cu a&utorul ei.

Sucul a&uta chiar in ca!ul singerarii retinei. Se ia o frun!a de rostopasca, se spala, iar tulpina ei frageda se !drobeste intre degetul mare si degetul aratator ume!ite in prealabil. Deama astfel obtinuta este unsa cu aratatorul, tinind ochii bine inchisi, inspre coada ochiului. Desi nu este pusa direct in ochi, actiunea ei se e/ercita totusi asupra ochilor. 8'D<R- D9 7'$'S-R9 -nfu!ie: ( lingurita rasa de plante la (A1 litru de apa - se opareste doar. Sue proaspat: 7run!ele, tulpinile si florile se spala si se trec in stare umeda prin storcatorul electric +pentru folosirea e/terna,. 3inctura: A se procura din farmacii, fiind un preparat homeopatic. 8acerat de vin: Se toarna (A2 litru de vin alb peste 0* grame de rostopasca cu radacini cu tot si se lasa sa stea (-2 ore, apoi se filtrea!a si se bea in inghitituri mici.

S-ar putea să vă placă și