Sunteți pe pagina 1din 112

LAROUSSE

Redactor: MĂRIA STANCIU

Coperta: VENIAMIN & VENIAMIN

DICŢIONAR
DE

PSIHOLOGIE
NORBERT SILLAMY
Membru al Societăţii franceze de psihologii

Traducere, avanprefaţă şi completări


privind psihologia românească de
dr. LEONARD GAVRILIU

UNIVERS ENCICLOPEDIC
I.S.B.N. 973-9243-25-8 Bucureşti, 1998
Pe copertă sunt reproduse fotografiile psihologilor AVANPREFAŢĂ
JEAN PIAGET (coperta 1) şi VASILE PAVELCU (coperta 4)

„Calitatea de psiholog devine


universal umană."
VASILE PAVELCU

Orice carte de psihologie exercită o atracţie magică, poate pentru că îl invită


pe cititor la meditaţie pe tema a ceea ce încă şi azi se mai consideră a fi misterul
misterelor lumii: spiritul uman, dar în mod cert pentru faptul că orice om simte
că are nevoie ca de aer de psihologie. A nu dispune de un minimum de
informaţie psihologică este nu pur şi simplu a fi deficitar pe planul culturii, cât
a fi handicapat în relaţiile pe toate planurile, deoarece pe toate planurile suntem
confruntaţi cu situaţii şi probleme psihologice: în dragoste, în educarea copiilor,
în raporturile cu amicii şi inamicii, în afaceri sau în politică, în profesiune
în general, la policlinică sau la spital, în mijloacele de transport în comun
sau la volanul autoturismului propriu, în calitate de cumpărător sau de banal
pieton etc. etc. Pretutindeni avem de-a face cu intervenţii sau cu reacţii
psihologice pe care trebuie să le percepem, să le discifrăm şi să le contracarăm,
uneori imediat, ca atunci, de exemplu, când ne aflăm în faţa unor infractori
periculoşi care mizează pe naivitatea, emotivitatea sau lipsa noastră de prevedere.
Desigur, a fi psiholog nu se rezumă la a avea cunoştinţe de psihologie.
Amendând însă opinia superficială că „toţi oamenii sunt psihologi", Vasile
Pavelcu relevă o deosebire esenţială: „Informaţia psihologică a profanului îi
serveşte în primul rând lui; informaţia psihologului are o finalitate socială şi
DICTIONNAIRE DE LA PSYCHOLOGIE instituţională"1. Tocmai în ideea de a stimula informarea psihologului, dar şi
Norbert Sillamy a oricărui cititor bine intenţionat, am transpus în româneşte acest dicţionar din
© Larousse, 1995 colecţia References Larousse, unul dintre dicţionarele (de acest format) cele
mai bune din lume, cu grijă pus „la zi" de către autorul său, în 1991.
Pentru traducerea în limba română toate drepturile aparţin Marea noastră dezamăgire, mai mare decât în cazul Dicţionarului de filosofie
Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC al lui Didier Julia 2 , a fost constatarea că în paginile sale nu s-a făcut loc
prezentării nici unui psiholog român. Ce-i drept, domnul Norbert Sillamy PREFAŢĂ
consemnează patru mari psihologi ..d'origine roumainc", aceştia numindu-se
Georgc Devereux, unul dintre creatorii etnopsihiatriei (născut la Lugoj, 1908),
Georges Politzer (născut la Oradea. 1903), protagonistul psihologiei „omului
concret", Jacob L. Moreno, fondatorul sociometriei şi al psihodramei (născut
la Bucureşti, 1889) şi David Wechsler. autor al unor teste de inteligenţă utilizate
cu succes pe toate meridianele (născut şi el tot la Bucureşti, 1896). Dar unde
1
este Nicolae Vaschide, acest veritabil Panait Istrati al psihologiei româneşti ,
care a publicat aproape exclusiv în limba franceză, în Franţa, cele aproape
170 de lucrări ale sale, din care 12 sunt cărţi? Unde sunt fie şi numai acei
neurologi, neuropsihiatri şi psihologi români care — ca Gheorghe Marinescu,
Dimitric Drăghicescu, Constantin Georgiade sau Mihai Ralca — s-au afirmat
mai întâi chiar în metropola francofoniei? Era firesc să reparăm această
dureroasă nedreptate, consacrând în dicţionar articole unora dintre cele mai Ca orice ştiinţă tânără, psihologia este în permanentă dezvoltare, cu atât mai
reprezentative personalităţi ale neuropsihiatriei, psihologiei şi pedagogiei mult cu cât se află la confluenţa antropologiei, pedagogiei şi sociologiei, ale
româneşti, cu acordul Editurii Larousse, căreia îi aducem mulţumirile noastre căror progrese le urmăreşte. An de an ea se îmbogăţeşte cu noi concepte.
şi pe această cale. De aceea ne-a apărut necesar să punem la punct o nouă ediţie a Dicţionarului
Mulţumiri aducem şi domnului Alexandru Darie, de la Institutul de Ştiinţe de psihologie publicat în 1964 de Librăria Larousse. Am refăcut total prece-
ale Educaţiei, care ne-a precizat unele date biografice privindu-i pe unii
denta lucrare, suprimând numeroase părţi introductive la articole, cât şi unele
pedagogi români incluşi în dicţionar.
articole, adăugând altele, actualizând pe cele păstrate. Numărul de articole,
care era la început de 700, a crescut la 1135. Azi s-au dezvoltat multe noţiuni
Dr. LEONARD GAVRILIU noi: bioenergie, centru de acţiune medicosocială precoce, parafilie, analiză
tranzacţională... O sută zece notiţe biografice sunt consacrate unor autori din
Europa, America sau Asia, ale căror contribuţii în domeniul psihologiei sunt
unanim recunoscute.
NOTE O parte importantă este consacrată educaţiei şi pedagogiei, deoarece mulţi
părinţi, profesori şi educatori sunt confruntaţi cu termeni tehnici sau cu sigle
cărora nu le cunosc sensul exact: hiperkinezie, C.D.E.S., Co.T.O.Re.P.,
1
Vasile Pavelcu, Metamorfozele lumii interioare, Editura Junimea, Iaşi, C.A.M.P.S. etc. Psihanaliza, biotipologia, caracterologia sunt şi ele dezvoltate
1976,p.211. spre a-i permite cititorului o informare concisă, însă exactă, asupra acestor
2
A se vedea Didier Julia, Dicţionar de filosof ie, traducere, avanprefaţă şi discipline adesea pe nedrept ignorate sau defăimate.
completări privind filosofia românească de dr. Leonard Gavriliu, Editura
în afară de aceasta, orice cititor va găsi în dicţionar elemente de informaţie
Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.
3
A se vedea S. Freud, Interpretarea viselor, traducere, preambul la versiunea privind neuropsihologia, etologia sau statistica. Elevii din ultimii ani de liceu,
în limba română şi note de dr. Leonard Gavriliu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, studenţii în psihologie, asistenţii sociali vor putea recurge la acest dicţionar
1993, p. 10. spre a-şi completa, preciza sau actualiza cunoştinţele.
ABANDON, acţiune de părăsire real, decesul părinţilor, temporara absenţă
a unei fiinţe, lipsă de preocupare de acasă. Esenţială pare a fi însă consti-
pentru soarta acesteia. tuţia' individului. într-adevăr, abandonicul
Orice situaţie care duce la slăbirea sau prezintă adesea o fragilitate neurovege-
ruperea legăturilor afective poate fi trăită tativă care se manifestă în special prin
ca abandon. De exemplu, plasarea în pen- tulburări digestive. El este, de asemenea,
siune a unui şcolar dificil suscită la acesta hipersensibil, emotiv şi anxios. Trăsătura
de obicei impresia că este lăsat fără sprijin de fond a caracterului său este sentimentul
într-un mediu ostil, ba chiar periculos. La lipsei sale de valoare şi aviditatea afec-
adult, de asemenea, dezaprobarea de către tivă. Pretenţios, exclusivist, el aşteaptă să
o persoană iubită, despărţirea sau retra- te ocupi mereu de dânsul şi să-1 iubeşti
gerea sentimentului de dragoste, absenţa necondiţionat. Susceptibilitatea sa îl face
sau decesul unei rude apropiate pot fi trăite să reacţioneze puternic la cea mai mică
ca tot atâtea abandonuri. Subiectul poate frustrare', fie prin opoziţie, agresivitate,
reacţiona printr-o tristeţe copleşitoare sau negativism, fie printr-o supunere anxioasă
agresivitate. Evenimentul prezent joacă faţă de persoana iubită.
un rol de revelator; reactivând experienţe
dureroase din copilărie, el face să apară ABAZIE, incapacitate de a merge.
structura psihică latentă şi poate genera Această inaptitudine de a merge nu
conduite nevrotice (depresie', de exemplu). se datorează vreunei leziuni neurologice
sau musculare. Energia fizică şi sensi-
ABANDONIC, subiect care, fără a bilitatea sunt intacte. Nu este vorba de
fi realmente abandonat, trăieşte paralizia membrelor inferioare, deoarece
teama permanentă de a fi părăsit. subiectul îşi păstrează posibilitatea de a le
La originea acestei nevroze de abandon', mişca. Acest simptom, legat de un conflict
numită şi „abandonism", stă uneori un epi- intrapsihic, se întâlneşte în nevroze,îndeo-
sod traumatic din prima copilărie: abandon sebi în isterie*.
ABERAŢIE CROMOZOMICA

ABERAŢIE CROMOZOMICA, ano moartea sa. Opera lui K. Abraham are constituie un fenomen de lichidare a ten- ABULIE, deficienţă a voinţei, lipsă
malie privind numărul de cromo- o cuprinzătoare arie tematică, de la stu- siunii', datorită căruia organismul îşi poate de voinţă.
zomi sau structura unuia sau a mai dierea căsătoriei între rude la vise şi mituri păstra echilibrul. Subiectul abulic este incapabil să ia o
multor cromozomi. (1909),de la formarea caracterului şi dez- decizie sau să realizeze un proiect. Inefi-
voltarea libidoului (1916) până la psihoze. ABSENTEISM, lipsă de la şcoală cacitatea sa, de care este conştient, îi spo-
cromozomi, dintre care 44 autozomi şi Ideile sale referitoare la precocitatea sau de la locul de muncă. reşte starea de indispoziţie. în formele cele
doi gonozomi sau cromozomi sexuali. în relaţiilor cu obiectul şi stadiile pregenitale Absenteismul este una din cauzele eşe- mai grave bolnavul poate rămâne total
1959, R. Turpin a demonstrat, împreună stau la originea concepţiilor Melaniei cului şcolar. iMotivele invocate privesc inactiv. Abulia se întâlneşte îndeosebi în
cu J. Lejeune şi M. Gauthier, că mongo- Klein şi ale altor psihanalişti, între care îndeosebi sănătatea şcolarului sau aceea sindroamele care afectează dispoziţia, cum
lismul* se datorează prezenţei unui cro- M. Bouvet. a mamei, dar în unele regiuni rurale se sunt stările depresive şi melancolia', dar şi
mozom 21 supranumerar. Pe lângă abe- observă şi faptul că proporţia absen- în nevroze (psihastenie') şi toxicomanii".
raţiile cromozomice privind numărul,există ABREACŢIE, reacţie afectivă amâ- teismului creşte în perioada muncilor I se recunosc drept cauze o predispoziţie
aberaţii cromozomice de structură. Fiecăreia nată a organismului, prin care acesta agricole. constitutivă, dar şi erorile pedagogice din
din ele îi corespund tulburări deosebite. se eliberează brusc de o impresie în psihologia industrială se calculează copilărie (autoritarismul părinţilor, solici-
Aberaţiile cromozomice sunt accidentale. neplăcută. procentul de absenteism în întreprinderi, tudinea excesivă a acestora).
Ele se produc pe parcursul unei diviziuni în terminologia psihanalitică acest ter- pe categorii de muncitori, raportându-se
celulare şi pot afecta atât autozomii cât şi men desemnează reapariţia în conştiinţă timpul de absenţă pe o perioadă deter- ACCIDENT, eveniment întâmplă-
gonozomii. Frecvenţa lor este de aproxi-
şi exteriorizarea emoţională, verbală sau minată (fără a se lua în calcul zilele de tor, de obicei vătămător pe plan
mativ 6%r. dintre naşteri (R. Turpin, 1965).
gesticulară, a unor sentimente până atunci sărbătoare şi concediile de lungă durată) corporal, mental sau material.
Pot surveni în orice familie, dar s-a ob-
blocate sau refulate. Abreacţia reprezintă la numărul de zile de lucru. Se constată, în în accidentele domestice se înregis-
servat că poate avea aici un rol vârsta
o descărcare de afecte* acumulate în incon- general, că procentajul de absenteism este trează anual 23 milioane de răniţi şi apro-
părinţilor (mamă foarte tânără sau de peste
mai puţin ridicat la bărbaţi decât la femei ximativ 5 000 de morţi [în Franţa, la o
40 de ani, tată de peste 50 de ani în mo-
matic survenit la un moment dat în viaţa şi că descreşte de jos în sus pe scara ierar- populaţie de circa 59 milioane — nota
mentul fecundării). Diagnosticul prenatal
subiectului şi la care el nu a reacţionat hiei. Indicele este maximal pentru lucrători trad.). Majoritatea celor accidentaţi sunt
al aberaţiilor cromozomice se efectuează
atunci în mod spontan şi adecvat. Abreacţia (1, 37) şi minimal pentru cadrele de con- copii şi persoane în vârstă.
între a 12-a şi a 14-a săptămână a gravi-
este omologul expulzării de către organism ducere (0,29) U.N.S.E.E., 1986|. Acest Procentajul accidentelor de circulaţie
dităţii, prin amniocenteză (prelevarea, pe
a unui corp străin neasimilabil, generator fenomen ţine probabil de faptul că perso- este atât de îngrijorător încât ia forma unui
cale transabdominală, de lichid amniotic,
de tensiune şi permanentă indispoziţie. nalul de conducere are conştiinţa propriei adevărat flagel social în toate ţările civi-
în care se scaldă embrionul) şi prepararea
Se poate întâmpla ca un eveniment să nu sale responsabilităţi şi consideră ca pe un lizate, contra căruia specialiştii, regrupaţi
unei culturi de celule în laborator.
fie înţeles în momentul trăirii lui (obser- semn de putere rezistenţa faţă de boală. în echipe pluridisciplinare, duc o luptă
varea raporturilor sexuale ale părinţilor de Muncitorii necalificaţi, dimpotrivă, fiind susţinută. Riscul maxim pare a-i privi pe
ABRAHAM (Karl), medic şi psi- către copilul mic, de exemplu), dar sem- folosiţi la munci ingrate, fără sens pentru subiecţii în vârstă de la 15 la 25 de ani.
hanalist german (Bremen, 1877 - nificaţi dânşii, nu se simt nici angajaţi şi nici (în Franţa, în 1987, tinerii în vârstă de
apare mai târziu, pe măsură
Berlin 1925). ce copilul creşte. Amintirea uitată, care cointeresaţi de întreprinderea căreia îi dau, 18-25 ani reprezentau ei singuri un sfert
Asistent a lui E. Bleuler", la Ziirich stăruie sub formă de „urme mnezice", din necesitate, o parte din timpul şi din din numărul victimelor.) Femeile au mai
(1904-1907), îl întâlneşte aici pe suferă atunci o remaniere şi devine trau- energia lor. Reducerea absenteismului ar puţine accidente decât bărbaţii. Numai în
C. G. Jung, care îl iniţiază în opera lui matică post factum. Abreacţia poate sur- fi posibilă dacă i s-ar reda muncitorului anul 1990 s-au înregistrat, pe drumurile
S. Freud. în 1907 devine discipolul aces- veni în mod spontan şi natural, în desene demnitatea sa, dacă ar fi asociat la între- Franţei, 162 573 de accidente de corpo-
tuia. Instalat la Berlin ca specialist în boli şi în jocuri. Ea se manifestă, de asemenea, prindere şi ar înţelege în felul acesta rale, 226 160 răniţi şi 10 289 morţi. Costul
de nervi, practică psihanaliza şi, în 1910, în curele de psihoterapie, în stările de valoarea socială a muncii sale. social al accidentelor rutiere este con-
fondează Societatea psihanalitică din ebrietate sau ca urmare a administrării siderabil (în 1987, pierderea financiară
Berlin, pe care o va prezida până la de agenţi chimici (barbiturice). Abreacţia ABSENTĂ - STARE DE ABSENŢĂ. pentru economia Franţei a fost evaluată

10 11
ACOMODARE ACT RATAT

la 80 miliarde de franci). Circa 90% dintre a fi mai puţin nefericiţi. Acomodarea are ACTIVARE, creştere a excitabi- plexitate, din care rezultă sentimentele şi
accidentele rutiere sunt legate de factorul loc şi la nivel social. J.K. Galbraith a arătat lităţii sistemului nervos central sub fenomenele gândirii.
uman (tulburări vizuale, lipsă de atenţie, că dacă populaţia rurală săracă din lumea influenţa unui stimul de origine în caracteriologie*, termenul de acti-
imprudenţă, agresivitate, nesocotirea regu- a treia pare să se acomodeze cu sărăcia periferică (senzaţie vizuală, audi- vitate desemnează nu numai ansamblul
lilor de circulaţie...). Investigarea psiho- este pentru că resemnarea este de preferat tivă...) sau corticală. actelor unei persoane, ci şi dispoziţia sa de
logică a accidentatului rutier dezvăluie
speranţei dezamăgite. Pentru J. Piaget, Noţiunea de activare îi interesează pe a acţiona. Din această cauză, acela care
adesea o personalitate imatură şi trăsături
acomodarea este, împreună cu asimilarea", psihologi din mai multe puncte de vedere: acţionează exclusiv sub presiunea eveni-
de caracter de tipul paranoicului sau maso-
unul dintre principalele mecanisme de 1) în primul rând ea dă o bază fiziologică mentelor nu va fi caracterizat drept „activ".
chistului.
adaptare*. stărilor care se eşalonează de la comă Tulburările de activitate pot privi acti-
Accidentele de muncă reprezintă un
la emoţiile* puternice (furie, anxietate); vitatea voluntară şi activitatea automatică.
fenomen la fel de neliniştitor. în 1985 s-
ACTING OUT; propusă în 1951 2) poate explica anumite aspecte ale perso- Abulia* corespunde unei diminuări a acti-
au înregistrat 731 806 accidente cu oprirea
lucrului, dintre care 1067 accidente mor- de către E. Kris şi folosită în mod nalităţii (după H. J. Eysenck, persoanele vităţii voluntare. La cealaltă extremă, agi-
tale. Numărul de zile de muncă pierdute curent de către psihologii şi psiha- introvertite se comportă ca şi cum ar fi în taţia motorie, prost coordonată, dereglată,
din cauza incapacităţii temporare a atins naliştii francezi, această expresie permanenţă „activate": ritmurile lorelectro- este o formă de hiperactivitate patologică.
aproape 22 milioane (21 901 (XX)). Victi- englezească este utilizată spre a encefalografice sunt mai rapide, manifestă
mele sunt, în 80% din cazuri, muncitori, traduce ceea ce S. Freud numeşte reacţii mai vii la durere e t c ) ; 3) permit ACTIVITATE LUDICĂ, conduită
mai ales imigranţi, de cele mai multe ori agieren (= a acţiona, a produce să se înţeleagă preferinţa unora pentru de joc.
puţin calificaţi şi prost integraţi din punct un efect, a juca un rol e t c ) . Ea anumite activităţi, cum ar fi competiţiile Activitatea copilului mic este esen-
de vedere social. Cauzele accidentelor de desemnează comportametul neaş- sportive. într-adevăr, după D. E. Berlyne, ţialmente ludică; ea satisface trebuinţele
muncă sunt multiple. Unele nu ţin de aceste activităţi, inclusiv recurgerea la dro- imediate ale copilului şi îl ajută să se adap-
teptat şi neadaptat al unui pacient
individ (căldură, iluminat* deficitar, mono- guri, duc la o creştere a activării, generând teze la realitatea pe care în scurt timp va
pe parcursul psihanalizării sau
tonia operaţiilor...), altele îi simt specifice plăcere în măsura în care nu depăşesc un trebui să o stăpânească. Unii autori fac
al unui alt tratament psihotera-
(deficienţe de văz, de auz, griji familiale, anumit prag. distincţie între joc* şi ludism. Ei grupează
peutic.
insuficienta adaptare în cadrul grupului, sub acest termen activităţile solitare, cum
teama de a fi dat afară). Prevenirea acciden- Acting out ţine simultan de abreacţie* şi este dezlegarea de cuvinte încrucişate,
ACTIVITATE, ansamblu de acte
telor de muncă preocupă pe şefii de între- de „trecerea la act" despre care vorbesc menite să alunge plictiseala.
ale unei fiinţe vii.
prinderi, sindicatele şi puterile publice. psihiatrii, cu caracterul impulsiv al acesteia.
Activitatea reprezintă o tendinţă înnăs-
Merge mai departe decât actul ratat, în
O nouă disciplină ştiinţifică, „sindinica" cută. Ea stă la baza tuturor compor- ACT RATAT, fapt al vieţii coti-
sensul că în acting out revenirea ele-
sau ştiinţa riscului, a apărut în decem- tamentelor şi a fost studiată îndeosebi diene, în general lipsit de impor-
mentului refulat are loc fără menajamente,
brie 1987. Obiectul ei este studiul tuturor la copii, pornindu-se de la jocurile lor, tanţă, care survine pe neaşteptate,
pe când în actul ratat dezvăluirea dorin-
riscurilor care decurg din tehnologia mo- precum şi la animale. Dacă plasăm un accidental, în comportamentul nor-
ţelor inconştiente nu este niciodată totală.
dernă, într-adevăr, este posibil ca, asociin- şobolan, de exemplu, într-un mediu nou, mal al unei persoane.
du-i pe muncitori la cercetări şi luându- Acting out se declanşează în cursul unei el începe prin a-1 explora, dincolo chiar S. Freud a demonstrat în 1901 că actele
se măsurile adecvate, să se reducă în mod şedinţe de psihanaliză atunci când paci- de orice trebuinţă imediată (hrană e t c ) . ratate, cum sunt pierderile de obiecte,
considerabil numărul accidentelor. entul nu reuşeşte să verbalizeze anumite Distingem diferite categorii de activitate. uitarea* sau lapsusurile", sunt încărcate
reprezentări impulsionate. Faptul de a-şi Cea mai simplă este reflexul, care nu este de sens. De exemplu, o tânără femeie îşi
ACOMODARE, proces de adaptare transpune în acte fantasmele şi senti- decât o eliberare de energie ca reacţie scoate verigheta spre a se spăla pe mâini
datorită căruia un organ sau un mentele în cursul tratamentului, în loc de la un excitant. Calificăm acest „răspuns" la restaurant, o uită pe chiuvetă şi o pierde.
organism poate suporta, fără peri- a le exprima verbal, îndeosebi când lucrul drept activitate nervoasă inferioară, spre La scurt timp după aceea se desparte de
col, modificările mediului exterior. acesta se produce în afara şedinţelor, deosebire de activitatea nervoasă supe- soţul ei. Pierderea verighetei poate fi inter-
Ne acomodăm cu frigul, cu căldura şi constituie una din manifestările rezistenţei* rioară, aceea a creierului, care pune în joc pretată ca o acţiune anticipată. Factori
cu orice situaţie nouă, spre a supravieţui şi pacientului faţă de cură. mecanisme de acţiune de o extremă com- psihofiziologici, cum ar fi oboseala sau

12 13
ACŢIUNE PSIHOLOGICA ADOLESCENTĂ

starea de excitaţie, pot favoriza apariţia (unelte, arme, vestimentaţie), apoi prin cadrul dublei acţiuni a subiectului asupra York, 1932). Adler este autorul a nume-
actelor ratate, dar fără a le explica. Pe schimburi sociale (vocabular, economie) obiectului (asimilare') şi a obiectului roase lucrări, dintre care cele mai impor-
de altă parte, nu toate „rateurile" acţiunii şi, în sfârşit, spirituale, motivate de curio- asupra subiectului (acomodare*). Aceste tante au fost traduse în limba franceză:
sunt acte ratate. Au dreptul la această denu- zitate, de insatisfacţie sau de dorinţa de două moduri de acţiune, interdependente, Ije temperament nerveux (1912), Pratique
mire numai „accidentele" cărora le putem prestigiu. Aportul de elemente noi antre- se combină fără încetare pentru a menţine et theorie de la psychologie individuelle
demonstra sensul ascuns şi care constituie nează o reorganizare a celor preexistente starea de echilibru stabil care defineşte (1920), Le sens de la vie (1932). [în
formaţiuni de compromis între o intenţie şi apariţia unei structuri originale. Dar o adaptarea. Există adaptare, spune J. Piaget, româneşte au apărut, până în prezent,
conştientă, un proiect şi o dorinţă incon- asemenea remaniere culturală nu se face atunci când organismul se transformă în Cunoaşterea omului (1991, 1996), Psiho-
ştientă refulată. fără conflicte morale dureroase. Imitaţia' funcţie de mediu, iar această variaţie are logia şcolarului greu educabil (1995)
grupului social cel mai puternic coexistă ca efect un echilibru al schimburilor între şi Sensul vieţii (1996) — nota trad.l
ACŢIUNE PSIHOLOGICĂ, an- adesea cu ataşamentul faţă de valorile mediu şi el, favorabil conservării sale. -«• COMPLEXUL DE INFERIORITATE.
samblu de mijloace, altele decât grupului de apartenenţă, iar dorinţa de Potrivit concepţiei lui Piaget. viaţa psihică
armele, puse în practică pentru a schimbare merge în paralel cu aceea de ascultă de aceleaşi legi structurante ca ADOLESCENŢĂ, perioadă a vieţii
influenţa opinia publică şi compor- menţinere a obiceiurilor şi tradiţiilor. La viaţa organică. Inteligenţa se construieşte care se situează între copilărie, pe
tamentul populaţiilor amice sau început termenul de aculturaţie a fost printr-o permanentă ajustare între sche- care o continuă, şi vârsta adultă.
neutre a căror combativitate vrem folosit numai de etnologi, pe când în pre- mele anterioare şi elementele unei expe- Este o „perioadă ingrată", marcată de
să o sporim, obţinând ajutor sau cel zent este folosit pentru a desemna orice rienţe noi. -• SELYE (HANS). transformări corporale şi psihologice care
puţin asigurându-ne simpatia. adaptare' culturală care rezultă dintr-o încep pe la 12 sau 13 ani şi se termină între
Acţiunea psihologică se exercită în schimbare de mediu, geografică, profe- ADLER (Alfred), medic şi psiholog 18 şi 20 de ani. Aceste limite sunt vagi,
profunzime, mergând mai departe decât sională sau socială, cum este integrarea austriac (Viena, 1870 - Aberdeen, deoarece apariţia şi durata adolescenţei
propaganda", care de asemenea se adre- imigranţilor în ţara lor adoptivă. Scoţia, 1937). variază după sex, rasă, condiţiile geo-
sează sensibilităţii şi raţiunii, dar în mod Elev disident al lui S. Freud, Adler grafice şi mediul socioeconomic. Pe plan
superficial şi grosolan. Ea se deosebeşte şi ADAPTARE, ajustare a unui orga- admite noţiunea de inconştient dinamic, psihologic, adolescenţa este marcată de
de războiul psihologic, care îl vizează nism la mediul său. dar minimalizează rolul sexualităţii şi al activarea şi înflorirea instinctului sexual,
îndeosebi pe inamic, urmărind să-i deza- Fiinţa vie dispune de o anumită plas- complexului lui Oedip în geneza perso- de conturarea intereselor' profesionale
grege trupele şi spatele frontului. Acţiunea ticitate, datorită căreia îi este cu putinţă nalităţii şi în etiologia nevrozelor. Pentru şi sociale, a dorinţei de libertate şi de
psihologică are drept ţel educarea şi reedu- să rămână în acord cu mediul său şi să el, care în copilărie a fost rahitic şi bolnă- autonomie, de amplificarea vieţii afective.
carea maselor. Pentru a ajunge aici, regi- menţină echilibrul mediului său interior. vicios, determinanţi sunt factorii indivi- Inteligenţa se diversifică, puterea de ab-
murile totalitare au recurs la metode de Dacă, de exemplu, se transportă din Europa duali şi sociali. Omul are conştiinţa slăbi- stractizare a gâdirii creşte, aptitudinile
dezinformare şi de îndoctrinare. într-un în America un stup ale cărui albine au fost ciunii sale şi caută să o remedieze. Copilul particulare se precizează. Funcţia adoles-
sistem liberal, se preferă să se dea infor- în prealabil condiţionate să-şi caute nec- se grăbeşte să crească deoarece dobândirea cenţei este de a recunoaşte, în toată paleta
maţii exacte, să se deschidă şcoli şi dispen- tarul la o oră determinată, după 2-3 zile de forţei şi a puterii este totuna cu a dobândi de virtualităţi existente, posibilităţile fiecă-
sare; se acţionează pe bază de exemplu, de „şovăială" se observă că ritmul lor s-a securitatea. Nevroticul, care nu a reuşit ruia, care le vor permite indivizilor să-şi
contact şi prestigiu personal. adaptat la ora locală (M. Renner, 1957). această adaptare, trebuie educat în aşa fel aleagă o cale şi să se angajeze în viaţa
Albinele şi-au modificat deci ritmul lor încât să se poată integra armonios în lumea adultă. Dar este şi aceea de a descoperi mai
ACULTURAŢIE, modificare a mo- endogen pentru a-1 sincroniza cu factorii sa, prin prisma valorilor acesteia. Adler îndeaproape fiinţele umane, pe sine însuşi
delelor culturale a două sau mai periodici ai noului lor mediu. şi-a impus doctrina sub denumirea de şi pe ceilalţi şi de a stabili noi raporturi cu
psihologie individuală. anturajul: distanţarea faţă de părinţi, apro-
multor grupuri de indivizi, in urma Procesul vital necesită o perpetuă reajus- pierea (camaraderie, amiciţie, dragoste)
contactului direct şi continuu al tare a organismului pentru restabilirea După ce a practicat medicina la Viena, de cei de-o seamă. Adolescenţii constituie
culturilor lor diferite. unui echilibru mereu rupt. Această ajustare a imigrat în Statele Unite, unde a predat la un ansamblu social deosebit de bogat în
Procesul de aculturaţie începe în general se operează printr-o suită de schimburi Universitatea Columbia (1927), apoi la virtualităţi şi de dinamic.
prin împrumuturi materiale şi tehnologice neîncetate între corp şi mediul său, în Colegiul medical din Long Island (New

14 15
ADOPŢIUNE AFECTIVITATE

ADOPŢIUNE, a c t deliberat al u n e i de tulburări de comportament cauzate subiectivul fuzionează (această formă dis- parcursul anumitor maladii (cum ar fi dia-
persoane care doreşte să ia în mod uneori de şederea îndelungată în stabi- pare către vârsta de 9-10 ani); 3) aceea betul) sau intoxicaţii (cu oxid de carbon,
legal, în c a l i t a t e de fiu sau de fiică, liment. Eşecul poate fi imputat părinţilor în care gândirea şi materia se confundă; de exemplu). Tentativele de terapeutică
un copil pe c a r e nu 1-a p r o c r e a t . adoptivi în cazul în care aceştia sunt lipsiţi gândirea se exprimă în obiectul pe care a afaziei sunt decepţionante. în lipsa
îl elaborează şi pe care şi-l reprezintă, terapeuticii, afazicii pot fi ajutaţi printr-o
Adopţiunea se practică în majoritatea de maleabilitatea necesară pentru înţele-
nefiind independentă de el (această formă reeducare bine condusă.
societăţilor umane. Comportamentul adoptiv gerea şi adaptarea la copilul primit. Uneori,
se regăseşte chiar şi la animale, la care fără a fi întru totul conştienţi de faptul de adualism dispare către vârsta de 11-12
vedem femele care se îngrijesc de pui care acesta, ei doresc ca acesta să se confor- ani). Evoluţia intelectuală normală trece AFECT, a s p e c t inanalizabil şi ele-
nu sunt ai lor. La baza unui astfel de meze unui anumit model ideal şi se arată în mod necesar de la ncdiferenţierea pri- m e n t a r al afectivităţii, diferit a t â t
dezamăgiţi când copilul creşte după pro- mitivă la obiectivitate, printr-o mişcare de emoţie, care este traducţia neuro-
comportament stă în mod cert instinctul
continuă de decentrare şi de distanţare. v e g e t a t i v â a afectelor, c â t şi de
matern, dar la om există în plus şi alte priile sale posibilităţi şi îşi afirmă indivi-
s e n t i m e n t e l e m a i elaborate.
considerente (sociale, economice şi filo- dualitatea, în numeroase cazuri ei ezită să ->• EGOCENTRISM.
sofice) în dorinţa de aşi asigura o poste- se arate severi şi nu ştiu cum săi dezvăluie între stările afective definite, cum sunt
copilului adevărata sa situaţie. Cel mai bine bucuria şi angoasa",există unele sentimente
ritate, în Franţa, de la sfârşitul celui de al AFAZIE, a l t e r a r e p a t o l o g i c ă a
intermediare, nedefinite, susceptibile de a
doilea război mondial, cererile de adop- este să se abordeze în mod deschis şi firesc limbajului.
se deplasa de la o stare afectivă la alta şi
ţiune sunt în constantă progresie: numărul această chestiune, atunci când copilul este Această infirmitate, consecutivă unor
suferind o serie succesivă de transformări.
lor îl întrece chiar pe al subiecţilor care pot încă mic, la vârsta de 4 sau 5 ani. leziuni cerebrale, localizate în emisfera
Aceste stări psihice primordiale, greu de
fi adoptaţi. într-adevăr, din cei circa 40 (XX) stângă la dreptaci, poate surveni la subiecţi
analizat, pot fi observate şi studiate prin
de copii aflaţi sub tutela statului (orfani, ADU ALISM, t e r m n introdus în psi- cu o inteligenţă normală şi care nu prezintă
intermediul comportamentelor" pe care
abandonaţi) mulţi nu sunt adoptabili, din hologie de J.M. Baldwin (1895) spre nici tulburări de afectivitate şi nici defi-
le provoacă. Reacţiile de aşteptare şi de
multiple motive: vârstă, sănătate, existenţa a d e s e m n a starea de nediferenţiere cienţe ale funcţiilor perceptive şi motorii, explorare ale unui subiect, de exemplu,
unor bunici sau a unor fraţi şi surori de primitivă în c a r e se găseşte copilul în pofida etimologiei termenului, nu avem exprimă interesul pentru o anumită situaţie,
care nu se vor separaţi, ataşamentul faţă de mic, c a r e confundă Eul şi non-Eul. de-a face cu o pierdere a vorbirii", ci cu pe când mişcările pline de exuberanţă sau
doici. Numai 5% dintre ei (abia 2 (XX)) sunt Dezvoltarea' psihologică a copilului o perturbare a capacităţii de utilizare a mişcările de fugă sunt provocate de sen-
adoptaţi anual, la care trebuie să adăugăm trece prin diferite faze, prima fază fiind regulilor prin care se produc şi se înţeleg zaţii agreabile (plăcere*) sau dezagreabile
aproximativ 2 500 de străini furnizaţi pe caracterizată de relaţia strânsă cu mama. mesajele verbale. (durere*). Aceste sentimente elementare,
filiere private. Noul-născut nu face nici o distincţie între Aspectele afaziei sunt multiple. Le variabile în tonalitatea lor afectivă, preced
Serviciile sociale responsabile, dorind lumea sa internă şi lumea exterioară, între putem grupa în două forme principale: apercepţia imaginii şi reprezentării; ele
să evite eşecurile în aceste operaţii, nu înăuntru şi afară. în acest prim stadiu* nu afazia lui Wernicke sau afazia senzorială stau la originea emoţiilor* şi constituie
procedează la plasarea pupililor decât după există nici o conştiinţă de sine care să se şi afazia lui Broca sau afazia motorie, ceea ce numim, în general, dispoziţia unui
ce au obţinut un maximum de garanţii opună unei realităţi exterioare, viaţa psi- în primul caz bolnavul vorbeşte, însă vor- individ.
privind părţile în cauză. Se efectuează hică desfăşurându-se pe un plan unic, în beşte prost, vocabularul său este lacunar,
anchete referitoare la viitorii părinţi adop- care Eul şi non-Eul nu sunt încă distincte. înţelege greu ceea ce i se spune şi adesea AFECTIVITATE, a n s a m b l u al stă-
tivi, spre a se vedea care sunt condiţiile Dar curând, în mod progresiv, lumea trăită nu este stăpân pe sensul limbajului* scris, rilor afective: s e n t i m e n t e , e m o ţ i i
materiale şi psihologice de care vor bene- şi lumea exterioară se separă şi se orga- în al doilea caz nu înţelegerea vorbirii are şi pasiuni ale u n e i p e r s o a n e .
ficia copiii. Aceştia, la rândul lor, sunt nizează. de suferit, ci exprimarea. Bolnavul este Distingem de obicei în viaţa psihică
supuşi unor riguroase examene medicale incapabil să articuleze fie şi un singur a omului trei domenii: activitatea*, inteli-
J. Piaget a identificat trei forme de
şi psihologice. în pofida acestor precau- cuvânt şi chiar nu reuşeşte să se exprime genţa* şi afectivitatea. O atare distincţie este
adualism: 1) acela în care semnificantul
ţiuni, adopţiile nu sunt întotdeauna reuşite. spontan prin scris*. Aceste tulburări apar arbitrară, întrucât cele trei elemente sunt
şi semnificatul, cuvântul şi lucrul desem-
Vina revine atât copiilor adoptaţi cât şi în urma unor accidente vasculare cerebrale, indisociabile. Faptul acesta este deosebit
nat sunt una (această formă de adualism
părinţilor adoptivi. în primul caz nu este a unor traumatisme* craniene, encefalite, de evident în ceea ce priveşte afectivitatea.
dispare către vârsta de 7-8 ani); 2) aceea
vorba atât de tare ereditare neobservate cât tumori cerebrale etc, dar şi, tranzitoriu, pe Acest ansamblu constituie partea absolut
în care externul şi internul, obiectivul şi

16
AFIŞ AGRESIVITATE

fundamentală a vieţii mentale, nu numai Cunoaşterea mecanismelor psihologice consecutivă perturbărilor centrilor nervoşi survine la o persoană care mai
baza pe care se edifică relaţiile interumane, ale percepţiei" permite să se evite anumite superiori (scoarţa cerebrală). înainte a scris normal.
ci şi toate legăturile care îl ataşează pe erori care riscă să scadă considerabil Agnoziile pot afecta oricare dintre Grafismul se păstrează, bolnavul putând
individ de mediul său. Chiar şi o funcţiune eficienţa afişelor în calitate de mijloc de funcţiile senzoriale, dar mai bine studiate în general să copieze cuvinte, literă cu literă.
abstractă ca gândirea este subînţeleasă prin comunicare cu masele. Formatul afişelor, sunt agnoziile vizuale, auditive şi tactile: Această imposibilitate de a se exprima prin
modurile noastre de a simţi, fiind afectată lizibilitatea lor, stilul şi locul de amplasare 1) agnozia vizuală sau „cecitatea psihică" scris, care corespunde unei amnezii* speci-
de emoţiile noastre. Pe când securitatea, trebuie să răspundă anumitor criterii ofe- este consecinţa distrugerii (bilaterale) a fice, se datorează unei leziuni cerebrale
bucuria şi fericirea pot favoriza dezvol- rite de psihologia experimentală. situată la nivelul pliului curb al lobului
zonelor de proiecţie a căilor vizuale la
tarea intelectuală, insecuritatea, tristeţea parietal stâng.
nivelul lobului occipital; 2) agnozia audi-
şi angoasa o pot contraria. Preocupările AGITAŢIE, activitate excesivă,
tivă sau „surditatea psihică" este datorată
anxioase şi insecuritatea, care frânează şi confuză, dezordonată. AGRESIVITATE, tendinţă de a
inhibă dezvoltarea individului, sunt res- leziunilor (bilaterale) ale lobilor temporali;
Agitaţia se manifestă întotdeauna sub ataca.
ponsabile de numeroase inadaptări sociale. forma unui comportament dereglat: gri- 3) agnozia tactilă sau „astereognozia" este
1) Luat într-un sens restrâns, acest ter-
Ele se regăsesc în eşecurile şcolare, în mase, crize de nervi, cuvinte şi gesturi incapacitatea bolnavului de a identifica un men se raportează la caracterul belicos al
nevroze", tulburări psihosomatice" şi în intempestive etc. în general, acest com- obiect cu ajutorul simţului tactil şi ar fi unei persoane; 2) într-o accepţiune mai
unele psihoze*. cauzată de lezarea unui analizator cortical largă, termenul caracterizează dinamismul
portament trădează dezorientarea unei
secundar situat în spatele circumvoluţiunii unui subiect care se afirmă, care nu fuge
persoane supusă unor tensiuni pe care este
AFIŞ, anunţ publicitar sau oflcial, incapabilă să le rezolve, putând fi inter- parietale ascendente. Bolnavii atinşi de nici de dificultăţi, nici de luptă; pe un plan
sub formă de placarda, expus într-un pretat ca o tentativă stângace, neadecvată agnozie nu se comportă ca nişte infirmi, încă şi mai general, caracterizează acea
loc public. de a scăpa de o situaţie dificilă (K. Lewin). surzi sau orbi, ci ca nişte subiecţi care îşi dispoziţie fundamentală datorită căreia
ignoră deficienţa. fiinţa vie poate obţine satisfacerea trebu-
Afişul comercial a apărut în secolul al Copiii de obicei sunt agitaţi, „turbulenţi",
inţelor sale vitale, în principal alimentare
XV-lea (1477); este unul din mijloacele caz în care vorbim de „instabilitate psi-
AGORAFOBIE, teamă nejustifi- şi sexuale. Pentru mulţi psihologi agresi-
cele mai obişnuite şi eficiente folosite în homotorie" sau de „hiperkinezie". La un vitatea este strâns legată de frustrare*: un
publicitate". în fiecare an, sume extrem de nivel de-a dreptul patalogic există o agi- cată, uneori însoţită de vertij, pe
care unele persoane o trăiesc atunci copil împiedicat să se joace se îmbufnează
importante sunt investite în acest suport taţie mult mai gravă şi mai periculoasă, sau tropăie de furie. Chiar şi medicul,
publicitar. în 1987, de exemplu, francezii care se însoţeşte de confuzie mentală şi când se găsesc în locuri publice,
notează cu umor Freud, poate fi în mod
i-au consacrat aproape 4 241 milioane de delir, mai ales în crizele de delirium în largi spaţii descoperite. inconştient agresiv faţă de unii bolnavi
de franci (sursă: S.E.C.O.D.I.P.). Multă tremens şi în psihoze (psihoza maniaco- Agorafobicul, înnebunit de ideea că pe care nu-i poate vindeca. Agresivitatea
vreme afişiştii au fost artişti producători depresivă...) în aceste cazuri este necesară are de traversat o piaţă sau că are a se are şi alte cauze: H. Montagner (1988) a
de imagini frumoase, menite să placă, spitalizarea bolnavului. amesteca în mulţime, preferă să le evite. observat la copii în restanţă cu somnul
însă de la sfârşitul primului război mon- Pentru a se linişti, el se sileşte să urmeze accese bruşte de agresivitate, urmate de
dial, sub influenţa Gestalttheorie şi datorită AGNOZIE, incapacitate de a recu- întotdeauna aceleaşi trasee, lăsându-se momente de izolare absolută. Agresivi-
cuceririlor psihologiei moderne, arta afi- noaşte obiectele uzuale, în pofida însoţit de o persoană sau de un animal sau tatea la copil se datorează cel mai adesea
şului se bazează pe date ştiinţifice. Afişul păstrării intacte a organelor de ducând cu el un obiect familiar (baston, unei insatisfacţii profunde, consecutive
nu trebuie doar să placă; este, înainte simţ şi a unei inteligenţe normale. umbrelă). Comportamentul său, pe care îl unei lipse de afecţiune sau unui senti-
de toate, un mijloc de comunicare care Un bolnav căruia i se prezintă o piesă justifică uneori prin motivaţii logice, poate ment de devalorizare personală. Când, de
transmite un mesaj. Rolul său esenţial este de argint, de exemplu, va fi capabil să o constitui simptomul major al unei nevroze* exemplu, în pofida eforturilor sale sincere,
de a atrage atenţia asupra unui obiect sau descrie corect: „este rotundă, plată, stră- fobice. un şcolar este pedepsit pentru că nu satis-
subiect precis, de a menţine treaz interesul lucitoare...", dar nu va reuşi să identifice face exigenţele părinţilor, aceştia îi aplică
faţă de acesta, de a capta atenţia diferi- în ea o monedă. Nu este deci vorba de o AGRAFIE, pierdere a capacităţii un tratament extrem de injust, care poate
ţilor indivizi, pe măsură ce fiecare devine tulburare a percepţiei legată de organele duce la revolta minorului sau la prăbu-
de a scrie, independentă de orice
receptiv la mesajul pe care îl conţine. de simţ receptoare, ci de o deficienţă şirea sa. învăţarea are un rol important în
tulburare motorie, pierdere care

18 19
AJUTOARE SPECIALIZATE ALCOOLISM

agresivitate. în cartea sa Omul agresiv pentru acţiuni pedagogice specializate şi copilului, ci şi în cursul zilei, ba chiar şi în anxietăţii care îi face să sufere pe sugarii
(1987), P. Karli arată că în unele grupuri integrare şcolară (C.A.P.S.A.I.S., opţiune cursul şedinţei de supt. în plus, el conţine înfometaţi când aceştia sunt lăsaţi să plângă
umane (în Tahiti sau în Mexic, de exemplu) G) şi institutori specializaţi însărcinaţi cu ,.factori de imunitate" care îl protejează pe pentru că încă nu a sosit ora suptului.
orice agresivitate este stigmatizată, sortită învăţământul şi ajutorul specializat în sugar împotriva infecţiilor intestinale.
oprobriului. El consideră că şi în societatea cazul elevilor aflaţi în dificultate la şcoala între mamă şi copil există o adevărată ALCOOL ETILIC, p r o d u s de disti-
noastră ar fi posibilă diminuarea agresi- preelementară şi elementară, titulari ai relaţie psihofiziologică, relaţie care condi- lare a b ă u t u r i l o r f e r m e n t a t e .
vităţii prin măsuri educative, prin glori- C.A.P.S.A.I.S., opţiune E. Institutorii ţionează secreţia lactată. Afluxul laptelui Acţiunea rapidă a alcoolului asupra
ficarea conduitelor altruiste şi a valorilor titulari ai C.A.E.I. — R.P.P. sau R.P.M. depinde de apelul sugarului; de obicei el centrilor nervoşi superiori se traduce în
morale. sunt consideraţi titulari ai C.A.P.S.A.I.S., se opreşte când copilul s-a săturat. în general printr-o suprimare a inhibiţiilor, o
opţiune G. sfârşit, alăptarea de către mamă constituie senzaţie de bună-dispoziţie şi o creştere a
AJUTOARE SPECIALIZATE, spri- în câmpul de acţiune al unei reţele pot o situaţie privilegiată, în cursul căreia se încrederii în sine. Cu toate acestea,
j i n oferit d e ş c o a l ă elevilor aflaţi intra numeroase şcoli. Reţelele de ajutoare creează o relaţie psihologică de neînlocuit. ingestia sa în cantităţi exagerate este
î n dificultate. specializate se substituie grupelor de aju- Copilul care suge nu se alimentează pur periculoasă, uneori chiar mortală. în doză
Organizarea de ajutoare specializate toare psihopedagogice (G.A.P.P.)* -> şi simplu: în acelaşi timp cu laptele el moderată, alcoolul are efecte pe care
oferite de grădiniţă şi de şcoala elementară primeşte căldura corpului matern, mireasma
CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ. numai examenele de laborator le pot pune
elevilor francezi care întâmpină dificultăţi sa, imaginea feţei sale, pe care nu o pierde în evidenţă: atenţia* slăbeşte, reacţiile* sunt
deosebite în satisfacerea exigenţelor unei
ALAIN (Emile Auguste Chartier, zis), din ochi. El se confundă cu cea care îl mai lente şi, în pofida unui sentiment
şcolarităţi normale, mai ales în ceea ce pri-
filosof şi pedagog fi-ancez (Montagne- hrăneşte, fuzionează cu ea. Chiar şi în înşelător de forţă şi putere, randamentul
veşte dobândirea de cunoştinţe şi deprin-
au-Perche, Orne, 1868 - Le Vesinet, cazul alăptării artificiale, trebuie să se facă în muncă, performanţele sunt diminuate.
deri fundamentale, a fost precizată prin
Yvelines, 1951). totul spre a se salva această legătură esen- Numeroase accidente* de muncă (12-15%
circulara nr. 90 - 082 din 9 aprilie 1990
Profesor la Liceul Henri IV din Paris, ţială, luându-1 pe copil în braţe, surâzân- din cazuri) şi de circulaţie (40%) sunt
(B.O. nr. 16, 19/4/90).
a exercitat o mare influenţă asupra a nume- du-i, legănându-1, vorbindu-i, aceasta fiind imputabile consumului de alcool. în Franţa,
Aceste ajutoare, care nu trebuie să se ambianţa în care el găseşte căldura şi
roase generaţii de studenţi. Este cunoscut în 1985, consumul de alcool a fost de
substituie acţiunii cadrelor didactice, sunt securitatea necesare dezvoltării sale.
îndeosebi pentru ale sale Propos (Propos 7,7 milioane de hectolitri (19,6 litri de
adaptate fiecărui caz în parte şi se exercită
sur le bonheur, Propos sur l'education, Alăptarea este un act complex, care se alcool pe cap de locuitor adult în vârstă de
în şcoală, eventual concomitent cu acelea
Propos sur Ies philosophes, Propos sur Ies acomodează greu cu regulile precise şi peste 20 de ani), ceea ce, în pofida unei
din afara şcolii. Se disting ajutoare specia-
pouvoirs etc.) Pedagog, el se vrea educator imperative. Fixitatea raţiilor şi orarele scăderi cu 22% faţă de anul 1970, îi
lizate cu dominantă pedagogică şi ajutoare
şi caută în şcolar omul pe care trebuie prestabilite riscă să perturbe această relaţie situează pe francezi pe primul loc din lume
specializate cu dominantă reeducativă.
să-1 formeze şi să-! disciplineze. Metoda specifică, relaţie care este în esenţa ei o ca băutori de alcool. în 1989, consumul de
Primele pot fi organizate în clasele de adap-
pe care o predică este severă, bazându-se comunicare* între mamă şi copil. Psihologii alcool pur la copiii în vârstă de peste
tare', cu efectiv redus, ori prin „regrupări
pe dificultate şi pe efort. Asemenea prin- moderni,în urma cercetărilor lui A. GeselP 15 ani a fost de 16,8 litri (Pr. H. Allemand,
de adaptare"', unde sunt adunaţi temporar
elevii aflaţi în dificultate care continuă să cipii pot să convină adolescenţilor, dar (1180-1961), recomandă mamelor să C.N.A.M., 1993).
frecventeze clasa obişnuită. Celelalte sunt nu copiilor mici guvernaţi de principiul rămână receptive la apelurile copilului,
aplicate în mod individual sau în grupe plăcerii'. fără a fi obsedate de oră sau de cantitatea ALCOOLISM, a n s a m b l u d e tul-
foarte mici, cu acordul părinţilor şi, dacă de lapte. După o scurtă perioadă de b u r ă r i fizice ş i m e n t a l e d a t o r a t e
se poate, cu concursul lor. ALĂPTARE, a c ţ i u n e de a h r ă n i cu oscilaţie (3-4 zile), se observă că ritmul c o n s u m u l u i d e b ă u t u r i alcoolice.
Ajutoarele specializate sunt acordate l a p t e u n bebeluş. şedinţelor de supt şi trebuinţele alimentare în perioada 1964-1984, consumul mon-
de unul sau mai mulţi intervenienţi din Alăptarea de către mamă, atunci când ale sugarului se normalizează şi corespund dial de vin a crescut cu 20% şi cel de
reţelele de ajutoare specializate (R.A.S.). este posibilă, este de preferat oricărei alte cerinţelor reale ale acestuia. Prin acest alcool* cu 50% (B. Shahandeh, B.I.T.,
Aceşti intervenienţi sunt psihologi şcolari, hrane, laptele matern fiind perfect adaptat sistem de „autocomandă" este posibilă 1985). în Fr?r'a, se estimează la 2 mili-
institutori specializaţi însărcinaţi cu reedu- la trebuinţele sugarului. Compoziţia lap- eliminarea cazurilor de subnutriţie şi de oane număiuj bolnavilor de alcoolism
carea, titulari cu certificat de aptitudine telui matern variază nu numai cu vârsta supraalimentare şi îndeosebi eliminarea (din care 600 000 femei); o treime dintre

21
ALEXANDER

persoanele care mor între 35 şi 50 de ani larea alcoolismului se numără cauzele semeni, şi legea din 10 iulie 1987, care „alergie administrativă" care se manifestă
sunt, mai mult sau mai puţin direct, vic- individuale (frustrări afective, singurătate...) vine în sprijinul luptei contra celor care prin „stare de şoc, palpitaţii, cefalee, indis-
time ale alcoolismului. De la sfârşitul celui şi factorii sociali. urcă la volan în stare de ebrietate. Dar poziţie etc." Paralel cu studiile asupra con-
de al doilea război mondial şi până în 1975 F. Clairmonte şi i. Cavanagh au cal- aceste măsuri vor rămâne insuficiente atâta diţiilor fizico-chimice şi fiziopatologice
numărul de decese cauzate de alcoolism culat, în 1987, că alcoolul reprezintă o piaţă timp cât opinia publică nu se va fi schim- ale acestor tulburări, alte lucrări se orien-
şi ciroză hepatică nu a încetat să crească, de 170 miliarde de dolari (exclusiv ţările bat rădica tează spre eventualele cauze psihologice,
dar după această dată s-a înregistrat o clară socialiste). Nu mai departe decât în Franţa, încă din 1941, F. Alexander' şi şcoala sa
ameliorare: aproape 5 milioane de persoane profită, de la Chicago au demonstrat fragilitatea
direct sau indirect, de pe urma acestui emoţională a alergicilor, a căror copilărie
Decese prin produs, care a adus statului, prin diversele ar fi jalonată de grave conflicte afective.
taxe, 6,3 miliarde de franci. în ceea ce Ipoteza pe care savanţii se străduiesc să o
Anul ciroza Total
alcoolism priveşte factorii culturali, să amintim doar verifice este aceea că alergenii sunt purtă-
hepatică tori de sens. Aceste elemente (alergenii),
faptul că, în majoritatea regiunilor, alcoolul
1946 481 2 763 3 244 este de regulă asociat cu sărbătorile şi variabile la infinit şi specifice fiecărui
că a-1 oferi face parte din „arta de a trăi individ, ar avea puterea să declanşeze
1975 4 248 17 754 22 002
în societate" („suvoir-vivre"). Alcoolismul reacţia alergică doar pentru că în viaţa
1984 3 321 12 961 16 282 preocupă toate guvernele. într-o ţară mică subiectului au fost asociate cu situaţii emo-
cum este Elveţia, se evaluează la 5 miHoane ţionale intense, păstrând pentru alergic o
Această ameliorare pare a se confirma, de franci elveţieni (= 2,9 milioane de semnificaţie simbolică de care adesea el
deoarece în 1991 nu se înregistrează dolari) pierderile cotidiene suferite de nu este conştient. Cu alte cuvinte, am avea
„decât" 12 (XX) de decese (Pr. H. Allemand, economie. încercând să oprească o ase- de-a face cu un mecanism de condiţionare*,
C.N.A.M., 1993). Cu toate acestea, spune menea hemoragie, puterile publice au luat organismul reacţionând într-un mod deter-
acest autor, dacă s-ar totaliza toate dece- un anumit număr de măsuri legislative şi minat de fiecare dată când se găseşte în
sele legate de alcool s-ar obţine o cifră regulamentare. în Franţa, principalele texte aceeaşi situaţie.
globală situată între 40 (XX) şi 50 (XX). sunt legea din 15 aprilie 1954, privind Ponderea alcoolismului in diagnosticele clinice
tratamentul alcoolicilor periculoşi pentru la bărbaţi, după statisticile serviciilor psihiatrice
Alcoolismul are un rol esenţial în geneza pe anul 1978 (I.N.S.ERM, 1982) ALEXANDER (Franz), psihanalist
tulburărilor psihice. Alcoolul nu numai american de origine maghiară
că diminuează capacităţile intelectuale, numă r ie ALERGIE, hipersensibilizare a (Budapesta, 1891 - Palmspring,
intern ă
ci schimbă caracterul, transformă afecti- unui individ la anumite substanţe California, 1964).
vitatea şi ruinează personalitatea. Numărul
45 000
(sau situaţii) numite alergenl. Este cunoscut mai ales pentru studiile
de internări în spitalele psihiatrice pentru Mecanismul profund al acestei reacţii sale privind afecţiunile psihosomatice
alcoolism cronic şi psihoze alcoolice a este încă insuficient cunoscut, dar cerce- (Medicina psihosomatică) şi concepţiile
35 000
crescut considerabil din anul 1942 încoace: tările întreprinse asupra acestei probleme sale psihanalitice, larg difuzate în nume-
30 000
de la 667 la acea dată, a ajuns la aproape au scos în evidenţă importanţa „terenului roase lucrări, dintre care unele traduse
25 000
10 000 în 1952, 18 771 în 1962, 34 551 afectiv", rolul fundamental pe care îl joacă în limba franceză (Principiile psihana-
20 000 -
în 1972 şi 42 283 în 1982 (după 1982 nu personalitatea şi emoţiile în dezvoltarea lizei, 1952; Psihoterapia analitică, 1959).
15 000
mai dispunem de date statistice). Violenţa manifestărilor alergice. Dacă majoritatea Alexander se interesează mai mult de situa-
10 000
şi crima sunt foarte adesea în relaţie crizelor sunt declanşate de ingestia, inha- ţiile conflictuale în care se găseşte adultul
5000
cu alcoolismul: 69% dintre omucideri, larea sau contactul corporal cu substanţe decât de conflictele din copilărie şi nu
58% dintre incendiile voluntare, 29% dintre 1 358 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82*"" specifice, altele sunt, în mod misterios, ezită să intervină activ, prin încurajări,
contuzii şi răniri, 27% dintre crimele şi declanşate de situaţii bizare: de exemplu, pentru a-1 ajuta pe pacient să depăşească
Evoluţia numărului de internări în spitalele
delictele sexuale (F.-P. Bombet, 1970). vederea unor automobile de un anumit obstacolele ce-i stau în cale. Prin inter-
psihiatrice pentru psihoze alcoolice şi alcoolism
Printre elementele care favorizează insta- cronic (I.N.S.E.R.M.. 1987) tip. H. Baruk (1962) a descris chiar şi o venţiile sale se străduieşte să-i redea
ALEXIE AMBIŢIE

subiectului independenţa, semnalându-i tot exprimare sunt tulburate, iar atitudinile, altmiste naturale, spontane. J. H. Masserman, zgomotele* au făcut obiectul unor studii
ceea ce constituie o piedică în exercitarea stranii, sunt greu de înţeles. Comporta- de exemplu, citează cazul unor maimuţe aprofundate, deoarece au incidenţe reale
autonomiei sale morale. Această atitudine mentul său inadaptat constituie adesea o care, puse într-o situaţie experimentală în asupra productivităţii. Pe când zgomotele
permite cel mai adesea scurtarea duratei sursă de dezordine, ba chiar de pericol care îşi pot lesne procura hrana, apăsând provoacă o creştere a tensiunii, muzica,
curei, dar prezintă pericolul de al vedea social, ceea ce motivează internarea într-un pe o pedală, renunţă multă vreme la hrană judicios folosită, destinde. Pentru a se
pe terapeut substituindu-şi propria perso- spital specializat. Autismul', caracterizat când au înţeles că actul apăsării pe pedală evita oboseala vizuală şi deci o scădere
nalitate aceleia mai slabe a bolnavului, drept pierdere a contactului vital cu lumea provoacă un şoc electric uneia din con- a randamentului, iluminatul trebuie să fie
care riscă să nu se mai poată dezvolta exterioară, ca şi paranoia", marcată de dete- generele lor. Raţiunea ne prescrie să fim suficient; la fel, ventilaţia trebuie adaptată
niciodată. Această primejdie nu i-a scăpat riorarea relaţiilor sociale, sunt două forme altruişti, deoarece fără solidaritate viaţa diferitelor tipuri de activitate.
lui Alexander care, în anumite cazuri în majore ale alienării mentale. Din 1958, devine imposibilă. După W. Hamilton
care cura sa analitică riscă să eşueze, con- termenii „alienat" şi „alienare mentală" tind (Londra) şi R. Trivers (Harvard), altru-
tinuă să aplice în mod riguros principiile IDEXTRIE, a p t i t u d i n e de a se
să dispară din vocabularul medical, fiind ismul ar putea fi definit ca o formă subtilă
metodei freudiene. servi cu aceeaşi d e x t e r i t a t e a t â t de
înlocuiţi de aceia de „bolnav mintal" şi de egoism*.
m â n a d r e a p t ă c â t şi de cea s t â n g ă .
„boală mintală". •• PSIHIATRIE; PSIHOZĂ.
ALEXIE, p i e r d e r e a c a p a c i t ă ţ i i de Ambidextriile veritabile sunt rare.
A L Z H E I M E R - BOALA LUI ALZHEIMER.
a înţelege limbajul scris. Majoritatea indivizilor care se bucură de
ALIMENTARE, a c t u l de a h r ă n i , această aptitudine sunt stângaci contrariaţi,
Subiectul nu prezintă de obicei
de a se hrăni. AMBIANŢĂ, m e d i u fizic şi moral care au reuşit să-şi educe în mod corect
tulburare de limbaj* oral (vorbeşte normal
Problema alimentaţiei îl interesează pe înconjurător. mâna lor nedominantă.
şi înţelege ceea ce i se spune), poate chiar
psiholog din mai multe motive, principalul Condiţiile exterioare care acţionează
să scrie corect, în mod spontan sau la
fiind influenţa acesteia asupra persona- asupra individului determină, în parte,
dictare, dar nu izbuteşte să citească ceea AMBIEGAL, t i p psihologic la care
lităţii şi dezvoltării intelectuale a indivi- comportamentul său. Comportamentul
ce a scris, deoarece a „uitat"' sensul tendinţele extratensive* şi intro-
cuvintelor scrise. Această deficienţă zilor. A fost stabilit, într-adevăr, că mal- (C), spune K. Lewin, este în funcţie de
versive* se echilibrează.
specială a percepţiei este datorată unei nutriţia precoce şi durabilă este respon- persoană (P) şi de mediul său (M);
Tipul ambiegal a fost considerat de unii
leziuni cerebrale situată la nivelul ariilor sabilă de slaba dezvoltare* intelectuală C = f (P, M). Atmosfera încordată dintr-o
şi motorie a copiilor. Acest fenomen se psihologi şi de către însuşi H. Rorschach*
parastriate care înconjoară scizura familie dezbinată, climatul afectiv defa-
observă la păturile sărace ale populaţiei şi, vorabil dintr-o întreprindere sunt suficiente drept tipul cel mai echilibrat. Persoanelor
calcarină. Alexia nu trebuie confundată cu
la scară mondială, în toate teritoriile unde spre a explica numeroase eşecuri şcolare cărora li se aplică acest calificativ nu le
dislexia', care este o perturbare a
încă mai domneşte foamea*. Toate studiile sau o scădere a productivităţii muncii, repugnă acţiunea, dar, înainte de a trece la
deprinderii de a citi.
constată o întârziere semnificativă a dez- apariţia de sedimente de insatisfacţie şi aceasta, simt nevoia de a reflecta la ceea
voltării mentale a subiecţilor care au su- chiar, la unele persoane, apariţia de tul- ce au de făcut şi de a se pregăti. Cu toate
ALIENARE MENTALĂ, nebunie, acestea, o astfel de atitudine poate exprima
ferit de malnutriţie în primul an de viaţă. burări de caracter*. Studiindu-se ambianţa
t u l b u r a r e a s p i r i t u l u i c a r e face şi îndoiala, indecizia.
Această întârziere rămâne definitivă, ori- diferitelor grupuri, s-a putut demonstra
imposibilă v i a ţ a socială.
care ar fi apoi regimul aplicat acestor experimental că agresivitatea" este mai
Avem accepţiunea profundă a terme-
copii. -• ANOREXIE MENTALĂ; BULIMIE. puternică în mediile sociale cu o structură AMBIŢIE, a s p i r a ţ i e l a u n s t a t u t
nului numai dacă îl raportăm la societate.
autoritară decât în grupurile democratice. superior.
Alienatul este incapabil să ducă o viaţă
S-a observat, de asemenea, că ameliorarea Dorinţa de glorie sau de îmbogăţire le
normală, să se conformeze regulilor gru- ALTRUISM, t e r m e n c r e a t d e
pului său social,el fiindu-i „alienat", adică relaţiilor interumane în colectivităţile de permite indivizilor să-şi mobilizeze toate
Auguste C o m t e s p r e a d e s e m n a
străin grupului (în latineşte alienus = al muncă determină o veritabilă eliberare de energiile, să acceadă la un nivel mai ridicat
grija d e z i n t e r e s a t ă p e n t r u b i n e l e
altuia, străin, ostil). Ceea ce defineşte în energie rămasă până atunci nefolosită şi, şi să-şi realizeze potenţialităţile. Dar atunci
semenului.
primul rând alienarea mentală este pertur- în consecinţă, o creştere a randamentului. când ambiţia nu se bazează pe capacităţi
Altruismul îşi are sursa în natură, dar
barea relaţiei cu semenul, alterarea funcţiei Condiţiile fizice ale muncii, adică venti- reale, cum este cazul la unii debili, ea este
poate rezulta şi din reflecţie. Se observă,
de comunicare. La alienat mijloacele de laţia, temperatura, umiditatea, lumina şi cauza unor decepţii şi inadaptări*.
la fiinţe din aceeaşi specie, comportamente

24
AMBIVALENŢĂ ANALIZA FACTORIALA

AMBIVALENŢĂ, s t a r e a u n u i su- care le consumă în doze mari prezintă funcţionează ca un mecanism de apă comportamente; în cazul viselor", uitării*,
b i e c t care, într-o s i t u a ţ i e d a t ă , confuzie mentală şi un fel de stare psiho- are împotriva angoasei, ca refuz al unei lapsusurilor" şi atitudinilor' adoptate de
trăieşte concomitent sentimente tică gen „paranoia" (efect „parano"), în care •ealităţi apăsătoare. Tratamentul indicat indivizi analiza face să apară semnificaţiile
contradictorii. predomină angoasa şi ideile de persecuţie; n acest caz este cel psihologic, vizând ascunse.
Ambivalenţa nu este o stare mentală efectul „parano" regresează după câteva iuprimarea inhibiţiilor şi readucerea în în sfera muncii, analiza sarcinilor şi
anormală. Cu toate acestea, se întâmplă ca ore de la intoxicare. Uneori apare un delir conştiinţă a amintirilor uitate, prin jocul a relaţiei „om-maşină" ocupă un loc
această dualitate de sentimente să se paranoid cu halucinaţii şi cu elemente de liber al asociaţiilor de idei. determinant. Ea permite calcularea valorii
traducă în conduite patologice atunci când automatism mental. relative a normelor şi justa remunerare,
contradicţia este ireductibilă. E Bleuler, de AMORF, t i p de p e r s o n a l i t a t e care stabilirea circuitelor celor mai simple şi
altfel, a creat în 1910 termenul de ambi- AMINTIRE, fapt c a r e r e v i n e în se d e f i n e ş t e , în caracterologia lui eliminarea gesturilor inutile, prevenirea
valenţă spre a descrie unul din principalele spirit. G. Heymans şi E. Wiersma, printr-o accidentelor şi asigurarea pentru ucenici a
aspecte ale personalităţii schizofrenicului*. Amintirea nu există prin ea însăşi, ci slabă emotivitate- (nE), inactivitate unei pregătiri raţionale.
La aceşti bolnavi observăm modificări este o manifestare a spiritului care recon- (nA) şi e c o u i m e d i a t şi pasager al
bruşte de dispoziţie fără ca motivele aces- struieşte trecutul, retrăindu-1 prin prisma impresiilor (P). ANALIZĂ DIDACTICĂ. Formarea
tora să ne fie comprehensibile. prezentului. Această reconstrucţie spon- Lipsit de ambiţie şi nepăsător, amorful psihanaliştilor cere, pe lângă cunoştinţe
tană este posibilă datorită cadrelor sociale trăieşte clipa prezentă şi îşi risipeşte timpul teoretice dobâdite la universitate şi insti-
AMBLIOPIE, slăbire a c c e n t u a t ă a ale memoriei (M. Halbwachs). Cu toate tutele de psihanaliză, o psihanaliză* perso-
în plăceri şi distracţii multiple, realmente
văzului ( a c u i t a t e a vizuală se situ- acestea, în pofida reperelor de care dis- nală, de lungă durată (de la doi la patru
frivole. Câştigă simpatia anturajului dată
ează între 1/20 şi 4/10). pune, amintirea evocată nu este niciodată ani), condusă de un psihanalist experi-
fiind latura sa optimistă şi acomodantă.
fidelă; ea este întotdeauna o interpretare, mentat, abilitat de autorităţile superioare
în Franţa se nasc în fiecare an circa
o schematizare a realităţii. Anumite amin- ale profesiei. Este vorba de o cură psihana-
15 (XX) de copii ambliopi, din care 5% ANALIZĂ, d e s c o m p u n e r e a u n u i
tiri, aparent insignifiante, pot masca expe-
evoluează spre cecitate*. Adesea ambliopia î n t r e g în e l e m e n t e l e sale. litică şi,în acelaşi timp, de un învăţământ
rienţe infantile importante. S. Freud le-a
copilului mic rămâne necunoscută antu- Analiza este mecanismul gândirii care oral, individual, la care trebuie să se su-
dat numele de „amintiri-ecran". • UlTARE.
rajului acestuia. Atitudinea familiei, în concentrează atenţia asupra fiecăreia din pună acela care vrea să devină psihanalist.
special a mamei, poate influenţa caracterul părţile unui ansamblu şi caută legăturile După această etapă, debutantul poate între-
copilului, după cum ea îl lasă să trăiască AMNEZIE, slăbire sau p i e r d e r e prinde cure, rămânând el însuşi un anumit
lor posibile. împreună cu sinteza formează
normal sau îl izolează şi îl ascunde. Unii a memoriei. timp sub controlul unui al doilea psiha-
o unitate, un ansamblu complementar
ambliopi. purtători de ochelari, pot urma A nu se confunda amnezia, fenomen nalist, stăpân pe meserie.
al reflecţiei. Procedând prin diferenţieri
cursurile şcolare obişnuite, pe când alţii patologic, cu uitarea*, care este un feno-
succesive, de la global la elementele prime,
trebuie integraţi într-un învăţământ men normal. Schematic, distingem două
analiza este întâmpinată de sinteză mult ANALIZĂ FACTORIALA, r a m u r ă
special. forme de alterare a capacităţii mnezice:
una, numită „amnezie de fixaţie" (sau
înainte de a-şi fi terminat opera; regrupă- a matematicii aplicate, concepută
amnezie anterogradată), priveşte reţinerea
rile au loc rapid şi apare schema completă, de C E . Spearman pentru analiza
AMFETAMINA, substanţă chimică amintirilor, pe când cealaltă, caracterizată
pe care o poate sesiza inteligenţa. rezultatelor obţinute prin adminis-
d i n grupa a m i n e l o r p s i h o t o n i c e , de imposibilitatea amintirii, este numită Această metodă pare a fi cea mai trarea mai multor teste mentale,
n u m i t e şi „amine de trezire" sau „amezie de evocare" (sau amnezie retro- eficace pentru învingerea dificultăţilor în general, această metodă statis-
„psihamine". gradă). Ea se poate datora unor leziuni întâlnite de spirit pe calea cunoaşterii, aşa tică încearcă să pună în evidenţă
Amfetaminele sunt stimulenţi ai siste- vasculare ale encefalului, unor trauma- încât este utilizată în majoritatea siste- factorii comuni unui ansamblu de
mului nervos central. Ele suprimă senti- tisme cerebrale; se poate observa şi în psi- melor pedagogice. învăţarea cititului prin variabile care au între ele anumite
mentul de oboseală şi senzaţia de foame hoze, ca şi în stările nevropatice. în aceste metoda globală', de exemplu, se bazează corelaţii.
şi îi dau subiectului o impresie de forţă. din urmă cazuri, când bolnavul poate uita pe acest principiu. Când i se propun unui individ sarcini
Folosirea repetată a acestui medicament totul, inclusiv identitatea sa, amnezia este Acelaşi demers permite, în domeniul diferite, se constată că rezultatele nu se
conduce la epuizare fizică. Toxicomanii de origine emoţională (amnezie afectivă); psihologic, descoperirea motivaţiilor* unor repartizează la întâmplare, existând între

27
ANALIZA TRANZACŢIONALA ANIMISM

ele relaţii determinate: în cazul unui şcolar este pus în mişcare în mod spontan în anturajul acestuia, referitoare la situaţii conflictuale inconştiente. La unii
care obţine note foarte bune la latină şi la diversele situaţii cu care suntem con- istoria sa personală şi a maladiei copii înclinaţi să se masturbeze, de exemplu,
geometrie şi note proaste la desen, gândim fruntaţi . Dar se întâmplă ca o persoană să de care suferă. ameninţările grosolane ale părinţilor, ame-
în mod intuitiv că primele se datorează nu utilizeze decât un singur registru de Anamneză orientează diagnosticul" şi ninţări care se grefează pe un fond de
unei aptitudini pentru raţionamentul logic răspunsuri sau ca una dintre aceste trei adesea şi atitudinea terapeutică a medi- culpabilitate, pot provoca puternice reacţii
care nu intervine în probele grafice. Dar stări ale Eului să o încalce pe cealaltă. în cului sau a psihologului. într-adevăr, orga- emotive şi conduite inadaptate, legate de
pentru a face această afirmaţie este nece- acest caz. „tranzacţia" nu poate reuşi, ca în nizarea cronologică a elementelor furni- teama de castrare*, de teama de a fi mutilat
sară o confirmare obiectivă. Analiza fac- cazul, de exemplu, când la o stimulare de zate de această anchetă permite uneori sau de a-şi pierde membrul viril. Angoasa
torială ne-o furnizează în mod oportun. tip A interlocutorul reacţionează cu modul investigatorului perspicace să descopere în sine nu este un fenomen patologic, ea
Datorită acestei tehnici, Spearman a putut P sau C. Analiza unor astfel de compor- relaţii cauzale între anumite fapte. De fiind legată de condiţia umană.
pune în evidenţă o aptitudine generală tamente îi permite pacientului să conştien- exemplu, o bruscă dizortografie* la un După observaţiile lui R. Spitz*, prima
(pe care o numeşte factorul G). care ar tizeze mecanismele psihologice care le şcolar, care până atunci scria satisfăcător, manifestare a angoasei veritabile se pro-
constitui energia mentală şi ar fi asimi- guvernează şi să acceadă la autonomie. în poate fi raportată la o ruptură de echilibru duce, la sugar, spre luna a opta, în absenţa
labilă cu inteligenţa'. Printre testele cele acest proces, psihoterapeutul are un rol familial şi se explică prin aceasta (naşterea mamei, la apropierea unui străin brusc
mai saturate în factorul G figurează marcat directiv, dar şi ceilalţi membri ai unui nou copil, îndepărtarea unui părinte recunoscut ca fiind diferit de aceasta.
aşa-numitele Progressive Matrices ale lui grupului au rolul lor, ajutându-1 pe subiect iubit etc). Departe de a fi o manifestare anormală,
J. C. Raven. să se perceapă mai bine, relevând şi subli- acest comportament este semnul unui pro-
niind atitudinile neadecvate pe care el le ANGOASĂ, nelinişte dusă la gres, dovada că sugarul a atins capacitatea
adoptă de regulă. extrem, frică iraţională. de a distinge familiarul de străin şi că
ANALIZĂ TRANZACŢIONALĂ, dezvoltarea sa afectivă se desfăşoară în
Angoasa este o senzaţie apăsătoare
psihoterapie de grup datorată psi- mod normal. Cu timpul, în momentele
de indispoziţie profundă, determinată de
hiatrului american E. Berne (1962) ANALIZOR, sistem neurofiziologic impresia difuză a unui pericol vag, imi- cruciale ale existenţei, când o nouă adap-
şi bazată pe analiza relaţiilor inter- care permite să fie percepută şi nent, în faţa căruia rămâi dezarmat şi tare se dovedeşte necesară, individul îşi
individuale. analizată lumea.
neputincios. De cele mai multe ori această regăseşte,în mod temporar, angoasa. Dacă
Acest termen, folosit de I. P. Pavlov,
„Tranzacţia" este unitatea de raport stare se asociază cu modificări neuro- el este incapabil să-şi creeze condiţii de
desemnează receptorii" senzoriali, căile lor
social: „fac ceva pentru sau împotriva ta vegetative comparabile cu acelea pe care adaptare, insecuritatea persistă şi poate
nervoase şi teritoriile din scoarţa cerebrală
(stimul), iar tu reacţionezi în consecinţă" le observăm în şocurile* emoţionale: conduce la nevroză* sau la psihoză*.
care le corespund. Analizorul vizual, de
(răspuns). în acest schimb sunt angajate palpitaţii, transpiraţie, tremurături, vedere Angoasa patologică — descrisă în noua
exemplu, cuprinde retina, căile optice şi
amândouă personalităţile şi, atât unul cât înceţoşată etc. nomenclatură psihiatrică americană (DSM
zona vizuală corespunzătoare din cortexul
şi celălalt, ne putem comporta ca un copil, occipital. Leziunea uneia sau alteia din Angoasa, care are efecte dezorganiza- III, 1988) sub termenii „tulburare panică"
ca un părinte sau ca un adult obiectiv. toare asupra conştiinţei, generează o regre- (panic disorder) şi „anxietate generalizată"
părţile acestui aparat nervos duce la
Eul-„copil" (C) corespunde emoţiilor, cecitate*. Dar pe când bolnavul are senti- siune* conjunctă a gândirii şi a afecti- — este simptomul psihiatric întâlnit cel
spontaneităţii şi creativităţii; Eul-„părinte" mentul de a fi orb (pentru că trăieşte în vităţii*. Cauzele sale pot fi un conflict* mai frecvent în practica medicală.
(P) este ansamblul valorilor şi preceptelor beznă) când ochiul sau prelungirile sale interior (când, de exemplu, ne reprimăm
introiectate în timpul copilărfei (analog nervoase sunt atinse, el nu are această agresivitatea), o activitate sexuală nesatis- ANIMISM, credinţă că orice lucru
Supraeului* freudian); Eul-„adult" (A) este conştiinţă atunci când distrugerea afec- făcătoare sau o pierdere în sfera dragostei este animat şi purtător de intenţie.
persoana logică, obiectivă, care culege tează creierul. Există şi analizori interni, (doliu, dezaprobarea unei persoane iubite...) Această atitudine se întâlneşte la copiii
informaţia şi o tratează fără patimă, fără care tratează mesajele care provin direct care reactivează un vechi sentiment de mici şi la populaţiile primitive care sunt
a se lăsa influenţată de opiniile personale. de la corp. abandon, datorat precedentelor experienţe incapabile să-şi explice altfel fenomenele
Fiecare dintre aceste trei stări ale Eului dureroase. în unele cazuri nu situaţia reală al căror mecanism nu-1 înţeleg. Copilul
constituie un sistem complet de senti- ANAMNEZĂ, ansamblu de infor- este aceea care generează angoasa, ci fan- care, în plimbarea sa nocturnă, se vede
mente, de atitudini, de idei, de limbaj, care maţii culese de la bolnav şi de la tasmele, reprezentările imaginare ale unei însoţit de Lună, este convins că aceasta
ANOREXIE MENTALA ANULARE

îl urmăreşte. La fel, elementele naturii prealabil. Este o noţiune extrem de rela- descifrarea unei partituri muzicale, când Antipsihiatria îngrozeşte opinia publică
dezlănţuite sunt, mai mult sau mai puţin tivă, care şi-ar putea găsi ilustrarea în călă- cel care citeşte „ghiceşte" ceea ce va urma. şi mulţi psihiatri o consideră irealistă
conştient, asimilate de spiritele simple cu toriile lui Gulliver care, în mod succesiv, Cercetările de psihologie animală au sta- şi utopică.
mânia uivină, pe care ele încearcă să o este „anormal" în mijlocul liliputanilor, bilit că anticiparea există şi la dobitoace,
calmeze prin sacrificii menite să câştige apoi în mijlocul uriaşilor din Brobdingnag. ba chiar şi la nevertebratele inferioare. ANTROPOLOGIE, ştiinţă a omului
bunăvoinţa Demiurgului. Acest sistem de Conceptul de anormalitate este cu atât şi a operelor sale.
gândire, care îşi are obârşia în preistoria mai greu de înţeles cu cât există tendinţa ANTIPSIHIATRIE, mişcare filo- Conform tradiţiei, se distinge antro-
umanităţii, se perpetuează la copii şi se de a identifica norma cu ceea ce este sofică şi medicală care supune cri- pologia fizică, disciplină care studiază
regăseşte în prezent nu numai la cei 150 frecvent şi de a-i socoti suspecţi pe toţi ticii concepţia occidentală despre caracteristicile morfologice ale diferitelor
de milioane de animişti (în special locui- „devianţii", îndeosebi pe cei care profe- nebunie şi rolul medicilor psihiatri oase umane, servindu-se mai ales de
tori ai Africii, Asiei şi Oceaniei), ci şi la sează opinii contrare ideilor moştenite în societatea noastră. măsurători, şi antropologia culturală, care
aproape toţi indivizii prea puţin cultivaţi). (Socrate, Soljeniţîn...). Anormalul nu este Antipsihiatria a apărut la începutul îşi aplică cercetarea la faptele de cultură*.
întotdeauna totuna cu patologicul. Omul anilor 1960, o dată cu difuzarea ideilor Reprezentanţii acestei a doua şcoli pornesc
ANOREXIE MENTALĂ, refuzul considerat „anormal" poate fi tocmai acela lui G. Bateson asupra originii psiho- de la principiul că, pentru a înţelege omul,
care va face să progreseze umanitatea. este necesar să-l situezi în mediul său
alimentării. familiale a schizofreniei, a ideilor lui
Anorexia mentală se observă îndeosebi M. Foucault asupra nebuniei şi a acelora social. Interpretând faptele de cultură, este
la adolescenţi şi la fete şi femeile tinere ANOXIE, rarefiere sau suprimare ale lui H. Marcuse cu privire la societatea posibil să înţelegi structurile sociale şi,
(15-25 de ani), în general virgine, dar a oxigenului distribuit de sânge abundenţei. prin prisma lor, fiinţa umană. Dar antropo-
uneori şi la copiii mici şi chiar la sugari. ţesuturilor. Teza esenţială a antipsihiatrilor este că logia s-a dezvoltat considerabil şi actual-
După W. H. Kaye (1982), anorexicul nu Anoxia determină alterări celulare, în boala mintală (în special schizofrenia), mente în Franţa antropologii consideră
mănâncă din cauză că senzaţia de foame special la nivelul formaţiilor nervoase neavând decât cauze psihosociale, nu este sub acest termen generic patru domenii:
dispare sub influenţa unor morfine endo- superioare care sunt extrem de vulnerabile. cu adevărat o boală. „Nebunii" sunt în 1) antropologia socială şi culturală (sau
gene (endorfine'), a căror prezenţă în tala- Când anoxia survine la naştere, ca urmare realitate „nonconformişti", „devianţi" în etnologia); 2) antropologia lingvistică (sau
a unui act obstetric dificil, copilul este raport cu o normă stabilită, iar internarea etnolingvistica); 3) antropologia biologică
mus, în cantitate sporită, a fost obiectivată.
„vânăt"; trebuie să-l baţi delicat pe fese şi lor nu are alt scop decât să-i constrângă să sau fizică, având drept obiect de studiu
Motivul postirii.însă, nu este cunoscut. Cu
pe spinare pentru ca el să scoată primul accepte o anumită ordine socială. în variaţiile caracterelor biologice ale omului
toate acestea, analiza psihologică face să ţipăt (care corespunde intrării brutale a
apară,în aproape toate cazurile, un conflict aerului în plămâni), sau să-l reanimezi prin lumina acestui postulat, ar trebui să fie în spaţiu şi în timp; 4) preistoria.
actual cu anturajul, în special cu mama. metoda respiraţiei „gură la gură". în aceste suprimate spitalele psihiatrice sau cel puţin
Teama de abandon, culpabilitatea legată de situaţii timpul presează, întrucât după să fie transformate în cămine de unde să ANULARE. Mecanism prin care o per-
trezirea sexualităţii provoacă uneori acest 5-10 minute se pot instala leziuni fie izgonită orice violenţă, inclusiv con- soană se străduieşte să suprime în mod
comportament, care semnifică nostalgia cerebrale ireversibile, generatoare de strângerea la simpla disciplină. Prima magic o idee sau un act, imaginând sau
trecutului, dorinţa de a reveni la situaţia tulburări neurologice şi de arieraţie* tentativă de acest fel a fost pusă în prac- efectuând o acţiune inversă celei pre-
infantilă. Tratamentul cel mai eficace este mentală. tică, în 1962, de medicul englez D. Cooper, cedente: de exemplu, executând cu mâna
o separare temporară (rareori mai mare de dar, în faţa ostilităţii infirmierilor, a trebuit stângă ceea ce tocmai a executat cu mâna
două luni) de mediul familial şi o acţiune ANTICIPARE, acţiune de a devansa. să înceteze în 1966. Alte comunităţi dreaptă. Acest comportament corespunde
psihoterapeutică aplicată bolnavului şi terapeutice — în care bolnavii şi perso- unui mecanism de apărare" al Eului, des-
Printr-un demers al gândirii, o acţiune nalul de îngrijire se confundă, reunindu-se,
părinţilor săi. tinat să îndepărteze angoasa datorată apari-
determinată poate fi executată înainte de discutând liber, analizând evenimentele
apariţia semnalului aşteptat. Experienţa ţiei de sentimente sau de idei inacceptabile
cotidiene ale comunităţii — au fost create pentru individul conştient. Anularea retro-
ANORMAL, ceea ce este în afara cotidiană arată că gândirea organizează cu
în Anglia de D. Cooper, R.D. Laing, activă, descrisă de Freud, se încadrează
normelor, care nu este frecvent. regularitate scheme anticipatoare, pornind
A. Esterson şi L. Redler; în Italia de în gândirea magică; o găsim îndeosebi în
Anormalitatea implică referinţa la un de la anumite elemente. Lucrul acesta este
F. Basaglia; în Franţa de M. Mannoni. ritualurile obsesionale.
grup determinat şi la o medie stabilită în deosebit de clar în actul cititului sau în

30 31
ANXIETATE ARIERAŢIE

ANXIETATE, stare afectivă carac- unele puncte slabe ale primei teorii. Ea de a executa la comandă mişcări ale gurii Timp îndelungat aptitudinile rămân
terizată printr-un sentiment de distinge în personalitate trei"„instanţe": şi feţei); 2) apraxia îmbrăcării; 3) apraxia nediferenţiate şi, în general, numai cu
insecuritate, de tulburare, difuz. 1) Eul", care este în raport cu percepţiile, ideomotoare (imposibilitatea de a face un începere de la vârsta de aproximativ 10 ani
Adesea folosit ca sinonim al angoasei, reglează desfăşurarea proceselor psihice gest simbolic, de felul salutului militar); ele prind a se preciza. Pe când aptitudinea
termenul anxietate se deosebeşte de cel în timp şi le supune probei realităţii; 4) apraxia ideatoare (imposibilitatea de a pentru muzică şi desen se manifestă destul
dintâi prin absenţa modificărilor fizio- 2) Şinele", în care se agită impulsiile utiliza corect un obiect, de exemplu de a de precoce, cele pentru matematică şi
logice (senzaţie de sufocare, transpiraţie, noastre primitive", pe care Eul ar vrea aprinde o lumânare). Subiectul îşi ima- cercetare ştiinţifică nu apar înainte de
accelerarea pulsului...), care nu lipsesc să le supună puterii sale; 3) Supraeul', ginează, descrie gestul care i se cere a fi 14 sau 16 ani. Diagnosticarea aptitudinilor
niciodată în cazul angoasei. Numeroase care se exprimă prin morală. Şinele se executat (şi pe care el ar vrea să-1 execute), este o sarcină importantă a consilierilor*
şcoli încearcă să explice geneza anxietăţii supune principiului plăcerii', Eul se supune dar fără a izbuti să-1 facă: a „uitat" schema de orientare şcolară şi profesională, care
prin prisma poziţiilor lor doctrinale. Pentru dinamică gestuală. Apraxia nu este o au misiunea de a-i călăuzi pe tineri în
principiului realităţii'.
agnozie*, ci mai degrabă o amnezie* alegerea unei profesii.
teoreticienii învăţării această stare ar fi o
motorie datorată unor leziuni ale scoarţei
reacţie de teamă condiţionată, o tendinţă APATIC, în c a r a c t e r o l o g i a lui cerebrale.
dobândită. Pentru psihanalişti, dimpotrivă, G. H e y m a n s şi E. Wiersma, t i p de ARHETIP, model primitiv e t e r n .
anxietatea s-ar explica prin frustrările libi- p e r s o n a l i t a t e c a r e s e defineşte Acest termen, luat de la Sfântul
doului' şi interdicţiile dictate de Supraeu*; p r i n t r - o slabă e m o t i v i t a t e ' (nE), Augustin, a fost introdus în psihologia
anxietatea ar fi semnalul de pericol adresat i n a c t i v i t a t e (nA) şi lentoarea reac- abisală de C.G. Jung (1919) pentru a
Eului* — adică personalităţii conştiente — ţiei la impresii (S). desemna imaginile arhaice (dragonul,
care, astfel prevenit, poate reacţiona prin Apaticul este opus colericului' (E.A.P.). Paradisul pierdut...) care constituie un fond
măsuri adecvate sau mobilizându-şi meca- Om al principiilor şi rob al obişnuinţelor, comun al întregii umanităţi. Le regăsim la
nismele de apărare*. fiecare persoană, din toate timpurile şi de
el se caracterizează prin placiditate, calm
pretutindeni, alături de amintirile per-
şi conformism. Introvertit, secretos, nu este
sonale. Vehiculate de fabule, mitologie,
APARAT PSIHIC, model t e o r e t i c lesne de descifrat. Este un spirit raţional,
basme şi legende, arhetipurile se manifestă
i m a g i n a t de S. F r e u d p e n t r u a rece, opac la consideraţiile sentimentale.
în vise*, deliruri* şi artele picturale. Ele
r e p r e z e n t a şi a face inteligibilă Apraxia constructivă este o tulburare privind constituie conţinutul a ceea ce Jung
funcţionarea vieţii m e n t a l e . APATIE, i n d o l e n ţ ă , lipsă de ener- executarea desenelor şi a sarcinilor construc- numeşte inconştientul colectiv.
Freud a elaborat două teorii ale apa- gie, a p a r e n t ă i n s e s i b i l i t a t e la sti- tive (puzzle, cuburi...): bolnavul (desenele din
ratului psihic. Prima, formulată în 1900, mulările afective. dreapta) este incapabil să reproducă desenele
din stânga ARIERAŢIE, s t a r e a unui copil sau
concepe aparatul psihic după modelul Această stare poate fi legată de con-
a u n u i a d u l t î n t â r z i a t în dezvol-
arcului reflex, cu o extremitate senzorială stituţia fizică, de o disfuncţie endocrină
APTITUDINE, dispoziţie naturală tarea sa.
şi o extremitate motorie. Percepţiile (polul (insuficienţă tiroidiană sau suprarenală),
şi dobândită de a efectua a n u m i t e Această întârziere, care se evaluează în
senzorial) lasă în psihismul nostru impresii de o tulburare nervoasă (depresie, confuzie
sarcini. raport cu media grupului căruia îi aparţine
dintre care multe nu devin aproape nici- mentală, demenţă...) sau de anumite con-
După E. Claparede, aptitudinea este individul în cauză, poate fi globală sau,
odată conştiente. (Acest sistem inconştient diţii de viaţă de lungă durată (detenţie, ceea ce permite diferenţierea indivizilor dimpotrivă, să nu afecteze decât o parte a
nu este numai sediul amintirilor uitate, şomaj). atunci când, la o educaţie egală, îi privim personalităţii*. Când sunt atinse funcţiile
ci şi acela al impulsiilor* înnăscute şi al
din unghiul randamentului. Potrivit dome- psihice, subiectul este incapabil să reu-
anumitor dorinţe*.) La extremitatea moto- APRAXIE, pierdere a capacităţii de niului în care se manifestă, aptitudinile se şească în viaţă; dacă este vorba de un
rie se situează sistemul preconştient'. a e x e c u t a gesturi sau a c t e elemen- clasifică în intelectuale, senzoriale, motorii copil, acesta se dovedeşte inapt să înveţe,
Inconştientul şi preconştientul sunt sepa- t a r e , fără ca a c e a s t a să se datoreze etc. Funcţii generale ca atenţia şi judecata fiind naiv şi egocentric.
rate de cenzură", care reglează pasajul unei paralizii sau deficienţe motorii. vor fi considerate aptitudini, la fel ca şi 1) Arieraţia intelectuală corespunde
dintre aceste două sisteme. A doua teorie a Se disting mai multe varietăţi de apraxie: dispoziţiile particulare, cum ar fi abilitatea unei insuficienţe congenitale a dezvoltării
aparatului psihic, expusă în 1923, rectifică 1) apraxia buco-facială (imposibilitatea de a desena. inteligenţei care se manifestă precoce şi,în
ARSENI

principiu, mi poate fi niciodată recuperată, psihic-creicr, a aprofundat şi problcma- că cuvintele si ideile asociate ,,pun în întreprindere dala. Acest nivel de aspiraţie
în F-"ranţa, se evaluează" între 3 şi 67,, tica psihoncurologiei şi psihochirurgici. lumina cu o ciudată precizie bazele gân- este de importantă primordială în compor-
procentajul de arieraţic gravă. Arieraţia Opera sa capitală este Tnitnt de neurologic dirii omului si îi dez\ ăîuie anatomia men- tamcntul I unţclor umane deoarece influen-
intelectuală se poate datora eredităţii, unei în 5 volume (8 tomuri), 1979-19X3, la tală cu mai multă lipsă de menajament ţează. mai mult sau mai puţin clar. atin-
decât ar dori-o". Această constatare i-a intri- gerca scopurilor. Depinzând atât de factori
femeie şi care poate afecta pe toţi băieţii neurologi din ţară. A mai scris. între tat pe psihiatri (G.H. Kcnt si A.J. Rosanov) individuali cât si de factori sociali, nivelul
născuţi de aceeaşi mamă), unei aberaţii altele: Durerea (1967). în colaborare cu şi pe psihanalişti (C.G. .lung) să pună la de aspiraţie necesită o anumită cunoaştere
cromozomice (ca în sindromul lui Down). 1. Oprescu; Psihoncurologie (1983). în punct liste de cuvinte susceptibile să son- de sine. cunoaşterea valorii proprii. a apti-
unei leziuni organice a creierului, ca urmare colaborare cu M. Golu şi L. Dănăilă. de/e problemele psihologice ale pacien- tudinilor şi limitelor personale şi dorinţa
a unei boli a mamei în perioada gravidităţii ţilor lor şi să Ic reveleze complexele . de a accede la un statut'determinat. Uneori
(cum ar fi rubeola), unui traumatism era- ASIMILARE, c o n d u i t ă a c t i v ă p r i n Această probă a fost utilizată şi pentru subiectul, profund influenţat de condiţiile
nian perinatal. unei encefalite ctc. Există c a r e m o d i f i c ă m m e d i u l în loc să identificarea criminalului dintr-un grup de sociale, aspiră să atingă un scop prea înalt
însă si alte stări de arieraţic intelectuală ale ne a c o m o d ă m a c e s t u i a . suspecţi. în acest caz se aleg douăzeci de în raport cu posibilităţile avute: el arc o
cuvinte susceptibile
uite suscept ibilc să-i amintească
ami nteasc vino- anii
anii mi lă vi i c a t i c . dar nu si aptitl idini le
par a fi în relaţie cu o ..neglijenţă cultu- prin care fiinţele vii transformă clementele vatului scena şi circumstanţele delictului, nec<
rală" (ca în ca/.ul copiilor sălbatici) sau cu extrase din mediu, integrândii-le în propria •into care sur
cuvinte suntHamestecate
amestec•ale cu
i •ualte
alte optzeci adii'
aducă de/il să 1 con ducă l a n uda P-
o carenţă afectivii precoce. lor substanţă. în psihologic. J. Piaget de
2) Arieraţia :it'cctivă.care apare cel mai reacţie, semnele emoţionale şi, când se dis- p c r m i t precizarea câtorva trăsături de per-
adesea la imli\ i/ii cu o inteligenţă normală, pune de aparatajul necesar, reacţiile elec- sonalitatc ale subiecţilor examinaţi şi, prin
corespunde unei imaturităţi psihice, ca o la o situaţie sau alta. De exemplu, copilul
sugar care descoperă că un obiect poate pararea protocoalelor suspecţilor permite lor în situaţii de viaţă reală,
copilăriei; ea se manifestă mai ales printr-un Ii mişcat dacă se trage de sfoara de care adesea obţinerea mărturisirii crimei din
ataşament excesiv faţă de părinţi, prin acesta este legat va trage de faţa de masă partea delincventului. A S T A Z I E , i m p o s i b i l i t a t e de a se
absenţa de autonomie, egoism, puerilitate, Cura psihanalitica este şi ca bazată pe m e n ţ i n e în p o z i ţ i e v e r t i c a l ă .
putând evolua favorabil sub influenţa ma ACOMODARE. asociaţia liberă. în loc să i se ceară pacien- Este vorba de o tulbuiaie funcţională
psihoterapici.
ASOCIAŢIE, a c ţ i u n e de a a p r o p i a ,
ARSENI (Constantin), n e u r o l o g şi de a r e u n i . tara constrângere, sa comunice tot ceea ce deosebeşte proluiul,
n e u r o c h i r u r g r o m â n (Dolhasca, jud. Fenomenele psihice au proprietatea de îi trece prin minte. în felul acesta, psihana- cunoaşte cauza organică. Se însoţeşte
Suceava, 1 9 1 2 - B u c u r e ş t i , 1994). a se lega în conştiinţă, independent de listul nu introduce în cură nimic personal, aproape întotdeauna de abazie". •• ISTERIE,
Discipol al lui Dumitru Bagdasar voinţă, în virtutea anumitor legi, enunţate pacientul fiind acela care determină mersul
(1893-1946), creatorul şcolii române de de Aristotel. Acesta a remarcat că evo- psihanalizării. ASTENIC. în biotipologia lui
neurochirurgie, C. Arseni a devenit în carea amintirilor este înlesnită de referirea E. Kretschmer, tip morfologic caracterizat
1975 directorul celui mai mare spital la alte impresii care au cu acestea raporturi ASPIRAŢIE, a n s a m b l u de t e n d i n ţ e prin aspectul său longilin. -» LEPTOSOM.
de neurochirurgie din lume, unde con- de contiguitate, de similitudine sau de care îl propulsează pe om către un
ducea direct secţia de tumori cerebrale opoziţie. Studierea acestor legi primare ideal. ASTENIE, lipsă sau slăbire a
(Spitalul clinic de neurochirurgie „Prof. dr. de asociaţie (contiguitate, asemănare şi Se vorbeşte de aspiraţie într-o acţiune forţelor.
D. Bagdasar", Bucureşti). Realizări impor- contrast) a stat pe primul-plan pentru atunci când efectuarea acesteia înseamnă Astenia este o stare de oboseală perma-
tante în domeniul patologiei chirurgicale psihologia din secolele al XVllI-lea şi pentru individ realizarea capacităţilor sale. nentă pe care simpla odihnă nu o poate
a proceselor expansive intracraniene, în al XlX-lea. La sfârşitul secolului trecut, Succesele şi eşecurile noastre sunt în luncţie face să dispară. Se caracterizează prin
chirurgia cerebrovasculară, traumatologia F. Galton, care a încercat pe el însuşi expe- de nivelul de reuşită pe care sperăm să-1 lehamite şi fatigabilitate fizică şi intelec-
craniocerebrală etc. Preocupat de raportul rienţa asociaţiilor libere, a tras concluzia atingem, acela pe care ni-l fixăm într-o tuală. Poate fi consecinţa unei infecţii

35
ATAŞAMENT

(hepatită virală...), a unei disfuncţii endo- înglobând relaţiile cu ceilalţi membri ai să-şi concentreze atenţia asupra micului din ansamblu. Toate eforturile publicităţii"
crine (hipotiroidie, insuficienţă supra- rozător, limitându-i câmpul conştiinţei. De tind să atragă atenţia publicului asupra
renală...), a surmenajului sau se poate îndată ce şoarecele este retras, potenţialele unui produs, amenajându-i câmpul per-
datora unor cauze pur psihologice (refu- ATELIER PROTEJAT, loc în care înregistrate redevin egale între ele. Există ceptiv, pentru ca apoi să-l menţină treaz,
lare" sau frustrări' repetate). lucrează muncitori handicapaţi deci o inhibare relativă şi temporară a interesându-1 în modul cel mai profund.
care nu se pot adapta marii colec- excitaţiei nervoase, structurile superioare Date fiind aceste consecinţe practice, pro-
ATAŞAMENT, ansamblu de legă- tivităţi sau care sunt incapabili să (cortexul cerebral) acţionând direct asupra blema atenţiei a făcut obiectul unor impor-
turi care s-au stabilit între un satisfacă exigenţele obişnuite ale celor inferioare. tante lucrări în laboratoarele de psihologie
nou-născut şi mama sa, începând patronilor. experimentală din armată şi din industrie.
cu senzaţiile şi percepţiile suga- Cel mai adesea este vorba de bolnavi
rului vizavi de aceasta şi, reciproc, mintali sau cu beteşuguri fizice, a căror scade rapid. Dincolo de o durată de două-
ale mamei faţă de copilul ei. eficienţă este limitată şi din cauza unor zeci de minute, apare oboseala, se produc
Din ziua a treia după naştere sugarul sechele ale afecţiunii de care suferă şi care erori şi omul de serviciu trebuie înlocuit.
este capabil să recunoască mirosul sânului doresc să se readapteze progresiv la o viaţă Capacitatea de atenţie a unui subiect poate
şi gâtului mamei şi să-1 diferenţieze de socială normală. în Franţa, în aceste ate- fi apreciată cu ajutorul testelor. Cel mai
acela al unei alte femei care are un liere se lucrează 30-39 ore pe săptămână, simplu dintre ele cere să fie barate anumite
nou-născut de aceeaşi vârstă. La fel,el este muncitorii primind o remuneraţie propor- litere dintr-un text (toate literele a, de
capabil să distingă vocea sa, gustul pielii ţională cu randamentul lor, care nu poate exemplu); se notează apoi erorile şi viteza
sale, calitatea palpărilor ei. fi însă inferioară salariului fixat prin decret de execuţie.
Noţiunea de ataşament a fost introdusă ministerial. Munca protejată, prevăzută
în psihologie în 1959 de către J. Bowlby de Codul familiei şi de ajutorul social ATITUDINE, manieră de a fi într-o
(1907-1990), ca urmare a investigaţiilor (art. 167 şi 168), a fost definită de legea situaţie.
etologiştilor. H.F. Harlow prezenta puilor din 23 iunie 1975 cu privire la handicapaţi Conceptul de atitudine acoperă diverse
de maimuţă două mame de substituţie: una şi de decretul din 31 decembrie 1977. semnificaţii. El desemnează orientarea
confecţionată din sârmă şi prevăzută cu un Admiterea într-un atelier protejat este gândirii, dispoziţiile profunde ale fiinţei
biberon cu lapte, alta fără biberon, însă subordonată autorizaţiei comisiei tehnice noastre, starea de spirit proprie nouă în
acoperită de blană. Maimuţicile se aruncau de orientare şi de reclasare profesională faţa anumitor valori (efortul creator,
spre aceasta din urmă, preferând contactul (Co.T.O.Re.P.r. bani...) etc. Există atitudini personale, care
şi căldura blănii animale. Această obser- nu pun în cauză decât individul (prefe-
vaţie contrazice teza psihologică potrivit ATENŢIE, concentrare a spiritului rinţele estetice, de exemplu), şi atitudini
căreia legătura cu mama derivă din satis- asupra a ceva. sociale (opţiunile politice), care au o
facerea trebuinţei de hrană. A fi atent înseamnă, într-un fel, a te Când atenţia pisicii este concentrată asupra incidenţă asupra grupurilor. Dar ceea ce le
Pentru Bowlby nu încape îndoială că închide faţă de lumea exterioară spre a te şoarecelui, potenţialul ei auditiv este limitat. caracterizează şi pe unele şi pe altele este
Acest potenţial redevine normal de îndată ce faptul că întotdeauna este vorba de un
ataşamentul este un proces înnăscut ale focaliza asupra a ceea ce te interesează. retragem şoarecele
cărui mecanisme — strigătele, agăţarea, Experimentându-se cu pisici, s-a putut ansamblu de reacţii personale faţă de un
strângerea la piept, suptul — sunt comune arăta ceea ce se întâmplă la nivel neuro- Schematic, varietăţile atenţiei se cla- obiect determinat: animal, persoană, idee
copilului şi puiului de maimuţă. Surâsul, fiziologic. Mai întâi animalul este făcut să sează în două mari categorii: atenţia sau lucru. Subiectul însuşi le percepe ca
specific omului, este unul dintre meca- audă sunete scurte („pocnete") şi se înre- voluntară, care depinde de individ şi de făcând parte integrantă din personalitatea
nismele ataşamentului care apare foarte de gistrează influxurile nervoase ale urechii. motivaţiile sale, şi atenţia involuntară, care sa, ceea ce face ca atitudinile să fie foarte
timpuriu la noii-născuţi. Teoria ataşa- Apoi se lasă să apară în raza privirii ani- este atrasă de mediul exterior, ca urmare înrudite cu trăsăturile de caracter. Cu cât
mentului s-a îmbogăţit an de an; actual- malului un şoarece: percepţia „pocnetelor" a organizării particulare a câmpului per- Eul" este mai puternic cu atât atitudinile
mente ea depăşeşte diada mamă-copil, scade. Interesul pisicii pentru şoareci o face ceptiv în care apare un obiect, detaşat sunt mai independente, mai deschise şi
r-o totală indi- automatică. Chiar si viaţa psihică are devine chiar mai importantă. Studii si
rioară. Copilul automatismele sale (asociaţii de idei, anchete efectuate de psihologi şi psihiatri
i în permanenţă memorie...). în anumite stări patologice (.1. M. Sutter. H. Luccioni) demonstrează
(isterie, epilepsie, traumatism cranian) că absenţa disciplinei determină perturbaţii
mită intcn- picior pe altt se pot observa activităţi automatice, ca
mersul sau prinderea trenului, care scapă se face prost, personalitatea rămâne slabă,
stc. de la indiferentă jiir-impre conştiinţei bolnavilor. Adesea, în stările de inconsistentă: subiectul trăieşte în inse-
delir. eştia i
rate (L. L. Thurstone , 1928). •> SONDAJ. activităţi ritualizate (de exemplu, aşezarea matism mental
autoritatea rău înţeleasă, tiranică, este la
veşmintelor în aceeaşi ordine) sau repe- a propriei per
fel de nefastă ca şi carenţa" de autoritate
ATLETIC, s e s p u n e d e s p r e u n tarea perseverentă a aceloraşi jocuri. rbea
(T. VV. Adorno). în familiile în care. în
subiect care are caracteristicile Copilul autist, pierdut în activităţile sale comandă gândurile. Această formă spe-
mod normal, tatăl este acela care exercită
fizice ale a t l e t u l u i . stereotipe.evoluea/ă într-un univers privai. cială de delir de influenţă, simptomatică
autoritatea, anumite atitudini paterne prea
După E. Kretschmer". indivi/ii de acest pentru disocierea personalităţii, a fost
studiată de psihiatrul rus V. Kandinski şi rigide sunt responsabile de eşecuri şi
tip posedă un temperament deosebit, în
care predomină interiorizarea emoţiilor, de francezul G. G. de Clerambault.
tare a mediilor şcolare normale, ha chiar copiilor. Tatăl care îşi exercită autoritatea
timiditatea si idealismul. şi orice achi/.iţie intelectuală, conduce la trebuie să o facă pentru al proteja pe copil
AUTOPUNITIUNE pedeapsă pe
o situaţie deficitară gravă şi ireversibilă. care ne-o aplicăm noi înşine. de pericolele pe care el este încă incapabil
ATOM SOCIAL, expresie datorată să le domine şi nu spre a-şi afirma pro-
La baza unui astfel de comportament
lui J. L. Moreno şi care desemnează AUTOEROTISM, j u i s a r e s e x u a l ă pria-i personalitate.
se află întotdeauna sentimentul de a fi
reţeaua de relaţii ale unui individ în absenţa partenerului. comis o greşeală, care poate varia de la
cu anturajul său, schematizate sub Autoerotismul poate surveni spontan. în culpabilitatea normală până la auto- AVIDITATE, dorinţă arzătoare,
formă de atracţii şi de repulsii acuzarea delirantă. în acest caz. în general, excesivă, privind un anumit lucru.
reciproce. căutat de subiect, cu ajutorul onanismului". este vorba de melancolici care în caracterologie" acest termen desem-
La copii, alte activităţi, cu un caracter mai tizează greşelile cele mai benigne, nează unul din factorii tedinţelor, intro-
atomilor sociali al unui grupuscul se puţin evident sexual, cum ar fi suferea responsabili de nenorocirile celo dus de Gaston Bergcr' în tipologia lui
numeşte „sociogramâ'". policelui sau balansarea corpului, sunt nedemni de a trăi. Pentru a se pedepsi
G. Heymans şi E. D. Wiersma. Avidul
comportamente autoerotice care determină nu dau îndărăt nici de la automuti
(Av) este însetat de cuceriri şi achiziţii. El
AUTISM, excesivă închidere în o destindere şi o stare Je bună dispoziţie. (indiferent de organ: ochi. mână, organe
urmăreşte să impună proeminenţa Eului
sine, ducând la o desprindere de în practică, aceste activităţi dispar de la genitale) şi nici de la sinucidere.
său. Contrariul avidităţii este detaşarea
realitate şi la o intensificare a vieţii sine atunci când subiecţii au atins o anu-
AUTORITATE, influenţă impusă (nAv), care se observă în stare pură la unii
imaginative. mită maturitate afectivă. Dacă le regăsim
altora spre a se face ascultat înţelepţi şi asceţi. în teoria Melaniei Klein,
L. Kanner a descris, în 1943, sub la adult, ele sunt semnul unei regresiuni\
într-un anumit domeniu. aviditatea ar fi un factor constituţional,
numele de autism infuiitil precoce, o formă
Autoritatea este Ia fel de necesară însă întărită de teama de a nu fi suficient
de psihoză a copilului. Acest sindrom, care AUTOMATISM, a c t i v i t a t e c a r e
copiilor ca şi afecţiunea. La adolescenţă ca de „bun" spre a fi iubit.
se observă mai adesea la băieţi decât la scapă controlului voluntar şi se
fete (de două până la patru ori mai mult), realizează independent de acesta.
poate să apară extrem de timpuriu (înainte Reflexele, activitatea inimii, aceea a
de vârsta de 2 1/2 ani). centrilor respiraţiei şi a aparatului digestiv
Se disting două trăsături esenţiale: sunt principalele automatisme biologice
închiderea în sine şi nevoia imperioasă de ale organismului. în mod normal, o acti-
vitate învăţată si frecvent repetată devine
BANDĂ

sanitare sau cu caracter social. Acest com- mahidc ct hi maladie (1960); Le defaut
portament nu este în sine patologic, dar fondamental (1971); Amour primuire et
există riscul lovirii capului de elemente techniquc psychanalytique (1972), Les
solide. Acest fenomen ar fi mijlocul de a voies de In regression (1972).
rezolva o tensiune interioară provocată de
o carenţă afectivă sau de instabilitatea BANALITATE, c a r a c t e r a c e e a ce
relaţiilor existenţiale cu persoane din este comun.
anturaj. Se consideră a fi şi o activitate Numărul de răspunsuri banale relevate
autoerotică, în cursul căreia copilul s-ar în anumite teste (de asociaţii de cuvinte,
legăna pentru a-şi potoli trebuinţa de teste Rorschach', teste Rosenzweig*) per-
dragoste nesatisfăcută. în afara stabili- mite să se măsoare gradul de conformitate
mentelor spitaliceşti sau cu caracter social, socială şi să se deducă unele ipoteze
balansarea persistentă ar fi un fenomen privind adaptarea, anxietatea sau calitatea
reacţionai la comportamentul mamei, a inteligenţei unei persoane.
BABINSKI (Joseph), neurolog fran- Unele baby-tests permit determinarea unei cărei atitudine instabilă oscilează rapid
cez (Paris, 1857 -id., 1932). vârste şi a unui coeficient de dezvoltare', între severitate şi răsfăţul excesiv. -• TRI- BANDĂ, grup de indivizi.
Este cunoscut îndeosebi pentru lucrările dar valoarea lor prcdictivă este destul HOTILOMANIE. De la o anumită vârstă, copiilor le place
sale referitoare la sistemul nervos. A de slabă. să se reunească şi să se grupeze pentru a
demonstrat caracterul artificial al tulbu- B A L B I S M - BÂLBÂIALĂ. se juca. Ei formează bande, în care se simt
rărilor observate în isteria zisă „isterie solidari unii cu alţii. în unele cazuri, sco-
BAGDASAR (Dumitru), medici
de conversiune"", căreia i-a dat numele specialist în neurochirurgie (Roşiesti, BALINT (Michael), psihanalist brita- purile bandei devin antisociale. Este vorba
de pitiatism, tulburare vindecabilă prin jud. Vaslui. 1 8 9 3 - B u c u r e ş t i , 1946). nic de origine maghiară (Budapesta, de bandele de „marginali", a căror agresi-
persuasiune. 1896 - Londra, 1970). vitate este, pe de o parte, semnul unui
Şi-a însuşit tehnica neurochirurgicală
în clinica lui H.W. Cushing, la Boston Este celebru îndeosebi pentru că a orga- violent protest împotriva societăţii, iar, pe
BABY-TEST, ansamblu de probe (1927-1929). în 1935 a creat primul nizat seminarii de formare a asistenţilor de altă parte, o afirmare inadaptată a
care se bazează pe observarea siste- serviciu de neurochirurgie din România, sociali şi a medicilor practicieni. „Grupurile personalităţii virile. Adolescenţii care frec-
matică a dezvoltării sugarilor şi într-un pavilion al Spitalului Central din Balint" nu reunesc decât un mic număr ventează asemenea bande se recrutează de
copiilor mici. Bucureşti. A scris, între altele: Chirurgia de participanţi şi funcţionează fără teme obicei din mediile defavorizate din cen-
Sunt explorate astfel diferitele aspecte durerii (1935); Troubles mentaux dans un prestabilite, fiecare putând evoca un „caz." trele urbane, din familiile disociate de
ale comportamentului: motricitatea, pos- cas de tumeur du lobe frontal droit (1936), care îl preocupă. Rolul animatorului este unde lipsesc autoritatea şi afecţiunea.
tura (atitudinile faţă de fiinţe şi lucruri), în colaborare cu D. Constantinescu; Lathy- de ai determina pe membrii grupului să-şi Intrând într-o bandă, ei îşi satisfac tre-
limbajul şi comportamentul psihosocial. rismul (1945); Tratat de neurochirurgie conştientizeze propriile atitudini, senti- buinţa de securitate şi de căldură afectivă;
Primele scări de dezvoltare psihomotorie (1951). Membru de onoare postmortem al mente şi procese psihice care intervin în găsesc aici, de asemenea, puterea care le
în mica copilărie au fost elaborate de Academiei Române (1948). relaţiile lor cu pacienţii. Lucrările teoretice permite să înfrunte societatea şi sunt
A. Gesell' (1925) şi Ch. Biihler' (1932). ale lui Balint se axează pe problemele descărcaţi de orice sentiment de vinovăţie,
La sfârşitul anilor 1970, pediatrul ame- BALANSARE, m i ş c a r e a l t e r n a t i v ă regresiunii' şi pe ceea ce el a numit „dra- deoarece colectivitatea din care fac parte,
rican J. B. Brazelton a propus o nouă scară a c o r p u l u i . gostea primară", fază foarte precoce în banda lor, îi aprobă. Nu este imposibil să
de evaluare a comportamentului neonatal. procesul relaţiilor interumane, şi „defectul se modifice scopurile bandelor de adoles-
Balansarea capului sau a corpului, pe
în Franţa, psihologii utilizează mai ales picioare, în patru labe sau în poziţia aşezat fundamental", element cauzal al tulbu- cenţi, în această direcţie lucrează educatori
scara de dezvoltare psihomotorie a primei pe spate, se întâlneşte frecvent la copii, mai rărilor psihologice. Dintre lucrările traduse specializaţi, psihologi şi asistenţi sociali.
copilării propusă de O. Brunet şi I. Lezine. ales în mediile spitaliceşti, în stabilimentele în limba franceză, cităm: Le medicin, son --• DELINCVENTĂ; DROG; TOXICOMANIE.

40 41
BARAJ BEHAVIORISM

BARAJ. Pentru a măsura capa- doar nivelul intelectual al subiectului, ci Scnesccnţa se manifestă printr-o scădere reglare a ritmului vorbirii şi suflului, aso-
citatea de atenţie" a subiecţilor s. forma şi calitatea gândirii sale. Există
umani, B. Bourdon (1895) a ima- baterii de teste de aptitudini şi de per- (văz. auz. abilitate, forţă musculară) şi ustrant (ironic)
ginat o probă simplă constând din sonalitate. intelectuale, al căror declin începe de la
bararea anumitor litere dintr-un vârsta de 25 de ani (D. Wechsler). Capaci- într-un aşezământ specializat (Institutul
text imprimat (toate literele a, de BATESON (Gregory). antropolog pentru bâlbâiţi).
tăţile mentale nu sunt atinse în mod uni-
exemplu). Acest test a fost reluat american de origine engleză (Grant- form: în timp ce funcţiile verbale sunt mai
mai târziu de către E. Toulouse şi chester. Marea Britanie, 1904 - BEHAVIORISM, psihologie obiecUvă.
puţin vătămate (vocabularul rămâne intact),
H. Pieron (1904), apoi de R. Zazzo San Francisco, 1980). Timp îndelungat psihologia a fost consi-
atenţia si memoria imediată cunosc o curbă
(1941), care au înlocuit literele prin Contribuţii esenţiale ia ştiinţele sociale derată o ştiinţă a stărilor de conştiinţă. De
descendentă, făcând practic imposibilă
figuri geometrice. prin cercetări antropologice efectuate pe aceea singura metodă aplicabilă nu putea
orice nouă achiziţie. Cu toate acestea, după
în psihiatric se vorbeşte de „baraj" în teren, îndeosebi în Noua Guinee şi Bali. fi decât introspecţia. în opoziţie cu această
unii autori (S. Pacaud. 1953), posesia unui
cazul în care un bolnav, atins de schizo- ca şi aplicarea în psihiatrie a conceptelor teză, la începutul secolului XX sa afirmat
nivel de instrucţie ridicat ar întârzia apa-
ciberneticii şi a conceptelor extrase din o nouă doctrină, al cărui promotor energic
riţia acestor tulburări. în societatea noastră,
un act început. teoria tipurilor logice a lui B. Russell a fost J.B. Watson'. Pentru acest autor
bătrânul se simte adesea devalorizat şi
şi A. N. Whitehead. A elaborat, împreună psihologia trebuia să se definească drept
BARBITURIC, medicament cu toxi- cu .1. Weakland, teoria dublei legături'
citate redusă folosit în mod curent considerabil după vârsta de 55 de ani).
în schizofrenic. Bateson a fost teoreti- bazeze pe conştiinţă şi pe introspecţie, ea
in medicină pentru proprietăţile cianul principal al grupului de la Palo Alto trebuia să-şi limiteze studiul la observaţia
sale calmante şi hipnotice. nefolosile cunoştinţele şi bunăvoinţa bătrâ-
(California). Dintre operele traduse în organismului într-o situaţie dată. într ade-
Consumul de barbitunce (gardenal, nilor, care sunt neglijaţi şi cărora nu li se văr. Măgurele elemente susceptibile să fie
limba franceză, cităm: La ceremonie du
acordă nici un statut satisfăcător. obiectul unei cercetări ştiinţifice sunt
Nn ven (1 936. trad. 197 1); Vers line eco-
rabil în ultimii ani. Folosirea abuzivă a logie de lespriU.1977). datele observabile ale comportamentului
acestor produse este periculoasă. Adesea BÂLBÂIALĂ, t u l b u r a r e a v o r b i r i i verbal şi motor, care este întotdeauna
BĂTRÂNEŢE, a treia vârstă a î n c a r e u n e l e silabe s u n t r e p e t a t e adaptativ. Organismul supus unei acţiuni
anumită stare de beţie, dispoziţia lor moili- vieţii, după vârstele de creştere şi (bâlbâială r e p e t i t i v ă ) , iar a l t e l e n u tinde să neutralizeze efectele acesteia, fie
ficându-se (iritabilitate. agresivitate). Unii vârsta adultă. p o t fi p r o n u n ţ a t e (bâlbâială ex- acţionând asupra obiectului care o pro-
intră în comă şi mor. Dezintoxicarea în In general se admite că scnescenţa plozivă). duce, fie modificându-se el însuşi. Rapor-
Cauzele acestui fenomen complex sunt
dificilă. cu progresul igienei şi medicinei multe ereditare şi îndeosebi afective. O prea
persoane de vârsta a treia îşi conservă accentuată emotivitate, sentimentul de cărora putem prevedea reacţiile unui
BATERIE DE TESTE, ansamblu tinereţea şi vigoarea timp mult mai înde- inferioritate se regăsesc frecvent la bâl- individ la o „excitaţie" cunoscută, sau să
de probe psihometrice. lungat decât odinioară. în prezent, „handi- bâiţi, care cu greu reuşesc să-şi exprime deducem natura unui stimul pornind de la
Psihologul mi utilizează în practică capaţii legaţi de vârstă nu sunt frecvenţi gândurile, deoarece sunt intimidaţi. observarea unei reacţii'. Cheia de boltă a
niciodată un singur test. Pentru a asigura şi cu dificultăţi grave decât dincolo de Bâlbâială nu este o tulburare perma- acestui sistem este reflexul condiţionat',
un diagnostic cât mai exact, el foloseşte 75 de ani şi chiar dincolo de 80 de ani" nentă, ci intermitentă, dispărând atunci instinctele înseşi fiind reduse la o „serie
mai multe probe diferite. De exemplu, (A. Alperovitch, 1989). Din ce în ce mai când subiectul este mai sigur pe sine sau de reflexe înlănţuite". Totul este învăţare,
pentru a se aprecia inteligenţa unui copil mult se disting mai multe categorii în când are un „suport". Puţini sunt cei care chiar şi expresia emoţiilor, comporta-
se poate servi de scara lui Wechsler', de singuri, prin voinţa şi perseverenţa lor, mentele putând fi modificate prin educaţie.
„vârsta a treia": persoanele „între două
psihodiagnosticul lui RorschaelV, făcându-1 izbutesc să-şi înfrângă această deficienţă Behavioriştii au studiat comportamentul
vârste" (de la 6» la 74 de ani), persoanele
să execute şi câteva desene. Datele astfel a vorbirii. Reeducarea obişnuită constă din animalelor, al fetusului uman si al copiilor
„în etate" (de la 75 de ani în sus) şi per-
obţinute sunt complementare; ele nu indică exerciţii de articulare a cuvintelor, de mici. Pornind de la observaţiile făcute la
soanele „foarte vârstnice"' (după 9<> de ani).
BESTIALITATE BINSWANGER

de droguri. Aceste activităţi corespund copiii psihoiici a fost descirsă în: h'rt.lrenUi este ele exemplu E. Pichon. consideră că Sorbona, iar după patru am devine dirce-
unei intensificări a activării cerebrale, "IKIIX ( I 969); Dnmo'.teii nu-i de ujun.s biliimvismul poate tulbura funcţiile ordo- torul acestuia.
generatoare de plăcere. (14711). l-vud.ilii \ ieţii (1973); Pentru ;i li natoare ale limbajului, prin faptul că în îl interesează toate procesele gândirii,
părinţi acceptabili (1988) acest caz copilul este supus influenţei a dar cercetează mai ales inteligenţa, al cărei
BESTIALITATE, perversiune sexuală două culturi, a două moduri de gândire studiu încearcă să-l aprofundeze prin toate
c a r e c o n s t ă în raportul sexual cu un BIBERI (Ion), s c r i i t o r , p s i h i a t r u şi diferite, a două sisteme de relaţii intre mijloacele posibile. Studiază aspectele
animal. psiholog r o m â n (Turnu Severin, cuvinte şi concepte, care nu se suprapun fizionomiei, ale capului şi corpului, se
Bestialitatea este foarte răspândită ca 1 9 0 4 - B u c u r e ş t i , 1990). exact. Alte cercetări, dimpotrivă, demon- interesează de grafologie şi de inteligenţa
fanta/are. întălnindii-se în mitologie si în Licenţiat în medicină si în litere si filo- strează că bilingvii au un avantaj iute- copiilor. în 1904, ministerul instrucţiunii
arte. în practică, ea este mai rară, dar se sofie la Bucureşti, a audiat apoi cursuri lectual faţă de monolingvi (J.K. Bhatnagar, publice decide să organizeze învăţământul
găseşte la ambele sexe. îndeosebi la per- la Sorhona si Ia College de France. în M. Eiscnstein.D.A.Wagner. 1980). Bilmg- pentru anormali; se constituie o comisie,
soanelc care trăiesc într-o anumită izolare. 1936 i s-a acordat premiul Fundaţiilor vişinul artificial - ca acela al copiilor din care face parte şi Binet, însărcinat săi
cum sunt păstorii tic turme sau soldaţii din Resiale pentru scriitorii tineri, pentiu eseul imigraţi, obligaţi să utilizeze două limbi depisteze pe cei suferinzi de debilitate
deşert. Bestialitatea se poate observa si la 77).i;iafov reeditat în 1971 (text revizuit) spre a putea comunica cu părinţii lor. pe mintală. în anul 1905 a fost publicată, în
unii demenţi sau arieraţi, ori în accesele de sub titlul Viuţii si monrtcn in evohili.i de o parte, cu vecinii, pe ele altă parte — colaborare cu T. Simon'. o metodă de
poate fi sursă de tensiuni şi de dificultăţi, depistare, mereu ameliorată până în 1911.
doxala performanţă de a trata in extenso Această „scară metrică a inteligenţei"
BETTELHEIM (Bruno), p s i h a n a l i s t teme .specifice psihanalizei (subconştientul. BILIOS, t e m p e r a m e n t în c a r e pre- (S.M.I.) a fost primul test mental real-
american de origine austriacă (Viena, visele, aimoasa. nevrozele, moartea etc.) d o m i n ă s a u se c r e d e că p r e d o m i n ă mente util în practică. Succesul ei mondial,
1 9 0 3 - Silver Spring, W a s h i n g t o n , cu o ostentativă ignorare hibliourafică a bila (fierea). '^ ; >t ^ simplitatea sa. stă la originea dez-
1990). psihanaliştilor, ale căror idei totuşi le frtie- Reluând teoria pitagorică a umorilor, \oltării întregii psihometrii". Scara metrică
După ce a fost internat. în 193S, la tifică. Lreud e citat doar ici-coio. ca un Hippocratc recunoaşte patru umori prinei- a inteligenţei a făcut obiectul a numeroase
Daehau şi la Buchcnwald, emigrează în autor minor. A scris, între altele: Runeţiu pale: sângele, flegma sau limfa, bila gal- adaptări şi revizuiri, dintre care cele mai
1939 în Statele Unite. în cursul lunilor ni le creiitourc .ilc subconştientului ( 1 9 3 8 ) ; benă si atrabila neagră. Din această obscr- celebre sunt, în Statele LJnitc, acelea ale lui
petrecute în lagărele de concentrare a Individuiiliuue şi' dc\tin, 2 volume (1945); vaţic decurge teoria celor patru tem- L- Tcrman' şi M.A. Merrill (1937 şi 1960),
supus observaţiei comportamentul code- Visul si structurile subconştientului (1970); peramcnte'.^Biliosul are pielea galbenă, iar în Franţa aceea a lui Zazzo. cunoscută

extremă. Rste vorba de „o situaţie trăită de untropi>k)gică ( 197 1) încearcă să prezinte este ambţios. C. Galen (131-201), care a inteligenţei" (N.S.M.1.1. Din opera lui
subiect ca inevitabilă şi iremediabilă dis- comportamentul „biopsihic" al omanis- reluat teoria temperamentelor a lui Binet se poate citi cartea Idei moderne
trugere", contra căreia mi poate reacţiona melor ca sisteme dinamice informaţionale Hippocratc numeşte biliosul „coleric" (de ^upru copiilor (1909), lucrare care con-
decât prin mecanisme de apărare psihotice. şi cu autoreglare, dintr-o perspectivă plun- la gr. khole, „bilă"). Această noţiune, stituie testamentul său pedagogie,
La un moment dat. convins de caracterul disciplinară, perimată azi, a trecut în limbajul popular
ineluctabil al destinului său, subiectul ( a vărsa fiere") BINSWANGER (Ludwig), p s i h i a t r u
încetează să mai lupte şi nu face decât BILINGVISM, p r a c t i c ă a d o u ă e l v e ţ i a n ( K r e u z l i n g e n , 1 8 8 1 - id.,
să aştepte moartea iminentă. Din aceste l i m b i . BINET (Alfred), p s i h o l o g f r a n c e z 1966).
observaţii Bettelheim trage învăţăminte în Franţa, bilingvismul se întâlneşte (Nisa, 1 8 5 7 - P a r i s , 1911). Este cunoscut în psihiatrie prin des-
şi concluzii practice: întrucât un mediu în regiuni ca Alsacia şi Brctania, unde S-a consacrat psihologiei după ce s-a crierea în termeni noi a unor psihoze*
nefast poate conduce la dezagregarea populaţiile rămân ataşate de limba lor ori- afirmat ca autor dramatica obţinut licenţa (îndeosebi mania"), datorită aplicării me-
personalităţii, trebuie să fie posibilă ginară, precum şi în ţări ca Belgia, în drept şi a întreprins studii de ştiinţe todei fenomenologice. Prieten al lui Freud,
„reconstruirea" copiilor psihotici şi redarea Preşcolarul învaţă cu uşurinţă limbile naturale (răsplătite cu titlul de doctor în nu aderă total la concepţiile acestuia,
lor vieţii, amenajândii-le condiţiile pentru pe care le aude vorbite în anturajul său. ştiinţe). în 1891 intră ca preparator la concepţii care, crede Binswanger, riscă să
aceasta. Experienţa sa în ceea ce priveşte Este însă de notat că unii autori, cum laboratorul de psihologie fiziologică de la reducă omul la o mecanică a impulsiilor.

46 47
BOALA LUI ALZHEIMER

Profund influenţat de ideile lui E. Husserl multe ori sunt colective. Datorită acestor Sigaud distinge tipurile respirator', de schizofrenie", devenit clasic. A demon-
şi mai ales de ale lui M. Heidegger, elabo- forme de expresie, tesiunea musculară şi digestiv*, muscular" şi cerebral". Kretschmer, strat că bolnavii de schizofrenie sunt, în
rează o teorie, Daseinanaliza sau „analiza nervoasă diminuează, amintirile înăbuşite observându-i pe bolnavii mintali, a remar- pofida aparentei lor indiferenţe, persoane
ies Ui suprafaţă şi o nouă energie se cat că melancolicii şi maniacii sunt în extrem de sensibile care,în spatele cara-
în ţările anglo-saxone. Dintre operele sale, eliberează. general scunzi şi rotofei, pe când schi- pacei lor protectoare, au o viaţă interioară
cităm: Fenomenul psihogalvanic în expe- zofrenicii sunt indiferenţi, apatici, cu un intensă. •• AUTISM.
rienţa de asociaţie (1907); Introducere în BION (Wilfred Ruprecht), p s i h i a t r u corp înalt şi slab. 1-a numit pe cei dintâi
analiza existenţială (1947); Visul şi exis- şi psihanalist b r i t a n i c (Muttra, azi „picnici'-ciclotimi", iar pe ceilalţi „aste-
BOALA LUI ALZHEIMER, formă
tenţa (1954); Discurs, parcurs şi Freud M a t h u r ă , India, 1897 - Oxford, nici' (sau leptosomi)-schizotimi". Le-a
de d e m e n ţ ă presenilă descrisă de
(1970), Cazul Sii/un Urban (reeditare adăugat acestora tipul „atletic*-epileptoid"
1979). A. Alzheimer (1864-1917).
şi tipul „displastic"'. Sheldon, studiind un
1988); Melancolic şi manie (1988). A fost elevul Melaniei Klein şi a efec- Această afecţiune, care atinge mai ales
mare număr de subiecţi normali, a găsit
tuat cercetări privind dezvoltarea mentală femeile (84% dintre bolnavi), se caracte-
trei tipuri morfologice principale: endo-
BIOENERGIE, t e r a p e u t i c ă a cărei a copilului, psihozele şi viaţa în grupuri rizează prin apariţia sa precoce (către
morful.ectomorful şi mezomorful. Fiecărui
finalitate este conştientizarea curen- restrânse. în orice grup există două nive- vârsta de 50 de ani), o deteriorare mentală,
tip morfologic îi corespunde un ansamblu
ţilor vegetativi care circulă în inte- luri: acela al raţionalului şi evidentului, o dezorientare* în timp şi în spaţiu; este
de trăsături de caracter fundamentale, numite
riorul corpului, resimţirea acestora, pe de o parte, şi acela al iraţionalului, al însoţită de tulburări de limbaj (afazie), de
viscerotonie'.cerebrotonie* şi somatotonie*.
înţelegerea disfuncţionalităţilor lor afectelor, al reacţiilor ascunse, al incon- Tabloul de mai jos rezumă corespon- dificultăţi în executarea mişcărilor coor-
şi restaurarea armoniei „corp-spirit" ştientului, pe de altă parte. Aceste două denţele esenţiale: donate (apraxie) şi în recunoaşterea per-
prin înlăturarea inhibiţiilor şi descă- niveluri întreţin raporturi complexe, pe ceptivă (agnozic).
tuşarea fluxului energetic. care le descurcă analiza. Bion este autorul La examenul anatomic, se observă o
Bioenergia se înscrie ca o extindere unor lucrări ca: Investigaţii în grupurile Endomorfie" Mezomorfie' Ectomorfie- atrofie cerebrală difuză, o dilatare a ven-
a vegetoterapiei lui Wilhelm Reich. Ea mici (1961); La sursele experienţei (1962); Viscerotonie Somatotonie Cerebrotonie triculilor şi plăci senile pe cortex. Clinic,
a fost elaborată în Statele Unite, în anii Atenţia şi interpretarea (1970). Rotofei, lent. înalt, robust. înalt, zvelt, in- boala se manifestă mai ales prin tulburări
1950, de doi discipoli ai acestui autor, Iubitor de confort Energic, activ. hibat, atitudine de orientare şi printr-o pierdere a me-
A. Lowen şi J. Pierrakos, pornind de la o BIOTIPOLOGIE, ş t i i n ţ a care cer şi de viaţă pe pi- Dorinţă de a rezervată,jenă. moriei; dispoziţia este în general eufo-
idee simplă: suferinţa spiritului se exprimă c e t e a z ă , p e n t r u flecare individ, cior marc. se impune. Fugă de con- rică, dar uneori este depresivă. Boala lui
prin corp şi este cu putinţă să scăpăm de r e l a ţ i i l e posibile î n t r e s t r u c t u r a Trebuinţă de con- tacte sociale. Alzheimer evoluează, într-o perioadă de
ea acţionând asupra corpului. Deprimatul, corpului şi c o m p o r t a m e n t u l psiho- tacte sociale. patru până la zece ani, spre o caşexie
de exemplu, nu este niciodată destins, logic. demenţială terminală. Studii epidemio-
muşchii săi sunt contractaţi în aşa măsură La început biotipologia se baza mai ales în viaţa practică se întâlnesc extrem de logice efectuate în Statele Unite arată că
încât respiraţia şi circulaţia sanguină sunt pe măsurători corporale, dar mai apoi a rar indivizi care să aparţină exclusiv unuia această boală atinge 2-5% dintre per-
stânjenite, chiar dacă individul nu este făcut tot mai mult apel la noi discipline din aceste trei tipuri. Omul de pe stradă, în soanele de peste 65 de ani şi 10-20%
conştient de lucrul acesta. El va începe (endocrinologie, criminologie, electroen- general, este un compus din aceste tem- dintre persoanele de peste 80 de ani.
deci prin a învăţa să respire, iar apoi va cefalografie, hematologie...). Biotipul unui peramente. Potrivit datelor difuzate de I.N.S.E.R.M.
căuta în corp zonele de contracţie. în individ (înfăţişarea fizică) dă o impresie (1987), ar exista în Franţa aproximativ
sfârşit, va încerca să înţeleagă cauza adesea valabilă cu privire la tempera- 300 000 de persoane în vârstă de peste
BLEULER (Eugen), m e d i c psihia-
tensiunilor, care, în general, îşi au originea mentul ' său. Dintre tipologii cei mai cunos- 60 de ani suferinde de această afecţiune,
t r u elveţian (Zollikon, în apropiere
într-o „proastă educaţie". Exerciţiile fizice, cuţi îi putem reţine pe francezul C. Sigaud de Zurich, 1857 - id., 1939). a cărei origine genetică, legată de una,
(Forma umană, semnificaţia sa, 1914), pe S-a ilustrat prin studiile sale asupra ba chiar de mai multe gene situate
masajele, pantomimele, strigătele, râsul şi
germanul E. Kretschmer" şi pe americanul „demenţei precoce sau grupul schizofre- pe cromozomul 21, pare bine stabilită
plânsul, muzica şi desenul îşi au locul lor
W. H.Sheldon-. niilor". A introdus în psihiatrie termenul („Science", 1987).
în şedinţele de bioenergie, care de cele mai

48
BOALA LUI PARKINSON BULIMIE

BOALA LUI PARKINSON, afec- neputinţei lor. La adult corespunde unei ierarhici sau al convenienţelor, a deprin- BULIMIE, a p e t i t excesiv c a r e îl
ţiune nervoasă descrisă de medicul atitudini de fixaţie sau de regresie la un derilor gândirii, care limitează imaginaţia, face pe subiect să m ă n â n c e în mod
englez J. Parkinson (1817), carac- stadiu infantil. îmbufnatul reacţionează ca Brainsiorming-ul formulează ca pe o exagerat.
t e r i z a t ă p r i n t r e m u r ă t u r i gene- şi cum încă ar fi copil în faţa părinţilor dogmă faptul că orice idee trebuie primită Cazuri de foame morbidă consecutive
ralizate, h i p e r t o n i e m u s c u l a r ă şi săi. Bărbatul bosumflat în faţa soţiei care şi examinată cu atenţie. Membrii grupului l m o r l e z i u n i l l c c j U entalc ale creierului

aspectul împietrit al feţei. aşteaptă să nască se comportă ca un copil sunt provocaţi şi încurajaţi sa enunţe toate al| r o s t t | e s c r j s e şj discutate la înec-
în pofida aparenţelor, bolnavul îşi păs- gelos care îi întoarce spatele mamei pentru ideile lor. oricât de bizare ar fi ele, fără , |ui X , îndeosebi d e
p y t u s e c o I u X
trează intacte toate facultăţile mentale. că ea i-a dat un frăţior. Aceste mărunte luate
BehtereV (191 1). Unul din
Boala se datorează leziunilor micros- tulburări caracterialc nu au nici o gravitate, v M

copice de la baza creierului (locus niger însă dacă se prelungesc în mod anormal
sau „substanţa neagră"), responsabile de pot să constituie un simptom al unei grave
un deficit de dopamină, mediator chimic* maladii pe cale de a se instala: schi-
t m t a C0
care asigură buna funcţionare a circuitului zofrenia. A condus Institutul de psihologie du, ' P l l u l a e c r u t s ; l ™™"ce- E™ " ^
n a b l L
Miinchcn (102')-1938). a,x.i, în fat.uisccn- ' s a u " ^ p ă r t a t chirurgical oasele
nervos dintre Uicus niger şi nucleul caudat
BOVARYSM, stare de insatisfacţie siunii nazismului a emi»rit în Statele care comprimau lobul frontal şi după patru
al putamenului. în mai multe ţări s-au / l l e
d a t o r a t ă decalajului existent î n t r e Unite, unde a ocupat postul de profesor bulimia a dispărut,
realizat grefe cerebrale de celule capabile
aspiraţiile unei persoane — care se adjunct de clinică psihiatrică la universi- Foamea este o senzaţie care rezultă
să sintetizeze pe cale naturală dopamină.
iluzionează cu privire la ea însăşi, tatea Californiei de Sud. Raliată la miş- dintr-un ansamblu complex de factori
c a r e se î n c h i p u i e diferită, supe- carea modernă a psihologiei umaniste, psihologici, endocrini, neurologici, ha
BORDERLINE • CAZ LIMITĂ.
rioară celei care este în realitate — Charlotte Biihler a susţinut întotdeauna, depinde de doi centri iegulatori antagonici:
şi condiţiile sale de viaţă. împotriva doctrinei freudiene, că tul este un centru al alimentaţiei" (l'eeding center).
BOREL-MAISONNY (Suzanne),
purtătorul unei dorinţe proprii şi originale compus din imeleii laterali ai hipotala-
pedagog şi ortofonist francez (Paris,
vent la acte romaneşti şi sentimentale, care
1900).
se tei mină cu eşecul.
(1972). Când un element patologic afectează
Originalitatea sa constă în aceea că, în
BRADIPSIHIE, încetinire a cursului creierul, ea în boala lui Pick (demenţa pre-
paralel cu cercetările în fonetica experi-
gândirii. BUHLER (Karl), psiholog g e r m a n s e n i l r i ) s a l ] c ; i î n p a r a i , 7 i a generală (cau-
mentală, practică reeducarea. îi datorăm
Amintirile sunt evocate cu dificultate, (Meckesheim, Bade, 1879 - Pasa- 7 a t r , d e t r c p o n e m a p ; J /// t , ( , n ,, a sifilisului),
teste de limbaj şi o serie de inovaţii peda- dena, California, 1963).
iar răspunsurile apar cu întârziere. Bradi- ofi ca u r m a r c a U]lei t u m o n s ; m a l | | m i
gogice în domeniul învăţării cititului, scri- psihia se întâlneşte în diferite afecţiuni, După ce a predat psihologia la Munchcn, a c C ] d e n ( v a s c u , a r c c r e h r a , n u r a r c o n s e
sului şi calculului. A scris, între altele: cum sunt depresia, epilepsia, boala lui a Dresda s, apoi la Viena, a emigrat j
Limbaj oral şi limbaj scris (1960); Grama- Parkinson sau intoxicaţia cu oxid de carbon. in Statele Unite, din cauza nazismului. . , r
tiai în imagini, de la ortografie la gândire Influenţat de cercetările Şcolii din Wurzburg, c a z u r i d ° f o a m e m o r b l d a pUT o r g a n l l " c -
(1973); Absenţa de expresie verbală la BRAINSTORMING, tehnică de se orientează mai întâi spre studiul expc-
e x l s t a hi
° Pe*W
d e
°ng»« > "
K r o t 1
^
copil (1979). grup bazată pe m e t o d a asociaţiilor rimental al gândirii care, susţine el, îsi apare
S t u d i i l c
™ x k ™ . bazate pe învăţare şi
c a l l e x c l c
libere, vizând descoperirea de idei sieşi fără intermediar. Mai târziu adoptă P " condiţionale sau pe psihatia-
i l / a a u
BOSUMFLARE, s t a r e a u n e i per- noi şi originale în legătură cu o concepţiile cunoscutei Ccstaltpychologic. ' ^monstrat că hrăniră (mai ales
soane s u p ă r a t e . problemă d e t e r m i n a t ă . Este autorul a numeroase lucrări, dintre dulciurilor) î se asociază imaginea mamei
Această atitudine, frecventă la copii Propovăduit de americanul A. F. Osborn care cităm: Die Gcstaltwahrnehmungen Ş' tandreţea. Bulimicul ar căuta în mod
şi adolescenţi, se întâlneşte şi la vârsta (1939), brainstorming-u\ are ca obiectiv (1913); Die Krise derPsychologie(1927) inconştient să umple un vid afectiv. La
adultă, îndeosebi la femei. Bosumflarea, înlăturarea tuturor obstacolelor din calea şi Sprachtheorie (1934). Se numără printre unele femei isterice şi la frigide, de exemplu,
expresie minoră a agresivităţii, este arma creativităţii" persoanelor avute în vedere: personalităţile fondatoare ale psihologiei accesul de bulimie survine după fiecare
celor slabi şi în acelaşi timp mărturisirea a frânelor sociale, cum ar fi respectul moderne. relaţie sexuală „ratată". Toate alimentele

51
C.A.M.P.S. CARACTER

probleme şi înţelegerea unui text. Numai Armatele moderne, care posedă un corp capacităţilor intelectuale şi psihomotorii CARACTER, m o d de a fi, de a s i m ţ i
către vârsta de 7 sau X ani, o dată cu special de camuflaj, utilizează datele fumi- este posibilă prin folosirea metodei şi de a r e a c ţ i o n a al u n u i individ sau
aecederea la stadiul logicii concrete (sta- /atc de cercetările psihologice cele mai testelor'. al u n u i grup.
diul operaţiilor concrete'), descris de recente privind percepţia . - PREGNANŢĂ. Numim capacitate civilă posibilitatea pe Se vorbeşte la fel de bine de caracterul
J. Piagct, şcolarul începe să dobândească care o posedă. în principiu, orice persoană impetuos .al unui om, ca şi de caracterul
noţiunea de număr. Cu toate că. în general. CANNABIS, p u d r ă o b ţ i n u t ă d i n majoră de a şi exercita drepturile civile. flegmatic al englezilor sau de acela de
ci ştie sa socotească, nu poseda realmente floriie femele, d i n frunzele şi tul- Ac
conccptul d e număr, deoarece n u stă- p i n U e u s c a t e de c â n e p ă indiană. lilor mintali şi alienaţilor, aceştia fiind vorba de o amprentă durabilă, care permite
pâneşte ..conservarea"", „elasihearea-si C a n n a b u p o a t e f i f u m a t ă t mes- declaraţi ..incapabili". Din anul 1968, în diferenţierea indivizilor sau grupurilor
..scrierea- c a operaţii, trebuind dec, s ă ^^ în ^ ^ a m e s t e c a t a în Franţa, incapabilii majori beneficiază de o atunci când se supun observaţiei atitudinile
ma, exerseze spre a ajunge l a o prima d u s e l e de p a t i s e r i e , în b ă u t u r i protecţie juridică specială. şi comportamentele lor.
v
structurare Ionica a realului. In mod . ,. , Principalele probleme puse de noţiunea
"... s a u i n aîte a l i m e n t e . de caracter sunt: 1) Descriere:!. Numărul
CAPTATIVITATE, tendinţă de a şi
atribui şi de a conserva p e n t r u sine de adjective sau de substantive utilizate
demersul lor intelectual. *sa. de exemplu, pentru descrierea caracterelor este foarte
consumator. Dozele mici produc euforie şi b u n u r i l e şi a f e c ţ i u n e a p e r s o a n e l o r
în Hssone (resiune pan/iană). unii insti- mare. G.W. Allport a recenzat 17 953 de
un fel de stare de exaltare agreabilă care din a n t u r a j .
tutori care au reintrodus abacul în clasele termeni în limba engleză; 2) Clasificarea.
lor C 1'>S4) sunt mulţumiţi de rezultatele se termină cu somn. Probabil că această Această atitudine este frecventă şi
normală la copilul mic. O regăsim totuşi Aceasta depinde în parte de prima pro-
obţinute. Metoda de predare a matematicii beatitudine se datorează faptului că prin-
destul de des la adult, îndeosebi la acele blemă si mai ales de infinita diversitate a
a profesorului austrialian Z.P. Dicncs se cipiul toxic activ al cânepei indiene, camui-
mame abuzive care, mai mult sau mai caracterelor. (Clasificările zoologice se
bazează şi ea pe experienţa practică a bumlul. care acţionează asupra creierului,
determină o producţie crescută de endor- puţin inconştient, îşi împiedică fiii sau
fiicele să devină independenţi. ncluând niciodată în considerare indivizii,;
fine •. Cannabis nu provoacă dependenţa
3) Satura caracterului. Pentru a rezolva
C . A . M . P . S . • CENTRU DE ACŢIUNE fizică, ci. la unele persoane firave, o
prima problemă, ar trebui să începem prin
MEDICOSOCIALÂ PRECOCE. dependenţă psihică. Când intoxicaţia devine CAPTIVITATE, pierdere a libertăţii.
n reduce la minimum numărul termenilor
cronică, se observă la toxicoman o scădere Privarea brutală de libertate şi de con-
descriptivi. Acestei sarcini i sa consacrat
CAMUFLAJ, a r t ă de a d i s i m u l a . a activităţii, o diminuare a atenţiei şi a tacte familiale, la care se adaugă umi-
J. W. French (1953), care nu reţine decât
Camuflajul tinde să modifice organi- memoriei, tulburări de caracter (iritabi- linţele, subalimentaţia, frica, ba chiar şi
49 de trăsături de caracter, confirmate de
zarea câmpului perceptiv în aşa fel încât litate. instabilitate) şi de dispoziţie (alter- tortura, provoacă la numeroşi prizonieri
mai multe metode de analiză faetorială*.
un obiect determinat să treacă neobservat. narea fazelor de depresie cu momente de (soldaţi sau civili luaţi ca ostatici, o stare Pentru a rezolva cea de-a doua problemă,
Astfel, este greu să se recunoască forma A exaltare). Cannabis, în toate formele sale depresivă comparabilă cu neurastenia'. ar trebui să cunoaştem legile psihologice
în ansamblul B, ori cifra 4 în desenul C — frunze, răşină, esenţă —, este drogul Adesea tulburările se prelungesc şi după care guvernează caracterul şi să dispunem
(a se vedea figurile de mai mai jos,. revenirea la viaţa normală sau apar după de o caracterologie sigură pe metodele
ieftin. Folosirea sa creşte în mod îngrijorător: eliberare (stare de „care-i acolo?", tulbu- sale, ceea ce încă nu este cazul. De primul
16 862 persoane interpelate în 1987 rări de somn, culpabilitatea de a fi supra- aspect ţine şi problema formării carac-
(O.C.R.T.I.S.,. vieţuit, sentimentul înstrăinării, amintiri terului. Se admite azi că achiziţiile dato-
obsesive din captivitate). încercarea poate rate mediului,educaţiei,experienţei şi efor-
fi şi sursă de tulburări mentale, cele mai tului personal, grefate pe temperament,de
CAPACITATE, p o s i b i l i t a t e de a
frecvente fiind depresia' (care se poate care ele sunt indisociabile, contribuie în
reuşi în îndeplinirea unei sarcini
traduce prin tentative de sinucidere) şi mod esenţial la conturarea caracterului
s a u într-o î n t r e p r i n d e r e .
crizele de angoasă* acută, adesea asociate fiecărui individ. Atitudinile, deprinderile
Capacitatea depinde de aptitudine', de
cu o agitaţie violentă. -» BETTELHEIM. nu sunt niciodată contractate în mod pasiv.
Două exemple de camuflaj maturizare" şi de exerciţiu. Măsurarea
CARACTEROLOGIE CARENŢĂ AFECTIVA

Subiectul participă întotdeauna la aceasta Dintre teoriile legate de caractero- instalează resemnarea, dar şi, o dată cu ea, Pentru a controla aceste aserţiuni, alţi
mai mult sau ma puţin activ. Cunoaşterea logie, cele mai cunoscute sunt acelea ale apatia* şi refuzul alimentelor. Dacă nimeni autori (J.B. Bowlby, A. Freud etc.) au
caracterelor este posibilă prin observarea şcolii franco-olandeze (caracterologia lui nu o înlocuieşte pe mamă, atunci când analizat biografiile adulţilor sau adoles-
Heymans şi Wiersma. dezvoltată în Franţa absenţa ei este îndelungată, se observă o cenţilor inadaptaţi social. Ei au constatat
narelor şi a testelor de per de R. Ix Scnnc) şi aceea a lui C. G. Jung. stagnare a dezvoltării fizice şi o regre- că delincventa (îndeosebi furturile şi pros-
nali
După autorii olandezi toate caracterele ar tituţia minorelor) sunt de 4-5 ori mai frec-
siune" generalizată. Ultimele cunoştinţe
fi susceptibile de reducerea la opt tipuri, vente la subiecţii care au suferit de carenţă
CARACTEROLOGIE, studiul carac achiziţionate dispar, limbajul se deterio-
care se obţin prin combinarea celor trei afectivă în copilărie decât la cei crescuţi
terelor. rează, copilul redevine „bebeluş", cnurezia*
factori fundamentali ai persoanei umane şi într-o familie normală. O contraprobă a
Deşi foarte veche, caracterologia abia şi balansarea sunt aproape întotdeauna pre-
a contrariilor lor: emotivitatea, activitatea fost furnizată de maternajul de care benefi-
dacă începe a se construi pe baze ştiin- zente. Uneori copiii îşi fac rău, se umplu ciază unii copii perturbaţi. începând din
şi ră.si/;iem/(primantatc sau secundaritate).
ţifice, acestea fiind încă incerte. Există mai de vânătăi. momentul în care aceştia au fost îngrijiţi
|A se vedea tabelul.|
multe metode de analiză şi de descriere a Rezistenţa organică este extrem de cu tandreţe zi de zi de o infirmieră, de o
în pofida lucrărilor statistice efectuate diminuată la aceşti copii. R. Spitz a pus în puericultoare sau de o psiholoagă (tot atâtea
caracterelor'. Unele se întemeiază pe apre-
de promotorii ei (2 145 cazuri studiate), evidenţă daunele carenţei afective precoce. substitute ale mamei), ei şi-au recăpătat
cierea morfologiei indivizilor (fiziogno-
această teorie este contestabilă, deoarece gustul de viaţă, au reînceput să mănânce,
monie*, biotipologie') sau pe studierea do- Testând cu regularitate nou-născuţi cres-
formulele utilizate sunt prea înguste şi iar curba lor ponderală s-a redresat. A
cumentelor expresive (grafologie', teste'). cuţi de puericultori într-o creşă-model şi
artificiale spre a da seama de bogăţia unei reapărut, de asemenea, inteligenţa.
Altele utilizează mai ales observarea com- comparându-i cu alţi nou-născuţi îngrijiţi
individualităţi. Unii. în mod paradoxal, îi
portamentului, a atitudinilor faţă de lumea de mamele lor, deţinute într-un peniten- Sunt cazuri în care separarea de mediul
preferă tipologia lui Jung, care se referă la
ciar, el a remarcat că aceştia din urmă familial este indispensabilă. în asemenea
atitudinea persoanelor faţă de lumea fiin-
aveau o dezvoltare psihomotorie normală cazuri, copilul trebuie pregătit pentru
ţelor şi a lucrurilor. Pentru Jung, energiile
Emotivitate Activitate Răsunet Răsunet (coeficientul de dezvoltare = 105 la sfâr- această încercare, spre a-i risipi, pe cât
sunt orientate fie spre lumea interioară
şitul celui de al doilea an de viaţă), pe când posibil, anxietatea inevitabilă. Din ce în ce
mmemotiv nonactiv primar (introversiune), fie spre exterior (extra-
cei dintâi se degradau în permanenţă: pe mai mult, în spitale şi în creşele medicale,
(Ludovic al XV-lca) versiune). în primul caz, subiectul acordă
mamele au posibilitatea să rămână cu
întâietate ideilor; în al doilea caz, el apre- când iniţial, la baby-tests, coeficientul de
nonenioliv nonaeliv secundar apatic copiii lor, dacă o doresc. Dacă nu, li se
ciază îndeosebi valorile lumii exterioare, dezvoltare fusese de 124, această cifră a
(Ludovic al XVI-lca) cere să lase copilului un obiect personal (o
prestigiul, contactele sociale. Această carac- scăzut la 72 la sfârşitul primului an, iar
emotiv nuirctiv primar batistă cu parfumul preferat, de exemplu)
terologie sumară se apropie mult de bio- după doi ani nu era mai mare de 45. în
(Bauddain; Chopin) şi să-şi multiplice vizitele.
tipologia lui E. Kretschmer. Psihologii afară de aceasta, în creşa-model unul din
emotiv nonactiv secundar sentimental Trebuinţa de a iubi şi de a fi iubit nu
utilizează datele biografice, observaţia fiecare trei copii (mai exact, 373%) murea
(Kicrrkcgaard, este mai puţin importantă la vârsta adultă.
Rousscau) directă şi testele (chestionar*, psihodiag- înainte de a fi împlinit vârsta de doi ani,
Când această trebuinţă este contrariată de
nostic*) pentru a analiza caracterele. pe când, în aceeaşi perioadă, nu s-a
nonemotiv primar dificultatea de a stabili relaţii sociale (ca
(Voltain; înregistrat nici un deces printre copiii urmare a timidităţii, a nevrozei) sau de
A. Huxley) CARENŢĂ AFECTIVĂ, lipsă sau deţinutelor. Spitz şi continuatorii operei întâmplările vieţii (abandon, doliu, bătrâ-
nonemoliv activ secundar Ilegmatic insuficienţă a afecţiunii. sale au stabilit că efectele carenţei afective neţe, izolare...), ea poate fi compensată de
(Bcrgson, Trebuinţele afective ale omului sunt la sunt cu atât mai grave cu cât această unele activităţi, de consacrarea la o operă
B. Franklin) fel de importante ca şi celelalte trebuinţe carenţă îi atinge pe copii mai de timpuriu caritabilă sau colectării de timbre. Dacă,
emotiv acliv primar coleric vitale şi nesatisfacerea lor poate avea şi timp mai îndelungat. Dincolo de cinci însă, vidul afectiv nu este umplut, poate să
(V. Hugo, Danlon) consecinţe grave. Plânsul, strigătele copi- luni de separarea de mamă apare apară o stare depresivă mai mult sau mai
emotiv secundar pasional lului mic separat de mama sa depun măr- hospitalismul' şi se instalează perturbaţii puţin gravă care, uneori, sfârşeşte cu sinu-
(Btxlhovcn, turie de starea de confuzie şi de angoasă grave ale personalităţii (inteligenţă şi ciderea. -• ATAŞAMENT; DEPRESIE; TRIHO-
Napoleon I) TILOMANIE.
resimţită în această situaţie. Mai târziu se afectivitate) copilului.

57
CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATA CĂMIN DE PROTECŢIE

CASĂ DE AJUTORARE SPECI- dominaţie), pe când la om alterările de mânca etc.) Impulsuri subite pun capăt graniţa a două clase sau a două
ALIZATĂ (M.A.S.), stabiliment personalitate sunt mai puţin evidente. uneori acestui tablou: strigăte, acte de vio- s t ă r i psihologice.
rezervat adulţilor handicapaţi, Acestea depind mai ales de circumstanţele lentă, furie, care îl lac pe bolnav periculos De exemplu, despre un copil al cărui
incapabili de autonomie şi având în care survine castrarea. Aşa se explică pentru anturajul său. Această stare poate li coelicient intelectual se situează între 7 I si
nevoie de îngrijiri p e r m a n e n t e , sub faptul că la soldaţii castraţi prin rănire pe trecătoare, periodică sau cronică. Unele «4 se va spune că este un ..caz limita" (se
supraveghere medicală. câmpul de luptă nu regăsim personalitatea cazuri de catatome acută evoluează rapid spune si boalcrlinc). în patologia mentală,
Aceste casc au fost create, în Franţa, spre moarte. Tcrapeuticile propuse vana/â ^ vorbeşte de „stare limită" atunci când
prin decretul din 26 decembrie 1978, ca Castrarea chirurgicală (ablaţia testicul Mor) de la un autor hi nitul: electroşocuri,neuro- simptomeie onservate sunt nucmieuuire
aplicare a artcolului 4d din legea de orien- a fost practicată în mai multe ţări, în spe- lcpticc, hibernare artificială. Cât despre
î m r c
nevroza şi psihoză. Cu toate acestea.
tare în favoarea persoanelor handicapate
iM) iunie 1975). File sc adresează subiec- criminalilor sexuali, fiind înlocuită, la înce- tetice. Pentru unii catatonia ar ii de origine Şoarece numai rareori se ajunge ia psi-
ţilor atinşi dc aricraţie' mentală, de tulbu- putul anilor I97().de castrarea chimică.
rări motorii importante, dc deficienţe sen- tiere din realitate, analoană cu autismul), ''*'' u l m ° l - ' c l m c ' > t c elasilicaiea americana
zoriale, incapabili să aibă grijă dc ei înşişi CATALEPSIE, stare patologică ce l J n ]9W ( D S M
" e cinJ îcntru iltii ir" ave i o cm/1 ' ' ' " ~ R ) sc p o a t e m ; m i l c s t a
şi tributari unei supravegheri medicale se caracterizează prin pierderea oreanică
1K
' ' ' prin acte impulsive, cum sunt cheltuiel,le
si unor îngrijiri permanente. Dc mărime momentană a sensibilităţii şi con- nesăbuite sau lurtul din vitrine, instabili-
redusă (în medie H) 41) de paturi), ele tractilităţii voluntare a muşchilor. t a l c a S1 e x c c s u l ln r c k
CATHARSIS, c u v â n t g r e c e s c care U l l k ' sociale, instabi
au un personal destul de numeros, capabil Corpul bolnavului devine tot atât de î n s e a m n ă „purificare", „ p u r g a t i e " .
l l l a t c a
•' t ^"v-un slab control emoţiona ,
să acorde asistentă pensionarilor în ac-
plastic ca ceara moale (flexibilitate de
tele vieţii curente (toaletă, vestimentaţie,
ceară) şi păstrează, fără vreo oboseală
mese...), sa-i distreze şi sa-i îngrijească. reprezentaţiei dramatice asupra specta „ u r ă t „ c a Pcrsolla,,latllc
Acest personal este încadrat de o echipă
aparentă, postura care i se imprimă. Unele
cri/e de somn cata-leptic, în cursul cărora
lorilor. La S. Freud si .1. Breuer. desem 1
^ ^.^ t , atamcmu|
care. în general, cuprinde: psiholog, medic,
pacientul poate lăsa impresia că este mort
infirmier, educator specializat, psihomotri-
(aceste crize pot dura ore, dar şi luni puternică încărcătură emoţională, până
cian, reeducator. Circulara ministerială din C A M | N D E P R O T E C T I E , centru
întregi), se produc în urma unor violente atunci parţial sau total refulata. g a z ( l u j r e destinat persoanelor
28 decembrie l l )78 insistă asupra nece- d e
şocuri emoţionale, a unor intoxicaţii sau Metoda cathartica este utilizată în .
sităţii prezervării legăturilor bolna\ ilor cu h a n d i c a p a t e
ca urmare a unor afecţiuni ale sistemului psihologie pentru valoarea sa terapeutică. , ; bo,n;|vi mint.iiu
familiile lor. evitându-se izolarea iieogra- P c m n l m u o c
nervos central. Catalepsia se întâlneşte în Tehnicile folosite variază de la psihanaliza j, u j e c a ţj s a u t : o a r t c amelioraţi ieşirea din
lică, favorizându-se ajutorarea cotidiană v
isterie, hipnoză şi îndeosebi în demenţa clasică la strigătul primai, trecând prin
diurnă a handicapaţilor, creându-se în acest s p i t a , Constituie un examen redutabil. Spre

sens structuri dc ajutorare din partea fami- precoce de formă catatonică. narcoanaliză şi psihodramă. La copii se .^ . l j l l U l s a s c rCL1Llaptezc în mod progresiv
liilor în stabilimente şi făcând ca şi fami- foloseşte mai ales jocul liber, datorită la v i a ţ a s o c i a a
i , S..M c r c a l c a i n i n e d e pro-
liile să participe la gestionarea instituţiilor. CATATONIE, sindrom complex căruia tendinţele profunde se pot exprima tcc ic
ţ ' a d i c a m c d i i d c v i a ţ a aiT,Ciuijatc î n
-• PLASAMENT FAMILIAL SPECIALIZAT. care cuprinde tulburări psihomo- în mod spontan. Figurine de plastilină, f u n c ţ j c d e trebuinţele şi carenţele bene-
toare şi perturbări neurovegetative; păpuşi sau marionete care simbolizează ficiarilor acestora. Linele dintre aceste
se întâlnesc în special în schizo- persoane din anturajul copiilor (părinţi, cămine, anexate spitalelor, clinicilor psihi-
CASTRARE, ablaţie s a u d i s t r u g e r e frenie şi uneori în anumite boli fraţi. surori...) pot fi maltratate sau distruse ,trice sau centrelor de ajutor prin muncă*,
;
chirurgicală, a c c i d e n t a l ă s a u crimi- infecţioase, cum sunt encefalita fără teama de represalii, ceea ce le permite grupează 12-15 bolnavi care, din punct de
n a l ă , a organelor de r e p r o d u c e r e . psihozică azotemică acută. micilor pacienţi să se purifice dc agresi- vedere legal, nu sunt spitalizaţi, ci sunt
Castrarea poate determina modificări Catatonia se caracterizează, în esenţă, vitatca şi de angoasa lor. consideraţi muncitori legaţi prin contract
de comportament specifice. Lucrul acesta printr-o stare de pasivitate stuporoasă, de stabilimentul în care lucrează.
este manifest la animal (cocoşul castrat conservarea posturilor impuse (eatalepsie) CAZ LIMITĂ, subiect c a r e se situ- Există şi cămine dc protecţie individuale
îşi pierde orice agresivitate şi tendinţa de şi negativism (refuzul de a vorbi, de a ează într-o zonă de frontieră, la (plasamente familiale, supravegheate de

58 50
CENTRU DE GUIDANCE CHIMIOTAXIE

terasament până la finisarea unor mici Strasbourg ( 1947) şi la Mulhousc ( 1949). CEREBROTONIE, în tipologia' lui ..Aveţi adesea dureri de cap'.'" (întrebare
piese de echipament industrial. Muncitorii De atunci încoace, numărul CM.P.P. nu a W. H. Sheldon, c o m p o n e n t ă a tem- „închisă"). Dar există si întrebări ..des-
primesc un salariu (în general mic) care încetat să crească. Misiunea lor este dublă: peramentului în care predomină chise", caz în care cel anchetat răspunde
este acoperit de produsele muncii. Centrele stabilirea unui diagnostic si tratarea tulbu- tensiunea nervoasă, îndoiala şi liber (..Ce meserii v-ar plăcea să profe-
sunt supuse legislaţiei muncii. Cheltuielile rarilor, fără ai scoate pe subiecţi din inhibiţia. saţi '(.întrebări preforniate sau întrebări cu
Cerebrotonul (sau cerebrotonicul) pre- alegere multiplă (subiectul trebuie să
fiului departamental de ajutor social. vorba de perturbaţii psihologice minore feră meditaţia şi expresia simbolică şi nu bifeze o căsuţă dintr-un număr de răspun-
sau de dificultăţi instrumentale (tulburări acţiunea directă. Cerebrotonul extrem, suri propuse).
CENTRU DE GUIDANCE, centru de psihomotncitate. de limbai), tratate fie care trăieşte interiorizat, prezintă de obicei
medico-psihologic, în care m e d i c i , prin psihoterapie', fie prin reeducare'. tulburări funcţionale: insomnie, oboseală zintă in realitate excelente caracteristici
psihologi, r e e d u c a t o r i şi a s i s t e n ţ i Tratamentul include şi o acţiune asupra cronică, tulburări cutanate. metrologice iar chestionarele au o vali-
sociali e x a m i n e a z ă copiii i n a d a p - familiei, care poate beneficia de sfaturi ditate comparabilă întrucâtva cu aceea
t a ţ i , îi c ă l ă u z e s c în p r o p r i i l e lor pedagogice, educative sau psihologice. CHARCOT (Jean Martin), neurolog a testelor de inteligenţă. Ele permit să
e f o r t u r i de a-şi d e s c o p e r i şi dez- Centrele au un câmp de acţiune similar cu francez (Paris, 1825 - Lac Ies se facă sondaje de opinie (chestionare de
volta potenţialităţile personale şi îi acela al reţelelor de ajutorare specializate S e t t o n s , Nievre, 1 8 9 3 . atitudini), servesc în orientarea profesio-
r e e d u c ă , fără a-i scoate din m e d i u l (R.A.S.r şi al dispensarelor de inienă Profesor de anatomie patologică la nală (chestionare de interese profesionale)
lor n a t u r a l . mentală. Salpctriere, a descris simptomatologia si în psihologia clinică (chestionare de perso-
Această formulă de readaptare, carac- nalitate). Dintre cele mai bune chestionare
sistemului nervos; a acordat o importanţă utilizate în psihopatologie, să cităm inven-
terizată de respectul persoanei, este mai CENZURĂ, control critic al actelor
deosebită nevrozei', pe care o defineşte tarul de personalitate multiiazic Minnesota
economică şi mai ales mai puţin trauma- unei persoane.
ca pe ,,o stare morbidă care are în mod (Minnesota Multiphasic Personality lnven-
ti/antă decât reeducarea în internat. Ea sa S. Fieud a dat acest nume instanţei
evident drept sediu sistemul nervos şi care tory sau MMPl),care permite măsurarea
dezvoltat considerabil după 1960, o dată psihice descoperită de psihanaliză', instanţă
nu lasă în anatomia cadavrului nici o urmă a numeroase trăsături de personalitate:
cu creşterea reţelei de centre medico-psi- care triază dintre sentimentele intime pe
materială vizibilă". Ocupâdu-se de isterie', tendinţe ipohondrice, depresive, isterice,
hopedagogice' (CM.P.P.) şi, din 1976 acelea pe care conştiinţa' le poate admite,
constată că crizele sunt provocate de amin-
încoace, o dată cu crearea centrelor de acţi- re.spingâiidu-le pe cele care sunt peri-
tirea înăbuşită a unui violent soc emo-
une medico-socială precoce (C.A.M.S.P.) culoase sau neeonlorme cu exigenţele
ţional. A fost unul dintre cei care au utilizat
CHILDREN APPERCEPTION
pentru prima oară hipnoza" şi sugestia
CENTRU MEDICO-PSIHOPEDA- dar Iară a-şi pierde nimic din dinamismul TEST -• THEMATIC APPERCEPTION TEST.
pentru a trata această afecţiune. Lecţiile
GOGIC (CM.P.P.), stabiliment lor. reapar, sub o formă deghizată, în vise. sale, traduse în principalele limbi, sunt
public sau privat unde se operează actele ratate sau în simptomele nevrotice. CHIMIOTAXIE, r e a c ţ i e de a t r a c ţ i e
cu asiduitate însuşite şi îi aduc o repu-
depistarea şi tratamentul copiilor * APARAT PSIHIC. sau de respingere a u n u i animal
taţie mondială. S. Freud a fost unul dintre
şi adolescenţilor aflaţi în situaţia provocată d e u n a g e n t c h i m i c .
discipolii săi. Printre elevii săi direcţi s-au
de eşec şcolar, a căror inadaptare CEREBRAL, p e r s o a n ă la care pre- Viermele de mătase, alertat de mirosul
numărat neurologii francezi J. Babinski,
este legată de tulburări neuro- d o m i n ă viaţa i n t e l e c t u a l ă . femelei sale, s,e îndreaptă spre aceasta
J. Dejerine, P. Mărie, care au făcut celebră
psihice sau de tulburări de corn- Descris sub acest termen de C. Sigaud (chimiotaxie pozitivă), chiar dacă ea se
şcoala de la Salpetriere.
portament. şi L. Mac Auliffe. acest tip de indivizi se găseşte la o distanţă de kilometri. Un pui
Promotorii acestor centre au fost A.Bcrge caracterizează pnntr-un corp zvelt, lungii in CHESTIONAR, serie de î n t r e b ă r i de boiştean, atacat de un adult din aceeaşi
şi G. Mauco, care în 1946 au inaugurat şi o atitudine în general ştearsă. Cerebralul s t a n d a r d i z a t e , orale s a u scrise, specie, emite o „substanţă de înspăi-
„Centrul Claude Bernaal". la Paris. La corespunde nervosului lui Hippocratc puse î n cadrul u n e i a n c h e t e . mântare" care îl pune pe fugă pe agresor
scurt timp după aceea. J. Boutonicr şi şi leptosomului din terminologia lui De obicei singura sarcină a subiectului (chimiotaxie negativă) şi împiedică astfel
M. Debcsse au creat organisme similare la ti. Kretschmer. distrugerea congenerilor săi.

62
CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARA CLASIFICARE

şi „clase de adaptare" în şcoala elementară clasa de adaptare. Din 1981. clasele de pentru acţiuni pedagogice specializate ţionare datează de la legea din 15 aprilie
şi la nivel gimnazial. Aceste secţii şi clase adaptare nu mai sunt considerate ca ţinând (C.A.P.S.A.I.S.), opţiune E sau D; clase 1909. Acest şcoli, după decretul din 30
au efective mici (8 în cazul deficienţilor de învăţământul special*. • CLASĂ DE de integrare pentru copii cu un handicap august 1985, poartă numele de „stabili-
auditivi, 12 în cazul deficienţilor vizuali. INTEGRARE ŞCOLARĂ. auditiv, luaţi în sarcină de învăţători mente regionale de învăţământ public
15 în cazul copiilor care au dificultăţi rela- posesori de C.A.P.S.A.I.S.. opţiune A; adaptat" (E.R.E.A.). în 1987, existau în
ţionale). Ele sunt încredinţate unor cadre CLASĂ DE INTEGRARE ŞCO- clase de integrare pentru deficienţi vizuali Franţa 81 de stabilimente de felul acesta,
didactice titulare care deţin C.A.P.S.A.I.S. LARĂ, clasă specială, care primeşte sau orbi, încredinţaţi unor învăţători cu un număr de 1 1 808 şcolari, 27 de şcoli
(certificat de aptitudine pentru acţiuni în mod diferenţiat, în unele şcoli titulari ai C.A.P.S.A.I.S., opţiune B; în autonome de perfecţionare cu 1 571 elevi,
pedagogice specializate de adaptare şi de elementare sau, excepţional, în gră- sfârşit, există clase de integrare pentru 4 726 clase speciale (în majoritatea lor
integrare şcolară) sau, în învăţământul diniţe de copii, copii care suferă de copii care prezintă un handicap motor, clase de perfecţionare) pentru 63 555 copii.
secundar, unor profesori cu stagii într-un un handicap motor, senzorial sau care cad în sarcina unor învăţători posesori Dacă se ia în considerare faptul că totalul
centru naţional de pedagogie specială, care mental, capabili însă de a profita, în de C.A.P.S.A.I.S., opţiune C. Admiterea subiecţilor şcolarizaţi se ridică la aproape
colaborează cu alţi specialişti: psihologi, mediul şcolar obişnuit, de un învă-
ortofonişti, medici, reeducatori care depind ţământ adecvat şi adaptat posibi- donată deciziei unei comisii de educaţie de deficienţi intelectuali pentru fiecare
fie de R.A.S. (reţea de ajutorări spe- lităţilor lor. specială" (C.D.E.S.), în general a unei 250-300 de elevi, se poate spune că este
cializate'), fie de un C M . P . P . (centru în Franţa, legea de orientare în favoarea comisii a circumscripţiei de învăţământ un mare efort de făcut pentru a răspunde
medieo-psihopedagogic') sau de o altă persoanelor handicapate,din 30 iunie 1975, preelementar şi elementar (C.C.P.E.). nevoilor.
instituţie din afara şcolii. în şcolile secun- Situaţia elevilor este revizuită în fiecare Clasele de perfecţionare sunt în general
dare, clasele de adaptare funcţionează de 1(1 iulie 1989, au fixat ca obiectiv prioritar an. în fiecare clasă de integrare, învăţă- încredinţate unor institutori cu o formaţie
la clasa a Vi-a la clasa a III a [în Franţa integrarea copiilor handicapaţi în mediul torul elaborează un proiect pedagogic psihopedagogică adecvată (cei mai mulţi
numerotarea claselor se face descrescător, şcolar obişnuit. Dar o asemenea acţiune pentru grup şi un proiect pedagogic pentru fiind posesori de C.A.E.I.). învăţământul
începând cu clasa a XII-a, care corespunde necesită un ajutor' adaptat elevului şi un fiecare elev în parte, fixând obiective, în
sprijin dat cadrului didactic. Circularele special organizat în aceste clase este
clasei I primare de la noi — nota trad.|, în cooperare cu familia, şi specificând aju-
aceleaşi localuri ale colegiului de învăţă- nr. 91-302 şi nr. 91-3()4,din 18 noiembrie îndeosebi concret şi practic. La împlinirea
toarele şi echipamentele de care are nevoie
mânt secundar (C.E.S.) normal. Progra- 1991 (B.O. nr. 3 din 16/1/1992), ale vârstei de 12 ani, şcolarii îşi pot continua
(ordinatoare, maşini de scris, minitele-
mele de învăţământ şi orarele sunt acelea Ministerului Educaţiei Naţionale, preci- studiile fie într-o secţie de educaţie
l'oane, magnetoscoape, calculatoare...).
zează formele şi modalităţile acestei inte- specializată" (S.E.S.) a colegiilor, fie într-o
Dacă este necesară recurgerea la inter-
pune un accent aparte pe disciplinele de grări care, fie ea individuală sau colectivă, şcoală de perfecţionare. Prin circulara
venienţi specializaţi, tot el este acela care
bază (matematica şi limba franceză), pe pe timp limitat sau permanentă, aplicată Ministerului Educaţiei Naţionale nr.
stabileşte legăturile de trebuinţă.
activităţile fizice şi pe activitatea creatoare, într-o clasă obişnuită sau specializată, 91-304, din 18 noiembrie 1991, clasele de
în 1984, potrivit unei note informative a beneficiind sau nu de sprijin din afară, va CLASĂ DE PERFECŢIONARE, perfecţionare au fost înlocuite prin clasele
Ministerului Educaţiei Naţionale, existau trebui să evite întotdeauna reconstituirea clasă specială care primeşte şcolari de integrare şcolară".
în Franţa 18 243 de elevi în clasele de de structuri segregative. Clasele de inte- atinşi de o deficienţă intelectuală
adaptare. grare şcolară (CI. I. S.), definite în cir- uşoară sau medie şi care nu pre- CLASIFICARE, operaţie care constă
Admiterea în clasele de adaptare este culara nr. 91-304, înlocuiesc clasele de zintă tulburări de comportament. în regruparea într-un anumit număr
propusă de o comisie medieopedagogică. perfecţionare" şi clasele pentru handicapaţi Clasele de perfecţionare sunt anexate de „clase" a elementelor care pre-
Durata nu trebuie să depăşească un an, cu deficienţe motorii sau senzoriale. Efec- şcolilor elementare, dar ele pot fi de zintă unul sau mai multe caractere
progresele fiecărui elev fiind supuse tivul lor este limitat la 12 elevi. Există asemenea grupate în „şcoli naţionale de comune.
evaluării la finele anului şcolar. în urma clase de integrare pentru copii atinşi de un perfecţionare" sau în „şcoli autonome de Clasificarea are drept scop regăsirea
bilanţului, comisia poate stabili necesi- handicap mental, încredinţaţi unor învă- perfecţionare". în Franţa, organizarea şi rapidă a unui obiect prin locul pe care îl
tatea, de la elev la elev, a unui nou an în ţători titulari ai certificatului de aptitudine funcţionarea claselor şi şcolilor de perfec- ocupă ori pregătirea pentru descoperirea
COGNIŢIE COMPETIŢIE

populaţiei generale a Statelor Unite, iar şi E. D. Wiersma,printr-o puternică emoti- orientării lor spre structuri adecvate, cât sau o infirmitate, reale sau presupuse,
cultura lor este foarte diferită de aceea a vitate (E), o mare nevoie de activitate (A) şi asupra atribuirii pentru familii a unui printr-un comportament secundar, uneori
albilor din America. şi reacţii imediate (R). Trăsătura domi- ajutor financiar. Nu îşi dau avizul în bine adaptat la realitate. Potrivit teoriei lui
Oricare i a r fi imperfecţiunile. Q.I. iiantă a colericului este mai puţin mânia privinţa plasării în stabilimente de primire A A d | e l % Napoleon Bonaparte ar fi căutat

rămâne un bun indicator al nivelului cât vivacitatea reacţiilor sale. impulsivi-


mental al unei persoane sau al unui grup tatea, activitatea exuberantă, vitalitatea, rare prin muncă' sau atelierele protejate'. ^ a p m a p c d e z H e , e n o a s t r e , Wilma
social. în psihologia colectivă, el le-a impacienţa. •CARACTEROLOGIE, Sarcina care revine acestei comisa fiind R l | d o i p h supranumită „Gazela neagră", a
foarte vastă, i-a fost dată Kposibilitatea . „ .. . „
permis lui J. Flynn şi R. Lynn să demon- devenit campioană o impică ( 9 6 0 ) , a
de a-si delega anumite competenţe către . , , , ,,,,, •-,,„.
streze că, din 1950 încoace, nivelul mental COMANDĂ, m o d de a c o n d u c e .
comisiile de circumscripţie ele două cate- P r o b e l e d e a l e r S i l r e P e l ( ) 0 m *' 2 0 ( ) m '
al şcolarilor şi al recruţilor a crescut cu Nu există o formă unică de comandă, ci gorii- acelea care au competenţe în pri- d u P ă ce > i " a î n v i n s ° poliomielită care o
circa 20 de puncte în toate ţările indus- o multitudine de tipuri, fiecare tip variind vinţa copiilor din învăţământul preşcolar doborâse. Dar compensarea se poate exer-
trializate („Nature", 1987). potrivit caracteristicilor proprii grupului. şi elementar (C.C.P.E.) şi acelea care cunosc c i t a Ş' Pe P l a n imaginar, cum fac nevroticii
O bună comandă asigură o performanţă cazurile elevilor din învăţământul secundar sau deliranţii, care trăiesc în gând isprăvi
COGNIŢIE, a c t de c u n o a ş t e r e . colectivă superioară şi face să progreseze (C.C.S.D.). în aceste două comisii se fabuloase sau se închipuie personaje extra-
Psihologia cognitivă este disciplina care grupul în direcţia scopului fixat; ea este găsesc cadre didactice, psihologi, medici, ordinare, spre a-şi masca eşectii în viaţa
se situează la răscrucea biologiei, psiho- sursă de satisfacţie pentru membrii gru- educatori, reprezentanţi ai asociaţiilor de socială. -• VOINŢĂ.
logiei, lingvisticii şi chiar informaticii, pului şi le întăreşte coeziunea. Comanda
având drept obiect de studiu mecanismele autoritară permite să se atingă o mare
gândirii datorită cărora se elaborează eficacitate, dar produce insatisfacţii care
cunoştinţe, de la percepţie, memorie şi vatămă moralul grupului. Comanda demo-
învăţare până la formarea conceptelor şi cratică creează un climat mai bun şi le „ stimulează pe ce, mai
a raţionamentului logic. Numim „teste permite minorităţilor să aducă o contri- c r e a t ă în flecare d e p a r t a m e n t fran- b u n i d a r Tl i n h i b ă
cez, ca u r m a r e a legii d i n 30 i u n i e • Pe u n " lndivi/1 c a r e '
cognitive" probele psihometrice care permit buţie care ar risca să fie pierdută într-o altă d e c a t s ă s e e x
1975. în favoarea p e r s o a n e l o r han- P u l l ă n s c u k u de a Plerde-
evaluarea cunoştinţelor unui subiect, cum ambianţă. -* AUTORITATE; LlDER. r c f e r a să a
d i c a p a t e , aplicabilă la a d u l ţ i . P "» P rticipe şi se interiorizează.
sunt testele de nivel şcolar sau acelea de După R. May, competiţia ar fi una din
Co.T.O.Re.P. se pronunţă îndeosebi
cunoştinţe tehnice, utilizate în vederea COMISIE DEPARTAMENTALĂ DE cauzele majore ale unei nevroze culturale
asupra orientării subiectului handicapat fie
selecţiei profesionale. EDUCAŢIE SPECIALĂ (C.D.E.S.), care face din fiinţele umane fie persoane
spre o profesie compatibilă cu aptitudinile
instanţă creată în fiecare depar- supuse şi conformiste, fie nişte revoltaţi.
sale, fie spre un stagiu de readaptare, fie
COLECŢIONISM, tendinţă de a t a m e n t francez, ca u r m a r e a legii pe de altă parte, M. Sherif, experimentând
spre un atelier protejat* sau un centru de
acumula obiecte. din 30 iunie 1975, în favoarea per- ajutorare prin muncă (C.A.T.). îi revine de pe Jouă grupuri de şcolari angajaţi timp de
Arieratul, bătrânul atins de demenţă soanelor handicapate, aplicabilă la asemenea sarcina de a aprecia dacă starea m a i m u l t e z i l e î n j o c u r i compe
titive, a
adună lucruri din cele mai eteroclite: copii şi adolescenţi. persoanei respective justifică atribuirea o b s e r v a t iţja r a p i d a a u n o r c o n d u i ( e

capete de sfoară, pietre strălucitoare etc., C.D.E.S. se poate pronunţa în ceea ce alocaţiei pentru adulţii handicapaţi. o s t U e ţ . a g r e s i v C i p e c a r e n u le _au p u t u t

pe când nevroticul este în căutare de priveşte orientarea* tuturor copiilor şi oto1 nici m e s c l e
lllate îm
obiecte deosebite: batiste fine, lenjerie adolescenţilor handicapaţi, de la naştere şi COMIŢIALITATE. Sinonimul epi- P ' P r e u n ă > »icl
le iei participarea la programe de divertisment.
feminină... La acesta din urmă colecţio- până la intrarea lor în viaţa activă, cel mult
narea elementelor este legată de tipul de până la vârsta de 20 de ani. Rolul său este Competiţia este un fapt cultural care nu se
nevroză. -> FETIŞISM. de a promova diversele acţiuni necesare COMPENSARE, acţiune de contra- găseşte în toate societăţile; ea ar fi inexis-
pentru a le da handicapaţilor cea mai bună balansare a unei deficienţe. tentă la triburile Hopi, la triburile Arapesh
COLERIC. Tip de personalitate care se educaţie posibilă. Ea este chemată să se Acest proces psihologic, adesea incon- din Noua Guinee, la indienii Zufii din New
defineşte, în clasificarea lui G. Heymans pronunţe, în caz de necesitate, asupra ştient, constă în a compensa un deficit Mexico.

70 71
COMPORTAMENT CONCEPT

nerezolvare pot să devină patologice); el tinde să suprime excitaţia, până la nevroză,


ştiind că aceasta nu corespunde nici unei bacterie la om. toate fiinţele vii au nevoie,
constituie o etapă normală în creşterea concepută ca o reacţie neadecvată la an-
raţiuni logice, ci din necesitatea de a înde- pentru a supravieţui,de a fi informate atât
psihologică a copilului. Ca urmare a des- goasă, toate comportamentele au o sem-
părta angoasa care ar apărea în cazul în asupra stării lor cât şi asupra mediului
coperirilor făcute de psihanalişti, nu se mai nificaţie adaptativă. > BEHAVIORISM.
care aceste acte nu ar fi executate. După exterior. Semnalele utilizate sunt dintre
contestă existenţa unei sexualităţi infantile.
S. Freud, compulsiile ar fi „formaţiuni de cele mai variate: vizuale, ca la licurici,
Către vârsta de 4-5 ani, băiatul se îndră- COMPORTAMENT MATERN, ata-
compromis"' între anumite dorinţe şi exi- electrice (gimnoţi), sonore (cintezoi),
gosteşte de mania sa (care este pentru ş a m e n t u l m a m e i faţă d e proge-
genţele morale ale subiectului. ultrasonore (lilieci), tactile (furnici) sau
dânsul persoana de sex feminin cea mai n i t u r a sa.
demnă de interes şi cea mai apropiată) şi, chimice (feromonele emise de viermii de
Printr-o scrie de cercetări asupra şobo-
în acelaşi timp, se arată agresiv faţă de lanilor albi, C. J. Warden a arătat că această COMUNICARE, relaţie între indivizi. mătase).
tatăl său, în care vede un rival fericit, tendinţă este în general mai puternică Comunicarea este în primul rând o per-
căruia îi admiră şi îi invidiază puterea şi decât oricare alta (sete, foame...). După cepţie. Ea implică transmiterea, intenţio- CONAŢIE, termen utilizat în psi-
calităţile. Conflictul interior şi tensiunea P. T. Young, comportamentul matern s-ar nată sau nu, de informaţii destinate să hologia franceză cu sensul de „efort
care rezultă de aici se rezolvă în mod explica, în mare parte, prin necesitatea lămurească sau să influenţeze un individ de voinţă".
normal prin refularea' tendinţelor sexuale mamei de aşi decongestiona glandele sau un grup de indivizi receptori. Dar nu Aspectele conative (sau voliţionale) ale
până la pubertate şi prin identificarea* cu mamare, dureroase, prin alăptarea puilor se reduce la aceasta. în acelaşi timp în unei persoane, legate de motivaţii şi de
tatăl: ca şi acesta, băiatul va învăţa să Dar în acest comportament intervin si alţi care o informaţie este transmisă, se pro- pulsiuni, constituie fundamentele afecti-
devină viril (fără revoltă) şi mai puţin factori. duce o acţiune asupra subiectului receptor vităţii. Le putem aprecia calitativ datorită
dependent de mamă. La fetiţă se observă Spre a se studia presupusa influenţă a şi un efect retroactiv (feed-back) asupra tehnicilor proiective.
o situaţie simetrică. hormonilor, s-a procedat la implantarea persoanei emiţătoare care, la rându-i, este
Complexul lui Ocdip îi caracterizează de lob anterior al hipofiziei la şobolanii influenţată. CONCEPT, r e p r e z e n t a r e m e n t a l ă
masculi adulţi, determinându-se astfel Limbajul' nu este singura conduită în a b s t r a c t ă şi g e n e r a l ă a u n u i obiect.
pe copiii din familiile monogame. El este,
o conduită maternă tipică: construirea comunicare, aici intervenind de asemenea Conceptul este o construcţie simbolică
în esenţă, un efect al culturii. în civilizaţia
cuibului, lingerea puilor ctc. Ca urmare a a spiritului care, dincolo de datele senzo-
noastră acest complex ocupă o poziţie mimica şi gestul. Pe de altă parte, nu toate
lucrărilor lui K. Lorenz asupra impreg- riale, atinge esenţa obiectelor şi le gru-
fundamentală, determinând anumite tră- comunicările se exprimă în mod raţional.
naţiei perceptive*, cercetătorii au încercat
sături de caracter (ostilitatea faţă de tată Se percepe mai mult decât se comunică cu pează într-un acelaşi ansamblu. Piroga,
să studieze condiţiile ataşamentului* mamei
poate fi deplasată asupra autorităţii în claritate. Ba chiar S. Freud a putut vorbi şalupa, traulerul, port-avionul sunt vase;
faţă de pui. O oaie învaţă să recunoască
general, asupra şefilor ierarhici, asupra de comunicarea de la inconştient la incon- hoţul şi escrocul sunt delincvenţi, febra
mirosul mielului ei la două sau trei ore
Bisericii, statului etc.) şi ducând la nevroză ştient, exprimând prin aceasta faptul că tifoidă şi tuberculoza sunt maladii. Con-
după fătarea acestuia. La specia umană, pe
atunci când evoluţia nu se face în mod indivizii sunt capabili să perceapă indici ceptele „vas", „delincvent" şi „maladie"
lângă cauzele biologice şi fiziologice,
normal. subtili, neconştientizaţi. sunt produse ale experienţei noastre,
Comunicarea nu este un privilegiu limbajul permiţându-ne să le exprimăm
joacă un rol incontestabil în această con-
COMPORTAMENT, conduită a al omului. Ea există neîndoielnic şi la simbolic.
duită. O femeie nu va fi o bună mamă dacă
unui subiect luat în considerare animale şi plante. Albina indică printr-un Conceptul este un instrument intelectual
ea nu a fost îndeajuns de iubită, în aşa fel
într-un mediu şi într-o unitate de dans, celorlalte membre ale stupului, locul care ne dă posibilitatea să sesizăm relaţiile
încât să se iubească ea însăşi şi să-i
timp dată. iubească pe ceilalţi. în care se găsesc florile, distanţa şi cali- existente între anumite fenomene. Posesia
Comportamentul, care depinde atât de tatea nectarului (K. von Fnsch). Pinii, sa facilitează acţiunea, pe când absenţa sa
individ cât şi de mediu, are întotdeauna un COMPULSIE, t e n d i n ţ ă imperioasă o contrariază; un experimentator o învaţă
plopii, arţarii răniţi îşi avertizează con-
sens. El corespunde căutării unei situaţii de a s ă v â r ş i un a c t . pe o maimuţă să stingă o lumânare cu apa
generii despre vătămările suferite, ceea ce
sau unui obiect susceptibil să reducă ten- în nevroza obsesională subiectul execută luată de la un robinet, apoi transpune
are ca efect declanşarea în întreaga colonie
siunile (C. L. Huli) şi să satisfacă tre- unele gesturi iraţionale, cum ar fi rectifi- aceeaşi acţiune în contextul unui lac.
a unui mecanism chimic de apărare împo-
buinţele individului. De la reflex, care carea poziţiei tuturor tablourilor din casă, Animalul se întoarce cu cana sa la robinet,
triva agresorilor (P. Caro, 1983). De la

75
CONDENSARE
CONFUZIE MENTALA

în loc să ia apa din lac. Dacă ar fi posedat reacţiona prin producerea de anticorpi informaţii contra opiniilor pe care ea le
fie înlocuit de acela de comportament'.
conceptul de „apă", maimuţa s-ar fi scutit profesează. -• DISONANTĂ COGNITIVĂ.
(substanţă defensivă). Dacă injecţiile sunt Cu toate acestea, conduita nu se reduce
de această osteneală. Formarea concep-
nici la datele materiale şi obiective, cum
telor, studiată mai ales de J. Piaget.esteîn
fi suficient ca să provoace apariţia anti- CONFORMISM, atitudine care
funcţie de maturizarea intelectuală şi de corpilor.
cum Ic înţelegeau behavioriştii. nici la vizează menţinerea individului în
dezvoltarea limbajului. Nivelul de gândire
Condiţionarea este o tehnică utilizată simplele reacţii ale organismului examinai acord cu grupul său social.
conceptuală a unui subiect este evaluat cu
în mod curent în terapeutica psihiatrică în mediul său, prin care caută să diminueze Conformismul este, pentru majoritatea
ajutorul testelor de clasare a unor obiecte
pentru tratarea unor nevroze, dezintoxi- tensiunile provocate de acesta. Conduita fiinţelor umane, o condiţie de sănătate
de culori şi forme diferite.
carea alcoolicilor sau vindecarea copiilor este un răspuns la o motivaţie*, punând în mentală. Refuzul de a accepta normele
de frică, de emirc/.ie, de bâlbâială sau de joc componente psihologice, motorii şi sociale îl izolează pe individ de comu-
CONDENSARE, acumulare de sen- insomnie. > TERAPIE COMPORTAMENTALĂ. fiziologice. Comunicarea, de exemplu. nitatea faţă de care el devine mai mult
suri într-un singur element. este o conduită psihosocială care vizează sau mai puţin străin. Transgresiunea este
Cuvintele de duh. visele', lapsusurile", CONDIŢIONARE OPERANTĂ, să-i transmită celuilalt o informaţie, prin aproape întotdeauna pedepsită, sancţiunea
simptomele nevrotice tălmăcesc. într-un tehnică de învăţare pusă la punct folosirea limbajului, a mimicii, a atitu-
mod abreviat şi simbolic, sentimentele deB.F. Skinner(1938). putând merge de la pedeapsa violentă
dinilor, a gesturilor etc.
unei persoane. Un bărbat visează, de la deriziune (ca, de exemplu, în cazul
Opusă condiţionării pavloviene clasice, nonconformismului vestimentar). Confor-
exemplu, că se mută într-un marc oraş, CONFLICT, luptă de tendinţe, de
metoda condiţionării operante caută să se mismul se asociază adesea cu o fidelitate
scăldat de un râu, oraş care se numeşte interese; situaţie în care se găseşte
apropie de realitate, lăsându-i animalului
„Parsbourg'' Analiza acestui nume arată
activ libertatea de a acţiona în mediul său. un individ supus unor forţe vec- faţă de grup, ceea ce îi poate face pe
că este compus din silabe care aparţin torial opuse şi de puteri aproape membrii săi să acţioneze contra piopriului
Nu mai este vorba de un răspuns provocat,
numelor Paris şi Strasbourg şi că în reali- egale.
ci doar de acte spontane, urmate de o
tate autorul visului, ataşat de cele două Un şobolan înfometat, atras de hrana
întărire. De exemplu, apăsând pe o pedală, CONFUZIE MENTALA, stare pato-
oraşe, este incapabil să se decidă în favoa- situată la extremitatea cuştii, la care nu
o pisică va căpăta lapte, sau, apăsând pe logica in care ideile sunt încâlcite.
rea unuia sau altuia. Condensarea, mai ales poate ajunge decât trecând pe o grilă elec-
un buton din 19 în 19 secunde,o maimuţă Este vorba, de obicei, de o situaţie
aceea a personajelor, duce uneori la o trizată, se găseşte într-o situaţie conflic-
va evita un şoc electric. Datorită acestei temporară, consecutivă unei intoxicaţii,
extremă concizie, contribuind la îmbo- tuală (apetenţă contra aversiune). Obligaţia
tehnici, a fost posibil ca porumbeii să unei boli infecţioase, unui traumatism
găţirea semantică a viselor şi la caracterul pentru un copil de a face o muncă deza-
înveţe să-i caute pe naufragiaţi şi epavele cranian sau unui şoc emoţional puternic.
lor bizar. greabilă, aşteptându-1 pedeapsa în cazul în
şi să semnaleze prezenţa lor apăsând pe care nu o face (aversiune contra aversiune) Bolnavul are privirea rătăcită, nu-i mai
butoane ori de câte ori zăresc pe ocean sau obligaţia de a alege între două plăceri recunoaşte pe ai săi. nu mai ştie unde se
CONDIŢIONARE, ansamblu de obiecte de culoare roşie, portocalie sau găseşte, este dezorientat în timp şi prezintă
la fel de atrăgătoare (apetenţă contra
operaţii asociative prin care se galbenă (culorile convenţionale ale sem- tulburări de memorie. Deşi confuzia
apetenţă) provoacă o tensiune intrapsihică.
provoacă un nou comportament la nalelor de situaţie critică şi ale vestelor de mentală poate surveni la orice vârstă, ea se
Când conflictul se arată insolubil, apare an-
animal sau la om. salvare). Dacă detecţia este confirmată, goasa şi se instalează tulburări nevrotice. întâlneşte cel mai adesea la persoanele
Domeniul reflexelor condiţionate pare aceşti noi străjeri ai mărilor sunt recom- care au trecut de 60 de ani sau la acelea la
Fiinţa umană dispune de numeroase
infinit. Prin metoda condiţionării peştii au pensaţi prin hrană. care creierul a suferit alterări (toxicomani,
mijloace de a rezolva conflictele intrapsi-
putut fi învăţaţi să parcurgă labirinturi nu alcoolici etc.). Această maladie evoluează
hice, mijloace cum sunt refularea, depla-
prea complicate. Chiar şi rezistenţa orga- în general favorabil dacă este tratată la
CONDUITĂ, ansamblu de acţiuni sarea spre un scop substitutiv, sublimarea
nismului la microbi este un reflex suscep- timp. Dacă nu este găsită cauza şi dacă nu
prin care un organism caută să se etc. în afară de conflictele afective, există
tibil de condiţionare (S. Metalnikov, 1928). adapteze la o situaţie determinată. se instituie tratamentul de rigoare, se poate
conflicte de ordin cognitiv (intelectual) sau
într-adevăr, dacă se inoculează antigeni social. Conflictul cognitiv survine în cazul instala o stare confuzională organică
Acest termen, foarte frecvent utilizat
microbieni unui câine, organismul său va în care o persoană se află în faţa unor cronică.
în psihologie până în anii 1960, tinde să
76
77
CONSERVARE CONVULSIE

CONSERVARE. în teoria operatorie" grupe principale. E. Dupre distingea opt preced adormirea. Dincolo de acestea unei finalităţi inconştiente. Alegerea orga-
a lui J. Piaget, schemă a gândirii logice constituţii: emotiv, ciclotimie, paranoiac, conştiinţa nu este abolită — pentru că nelor are şi ea un sens ce poate fi înţeles
care apare la copil între 7 şi 12 ani, potrivit pervers, mitomaniac, schizoid, glihroid, prin explorarea inconştientului cu ajutorul
visăm şi ne amintim visele —, dar
căreia subiectul ştie câ anumite transfor- psihopatie; E. Kretschmer reţine trei: atletic, narcoanalizei, al tehnicilor proiective sau
gândirea este fixată în special asupra
mări ale unui obiect fforma acestuia, de leptosom, picnic; C. G. Jung se limita la al psihanalizei. Conversiunea, considerată
piilsiunilor" şi afectivităţii' (conştiinţa
exemplu) nu modifică celelalte calităţi ale două: introversiune şi extraversiune. mecanism de apărare contra angoasei, este
onirică).
sale (greutatea, de exemplu). Toate aceste clasificări sunt simplifica- mecanismul fundamental al isteriei. Ea
toare, dar ele au meritul de a sublinia exis- CONTAGIUNE MENTALĂ, trans- nu trebuie confundată cu manifestările
CONSILIER DE ORIENTARE, tenţa unui fond comun la anumiţi indivizi, mitere involuntară a simptomelor psihosomatice (paloare, roşire) provocate
specialist însărcinat să-i informeze fond care le condiţionează conduita. Astfel, mentale patologice la alte persoane. de emoţii la mulţi indivizi nervoşi sau
pe elevii din învăţământul secun- J. Masserman a observat că maimuţele Acestea, influenţate de un bolnav, se anxioşi.
dar şi pe studenţi cu privire la stu- plasate în situaţii de tensiune identice reac- apucă să-1 imite, adoptându-i atitudinile
diile pe care le pot face şi la locurile ţionau diferit, după specie: unele deveneau şi mergând până la a-şi însuşi ideile lui CONVORBIRE, conversaţie logic
de muncă pe care le pot ocupa după agresive, altele se blocau, iar altele pre- delirante. La baza contagiunii mentale stă închegată.
terminarea acelor studii, precum zentau tulburări psihosomatice. un feomen de sugestibilitate', care înce- Utilizată ca metodă de observaţie pentru
şi cu privire la propriile lor posi- tează de îndată ce bolnavul „inductor" este studierea personalităţii unui subiect, acest
bilităţi, în aşa fel încât să poată CONŞTIINŢĂ, cunoaştere imediată separat de subiecţii contaminaţi. Conta- procedeu, care face parte din toate exa-
decide în cunoştinţă de cauză asupra pe care flecare dintre noi o are giunea mentală este foarte frecventă în menele psihologice, facilitează sinteza
orientării lor. despre existenţa sa, despre actele isterie şi în situaţiile descrise de psihologia diverselor rezultate obţinute. Convorbirea
în 1988 existau în Franţa 519 centre de sale şi despre lumea exterioară. maselor. este folosită în mod curent în psihologia
informare şi orientare şi 4 313 directori şi Conştiinţa, care organizează datele clinică (permiţând soluţionarea proble-
consilieri de orientare. Sarcina acestora din simţurilor noastre şi ale memoriei,care ne C O N T R A C E P Ţ I E -» REGLAREA NAŞ- melor pacientului) şi a fost adoptată de
urmă este considerabilă: 2 620 000 de situează în spaţiu şi în timp, nu există ca TERILOR. psihologii din industrie şi din armata
tineri au beneficiat, în 1986, de acţiuni de funcţie particulară care să fie organizată şi pentru selecţionarea cadrelor şi a ofiţerilor.
informare, iar 1 580 (XX) dintre aceştia au CONTRATRANSFER - TRANSFER Există diferite tehnici de convorbire (se
fost luaţi în sarcină. Consilierii de orien- fără inferioritate şi fără exterioritate, un pun întrebări şi se lasă ca persoana ches-
tare utilizează metode proprii în special raport cu lumea percepută. H. Bergson o CONTROLUL NAŞTERILOR • tionată să vorbească fără a se interveni, de
psihologiei clinice şi psihologiei sociale, asimilează atenţiei, S. Freud percepţiei, REGLAREA NAŞTERILOR. exemplu), dar conversaţia are loc întotdea-
îndeosebi tehnici psihometrice (teste colec- C.G. Jung stării de veghe, iar neuropsi- una într-un climat de bunăvoinţă, în care
tive şi individuale), convorbiri şi discuţii hologii funcţiei vigile. CONVERSIUNE, transformare a subiectul să se poată exprima în mod liber.
în grup. Ei au un rol important pe lângă J. Delay distinge şapte niveluri de unei emoţii, a unui afect refulat în
cadrele didactice, în cadrul consiliilor de conştiinţă. Cel mai înalt corespunde hiper- manifestare corporală. CONVULSIE, contracţie bruscă şi
clasă, prin viziunea nouă pe care o aduc activării creierului (vigilenţă excesivă, Tendinţa proscrisă, care nu poate apărea involuntară a muşchilor, datorată
asupra elevilor. emoţii puternice), cel mai de jos cores- liber în conştiinţă fără a provoca angoasă, unei descărcări neuronale.
punde stării de comă (excitaţiile senzoriale se exprimă în mod simbolic printr-un sim- Se disting convulsii tonice şi convulsii
nu mai provoacă decât foarte slabe reacţii ptom somatic. „Limbajul corpului" înlo- clonice. Primele, rare, se caracterizează
CONSTITUŢIE, ansamblu de dis- motorii). între aceste extreme se situează cuieşte vorbirea. Se observă în acest caz prin rigidizarea corpului, pe când celelalte
poziţii congenitale, morfologice şi vigilenţa atentă, vigilenţa difuză, reveria paralizii fără lezarea sistemului nervos, se constituie dintr-o serie de secuse mus-
psihofiziologice ale unui individ. sau somnolenţa, somnul uşor şi somnul cecităţi, surdităţi sau mutisme fără leza- culare ritmice. în copilărie, când creierul
Există numeroase tipuri constituţionale profund. Ceea ce se numeşte de obicei rea organelor de văz, auz sau fonatoare. este hiperexcitabil, convulsiile însoţesc
şi s-a încercat reducerea acestora la câteva „conştiinţă" se limitează la nivelurile care Tulburarea este funcţională şi corespunde adesea febrele ridicate (40°C) provocate de
COPIL MALTRATRAT
CORELAŢIE

să-şi exprime în mod anonim tensiunea. i sistem de protecţie socială, medico-: în nevroza
COPIL UNIC, singurul copil d i n t r o la idioţi sau la demenţi, da
Serviciile publice au pus şi ele pe picioare ală şi judiciară. raumatisme
familie. de abandon sau în cazul un<
Această situaţie poate constitui un han- afective grave.
dicap pentru copil, care, crescut de părinţi
adesea anxioşi şi hiperprotectori, nu găseşte COREE, maladie nervoasă, n u m i t ă
în mediu condiţiile socioafective necesare de obicei „ d a n s u l Sfântului Guy".
dezvoltării sale. Izolat de ceilalţi copii, de Atinge în special copii de 7-13 ani,care
a căror influenţă părinţii se tem mai mult trăiesc în condiţii igienice proaste, lipsiţi
sau mai puţin conştient, el ajunge să aibă de aer şi de lumină. Rareori recunoscută
o concepţie falsă despre viaţă, devine oce, această maladie, care se man
mofturos, egoist şi adesea retardat pe plan prin mişcări înv agitaţie
afectiv. Se pot evita aceste inconveniente dezeordonată şi grimase), neregulate (scris
dacă se integrează de timpuriu copilul unic , îi expune pe copii pedepselor neme-
într-o mişcare de tineret (scoutism*, de din partea educatorilor.
exemplu), unde el va face ucenicia vieţii Tratamentul (igienă, repaus) permite, în
sociale cu cei de-o seamă cu dânsul, se va cazurile benigne, o vindecare rapidă.
obişnui cu schimburile şi cu egalitatea şi, Coreea acută, zisă „coreea Sydenham",
privat de spirijinul părintesc, îşi va pune la este de natură reumatismală şi infecţioasă;
încercare forţele personale. ea se observă în meningite şi în cursul
maladiilor infantile, cum sunt rujeola,
COPROLALIE, limbaj o b s c e n sau oreionul şi tuşea convulsivă. Există şi alte
murdar. corei, cronice, care debutează la vârsta
Relativ frecventă la adolescenţii timizi, adultă. Cea mai frecventă, coreea lui
această conduită reflectă dorinţa lor de a Huntington, se caracterizează prin mişcări
se afirma şocându-i pe membrii antu- coreice lente, ca şi printr-o alterare a
rajului. O regăsim şi în unele stări pato- caracterului (depresie sau agresivitate) şi
logice (manie, schizofrenie, maladia lui a inteligenţei. Este o maladie ereditară,
Gilles de la Tourette, de exemplu) şi la degenerativă, care atinge şi cortexul cere-
copiii mici frustraţi pe plan afectiv. La bral şi nucleii cenuşii centrali de la baza
aceştia din urmă poate invada întreaga creierului.
sferă a limbajului, exprimând ostilitatea
faţă de cei care nu-i iubesc. Coprolalia CORELAŢIE, r a p o r t d e t e r m e n i ,
dispare de îndată ce subiectul şi-a regăsit d i n t r e c a r e u n u l î l evocă î n m o d
securitatea afectivă. logic pe celălalt.
în procesul de creştere a indivizilor,
COPROFAGIE, ingerarea de excre- înălţimea şi greutatea sporesc simultan. La
Copil maltratat: ansamblul persoanelor, echipelor şi serviciilor care pot veni în ajutorul copilului
mente. şcoală, elevii străluciţi reuşesc în general
şi al părinţilor săi
(ASE.: Ajutorul social pentru copilărie; C.A.M.S.P.: Centru de acţiune medico-socială Coprofagia este normală la unele la toate materiile de studiu, pe când copiii
precoce; CM.P.P.: centru medico-psihopedagogic; P.M.I.: Protecţie maternă şi infantilă) insecte, cum este scarabeul, care consumă neinteligenţi eşuează aproape pe linie. în
[Extras din Dosarul tehnic „50 000 de copii sunt maltrataţi. A vorbi despre ei deja înseamnă excremente de mamifere, ori Ia unele roză- aceste cazuri diferite, se spune că există
a acţiona", cap. 3, „Protecţia copilăriei fn pericol, cadru juridic, instituţii, proceduri", p. 23. Publicat toare, dar nu la om. Coprofagia, numită şi o corelaţie pozitivă între elementele varia-
de Ministerul Afacerilor Sociale şi al Solidarităţii Naţionale, Paris, 1986]
„scatofagie", se întâlneşte cel mai adesea bile, în statistică se numeşte coeficient de
corelaţie indicele care exprimă gradul de fapt pe care le consideră înte-
legătură a două variabile determinate meiate.
(înălţimea şi greutatea unui grup de P. Janet făcea distincţie între credinţele
indivizi, de exemplu). După cum acestea raţionale şi experimentale, pe de o parte,
variază în acelaşi sens, în sens contrar sau şi credinţele personale şi sentimentale, pe
independent una de alta, coeficientul de de altă parte, în cele din urmă elementul
corelaţie capătă valori care tind către +1, raţional intervenind prea puţin sau deloc.
-l sau zero. Datorită studierii corelaţiilor „Cred că Dumnezeu există" are o cu totul
care există între diversele teste de inteli- altă esenţă decât propoziţia „Cred că
genţă. C E . Spearman a reuşit să pună în mâine şi în zilele următoare soarele va
răsări". în primul caz, credinţa mea are un
poate fi asimilat cu inteligenţa generală. fond religios, pe când în cel de al doilea
mă bazez pe observaţia cotidiană şi pe
C o . T . O . R e . P . -• COMISIE TEHNICĂ DE informaţia ştiinţifică.
ORIENTARE $1 DE RECLASARE PROFE- Puterea unei credinţe variază de la
SIONALĂ. individ la individ, iar la aceeaşi persoană
variază de la un moment la altul al exis-
CREATIVITATE, dispoziţie de a tenţei sale. Nu raţioamentul este acela
crea care există în stare potenţială care predomină în credinţă, şi tocmai
la orice individ şi la toate vârstele. faptul că ea ascultă de alte condiţii,
Strict dependentă de mediul socio- iraţionale si atective, o face să 'iste cu
cultural, această tendinţă naturală necesită fermitate realului. Credinţa îndeplineşte
condiţii favorabile pentru a se exprima. o funcţie utilă. „Omul - spun D. Krech
Teama de deviere şi conformismul sunt şi R. S. Crutchfield (1952) - apelează la
piedici în calea creativităţii. Pentru a eli- credinţe pentru a face faţă unor situaţii
bera imaginaţia de lesturile sale, psihologii problematice".
au pus la punct tehnici de discuţie în grup
în care consemnul este exprimarea tuturor CREIER, formaţie nervoasă consti-
ideilor, chiar şi a celor mai bizare. Fiecare tuită din emisferele cerebrale şi din
participant rivalizând în planul ingenio- structurile care le unesc.
zităţii, fără teama de a fi criticat, proble- La om leziunile cerebrale sunt întot-
mele cele mai dificile îşi găsesc pe neaş- deauna extrem de grave prin consecinţele
teptate soluţiile. Aşa se face că fizicienii lor. Un copil malformat, care vine pe lume
de la Naţional Accelerator Laboratory din fără creier (se spune că este anencefal),
Batavia (Illinois, Statele Unite) au ajuns să este redus la o viaţă strict vegetativă.
folosească un dihor alb, echipat cu un ham La animale distrugerea creierului nu are
şi cu un pămătuf, pentru a curăţa interiorul acelaşi caracter de gravitate.
acceleratorului de particule (un tub de Multă vreme s-a crezut că „facultăţile"
500 m şi cu diametrul de 15 cm). spiritului sunt localizate în creier. Astăzi
se consideră că nu există un centru cu
CREDINŢĂ, atitudine a unei per- adevărat specializat al memoriei, lim-
soane faţă de o idee sau faţă de un bajului etc, ci numai circuite cerebrale.
CRIZA CURBA LUI GAUSS

recursuri posibile, dar mai bine ar fi să se americanii E. Knobil şi Ferin, se supune comportament sau inspiră acea angoasă a M. Kawai) socot că acest fenomen apare
poată reduce criminalitatea luptându-se unei periodicităţi cvasiorare: un flux impor- omului hăituit de o crimă nemărturisită sau şi în societăţile animale. S-a observat, de
contra mizeriei, a cocioabelor şi alcoolis- tant de hormoni hipotalamici la fiecare imaginară. După psihanalişti, acest senti- exemplu, că vrăbiile crecute în mijlocul
mului, educându-se totodată şi publicul, interval de 60-90 minute: o pulsaţie de ment şi-ar avea sursa în complexul lui canarilor imită cântecul acestora. Pe de altă
prin presă şi radioteleviziune. mai degrabă hormoni hipofizari din oră în oră. Ciclurile Oedip". parte, puii de grangur izolaţi de părinţii lor
decât să se încerce integrarea în societate biologice par ordonate în principal de Când sentimentul de culpabilitate devine sunt capabili să „inventeze" un cânt ori-
a celor care s-au îndepărtat de ea. Acestei alternanţa zilelor şi nopţilor şi de alte intens, el poate determina nevroza şi chiar ginal pe care, mai târziu, puii lor îl vor
sarcini preventive ar trebui să se consacre, variaţii ale mediului, cum sunt fazele lunii nebunia. Unii deliranţi se acuză de toate învăţa; s-a creat astfel „o nouă şcoală de
în principal, criminologii moderni. şi succesiunea anotimpurilor. La om. însă, faptele abominabile din lume, trăiesc într-o muzică a grangurului" (W. E. D. Scott).
factorul cel mai puternic pare a fi de natură permanentă stare de culpabilitate dure- Cultura este un fenomen de socializare,
CRIZĂ, m a n i f e s t a r e bruscă a u n e i psihosocială, întrucât modul în care ne roasă, caută să se pedepsească, să se bazat pe învăţare, care permite integrarea
r u p e r i de echilibru. repartizăm activitatea şi odihna este acela chinuiască, să se mutileze şi chiar să se individului în grupul său. Ea există în toate
Existenţa umană este jalonată de crize, care acţionează ca „sincronizor" esenţial. omoare. în lucrarea sa Universul morbid societăţile umane şi probabil că şi la unele
prima criză fiind naşterea (intrarea în viaţă ni greşelii (1949), A. Hesnard a arătat că specii animale.
Una dintre aplicaţiile practice ale crono-
este însoţită de ţipete). Fiinţa trece apoi biologiei este „cronofarmacologia", care la baza oricărei nebunii stă o culpabilitate
printr-o serie de etape critice, dintre care ireală, ale cărei rădăcini sunt infantile şi pe CUNOŞTINŢĂ, noţiune privind un
caută să determine efectul drogurilor şi
care bolnavul încearcă în mod disperat lucru sau u n fenomen, c ă p ă t a t ă î n
principalele sunt înţărcarea, intrarea în medicamentelor în funcţie de ritmurile
să o suprime, deoarece ca constituie o familie, la ş c o a l ă s a u p r i n p r o p r i e
şcoală, adolescenţa şi menopauza. Maurice biologice.
ameninţare de temut pentru valoarea sa experienţă.
Debesse a studiat, sub numele de „criză de
personală. Achiziţia de cunoştinţe este în funcţie
originalitate juvenilă", comportamentul CULOARE, impresie calitativă pro- de mijloacele intelectuale ale subiectului,
revoluţionar al adolescentului, care caută dusă de l u m i n ă a s u p r a ochiului.
CULTURĂ, d e z v o l t a r e a corpului de personalitatea sa şi de metodele pe care
cu stângăcie să-şi afirme personalitatea. Un studiu, datând din 1987, efectuat
şi a s p i r i t u l u i sub a c ţ i u n e a me- le utilizează.
Emoţiile violente, frustrările îndelungate de INSERM, a cofirmat efectele culorii diului social. Orice cunoştinţă este relativă şi acelaşi
şi dureroase provoacă crize nervoase de asupra fiziologiei. S-a descoperit că roşul Orice societate umană, oricât de pri- obiect, studiat de doi observatori care utili-
agitaţie sau de furie. provoacă o creştere a frecvenţei cardiace, zează metode diferite, are toate şansele de
mitivă, posedă cultura sa, care condi-
pe când verdele o diminuează. Prin folo- ţionează dezvoltarea totală a membrilor a apărea diferit fiecăruia dintre ei. Ceea ce
CRONOBIOLOGIE, ştiinţă care sirea judicioasă a culorilor pare posibil să săi. Cultura este aceea care transformă numim „realitate" nu este decât o reflec-
a r e drept obiect de s t u d i u periodi- se reducă oboseala, să se sporească randa- individul într-un tip determinat. Relaţia tare a lumii, elaborată de creierul nostru.
c i t a t e a fenomenelor biologice. mentul şi să se creeze un climat psihologic dintre personalitate şi cultură este atât de Atunci când cunoştinţele noastre sporesc,
De la animaliculeie unicelulare şi până agreabil. Există chiar şi o „cromoterapie", strânsă încât este posibilă descrierea unui
la om există fenomene bioperiodice: migra- adică utilizarea în scop terapeutic a tip mediu de francez, englez, italian, în mai ales o reorganizare a ansamblului
ţia anuală a rândunelelor, menstruaţia la proprietăţilor sedative sau excitante ale care regăsim principalele caracteristici acestora. în cura psihanalitică, de exemplu,
femeie etc. Aceste ritmuri biologice sunt anumitor culori. naţionale ale fiecăruia. Cultura îi dă descoperirea de către pacient a semni-
înscrise în patrimoniul genetic al vieţui- omului umanitatea sa. Copiii sălbatici", ficaţiei unui simptom nevrotic poate deter-
toarelor şi nu sunt influenţate decât în CULPABILITATE, stare a celui care au fost crescuţi de animale, nu au în mina vindecarea sa. Noua cunoştinţă modi-
mică măsură de condiţiile de mediu. c a r e a c o m i s o faptă condamnabilă. ei nimic omenesc: ei se deplasează în patm fică structura personalităţii, în aspectele
Omul posedă o ritmicitate nu numai în Alături de culpabilitatea reală, obiectivă, labe, se hrănesc ca dobitoacele, nu vor- sale intelectuale şi afective.
activităţi şi în alimentaţie, ci şi în funcţiile care exprimă violarea gravă a unei reguli, besc, iar expresia emoţiilor lor este de
fiziologice: tensiune arterială, temperatură la numeroşi indivizi găsim un sentiment CURBA LUI GAUSS, curbă stu-
corporală etc. Funcţia genitală feminină, mai mult sau mai puţin clar de vină Trebuie cultura considerată ca fiind apa- diată s i m u l t a n a t â t de P. S. Laplace
care a fost bine studiată, din 1976, de către subiectivă, care se exprimă inconştient în najul omului? Numeroşi autori (RM. Yerkes, cât şi de K. F. Gauss, care reprezintă
CVARTILARE

repartizarea normală a efectivelor, CVARTILARE, etalonare care divi-


în funcţie de valorile lor. zează o distribuţie în patru părţi
Dacă, de exemplu, orânduirii unu lângă egale.
alta coloane de recruţi aşe/.aţi după înăl- Prima cvartilă este valoarea variabilei
ţime, se obţin şiruri de lungimi diferite: la care face ca 25 c/< din observaţii să-i fie
extremităţi ele sunt foarte scurte (întrucât inferioare. A doua cvartilă este mediana.

D
există puţini pitici şi puţini uriaşi), pe când Distanţa dintre prima şi a treia cvartilă se
aceste şiruri ating lungimea maximă la numeşte „ecartul interevatilar". -* OGIVA
valorile mijlocii. Privită în linie dreaptă, LUI GALTON.
populaţia examinată se repartizează aproxi-
mativ în felul arătat. Dacă unim printr-o CVERULENŢĂ, r e a c ţ i e r e v e n d i -
linie continuă punctele extreme ale fiecărui cativă şi agresivă a persoanelor
şir, obţinem o curbă sub formă de clopot, care se cred frustrate.
ale cărui valori centrale şi dispersie sunt
De obicei aceştia sunt paranoici, veri-
uşor de determinat. Distribuirea notelor
tabili „persecutaţi-persecutori", care se
în cazul unui bun test" ascultă de Icsjea DEBILITATE MINTALĂ -> DEFI- DECIZIE, alegere dintre mai multe
ruinează în procese şi uneori merg până la
normală. Cele mai multe dintre probele posibilităţi.
crimă pentru a răzbuna o pretinsă injus- CIENTĂ INTELECTUALĂ.
psihometrice moderne sunt etalonate por- Decizia succede, în general, unei deli-
tiţie. Se spune despre un cverulent că este
nindu-se de la valorile extrase din curba lui DECILAJ, divizare a unui ansamblu berări. Copilul, care trăieşte mai ales în
„procesoman",evocându-se astfel propen-
Gauss. > DEVIAŢIE STANDARD. statistic, reprezentativ pentru o prezent, este incapabil să delibereze multă
siunea sa pentru intentarea de procese.
populaţie determinată, în zece vreme, să-şi imagineze clar viitorul; el se
clase cu efectiv egal. decide prin impulsie. Unii adulţi, lipsiţi de
Această etalonare*, care se bazează pe maturitate, se comportă în acelaşi fel. Alţii,
principiul ogivei lui Galton'. permite situ- dimpotrivă, se arată incapabili de a alege.
area unui individ în raport cu populaţia Deciziile luate în grup sunt, în general, mai
căreia îi aparţine. Decilajul nu este o îndrăzneţe decât acelea luate individual.
măsură, ci un clasament. Dacă, de exemplu,
administrăm un test psihometric la o sută DECROLY (Ovide), medic şi psiho-
de şcolari de aceeaşi vârstă, pe care îi log belgian (Renaix, Belgia, 1871 -
clasăm în ordinea crescândă a notelor Uccle, 1932).
primite, se obţine o curbă care are apro- Decroly ar vrea să facă din şcoală
ximativ aparenţa unui S culcat sau a unei prelungirea mediului natural al copilului,
semiogive, cu un palier care reprezintă un loc în care se studiază concret reali-
măsura cea mai frecvent întâlnită. Divizarea tatea, în care pedagogia se organizează în
efectivului în zece părţi egale furnizează jurul trebuinţelor esenţiale şi intereselor
clasele („interdecilele") cărora le putem fiecăruia: hrănirea, protecţia împotriva
Curba lui Gauss: reprezentare normală a efectivelor in funcţie de note stabili valorile limită corespunzătoare, fiind intemperiilor, apărarea împotriva perico-
suficient să le citim pe ordonată. A cincea lelor exterioare, activitate utilă şi recreere.
decilă corespunde medianei. La extremităţi Baza tuturor acestor exerciţii fiind obser-
se situează elevii cei mai slabi şi cei mai vaţia, învăţătorul trebuie să-1 pună pe
bine dotaţi. în terminologia franceză, prima şcolar în contact direct cu lumea fiinţelor
decilă este cea superioară; în terminologia şi lucrurilor care îl înconjoară. Copilul
anglo-saxonă, invers. trebuie să lucreze folosind documentele

91
DEDIFERENŢIERE DELINCVENTĂ

adunate de el însuşi. Vocabularul nu este DEFICIENT, subiect care prezintă deficienţa intelectuală se poate defini avea trăsături regulate, dinţii nu erau bine
format din cuvinte goale, ci din termeni o insuficienţă mentală, motrice sau statistic, prin referire la media populaţiei plantaţi, urechile diforme etc. —, acest
plini de experienţele trăite. Cititul, scrisul, senzorială. generale: un întârziat mintal se situează termen a căzut în desuetudine. Cu toate
calculul care se raportează la acest voca- Educaţia copiilor deficienţi intelectual în acea arie a curbei care cuprinde 2,2% acestea, ideea unei constituţii morbide
bular nu mai sunt exerciţii fastidioase, ci sau orbi. surdomuţi, infirmi motor, inca- indivizi inferiori din populaţia totală; persistă şi dă loc la cercetări asupra ere-
lucrări vii. legate de viaţa copilului. Pentru pabili să urmeze clasele normale, se face coeficientul de inteligenţă al deficientului dităţii psihozelor, nevrozelor şi arieraţiei.
a se exprima, el nu dispune numai de în instituţii specializate, care dispun de intelectual este egal sau inferior lui 68 pe
limbajul scris sau vorbit, ci şi de desen, tehnici şi de material pedagogic adaptat scara lui Wcchslcr. întârziatul mintal nu DELAY (dean), medic şi psihofizio-
de modelaj, de dans, de cântec şi de jocul acestor cazuri. în majoritatea oraşelor suferă de nici o boală deosebită: este pur log francez (Bayonne, 1907 - Paris,
dramatic. Metodele pedagogice ale lui franceze există clase de integrare şcolară" şi simplu un individ care nu reuşeşte să se 1987).
Decroly (jocuri educative, metoda globala, (Cl.l.S.), incluse în şcolile primare şi în adapteze în mod armonios grupului său Agregat de medicină la 31 de ani,
centrele de interes) s-au bucurat de o mare institutele medico-pedagogice'. dar numărul social din cauza insuficienţei sale inte- doctor în litere la 35 de ani, devine la
lectuale. -ARIERAŢIE; DEVIAŢIE STANDARD. 39 de ani profesor titular la catedra de boli
ŢĂMÂNT SPECIAL. mintale şi ale enccfalului la Universitatea
DEFULARE, acţiune de aducere în din 1 pe care o ocupă până î
DEDIFERENŢIERE, evoluţie a unui
proces care merge de la complex la DEFICIENTĂ INTELECTUALĂ, c o n ş t i i n ţ ă a ideilor şi t e n d i n ţ e l o r 197(1. A fost şi director al Institutului de
refulate. psihologie de la Sorbona (1951-1970).
mai simplu. insuficienţă sau î n t â r z i e r e in dez-
în domeniul psihologicului acest meca- voltarea inteligenţei. Exteriorizarea conflictelor interioare A exercitat o marc influenţă asupra psiho-
nism este legat de regresiune, manifes- Deficienţa intelectuală determină o poate surveni accidental (cu ocazia liba- logiei g şi psihiatriei contemporane datorită
tându-se printr-o diminuare a bogăţiei ţiilor alcoolice, de exemplu), dar ea este în lucrărilorlucrărilor sae p ţţului tactil
incapacitate socială care, în cazurile cele
activităţilor unui individ, care devin mai mai grave, poate justifica instituirea unei general provocată prin tehnici psihotera- (Astereognoziile şi sensibilităţile cerebrale,
puţin specifice. în patologia nervoasă, ca tutele. Ca urmare a deficitului de inteli- peutice, cum sunt narcoanaliza, psihana- 1934), memoriei (Disoluţiilc memoriei,
urmare a cercetărilor lui J.H. Jackson, prin liza sau psihodrama. Datorită acestor 1942; Maladiile memoriei, 1943), emo-
genţă, întârziatul mintal este inadaptat la
acest termen se desemnează procesul de metode, subiectul este determinat să vadă ţiilor, mecanismelor fiziologice şi biolo-
societate. Lipsit de discernământ, naiv şi
dezintegrare a funcţiilor superioare obser- clar cauzele tulburărilor sale şi să le critice. gice ale electroşocului, psihofarmacologiei
influenţabil, el se dovedeşte uneori inca-
vate în cazul leziunilor cerebrale. Jackson Drept urmare, el îşi poate rezolva tensi- (droguri halucinogene „tranchilizante" etc),
pabil de a-şi satisface trebuinţele şi de a
unile reprimând în mod voluntar tendinţele dereglărilor de dispoziţie (Les deregle-
concepe sistemul nervos central ca pe o avea grijă de dânsul. în acest caz este
pe care le socoate inacceptabile (repre- ments de l'humeur, 1947). Opera sa lite-
structură ierarhizată care cuprinde mai necesar să fie plasat într-un stabiliment
siune*) sau, dimpotrivă, acceptându-le şi rară este şi ea importantă: trei culegeri de
multe grade, fiecare controlând nivelul potrivit stării sale. integrându-le în viaţa sa conştientă. nuvele şi mai ales studiul Tinereţea lui
care îi este inferior. Dezintegrarea unei Depistarea deficienţilor pe plan inte- -• ABREACTIE. Andre Gide (1957). A fost ales membrii
funcţii superioare are deci ca efect descă- lectual nu este chiar atât de uşoară pe cât al Academiei de Medicină (1955), apoi
tuşarea funcţiei imediat subiacente. într-o s-ar putea crede. Unii indivizi docili, bine
perspectivă apropiată, H. Ey (19(X)-1977) DEGENERESCENTĂ, degradare membru al Academiei Franceze (1959).
educaţi, care posedă o excelentă memorie progresivă a p e r s o n a l i t ă ţ i i , c a r e
a dezvoltat o teorie organodinamică a psi- şi o mare fluenţă verbală, au cunoştinţe s e a c c e n t u e a z ă din g e n e r a ţ i e î n DELINCVENTĂ, totalitatea infrac-
hiatriei, în care boala mintală este consi-
generale întinse care pot să inducă în generaţie. ţ i u n i l o r în r a p o r t cu legile socie-
derată „o formă de regresiune sau de sto-
eroare. La cealaltă extremă, persoane Introdus în literatura psihiatrică de tăţii.
pare a vieţii psihice, determinată de o
terne, şterse, timide, au un bun nivel inte- către A. Morel (1857) şi popularizat de Fiecare societate are criminalii săi, al
tulburare a substratului său organic" (1951).
lectual, deşi s-ar putea crede contrariul. V. Magnan (1890), acest concept pune căror număr este sensibil stabil de la un an
Această leziune nervoasă are ca efect
Psihologii utilizează metoda testelor accentul pe predispoziţia ereditară la boli la altul (în Franţa procentajul mediu se
descătuşarea „conflictelor şi pulsiunilor
pentru a aprecia nivelul de inteligenţă al mintale. După o vogă abuzivă — se situează în jur de b'/<v). Dar pe fondul
arhaice sau inconştiente".
persoanelor examinate. Pentru specialişti vorbea de degenerescentă când faţa nu unor bruşte mişcări sociale (exod rural,

92
DEPENDENŢĂ

dezvoltarea rapidă a industriei) şi mai ales în secolul al XlX-lea, V. Magnan a DELIRIUM TREMENS, delir al- puerile: colecţionism, fabulaţie, labilitate
în perioadele tulburi (recesiune econo- propus o descriere evolutivă a delirurilor, coolic acut sau delir tremurător. afectivă, impulsivitate etc. Sindromul
mică, revoluţie, război şi perioade post- distingând patru faze succesive: neliniştea, Este vorba de un episod acut al alcoolis- demenţial este o manifestare a leziunilor
belice) criminalitatea creşte considerabil ideile de persecuţie, ideile de grandoare şi mului cronic, care poate să apară în mod cerebrale. Unele leziuni sunt vizibile cu
(din 1963 în 1981 criminalitatea globală în demenţa", dar ulterior s-a observat că excepţional, în urma creşterii dozelor de ochiul liber la autopsie şi au o localizare
Franţa s-a cvadmpat). această schemă nu se poate aplica la toate alcool, dar care survine în mod regulat relativ ca aceea a tumorilor; altele sunt
Delincvenţii se recrutează îndeosebi cazurile. Actualmente interesul se îndreaptă după o „înţărcare" brutală a alcoolicului difuze, ca în artcrioscleroză.
dintre bărbaţi (85%), dintre cei lipsiţi de asupra studiului fundamental al perso- (clasificarea americană a tulburărilor min- Unele forme de demenţă sunt curabile.
calificare profesională, crescuţi în familii nalităţii, într-adevăr, este imposibil de tale identifică delirium tremens cu „sindro- într-adevăr, se poate obţine o regresiune
disociate (75% dintre ucigaşi şi 85% dintre disociat delirul de biografia bolnavului, de mul de înţărcare alcoolică" |D.S.M. III R, importantă a tulburărilor prin suprimarea
hoţi). în ceea ce priveşte cauzele delinc- afectivitatea lui şi de experienţele trăite. 1989]). Bolnavul, scăldat în sudori, tremu- cauzei lor (tumoare, hidrocefalie, infecţie
ventei juvenile (31 000 de delincvenţi în Potrivit concepţiei psihanaliştilor, delirul rând din tot corpul, se vede înconjurat de sifilitică). Dar demenţele degenerative
Franţa în 1988), sunt de menţionat factorii animale scârboase (broaşte-râioase, şobo- (senile şi presenile), demenţa arteriopatică
ar fi expresia unor sentimente refulate, pe
psihosociali (alcoolismul părinţilor, dis- lani, şerpi, păianjeni...), în faţa cărora se şi alte demenţe cu o etiologie diversă sunt
care personalitatea conştienta a bolnavului
cordii conjugale, şomaj, sărăcie, carenţă zbate şi încearcă să fugă. Dacă nu este incurabile. în Franţa, în 1986.se estima la
nu le poate accepta. Acesta crede că îi vine
de autoritate educativă, mizeria afectivă tratat de urgenţă, poate muri într-un acces 300 000 numărul persoanelor atinse de
din exterior ceea ce de fapt îi aparţine
a copiilor), la care se adaugă deficienţa convulsiv. în general, datorită psihotro- demenţă severă. în Statele Unite, după
(„sunt pus să zic lucruri obscene, vor să
intelectuală şi tulburările de caracter (80% pelor', în 2-3 zile se revine la calm. A.S. Schneck (1987), numărul acestora
mă împingă să comit acte imorale" etc).
dintre delincvenţii juvenili sunt arieraţi sau Delirul paranoic ar avea aceeaşi rădăcină: s-ar ridica la 25 milioane. Majoritatea bol-
acuză tulburări de caracter). ~> CRIMĂ; DEMENŢĂ, istovire psihică, glo- navilor sunt în vârstă de peste 60 de ani.
ideea „îl urăsc" devine „el mă urăşte". Din bală şi progresivă, datorată unei
PERVERSIUNE. > BOALA LUI ALZHEIMER.
acest moment, descărcat de orice culpa- afecţiuni organice a creierului.
bilitate, bolnavul îşi exprimă în mod liber Demenţa se caracterizează, în esenţă,
DELIR, dezordine a gândirii care DEPENDENŢĂ, stare a unei per-
agresivitatea şi poate merge până la omor. printr-o deteriorare mentală. Toate funcţiile
face ca fapte imaginare să fie luate
drept fapte reale. Starea delirantă nu implică existenţa sunt atinse. Câmpul conştiinţei se îngus- soane care este supusă unei fiinţe
unei deficienţe intelectuale. Unii bolnavi tează, atenţia devine deficitară, memoria sau unui lucru.
Această stare psihică, mai mult sau mai Poate exista dependenţă faţă de un
puţin durabilă, se întâlneşte în maladiile au o inteligenţă remarcabilă. Ei pot con- este alterată, judecata este perturbată (un
tinua o activitate normală şi, atâta timp cât subiect fură ziua în amiaza mare un butoi produs toxic, de care se face uz pentru
mintale, dar şi în cele infecţioase, în
intoxicaţii (alcoolism, toxicomanie...) şi nu se abordează capitolul special al deli- de vin, îl rostogoleşte până acasă, ba încă procurarea plăcerii sau pentru disiparea
rului lor, nu se deosebesc de persoanele se şi face ajutat de doi agenţi de poliţie) etc. unei indispoziţii.
normale. Temele delirante sunt nenumă- Demenţa nu este totuşi asimilabilă Se disting două feluri de dependenţă:
delirul devine cronic. Instalarea sa perma-
nentă denotă o tulburare gravă a perso- rate: persecuţie, frustrare, culpabilitate, arieraţiei mentale'. Aceasta este o sto- 1) dependenţa fi/.icu, care este o stare
nalităţii şi modifică profund raporturile grandoare, posesiune etc. Unele se aso- pare a dezvoltării intelectuale, pe când adaptativă ce are drept consecinţă apariţia
bolnavului cu anturajul său. Delirurile ciază cu imagini atât de vii încât devin demenţa este o degradare a vieţii mentale. de tulburări fiziologice şi psihologice
cronice (deliruri paranoice, psihoze haluci- deliruri halucinatorii. Există deliruri împăr- Dementul — spunea J. E. Esquirol — este intense atunci când luarea drogului este
natorii cronice, deliruri fantastice) ocupă tăşite de una sau mai multe persoane. un bogat sărăcit, pe când idiotul a fo.st suspendată („starea de lipsă"); 2) depen-
un loc important în patologia mentală a Familii întregi pot fi prinse în reţele întotdeauna sărac. Simultan cu inteligenţa, denţa psihică, a cărei caracteristică este
adultului, din cauza varietăţii şi impor- delirice, fiecare aducând un nou argument afectivitatea, dispoziţia, este atins simţul dorinţa imperioasă de repetare a con-
tanţei lor. Manifestările, mecanismele suplimentar care întăreşte convingerea valorilor morale, ceea ce explică anumite sumului produsului toxic. în lipsa acestuia,
constitutive şi evoluţia lor sunt extrem de membrilor grupului. -• HALUCINAŢIE; delicte (cum este furtul din galantare sau subiectul prezintă o stare depresivă
variabile. PARANOIA; SCHIZOFRENIE.
atentatele la pudoare) şi comportamentele anxioasă.
DEPLASARE DETERIORARE MENTALA

DEPLASARE, mecanism psiho- tate etc). Surmenajul, un regim alimentar DEPRINDERE, dispoziţie relativ Există şi alte desene-test, destinate acelo-
logic prin care o şarjă afectivă prea sever, micşorarea zilei (Rosenthal, stabilă generată de un exerciţiu raşi scopuri, constând în reproducerea de
(emoţie, pulsiune) este transferată 1985) pot determina de asemenea o depre- prelungit. „forme geometrice" (Rey, Benton).
de la obiectul său veritabil către un siune nervoasă. Potrivit datelor Organizaţiei
Există deprinderi motorii, cognitive, Pentru studierea caracterului copiilor se
element de substituţie. Modiale a Sănătăţii (O.M.S.), 5-10% din
sociale etc, formate prin repetarea regulată utilizează desenul liber sau cu temă. în
Etologii au descris pe larg activităţile de populaţia mondială ar prezenta tulburări
depresive. în Franţa, potrivit unui sondaj a unui eveniment. Repetarea nu este însă acest caz se ţine seama atât de aspectul
substituţie la animale. O păsăruică, de
al Institutului francez de opinie publică singura condiţie a deprinderii. Pentru ca formal al desenelor (amplasarea pe supra-
exemplu, micuţ troglodit, pusă în faţa unei
oglinzi, exasperată că nu-şi poate înfrânge (I.F.O.P.), realizat în 1987, ar exista 6-7 aceasta să se formeze este necesar ca faţa hârtiei, grosimea liniilor, alegerea
„rivala", se apucă să ciocănească cu plis- milioane de persoane afectate de acest organismul să fie pregătit, să fie matur culorilor), cât şi de conţinutul acestora,
cul o ramură de copac. Şi la om deplasarea sindrom. Cele mai afectate sunt femeile spre a o recepta: un copil nu poate învăţa care dezvăluie universul copilului, trăirile
este un fapt de observaţie curentă: un tată măritate din clasa muncitoare (60%) şi să meargă sau să scrie dacă nu a atins sale, fie direct, fie într-o formă simbolică.
de familie, muştruluit de şeful său, la întoar- persoanele care au un nivel de instruire un anumit nivel de maturizare". Funcţia Pedopsihanaliştii se servesc de desene
cerea acasă se va lua de soţia sa sau de superior (cadre didactice, personal admi- deprinderii este economică: ea liberează pentru a înţelege dramele infantile şi
copil. în toate cazurile, deplasarea (sau nistrativ, şefi de întreprindere), de vârsta spiritul de actele care pot fi automatizate pentru a-şi ajuta tinerii pacienţi să le
activitatea substitutivă) permite reducerea matură (între 45 şi 54 de ani). (mersul, conducerea unui vehicul...). depăşească.
tensiunii. S. Freud a arătat cum este pusă Depresia există şi la copil. Ea se mani- Deprinderea prezintă totuşi pericolul de a
la lucru deplasarea în elaborară viselor, festă, în general, printr-o dereglare de sărăci fiinţa umană, de a o fixa în reţeaua DETECTOR DE MINCIUNI, apa-
spre a face să eşue/.e cen/ura. Acest meca- dispoziţie (plictiseală, dezinteres, indi- automatismelor, de a-i scleroza spiritul şi rataj complex bazat pe asocierea de
nism, unul dintre procesele fundamentale ferenţă) şi tulburări de comportament afectivitatea. cuvinte şi pe efectele fiziologice ale
ale funcţionării aparatului psihic", se regă- (instabilitate, agresivitate, opoziţie, scă- emoţiilor.
seşte în simptomcle nevrotice şi,în general, dere a randamentului şcolar, bulimie sau DESEN, ansamblu de linii şi con- în mod obişnuit, răspunsul emoţional la
în toate formaţiunile inconştientului. iuiorexie, uneori enurezie). Una din cauzele tururi ale unei figuri. o situaţie dată se însoţeşte de modificarea
acestor tulburări este necazul suferit de
în psihologie, termenul desen depăşeşte ritmului cardiac şi respirator, de dimi-
DEPRESIE, stare morbidă, mai părinţi (dare afară din serviciu, boală etc).
simpla imagine în creion sau în peniţă, nuarea rezistenţei electrice a pielii şi de
mult sau mai puţin durabilă, carac- Se numeşte depresiune anaclitică însemnând şi desenul în culori, inclusiv variaţii determinate ale undelor electrice
terizată îndeosebi de tristeţe şi de (R. Spitz) ansamblul de dezordini fizice şi
acuarela. Psihologii utilizează desenul mai ale creierului. Utilizându-se simultan un
o scădere a tonusului şi energiei. psihice care se instalează progresiv la
ales în studierea copiilor, folosindu-1 ca psihogalvanometru pentru răspunsurile
Anxios, dezgustat, descurajat, subiectul copilul mic separat de mama sa după ce
a avut cu ea o relaţie satisfăcătoare de cel test de dezvoltare mentală, ca mijloc de electrodermale*, un pneumograf pentru
deprimat este incapabil să înfrunte cea mai
puţin şase luni după naştere. La început descifrare a caracterului şi afectivităţii. măsurarea ritmului respirator şi un sfig-
mică dificultate, fiind de asemenea lipsit
mofturos şi plângăcios, copilul sfârşeşte Desenul evoluează o dată cu dezvoltarea mograf pentru măsurarea pulsului şi a pre-
de orice iniţiativă. El suferă din cauza
neputinţei sale şi are impresia că facul- prin a refuza orice contact uman. Doarme psihologică. La 2-3 ani copilul nu poate siunii arteriale, se obţin diferite înregistrări
tăţile sale intelectuale, mai ales atenţia şi prost, nu mai progresează în dezvoltarea decât mâzgăli; mai târziu el încearcă să grafice după care este posibil să se stabi-
memoria, sunt degradate. Sentimentul de psihomotorie şi pierde din greutate; după respecte un model, iar la 5-6 ani ştie să lească dacă subiectul examinat prezintă
inferioritate care rezultă de aici îi sporeşte trei luni faţa copilului împietreşte într-o „deseneze". Până la vârsta de 6 ani, toţi reacţii emoţionale când răspunde la anu-
şi mai mult melancolia. expresie de tristeţe, privirea îi este goală, copiii, oricare ar fi originea lor etnică sau mite întrebări sau pronunţă anumite
în afară de depresiile constituţionale, nu mai plânge şi cade într-o stare letar- socioculturală, desenează în acelaşi fel. cuvinte. în pofida calităţilor sale, detec-
relativ puţin numeroase, se disting depresii gică. Dacă separaţia afectivă nu trece de Cerându-le să deseneze un „om", psiho- torul de minciuni rămâne un instrument
reacţionate în faţa dificultăţilor vieţii 3-4 luni, aceste tulburări pot să dispară. loaga americană F. Goodenough* a stabilit foarte imperfect.
(conflictul cu un superior ierarhic, cu Dincolo de acest termen, pronosticul un bun test de inteligenţă, simplu şi încân-
soţul/soaţa, cu copiii; pierderea unei fiinţe rămâne sumbru. -> CARENŢA AFECTIVA; tător, care permite să se controleze cu DETERIORARE MENTALĂ, vlă-
dragi, a unui loc de muncă; exil, singură- HOSPITALISM. uşurinţă nivelul intelectual al copiilor. guire intelectuală, care se poate

96
DEZORIENTARE DIPSOMANIE

Multă vreme s-a crezut că dezechilibrul de exemplu, reacţionează la durere prin tratamentul şi evoluţia ulterioară a subiec- rezultate din segmentarea oului sunt
mental este constituţional, însă în prezent agitaţia întregului său corp, pe când tului. El cere din partea psihologului identice. Progresiv,însă, ele capătă forme,
se acordă o importanţă determinantă influ- copilul mai în vârstă se mulţumeşte să stăpânirea perfectă a tehnicilor, o mare structuri şi funcţii noi (unele devin neu-
enţelor educative, în special carenţei de sustragă segmentul corpului afectat de experienţă, o vastă cultură şi multă intuiţie. roni, altele celule senzoriale etc.) La fel,
autoritate, dezbinării familiale, insta- excitaţia neplăcută. Munca de echipă înlocuieşte din ce în ce comportamentul copilului mic, la început
bilităţii mediului de viaţă. Tentativele tera- Fiecare fiinţă umană are un ritm de mai mult actul individual. Datorită coope- nediferenţiat, se îmbogăţeşte progresiv,
peutice şi de inserţie profesională sunt creştere care îi este propriu; remarcăm aici rării, erorile de diagnostic sunt eliminate ramificându-se în varietăţi distincte. Expre-
adesea decepţionante. Conceptul de „deze- pusee rapide, stagnări, reculuri, dar în mod şi nu mai vedem, de exemplu, copii care siile sale emoţionale, la început limitate la
chilibru mental" este absent din nosografia practic niciodată o dezvoltare lineară. Cu suferă de carenţă afectivă consideraţi a fi plăcere şi durere, devin mai precise, iar
americană (D.S.M. III). Descrierea din toate acestea, există un anumit număr de arieraţi şi nici tumori cerebrale rămase conduita sa socială devine mai selectivă.
această nosografie care se apropie cel mai legi valabile pentru toţi. S-a stabilit, de nediagnosticate. Cunoaşterea procedează după acelaşi
mult de dezechilibrul mental corespunde exemplu, că dezvoltarea psihomotorie principiu: la start posedăm câteva idei
Grupul de diagnostic este o echipă de
personalităţii antisociale. -* PSIHOPATIE. urmează o axă „cap-picioare" (numită şi generale asupra unei chestiuni, dar, pe
persoane cu orizonturi diferite, care
axa cefalo-caudală), adică maturizarea acceptă să trăiască, timp de mai multe zile, măsură ce reflectăm şi achiziţionăm
DEZORIENTARE, rătăcire, per- sistemului nervos se realizează în aşa fel cunoştinţe, acestea se diversifică în noţiuni
experienţe comune, cu scopul de a înţelege
plexitate. încât copilul dobândeşte mai întâi con- specifice.
fenomenele care se produc în mulţimi
Fiinţa umană se situează într-un mod trolul capului, apoi al membrelor supe- restrânse.
implicit în timp şi în spaţiu. în anumite rioare şi, la sfârşit, al celor inferioare.
afecţiuni (confuzie mentală, demenţă, sin- DIGESTIV, în clasificarea lui
Utilizarea baby-tests permite psihologilor DIDACTOGENIE, ansamblu de C. Sigaud (1908), unul dintre cele
dromul lui Korsakov), pierderea acestui să ştie dacă dezvoltarea copiilor mici se tulburări psihologice sau psiho-
simţ de orientare se dovedeşte durabilă. patru tipuri morfologice esenţiale,
face în mod normal. Condiţiile optime somatice provocate la elevi de care se caracterizează printr-un
Bolnavul, incapabil să diferenţieze părţile unele cadre didactice.
pentru ca aceasta să se deruleze în mod abdomen voluminos şi importante
spaţiului său vital şi să le restructureze Nu rareori învăţătorii se arată cel puţin
armonios sunt: o bună igienă, o ambianţă trebuinţe vegetative.
într-un ansamblu coerent, se rătăceşte în neîndemânatici cu elevii lor. Unii, deosebit
stabilă şi plină de căldură, îngrijiri marcate Acest tip corespunde endomorfului*
locuri cunoscute, confundă trecutul cu de exigenţi, multiplică temele pentru
de afecţiune. lui W. H. Sheldon şi picnicului* lui
prezentul, se crede acasă la el pe când este acasă, alţii, surmenaţi sau excedaţi de
la spital şi chiar nu izbuteşte să pună sarcina lor, se înfurie, îşi ameninţă sau îşi E. Kretschmer.
ordine în propria sa schemă corporală'. DIAGNOSTIC, concluzie logică a o
serie de investigaţii destinate înţe- umilesc şcolarii. Procedând astfel, ei îşi
descarcă tensiunea nervoasă, dar îi zdro- DIPSOMANIE, tendinţă excesivă
DEZVOLTARE, serie de etape prin legerii comportamentului unei per- de a consuma băuturi alcoolizate,
besc pe copii, care pot dezvolta o aver-
care trece fiinţa vie spre a-şi atinge soane, a funcţionării unui grup sau siune faţă de şcoală şi chiar faţă de studii tendinţă care se manifestă inter-
deplina realizare de sine. a situaţiei unei întreprinderi. mitent, uneori periodic.
în general, închizându-se în mutism sau
La om dezvoltarea nu se reduce la Orice diagnostic se bazează pe trei mari cufundându-se în depresie. Această trebuinţă de nestăpânit poate
simpla creştere. Sub influenţa condiţiilor principii: informaţia trebuie să fie abun- . dura mai multe zile, timp în care subiectul
fiziologice şi socioafective, apar noi forme dentă şi variată; ea trebuie să fie raportată DIFERENŢIERE, trecerea de la este cufundat într-o profundă stare de
de funcţionare care îl conduc pe sugarul la subiect, să fie privită în istoricitatea sa general la particular, de la o con- beţie, despre care nu păstrează decât o
supus principiului plăcerii (limitat la simpla şi în relaţie cu mediul acestuia; interpre- diţie globală şi omogenă la alta mai vagă amintire. Apare mai ales la subiecţii
căutare a satisfacerii trebuinţelor) la starea tarea' cea mai probabilă va fi aceea care specială şi eterogenă. ciclotimiei. Dipsomania trebuie deosebită
de adult conexat principiului realităţii. Pro- va explica maximum de fapte graţie unui Diferenţierea caracterizează dezvoltarea de potomanie, care este trebuinţa impe-
gresiv, comportamentul se diferenţiază şi minimum de ipoteze. unui individ. O observăm în toate dome- rioasă şi permanentă de a consuma orice
fiinţa umană devine tot mai independentă Diagnosticul psihologic este un act de niile. Acest proces este pus la lucru încă fel de băuturi, chiar şi urină, dacă subiectul
de contingenţele exterioare. Sugarul mic. primă importanţă, întrucât el condiţionează de la fecundare. La început toate celulele nu are altceva la dispoziţie. -• SETE.

100 101
DISARMONIE

DISARMONIE, discordanţă în dez- bază dificultăţile de organizare spaţială DISLALIE, tulburare de articulare autori să spună că această tulburare este
voltarea a n u m i t o r funcţii, dezvol- (şcolarul, de exemplu, nu ştie prea bine de verbală datorată malformaţiilor sau legată de organizarea cerebrală, de o pre-
t a r e care nu se realizează în modul unde să înceapă să facă adunarea), unor leziuni ale organelor peri- dominanţă a emisferei drepte. Alţi cerce-
a ş t e p t a t , sincron şi a r m o n i o s . încurcătura este însă trecătoare, ea dispă- ferice ale fonaţiei (limbă, dinţi, tători însă (J. de Ajuriaguerra) cred că ar
rând în urma unei reeducări adecvate, buze. vălul palatin...). fi mai degrabă vorba de lipsa motivaţiei de
Creşterea fizică, intelectuală şi afectivă
Subiectul este în imposibilitatea de a a învăţa, de o absenţă a curiozităţii inte-
a unui copil cunoaşte progrese, opriri asociată uneori cu un sprijin psihote-
pronunţa corect un cuvânt sau un sunet lectuale, în realitate, dacă în dislexie găsim
(fixaţie*) şi chiar reculuri (regresii*). în rapeutic. Discalculiile sunt numeroase.
determinat (el va spune „ţe" în loc de „ce", adesea factori afectivi asociaţi cu difi-
dezvoltare intervin cel puţin trei factori: După J. Vogler (1988), la ieşirea din
„sorţ" în loc de ,,şorţ"etc). Corectarea cultăţi de organizare spaţio-temporală, nici
maturizarea, învăţarea şi motivaţia. De şcoală 25% dintre copii nu stăpânesc
acestor tulburări este posibilă prin reedu- unul dintre aceşti factori nu-i sunt proprii.
exemplu, un copilaş normal, în vârstă de împărţirea (55% în ca/.ul în care operaţia
care condusă de un specialist (ortofonist). Avem de-a face cu un fenomen ale cărui
15 luni, al cărui echipament nervos, osos cuprinde numere zecimale). Pe de altă cauze sunt complexe, în parte ereditare,în
-• DlSARTRIE.
şi muscular este suficient pentru a merge, parte, unii şcolari eşuează în calcul pentru parte afective şi, într-o cantitate deloc
nu o va face dacă nu o doreşte, dacă nu a că nu înţeleg enunţurile problemelor, neglijabilă, pedagogice; s-a putut constata,
DISLEXIE, t u l b u r a r e privind învă-
fost suficient de stimulat în acest sens sau vocabularul lor fiind insuficient. Vedem într-adevăr, că cu cât învăţătorul este mai
ţ a r e a cititului.
dacă faptul de a merge i se pare periculos. deci că nu numai elevul este în cauză în experimentat, cu atât mai puţini dislexici
în mod obişnuit, un copil de şase ani
Există, în acelaşi fel. disarmonii privind cazul discalculiei,ci şi şcoala. La adulţi se găsim în clasa sa (E. Malmquist).
învaţă să citească fără dificultate. Dar
dezvoltarea funcţiilor intelectuale, achiziţia întâlnesc tulburări de caicul în stările de mulţi şcolari, inteligenţi (10%, după Unele cazuri de dislexie se ameliorează
de cunoştinţe, psihomotricitatea şi împli- degradare intelectuală (asemenea tulburări B. Hallgren) nu reuşesc să o facă. Sănătoşi spontan, spre opt sau nouă ani; altele,
nirea afectivă. Un copil poate fi supradotat pot fi unul din primele simptome ale la minte, neprezentând nici o deficienţă dimpotrivă, lasă serioase sechele. La reedu-
într-un domeniu şi total deficient în alt demenţei) sau ca urmare a unei leziuni a senzorială (miopie, surditate...) sau mo- care se poate recurge indiferent de vârstă.
domeniu. cortexului cerebral, ca în afazie. ••> TEORIA torie, cu o frecvenţă regulată la clasă, ei nu Scopul nu este o nouă învăţare a cititului,
Numim Jisarmonie evolutivă organi- OPERATORIE. reuşesc, în pofida eforturilor lor şi ale ci modificarea sistemului de gândire al
zarea patologică a personalităţii, în care învăţătorilor, să citească fără poticneli: şcolarului. El trebuie în primul rând
intră toate discordanţele dezvoltării inte- DISFORIE, t u l b u r a r e d e d i s p o z i ţ i e inversează silabele (caramad în loc de învăţat să-şi organizeze spaţiul şi timpul
lectuale şi afective. Este vorba în acest caz caracterizată printr-o slăbire a inte- camarad, a corobîîn loc de a coborîetc.) prin exerciţii adecvate. Dar nici un fel de
de o stare prepsihotică, cu posibilitatea resului pentru viaţă şi un senti- şi mutilează cuvintele şi frazele până la a reeducare nu reuşeşte fără participarea
unei evoluţii spre psihoză. ment general de insatisfacţie. le face de nerecunoscut. Deficienţi la citit, activă a părinţilor şi învăţătorilor, care au
Subiectul pare dezamăgit, dezabuzat, deficienţi la ortografie, ei se descurajează, a-şi modifica îndeosebi atitudinea. în loc
DISARTRIE, t u l b u r a r e a vorbirii. căutând uneori o excitaţie artificială în neglijează celelalte materii, devin elevi de a-1 hărţui şi de a-1 ocărî pe şcolar,
Articularea cuvintelor este defectuoasă, alcool sau drog şi putând sfârşi prin dezabuzaţi, dezgustaţi de eşecurile lor. important este să fie redusă anxietatea, să
silabele sunt repetate, subiectul bolbo- sinucidere. Unii se revoltă, alţii se deprimă sau adoptă fie reabilitat, încurajat. De preferat este,
roseşte. Disartria are o origine centrală, ea o atitudine de nepăsare. însă, să se evite de la bun început această
observându-se mai ales în unele boli orga- DISGRAFIE, tulburare a scrisului. Prin consecinţele sale sociale şi psiho- tulburare. Lucrul acesta este posibil în
Dificultăţile grafice care apar la copii logice, dislexia constituie o importantă măsura în care copilul este pus în mod
nice ale creierului, cum sunt delirium tre-
cu o inteligenţă normală sunt adesea dato- problemă pedagogică, pe care este necesar prematur să înveţe să citească (înainte de
mens", demenţa" sau paralizia generală* de
să o aprofundam. Cauzele acestei „infir- şase ani) şi dacă nu se aşteaptă agravarea
origine sifilitică. -<• DlSLALlE. rate unei contracţii mulsculare exagerate,
mităţi sociale" (J. Boutonier) sunt rău tulburărilor observate, ci se intervine
legată de perturbări de origine emoţională.
cunoscute. Dificultăţile lateralizării, ale reeducativ din primul moment. Dacă, după
DISCALCULIE, perturbare în învă- Scrisul se lăbărţează în toate sensurile, nu
orientării în spaţiu (a şti unde este dreapta primele două luni de exerciţii, şcolarul nu
ţ a r e a calculului la copii care posedă respectă liniile şi devine ilizibil. Această
şi unde este stânga, deasupra şi dedesubt izbuteşte să-şi depăşească dificultăţile, este
totuşi o inteligenţă normală. anomalie se ameliorează şi chiar dispare
etc.) sunt fapte frecvente, la fel ca stân- util ca el să fie prezentat la o consultaţie
Această tulburare însoţeşte destul de complet prin reeducare psihomotorie şi
găcia' contrariată, ceea ce i-a făcut pe unii specializată.
adesea dislexia" şi, ca şi aceasta, are la grafoterapie".
DISOCIERE DOCIMOLOGIE

DISOCIERE, ruptură de armonie, prea puţin diferenţiate, fie prin grafismul DISPOZIŢIE, stare afectivă funda- DIVORŢ, rupere legală a căsătoriei.
dislocare a personalităţii. lor (m şi n, p şi q), fie prin pronunţare mentală care poate să oscileze în Franţa, în 1900, se număra un divorţ
La schizofrenic, de exemplu, notăm (v şi /)• sunt confundate, iar locul lor în între polii extremi ai mâhnirii şi la douăzeci de căsătorii, pe când în 1988
bizarerii în comportament: surâsuri în timp cuvinte nu este respectat. Disortografia se bucuriei. această proporţie se apropia de unu la trei.
ce îşi exprimă durerea, zigzaguri brutale datorează unei proaste organizări spaţiale Parisul a şi atins nivelul Statelor Unite,
Dispoziţia le dă emoţiilor coloratura lor
ale cursului gândirii, care sare de la scripcă (confuzie între dreapta şi stânga, sus şi
afectivă. Ea pare legată de constituţie şi unde o căsătorie din două se termină cu
la iepure, discurs incoerent etc. Aceste jos), dar şi — în unele cazuri — dificul-
depinde de un mecanism neurofiziologic divorţ. Această creştere are cel puţin trei
simptome exprimă perturbarea psihicului, tăţilor afective ale copilului.
controlat de diencefal (baza creierului). cauze: punerea sub semnul întrebării a
dislocarea Eului bolnavului. Pentru a des- Numărul şcolarilor care au o proastă
crie asemenea simptome, P. Chaslin utili- Leziuni localizate în această zonă deter- familiei în forma ei tradiţională; emanci-
ortografie, fără a fi însă disortografici
zează termenul „discordanţă", iar E. Bleuler, mină tulburări de dispoziţie. în general, parea femeii; flexibilitatea legislaţiei.
în sensul arătat, este foarte ridicat. Potrivit
în germană, pe acela de Spaltung (= des- toate leziunile cerebrale, fie ele de origine Aproape întotdeauna divorţul este
unei anchete efectuate de Ministerul
picare, clivare). Educaţiei Naţionale (1987), pe un eşantion traumatică (rănire), infecţioasă, tumorală punctul final al unei neînţelegeri conju-
reprezentativ de peste 2 000 de elevi e t c , pot să ducă la modificări ale dispo- gale, gravă şi durabilă, a cărei origine
DISONANŢĂ COGNITIVĂ, concept din cursul mediu, anul II, mai mult de ziţiei. poate fi sexuală, caracterială sau culturală.
propus de L. Festinger pentru a 50% dintre şcolari ignoră acordurile parti- Arareori soţii se despart fără ură şi arţag.
desemna indispoziţia psihică dato- cipiului trecut, iar 70% fac cel puţin şase DISTRACŢIE, deplasare a atenţiei Copiii sunt însă cei care suferă cel mai
rată faptului partajării între două greşeli la o dictare. unui'subiect asupra unui obiect mult de pe urma acestei situaţii. Pentru
sau mai multe idei contradictorii. diferit de acela care îi ocupa iniţial băieţii în vârstă de 6 până la 8 ani pier-
Omul are nevoie de coerenţă logică şi DISPLASTIC, în clasificarea lui câmpul conştiinţei. derea tatălui echivalează cu un doliu. Le
de armonie afectivă. Se întâmplă, însă, ca E. Kretschmer, tip fizic care reu- Distracţia corespunde unui mecanism trebuie în medie 10 ani ca să accepte situ-
această armonie să fie perturbată de eveni- neşte caracteristicile ce aparţin de apărare inconştient al persoanei în aţia. După J. Wallerstein (1986), aproape
mente neaşteptate. Unul dintre prietenii celorlalte trei tipuri: picnic, lep- faţa unei situaţii neplăcute. în industrie se 40% dintre copiii ai căror părinţi au divorţat,
mei, de exemplu, mărturiseşte deodată în tosom şi atletic, ceea ce îi dă un fac eforturi de a se diminua fluctuaţiile copii pe care ea i-a studiat timp de 15 ani,
public opinii politice contrare acelora aspect lipsit de armonie. atenţiei, fluctuaţii ale căror consecinţe sunt au suferit, într-un moment sau altul, de o
pe care le profesez eu. Pentru a reduce De exemplu, un subiect poate să aibă uneori dramatice; în acest scop se introduc stare depresivă.
această „disonanţă", va trebui să recurg la picioarele scurte şi groase, umeri înguşti pauze în perioada de muncă şi se reduc
un alt element care mă va ajuta să depă- şi braţe firave.
şesc contradicţia şi să-mi regăsesc echili-
zgomotele nocive. Distracţia se poate DOCIMOLOGIE, studiu ştiinţific
brul interior. Aş putea, de pildă, să resping
datora şi conflictului a două motivaţii, una al metodelor de practicare a exa-
DISPLAZIE, tulburare a dezvoltării conştientă, alta inconştientă: de exemplu, menelor şi concursurilor.
informaţia primită („nu cred că şi-ar putea corporale caracterizată de dizar-
trăda ideile") sau să-i minimalizez impor- după ce am scris o scrisoare care mă Notarea probelor de către profesori nu
monie şi diformităţi. contraria, o uit în buzunar. Există însă şi o
tanţa („îşi va da repede seama de greşeala este niciodată cu totul obiectivă. Fiecare
în sistemul biotipologic al lui altă varietate de distracţie, aceea a savan-
făcută"). Aş putea, de asemenea, să o rup are criteriile sale de referinţă. Lucrul
E. Kretschmer, displazia este un tip morfo- tului izolat (distras) de lume din cauză
cu prietenul meu, ceea ce înseamnă o acesta a dus la atât de mari divergenţe
logic care prezintă devieri în raport cu cele
transformare în anturajul meu, sau să-mi că trăieşte consacrat cercetării sale. în în notare încât s-a putut vorbi de scandal.
trei tipuri prinicipale: astenic* (sau lep-
modific eu însumi poziţia, adoptând o altă acest caz nu mai este vorba de un cusur Primele cercetări sistematice asupra exa-
tosom), atletic' şi picnic'. în sistemul lui
opinie. al atenţiei, ci de restrângerea câmpului menelor tradiţionale, cercetări bazate pe
W. H. Sheldon, displazia este o variabilă
conştiinţei. Diferite experimente permit să controlul statistic, întreprinse din 1922
care se adaugă celorlalte trei componente
se presupună că există un aparat de control de către M. şi H. Pieron, continuate de
DISORTOGRAFIE, tulburare pri- fundamentale: endomorfism*, ectomor-
vind învăţarea ortografiei. fîsm\ mezomorfism'. Persoanele la care care filtrează mesajele senzoriale şi nu H. Laugier şi D. Weinberg (1927-1933),
Uneori o întâlnim izolat, dar cel mai predomină această variabilă aparţin tipului lasă să ajungă la cortex decât pe cele mai au arătat fără echivoc marea lor impre-
adesea este asociată cu dislexia*. Literele dizarmonic. semnificative. cizie. Dai- examenele tradiţionale rezistă

104 106
DROG

totuşi tuturor asalturilor. Cu toate acestea mănânc şi totuşi să nu fac nimic pentru sau cannabis (70-80% dintre toxicomanii în Statele Unite, toxicomania* a devenit
apar câteva ameliorări, cum sunt dubla a-mi satisface trebuinţa. francezi sunt consumatori de cânepă una din preocupările majore ale guvernului
corectare a lucrărilor scrise şi luarea din ce indiană); 4) stimulentele psihice sau psiho- care, în 1987, a alocat 3,5 miliarde de
în ce mai mult în considerare a dosarului DRĂGHICESCU (Dimitrie), sociolog analepticele. în această grupă găsim pro- dolari luptei împotriva acestui flagel.
şcolar al fiecărui elev. Docimologia ar şi psiholog român (Zăvoieni, jud. încă nu este clar ce le împinge pe atâtea
duse ca tutunul, cafeaua, ceaiul, dar şi
vrea să obţină o perfecţionare sensibilă a Vâlcea, 1875-Bucureşti, 1945).
metodelor de examinare şi o formaţie amfetaminele", acestea din urmă nefiind şi atâtea persoane să recurgă la drog, cu
Licenţiat al Facultăţii de Filosofie şi
tehnică a examinatorilor. livrate decât pe bază de reţetă medicală; riscul de a muri. Plăcerea exclusiv fizică?
Litere din Bucureşti (1901), a făcut studii
5) hipnoticele, cum sunt barbituricele, Dorinţa de a se afirma, sfidând societatea,
de specializare la Sorbona şi a urmat ale cărei legi sunt încălcate? Şantajarea
cursurile Şcolii de înalte studii morale şi adesea prezente în farmacia familiei.
DOPAJ sau DOPING, termen deri- alor săi? Imprudentă curiozitate, transfor-
vat din verbul englez to dope, care sociale (1901-1903). După un semestru de mată într-o capcană fără ieşire? Răspun-
traduce utilizarea unui excitant. studii la Universitatea din Berlin surile nu pot fi nici exclusive şi nici gene-
Dopajul este un fapt frecvent la intelec- (1903-1904), a obţinut doctoratul la rale. Statisticile arată însă că înrobiţii
tualii sau la sportivii care vor să sporească Facultatea de Litere din Paris (1904). în consumului de droguri se recrutează din
în mod artificial capacităţile lor mentale 1905 a fost numit conferenţiar de psiho- rândurile indivizilor celor mai defavo-
sau fizice. Este o practică periculoasă. logie socială şi sociologie la Bucureşti, rizaţi şi mai prost integraţi din punct de
Ciclistul britanic Tom Simpson a murit din unde a predat şi psihologia etnică. în vedere social: 0,08% cadre superioare,
această cauză la urcarea unei pante la ampla lucrare Din psichologia poporului 0,67% cadre medii, 20,72% salariaţi şi
Ventoux (1967). Recurgerea la dopaj român (1907), redactată prin prisma 49,61% persoane fără o profesie definită
denotă personalităţi slabe, care sunt lipsite „teoremei" că psihologia poporului român (O.C.R.T.I.S., 1988). Pe de altă parte,
înseamnă aproape exclusiv psihologia putem spune că toxicomanii au în comun
de încrederea în sine sau care vor să se
ţăranului român, autorul afirmă: „Viclenia,
iluzioneze. căutarea unei plăceri imediate, obţinută
dibăcia, înşelăciunea şi făţărnicia, care am
fără efort. într-adevăr, aceste substanţe
văzut că erau note de seamă din psichologia
DOPAMINĂ - MEDIATOR CHIMIC. stimulează „centrii plăcerii" descoperiţi în
Dacilor şi Romanilor, s-au păstrat la
creier de J. Olds (1954). Aceleaşi structuri,
Românii din toţi timpii, căci în toţi timpii
DORINŢĂ, tendinţă devenită con- Românii au avut nevoie de ele". Alte numite şi sistemul recompensator al creie-
ştientă de obiectul ei. scrieri: L'eternel feminin (1905); Le rului, ne procură bucuria atunci când am
Foamea, de exemplu, este o trebuinţă" probleme de Iu conscience. Etude psycho- realizat o operă frumoasă, am săvârşit o
pe care eu caut să mi-o satisfac, iar dorinţa sociologique (1907); La realitede l'Esprit faptă eroică sau pur şi simplu ne-am
mea de a mânca, generată de această tre- (1928). terminat în mod satisfăcător munca.
buinţă, este conştientizarea situaţiei res- Folosirea drogului nu ar fi atât de bla-
pective. Dacă mănânc fără a-mi fi foame, mabilă dacă stimularea repetată a centrilor
DROG, produs natural sau sintetic
dorinţa nu va avea timpul să apară; ca să plăcerii nu ar duce la obişnuinţă', ceea ce
capabil să modifice comporta-
apară, este necesar să survină un obstacol. necesită doze mereu crescute. în mod
mentul consumatorului şi să gene-
Dorinţa ia naştere din frustrare. Ea dă reze o dependenţă. corelativ, se produce un fel de „inerţie"
vieţii afective tonalitatea ei, provoacă sau de nonreacţie a acestor structuri cere-
Drogurile pot fi clasate în cinci grupe:
sentimente şi pasiuni, stă la baza vieţii brale la activităţile fizice sau intelectuale,
1) stupefiantele sau „drogurile dure", care
active. Cu toate acestea, deşi este adevărat cuprind îndeosebi cocaina şi opiaceele a căror recompensă' normală era plăcerea,
că voinţa nu se exercită fără o prealabilă (opium, morfină, heroină, codeină); 2) dro- în asemenea condiţii, nu-i rămâne subiec-
dorinţă, aceasta nu implică în mod automat gurile exaltante, cum sunt alcoolul, eterul tului deziluzionat decât disperarea sau
actul voluntar. într-adevăr, pot fi conştient şi acetatul de anii prezent în unele cleiuri; întoarcerea la drog. Este aproape imposibil
de faptul că îmi este foame, să doresc să Număr de interpelări pentru folosirea de să se lupte împotriva plăcerii obţinute fără
3) halucinogenele', cum sunt cânepa indiană droguri din anul 1965 în anul 1987

106 107
DURKHEIM
DUBLA LEGĂTURA

efort. Se înţelege astfel de ce lupta contra numeroase lucrări, dintre care un Tratat de cumva mai mult, influenţelor corporale. metodei sociologice (1895) şi a studiat
toxicomaniei trece, în esenţă, prin preve- psihologie (1923) şi Noul tratat de psiho- Lucrarea sa Sinuciderea (1897) se bazează Formele elementare ale vieţii religioase:
nirea acesteia. logie (şapte volume, din 1931 în 1946), pe ideea că autodistrugerea este legată de sistemul totemic în Australia (1912). îi
rămas neterminat. condiţiile sociale, de o imposibilitate datorăm şi alte lucrări importante, între
DUBLĂ LEGĂTURĂ, mesaje con- a integrării subiectului în comunitatea care: Educaţie şi sociologie (1922) şi
umană. A formulat, de asemenea, Regulile Educaţia morală (1925)
tradictorii, frecvent repetate, care DURERE, senzaţie neplăcută, de
angajează două sau mai multe per- origine fizică sau psihică, senzaţie
soane într-o situaţie imposibilă. care provoacă o reacţie a organis-
în orice mesaj rostit se pot distinge două mului, în general o conduită de
niveluri: conţinutul manifest şi un mesaj evitare.
implicit (sau metamesaj) inclus în atitu- Durerea este un semnal, un mijloc de
dinea şi în intonaţiile vocii locutorului. în apărare al organismului, având drept
expresia „fă-o!" putem înţelege încurajarea funcţie să facă să înceteze excitaţia
sau ameninţarea. în a doua eventualitate, periculoasă. Ea este preventivă, deoarece
intonaţia contrazice ordinul. Există situaţii permite diferenţierea a ceea ce este nociv
de viaţă în care asemenea contradicţii se de ceea ce nu este nociv, precum şi
repetă frecvent fără ca una din persoanele educativă: copilul mic care se arde uşor la
în cauză (un copil, de exemplu) să o poată flacăra unui chibrit va evita mai târziu să
se joace cu focul. Sensibilitatea dureroasă,
Spunem, în asemenea cazuri, că ea suferă care îşi are receptorii săi, „mesajele" sale
o „dublă constrângere" sau că s-a angajat biochimice, căile sale de propagare şi
într-o „dublă legătură". Ostilitatea unei centrii săi nervoşi (R. Melzack şi P.D. Wall,
mame faţă de copilul nedorit poate să tran- 1965), depinde parţial de condiţii psiho-
spară în atitudinile ei, în pofida mimării logice .şi sociale: martirul pare anesteziat
afecţiunii. Mama şi copilul,închişi într-un de credinţa sa; mulţi indieni din America,
cerc vicios, nu vor putea ieşi din el decât condiţionaţi de educaţie, par să nu ştie ce
dacă fac apel la o terţă persoană (un este durerea, iar de mai multe decenii
psihoterapeut, de exemplu), capabilă să femeile însărcinate beneficiază de psiho-
analizeze situaţia. „Dubla legătură" se profilaxie, care vizează să facă indolor
regăseşte frecvent în familiile de schi- actul obstetric. -• ENDORFINA.
zofrenici.
DURKHEIM (Emile), sociolog fran-
DUMAS (Georges), psiholog fran- cez (EpinaJ, 1858-Paris, 1917).
cez (Ledignan, Gard, 1866 - id., Agregat de filosofie, doctor în litere
1946). (1893), a fost profesor la Sorbona şi unul
Fost elev al Şcolii Normale, agregat de dintre promotorii şcolii sociologice fran-
filosofie, a obţinut doctoratul în medicină ceze. Ideile sale majore au fost exprimate
(Stările intelectuale în melancolie, 1894) în principala sa teză, Despre diviziunea
şi în litere (Tristeţea şi bucuria, 1900). muncii sociale (1893). El demonstrează
Conferenţiar, apoi profesor titular la aici că orice conştiinţă individuală este
Sorbona (1912), a scris şi a coordonat supusă conştiinţei colective cât şi, dacă nu

108
EFORT

receptarea ecoului său îi permite ani- EDUCAŢIE, a r t ă de a dezvolta cali-


malului să evalueze distanţa până la tăţile morale, intelectuale, artistice
obstacol. Liliecii, unele păsări, delfinii şi şi fizice pe care copilul le posedă în
focile utilizează acest fel de sonar spre a stare potenţială.
se orienta şi a-.şi repera prada. Educaţia nu vizează modificarea naturii
celui de care se ocupă, ci să-l ajute să se

E ECOLOGIE, ş t i i n ţ ă a r a p o r t u r i l o r dezvolte armonios în mediul lui. Ea nece-


c a r e e x i s t ă î n t r e fiinţele vii şi sită cunoaşterea trebuinţelor sale, a legilor
mediul lor. creşterii sale fizice şi mentale, depinzând
Psihologia ecologică (Lewin") studiază de ideea pe care şi-o face despre om: în
comportamentul persoanelor în relaţie cu Sparta, oraş militar al Greciei antice, copiii
mediul lor fizic şi social. Ea caută mai erau supuşi unei discipline de fier.
ales să pună în evidenţă influenţa mediului
în pofida recomandărilor marilor peda-
asupra variabilelor psihologice, adică asupra
gogi (Montaigne, Komensky"), educaţia
idealurilor, trebuinţelor, motivaţiilor, sco-
EBBINGHAUS (Hermann), psiholog în domeniul sănătăţii mentale, munca în autoritară a persistat până la începutul seco-
purilor, percepţiilor etc. Studiile ecologice
german (Barmen, azi în Wuppertal, echipă necesită reuniuni frecvente, nu lului XX şi numai ca urmare a influenţei
au demonstrat, de exemplu, că inadaptarea
1 8 5 0 - H a l l e , 1909). numai pentru discutarea cazurilor pacien- lucrărilor unor psihologi contemporani
socială variază proporţional cu mobilitatea
Este cunoscut îndeosebi pentru cerce- ţilor, ci şi pentru examinarea sentimentelor (Binet", Claparedc', Dewey", Wallon*) s-a
sociogeografică: delincventa es'c deosebit
tările sale de psihologie experimentală pe care aceştia le inspiră terapeuţilor (con- de ridicată în populaţiile de imigranţi, iar răspândit o formă de educaţie mai adaptată
privind condiţiile învăţării şi ale memo- t r a t r a n s f e r ) . -• ŞCOALĂ ACTIVĂ; TRANSFER. proporţia tulburărilor mentale este mai la realitate. Aceasta începe de la naşterea
rării. Utilizând liste de silabe lipsite de mare în metropole şi în cartierele „ames- copilului, ba chiar înainte, prin educarea
semnificaţie, pe care le dădea de învăţat ECOFRAZIE - ECOLALIE. tecate" (în preajma gărilor, de exemplu) părinţilor. Acestei sarcini necesare i se con-
studenţilor, a stabilit o serie de legi, decât în alte locuri. sacră „şcolile părinţilor", fondate (1928)
devenite mai apoi clasice (referitoare la ECOLALIE sau ECOFRAZIE, repe- şi animate de umanişti şi psihopedagogi
numărul de repetări, poziţia elementelor în tare ca un ecou, de către un su- (A. Isambert, A. Berge...), ale căror cercuri
ECTOMORF. în tipologia lui WH. Sheldon,
serie etc), pe care se bazează teoriile biect, a cuvintelor şi frazelor pro- subiect zvelt, delicat şi fragil, cu muşchi de studii şi conferinţe sunt frecventate cu
moderne ale învăţării. nunţate în faţa sa. subţiri şi membre relativ lungi, la care, asiduitate.
Această tulburare de limbaj apare la proporţional cu masa corporală totală,
ECHIPĂ, grup de p e r s o a n e c a r e deficienţii mintali', influenţabili, precum creierul şi sistemul nervos central sunt EFORT, mobilizare a forţelor indi-
îndeplinesc o sarcină c o m u n ă . şi în anumite stări demenţiale. importante şi tind, într-un anumit sens, v i d u a l e p e n t r u a învinge o difi-
Pedagogia modernă încurajează for- împreună cu pielea, să domine economia c u l t a t e .
marea de echipe compuse din câţiva copii, ECOLOCAŢIE sau ECOLOCALI- corpului. Termenul ectomorf a fost ales cu Efortul depus rezultă atât din cerinţele
în vederea realizării unui proiect liber ales ZARE, mod de reperare a unui referire la foiţa exterioară a embrionului situaţiei, din resurse (forţa musculară şi
de ei. în Franţa, R. Cousinet a aplicat timp obstacol sau a unui corp în spaţiu, (ectoderm), din care derivă aceste ţesuturi. morală), cât şi din motivaţia (competiţie,
de 20 de ani această metodă într-un mediu prin utilizarea fenomenului ecoului. Acestui tip morfologic îi corespunde de pasiune etc.) persoanei. El se poate exer-
şcolar. Spiritul claselor este în felul acesta Ecolocaţia se bazează pe reflectarea obicei un temperament „cerebrotonic"'. cita pe plan motor, atunci când este vorba
transformat, elevii lucrează cu ardoare, undelor sonore sau ultrasonice. Undele de surmontat rezistenţa fizică; pe plan
însă dacă personalităţile lor se dezvoltă emise de animal, reflectate de un obstacol, ECTOMORFIE sau ECTOMOR- intelectual, în cazul concentrării atenţiei;
cantitatea de cunoştinţe dobândite prin sunt captate de un organ receptor* şi FISM, în tipologia lui W.H. Sheldon, sau pe plan moral, dacă este vorba de lupta
acest mijloc rămâne inferioară aceleia transmise creierului. Diferenţa de timp ansamblu de caracteristici ale ecto- împotriva unei tendinţe nefaste (alcoolism,
transmise prin învăţământul tradiţional. care există între emisiunea semnalului şi morfului. de exemplu).

110 111
EGO EMOŢIE

Sentimentul efortului precedă oboseala" se pune în locul altuia). Egocentrismul nu să treacă o descărcare electrică două fiind activitatea" şi răsunetul* eveni-
şi nu are loc decât dacă solicitarea ener- trebuie confundat cu egoismul", care este prin creier. mentelor asupra psihismului individului.
getică depăşeşte un anumit prag, acela care iubirea de sine excesivă. Acest tratament, datorat lui U. Cerletti
corespunde punerii în acţiune a rezervelor şi L. Bini (Milano, 1938). are o influenţă EMOŢIE, reacţie globală, intensă
organismului. EGOISM, iubire de sine excesivă, reală asupra multor melancolici şi uneori şi de scurtă durată a organismului
ba chiar exclusivă. asupra tinerilor schizofrenici. Dar modul la o situaţie neaşteptată, însoţită
său de acţiune rămâne un mister. Au fost de o stare afectivă de tonalitate
EGO, cuvânt latin care înseamnă Ataşamentul de sine al egoistului îl face
plăcută sau neplăcută.
„Eu". să subordoneze interesul semenului pro- formulate mai multe ipoteze, mai mult sau
Emoţiile ocupă un loc fundamental în
în limbajul psihanalitic, Ego desem- priului său interes. Un anumit grad de mai puţin satisfăcătoare: stimularea elec-
psihologie, deoarece ele sunt strâns legate
nează fracţiunea de personalitate care egoism este necesar, dar egoismul absolut, trică liberează hormoni şi substanţe până de trebuinţe, de motivaţii şi pot sta la
echilibrează forţele cărora le este supus care nu este compensat de altruism", este acum necunoscute; şocul mobilizează meca- originea tulburărilor mentale sau psiho-
individul, adică propriile sale impulsii nesăbuit şi duce în mod ineluctabil la nismele de apărare ale organismului; psi- somatice, în pofida numeroaselor lucrări
(tendinţe abisale), morala sa (sau, mai exact, izolarea individului în sânul grupului său hismul se reconstruieşte după o ordine efectuate, natura, modul de acţiune şi
Supraeul*) şi, în sfârşit, realitatea lumii şi chiar la sinucidere" (£. Durkheim). nouă; curentul electric activează un centru funcţia emoţiei rămân ipotetice. S-au stu-
exterioare. Psihologia Eului (în limba Egoistul raportează totul la sine, pe când de reglare a dispoziţiei aflat la baza cre- diat îndeosebi manifestările sale fizio-
engleză Ego psychology) a fost dezvoltată nonegoistul ascultă de un sistem de valori ierului, în pofida avantajelor sale practice, logice (modificarea ritmurilor cardiac şi
îndeosebi de către Anna Freud, căreia îi care depăşeşte propria-i individualitate. această tehnică le repugnă multor psihiatri, respirator, relaxarea sfincterelor, uscarea
datorăm lucrarea Eul şi mecanismele de Cel dintâi întâmpină din ce în ce mai care suspectează latura ei „magică" (apă- gurii, transpiraţia etc), repercusiunile
apărare (1936), iar în Statele Unite de către multe dificultăţi în a găsi un sens existenţei sându-se pe un buton, este însănătoşit asupra funcţiilor mentale (creşterea suges-
E. Kris, R. Loewenstein şi H. Hartmann, sale, deoarece este prea puţin stimulat de bolnavul) şi îi preferă psihotropele. tibilităţii, diminuarea controlului voluntar)
care a scris Psihologia Eului şi problema colectivitate. Aşa se explică, probabil, şi a conduitelor pe care le provoacă (plâns,
adaptării (1930). faptul că procentul de sinucideri la celi- EMOTIVITATE, aptitudine de a fugă...); s-a pus în evidenţă, în expresia
batari este mai ridicat decât la persoanele reacţiona la evenimente, chiar la emoţiilor, partea datorată culturii (în China,
EGOCENTRISM, tendinţă de a căsătorite. cele anodine, trăind emoţii. furia determină holbarea ochilor). Dar
face din sine centrul universului. Individul emotiv este impresionabil, condiţiile emoţiei şi bazele sale psiho-
Egocentrismul este normal la copil până ELABORARE, ansamblu de ope- vibrează la te miri ce, pare susceptibil şi fiziologice sunt încă slab cunoscute.
pe la 6-7 ani. în această perioadă, dife- raţii intelectuale prin care ele- Emoţia depinde nu numai de natura
vulnerabil, dar nu este cu toate acestea un
renţierea dintre Eu şi lumea exterioară se mente simple (senzaţii, dorinţe agentului emoţional, cât mai ales de
inadaptat. Când nu este exagerată, emoti-
efectuează progresiv, dar gândirea rămâne etc.) sunt transformate în per- individ, de starea sa actuală fizică şi
vitatea este normală şi utilă, doarece sus-
esenţialmente subiectivă: copilul nu pri- cepţii, imagini, amintiri sau idei. mentală, de personalitatea sa, de istoria sa
veşte fenomenele observate sau proble- cită un comportament adaptat la situaţie.
Freud numeşte elaborare procesul psihic personală, de experienţele anterioare. Dacă
mele care i se pun decât din propriul său Emotivitatea poate fi constituţională sau
inconştient pornind de la care ideile latente există emoţii colective datorate anumitor
punct de vedere. El va spune, de exemplu: dobândită. H. S. Liddell, plasând oi într-o condiţii excepţionale care, pentru majo-
ale unei persoane se manifestă în vise, sub
„Uite, tată, luna merge după mine!" Sau, o formă condensată şi concretă, în imagini încăpere întunecoasă şi aplicându-le mici ritatea persoanelor, au aceeaşi semnificaţie
când este întrebat dacă are un frate şi el vizuale: astfel, de exemplu, o carte de vizită lovituri la picioare, cărora ele nu se puteau (panica provocată de un cutremur de
răspunde afirmativ, iar după aceea i se pune încadrată în negru reprezintă moartea. sustrage, le-a făcut hiperemotive: pe când pământ), emoţia rămâne esenţialmente
întrebarea: „dar fratele tău are un frate?", anterior ele erau calme, după experienţă individuală. în general, ea se manifestă
el va răspunde „nu". Această atitudine ELECTROŞOC sau SISMOTE- tresăreau la cel mai mic zgomot în timpul atunci când subiectul este surprins sau
poate persista la unii subiecţi cu deficienţe RAPIE, terapeutică din psihiatrie, nopţii. Caracterologii consideră emoti- când situaţia depăşeşte posibilităţile sale.
intelectuale, arieraţi pe plan afectiv sau care constă în provocarea unei crize vitatea drept una dintre cele trei proprietăţi Ea traduce dezadaptarea şi efortul organis-
nevrotici incapabili de „decentrare" (de a epileptice artificiale, făcându-se fundamentale ale caracterului, celelalte mului de a restabili echilibrul momentan

112 113
EPILEPSIE

rupt. Emoţia nu este conştientizarea reac- la un copil ce a depăşit vârsta nor- l) există în mod necesar în creier receptori înclinaţi să creadă că un rol capital joacă
ţiilor fiziologice datorate acestei deza- mală de dobândire a controlului specifici ai morfinei; 2) organismul pro- aici factorul psihic. într-adevăr, s-a con-
daptări, aşa cum socotea W. James („mi-e asupra sfincterelor (2-3 ani). duce substanţe care au o acţiune morfinică statat că enurezia apare la copiii ai căror
frică pentru că tremur"), ci cunoaşterea Se manifestă de cele mai multe ori la (inhibarea durerii). părinţi sunt pe cale de a divorţa sau că ea
semnificaţiei situaţiei („ursul este peri- băieţei (75-90% din cazuri, după unii în 1975, J. Hughes şi H. W. Kosterlitz coincide cu naşterea unui frăţior sau a
culos") şi demobilizarea mecanismelor de autori) perturbaţi afectiv şi care în felul izolează în creierul de porc primele endor- unei surioare, cu ducerea copilului la gră-
apărare personale (mă las invadat de acesta îşi exprimă inconştient agresivitatea fine, pe care ei le numesc „enkefaline". diniţă etc. în unele cazuri este vorba de
emoţie). Ceea ce explică modul de a se faţă de anturajul lor fmstrant şi dorinţa ca Câteva luni mai târziu, pornindu-se de la o regresiune la starea de bebeluş. Este
comporta al unor supravieţuitori din catas- părinţii să se ocupe de ei. De regulă scopul ipoteza lui R. Guillemin şi a altor cerce-
trofe (zidiţi în fundul unei mine care s-a lor este atins, deoarece părinţii şi edu- tători, sunt izolate alte endorfine. Endor- deca această afecţiune prin şocuri electrice
prăbuşit, de exemplu), care leşină sau sunt catorii reacţionează aproape întotdeauna finele joacă rol de hormoni atunci când (saltele speciale care îi trimit descărcări
cuprinşi de un tremur nervos de îndată ce prin pedepsirea celui care îşi murdăreşte sunt produse de glandele endocrine (hipo- electrice copilului care doarme, de îndată
au fost salvaţi. patul sau pantalonaşii. Pentru copilul enco- fiză, suprarenală), dar acţionează ca medi- ce el urinează). Este de preferat calmarea
presiv lucrul acesta este o mică satisfacţie, atori chimici", cu o acţiune inhibitoare,
în general, dezordinile fiziologice dato- şi deculpabilizarea copilului şi obţinerea
întrucât a reuşit să atragă atenţia asupra sa. atunci când sunt secretate de neuronii*
rate emoţiilor sunt temporare. Dar se participării sale la propriul tratament.
Un astfel de comportament cedează, în sistemului nervos central (creier, măduva
întâmplă ca şocul emoţional să fie atât de
general, la psihoterapie. spinării). Ele moderează sau împiedică
violent sau atât de persistent încât orga- EONISM, pervesiune sexuală, dife-
liberarea de „substanţă P" (neurotransmi-
nismul să se epuizeze în restabilirea echi-
E N D O M O R F . Termen propus de
rită de homosexualitate, caz în care
ţător al mesajului dureros), sunt implicate
librului şi să apară leziuni cum sunt ulcerul W. H. Sheldon pentru a desemna subiectul
bărbatul se travesteşte în femeie
în senzaţiile de foame şi sete şi au o
gastric (Selye*). Medicina psihomatică* a al cărui corp este gras, moale, rotund, fără
pentru propria-i plăcere.
contribuţie importantă în controlul vieţii
pus în evidenţă rolul important al factorilor relief muscular şi la care viscerele şi A fost probabil cazul cavalerului Charles
emoţionale, în special în reglarea plăcerii.
emoţionali în numeroase afecţiuni, din aparatul digestiv ocupă un loc important. d'Eon (1728-1810), care a dat numele
cele mai diverse, cum sunt astmul,eczema, Acest termen a fost ales cu referire la acestei perversiuni. După Havelock Ellis,
obezitatea sau tuberculoza pulmonară. foiţa internă a embrionului (endoderm),
ENUREZIE, emisiune involuntară ar fi vorba de o inversiune sexuală expri-
din care derivă aproape în întregime şi inconştientă de urină. mată simbolic pe plan vestimentar. Pentru
EMPATIE, rezonanţă, comunicare elementele funcţionale ale sistemului Copilul mic, care îşi udă patul până la A. Hesnard, dimpotrivă, impulsia erotică
afectivă cu semenul. digestiv. Acestui tip morfologic îi cores- vârsta de 15 sau 18 luni din cauză că încă este iniţial orientată spre femeia dorită, dar
O mamă cunoaşte intuitiv trebuinţele şi punde de obicei temperamentul „visce- nu a dobândit controlul sfincterelor sale care rămâne distantă. Neputând-o poseda,
sentimentele sugarului ei. cu care ea este rotonic"*, caracterizat prin sociabilitate şi nu este enuretic. Se vorbeşte de regulă de bărbatul şi-o apropriază identificându-se
în comunicare. Această misterioasă capa- dragoste de mâncare. enurezie atunci când emisiunea invo- cu dânsa prin ce are ea mai reprezentativ:
citate este legată, după toate aparenţele, de luntară şi repetată de urină (uneori diurnă, vestimentaţia.
faptul că iniţial copilul era una cu mama de cele mai multe ori nocturnă) are loc la
ENDOMORFIE sau ENDOMOR-
sa. Ea explică de asemenea de ce copiii, un subiect în vârstă de peste 4 ani, emi- EPILEPSIE, boală nervoasă, carac-
FISM, în tipologia lui W. H. Sheldon,
oricât de mici, sunt la curent cu necazurile, siune care nu poate fi atribuită nici unei terizată în general prin convulsii şi
ansamblul caracteristicilor endo-
cu neliniştile şi bucuriile părinţilor lor. leziuni organice. pierderea cunoştinţei.
morfului*.
Empatia stă la baza identificării' şi a înţe- Enurezia este relativ frecventă. Potrivit Criza epileptică este provocată de des-
legerii psihologice a celorlalţi. ENDORFINĂ, substanţă peptidică estimărilor statistice, ar exista 10-15% cărcarea intempestivă a celulelor cerebrale.
provenită chiar din organism, enuretici în rândul copiilor şi 0,5% Ea poate fi spectaculară (criză majoră), cu
ENCOPRESIE, incontinenţă invo- având proprietăţile farmacologice (C. Vidailhet, 1984) până la 3% cădere, contracţii spasmodice ale corpului,
luntară a materiilor fecale, cel mai ale morfinei. (F. C. Cushing, 1975) în rândul adulţilor. muşcarea limbii, pierderea de urină, an-
adesea diurnă, independentă de Ideea care a dus la descoperirea en- Nu există o explicaţie unică a acestei goasantă pentru cei care asistă, în aşa
orice leziune organică, care survine dorfinei se rezumă la două propoziţii: afecţiuni, dar autorii sunt din ce în ce mai măsură încât în Roma antică ea apărea

114 115
EPILEPSIE MUZICOGENICA

drept semn rău prevestitor, suficient ca să F. Minkowska.în care s-ar regăsi trăsă-
de a treia generaţie are nevoie de un timp punerii mijloacelor de control etc. După
dizolve adunările publice. Dar ea poate fi turile presupuse ale mentalităţii epilep-
de zece ori mai mic pentru a reuşi la pro- ce s-a axat pe locurile de muncă şi atelier,
şi limitată (criză minoră) la câteva mo- toide, caracterizată în special de imaturi-
bele la care este supusă. în ceea ce priveşte ergonomia se preocupă azi de funcţio-
mente de absenţă* sau secuse musculare tate, impulsivitate, lentoare de spirit, „vâs-
afecţiunile mentale, riscul de a se îmbol- narea întregii întreprinderi. La sfârşitul
(miocloniij, ba chiar poate să treacă neob- cozitate mentală" (glişroidie*) şi tendinţa
năvi este de 1-20% pentru subiecţii care anilor 1981, interesul ergonomiei s-a de-
servată la copii atunci când se produce la religiozitate. Termenul epileptoidie este
au rude apropiate bolnave. Dar evoluţia plasat asupra organizării sociale a muncii
noaptea (în aceste cazuri are loc emisiunea nefericit ales, el sugerând că toţi epilepticii
fiinţei umane nu depinde decât parţial de şi asupra factorilor psihosociali implicaţi
de urină, care este confundată cu enurezia). au acest tip de caracter, ceea ce nu este
Această maladie, foarte răspâdită cazul. Dimpotrivă, trăsăturile de persona- patrimoniul ereditar. Mediul şi educaţia
(5% din populaţia totală), loveşte toate litate descrise mai sus se observă în nume- joacă şi ele un rol extrem de important în citorilor la concepţia sarcinilor ce le revin
păturile sociale, fără alegere: Iuliu Cezar, roase alterări cerebrale organice, diferite dezvoltarea sa. (P. Cazamian, 1987).
F. M. Dostoevski, Vincent Van Gogh de epilepsie*. De aceea noţiunea de epilep-
au fost epileptici. într-o mică proporţie toidie este din ce în ce mai puţin uzitată. ERGOGRAF, aparat care serveşte ERGOTERAPIE, metodă de reedu-
(6% din cazuri) epilepsia este ereditară, în la înregistrarea travaliului unui care şi de tratament prin muncă
rest fiind cauzată de accidente perinatale, muşchi sau a unui membru. pentru handicapaţii fizici şi mintali.
EREDITATE, transmitere a carac-
traumatisme craniene, encefalite, tumori Cel mai cunoscut este acela al lui încă din Antichitate se cunoştea valoa-
terelor fizice şi psihice ale părin-
cerebrale etc. Factorii afectivi joacă un rol A. Mosso. în cazul acestui aparat, su- rea terapeutică a activităţii laborioase, dar
ţilor la descendenţi.
manifest în declanşarea crizelor. Şocurile biectul trebuie, prin flectarea unui singur ergoterapia nu s-a dezvoltat decât în anii
De la apariţia lucrărilor lui C. V. Naudin
psihologice sunt suficiente pentru a le deget, să ridice o greutate ale cărei depla- celui de al doilea război mondial.
şi J. Mendel ştim că trăsăturile ereditare
provoca. Unii psihanalişti consideră că ele sări sunt înscrise într-un sistem înregis- Scopul urmărit este o reluare de contact
sunt transmise prin intermediul cromo-
au o semnificaţie simbolică pentru subiect trator. Traseele obţinute permit studierea a bolnavului cu realitatea profesională şi
zomilor din nucleul celulelor. Studiul
care, astfel, ar exprima dorinţa de a se modificărilor acestui travaliu datorate obo- socializarea sa prin stabilirea de noi relaţii
eredităţii umane este posibil prin confrun-
retrage din lumea reală traumatizantă. selii, stimulenţilor psihici etc. umane. Se consideră că munca este dez-
tarea gemenilor şi stabilirea de arbori
Tratamentul epilepsiei constă în diminu- alienantă deoarece anulează pentru moment
genealogici. H. H. Newman, de exemplu,
area sensibilităţii creierului la stimuli prin ERGONOMIE, ansamblu de studii trăirile psihopatologice ale celui care i se
studiind douăzeci de cupluri de gemeni
administrarea de medicamente (barbitu- şi cercetări care au drept scop orga- consacră. Pe de altă parte, acesta are
univitelini (adică ieşiţi dintr-un singur ovul
rice, hidantoine etc.) şi suprimarea tuturor nizarea metodică a muncii şi ame- ocazia să ia din nou cunoştinţă de capa-
fecundat), crescuţi separat din prima
excitanţilor, cum sunt alcoolul şi cafeaua. najarea echipamentului de lucru cităţile sale renăscânde şi să-şi regăsească
copilărie, în medii sociale diferite, a con-
Se ajunge astfel la dispariţia tuturor în aşa fel încât să facă sistemul încrederea în sine.
statat identitatea nivelurilor lor intelectuale
crizelor. şi a aptitudinilor motorii. în familia Iui „om-maşină" cât mai eficient
J. S. Bach, examinată pe parcursul a cinci posibil. ERIKSON (Erik Homburger), psiha-
EPILEPSIE MUZICOGENICA, crize generaţii, se relevă prezenţa a cincispre- Această ştiinţă, generată de dificul- nalist american de origine germană
convulsive consecutive unor audiţii zece compozitori de talent. Aceste obser- tăţile crescânde ale selecţiei profesionale, (Frankfurt pe Main, 1902 - Harwich,
muzicale observate la unii subiecţi. vaţii pledează în favoarea transmiterii caută să determine condiţiile de adaptare Massachusetts, 1994).
Expresia o datorăm lui McD. Critchley, ereditare a aptitudinilor (inteligenţă, talent la muncă a omului. în loc să i se ceară Instalat la Viena, şi-a desăvârşit for-
care a obsevat şi a descris fenomenul. muzical etc). muncitorului să se adapteze la maşină şi la maţia psihanalitică în cadrul Institutului de
După H. Gastaud, asemenea crize s-ar mediul de muncă, echipe formate din psihanaliză din acest oraş. în 1933 a
produce la indivizi purtători ai unei leziuni Pe de altă parte, fără a vrea să revenim psihologi, ingineri, fiziologi caută să adap- emigrat în Statele Unite, unde s-a stabilit
a lobului temporal, prin intermediul emoţiei la lamarckism, există indiscutabil expe- teze maşinile şi locul de muncă în funcţie definitiv. în următoarele două decenii a
suscitate de muzică. rienţe care demonstrează posibilitatea unei de muncitor. Studiile lor duc la diminuarea ocupat diferite posturi în cercetare şi
transmiteri ereditare a comportamentelor oboselii şi accidentelor prin reducerea învăţământ, la Harvard, Yale şi Berkeley.
EPILEPTOIDIE. Constituţie mentală dobândite. Dacă supunem trei generaţii de căldurii şi a zgomotelor inutile, prin opti- Din 1960 şi până în 1970 a fost profesor
descrisă îndeosebi de E. Kretschmer şi şobolani la aceleaşi probe de labirint', cea mizarea semnalelor, prin modificarea dis- «le „dezvoltare umană" şi a predat cursuri

117
ERIKSON ETALONARE

de psihiatrie la Harvard. Cercetările pe în special. Dar o asemenea atitudine nu EROS, în teoria freudianâ, ansam- acelaşi procedeu, persoanele care vor fi
care le-a întreprins, în anii 1930, asupra este definitivă. blu al impulsiilor vieţii. contactate; 4) eşantionarea prin cote, care
indienilor din Dakota şi California, l-au Erikson distinge, astfel, în viaţa omului După Freud, finalitatea acestor impulsii constă în a elabora un „model redus" al
este crearea de legături puternice şi nume- populaţiei. Există şi alte modalităţi de a
determinat să-şi modifice concepţiile psi- opt vârste, cărora le corespund opt stări
roase între fiinţele vii. -•• IUBIRE. constitui un eşantion, dar rafinamentele
hologice. Anumite sindroame nu se puteau bipolare: 1) primul an de viaţă este mo-
metodologice nu-l pun pe cercetător la adă-
explica prin psihanaliză. în miezul multor mentul încrederii sau al neîncrederii; 2) de
EROTISM, senzualitate. post de unele capcane logice. -» SONDAJ;
probleme ale indianului el găsea un senti- la 2 la 3 ani este vârsta autonomiei sau a Acest termen este frecvent utilizat în STATISTICĂ.
ment al „dezrădăcinării", impresia unei îndoielii; 3) între 4 şi 5 ani este vârsta psihopatologie pentru a desemna exage-
discontinuităţi între modul de viaţă prezent iniţiativei sau a culpabilităţii; 4) de la 6 la rarea impulsiilor sexuale care pot să inva- EŞEC, insucces.
(în rezervaţii) şi istoria poporului său. 11 ani este perioada ingeniozităţii,în care deze întregul câmp al conştiinţei unui su- Eşecul nu depinde de nivelul absolut al
Acestei rupturi cu trecutul i se adăuga se afirmă priceperile, sau perioada inferio- biect, în funcţie de personalitate, erotismul realizării unei acţiuni. Este, în esenţă, o
refuzul valorilor promovate de cultura rităţii; 5) de la 12 la 18 ani adolescentul îşi se poate manifesta printr-un comportament
noţiune subiectivă. Avem eşec atunci când
albilor şi imposibilitatea de a se recunoaşte dobândeşte identitatea (identitatea psiho- libertin, prin nevroză obsesională (atunci
nu se atinge scopul fixat. în general, eşe-
în viitorul preconizat de aceştia. Proble- socială, sensul a ceea ce el este,înţelegând când individul luptă împotriva înclinaţiilor
curile deprimă, iar dacă se repetă frecvent
mele acestor oameni, a remarcat Erikson, de unde vine şi încotro se îndreaptă) sau, sale) şi chiar prin delir.
(insuccese şcolare, profesionale, senti-
sunt legate mai mult de Eu şi de cultură dimpotrivă, vede născându-se o difuziune
mentale...), sunt susceptibile de a deter-
decât de impulsiile sexuale. a rolului (sentimentul de a nu şti ce este el, EŞANTION, fracţiune reprezen-
mina tulburări nevrotice. Mulţi indivizi
în cartea sa Copilărie şi societate încotro merge, la ce se ataşează); 6) al tativă a unui ansamblu definit.
timizi, indecişi, resemnaţi, le trăiesc ca pe
(1950), Erikson aduce trei contribuţii şaselea stadiu, care se întinde de la sfâr- Numai în mod excepţional ar putea fi
examinată totalitatea indivizilor unei o fatalitate, comportându-se în viaţă de
majore la studiul persoanei: 1) în primul şitul adolescenţei la începutul vârstei parcă ar fi sortiţi la neputinţă. în cazul
rând el susţine că dezvoltarea individului mature, este acela al intimităţii (capaci- populaţii determinate. De obicei obser-
vatorul trebuie să se limiteze la o parte din unora s-ar spune că ei caută în mod expres
are loc de la un capăt la altul al existenţei tatea de a-şi împărţi viaţa cu o altă per- eşecul, ca pentru a se pedepsi de o culpă
aceasta, numită eşantion. Alegerea eşan-
sale; 2) el arată apoi că, pe lângă stadiile soană) sau al izolării; 7) la vârsta matură inconştientă.
tionului este însă dificilă.
psihosexuale descrise de Freud, există subiectul are de ales între generativitate
Pentru a se evita favorizarea unor părţi
stadii psihosociale în cursul cărora (interesul pentru alte persoane decât ETALONARE, scară stabilită cu
din populaţie, în detrimentul altora, psiho-
individul stabileşte orientări noi, impor- membrii familiei sale) sau grija exclusivă referire la un eşantion cât mai
logii şi sociologii utilizează diverse
tante pentru el însuşi şi pentru lumea sa de sine; 8) în sfârşit, ultima vârstă este metode: l) eşantionarea aleatoare, caz în reprezentativ posibil pentru o
socială: 3) în sfârşit, el pretinde că fiecare marcată pe de o parte de integritatea per- care se extrag la întâmplare, din populaţia populaţie definită şi omogenă, la
stadiu posedă atât o componentă pozitivă sonală (individul îşi priveşte cu satisfacţie definită, elementele destinate să constituie care se raportează notele obţinute
cât şi o componentă negativă, „alegerea" viaţa trecută), iar pe de altă parte de dis- eşantionul; 2) eşantionarea prin mănun- de un subiect.
efectuându-se sub influenţa interacţiunii perare, de sentimentul eşecului, de regretul chiuri, care se rezumă la a extrage un fel Există două modalităţi de etalonare:
sociale (interacţiunea individului cu el pentru ceea ce ar fi putut fi. de „mănunchiuri" (muncitori din aceeaşi prima face apel la noţiunea de deviaţie în
însuşi şi cu mediul său). Astfel, în primul O atare concepţie a existenţei, care uzină, de exemplu), din care vor fi inte- raport cu media (mai exact, în raport cu
an de viaţă, bebeluşul, total dependent de relativizează importanţa conflictelor din rogaţi toţi subiecţii; 3) eşantionarea areo- deviaţia standard*), pe când cea de a doua
ceilalţi, va vedea dezvoltându-se în el o copilărie şi influenţa părinţilor, nu ignoră lară, constând din prelevarea eşantionului este bazată pe diviziunea notelor în funcţie
încredere fundametală în cazul în care rolul pe care îl poate avea societatea şi din arii geografice delimitate fie de căi de de fracţionarea în procentaje egale a efec-
îngrijirile care i se dau sunt de bună subiectul însuşi în formarea persoanei. în comunicaţie (drumuri, cursuri de apă...), tivului eşantionului. Aceasta permite situ-
calitate. Dimpotrivă, dacă este neglijat, va fie prin cvadrilarea unei fotografii aeriene area individului în raport cu populaţia de
plus, ea este dătătoare de speranţă pentru
cunoaşte teama, suspiciunea, neîncrederea sau a unei hărţi geografice; ariile-eşantion referinţă şi prezicerea, de exemplu, a
că la fiecare vârstă, eşecurile anterioare pot fiind trase la sorţi, se determină apoi, prin
faţă de lume în general şi faţă de oameni fi corectate. reuşitei şcolare sau profesionale.

118 119
ETER

ETER, lichid volatil obţinut prin funcţie de grupurile etnice sau EU, persoană conştientă şi afir- are drept scop ameliorarea speciei
acţiunea acidului sulfuric asupra culturale cărora le aparţin subiecţii. mată.
alcoolului etilic, de unde şi numele Principalii promotori ai etnopsihiatriei Conştiinţa unităţii personale se edifică B. Russell (1929) distinge două forme
de eter etilic. sunt George Devereux', H. Ellenberger şi o dată cu creşterea. La sfârşitul primului de eugenie: una pozitivă, care constă în a
Utilizarea eterului ca euforizant a fost T. Nathan. trimestru de viaţă, noul-născut îşi foloseşte favoriza dezvoltarea „viţelor bune", alta
odinioară foarte răspândită, mai ales în mâinile pentru a explora lumea exterioară negativă, care vizează descurajarea proli-
Irlanda. Azi această toxicomanie este mai ETOLOGIE, ştiinţa moravurilor. şi propriul corp, pe care începe să-1 des- ferării „viţelor rele". La începutul anilor
rară, deşi în clară progresie. Beţia eterică Etologia este o ramură a psihologiei copere, în felul acesta se stabileşte o primă 1980, în Statele Unite, din iniţiativa lui
.se manifestă prin veselie, excitaţie motorie, animale*. Ea studiază comportamentul distincţie între Eu şi non-Eu, distincţie pe M.R. Graham, a fost creată o bancă de
stări de extaz, agresivitate. Uneori se animalelor în mediul lor natural sau în care înţărcarea o va face şi mai evidentă. spermă a laureaţilor cu Premiul Nobel, iar
adaugă o senzaţie de imponderabilitate. în condiţii foarte apropiate de acesta. Fiecare Spre vârsta de doi ani, dacă este aşezat în femei „supradotate" au fost inseminate cu
eterismul subacut poate să apară un delir specie are propria sa lume (Umwelt, după faţa unei oglinzi, el îşi surâde fără a înţe- spermatozoizi proveniţi de la savanţi
halucinator, asemănător cu acela din deli- J. von Uexkiill), pe care trebuie să o cunoşti lege că este vorba de el însuşi. Numai eminenţi (A. Coriat, 1987). Ca să împie-
pentru a înţelege conduitele animale. peste un an el începe a se servi de pronu- dice reproducerea unor subiecţi cu tare
rium tremens*. Tratamentul eteromaniei
Ochiul broaştei nu percepe decât contu- mele eu sau mine şi să se opună semenului ereditare, unele ţări preconizează nu numai
rurile mobile şi ansamblurile luminoase din simpla plăcere de a-şi afirma perso- contracepţia şi avortul terapeutic, ci şi
nu provoacă manifestări prea neplăcute.
schimbătoare, ceea ce reduce lumea vizuală sterilizarea. în China, de exemplu, care în
->• D R O G . nalitatea. Mai târziu, Eul continuă să se
a batracianului la anumite obiecte în miş- 1987 număra 4,4 milioane de handicapaţi
elaboreze sub dubla influenţă a matu-
care: o broască va sări să înghită o frun- din naştere, s-a elaborat o lege asuprii
ETNOCENTRISM, atitudine a rizării* şi a condiţiilor socioculturale şi
zuliţă care planează, dar va muri de foame eugenismului, în intenţia de a reduce
spiritului, universal răspândită, afective.
pe un covor de muşte moarte. numărul acestor infirmi şi a se „ridica
care constă în raportarea tuturor în terminologia psihanalitică, „Eul"
Fiecare specie decupează din lumea (traducerea lui das Ich din germană) nivelul calitativ al naţiunii chineze''. Dacă
fenomenelor sociale la acelea care
care o înconjoară o fracţiune semnifi- desemnează sediul şi ansamblul moti- sfaturile eugenice sunt utile, sterilizarea
ne sunt familiare, deoarece sunt cativă, determinată de organizarea sa vaţiilor şi actelor unui individ care condi- este discutabilă, întrucât comportă peri-
proprii grupului de care aparţinem. senzorială. în aceeaşi ordine de idei, vom ţionează adaptarea sa la realitate, îi satisfac colul de a fi impusă în mod autoritar şi
în mod inconştient, tipul uman propriu spune că leopardul în cuşcă pare nein- trebuinţele şi rezolvă conflictele datorate extinsă la grupuri întregi de indivizi
societăţii căreia aparţinem ne serveşte teligent, incapabil să rezolve o problemă unor dorinţe incompatibile. în actele vieţii socotiţi „devianţi".
drept referinţă în a-i judeca pe alţii. Indi- de simplu ocol* pentru a ajunge la mo- curente, această funcţie se exercită pe
vizii al căror comportament depăşeşte meală, deoarece lumea artificială în care a planurile conştient (procese intelectuale) EU IDEAL, perfecţiune a Eului.
anumite limite par suspecţi (îi tratăm ca fost plasat nu are pentru dânsul nici o şi inconştient (punând în joc mecanismele Freud atribuie psihanalizei un plan bine
pe nişte marginali, smintiţi, situaţi în afara semnificaţie. în natură, dimpotrivă, unde de apărare). definit: „să faciliteze Eului cucerirea pro-
legii) sau, dacă vin din alte orizonturi, orice lucru poartă un sens, el se dovedeşte gresivă a Sinelui". Trecerea de la Sine' la
Eul nevrotic este slab; el este incapabil
provoacă uimire, ba chiar pot fi consi- capabil să facă ocoluri considerabile pentru Eu se face pe două căi diferite. Prima este
să rezolve conflictele interioare ale per-
deraţi extraterestri (cazul primilor albi a-şi captura prada. directă, pe când cea de a doua trece prin
soanei (cerinţe impulsionale opuse con-
sosiţi în Africa neagră). Unele populaţii Domeniul etologiei s-a extins şi la Eul ideal care, în parte, constituie o „for-
ştiinţei morale sau realităţii), ceea ce îl
de indieni din America îşi manifestă etno- moravurile umane. Psihologia modernă nu maţiune reacţională împotriva proceselor
angoasează şi îl face să adopte tot felul de
centrismul numindu-se Reshe („oameni mai ia în considerare omul izolat ca obiect comportamente paradoxale (rituri obse- instructive ale Sinelui". După D. Lagache,
adevăraţi"). de studiu, ci îl replasează în mediul său şi sionale, sinucidere e t c ) . Eul ideal se poate defini ca un ideal de
ţine seama de toate faptele psihologice atotputernicie personală, de invulnerabi-
ETNOPSIHIATRIE, studiu şi tra- (percepţie, comunicare, învăţare etc.) din EUGENIE sau EUGEN ISM, metodă litate, rezultat din narcisismul primar al
tament al maladiilor mentale in unghi psihosocial. -» LORENZ. derivată din studiul eredităţii, care copilului.

121
EUNUCOIDISM EXTRATENSIV

EUNUCOIDISM, stare morfopsi- legat de imaturitatea afectivă şi de com- clinician, la cererea unei autorităţi ca terapeutică. în Africa neagră, bolnavii
hologică observabilă la bărbat în plexul castrării'. După psihanalişti, exhi- judiciare sau administrative. se exprimă mai ales prin dans, ritm,
anumite cazuri de insuficienţă ge- barea organelor genitale ar fi, în mod Expertizele psihiatrice şi psihologice baterea tobelor şi „discursuri nebune"
nitală. inconştient, mijlocul de a se asigura de sunt frecvente mai ales în procesele (cuvinte aruncate alandala, strigate, urlate
Semnul cel mai clar, pe plan fizic, este posesia lor. Exhibiţionismul este, în gene- criminale, când tribunalul are nevoie să sau psalmodiate).
absenţa caracterelor sexuale secundare ral, puţin accesibil terapeuticii. „Vindecări-' ştie dacă, în momentul crimei, acuzatul
(barbă, pilozitate). Din punct de vedere ar fi cu toate acestea obţinute datorită era într-o stare de „demenţă"; dacă este EXTAZ, stare inefabilă în care
psihologic, se observă în permanenţă o în permanenţă periculos; dacă există la subiectul pare cufundat în încântare.
psihoterapiei de inspiraţie psihanalitică şi
mare blândeţe şi o anumită timiditate, el anomalii mentale; dacă este susceptibil în acest caz funcţiile vegetative ale
terapiei comportamentale".
probabil legate de un sentiment de infe- de vindecare şi de reinserţie în societate; subiectului (respiraţie, circulaţie) sunt
rioritate*. dacă este pasibil de sancţiune penală. în foarte încetinite, el nemaipercepând mesa-
EXPECTATIVĂ, aşteptare din par-
general, judecătorul de instrucţie apelează jele lumii exterioare. Extazul mistic veri-
tea unui subiect care, bazându-se
EXCITAŢIE, stimulare a unui la doi experţi (psihiatru şi psiholog), care tabil se poate asocia cu un nivel moral
pe elemente obiective, speră într-o
receptor senzorial. pot să înainteze două rapoarte separate sau extrem de ridicat si poate antrena reali-
anumită reuşită.
Aparatul nervos transmite mesajul con- un singur text, după ce şi-au confruntat zarea de fapte măreţe. în psihopatologie se
Expectativa coincide rareori cu perfor- punctele de vedere.
ţinut în excitant şi mobilizează energia observă uneori stări extatice care inter-
organismului pregătit pentru răspuns. El manţa aşteptată, ea fiind influenţată de ferează cu preocupări erotice şi religioase,
poate exprima reacţia corpului la stimul" dorinţele şi de temerile persoanei în cauză. EXPRESIE, manifestare exterioară dar care nu duc nicăieri.
-«• ASPIRAŢIE. a gândirii sau a stărilor psihice.
(K.M.B. Bridges numeşte excitaţie răs-
punsul emoţional unic al noului-născut la Expresia este o conduită de comunicare EXTEROCEPTOR, receptor sen-
orice excitant) şi, pe un plan mai general, EXPERIMENT CRONIC, acţiune generată de viaţa socială şi care contribuie zitiv localizat pe suprafaţa cor-
stare tranzitorie de exaltare mentală şi de experimentală de durată. la menţinerea coeziunii sale. Atitudinile, pului.
agitaţie motorie în care se poate găsi un în psihologia animală se pregătesc unele mimica, vorbirea, scrisul,desenul au drept
Exteroceptorii primesc şi transmit mesa-
subiect supus unor emoţii puternice sau ca animale zise „cronice", în scopul realizării raţiune de a fi transmiterea de informaţie
jele lumii exterioare: vizuale, auditive,
urmare a unei intoxicaţii (alcoolism, de de experimente frecvent repetate. Din către semeni. Copilul mic care îşi face rău
căzând nu plânge decât dacă prin preajmă cutanate şi chimice (miros şi gust).
exemplu). Excitaţia intensă, durabilă, se 1950, după exemplul lui R.G. Heath, se
întâlneşte la maniac, care este vesel, utilizează microelectrozi implantaţi stabil se află mama sa sau altcineva din anturaj:
lacrimile sale sunt o cerere de consolare. EXTRATENSIV, în clasificare lui
guraliv, fără astâmpăr şi infatigabil. Cândîn creierul mai multor animale, spre a se H. Rorschach, tip de „rezonanţă
agitaţia este excesivă sau violentă, este studia funcţionarea acestui organ. Printr-o Forma de expresie variază de la o cul-
intimă" stabilit prin psihodiag-
necesar să se recurgă la neuroleptice* sau mică breşă practicată în cutia craniană, tură la alta. în Japonia se surâde pentru a
nostic*, în care formula principală
la litiu şi să se izoleze bolnavul într-o se introduc în masa cerebrală electrozi se exprima furia sau în caz de mustrare.
Expresia afectivităţii este un limbaj care K/C face să apară o predominanţă
cameră moderat iluminată. -• MANIE. minusculi cu vârf bont. Microelectrozii a răspunsurilor culoare (C), legate
sunt conectaţi la aparatele de stimulare şi se învaţă; ea funcţionează ca un mijloc de
comunicare. Schizofrenicul se înstrăinează de starea emoţională a subiectului,
EXHIBIŢIONISM, impulsie mor- de înregistrare, fie prin lungi fire subţiri, faţă de răspunsurile mişcare (K),
de grup pentru că a pierdut uzanţa normală
bidă de a-şi arăta organele genitale de extremă fineţe, fie prin transmisie a acestui limbaj: mimica sa nu mai cores- care par să traducă posibilităţile
în locuri publice. radioelectrică. Toleranţa la implanturi este sale de identificare. Subiectul extra-
punde sentimentelor exprimate (el râde în
îl găsim la unii debili mintali sau excelentă; unele animale le păstrează timp faţa unor evenimente triste), iar vocabu- tensiv este orientat spre acţiune şi
demenţi, al căror simţ moral este slăbit, de 4-5 ani. larul pe care îl foloseşte, prea încărcat de spre lumea exterioară, având con-
dar şi la indivizi cu inteligenţă normală. neologisme, devine de neînţeles. tacte sociale lesnicioase.
Ca perversiune sexuală, exhibiţionismul EXPERTIZĂ MENTALĂ, - Tehnicile expresive sunt pe larg folosite Conceptul de extratensiune (de unde
se integrează într-o structură nevrotică, al personalităţii efectuat de un în psihologia clinică şi în psihopatologie, derivă termenul „extratensiv") este legat
nefiind decât un simptom printre altele. medic psihiatru ori de un psiholog fie ca mijloc de cunoaştere a persoanei, fie de acela de extraversiune folosit de

122
FREUD (SIGMUND) FROMM

trad. fr. 1949). Mai pot fi citite, în limba doctrină care punea sub semnul întrebării FRIGIDITATE, imposibilitate, pen- FRdBEL (Friedrich), pedagog german
franceză: Le normal et la pathologique ideile privind condiţia umană. tru femeie, de a trăi senzaţii volup- (Oberweissbach, 1 7 8 2 - M a r i e n t h a l ,
chez l'enfant (trad. fr. 1965); Le traitement Cu curaj şi stăruinţă, S. Freud şi-a t u o a s e in raporturile sexuale. 1852).
psychaiialytique des enfanls (1946), L'enfant continuat cercetările, în pofida ostilităţii Această tulburare, foarte frecventă în Puternic influenţat de J. H. Pestalozzi*,
dans la psychanalyse (1976). suscitate de concepţiile sale revoluţionare. Franţa (aproximativ o treime dintre femei), dar şi de J. A. Komensky, a pus în practică
Opera sa este considerabilă. „Prin fecun- poate avea cauze organice locale sau, propriile sale idei pedagogice şi, în 1816,
de cele mai multe ori, cauze psihologice.
FREUD (Sigmund). n e u r o p s i h i a t r u ditatea sa — spune E. Claparede —, ea la Keilhau, a fondat Institutul universal
Frigiditatea poate fi legată de stângăcia
a u s t r i a c , f o n d a t o r a l p s i h a n a l i z e i constituie unul din evenimentele cele mai soţului, dar şi de refuzul inconştient al
german de educaţie.
(Freiberg, Moravia, azi Pribor, importante înregistrate vreodată de istoria plăcerii din partea femeii şi de condiţia
Restrângându-şi în mod voluntar câmpul
Cehoslovacia, 1856-Londra, 1939). ştiinţelor spiritului". Dintre extrem de feminină. Foarte adesea frigiditatea traduce de acţiune la copiii mici, după ce se
Urmând studii medicale la Viena, se numeroasele sale lucrări, cităm: Interpre- un conflict interior, posibil de precizat ocupase de şcolari, el ia observat pe
specializează în neurologie, efectuează tarea viselor (1900); Prelegeri de intro- printr-o examinare aprofundată. Pentru nou-născuţi şi pe sugari. în 1836 deschide
ducere în psihanaliză (\9l6-\9\7); Inhi- a trata tulburarea, psihoterapeutul tre- la Blankenburg (Turingia), prima Kinder-
importante cercetări în anatomia com-
biţie, simptom şi angoasă (1926). Primul buie să furnizeze cuplului, cu tact, toate garten (grădiniţă de copii), în care jocul
parată a sistemului nervos şi asupra ence-
volum în traducere franceză al operelor informaţiile şi sfaturile tehnice de care ocupă un loc esenţial. Mai târziu grădi-
falopatiilor infantile şi descoperă proprie-
complete ale lui Freud a apărut în 1988; el are nevoie. Sexologii W. H. Masters' şi niţele de copii s-au răspândit peste tot în
tăţile anestezice ale cocainei. Privat-docent
va fi urmat de alte douăzeci până în 1996. V. E. Johnson au pus la punct o metodă de lume, inclusiv în ţările în curs de dezvol-
la Universitatea din Viena, vine în Franţa
reeducare psihosexuală (cură intensivă de tare şi în China populară.
spre a-şi completa pregătirea medicală: în
FRICĂ, s e n t i m e n t de n e l i n i ş t e 15 zile), care ar obţine 80% vindecări
1885 urmează cursurile lui J. M. Charcot, durabile.
trăit în prezenţa sau la gândul u n u i FROMM (Erich), psihanalist ameri-
la Salpetriere, iar patru ani mai târziu pe
pericol. c a n de origine germană (Frankfurt
acelea ale lui H. Bernheim, la Nancy.
Psihanaliştii fac clar distincţie între frică FRISCH (Karl von), zoopsiholog pe Main, 1900 - Muralto, Elveţia,
Instalat la Viena, devine colaboratorul lui
şi angoasă". Cea dintâi este reacţia normală a u s t r i a c (Viena, 1886 - M u n c h e n , 1980).
J. Breuer, cu care publică, în 1895, Studii 1982).
în faţa unui pericol real, pe când cealaltă împreună cu M. Mead şi G. Gorer, a
asupra isteriei. Este cunoscut mai ales prin lucrările
se raportează la o frică lipsită de obiect (ea dezvoltat teoria „caracterului naţional",
Convins că nevrozele sunt maladii psi- sale asupra orientării şi schimbului de care îl face pe individ să se comporte aşa
ar fi impresia vagă că rişti un pericol inde-
hice independente de orice leziune orga- finit în faţa propriilor impulsii). informaţii la albine, dar tot el este acela cum i-o cere rolul său social. El face din
nică, pricinuite de şocuri afective uitate, el care a descoperit, la boiştean, prima trebuinţa socială elementul fundamental al
caută o metodă susceptibilă să readucă în FRIEDMANN (Georges), sociolog „substanţă de alarmă". Este vorba de o
psihologiei umane. Orice cunoaştere a
conştiinţă traumatismele înăbuşite. După francez (Paris, 1902 - i d . , 1977). secreţie chimică eliberată de animalul rănit
individului ar trebui să treacă prin stadiul
ce utilizează, succesiv, hipnoza, apoi un sau numai înspăimântat (a mai fost numită
Fost elev al Şcolii Normale, agregat de relaţiilor interpersonale, întrucât ceea ce
şi „substanţa groazei"), care avertizează
tratament prin întrebări, foloseşte metoda filosofie (1926) şi doctor în litere (1946), este esenţial este mai puţin satisfacerea sau
congenerii de prezenţa unui pericol şi îi
asociaţiilor libere şi formulează regula este director de studii la Şcoala practică de frustrarea impulsiilor instinctuale cât cali-
face să fugă. Karl von Frisch a publicat
nonomisiunii (pacientul trebuie să spună înalte studii (1948) şi director al Centrului numeroase lucrări, dintre care unele au tatea legăturii interumane. în consecinţă,
tot ce îi trece prin minte). Studiază visele, de studii privind comunicaţiile de masă. fost traduse în limba franceză: Vie et problemele cele mai important sunt dra-
demonstrează mecanismele de bază ale Cercetările sale se referă îndeosebi la psi- mceurs des abeilles (1955); Architecture gostea, ura, prietenia, gelozia etc. Omul
acestora, elaborează noţiunile de cenzură, hosociologia muncii. Dintre numeroasele animale (1976); Le professeur des abeilles are nevoie de ceilalţi pentru a se realiza,
refulare, libido, inconştient, pregătind în sale lucrări, cităm: Problemele umane ale (1987); Memoires d'un biologiste. Von pentru a-şi dezvolta creativitatea. El aspiră
faze succesive o nouă psihologie, cunos- maşinismului industrial (1946); încotro Frisch(1886-1982) [1988].în 1973 aobţi- la o societate iubitoare şi fraternă. Fromm
cută sub numele de psihanaliză. Nu este merge munca umană? (1950); Munca fărâ- nut, împreună cu K. Lorenz şi N. Tinbergen, este un umanist, un marxizant şi un
vorba de o simplă terapeutică, ci de o miţată (1956); Putere şi înţelepciune (1970). Premiul Nobel pentru medicină. moralist.

132 133
FURIE

Dintre principalele sale lucrări traduse şcolarilor, consecutive unei mustrări, se găsi altundeva ceea ce îi este refuzat aici. (punct de vedere mecanicist), ea cerce-
în limba franceză, cităm: La peur de la explică prin acest mecanism). în alte cazuri, Adulţii nevrozaţi, dezechilibraţi au uneori tează cauzele fenomenelor psihologice,
liberte (1941, trad. 1963); L'homme pour agresiunea, total inhibată, este înlocuită de aceeaşi atitudine. Fuga, conduită conştientă, semnificaţia lor, valoarea lor adaptativă
lui meme (1947, trad. 1967); La crise de regresiune* la un stadiu anterior al dez- este în acest caz mărturisirea eşecului. (care este funcţia emoţiei, a visului etc.).
la psychanalysc. Essais sur Freud, Murx, voltării (reapariţia enureziei'...). Sunt însă şi dispariţii de la domiciliu Punctul său de vedere este dinamic. Psiho-
ct Ia psychvlogic sociale (1970, trad. După importanţa lor şi după mometul care răspund unei porniri impulsive, cvasi- logia funcţională pune problema conduitei
1971); Lu passion de detruirc (1975); în care se produc, frustrările determină automatice, mai mult sau mai puţin con- şi ajunge la acţiunea practică, deoarece
Crandcur ct limites de In pensee freu- consecinţe mai mult sau mai puţin durabile ştiente. Acestea se întâlnesc în epilepsie, scopul postulat dictează căutarea mij-
dicnne (lucrare postumă). la cei care le îndură. Ele sunt cu atât mai schizofrenie şi în stările confuzionale. loacelor. Dacă, de exemplu, considerăm
grave cu cât se manifestă mai precoce. somnul o funcţie de apărare contra epui-
FRUSTRARE, stare a celui care J. Mac V. Hunt a demonstrat că, la şobo- FUGĂ DE IDEI, exaltare psihică. zării, iar în anumite nevroze* vedem rezul-
este privat de o satisfacţie legitimă, lani, comportamentul de depozitare este cu Toate procesele mentale par accelerate, tatul unei suprasolicitări*, ne vom gândi să
care este înşelat în speranţele sale. atât mai intens cu cât animalele au fost ideile se precipită tumultuos, se înlănţuie instituim cure de somn pentru a trata
Frustrarea se poate datora lipsei unui mai private de hrană la vârsta lor tânără, în dispreţul oricărei logici, după cheful tulburările nevrotice.
obiect (lipsa de hrana) sau întâlnirii unui în comparaţie cu şobolanii care au primit asociaţiilor superficiale, într-un discurs Educaţia nouă este funcţională, în sensul
obstacol pe calea împlinirii dorinţelor. Se întotdeauna o alimentaţie abundentă. Dez- incoerent. Această manifestare se observă că ea nu mai consideră inteligenţa ca pe
spune că dificultăţile sunt externe, atunci voltarea generală este de asemenea afec- mai ales în manie*. o entitate, ci ca pe un instrument aflat la
când rezultă din mediu (fructele sunt în tată de carenţele afective" precoce. Expe- dispoziţia copilului. Pentru ca acesta să se
pom, dar pa/nicul veghează), şi interne, rimentând pe doi iezi gemeni, alăptaţi de FUNCŢIE, ansamblu de operaţii servească de el, trebuie să-i simtă nevoia,
atunci când ele depind de individ (simţul mama lor, unul dintre ei fiind separat de strict dependente unele de altele, trebuie trezit interesul său în această
său moral îi interzice furtişagul). aceasta timp de o oră pe zi. apoi amândoi al căror joc armonios exprimă viaţa direcţie. Tocmai ţinând seama de trebuin-
fiind privaţi de lumină, H. S. l.iddell a organismului. ţele şi de interesele copilului îl putem mai
Frustrarea nu se defineşte însă prin
constatat că iedul care nu a fost separat După J. Dewey', funcţia constituie
obstacol, pentru că, în realitate, nimic nu bine instrui şi îi putem dezvolta resursele
sa adaptat noii situaţii, pe când celălalt a unitatea fundamentală a oricărei conduite,
ne permite să ştim ce va ti apreciat ca atare naturale.
murit. într-o creşă-model, R. Spitz a con- ea fiind un act adaptat. Jocul, de exemplu,
de către subiect. Una şi aceeaşi situaţie
statat că sugarii privaţi de mama lor pre- nu este accidental: este o funcţie — spune
poate fi resimţită ca favorabilă de către o
EL Claparede —, deoarece satisface tre-
FURIE, emoţie subită, cu tendinţă
zentau o sensibilitate crescută la infecţii
persoană şi poate fi trăită ca frustrantă de
buinţele prezente ale copilului, ajutându-l
agresivă, care se manifestă printr-o
banale (mortalitate 37%) în comparaţie cu
către alta. Vindecarea, de exemplu, nu este
totodată să-şi pregătească viitorul. Meca-
vie animaţie expresivă, gestuală şi
cei dintr-o grădiniţă, unde nu s-a înre-
întotdeauna primită cu satisfacţie, deoarece
nisme psihologice cum sunt fantazarea şi
verbală, uneori incontrolabilă.
gistrat nici un deces. Frustrări mai puţin
unii găsesc mai multe avantaje în a fi bol- Clasic se disting furia palidă sau lividă
grave, cum este privarea de blândeţea refularea au şi ele o valoare funcţională,
navi (nu mai au responsabilităţi, ceilalţi se şi furia roşie, definite astfel după coloraţia
maternă, au consecinţe caracteriale: copilul fiind modalităţi de apărare a personalităţii
ocupă de dânşii etc.) decât sănătoşi. Aşadar, feţei. La copii se observă „furiile albe",
devine egoist, hipersensibil şi dependent contra tensiunilor pe care le suferă.
nu ştim dacă individul este frustrat decât care tind la sincopă. Furia survine în
de părinţii săi. Educaţia nu constă în supri-
studindu-i comportamentul. situaţii de frustrare, când individul se arată
marea frustrărilor, ci în dozarea lor, în FUNCŢIE SIMBOLICĂ -* TEORIA
Reacţiile la frustrare sunt variabile: ele OPERATORIE. incapabil de a le domina. Unor persoane
funcţie de rezistenţa individului.
depind de natura agentului frustrant şi de nevolnice sau nevrozate furia le oferă
personalitatea celui supus acţiunii acestui FUNCŢIONAL, care priveşte o ocazia să-şi afirme personalitatea neliniş-
agent. Răspunsul, în general, este agresiv. FUGĂ, părăsire a domiciliului, funcţie. tită. Când nu se îndrăzneşte înfruntarea
Ostilitatea poate viza obstacolul (copilul escapadă. Psihologia funcţională este o metodă subiectului furiei, are loc o deplasare asupra
mic îşi manifestă furia la adresa mamei Ea este la copil epilogul unui conflict cu de abordare a activităţii mentale. în loc lucrurilor neanimate sau asupra fiinţelor
sale), se poate deplasa asupra unui sub- anturajul (părinţi, învăţători, educatori), de a se întreba: „Care este natura vieţii lipsite de apărare, copii sau animale.
stitut (copilul îşi bate ursuleţul) sau vizează atât reacţie de opoziţie faţă de mediul care psihice?" (punct de vedere structural) sau Psihanaliza descoperă aici o regresare la
propria persoană (unele sinucideri în rândul nu-1 satisface cât şi speranţă confuză de a „Cum se desfăşoară operaţiunile mentale'?" stadiul sadico-anal.

134 135
Sub influenţa educaţiei, fiinţa umană rău a acestora. Furturile au dubla semni-
învaţă să-şi controleze expresiile motorii ficaţie a represaliilor şi a unei revendicări;
şi verbale ale furiei. Cu toate acestea, unele sunt comise, cel mai adesea, de către
furii explodează la cel mai măruţ pretext.
subiecţi frustraţi în copilărie. Unii hoţi
Ele denotă indivizi predispuşi, ca urmare
dintre minori fură obiecte de la persoane
a unei dereglări endocrine (când tiroida sau
pe care le îndrăgesc în mod deosebit. Acest

G
suprarenalele sunt prea active), sau o defici-
enţă a sistemului nervos central, ca în epi- comportament paradoxal corespunde do-
lepsie sau alcoolismul cronic. Stările de rinţei lor ascunse de a nu le părăsi, de a
furie se asociază uneori cu obscurizarea păstra cel puţin ceva de la ele. Alţi copii,
conştiinţei, care poate să nu păstreze nici prost adaptaţi din punct de vedere social,
o amintire privind asemenea stări. -• fură pentru a da altora lucrurile de furat; ei
SHAM RAGE. speră că în felul acesta le vor „cumpăra"
camaraderia şi vor fi admişi în grupul lor.
FURT, fapt d e a ţ i î n s u ş i b u n u l
Există, în sfârşit, furturi patologice, comise
a l t u i a , prin forţă s a u fără ş t i r e a
de epileptici, de demenţi, de arieraţi inca-
păgubaşului. permite, într-un curs de apă, selecţionarea
pabili să se controleze, dar acestea sunt GALLUP (George Horace), ziarist şi
Unele furturi traduc imaturitatea afec-
relativ rare. -> CLEPTOMANIE. s t a t i s t i c i a n a m e r i c a n (Jefferson, speciilor, eliminarea unor varietăţi dăună-
tivă a autorilor, iar uneori şi înclinaţia spre
Iowa, 1 9 0 1 - T s c h i n g e l , Elveţia, toare, cum este peştele-pisică, marcarea
1984). peştilor a căror creştere vrem să o urmă-
A fondat propriul său institut de sondare rim, deplasările lor etc.
a opiniei publice (1935) şi a creat o
metodă de anchetă prin chestionare G . A . P . P . ->• GRUP DE AJUTORARE
individuale care şi-a găsit o consacrare PSIHOPEDAGOGICĂ.
răsunătoare în 1936, când ea i-a permis să
prezică triumful lui F.D. Roosevelt în GÂNDIRE, ansamblu de fenomene
alegerile prezidenţiale, cu o eroare de psihice.
numai şase procente. Se distinge o gândire vigilă, realistă,
orientată spre adaptarea la lumea exte-
GALVANOTAXIE, reacţie de orien- rioară, şi o gândire autistică sau onirică,
t a r e şi de l o c o m o ţ i e a u n u i orga- guvernată de trebuinţele afective. Cea
n i s m mobil s u p u s a c ţ i u n i i u n u i dintâi, care ascultă de principii raţionale
curent electric continuu. formate în cursul dezvoltării şi în contact
Se spune că galvanotaxia este pozitivă cu realitatea, este socializată; ea se exprimă
atunci când animalul este atras de elec- prin cuvânt (idee, concept) şi propoziţie
trodul pozitiv (anod) şi negativă când (judecată). A doua, care scapă legilor
deplasarea se face spre catod. Cunoaşterea logicii, desocializată, foloseşte mai ales
comportamentului galvanotaxic al peştilor reprezentări simbolice,încărcate de valoare
stă la baza pescuitului electric. Metoda afectivă; o găsim la schizofrenici, dar
constă în a crea în apă, cu ajutorul unui apare şi la omul normal, în vise.
grup electrogen, un câmp electric produs în general, se poate spune că gândirea
de un curent continuu. Peştii, atraşi de onirică (sau autistică) conţine fenomenele
anod, se imobilizează în vecinătatea sa, refulate de conştiinţa vigilă. Este o gândire
literalmente anesteziaţi. Pescuitul electric privată, care se exprimă în simbol şi nu

137
HIPERMNEZIE HORNEY

colici...) disproporţionate şi inadecvate. în care subiectul rămâne capabil HOMEOSTAZIE, tendinţă gene- tul sanguin, exercită o acţiune
Hiperemotivitatea pare a fi legată de să asculte de unele ordine date rală a organismului care vizează să specifică asupra unor organe.
constituţie. Selecţionându-se şobolani, de hipnotizator. menţină constante condiţiile de Numeroşi şi diverşi, hormonii sunt
s-au putut obţine serii de subiecţi hiper- Somnul hipnotic este profund diferit de echilibru ale mediului său. produşi de glandele zise „endocrine", cum
emotivi. Cu toate acestea, hiperemotivi- somnul normal: percepţiile senzoriale nu Această noţiune, introdusă în fiziologie sunt hipofiza, tiroida, suprarenalele şi
tatea nu este de origine exclusiv organică. sunt diminuate, atenţia se poate concentra, de W.B. Cannon (1926), a fost extinsă la gonadele, dar şi de ţesuturi: mucoasa duo-
Ea poate fi şi condiţionată de şocuri sunt posibile diferite acţiuni, iar înregis- psihologie (CP. Richter) şi la etologie* denului, placenta, hipotalamusul etc. Hor-
afective" (mai ales când acestea se produc trarea ritmurilor electrice ale creierului (K. Lorenz). O conduită orientată spre un monii au un rol primordial în funcţionarea
în prima copilărie), cum sunt separarea de (electroencefalograma) este comparabilă scop este interpretată ca o căutare a unui organismului: ei intervin în menţinerea
mamă sau insecuritatea ca efect al cu aceea obţinută în timpul stării de veghe. nou echilibru: construirea unui cuib, de echilibrului mediului intern al corpului. îi
neînţelegerii conjugale. Este deci vorba de o „paralizie a voinţei" exemplu, corespunde unui mijloc de a lupta condiţionează morfologia (apariţia carac-
(S. Freud). Sub efectul stării de hipnoză se împotriva scăderii temperaturii corpului. terelor sexuale secundare la pubertate
HIPERMNEZIE • INSTABILITATE. pot observa fenomene somatice cum este -«• ADAPTARE. depinde de hormonii sexuali), acţionează
analgezia (suprimarea durerii) sau modifi- asupra comportamentului (activitate sexuală,
HOMOSEXUALITATE, inversiune conduită maternă etc). caracterului (femeia
HIPOACUZIC, subiect a cărui carea ţesuturilor (formarea de băşici pe
sexuală. care a suferit ablaţia ovarelor devine
acuitate auditivă este foarte piele, dispariţia negilor...).
Homosexualitatea constituie un feno- iritabilă) şi inteligenţei (insuficienţa hor-
diminuată. După J. Hiigard (1970), persoanele hip- men relativ frecvent, întrucât ar privi monilor tiroidieni determină o scădere a
Hipoacuzicii, sau cei „tari de ureche", notizabile sunt acelea a căror imaginaţie 3-5% din populaţia adultă. în Statele atenţiei şi o inerţie a spiritului). Când
sunt persoane care suferă de o diminuare este mai vie, la care predomină spiritul de Unite, în 1972, se evalua la 4 milioane hormonii nu sunt prezenţi într-o cantitate
a auzului de 30-40 de decibeli (dB). Ei aventură, creativitatea literară şi artistică, numărul homosexualilor de ambele sexe. normală în corp, se observă grave tulburări
reprezintă mai mult de 1% din populaţie. credinţa religioasă. Dimpotrivă, subiecţii Atât la bărbat cât şi la femeie, inversiunea mentale (cretinism, astenie accentuată etc.)
Faptul de a auzi prost constituie un serios refractari la hipnoză sunt aceia care mani- sexuală rezultă din complexe inconştiente.
handicap în viaţa socială. Pentru adulţi este festă aptitudini certe pentru sporturile de După A. Adler, ar fi vorba de un sentiment
un cusur cu care ei se acomodează greu. competiţie şi pentru activităţile ştiinţifice. HORNEY (Karen), psihanalistă
de inferioritate (teama de eşec îl împinge
La copii are consecinţe majore asupra americană de origine norvegiană
pe individ să caute un partener de acelaşi
învăţării limbajului verbal. Mulţi şcolari HIPOMANIE, stare de exaltare (Hamburg, 1885-New York, 1952).
sex cu el). La băiat homosexualitatea este
au rezultate slabe la învăţătură din cauza care, sub o formă atenuată, evocă adesea consecinţa unei educaţii deficiente: Influenţată de teoriile lui A. Adler, ale
unei hipoacuzii care îi face să confunde băiatul prea ataşat de mama sa se iden- lui E. Fromm şi de Gestaltpsychologie.tă
sunetele (/' cu v, ce cu che etc.) şi îi face Hipomania poate fi efemeră, dar ea tifică cu ea şi se comportă aşa cum ar fi se îndepărtează de doctrina freudiană prin
să audă un cuvânt în loc de altul: „căţel" există şi ca stare obişnuită la unii subiecţi dorit ca ea să se comporte cu dânsul. importanţa pe care o acordă determi-
în loc de „oţel", „cuşcă" în loc de „cuşmă" activi, exuberanţi, încurcă-lume, lipsiţi de Pentru Freud, care a subliniat importanţa nismului cultural; neglijând mai mult sau
etc. Există stabilimente şi clase speciale, jenă şi uneori insuportabili, a căror narcisismului şi a complexului castrării* în mai puţin explorarea minuţioasă a trecu-
inclusiv în grădiniţele de copii, destinate constituţie fizică se înrudeşte cu tipul geneza homosexualităţii, invertitul ar căuta tului, insistă asupra dificultăţilor actuale
copiilor hipoacuziei (în Franţa, 2 157 de picnic'. un partener identic cu el însuşi. La femeie, care, după părerea ei, sunt responsabile de
elevi în 1987), precum şi cadre didactice homosexualitatea ar fi consecinţa unei apariţia tendinţelor nevrotice, cărora ea
specializate pentru educarea acestora. decepţii din copilărie, legată de desco- vrea să-i descopere funcţiile. K. Homey nu
HOLISM, teorie nonanalitică. ai
cărei promotori se străduiesc să perirea sexelor: „Homosexuala excelează caută să explice tulburările personalităţii
în a da ceea ce ea nu are, anume, relevând prezente printr-o condiţionare infantilă, ci
HIPNOZĂ, stare nu prea bine defi- examineze inteligenţa, funcţio-
narea creierului sau a organismului sfidarea castrării feminine, ea îşi atribuie să înţeleagă dificultăţile nevrotice prin
nită, apropiată de un somn parţial, structura caracterială a subiectului. Dintre
în mod imaginar penisul" (A. Hesnard).
provocată în mod artificial prin în totalitatea lor. lucrările sale traduse în limba franceză,
fixarea atenţiei asupra unui obiect Psihologia formei* (Gestaltpsychohgie') HORMON, substanţă chimică com- cităm: Direcţii noi în psihanaliza (1939),
strălucitor şi prin sugestie, stare este cea mai cunoscută dintre aceste teorii. plexă care, secretată direct în curen- [trad. în limba română 1995 — notatrad.];

148
HOSPITALISM

Personalitatea nevroticii a epocii noastre terea lor fizică este încetinită, nivelul inte-
(1937), |trad. în limba română 1995 — nota lectual descreşte, limbajul rămâne rudi-
trad.]; Conflictele noastre interioaie (1945). mentar, se instalea/.ă tulburări caracteriale
(anxietate, apoi o stare de indiferentă), iar
HOSPITALISM, ansamblu de tul- rezistenţa la boală scade. Daunele pro-
burări grave, psihologice şi corpo- vocate de hospitalism sunt cu atât mai
rale, generate la sugari de o şedere
prelungită în mediul spitalicesc.
în pofida îngrijirilor excelente pe care
le primesc, copiii mici despărţiţi de mamele
mari cu cât separarea survine mai precoce
şi este de o durată mai lungă. Ele pot totuşi
să dispară (cel puţin în parte) o dată cu
revenirea copilului lângă mama sa sau
I
lor nu ajung să se dezvolte normal: creş- lângă un substitut adecvat al acesteia.

IATROGENIE, ansamblu de tul- constituie astfel un tip de referinţă


burări neprevăzute generate de îmbogăţit zi de zi i care îi serveşte drept
acţiunea medicală. model.
Se ştie încă din Antichitate că practica
medicinei comportă întotdeauna un risc IDEE FIXĂ, idee permanentă, preo-
pentru pacient: de exemplu, talidomida cupantă, obsedantă, care rezistă
(tranchilizant) prescrisă femeilor gravide, analizei intelectuale şi de care
anestezicele sau chiar aspirina administrate subiectul nu poate scăpa.
copiilor în caz de gripă sau varicelă. Pentru Se întâlneşte în numeroase stări psihice
a se detecta mai bine efectele nedorite ale anormale, cum sunt nevroza obsesională',
medicamentelor, în majoritatea ţărilor gelozia sau melancolia.
industriale s-a dezvoltat o nouă disciplina
medicală şi farmaceutică: Farmacovigi- IDEI DE PERSECUŢIE, convin-
lenţa. Informaţiile recoltate din diferite ţări gere a unui subiect care se crede
sunt centralizate şi prelucrate de Organi- expus relei-voinţe a anturajului
zaţia Mondială a Sănătăţii. Dacă o anchetă său.
demonstrează că accidentele sunt impu- Uneori el se plânge că suferă prejudicii
tabile unui medicament nou sau vechi, fizice (se urmăreşte ca el să moară de
acesta este retras din farmacii (bismutul, foame), materiale (se urmăreşte acapararea
de exemplu).-> FARMACOVIGILENŢĂ. averii sale) sau morale (se răspândesc pe
seama lui zvonuri neîntemeiate). Alteori
IDEAL DE EU, model care se speră se plânge că se află sub dominaţia unei
să fie egalat. influenţe străine: nu mai este stăpân pe
Formarea personalităţii corespunde unui actele sale, pe vorbele sau pe gândurile
proces lent de socializare început în sale. Ideile de persecuţie se întâlnesc în
copilăria mică. Copilul îşi construieşte Eul diferite afecţiuni mentale, cum sunt demenţa
prin jocul identificărilor cu persoanele senilă, melancolia, paranoia sau delirul
iubite şi admirate din anturajul său. El îşi haiucinator cronic.

151
JUCARE DE ROLURI

suferinţa, culpabilitatea, moartea —, el peutică în care se recurge la j o c u r i


este unul dintre marii filosofi existenţialişti (de îndemânare, de competiţie etc.)
ai epocii noastre. După el, relaţiile umane p e n t r u a se favoriza resocializarea
trebuie concepute ca forme ale unei bolnavilor m i n t a l i . (Sinonim: ludo-
„bătălii erotice" care oscilează neîncetat terapie).
între dragoste şi ură. Ca reacţie împotriva Scopul este acela de a-1 scoate pe bol-
curentului organicist, introduce psihologia nav din trândăvia şi izolarea sa. Loisirurile
comprehensivă şi fenomenologia în psi- dirijate au o mare importanţă în spitalele
hiatrie, îi datorăm o Psihopatologie gene- psihiatrice; dificultatea constă, în general,
rală (1913), care examinează bolnavul în antrenarea iniţială a bolnavilor.
„în totalitatea vie a personalităţii sale",
precum şi multe alte lucrări. J O N E S (Ernest), n e u r o l o g şi psi-
h a n a l i s t englez (Rhosfelyn, azi
JOC, a c t i v i t a t e fizică sau mentală Gowerton, Ţara Galilor, 1879 -
JAMES (William), filosof a m e r i c a n fără f i n a l i t a t e utilă, c ă r e i a i te Londra, 1958).
pe T. Ribot. Regăsim la el ideile acestuia
(New York, 1842 - Chocorua, New dedici din simplă plăcere. După studii de medicină la Universitatea
(psihologia trebuie să se limiteze la
Hampshire, 1910. observaţie şi la experimentare), pe care le Pentru copil totul este joc: la început de din Londra, face cunoştinţă cu S. Freud,
Fondator, împreună cu C.S. Peirce, al dezvoltă pe linia propriei lui originalităţi. tot el se joacă cu corpul său. Mai târziu îi a cărui operă o admira. Numit profesor la
şcolii pragmatice, publică Pragmatismul Opera lui P. Janet gravitează în jurul face plăcere să reproducă elemente din Universitatea din Toronto, a introdus
(1907), în care afirmă că adevărul este noţiunilor de forţă şi de tensiune psiho- mediul său (lătratatul câinelui...) La 4-5 psihanaliza în Canada şi în Statele Unite.
logică. „Forţa psihologică" (sau forţa ten- ani îşi imită anturajul (pe mamă, pe medic A fost, timp de 22 de ani, preşedintele
domeniul psihologiei, acest medic ajuns la dinţelor) corespunde potenţialului ener- etc). După jocurile cu roluri, în care iden- Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză.
psihologie prin intermediul psihofizio- getic al unei persoane, iar „tensiunea tificarea ocupă locul esenţial, urmează Opera sa cuprinde studii clinice şi teoretice
logiei consideră că faptele psihice nu sunt psihologică" utilizării care îi este dată. jocurile ai reguli (între 5 şi 7 ani), datorită (Tratat teoretic şi practic de psihanaliză,
decât conştientizarea tulburărilor fizio- Forţa psihologică şi tensiunea psihologică cărora copilul trăieşte necesitatea conven- trad. fr. 1925) şi eseuri de psihanaliză
logice (Principii de psihologie, 1890). îi pot fi modificate prin oboseală, emoţii, ţiilor. Dispreţuit altădată, jocul a fost aplicată la religie (Psihologia religiei), la
datorăm o critică a teoriei efortului a lui intoxicaţii etc. Dacă forţa unei tendinţe reabilitat de psihologia contemporană şi de artă, la literatură (Hamlet şi Oedip, trad.
Mâine de Biran (1880) şi o serie de eseuri scade, tensiunea se menţine cu greu şi şcoala activă. Introducerea jocului în fr. 1967) etc. A publicat mai multe studii
asupra experienţei religioase. Ideile lui subiectul nu trece de stadiul dorinţei sau activităţile didactice îi dau şcolarului mic despre Freud (Viaţa şi opera lui S. Freud,
James se regăsesc, aplicate la pedagogie, al reveriei. Când forţa este puternică şi motivaţia de care are nevoie. în multe trad. fr. 1958-1969).
la J. Dewey, pentru care educaţia trebuie tensiunea slabă, rezultă agitaţia. Dintre grădiniţe de copii, ca şi în unele şcoli
să tindă să-1 adapteze pe individ la lumea numeroasele lucrări ale lui Janet, cităm: primare, se utilizează elementele sonore şi JUCARE DE ROLURI, tehnică de
înconjurătoare. Automatismul psihologic (1889); De kt cromatice ale materialului Montessori grup, d e s t i n a t ă î n v ă ţ ă m â n t u l u i şi
angoasă la extaz (1926-1928); Forţa şi îndeosebi jocurile educative ale lui formării participanţilor.
JANET (Pierre), psiholog francez psihologică şi slăbiciunea psihologică O. Decroly. în domeniul psihologiei se Derivată din psihcxJrama' lui J.L. Moreno,
(Paris, 1859 - i d . , 1947). (1932). foloseşte jocul ca mijloc de investigaţie şi această metodă ia în general forma unei
Fost elev al Şcolii Normale Superioare, de tratament, în special la copii (mario- improvizaţii teatrale pe o temă dată.
agregat de filosofie (1882), doctor în litere nete, modelaj), dar şi la adolescenţi şi Studenţi în medicină, de exemplu, se
JASPERS (KarI), filosof şi psihiatru
(1889) şi doctor în medicină (1893), adulţi. întreabă cum să-i anunţe pe părinţi că noul
g e r m a n (Oldenburg, 1 8 8 3 - Basci,
P. Janet a condus laboratorul de psihologie lor născut este anormal. Unul dintre parti-
de la Salpetriere şi a profesat la Sorbona Aplicând reflecţia la drama omului şi Ia JOCOTERAPIE, t e r a p e u t i c ă folo- cipanţi va juca rolul de mamoş, iar ceilalţi
şi la College de France (1895J, înlocuindu-1 polii principali ai acesteia — comunicarea, s i t ă in m e d i c i n a p s i h i a t r i c ă , tera- doi rolul tatălui şi al mamei. Monitorul

171
JUCĂRIE

serveşte de ghid şi eventual poate interveni 1875 - Kiissnacht, în apropiere de


în joc. Răsturnări de roluri (medicul Zurich, 1961).
devine tatăl, şi viceversa) permit aprofun- Studii de medicină la Universitatea din
darea cunoaşterii acestor situaţii. Poate fi Basel, pe care le-a completat, în 1902, la
pus în joc totul, de la tensiunile psiho- Paris, cu P. Janet. La Zurich a fost
logice care apar în cuplu sau în între- asistentul lui E. Bleuler, apoi medic-şef al

K
prindere până la problemele socioeco- clinicii de psihiatrie a universităţii. Con-
nomice ale Lumii a treia. Jucărea de roluri vertit în scurt timp la teoriile psihanalitice
dezvăluie aspecte nebănuite ale realităţii, ale lui S. Freud.în 1907 a devenit disci-
mai bine decât orice discurs. polul şi prietenul acestuia. Fiu de pastor,
însă căruia îi repugna aspectul materialist
JUCĂRIE, obiect folosit de copii al ideilor freudiene, după o colaborare de
pentru a se amuza. cinci ani s-a separat de magistrul său,
Jucăriile sunt suporturi ale dezvoltării fondând o nouă şcoală, de „psihologie
intelectuale şi motorii a copiilor şi auxiliari analitică". Până în 1946 a ocupat catedra
ai părinţilor. Aceştia sunt conştienţi de de psihologie medicală la Basel, apoi a KERSCHENSTEINER (Georg), ratori, a cercetat 11 230 persoane (16 392
acest lucru şi, în Franţa, consacră anual fondat la Zurich, în 1948, Institutul Jung, pedagog german (Munchen, 1854- convorbiri), de pe întregul teritoriu al
13 miliarde de franci, în medie, pentru pe care 1-a condus până la moarte. id., 1932). Statelor Unite, eşantion reprezentativ pentru
cumpărarea de jucării (R. ReVolle, 1988). Şi-a dezvoltat în numeroase lucrări După ce a fost, rând pe rând, învăţător, populaţia americană. Rezultatele cerce-
Dar cele mai bune jucării nu sunt nici cele ideile, dintre care cea mai importantă pare profesor de matematică şi de ştiinţe tărilor lor au fost publicate sub forma
mai sofisticate şi nici cele mai luxoase. a fi aceea a inconştietului colectiv, bază naturale şi consilier şcolar la Munchen a două rapoarte, unul asupra comporta-
a imaginaţiei, comun tuturor popoarelor (1895), a devenit profesor onorific la mentului sexual al bărbatului (1948), altul
universitatea din acest oraş, unde a predat asupra comportamentului sexual al femeii
JUDECATĂ, apreciere a unui de-a lungul timpurilor şi care se manifestă (1953). Cercetările au scos în evidenţă
cursuri despre educaţie. Preocuparea sa
raport între diferite idei; concluzie în religii, mituri şi în doctrinele ezoterice. faptul că practicile sexuale ale bărbatului
Pentru a verifica această concepţie funda- este utilizarea intereselor practice ale ele-
a unui raţionament. şi femeii sunt extrem de variate şi că ceea
vilor în instruirea acestora şi legarea
Judecata nu se poate exercita fără un metală, Jung a întrepris o vastă anchetă. strânsă a învăţământului teoretic de exer- ce era blamat sus şi tare era în realitate
minimum de inteligenţă şi de cunoştinţe, Făcând o serie de călătorii de studiu, a ciţiile concrete. Principalele sale scrieri practică curentă -> PARAFILIE.
dar nu se reduce la acestea: un cap „bine cercetat religiile primitive şi orientale, sunt Die Entwicklung der zeichnerischen
burduşit" nu este întotdeauna capabil de precum şi alchimia. Această imensă cer- Begabung (Dezvoltarea talentului la desen, KLEIN (Melanie), psihanalistă en-
judecată; o tulburare afectivă este de ajuns cetare i-a confirmat autorului credinţa că 1905), Begriffder Arbeitsschule, ediţia a gleză de origine austriacă (Viena,
ca să-1 facă să formuleze judecăţi false. există un fond comun universal, produ- 10-a, 1953), Theorie der Bildung (Teoria 1882-Londra, 1960).
Gelozia sau paranoia, de exemplu, duc la cător de arhetipuri, de imagini şi sim- educaţiei, 1926). Cercetările sale, axate pe conflictele
idei aberante. boluri, independente de timp şi de spaţiu.
Dintre lucrările traduse în limba franceză, precoce care apar în relaţia mamă-copil,
cităm L'homme a la decouverte de son K I N E Z Ă > ClNEZA. o determină să distingă două momente
JUNG (Cari Gustav), psiholog şi ânie (1943), Typcs psychologiques (1921), în primul an de viaţă, caracterizat fiecare
psihiatru elveţian (KesswU, Turgovia, Ma vie (1962). KINSEY (Alfred Charles), biolog printr-o „relaţie cu obiectul" specială (adică
american (Hoboken, New Jersey, un mod de a sesiza „obiectul" şi de a se
1894-Bloomington, Indiana, 1956). situa în raport cu acesta).
Profesor de zoologie la Universitatea Primul dintre aceste momente, zis
din Indiana, în 1942 a fost însărcinat să „poziţie schizoparanoidă", acoperă pri-
efectueze o anchetă asupra sexualităţii mele trei sau patru luni din viaţa copilului.
americanilor. Cu echipele sale de colabo- în această perioadă, sugarul stabileşte

173
IATERALITATE

l 1986), că principiul de unitate a arată că lapsu nţa opo-


lui Lacan, „ţesută toată din confuz ziţiei a două ître care

vată". Dintre operele sale, cităm Scrieri Starea fiziologică poate favoriza lapsu-
(1966) şi Etica psihanalizei (1986). surile, diminuând controlul de sine, dar nu
le creează. ->• ACT RATAT; UITARE.
LAGACHE (Daniel), psihanalist
francez (Paris, 1903-id., 1972). LATERALITATE, dominanţă func-
Agregt de filosofic (1928) şi doctor în ţională a unei laturi a corpului
medicină (1934), este numit profesor de uman asupra celeilalte, dominanţă
psihologie mai întâi la Facultatea de Litere care se manifestă în special în
preferinţa de a se servi în mod
din Strasbourg (1937), apoi la Sorbona
electiv de un ochi sau de unul
(1947). Pentru acest practician al psihana-
dintre braţe pentru a executa ope-
lizei psihologia nu poate fi decât „clinică", raţii care cer o oarecare precizie.
LABILITATE, termen preluat din LACAN (Jacques Mărie), medic şi iar obiectul ei studiul conduitelor* indivi-
Au fost avansate mai multe ipoteze
chimie pentru a caracteriza o com- psihanalist francez (Paris, 1901 - duale, examinate într-o conjunctură socio-
explicative pentru acest fenomen: anato-
ponentă instabilă a personalităţii, id., 1981). afectiva şi culturală determinată. Lagache
mică, bazată pe faptul că emisfera cere-
în special atenţia şi afectivitatea Concepe inconştientul ca pe o reţea de a fost acela care a introdus la Sorbona
brală stângă ar fi mai bine irigată de sânge;
„semnificanţi" în care fiecare element este psihanaliza, unde a predat-o, dându-i o sociologică, bazată pe o valorizare socială
atunci când acestea sunt foarte
asociat cu altele; aceste combinaţii de specificitate personologică legitimă şi a dreptei; ba chiar şi psihanalitică. Dar nici
nestatornice.
semnificanţi ascultă de legi precise şi remarcabilă. Principalele sale lucrări sunt una dintre aceste explicaţii nu este cu totul
Labilitatea afectivă, numită şi variabi- Gelozia erotică (1947, 2 volume) şi
constituie categorii şi subansambluri. Dat satisfăcătoare. De fapt nu există o deose-
litate a dispoziţiei, este succesiunea rapidă Unitatea psihologiei (1949). bire semnificativă între constituţiile anato-
fiind faptul că obiectul psihanalizei este
sau chiar coexistenţa, sub influenţa unor inconştientul, trebuie — spune el — să-I mice ale dreptacilor şi stângacilor, ei
factori exteriori sau a ideaţiei interne, a aducem, practic şi teoretic, la locul său de LALAŢIUNE - GÂNGURIT. găsindu-se în aceleaşi proporţii la toate
unor sentimente diferite şi adesea contra- origine, câmpul limbajului, studiindu-1 aşa rasele. Mai mult, studiile referitoare la
dictorii, în domeniu] intelectului ea este cum studiem limbajul, în lumina ling- LAPSUS, eroare comisă în vorbire lateralitate au arătat că, la acelaşi individ,
corolarul mobilităţii atenţiei şi al fugii de sau în scris. dominaţia laterală poate să difere de la
visticii. Copilul suportă limbajul şi cultura
înlocuirea unui cuvânt cu altul se poate ochi la mână sau la picior. Se pot întâlni,
idei. Aproape că s-ar putea califica labili- societăţii căreia îi aparţine fără altă
explica prin oboseală, excitaţie sau o de exemplu, subiecţi stângaci în ceea ce
tatea afectivă drept „mobilitate a afecti- alternativă decât de a le accepta sau de a priveşte ochiul şi dreptaci în ceea ce
tulburare a atenţiei. Cu toate acestea, după
vităţii" sau „fugă de sentimente". Se observă deveni alienat. în aceste condiţii, fiinţa priveşte mâna. în această chestiune este
Freud, această explicaţie ar fi insuficientă
mai ales la copii şi la adulţii atinşi de exci- autentică nu este niciodată de găsit în deoarece nu ne explică forma pe care o ia greu să se discearnă partea care revine
taţie maniacală. în copilărie, ca şi în cazul discursul şi conduita persoanei, şi se lapsusul. Cum să-ţi explici extrem de factorului educaţional de cea care ţine de
ascunde întotdeauna sub masca acesteia. frecventul lapsus care constă în a exprima cel fiziologic. Indivizii deficitar lateralizaţi
maniei, afectivitatea şi ideaţia sunt super-
Niciodată însă nu eşti sigur că l-ai înţeles exact contrariul a ceea ce intenţionai să dovedesc dificultăţi serioase în coordonarea
ficiale, o stare afectivă succedându-i alteia
pe acest autor. într-adevăr, în limbajul său spui? „Declar şedinţa închisă!" spune un mişcărilor, în organizarea activităţii lor
cu o rapiditate uluitoare. Cu toate că i se ermetic, ba chiar autistic, termenii ezo- tempo-spaţiale şi, îndeosebi atunci când
preşedinte de cameră în timp ce el de fapt
aseamănă, ambivalenţa" patologică se dis- terici şi neologismele abundă, unul şi deschide acea şedinţă; „soţul meu poate sunt şcolari, în utilizarea limbajului ver-
tinge de labilitatea afectivă prin caracterul acelaşi cuvânt putând căpăta semnificaţii mânca tot ce vreau" spune o femeie auto- bal şi învăţarea scrisului. -* DlSLEXIE;
ei nemotivat şi incomprehesibil. multiple. Este de crezut, spune F. Roustang ritară (în loc de „tot ce vrea"). Psihanaliza STÂNGĂCIE.

176 177
LIMFATIC LURIA

persoană de către celălalt sau la eliberarea LOCKE (John), filosof e n g l e z b u n ă v o i e , î n t i m p u l disponibil î n de stimuli (şi nu la alţii), care declanşează
de tensiuni interioare prin injurie (când (Wrington, S o m e r s e t s h i r e , 1632 - afara orelor de m u n c ă şi obligaţiilor comportamente determinate. Ghidrinul,de
agresiunea directă este imposibilă), ca şi O a t e s , Essex, 1704). sociale, s p r e a se distra, a se odihni exemplu, peşte de apă dulce, reacţionează
prin confesiune sau psihanaliză. în sfârşit, Originar dintr-o familie burgheză excesiv sau a se i n s t r u i . prin agresivitate în prezenţa unui peşte sau
limbajul completează celelalte surse de puritană, face studii de medicină la Forma loisirurilor (s-ar putea adopta a unei momeli cu pântecele roşu. Dintre
cunoştinţe, anticipând experienţa per- Oxford, apoi la Montpellicr şi se ataşează mai degrabă grafia loazir—loazirun — nota numeroasele lucrări ale lui K. Lorenz,
sonală, pe care o provoacă şi o călăuzeşte. de casa contelui de Shaftesbury, pe care trad.) variază cu vârsta şi cu mediul socio- cităm: Agresiunea, o istorie naturală a
El constituie, în acelaşi timp, instrumentul îl urmează în exilul său în Olanda cultural. Maşinismul industrial, dezuma- aşa-zisului rău (1963); Evoluţie şi modi-
esenţial al gândirii şi baza vieţii sociale. (1683-1689). La întoarcerea în Anglia, nizând munca (sarcini parcelare), l-a privat ficarea comportamentului: înnăscutul şi
după revoluţia din 1688, publică mai multe pe individ de bucuria creaţiei. Loisirurile dobânditul (1965); Bazele etologici
LIMFATIC, în t e o r i a celor p a t r u lucrări filosofice şi un tratat despre edu- permit să se restabilească echilibrul, dân- (1984); Omul în pericol (1985). împreună
t e m p e r a m e n t e a lui H i p p o c r a t e , caţie (Câteva idei asupra educaţiei, 1693), du-i omului ocazia de a realiza acea parte cu N. Tinbergen şi K. von Frisch, obţine
subiect la care limfa (sau „flegma") în cure condamnă sistemul tradiţional, din el însuşi pe care viaţa profesională în 1973 Premiul Nobel pentru medicină.
predomină sau se prespune că bazat pe verbiaj şi pe studiul cuvintelor, 0 lasă nesatisfăcută. O dată cu progresul -• IMPREGNAŢIE.
predomină. fără obiecte. Locke este un precursor al
automatizării, timpul consacrat loisirurilor
După această clasificare, „limfaticul" ar şcolii active", ale cărei idei generoase nu
devine tot mai important. Cheltuielile care L.S.D., halucinogen puternic extras
avea tenul livid, ar fi încet în mişcări, rece s-a reuşit încă sa fie generalizate.
1 se alocă cresc în mod proporţional. După din alcaloizii u n e i ciuperci p a r a z i t e
şi metodic. datele I.N.S.E.E., francezii, care în 1960 a secarei, „corn-de-secară".
LOEB (Jakob), fiziolog american de
Actualmente termenul se utilizează rezervau 5,6% din bugetul lor loisirurilor, O picătură pe o bucăţică de zahăr este
origine g e r m a n ă (Mayen, Renania,
pentru a desemna o persoană astenică* în anul 2(XX) le vor consacra 10%. în 1987, suficientă ca să provoace transformări ale
1 8 5 9 - H a m i l t o n , Bermude, 1924).
lipsită de energie, pasivă şi molâie, ale totalul cheltuielilor pentru loisiruri-cultură stării mentale: percepţiile vizuale şi audi-
A studiat, din 1890, comportamentele
cărei reacţii afective şi activitate generală s-a ridicat la 232 miliarde, adică 4 IX)0 de tive se modifică, gândirea se dezorgani-
de orientare ale animalelor sub influenţa
sunt sub cele normale. franci de persoana. -• DELINCVENTĂ; JOC. zează, inhibiţiile dispar, timpul pare să
unei surse de excitaţie externe (lumină,
căldură), pe care le-a asimilat cu tropiv încremenească. L.S.D. (sau lisergamida)
LIMITAREA NAŞTERILOR • REGLE-
mele plantelor. A studiat, de asemenea, LORENZ (Konrad), e t o l o g i s t aus- nu determină dependenţă fizică, dar supra-
MENTAREA NAŞTERILOR. sensibilitatea diferenţială şi memoria aso- t r i a c (Viena, 1 9 0 3 - Altenberg, dozarea şi produsele asociate (amfetamine*)
ciativă. Dintre lucrările sale, cităm: Fizio- Austria, 1989). pot să producă tulburări mentale irever-
LOBOTOMIE sau LEUCOTOMIE, logia comparată a creierului şi psihologia După ce a predat psihologia animală la sibile, iar la femeile gravide poate cauza
operaţie chirurgicală care c o n s t ă în comparată (1900); Concepţia mecanică a Universitatea din Viena şi a condus malformaţii ale fătului. în Franţa, numărul
s e c ţ i o n a r e a f a s c i c u l e l o r d e fibre vieţii (1912); Organismul studiat ca un departamentul de psihologie al Univer- utilizatorilor acestui drog a atins cifra
nervoase intracerebrale c a r e u n e s c întreg (\9\6). sităţii din K6nigsberg,este numit director maximă în 1982 (3 067 persoane interpe-
baza creierului (talamus, hipota- al Institutului de studiere comparativă a late); de atunci încoace este într-o regulată
lamus) cu s c o a r ţ a cerebrală. comportamentului (Altenberg). Studiază descreştere (86 de interpelări în 1987,
LOGOREE, pălăvrăgeală dbilă.
Propusă de E. Moniz (1935) şi pusă la Se observă, într-o formă minoră, la animalele în natură sau în condiţii cât mai potrivit statisticilor oficiale).
punct de W.J. Freeman şi J.W. Watts unele persoane frivole şi la unii flecari care apropiate posibil de acelea din mediul
(1942), această tehnică a fost frecvent îşi maschează sărăcia de idei sub un val de natural. A putut astfel să demonstreze rolul LUDOTERAPIE - JOCOTERAPIE.
utilizată, până în anii 1960, în tratarea cuvinte „goale". în domeniul patologiei, social al anumitor stimuli specifici sau
tulburărilor mentale (psihastenie, obsesie, logoreea se observă mai ales în stările de „declanşatori", cum sunt o atitudine, o LURIA (Aleksandr Romanovici),:
agitaţie cronică etc). Practic ea nu are nici exaltare maniacă. culoare sau un miros, şi a elaborat teoria şi psiholog rus (Kazan, 1902 -
un efect curativ, ci suprimă latura neplă- „mecanismului declanşator înnăscut". Moscova, 1977).
cută a anumitor simptome. Azi metoda LOISIRURI, a c t i v i t ă ţ i cărora indi- Conform şcolii obiectiviste, fiecare specie Experienţa sa, dobândită la căpătâiul
este abandonată. -> NEUROCHIRURGIE. vidul li se c o n s a c r ă a b s o l u t de animală este sensibilă la un anumit număr celor cu leziuni ale creierului, l-a dus la

182
MALIŢIOZITATE

a-şi utiliza mecanismele organice asociată cu logoree, euforie şi MARINESCU (Gheorghe). medic permiţândii-le mânuitorilor (pacienţi) să-şi
de apărare contra unei agresiuni turbulenţă. român (Bucureşti, 1863 - id., exprime liber sentimentele şi să-şi exterio-
din exterior (traumatism, toxiin- Glumind întruna, sărind de la una la 1938), fondator al şcolii româneşti rizeze conflictele. Psihoterapeutul pune la
fecţie etc.) sau de a-şi rezolva alta, agitându-se zgomotos, râzând din te de neurologie. dispoziţia copiilor şi adulţilor numeroase
conflictele psihologice. miri ce, maniacul pare fericit că trăieşte Fiu al unei văduve sărace, a făcut stu- personaje: jandarmul şi hoţul, diavolul,
După mediul căruia îi aparţine, bolnavul pentru a se da în spectacol. Apetitul său diile secundare, ca bursier, la Seminarul zâna cea bună, animale etc. şi le cere să
recunoaşte mai mult sau mai puţin uşor alimentar şi sexual este exagerat, forţa sa Central din Bucureşti. în loc de parohie, născocească o întâmplare. în jocul dra-
realitatea stării sale (ţăranii şi „cadrele", fizică pare inepuizabilă. Această stare ar fi însă, a ales Facultatea de Medicină, apoi, matic ies la iveală problemele afective,
percepând maladia ca pe o slăbiciune, de origine constituţională, dar poate fi cu sprijinul lui Victor Babeş, şi-a com- tensiunile se reduc, se produce o descă-
provocată şi de factori afectivi (doliu), pletat pregătirea medicală la Paris, unde
adevărul). Dacă maladia este acceptată de intoxicaţii (alcool, cocaină...), infecţii s-a afirmat ca histolog şi neurolog şi şi-a zarea ducând adesea la vindecarea tulbu-
subiect, pe plan psihologic se produce un (encefalite). Excitaţia maniacală necesită susţinut teza de doctorat. în 1897 a pre- rărilor caracteriale.
fel de regresiune: interesul se deplasează izolarea într-un centru spitalicesc specia- zentat, la Congresul internaţional de medi-
de la lumea exterioară la corpul propriu lizat şi o chimioterapie (neuroleptice). cină de la Moscova, raportul Pathologie M.A.S. •->• CASĂ DE AJUTORARE SPE-
cure, deodată, devine prevalent; bolnavul de la ccllule nerveuse. în 1909 a publicat CIALIZATĂ.
După cum vedem, mania nu are nimic
la Paris monografia La cellule nerveu.se,
se comportă ca un copil care depinde de de-a face cu bizareriile şi micile capricii
2 volume, prefaţată elogios de Ramon y MASOCHISM, perversiune sexuală
anturajul său, manifestând egocentrism şi, (limbaj preţios, calambururi...) care, în Cajal. Opera sa în domeniul neurologiei caracterizată prin plăcerea erotică
uneori, tiranie. Maladia poate să satisfacă vorbirea curentă, sunt taxate cu acest este imensă. Cităm câteva lucrări în care extrasă din suferinţă.
unele persoane, care găsesc în ea avantaje se intersectează şi psihologia: Des amusies Masochistul gustă cu voluptate durerea
apreciabile (degajare de responsabilităţi). (1905); Despre limbagiu şi afazii (1905); fizică sau morală, o caută, o provoacă sau
Nu rareori pot fi văzuţi nevrotici care îşi MARIJUANA sau MARIHUANA, Nevroza traumatică şi accidentele muncii şi-o aplică (autoflagelări); el creează în
întrerup tratamentul de îndată ce înţeleg drog preparat din frunzele şi florile (1907); Studii asupra audiţiunii colorate întregime situaţii în care să fie dominat,
că, vindecându-se, vor pierde beneficiile unei varietăţi de cânepă înrudită cu (1911); Natura şi tratamentul paraliziei umilit, torturat. Comportamentul său poate
stării de boală*. cânepa indiană. Tocat mărunt, generale şi tabesuiui (1914); Autoscopie, fi interpretat ca un mijloc de a obţine
acest amestec se fumează ca automatism şi somnambulism (1915); iertarea din partea unui Supraeu (conştiinţă
tutunul. Neurologia pe câmpul de război (1915); morală) de o severitate excepţională, de a
MALIŢIOZITATE, propensiune de
Consumată sub formă de ţigarete Un caz de somn isteric (1915); Problema neutraliza, printr-un sacrificiu prealabil,
a face rău. bătrâneţii şi a morţii naturale (1924); Viaţa
(„joints"), marijuana este săracă în canna- angoasa legată de plăcerea sexuală inter-
Unele persoane au o plăcere răutăcioasă şi opera lui Charcot (1925); Spiritism şi
binol (mai puţin de 1%), care este prin- zisă. Automutilarea, toxicomania, jocul la
de a stârni intrigi, de a răspândi zvonuri cipiul activ toxic al Cannabis indica". metapsihism (1926); Bătrâneţe şi reînti-
răuvoitoare la adresa semenilor. La copii, Ea ar cauza o stare de destindere şi ar „ruleta rusească", incapacitatea de a da un
nerire (1929); Temperamentele după doc-
maliţiozitatea se exercită mai ales asupra facilita comunicarea între persoane. în sens satisfăcător vieţii şi conduitele de
trina şcolii italiene (1932); Un caz remar-
animalelor şi camarazilor mai slabi, care ceea ce priveşte toxicitatea marijuanei, eşec (ale celor despre care se spune că nu
cabil de amnezie retrogradă înfăţişându-se
sunt chinuiţi fizic şi moral; uneori drept opiniile sunt divergente. în Franţa, în au nici măcar „un dram de noroc") sunt
sub aspectul unei desdoiri a personalităţii
ţintă este luat un adult, căruia i se aduc 1980, G. Nahas semnala daunele cannabis- comportamente masochiste.
(1933); Lourdes şi Maglavit (1936).
acuzaţii odioase. Această formă de perver- ului (haşiş şi marijuana) asupra organis-
siune agresivă este adesea cauzată de mului, pe când C. Olievenstein avea MASTERS (William Howell), sexolog
MARIONETE, păpuşi puse în miş- american (Cleveland, Ohio, 1915).
tulburări ale dezvoltării afective. tendinţa să le minimalizeze. Marijuana nu care cu mâna (mânuitorul fiind Specialist in ginecologie şi în obstretică,
determină dependenţă fizică, dar utilizarea ascuns) sau prin sfori. fondează în 1952 Reproductive Biology
MANIE, stare de excitaţie psiho- ei poate fi portiţa de intrare pentru alte Marionetele sunt utilizate nu numai spre Research Foundation, unde studiază meca-
motorie şi de exaltare psihică. toxicomanii, mult mai periculoase. a-i amuza pe copii, ci şi în psihoterapie, nismele hormonale ale concepţiei. Doi ani

187
MĂSURA MEDICINA PSIHOSOMATICA

utilizată de spovedania religioasă şi de puţin inconştient. Mecanisme de acest fel MEDICINĂ PSIHOSOMATICĂ, psihic. Un violent şoc afectiv sau o ten-
sunt, de exemplu, grimasele şcolarului m e d i c i n ă t o t a l ă , c a r e se o c u p ă siune emoţională persistentă au aceleaşi
interlocutor, ea nu are acelaşi sens. care îşi imită învăţătorul: identificându-se c o n c o m i t e n t de suflet şi de corp. efecte somatice ca o îndelungată expunere
cu acesta din urmă, el dedramatizează situ- Acest nume a fost dat de către la frig: ulcer gastro-duodenal, hipertrofia
MĂSURĂ, mijloc de c o m p a r a r e şi aţia şi îşi stăpâneşte anxietatea. Există un J. L. Halliday (1943) mişcării moderne glandelor suprarenale etc. în aceste con-
de apreciere. mare număr de mecanisme susceptibile care tinde să reînnoiască concepţiile despre diţii se înţelege că decepţiile sentimentale,
Unul din scopurile ştiinţei este acela de de a „proteja" Eul" împotriva exigenţelor boală elaborate de R. Virchow şi L. Pasteur. solitudinea afectivă, grijile sau eşecurile
a supune faptele examinate unui studiu instinctelor, reducând tensiunile, dar nu au Fără să conteste mecanismele fizice, chi- profesionale, care sunt tot atâtea trauma-
cantitativ. Aplicând măsurarea la senzaţii, toate aceeaşi valoare adaptativă. Refularea mice şi fiziologice, pe care vrea să le depă- tisme psihologice, pot fi responsabile de
G. T, Fcchner a creat psihofizica*, iar va avea drept funcţie reprimarea unei ten- şească, medicina psihosomatică, bazându-se boli organice. Dar dacă toţi indivizii răs-
A. Binet, dorind să măsoare inteligenţa dinţe periculoase (agresivitatea, sexuali- pe solidaritatea strânsă care guvernează pund pe plan somatic la emoţii, reacţiile
şcolarilor, stă la originea psihometriei'. tatea), respingând-o în afara câmpului toate funcţiile organismului, se străduieşte lor nu au însă aceeaşi intensitate. Tocmai
Metoda experimentală, testele, statistica conştiinţei; sublimarea, dimpotrivă, va tran- să înţeleagă realitatea umană trăită, afecti- cei care îşi exteriorizează mai puţin sen-
au permis psihologiei să facă progrese sforma impulsia în activitate apreciată din vitatca şi rolul ei în determinismul nume- timentele sunt cei la care răspunsurile
considerabile. punct de vedere social (agresivitatea devine roaselor tulburări funcţionale sau organice, neurovegetative şi endocrine ating înalte
spirit al competiţiei sportive, de exemplu). Ca urmare a observaţiilor făcute de cote perturbatoare. Se pare că există o
MEAD (Margaret), etnolog american Au fost descrise şi alte procedee de apă- l.P. Pavlov şi S. Freud, adepţii medianei predispoziţie constituţională la acest mod
( P h i l a d e l p h i a , 1 9 0 1 - New York. rare: fantazarea, negarea realităţii, identi- psihosomatice nu mai consideră boala ca de reacţie, în unele cazuri accentuată de
1978). ficarea cu agresorul, retracţia Eului, raţio- pe un accident fortuit, ci ca pp un eveni- experienţe anterioare: carenţă afectivă pre-
A studiat societăţile primitive (Manus, nalizarea, regresiunea, formaţia reacţională, ment care se înscrie într-un ansamblu coce, traumatism psihic etc. S-a observat,
Samoa, Balinais) şi a contribuit la avântul psihoorganic şi într-un contiiwum spatio- de exemplu, că majoritatea subiecţilor
antropologiei culturale, introducând con- temporal bine definit, lată un exemplu: un astmatici sau alergici au fost în mod
introiecţia, autoagresarea, transformarea în
cepte moderne luate din psihanaliză şi
contrariu. copil prezintă neliniştitoare pusee febrile, obiectiv frustraţi de dragostea maternă în
psihologie. A demonstrat, în special, că
Nu există factor infecţios şi antibioticele copilărie, ceea ce, după F. Alexander
învăţarea socială nu arc efect decât în
MEDIATOR CHIMIC, substanţă sunt inoperante. Accesele de febră sunt şi T. M. French. determină următoarele
contextul cultural în care se efectuează şi
chimică eliberată de t e r m i n a ţ i i l e ciclice; ele apar sâmbătă dimineaţa şi reacţii: disperare şi furie -• respingerea de
că anumite „crize" psihologice sunt strâns
nervoase la t r e c e r e a influxului durează 48 de ore, atâta timp cât absen- către anturaj -* insecuritate profundă şi
legate de statutul social, că ele nu există
în unele culturi primitive. Dintre nume- nervos, c a r e asigură „ c o m a n d a " tează tatăl. Examenul psihologic arată că tendinţa de a-şi inhiba manifestările exte-
roasele sale lucrări, cităm: Moravuri şi u n u i n e u r o n la un organ sau acest copil, hipersensibil şi intuitiv, se rioare ale emoţiilor -> accentuarea reac-
sexualitate în Oceania (1963); Unul şi „ t r a n s m i t e r e a " mesajului de la un teme de disocierea familiei sale. Reacţia ţiilor neurovegetative, dezordini funcţio-
celălalt sex: rolurile bărbatului şi femeii în neuron la altul. aceasta nu este extraordinară. Ştim că nale şi leziuni. După aceşti autori, criza de
societate (1966); Antropologia ca ştiinţă Există numeroşi mediatori chimici, mulţi organismul răspunde în totalitatea sa la astm ar corespunde unui acces de plâns
umanistă (1971); O educaţie în Noua dintre ei încă neidentificaţi. Cei mai emoţii: furia, de exemplu, se însoţeşte de inhibat, hipertensiunea arterială ar cores-
Guinee (1973). cunoscuţi sunt: 1) acetilcolina, care poate roşirea feţei, de tremur, de accelerarea punde unei furii reţinute, ulcerul gastric
exercita fie un efect excitator, la nivelul bătăilor inimii. Dacă astfel de dezordini unui conflict permanent între dorinţa de
MECANISME DE APĂRARE, me- muşchilor şi creierului, fie un efect inhibitor funcţionale se reproduc frecvent, se a lupta şi fugă.
canisme psihologice de care dis- asupra viscerelor; 2) aminele biogene: produc leziuni organice, care fixează Toate aparatele organismului pot fi
pune persoana spre a diminua catecolaminele (adrenalina, dopamina, primele simptome. implicate în maladiile psihosomatice:
angoasa generată de conflicte noradrenalina), serotonina şi histamina; Lucrările lui H. Selye' arată că orga- sistemul digestiv (ulcer, colită), endocrin
interioare. 3) acizii aminaţi, cum este acidul glutamic; nismul reacţionează mobilizându-şi toate (hipertiroidie,diabet),genitourinar (impb-
în viaţa cotidiană aceste mecanisme de 4) polipeptidele, cum sunt endorfinele* sau mecanismele de apărare atunci când este tentă, enurezie), cardiovascular (infarct
apărare funcţionează mai mult sau mai substanţa P. -» SINAPSĂ. ameninţat de un agent fizic, chimic sau miocardic), respirator (astm, tuberculoză

190 191
MEDIE MEMORIE

pulmonară), piele (eczemă) etc. Dar ..ale- (sfaturi,sprijin moral,ajutor). Psihanaliza nivelul mental este afectat de condiţiile MEMBRU-FANTOMĂ, iluzia de a
gerea" organului nu este un simplu ha/ard. este de cele mai multe ori contraindicată. materiale: el este semnificativ mai scăzut mai poseda membrul amputat.
Principalii factori care par să determine Acest fenomen ar fi extrem de frecvent
localizarea afecţiunilor psihosomatice sunt MEDIE, indice al tendinţei centrale citori, ţărani, negri şi indieni în Statele pentru că, după unii autori, s-ar întâlni la
fragilitatea organică (leziune discretă, a unui ansamblu statistic. Unite etc.) decât la clasele înstărite. Dacă 85-100% dintre cei care au suferit
uneori total vindecată), beneficiul mai Media aritmetică este catul obţinut prin însă se oferă fiecăruia condiţii materiale amputări. Persoanele respective au iluzia
mult sa» mai puţin inconştient avut de împărţirea sumei valorilor individuale la identice, diferenţa nivelurilor intelectuale de a mai percepe încă membrul lor absent,
subiect de pe urma bolii şi natura trau- numărul lor. Uşor de calculat, ea se utili- dispare. iar uneori simt că îi doare. Acest sentiment
zează în mod curent. Este un indice de este legat de schema corporală elaborată
matismului afectiv declanşator: violul
măsură care împarte ansamblul în două MEGALOMANIE, supraestimare în copilărie şi care rămâne indelebilă.
determină mai degrabă o suferinţă gine-
părţi (partea de deasupra şi partea de delirantă a propriilor capacităţi.
cologică (vaginism, frigiditate...) decât o
dedesubtul mediei), una echilibrând-o pe Unii psihopaţi sunt convinşi că deţin o MEMORIE, persistenţă a trecutului.
afecţiune digestivă sau cardiacă. cealaltă şi permiţând diferenţierea subiec- putere (socială, fizică, sexuală etc.) extra- Toate fiinţele vii, chiar şi animalele
Fiecare stare de tensiune emoţională ţilor „normali", adică a acelora care se ordinară. Ei nu sunt mai puţin decât absolut inferioare, au o memorie. Obser-
determină un proces neurovegetativ care apropie de această valoare teoretică, de monarhi, „stăpâni ai lumii" sau Dumnezeu văm lucrul acesta, de exemplu, atunci când
îi este propriu. în general se confundă răs- subiecţii „anormali", care se îndepărtează şi se comportă în consecinţă: cutare tânără punem într-un acvariu viermi plaţi de pe
punsul psihosomatic cu conversiunea iste- de ea. femeie care se identifică cu o suverană, plajele Bretaniei, unde ei trăiesc. Mişcările
rică*, această conversiune manifestându-se primind vizita soţului ei se simte ultragiată lor de îngropare şi de ieşire din nisip, până
şi ca prin tulburări corporale. .Sunt, totuşi, MEDIU, spaţiu de viaţă în care se de familiaritatea lui şi îl pălmuieşte cu atunci ritmate de maree, persistă timp de
două procese diferite. Conversiunea iste- exercită influenţele cosmice, socio- violenţă. Megalomania se întâlneşte frec- câteva zile şi în noul lor mediu. Memoria
rică este plină de semnificaţie, este vin economice, educative etc. şi în care vent în manie, paralizia generală şi de- fixează experienţele trăite, informaţiile
limbaj simbolic: paralizia picioarelor, de se realizează schimburile psiho- menta senilă. receptate şi le restituie.
exemplu, care nu se însoţeşte de nici o afective între indivizi. Distingem o memorie imediată, o
leziune organică, exprimă dorinţa incon- Mediul acţionează în permanenţă asupra MELANCOLIE, stare morbidă memorie întârziată, şi alte multe feluri de
ştientă de a nu mai merge. Maladia psiho- fiinţelor umane, de la fecundare şi până caracterizată îndeosebi de tristeţe memorie; există atâtea memorii câte
somatică, în schimb, consecinţă a unei la moarte. Acţiunea sa este deosebit de şi pierderea poftei de viaţă, timpul organe senzoriale (memorie vizuală, audi-
tulburări funcţionale a sistemului neuro- importantă în copilărie, deoarece el com- trăit fiind încetinit, îngheţat, prin tivă, tactilă...). Unii psihologi, pe urmele
pletează structurile organice de bază, fur- inhibarea gândirii. lui P. Janet, preocupaţi să dea o semni-
vegetativ, nu are semnificaţie, nu este
nizând funcţiilor ajunse la maturitate exci- Plictisit, abătut, închis în durerea sa ficaţie precisă acestui concept, consideră
purtătoare de sens cum este conversiunea
tanţi adecvaţi, fără de care ele ar rămâne morală, bolnavul rumegă idei privind că memoria trebuie să se traducă printr-un
isterică. Căile nervoase utilizate sunt şi ele virtuale sau atrofiate. în afara societăţii
diferite: reacţia vegetativă aparţine siste- lipsa lui de demnitate, idei de culpabilitate act: conduita povestitorului (verbalizarea
omeneşti copilul se sălbăticeşte. Numai şi de autopuniţiune. Această afecţiune autentificând existenţa memoriei).
mului autonom, pe când conversiunea iste- sub influenţa mediului în care trăieşte şi în poate să apară fără o cauză vădită sau ca După J. Delay, este necesar să dis-
rică pune în joc sistemul cerebrospinal virtutea a ceea ce îi aduce contactul cu urmare a unei mari nenorociri (moartea tingem trei niveluri ierarhice ale memoriei:
(calea piramidală, calea senzitivă). persoanele din anturajul său fiinţa umană unei fiinţe iubite). Melancolia se înca- cel mai elementar, senzoriomotor, priveşte
Tratamentul maladiilor psihosomatice devine un individ de un tip determinat; drează cel mai adesea în evoluţia unei exclusiv senzaţiile şi mişcările; el este
asociază, la terapeutica uzuală a leziunilor tocmai în relaţia cu celălalt se edifică psihoze maniaco-depresive". Este extrem comun animalului şi omului. Cel mai înalt,
locale, neurolepticele, care diminuează personalitatea sa. de periculoasă, putându-l conduce pe bol- propriu omului care trăieşte în societate,
reacţiile emoţionale, şi psihoterapia. Condiţiile materiale, economice joacă şi nav la acte disperate (sinucidere), prece- se caracterizează prin povestirea logică:
Aceasta trebuie condusă cu o extremă ele un rol important în dezvoltarea afectivă date uneori de uciderea altor membri ai este memoria socială. între aceste două
prudenţă, existând riscul unor complicaţii a copilului: mizeria este sursa inadaptării familiei (copii, de exemplu, spre a-i sus- niveluri se situează memoria autistică,
grave (recidivă, psihoză). Psihoterapia este (80% dintre delincvenţii tineri aparţin trage unei vieţi de durere). Este amelio- memorie care îşi extrage materialele din
în general de scurtă durată şi gratifiantă mediilor defavorizate economic); chiar şi rabilă prin chimioterapie. senzaţii, din situaţiile trăite, dar care nu

192 193
MENOPAUZĂ METODA GLOBALA

ascultă decât de legile inconştientului. semnificativ. Fixarea amintirilor este legată apoi Fenomenologia percepţiei (1945). în etc. Savanţii studiază, în laboratoarele de
Ea este aceea care furnizează elementele atât de persoană cât şi de materialul de 1949 predă la Sorbona, apoi, în 1952, la psihiatrie experimentală, puterea haluci-
visului şi care, la psihopaţi, alimentează memorat. înţelegerea elementelor, inte- College de France. împreună cu S. de nogenă* a acestui drog.
delirurile: trecutul nu mai este recunoscut grarea lor în stocul de amintiri exis- Beauvoir şi J. P.Sartre, a animat şcoala
ca atare, fiind trăit ca prezent. Memoria tent, reprezentarea favorizează reţinerea. existenţialistă din Paris. Gândirea sa, influ- MESERIE, o c u p a ţ i e profesională
autistică apare către vârsta de trei ani. Se Memoria, însă, nu este niciodată fidelă. enţată de Gcstultpsychologie şi de feno- de pe u r m a căreia se o b ţ i n mijloa-
.ibser menologia lui Husserl, este în permanenţă cele de s u b z i s t e n ţ ă .
de prezent, a realului de imaginar. Copilul orientată spre concret şi spre acţiune (filo- Alegerea unei meserii depinde din ce în
ia visele drept realităţi. Memoria socială strucţii a inteligenţei. Memoria nu este un sofie a conştiinţei angajată în lume şi în ce mai mult de o orientare profesională
se instalează durabil doar o dată cu dez- automatism cerebral, ci un act al psihis- corpul propriu). A scris multe alte cărţi, încredinţată specialiştilor, care fac eforturi
voltarea categoriilor logice. mului, expresia persoanei în întregul ei. dintre care cităm Umanism şi tcroure să descopere şi să măsoare aptitudinile
Psihologia genetică* arată că memoria (I947) şi Semne (1960). adolescenţilor. însuşirea unei meserii cali-
este legată de maturizarea* sistemului MENOPAUZĂ, o p r i r e definitivă ficate constituie un mijloc de protecţie
nervos, ea nefuncţionând ca un mecanism a o v u l a ţ i e i şi a m e n s t r u a ţ i e i la MERS, forma cea mai o b i ş n u i t ă a împotriva inadaptării sociale. într-adevăr,
autonom. Memoria este legată de întregul femeie. locomoţiei o m u l u i . jumătate dintre delincvenţi nu au nici
psihism, atât de percepţii cât şi de afectivi- Menopauza survine, de obicei, între Mersul depinde de maturizare (copilaşul o meserie adevărată, iar cele mai bune
tate. Dacă le cerem unor copii să deseneze patruzeci şi cinci şi cincizeci de ani. Ea are nevoie, în medie, de 60 de săptămâni reeducări sunt acelea care duc la o cali-
din memorie un om, ohservăm că cei mai aduce cu sine perturbaţii endocrine care pentru a reuşi să me;irgă singur) şi de ficare profesională.
mici îl reduc pe acesta la cea mai simplă explică, în parte, nervozitatea şi modifi- învăţare (copiii sălbatici", din jungă, găsiţi
expresie: un cerc (capul), de unde pornesc cările de caracter la multe femei. Vesti- la Midnapore, care trăiau cu lupii şi care, METODA GEMENILOR MARTORI,
două linii paralele (figurând picioarele). toare a bătrâneţii, menopauza coincide ca şi ei, mergeau în patru labe cu o iuţeală instrument de cercetare imaginat
Mc adesea cu decepţii afective, cu plecarea remarcabilă, nu au învăţat decât cu mare de Arnold Gesell.
ceea ce a fost perceput ca esenţial. Lucră- copiilor la căminele lor, cu dolii. Este deci greutate să meargă omeneşte). Dobândirea Este vorba de observarea sistematică a
rile psihofiziologilor au arătat că memoria verosimil faptul că tulburările caracteriale mersului reprezintă o etapă foarte impor unor gemeni univitelini — care au deci
depinde atât de anumite zone localizate sunt determinate şi de evenimentele care tantă a dezvoltării umane. La copil, pro- aceeaşi constituţie fizică — supuşi unor
în enccfal (sistemul limbic, probabil şi au loc în această perioadă. gresele în această direcţie sunt legate de regimuri diferite. Alte metode gemclare,
grupuri de neuroni situate în creierul mic, acelea ale menţinerii echilibrului. Aşa cum
după R. Thompson) cât şi de ansamblul MENTISM, s u c c e s i u n e r a p i d ă de foarte just a arătat F. Engels, staţiunea separat, permite precizarea influenţelor
creierului. Nu există o zonă specifică idei s a u d e i m a g i n i care scapă bipedă, dispensând mâna de a mai fi un datorate eredităţii şi mediului în dezvol-
pentru memorie: întregul cortex este anga- a t e n ţ i e i slăbite a subiectului, con- mijloc de agăţare, descătuşează sensibili- tarea personalităţii. Observarea de lungă
jat în evocarea amintirilor, despre care nu ş t i e n t d e lucrul a c e s t a d a r nereu- tăţile cunoaşterii, în timp ce mersul per- durată arată că la adolescenţă gemenii se
se ştie nici unde şi nici cum se conservă. şind să le controleze. mite descoperirea unui univers dinamic, în diferenţiază tot mai mult unul de altul, dar
Cercetările privind fixarea şi reţinerea Acest fenomen, resimţit ca neplăcut, are continuă expansiune (la început limitat la că după vârsta de 60 de ani ei se aseamănă
amintirilor sunt extrem de numeroase. Ele loc cel mai adesea la indivizii anxioşi sau cameră, se extinde apoi la apartament, la tot mai mult. Partea care revine factorilor
au permis precizarea anumitor aspecte ale surmenaţi pe plan intelectual. Adesea este stradă etc.) -> PERIOADĂ SENSIBILĂ. ereditari nu este deci constantă în cursul
acestei probleme: reţinem în primul rând provocat de abuzul de tutun sau de cafea. vieţii.
• priv antele MESCALINA, s u b s t a n ţ ă alcaloidă
primei îndrăgostiri, un eşec usturător); MERLEAU-PONTY (Maurice), filo- extrasă din peyotl (cactus mexican). METODA GLOBALĂ, metodă de
reţinem mai degrabă agreabilul decât deza- sof f r a n c e z (Rochefort, 1908 - Mescalina are proprietatea de a provoca î n v ă ţ a r e a c i t i t u l u i i d e o v i z u a l ă şi
greabilul; ceea ce este în acord cu con- Paris, 1961). în mod trecător tulburări ale percepţiei: analitică, d a t o r a t ă lui O. Decroly.
vingerile noastre; ceea ce este important. Fost elev al Şcolii Normale Superioare, timpul trăit pare anormal de lung (minutele Decroly, considerând că învăţarea tre-
Dimpotrivă, uităm cu uşurinţă ceea ce ne agregat de filosofie şi doctor în litere, durează cât orele), formele sunt alterate, buie să se facă prin diferenţiere progresivă,
este indiferent, prost structurat, prea puţin publică Structura comportamentului (1942), culorile capătă o frumuseţe nemaivăzută mergând de la ceea ce este înţeles imediat

194 195
MODA

rezultatele lucrărilor efectuate pe această (în melancolia stuporoasă) sau făcând-o Mixedemul dobândit în a doua copilărie MOARTE, încetare definitivă a
temă nu sunt edificatoare. neadecvată (schizofrenicul poate povesti sau mai târziu (la menopauză,de exemplu) funcţiilor vitale ale unui organism.
râzând un eveniment trist). se caracterizează, în esenţă, prin tendinţa Ideca de moarte provoacă, în general,
MIMETISM, asemănare, temporară de obezitate, astenie" şi torpoare intelec- anxietate, căci ea este conştiinţa unui neant
sau permanentă, cu mediul, pe care MINCIUNĂ, alterare conştientă a tuală. Se tratează prin extrase tiroidiene şi de neconceput. Dacă moartea unei per-
o iau unele animale sau vegetale adevărului. tiroxină. „Cretinismul guşat" este o varie- soane este resimţită, de obicei, de către cei
pentru a se proteja sau a asigura Copilul mic, care cu greu face distincţie tate a mixedemului congenital, datorat apropiaţi, ca o pierdere iremediabilă, pro-
supravieţuirea speciei. între real şi imaginar, alterează adevărul, unei carenţe alimentare în iod. Maladia vocând suferinţă, uneori nevroză şi chiar
Culoarea pielii cameleonului se modi- dar nu minte. Când el fabulează sau înfru- poate fi prevenită prin procedee de iodi- moartea, la unele popoare (eschimoşi,
fică o dată cu culoarea suportului său. în museţează realitatea, nu face decât să zare a hranei, prin intermediul sării sau indigenii din Insulele Fiji) ea este prilej de
aceste cazuri de homocromie, mimetismul cedeze unei tendinţe normale, care nu uleiului. bucurie: membrii acestor societăţi sunt
merită severitatea educatorilor: copilul îşi convinşi că există o viaţă dincolo de
depinde de percepţia vizuală (el dispare în
transformă trecutul în sensul trebuinţelor moarte, mai fericită decât cea de aici.
ca/ul că animalul este orb). Când homo- MNEMOTAXIE, reacţie de orien-
cromia este permanentă (blănurile albe ale sale. Adevărata minciună apare la vârsta tare şi de locomoţie provocată de încercând să străpungă secretul morţii,
unor animale polare), spunem că aceasta de şase sau şapte ani, constituind aproape un agent excitant, care persistă psihiatrii şi psihologii se străduiesc, de la
este .,statică"; când se datorează unei adap- întotdeauna o conduită de eschivare, în după stingerea acestuia. începutul anilor 1970, să culeagă maxi-
tări momentane (înveşmântarea unor crabi general destinată să evite o mustrare. La Animalul pare capabil să conserve amin- mum de informaţii de la persoane care
unii subiecţi dezechilibraţi minciuna poate tirea unghiului format de axa corpului său au trăit în pragul exitusului. Multe măr-
cu alge). îi spunem „dinamică". Mime-
tismul corespunde unui mecanism biolog avea un caracter maliţios (denunţare calom- cu direcţia focarului de excitaţie (ale razelor turii vorbesc de o „lumină celestă", de o
nioasă, abuz de încredere etc.i • MITO- „lumină extraordinară", de senzaţia de
complex, determinat genetic, pe care luminoase, dacă stimulul este lumina) şi să
MANIE; REACŢIE ELECTRODERMALĂ. plăcere. Pentru R. Siegel aceste impresii
regăsim şi în lumea vegetală. Orhidee utilizeze această amintire pentru a se
s-ar putea explica prin eliberarea masivă
(Ophrys), de exemplu, iau aparenţa unu orienta. în felul acesta se poate explica, de
MITOMANIE, tendinţă patologică de endorfine* în momentul în care orga-
insecte şi eliberează o feromonă' al care exemplu, întoarcerea furnicii la muşuroi.
de a minţi. nismul simte aproape moartea.
miros este comparabil cu acela emis de
Forma cea mai benignă, prin conse- MNEMOTEHICĂ, ansamblu de
glandele sexuale ale femelei. Masculul, MODĂ, ansamblu de atitudini şi de
cinţele sale, este mitomania vanitoasă, dar procedee destinate fixării unor
astfel atras, se aşază pe floare. Mergând există o formă malignă şi perversă de uzanţe pasagere care au curs la un
apoi să se aşeze pe o altă orhidee, va li amintiri greu de păstrat. moment dat într-o societate.
mitomanie, care este arma perfidă a celor
încărcat de polenul necesar fecundării Ea constă, în general, în organizarea Moda guvernează pe moment gustul
acesteia. într-un tot inteligibil a elementelor com- membrilor unui grup social care adoptă un
anonime şi de acuzaţii neîntemeiate, la
plexe care nu sunt structurate. Pentru a anumit stil pentru mobilierul, veşmintele,
care destule persoane apleacă urechea cu
MIMICĂ, ansamblu de modificări reţine, de exemplu, valoarea lui pi (ir) podoabele etc. lor. Ca şi obiceiul, ea se
complezenţă. Această tendinţă morbidă de
dinamice ale fizionomiei, care ex- cu 10 zecimale, ne vom aminti de o frază bazează pe imitaţie, spune G. de Tarde,
a altera adevărul ar ţine, după E. Dupre, de
primă sau însoţesc stările afective în care numărul de litere din fiecare dar pe când obiceiul înseamnă imitarea
constituţia individului.
şi gândurile. cuvânt indică o cifră: „Oue faime a fiiire formelor trecutului, moda se raportează la
Ea constituie o conduită de comunicare, apprendre ce membre utile aux sages" prezent.
MIXEDEM, maladie datorată unei
un limbaj expresiv care depinde de emoţii (3,1415926535). Mijloacele mnemotehnice De remarcat este faptul că influenţa cea
insuficienţe tiroidiene.
şi de mediul cultural (chinezii, de exemplu, sunt adesea utile, dar nu trebuie să abuzăm mai mare asupra modei vestimentare o au
Această afecţiune poate fi dobândită sau
scot limba spre a-şi exprima surpriza). congenitală. în acest din urmă caz ea se de ele. Memoria' cultivându-se prin exer- femeile tinere. Cu toate acestea, majo-
Mimica exprimă mai bine decât cuvintele manifestă după înţărcare, prin indolenţa şi ciţiu, este preferabil să ne străduim să ritatea femeilor interogate (75%) declară
intenţia persoanei care vorbeşte. Unele tul- retardarea psihomotorie a copilului, care se memorizăm direct ceea ce dorim să învă- că ele ţin pasul cu moda spre a se con-
burări mentale perturbă expresia mimică, îngraşă fără a creşte, pare buhăit şi rămâne ţăm prin repetiţie şi legând noile cunoş- forma grupului, confirmând astfel opinia
exagerând-o (în manie mai ales), sărăcind-o întârziat pe plan intelectual (idioţie*). tinţe de cele pe care deja le posedăm. lui H. Spencer, care sublinia partea de

198 199
MOTIVAŢIE MUTILARE

tulburărilor mentale. Este vorba de o MULŢIME, grupare a unui mare MURRAY (Henry Alexander). psi-
bine reglate, munca poate fi sursă de
reeducare a persoanei, începând cu rege- număr de oameni într-o masă amorfă. holog american (New York, 1893 -
inadaptare. Cel mai adesea ea contribuie
nerarea obişnuinţelor. Bolnavul este mai După concepţiile lui G. de Tarde Cambridge, Massachusetts, 1988).
la buna inserţie socială a omului, dându-i
întâi ţinut în izolare, stând la>pat într-o (1843-1904) şi G. Le Bon (1841-1931), o ocupaţie regulată, care îl pune în valoare După studii de istorie la Harvard (1915),
stare de totală inacţiune. Apoi, progresiv, mulţimea nu este decât o masă eterogenă în raport cu semenii săi şi îi dă posibi- face studii de fiziologie şi obţine un
este determinat să-şi reia activităţile. Acest de indivizi, fără un liant special, reuniţi litatea să acceadă la autonomia financiară, doctorat în biochimie (1927). Interesat de
tratament, care combină metodele de întâmplător, ncavând nici legi şi nici obli- în terapeutica maladiilor mentale, des- psihologia medicală, face un stagiu la
antrenament, direcţionarea morală şi expe- gaţii, grupaţi ocaziona] într-un ansamblu puiată de caracterul ei frustram şi silnic, Ziirich, unde ia parte la cercetările lui
rienţa realităţii, s-a dovedit eficient în efemer. Psihosociologii moderni, dimpo- a cucerit, chiar, un loc important (ergo- C. G. Jung. Reîntors în Statele Unite, este
nevrozele fobice şi obsesionale. trivă, disting mai multe tipuri de mulţimi, terapie'). Pentru a o face accesibilă subiec- chemat să conducă clinica psihologică a
fiecare cu caracteristicile sale proprii: ţilor handicapaţi fizic sau mental, a căror Universităţii Harvard. îşi orientează cerce-
MOTIVAŢIE, ansamblu de factori unele sunt organizate dinainte (miting); integrare într-un mediu normal este impo-
dinamici care determină conduita tările spre explorarea personalităţii, pune
altele sunt ocazionale (baluri populare) sau sibilă, munca este modificată în ceea ce la punct Thematic' Apperception Test şi
unui individ. sunt spontane (mulţimea de gură-cască priveşte tehnica şi ritmul ci. Ceea ce numim participă la reconstituirea Institutului de
Lucrările neurofiziologilor(K.S. Lashley) atrasă de un accident). „muncă protejată" constituie o tranziţie de
şi ale etologilor (K. Loren/, N. Tinbergen) psihanaliză din Boston (1931). Există o
Mulţimile sunt capabile de reacţii exce- traducere franceză a cărţii sale Explorarea
au demonstrat că comportamentul depinde sive de entuziasm sau de violenţă cărora etapă utilă, dacă nu necesară, între readap-
de modificările interne (neuroendocrine) personalităţii (1938).
nu le scapă nici oamenii cei mai stăpâniţi. tarea profesională a foştilor bolnavi, vinde-
şi de excitanţii externi (mediu) care acţio- Pentru a se explica unanimitatea acestei caţi dar încă imperfect adaptaţi la viaţa
nează asupra creierului. Este posibil să se dinamici s-a invocat contagiunea mentală*, MUSCULAR, în clasificarea lui
socială obişnuită. ->• ATELIER PROTEJAT;
declanşeze comportamentul sexual al pisicii în realitate, individualitatea subiecţilor nu C. Sigaud, reluată de L. Mac Auliffe,
CENTRU DE AJUTORARE PRIN MUNCĂ.
prin injectarea unor mici cantităţi de hor- se dizolvă în mulţime. Fiecare posedă tip de constituţie caracterizat de o
moni estrogeni în zona posterioară a hipo- predispoziţii care îi determină conduita. morfologie de atlet.
MUNCĂ LA BANDA RULANTĂ,
talamusului. Modificarea organică provo- Aceste tendinţe, cărora li s-a demonstrat Acest tip corespunde mezomorfului'
cată de aceste stimulări creează o stare de mod de muncă în care produsul
originea psihologică şi socioeconomică lui W. H. Sheldon şi atleticului" lui
tensiune care determină comportamentul de fabricat se deplasează într-o
(violenţele colective se înmulţeau în sudul cadenţă determinată şi se opreşte, E. Kretschmer.
animalului. Putem deci considera că moti-
Statelor Unite când, de exemplu, scădea succesiv, în faţa muncitorilor,
vaţia este primul element cronologic al MUTILARE, deteriorare sau sec-
preţul bumbacului), găsesc prilejul să se însărcinaţi fiecare cu o operaţie
conduitei: ea este aceea cure nune în mk. ţionare a unei părţi externe a
exprime în manifestaţii populare în care bine definită.
care organismul, persistând până la redu- individul, devenit anonim, este încurajat Unii muncitori preferă munca la banda corpului.
cerea tensiunii. de sentimentul unanimităţii. Se observă la unele popoare cu ocazia
Psihologia clasică face distincţie între degajaţi de orice responsabilitate. Alţii, unor ceremonii religioase (circumcizia sau
motive şi mobiluri, primele fiind cauzele MUNCĂ, activitate fizică sau inte- dimpotrivă, nu suportă nici ritmul pe care excizia clitorisului) sau ca deznodământ
intelectuale ale actelor noastre, iar celelalte lectuală cerută de societate sau li-l impune banda, nici munca parcelară pe al unor bătălii (mutilarea organelor geni-
cauzele afective. Această diferenţiere este care se impune în vederea atingerii care o efectuează, suferind din cauza tale, scalpări etc). Semnificaţia abisală a
însă artificială şi iluzorie. De fapt, la ori- unui scop determinat. relaţiilor depersonalizate care există la acestor obiceiuri este, probabil, aceea a
ginea conduitelor noastre nu stă numai o Practicată în mod liber şi cu plăcere, toate eşaloanele. Munca la banda rulantă unei castrări".
cauză, ci un ansamblu indisociabil de fac- munca poate fi benefică pentru perso- tinde să dispară. Cu timpul, munca omului Automutilarea poate fi practicată într-un
tori, conştienţi şi inconştienţi, fiziologici, nalitatea umană. Dar, prin caracterul ei de se va limita la sarcini de comandă şi de scop utilitar (secţionarea policelui pentru
intelectuali, afectivi, sociali, care sunt constrângere şi mai ales atunci când maşina reparaţie, care fac apel la reflecţie şi la a scăpa de serviciul militar). O întâlnim şi
într-o interacţiune reciprocă. nu-i cere muncitorului decât automatisme actul decizional. la unii psihopaţi, în cursul unui raptus
în psihoze'şi nevroze', a imaginat tot felul contra angoasei, constând din întâi la Lyme Regis, iar începând din anul proscrise, cum sunt „plan"' sau „reflecţie",
de tratamente (hidroterapie, sismoterapie , negarea evidenţei. 1927 în satul Leiston),pe care îl va anima au fost reintroduse, dând astfel naştere
chimioterapie,psihoterapie"...), dar rămâne Subiectul transfigurează faptele reale, timp de o jumătate de secol, până la moartea unui behoviorism subiectiv. în totală con-
incapabilă să spună de ce cutare persoană neplăcute sau anxiogene. refuzând să le sa. Neill predică aşa-numitul self-govern- tradicţie cu ideile lui J. B. Watson".
este nebună. Ba, lucru încă şi mai grav, nu recunoască şi substituidii-le fapte ima- ment'. Pedagogia sa vizează să-l elibe-
este sigură că se poate face distincţie între ginare, opuse. Copilul, deşi îşi păstrează reze pe copil de povara represiunii (care NEOLOGISM, c u v â n t n o u sau
duce la teamă, supunere, pasivitate, ură şi expresie n o u ă .
La începutul anilor 1970, în Statele Unite, a nega existenţa a tot ceea ce îi displace în dispreţ), permiţându-i să-şi manifeste pro- Introducerea în limbaj a unor cuvinte
L. Rosenhan a organizat următoarea expe- această realitate. Un băieţel, de exemplu, pria sa dorinţă, spotaneitatea. bucuria şi neoformate răspunde în mod firesc tre-
rientă: trei femei şi cinci bărbaţi (patru c a r e (>lle m l l l t la situaţia sa de copil unic, creativitatea. Ideile lui A. S. Neill sunt buinţei de îmbogăţire a limbii (doci-
psiholoai. un psihiatru, un pediatru, un a t u n c i c a n d ' se a n unţă naşterea unei suri- expuse în mai multe lucrări, dintre care mologie sau iatrogenie, de exemplu) sau
pictor, o menajeră) trebuiau să încerce să ( ) a r c . răspunde: ,.Nu-i adevărat!" Asa şi cităm: Copiii liberi din Summerhill (1960); unei intenţii deliberate („frangleză"). în
se facă internaţi într-unui din 12 spitale a d u l t u l n o r m a l l l n e o r l {u e d c
£ ° realitate Libertate, nu anarhic (1967). psihopatologie ea este simptomul unei
psihiatrice indicate, pur şi simplu pe ba/a insuportabilă, negând-o. Schizofrenicul îşi alterări a gândirii, a relaţiei interumane.
declaraţiei că auzeau voci confuze Odată reconstruieşte un univers privat în care el NEOBEHAVIORISM, formă de Neologismele apar frecvent în limbajul
internaţi, pseudopacienţii trebuiau să se « a s e s t e P l l l c r e a - omnipotenţa, liniştea pe behaviorism care, depăşind schema deliranţilor cronici şi al schizofrenicilor.
comporte normal, să fie disciplinaţi s, c a r e l u m c a r e a l ă { lc refuzii
' simplistă stitnul-râspuns a behavo-
amabili si să susţină că vocile dispăruseră. rismului clasic, ţ i n e s e a m a de noile NERVOS, în sistemul lui G. Heymans
Toţi în afară de'umil au fost internaţi cu NEGATIVISM, r e z i s t e n ţ ă la orice fapte ale e x p e r i e n ţ e i şi de elemen- şi E. Wiersma, t i p de c a r a c t e r
diagnosticul de schizofrenie. Spitalizarea s o l i c i t a r e
- t e l e a n u m i t o r d o c t r i n e filosofice m a r c a t de o e m o t i v i t a t e superioară
lor a durat 19 zile, în medie. înşelătoria nu Subl< ul
f 'fgatlV1St P ° a t e U P a S 1 V ' i n e r t ' sau psihologice. mediei (E), o a g i t a ţ i e c o n t r a r ă acţi-
f

a fost nicidecum descoperită si ei au fost refuzand Sa d c S C h l d ă C K h u


" - Sa v " r b e a " c ă ' Către 1930, sub influenţa fizicianului unii eficiente (nA) şi un ecou primar
trimişi la casele lor ca „schizofrenici m Să S e . a i m e n t e z e - °» P M t e h »ct.v, reac- P. W. Bridgman şi a unor logicieni ca al excitaţiilor (P).
. . c . . tionand prin fuga sau printr-o atitudine
stare de renusic . Pericolul unei asemenea • ^^ ^ ^ .. d e l a ^ Q R. Carnap (1891-197») şi L. Wittgenstein Trăind momentul prezent, nervosul este
...cemtud.m este extrem, întrucât one.ne b o l n a y ă c e r e QS un r cu (1889-1951), s-a dezvoltat un behaviorism mereu în căutare de noi experienţe. El este
se singulanzează într-un fel sau altul riscă , se a J u c e h a r u ,
^ ga f| a n m c ă operaţional. Neobehaviorismul subliniază cu plăcere excesiv şi excentric, neliniştit,
să fie calificat drept „nebun". -+ NEVROZA; U n e g a t i v i s m u | c a p ă t ă s e m n i f i c a t i a
importanţa determinantă a sistemului de generos, chiar risipitor. Trebuinţa de
PSIHOPATIE; PSIHOZĂ. u n u i p r o t e s t p ] j n de r e v o l t - c o m r a u n o r
referinţă adoptat de cercetător în rezul- senzaţii noi îl împinge la o viaţă instabilă,
tatele obţinute. C. L. Huli este una dintre de vagabond.
frustrări afective (simţite ca atare, dar nu
NECROFILIE, perversiune sexuală . Laadolescent principalele figuri ale acestei mişcări. Doc-
î l l t o t d e a u n a o b i e c t i v r e a l e )
a cărei c a r a c t e r i s t i c ă e s t e a t r a c ţ i a si ]a a d u l t a c e a s t ă a t i t u d i n e c o r c s p u n d c
trina sa, care insistă asupra necesităţii unei NESTOR (lacob-Marius), p s i h o l o g
morbidă m a n i f e s t a t ă de un subiect reflIzului de a .j contacta pe semeni şi de a
metode ipotetico-deductive în psihologie, ş i p s i h o p e d a g o g r o m â n (Focşani,
faţă de cadavre. s e î n c a d r a m realitatea exterioară; o întâl-
se opune behaviorismului molar, al cărui 1 9 0 1 - B u c u r e ş t i , 1989).
Acesta le contemplă, le palpează şi n i m f r e c vent în demenţa precoce, unde
principal reprezentant este E. C. Tolman. Figură reprezentativă din pleiada de
merge până la practicarea coitului cu ele. negativismul este un „simptom cardinal". Acesta, influenţat de Gestaltpsychologie", psihologi formaţi la Universitatea din
Se pare că la originea acestei perversiuni, consideră că studiul comportamentului nu Bucureşti sub influenţa lui C. Rădulescu-
mai cunoscută sub numele de vampirism. NEILL (Alexander Sutherland), peda- poate ignora factorii proprii organismului. Motru'. A pus bazele unei psihologii şco-
stă vederea corpului unei rude defuncte, pe
g o g b r i t a n i c (Forfar, S c o ţ i a , 1 8 8 3
El transformă deci schema iniţială S-R lare, preconizând tratarea în învăţământ a
care copilul mic a iubit-o foarte mult. - Aldeburg, Suffolk, 1973). în S - O - R (stimul - organism - răspuns). fiecărui şcolar „conform structurii sale
După ce a condus o şcoală internaţio- în aceeaşi optică, B. F. Skinner a dezvoltat totale". A proiectat pregătirea psihologilor
NEGARE sau TĂGĂDUIRE A nală în Germania, apoi la Viena, fondează noţiunea de condiţionare operantă". La şcolari într-un centru special — Insti-
REALITĂŢII» m e c a n i s m de apărare propriul său stabiliment, Summerhill (mai începutul anilor 1960, concepte iniţial tutul de biotipologie şi eugenie şcolară.
NEVROZA DE ABANDON NORMAL

subiectul este în mod dureros con- NEVROZĂ DE CONSTRÂNGERE, NIVEL MENTAL sau NIVEL INTE-
ştient. interior, care opune forţele impulsionale sinonim al nevrozei obsesionale. LECTUAL, grad de eficienţă intelec-
Tulburările fohice (agorafobia, de ale „Sinelui" instanţelor morale (Supraeu'), în noua traducere franceză a scrie- tuală m ă s u r a t prin m e t o d a testelor.
exemplu), suirile anxioase (panica, obse- provoacă angoasa, contra căreia subiectul rilor lui S. Freud (Ouvrcs completcs, Nivelul mental urmează o dezvoltare
siile etc), isteria sunt principalele nevroze. încearcă să lupte mobilizând anumite 1988), această expresie o înlocuieşte pe aproape paralelă cu creşterea fizică şi, ca
Foarte răspândite, stările nevrotice prezintă mecanisme de apărare" inadecvate. cea veche, „nevroză obsesională", fiind şi aceasta, depinde atât de factorii consti-
unele caractere comune: nevroticul nu se 3) Tezele culturaliste (K. Horney") com- mai aproape de sensul expresiei germane tuţionali cât şi de factorii socioeconomici
pletează vederile lui Freud, relevând rolul \Zwangsncurose, în limba germană — şi culturali. Un copil crescut la ţară, obiş-
simte în apele sale. îi lipseşte încrederea
declanşator al presiunilor sociale (fami- nota trad.]. • OBSESIE. nuit să raţioneze pornind de la situaţii
în rolul său social; este agresiv faţă de
liale, conjugale, economice). Se relevă practice, nu are aceeaşi formă de inteli-
ceilalţi (ironie...) sau faţă de sine însuşi
uneori, la unii nevrotici, prezenţa de tare NEVROZISM, t e r m e n folosit de genţă ca un licean de aceeaşi vârstă care
(tentativă de suicid); prezintă tulburări de trăieşte într-un marc oraş, care a fost învă-
ereditare sau de reale dificultăţi socio- H. J. Eysenck pentru a desemna
somn (insomnie sau hipersomnie), de economice, dar caracteristica permanentă ţat să se servească de un limbaj bogat şi să
anxietatea şi instabilitatea emo-
sexualitate (frigiditate sau impotenţă, găsită la toţi aceşti subiecţi nevrotici este ţională a unei persoane. raţioneze în plan abstract. Amândoi pot fi
abstinenţă sistematică sau masturbare) şi de ordin psihologic; toţi sunt lipsiţi de
pare a obosi exagerat de uşor. Epuizarea maturitate afectivă; ei se comportă la în sine caracter patologic. Ea este terenul nivelul lor mental este indispensabil să-
sa reală este consecinţa eforturilor inconştiente vârsta adultă în mod infantil, reacţionând pe care se poate clădi o nevroză, dar aceasta supunem unor probe diferite. Din aceleaş
pe care le face de a lupta împotriva inconştient la sittiaţii actuale (profesionale, nu este ineluctabilă. Eysenck a pus în evi- motive, nu este nimerit să luăm în consi
impulsiilor sale sexuale şi agresive. Toate sexuale, sociale), în funcţie de criterii pue- denţă două trăsături principale ale perso- derarc rezultatele şcolare pentru a apreci;
aceste simptome nevrotice sunt, la urma rile şi de ataşamente sau ură aşa cum le-au nalităţii: „extraversiunc"- introversiune*" inteligenţa unui şcolar: „nivel şcolar" ni
trăit în copilărie. şi nevrozism sau „stabilitate - instabilitate este sinonim pentru „nivel mental".
emoţională". Aceste două trăsături fiind
interioare pe care este incapabil să o Nevro/a, care poate fi declasată printr-un
domine, clementele ei esenţiale scăpând şoc emoţional (bombardament, moartea
independente una de alta, acelaşi individ NORADRENALINĂ MEDIATOR
poate fi, de exemplu, extravertit şi instabil CHIMIC.
conştiinţei sale. Noţiunea de conflict este cuiva drag. eşec şcolar), de dificultăţi mate-
sau introvertit şi stabil. După acest autor,
fundamentală şi o regăsim în toate teoriile riale sau de surmenaj, rareori este soco-
factorii genetici joacă un rol foarte mare NORMAL, c o n f o r m u n e i reguli.
explicative ale nevrozei (cu excepţia tită de anturaj drept o veritabilă maladie.
în gradul de extraversiune - introversiune Normalitatea este o noţiune relativă,
Părinţii (şi chiar unii medici) nu înţeleg
aceleia a lui P. Janet). şi în acela de nevrozism. variabilă de la un mediu sociocultural la
această afecţiune mentală, care nu are
1) Reflexologii,pe urmele lui I. P. Pavlov, altul şi în timp: este ceea ce se observă cel
cauză organică cunoscută; chiar şi bol-
au creat nevroze în mod experimental la NIMFOMANIE, e x a g e r a r e a apeti- mai adesea într-o societate dată. la data
navul ignoră cauzele indispoziţiei şi
animale, plasându-le în situaţii conflic- t u l u i sexual la femei. cutare. într-un ansamblu statistic a cărui
angoasei sale. Terapeutica, esenţiaimente
tuale. După ce au condiţionat un subiect să în limbajul popular se confundă adesea dispersie este normală (curbă sub formă de
psihologică, poate lua forma unui sprijin
reacţioneze diferit la vederea unui cerc această stare cu isteria". Nimfomania pare clopot), notele care se apropie de media
moral, dar cele mai bune rezultate le dă
(care era asociat cu o recompensă) şi la uneori legată de o defectuoasă funcţionare aritmetică" sunt caracteristice pentru nor-
psihanaliza. Nevroza diferă prin natura ei
a sistemului hormonal, dar o întâlnim mai malitate; dimpotrivă, acelea care se situ-
vederea unei elipse (descărcare electrică de psihoză, nevroticul păstrând conştiinţa
ales în crizele de excitaţie psihică (în manie ează la extremităţile curbei sunt anormale,
dureroasă pentru animal), ei diminuau stării sale morbide, pe când psihoticul îşi
îndeosebi). Ea poate fi cauza angoasei şi a în medicină, există tendinţa de a se asimila
progresiv diametrul mare al elipsei până la clădeşte o realitate imaginară a delirului,
obsesiilor în cazul în care femeia luptă omul normal individului perfect sănătos,
al face prea puţin distinct de cerc. în acest pe care o ia drept adevărata realitate.
contra dorinţelor ei. individ care, la drept vorbind, nu există.
moment, animalul, nemaiştiind ce răspuns
să dea, devenea anxios, se agita şi prezenta NEVROZĂ DE ABANDON. Sino-
un întreg ansamblu de tulburări psiho- n i m u l a b a n d o n i s m u l u i . --• ABANDON;
somatice". ABANDONIC.

210
OBSERVAŢIE

OBIŞNUINŢĂ, fenomen de adap- de a acţiona care apare după un


tare progresivă a unei fiinţe vii la efort important.
anumite condiţii noi de existenţă. Reacţie normală, oboseala este în acelaşi
Aclimatizarea unei plante tropicale timp semnal de alarmă şi punere în joc a

o
într-o ţară temperată este un exemplu de mecanismelor de apărare ale organismului.
obişnuinţă artificială. Omul dă dovadă de Oboseala acută (aceea generată de un marş
aceeaşi plasticitate. Termenul obişnuinţă lung, de exemplu) dispare rapid ca urmare
este uneori utilizat şi în sensul de contrac- a odihnei. Dimpotrivă, oboseala cronică,
tare a „toxicomaniei'-. Este de preferat să consecutivă efortului zilnic repetat, are
se vorbească de o fmmacodependenţă' sau efecte durabile care îi dau un caracter
de dependenţă de droguri. Oricum, ter- patologic. Are loc o uzură nervoasă care
vocabularul toxicomaniilor întrucât este dureri difuze (în spinare, abdomen), difi-
ambiguu. cultăţi intelectuale (instabilitatea atenţiei,
OBEZITATE, exces ponderal. afectivă, individul se repede să mănânce pierderi de memorie), modificări ale som-
Acest fenomen fizic este legat de func- de fiecare dată când este frustrat şi în felul OBIŞNUIRE (HABITUATION), nului şi dispoziţiei (iritabilitate, pesimism,
ţionarea sistemului nervos central, de care acesta devine obez. termen folosit de R. Dodge (1923) anxietate, nehotărâre), iar uneori tulburări
depinde echilibrul endocrin. S-a descoperit pentru a desemna fenomenul, cu psihosomatice" (ulcer gastric, hiperten-
într-adevăr, la baza creierului, un nucleu OBIECT (bun, râu, parţial) * KLEIN totul general şi vital, al deprinderii siune arterială) sau mentale. Se evaluează
unui organism cu anumite excitaţii la o treime proporţia muncitorilor care
al foamei şi s-au putut provoca în mod (MELANIE).
senzoriale repetate, la care nu mai
artificial obezităţi la animal prin excitarea
OBIECT TRANZITIONAL, obiect reacţionează întrucât şi-au pierdut oboselii. Există şi oboseli misterioase, ca
acestei zone a hipotalamusului. (în veci- semnificaţia.
nătate şi în sinergie cu el funcţionează un material care, pentru sugar şi acelea apărute în 1982 în Statele Unite,
„centru al saţietăţii".) copilul mic, are o valoare specială. Dacă, de exemplu, facem să cadă o care îi afectează în general pe tineri (albi)
Acest obiect (o cârpă, un animal de picătură de apă pe corola unei anemone de din mediile înstărite. Aceştia se simt deo-
Obezitatea cunoaşte multe cauze: ere-
pluş...) are efectul liniştitor al unui mare, aceasta se contractează, dar la a dată epuizaţi, deprimaţi, incapabili de a
ditate, dezechilibru important între aportul douăzecea excitaţie ea încetează să mai
substitut al mamei; el facilitează mai face efort intelectual, prezentând dife-
alimentar şi eforturile făcute de individ, tranziţia de la ataşamentul faţă de reacţioneze. Obişnuirea corespunde unui
tulburări psihologice. Condiţiile psiho- rite tulburări neurologice. Toate etiologiile
mamă la relaţia cu alte elemente nivel elementar de învăţare". posibile au fost luate în considerare (viru-
afective joacă, într-adevăr, un rol cert: la din mediu.
o populaţie de 141) de subiecţi, G. Touraine suri, bacterii, paraziţi etc), dar cauzele
Obiectul tranziţional apare în general OBLATIVITATE, conduită gene- acestei forme de oboseală rămân încă necu-
şi colaboratorii observă că jumătate este între patru şi douăsprezece luni, în roasă, altruistă în care subiectul se noscute. Tratamentul oboselii este, mai
compusă din copii nedoriţi care au un momentul în care mama, prinsă de ocu- estompează, străduindu-se să satis- presus de orice, odihna la aer curat, dar
sentiment acut de insecuritate. Taţii sunt paţiile ei,începe să se îndepărteze puţin de facă trebuinţele aproapelui său, de
în general molâi, iar mamele au suferit în adevăratul remediu este profilactic: organi-
copilul ei. Acest obiect îl ajută pe copil să la care nu aşteaptă nimic în schimb. zarea muncii în aşa fel încât să se suprime
copilărie de sărăcie. Dezacordul conjungal restabilească continuitatea ameninţată de Iubirea autentică, dezinteresată, care microtraumatismele (zgomote inutile, ilu-
este frecvent. Părinţii, confuz conştienţi de separare şi să se diferenţieze de lumea face să se accepte în mod spontan sacri- minat defectuos) şi respectarea regulilor
nedreptatea pe care o fac copiilor, au o înconjurătoare. Investit atât de libidoul' ficiul de sine, este o raritate; ea arată că s- de igienă.
atitudine exagerat protectoare faţă de ei, îi Eului, care orientează individul spre el a atins gradul cel mai înalt de dezvoltare
supraalimentează şi le interzic exerciţiile însuşi, cât şi de libidoul obiectul, care se afectivă.
fizice, socotite periculoase. După această îndreaptă spre fiinţe şi lucruri, obiectul OBSERVAŢIE, metodă care are
veritabilă condiţionare", obişnuit să caute tranziţional deschide subiectului accesul la drept scop relevarea unui număr
jucării şi la socialitate. OBOSEALĂ, impresie de indispo- oarecare de fapte naturale, pe baza
în mâncare o compensaţie la insatisfacţia ziţie şi de diminuare a capacităţii cărora va fi posibilă formularea
212
213
OGIVA LUI GALTON

OGIVA LUI GALTON, curbă stu- OLIGOFRENIE, arieraţie m e n t a l ă . ONANIE, m a s t u r b a r e . idei fixe (pe tema geloziei, de exemplu),
diată de F. Galton, curbă care repre- Oligofrenia, insuficienţă a dezvoltării Termenul face aluzie la personajul care pot constitui nucleul unui veritabil
zintă repartizarea notelor la t e s t e intelectuale, se opune demenţei", care este biblic Onan, care, obligat să se căsăto- delir' cronic. -• DELIR.
în funcţie de ranguri. o deteriorare, o pierdere patologică a rească cu văduva fratelui său, a refuzat să-i
Dacă, de exemplu, rânduim într-un inteligenţei. dea acesteia o posteritate. Având în vedere OPENDOOR, c u v â n t e n g l e z c a r e
singur şir, în ordinea înălţimii, un mare Cauzele oligofreniei pot fi ereditare, această etimologie, termenul onanie ar î n s e a m n ă „uşă d e s c h i s ă " .
număr de recruţi, observăm că între extre- infecţioase, traumatice, sau pot ţine de trebui să desemneze mai degrabă coitus în centrele spitaliceşti specializate în
mităţile şirului, unde se situează câţiva mediu. Există familii de oligofreni. După interruptux decât căutarea de satisfacţii psihiatrie numeroase servicii sunt „des-
subiecţi foarte scunzi sau Toarte înalţi, se unii autori, dacă unul dintre părinţi este
autocratice. chise", adică bolnavii pot ieşi din pavi-
găseşte cea mai mare parte a populaţiei. arierat, 46,1% dintre descendenţii lor vor
lion şi se pot plimba fără supraveghere.
fi şi ci arieraţi (C. Brugger); dacă amândoi
Dacă unim printr-o linie continuă creş- ONICOFAGIE, o b i ş n u i n ţ ă d e a ş i Trăindu-şi astfel libertatea, ei îşi regăsesc
părinţii sunt atinşi, atunci proporţia de
tetele capetelor tuturor recruţilor, obţinem roade unghiile. sensul responsabilităţilor şi îşi încep
copii oligofreni urcă la 90,7% (Reiter şi
o curbă în formă de ogivă. Dacă, în sfâr- Acest tic se întâlneşte nu numai la copiii readaptarea socială.
Osthoff). Pot interveni şi alţi factori pato-
şit, divizăm efectivul eşantionului' res- emotivi, ci şi la adolescenţi şi adulţi.
geni: rubeola care survine la femeie în
pectiv în fracţiuni egale: în 4 (cvartile), în Onicofagia se raportează la o stare de OPERAŢIE CONCRETĂ, în termi-
primele trei luni de gestaţie, incompatibili-
10 (decile) sau în 100 (centile), obţinem indispoziţie afectivă nedefinită şi poate fi nologia lui J. Piaget, proces de
tatea sanguină, anoxia* la naştere etc.
clase cărora le cunoaştem valorile limită interpretată ca un semn de anxietate, ca gândire care se referă direct la rea-
Funcţionarea mentală a subiecţilor
corespunzătoare, fiind de ajuns să le citim
profund arieraţi dovedeşte o configuraţie descărcare psihomotorie a unei tensiuni litatea tangibilă şi nu la propoziţii
pe ordonată. Acest procedeu permite obţi-
particulară în care predomină intoleranţa puternice. verbale.
la frustrări şi în special incapacitatea de a Operaţiile concrete apar către vârsta de
lonare), datorită căreia este posibil să cla- admite ca satisfacerea unei dorinţe să fie ONIRISM, activitate m e n t a l ă com- 7-8 ani. Spre 12-13 ani fac loc operaţiilor
săm orice subiect care aparţine aceleiaşi amânată (ca în psihozele infantile). Copilul parabilă cu visul, caracterizată prin formale, datorită cărora devine posibil
populaţii. în psihometrie* acest sistem este trece în acest caz prin furii violente sau derularea de imagini şi scene vizuale, raţionamentul ipotetico-deductiv.-> TEORIA
în mod frecvent utilizat pentru etalonarea prin alte reacţii emoţionale -» DEFICIENŢĂ t r ă i t e de s u b i e c t ca şi c u m ar fi OPERATORIE.
testelor*. INTELECTUALĂ. reale.
Acesta pare preocupat, vrăjit sau îngro- OPERAŢIE FORMALĂ - TEORIA
zit de cele ce vede şi aude. în unele cazuri OPERATORIE.
participă la acţiune, interpelează perso-
najele sati fuge de pericole imaginare, OPINIE, judecată subiectivă, înte-
nemaipercepând realitatea exterioară decât meiată pe o c u n o a ş t e r e vagă a
într-un mod foarte vag. Studiat îndeosebi realităţii, care reflectă modul de a
de E. Regis, onirismul sau delirul oniric, vedea, starea de spirit, atitudinea
care survine în unele stări infecţioase sau unei persoane sau a unui grup faţă

nrwiiifaiii
toxice (mai ales alcoolism), dar şi ca de o valoare determinată.
urmare a unui violent şoc afectiv, furni- Opiniile unui subiect sunt revelatoare în
zează materialul de bază al stărilor deli- privinţa caracterului său; ele ne infor-
rante pasagere. Evoluţia nu este în general mează asupra sistemului de valori cărora
favorabilă. în scurt timp (câteodată în le este ataşat, asupra rigidităţii sau flexi-
câteva ore) dispare, pe măsură ce se ame- bilităţii atitudinilor sale, asupra aspiraţiilor
liorează starea generală a bolnavului. Nu personale. Ca şi atitudinile, opiniile se
rareori, însă, subiectul rămâne cu unele elaborează în interacţiunea socială, sub
Ogiva lui Galton: reprezentarea notelor în funcţie de ranguri

217
ORTOFONIE

secundar şi la cel superior. în conformitate naţional de orientare şcolară şi profe


cu decretul din 7 iulie 1971. cu privire la sională (O.N.I.S.E.P.), le stă la dispoziţie
organizarea de servicii însărcinate cu pentru ai ghida în alegerea unei filiere.
informarea şi orientarea, ca şi în confor-
mitate cu decretul din 12 februarie 1973, ORTOFONIE, ansamblu de trata-
referitor la procedurile de orientare în mente destinate să corecteze tul-
învăţământul public, observarea şcolarilor, burările vocii, vorbirii, precum şi
începută din clasa a Vi-a, continuă pe ale limbajului oral şi scris.
parcursul a mai mulţi ani (ciclul de obser- Ortofoni.ştii sunt abilitaţi să trateze
vaţie). Orientarea este asumată de consiliul majoritatea tulburărilor de limbaj, mai
chisci a V-a şi a Ill-a, care se reuneşte la ales bâlbâială", şi să asigure demutizarea
finele trimestrului al treilea şcolar. Acest copiilor surzi. La adulţi, ei îi reeducă pe
consiliu, în clasa a Ill-a (numerotarea afazici şi persoanele atinse de afecţiuni ale
laringelui sau de disfuncţii ale vorbirii de
trad.), ca urmare a celor stabilite în con- origine nervoasă.
siliul profesorilor, completează livretele PAIDOLOGIE sau PEDOLOGIE, „tulburarea panică" (Punic DisorJer) se
ORTOPEDAGOGIE sau PEDA- ştiinţă a copilului. instalează în stările anxioase (sau nevroze
şcolare şi emite propuneri de orientare fie
GOGIE CURATIVĂ, artă de a Această disciplină studiază legile la care anxioase) care survin în afara circum-
spre ciclul scurt (B.E.P. sau C.A.P.), fie corecta tulburările pedagogice ale
stanţelor care implică un risc vital. Ea se
spre o clasă secundară (ciclul lung). Reco- şcolarilor aflaţi în dificultate.
copilului, care sunt fundamental diferite manifestă prin simptome cum sunt teama
mandările consiliului clasei nu sunt obliga- Ortopedagogul este un reeducator spe- de acelea care guvernează conduitele de moarte sau de înnebunire, impresia de
torii; nu sunt decât propuneri, pe care cializat care a primit o pregătire psiho-
leşin, senzaţii de sufocare, ameţeală sau
familiile le pot contesta. logică şi pedagogică. Pentru a-i readapta vertij, palpitaţii, tremurători ctc. Această
Studenţii pot şi ei găsi în instituţia de pe elevii a căror şcolaritate şi al căror PANEL, eşantion fix de persoane stare nevrotică nu trebuie confundată cu
învăţământ superior, în cadrul celulei comportament sunt perturbate, el utili- interogate în mai multe reprize, în alte sindroame.cum este „sindromul înţăr-
universitare de informare şi orientare, un zează metode speciale, adaptate fiecărui general în scopul de a urmări evo- cării" consecutiv suspendării consumului
consilier care, aflat în relaţie cu Oficiul caz în parte. -> DlSLEXIE. luţia opiniei asupra unui subiect de substanţe toxice: amfetamine, barbi-
determinat. turice sau cafeina, de exemplu. Trebuie, de
Metoda panelelor este utilizată pentru a asemenea, diferenţiată de alte maladii
se verifica eficacitatea unei campanii mentale, cum este despresia majoră.
publicitare sau pentru a se cunoaşte varia-
ţiile în atitudinile şi opiniile* unei populaţii
PARADĂ sau PARIADĂ, compor-
cu privire la un produs, un eveniment sau tament ritualizat care preludiază
acuplarea la unele animale.
un personaj politic. în numeroase ţări, res-
ponsabilii canalelor de radio şi televiziune Parada, sau „dansul nupţial", a fost ob-
dispun de un eşantion permanent de audi- servată atât la insecte, păsări, peşti, cât şi
tori şi telespectatori care îi informează la mamifere. Ea constă dintr-o succesiune
asupra audienţei emisiunilor. de acte care se defăşoară într-o ordine
definită. Fiecare secvenţă provoacă un
PANICĂ, spaimă subită, în general răspuns din partea partenerului. Parada
neîntemeiată şi adesea colectivă. nupţială are drept efect stimularea secre-
în clasificarea elaborată de American ţiilor lor hormonale, reducerea agresi-
Psychiatric Association (DSM 11I-R, 1983), vităţii care există frecvent între congeneri

221
PARAPSIHOLOGIE

şi crearea condiţiilor optime pentru o acu- care poate duce la o dezorientare totală în întotdeauna cu sentimentul de a fi obiectul PARAPSIHOLOGIE, disciplină care
plare fecunda. Ea poate fi indusă expe- spaţiu şi în timp, prin deteriorarea inteli- unei animozităţi generale; 4) delirul de studiază fenomenele paranormale
rimental prin injectarea de hormoni în genţei şi a simţului moral, modificarea relaţie al senzitivilor sau paranoia senzitivă (clarviziune, telepatie, telekinezie...)
corpul animalelor sau. dimpotrivă, poate fi afectivităţii (în sensul unei sensibilităţi (E. Kretschmer), în care subiectul, hiper- în numeroase ţări, cercetători veniţi din
suprimată prin castrare (D. S. Lehrmann). afectate sau, dimpotrivă, al insensibilităţii); sensibil şi vulnerabil, trăieşte o relaţie difi- orizonturi diferite se străduiesc să verifice
> FEROMONÂ. uneori apare delirul (idei de grandoare, cilă cu lumea care îl zdrobeşte. Paranoia realitatea acestor fenomene şi să le
ipohondrie) şi bolnavul se îndreaptă spre senzitivă se distinge de paranoia veritabilă explice. Utilizând observaţia „armată",
PARAFILIE, perversiune" sexuală. demenţă' totală. Pronosticul paraliziei prin absenţa agresivităţii. metoda statistică şi experimentul, ei au
Potrivit definiţiei adoptate de American generale, altădată fatal, sa transformat Paranoicii atrag atenţia prin orgoliul lor încercat să introducă raţionalitatea în
Phychiatric Association (DSM III, 1989) datorită utilizării penicilinei în doze mari. nemăsurat, prin rigiditate psihică, mefienţă domeniul iraţionalului.
şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Un alt tip de paralizie se poate observa la generală, hipersensibilitate şi gândire para- După ce a studiat timp de mai mulţi ani
parafilia se caracterizează prin căutarea persoane care nu prezintă nici o leziune logică (adică raţionamentul lor, perfect arta prezicerii, F. Laplantine (1988) ajunge
regulată a plăcerii sexuale sau a unei nervoasă (integritate a reflexelor). Este logic, se întemeiază pe postulate false, pe la concluzia că acest fenomen este un
excitaţii genitale cu ajutorul unui „obiect" vorba de o inhibiţie funcţională de origine erori, pe iluzii dictate de o afectivitate mod de comunicare senzorial, intermitent,
anormală). Vechii autori considerau para- involuntar şi semieonştient. care nu este
Pentru a se putea pune diagnosticul de cabilă prin psihoterapie. -» ISTERIE. noia ca pe o psihoză dependentă de cauze nici explicabil şi nici reproductibil după
parafilie este necesar ca plăcerea sexuală interne. Actualmente se insistă mai degrabă voie. R. Chauvin, pe de altă parte, a extins
să fie întotdeauna subordonată actului PARAMNEZIE, iluzie de m e m o r i e . pe rolul evenimentelor existenţiale în la animale experienţele de parapsihologic,
anormal şi ca subiectul să fie conştient de Trecutul şi prezentul apar amestecate, declanşarea acestor tulburări (K. Jaspers, spre a determina dacă şoarecii posedă
caracterul deviant al sexualităţii sale. Prin- realul şi imaginarul se confundă. Subiectul E. Kretschmer, J. Lacan). Se pare că per- capacitatea de a prevedea viitorul (pre-
cipalele forme de parafilie sunt fetişismul, întâmpină dificultăţi în a localiza în timp soana incapabilă să suporte o situaţie trau- cogniţie). Un mecanism automat trimite
travestismul, exhibiţionismul, voieurismul, în mod exact o amintire sau crede a recu- matizantă regresează până la un stadiu într-un mod cu totul aleator un curent
sadismul, masochismul, pedofilia, zoofilia. noaşte o situaţie, un loc, un obiect sau o primitiv al dezvoltării afective (sadic-anal) electric într-o parte sau alta a unei cuşti;
persoană care sunt, în realitate, necunos- şi utilizează proiecţia1, creatoare de falsă şoarecele utilizat ca subiect de experienţă
PARALIZIE, d i m i n u a r e i m p o r - cute. Această tulburare se întâlneşte cel realitate, ca pe un mecanism privilegiat de este avertizat prin aprinderea unui beculeţ
t a n t ă sau abolirea m o t r i c i t a t i i . mai adesea în sindromul lui Korsakov' sau apărare al Eului (propoziţia „îl urăsc" că va trece curentul electric, fără a şti în ce
Paralizia se datorează în general unei în epilepsiile temporale. parte se va produce şocul; dacă el se află
devine „el mă urăşte").
atingeri a encefalului (paralizie centrală), în „locul cel bun", atunci nu va simţi
a măduvei sau a unui nerv periferic (para- curentul electric. Or, experienţa, repetată
PARANOIA, p s i h o z ă c r o n i c ă a PARANOID, adjectiv utilizat pentru
lizie periferică), dar poate fi şi consecutivă de foarte multe ori, arată că şoarecele se
c ă r e i c a r a c t e r i s t i c ă e s t e u n delir a desemna a n u m i t e stări psihice
unei suferinţe musculare (miopatie, de găseşte în partea care nu primeşte impul-
s i s t e m a t i z a t , a d i c ă c o e r e n t , clar, care amintesc prin unele aspecte
exemplu) sau unei disfuncţii a joncţiunii suri electrice mult mai adesea decât pre-
logic, c u p u n c t u l d e p o r n i r e într-o de p a r a n o i a .
neuromusculare (miastenie). vede calculul probabilităţilor (Chauvin,
idee p r e c i s ă . în Franţa se foloseşte în mod obişnuit
Unele lucruri pe care nu mi le explic, 1976).
între diversele varietăţi de paralizie, Se disting patru forme de delir pentru a caracteriza un delir prost struc-
paralizia generală progresivă ocupă un loc paranoiac: 1) delirul de revendicare, în turat, incoerent, greu de pătruns (formulare Numeroşi cercetători (H. Bender,
deosebit, deoarece ea se caracterizează mai abstractă, neologisme), al cărui tip se întâl- L. T. Bendit, J. B. Rhine, E. Servadio...) au
puţin prin deficienţă motorie (dificultatea unui prejudiciu, cere cu înverşunare repa- neşte în schizofrenie". Pentru americani stabilit realitatea percepţiei extrasenzo-
vorbirii, tremurai mâinilor) cât prin tul- raţia, iar uneori caută să se răzbune singur (DSM III), „tipul paranoid" este o formă riale\ fără a şi-o fi explicat. S. Freud vedea
burări mentale. Cauzată de treponema (incendiu, omor...); 2) delirul pasional, de schizofrenie dominată de una sau mai în telepatie modul de acţiune arhaic prin
pallidum a sifilisului (meningoencefalită a cărui temă poate fi gelozia sau un multe dintre manifestările următoare: idei care indivizii ajung să se înţeleagă unii cu
difuză), această afecţiune se manifestă pe ideal mistic, de exemplu; 3) delirul de delirante de grandoare, gelozie, halucinaţii alţii, mod care a fost împins în arierplan în
plan psihic printr-o amnezie' progresivă interpretare, care se asociază aproape pe tema persecuţiei sau a grandorii. cursul dezvoltării filogenetice (adică în
PENSIONARE

distincţie. Reţinând de la Janct ideea că (deprinderi şi obişnuinţe, voinţă etc.) ar fi (surdomuţi, debili) un învăţământ şi teh- PEDOFILIE, atracţie erotică mani-
psihologia vine în contact absolut cu totul reductibile la un ansamblu de reflexe nici adecvate. Luminată de progresele festată de un adult pentru copii
şi că, prin urmare, în lumea omului (şi nu condiţionate*, dintre care unele s-ar putea psihologiei, pedagogia respinge acum mici.
chiar transforma în reflexe absolute, unele judecăţi de valoare, cum ar fi lenea Pedofilul,în general un retardat pe plan
valorizat creator într-o suită de eseuri ereditare (mai târziu Pavlov a renunţat la sau „reaua-voinţă". Azi copiii şi adoles- afectiv, inhibat sau nevrozat, se simte în
marcate de un profund „esprit de finesse". această ultimă idee). cenţii handicapaţi, cu o deficienţă deter- stare de inferioritate în faţa femeii adulte
A studiat în special problematica afecti- Opera lui I. P. Pavlov a dus la unele minată (dislexie, arieraţie afectivă etc), şi caută parteneri sexuali pe propria-i
vităţii şi structura personalităţii, arătân- aplicaţii practice, cele mai cunoscute dintre pot beneficia de un învăţământ special". măsură, anume copii care săi satisfacă
du-se mereu reticent faţă de excesul de acestea fiind terapia comportamentală*, infantilismul.
-• HANDICAPAT.
„exactitate" necomprehensivă. în Drama naşterea analgezică şi o biotipologie* care
psihologiei (1965) face un impresionant aminteşte de vechea clasificare hippo- PEDOPSIHIATRIE, specialitate
PEDEAPSĂ, măsură luată împo-
efort metapsihologie în tentativa de a-i da cratică. Dintre lucrările sale, cităm raportul medicală care are drept obiect
triva celui care a comis o greşeală depistarea şi tratamentul maladi-
ştiinţei psihicului o „conştiinţă de sine" la Congresul internaţional de medicină de sau un delict.
care să fecundeze direcţii de cercetare mai la Madrid, Psihologia experimentală şi ilor mentale la copil şi adolescent.
Educatorii pot evita sancţiunile trau- Pedopsihiatria, ca disciplină autonomă,
conforme cu condiţia umană. A scris, între psihopatologia la animale (1903); Ştiinţele matizante, care devalorizează (umilinţă
altele: Funcţia afectivităţii (1936); Carac- naturii şi ale creierului (1909); Emisferele este recentă. în Franţa ea a apărut, în
publică) sau angoasează (cabinet noir); învăţământ, pe certificatul de studii spe-
terele afectivităţii (1938); Psihologia per- cerebrale în stare normală şi patologică pe de altă parte, pedeapsa trebuie adap- cializate de psihiatrie, în 1972. Printre
sonalităţii (voi. I, 1939); Conştiinţă şi (1925); Prelegeri despre activitatea emis- tată la fiecare caz, trebuie să fie îndrep- precursorii acestei „ştiinţe-artă" figurează
inconştient (1942); Adevăr şi eroare jm ferelor cerebrale (1927); Un fiziolog răs- tăţită, imediată şi lipsită de patimă, prezen- medici (E. Scguin, T. Simon), psihologi
psihologiei (1943); Psihologie pedagogicăpunde psihologilor (1932); Tipurile gene- (A. Binet) şi pedagogi (J. H. Pestalozzi),
tându-se ca o consecinţă inevitabilă a
(1962); Invitaţie la cunoaşterea de sine rale de activitate nervoasă superioară Ia Pedopsihiatria se sprijină în mare măsură
unui act de care copilul este responsabil,
(1970); Culmi şi abisuri ale personalităţii animale şi la om (1935). pe lucrările psihanaliştilor (S. şi A. Freud,
în sfârşit, trebuie ştiut că unii subiecţi
(1974); Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea R. A. Spitz).
caută în mod inconştient pedeapsa, fie ca
personalităţii (1982). PEDAGOGIE, ştiinţă şi artă a
urmare a unui sentiment de culpabilitate,
educaţiei. Azi termenul pedagogie PENSIONARE, trecere de la viaţa
fie din dorinţa de a atrage atenţia asupra
PAVLOV (Ivan Petrovici), psihofizio nu mai desemnează decât metodele profesională la inactivitate, deter-
lor. Un băieţel de opt ani, cu o inteligenţă
log rus (Riazan, 1849 - Leningrad, şi tehnicile utilizate de educatori. minată de vârstă.
normală, orfan de ambii părinţi, se scăpa
azi Sankt-Petersburg, 1936). Practicile pedagogice variază după socie- Foarte oportună la timpul ei, această
pe el cu regularitate în clasă; el îşi exprima
După ce şi-a luat doctoratul, s-a orientat tăţi şi ideologia acestora, dar ele ţin seama instituţie socială le apare astăzi unora ca
către cercetările în domeniul circulaţiei şi de progresele ştiinţei. Pedagogia modernă în felul acesta ostilitatea faţă de învă-
fiind o eroare psihologică şi fiziologică,
sanguine şi digestiei, cercetări care i-au nu mai consideră copilul ca pe un adult ţător şi de tutorii săi, devenind la un
într-adevăr, variaţiile individuale în pro-
adus în 1904 Premiul Nobel pentru fizio- în miniatură, ci ca pe o fiinţă cu propria moment dat personajul central al şcolii, cesul de îmbătrânire şi în declinul for-
logie şi medicină. Studiile sale privind sa individualitate, cu o structură parti- găsind satisfacţie în bătăile primite, care ţelor fizice şi mentale sunt considerabile.
secreţiile gastrice l-au dus la descoperirea culară, supusă unor legi care îi sunt spe- erau pentru el mai de preţ decât indi- Numeroşi muncitori ajunşi la limita de
„reflexului condiţionat" (care se opune cifice (a se vedea lucrările lui J. Piaget ferenţa, în aceste cazuri, terapeutica tre- vârstă, dar capabili încă să desfăşoare o
reflexului absolut, înnăscut) şi a impor- privind în special evoluţia intelectuală), buie să constea în suprimarea pedepselor, activitate satisfăcătoare, trăiesc în mod
tanţei acestuia în psihismul animal şi degajând în consecinţă noi metode de în înlocuirea acestora printr-o atitudine dureros noua lor condiţie. Lipsiţi de ocu-
uman. educaţie şi de instruire, adaptate fiecărei afectuoasă, permanentă, a membrilor antu- paţie, ei se simt dezadaptaţi, devalorizaţi,
Pentru Pavlov şi continuatorii operei vârste, întemeiate pe interesele" copilului, rajului. nemulţumiţi, iar unii prezintă reacţii psiho-
sale (îndeosebi V. M. Behterev), feno- în aşa fel încât educaţia să devină funcţi- logice defavorabile (tulburări de dispo-
menele psihologice cele mai complexe onală*, aplicând la fiecare caz particular P E D O L O G I E - PAIDOLOGIE. ziţie: morocăneală, tristeţe, deprimare...),
PERLABORARE PERSUASIUNE

nu există decât dungi albe şi negre tarea ei exclusiv intelectuala la certitudinea 1933). Noţiunea de perseverenţă se ata- PERSONALITATE DE BAZĂ,
verticale, se joacă cu un baston ţinut bazata pe experienţa trăită. în acest sens, şează unei valori morale (absentă din nucleu de atitudini şi de senti-
vertical, dar nu cu acelaşi baston când perlaborarea se înrudeşte cu abreacţia". obstinaţie, din încăpăţânare), dată fiind m e n t e comune tuturor membrilor
acesta îi este prezentat orizontal. Ade- importanţa raţionamentului şi a judecăţii unei societăţi.
vărată este şi situaţia inversă. înregistrările PERSEVERAŢIE, repetare sau care subtensionează această conduită. Trăsăturile de caracter depind în mod
electrice efectuate la nivelul celulelor c o n t i n u a r e a n o r m a l ă a u n e i acti- strict de influenţele culturale şi de modul
vizuale ale creierului arată că acestea nu v i t ă ţ i în t i m p ce c a u z a c a r e a PERSONALITATE, element stabil de viaţă al colectivităţii. După americanii
reacţionează atunci când liniile expuse provocat-o a d i s p ă r u t . A. Kardiner şi R. Linton, personalitatea de
al c o n d u i t e i u n e i persoane; ceea ce
formează un unghi drept cu acelea cu care Pentru psihologi, persistenţa exagerată bază se elaborează în copilărie, în mediul
o caracterizează şi o diferenţiază de
animalul se obişnuise. a unor atitudini sau acţiuni ar fi manifes- familial şi educativ. învăţarea este aceea
o altă p e r s o a n ă .
Concluzia la care ajung cercetătorii tarea unei inerţii mentale (C. A. Spearman) care condiţionează comportamentul şi per-
Fiecare individ are particularităţile sale
britanici C. Blakemore şi G. Cooper este sau a unei lipse de fluiditate în ideaţie mite adaptarea instituţiilor sociale care
intelectuale, afective şi conative (cu refe- continuă săi structureze şi să-i modeleze
că până şi mecanismele vizuale înnăscute (R. B. Cattell). Perseveraţia depinde de
rire la voinţă, la temperament), al căror pe indivizi. Ca urmare a legăturilor reci-
trebuie să fie întărite în momente bine condiţii înnăscute şi de factori dobândiţi,
ansamblu organizat determină personali- proce strânse pe care le întreţin, este posi-
determinate (perioudă critică) prin sti- La subiecţii normali există o dispoziţie
tatea. Fiecare om este totodată asemănător bil să se înţeleagă conduitele psihosociale
mulări externe. Măria Montessori numeşte generală la perseveraţie, care se manifestă
cu ceilalţi membri ai grupului şi diferit de ale persoanelor cu ajutorul studierii institu-
„perioadă sensibilă" epoca de creştere în mai ales printr-o anumită dificultate în
ei prin amprenta unică a trăirilor sale. ţiilor. La fel. se poate prevede natura şi
care un copil este pregătit pentru a dobândi modificarea deprinderilor, dar semnele
Singularitatea sa, fracţiunea cea mai origi- evoluţia acestora prin cunoaşterea exactă
o anumită funcţie. în mod normal, mediul cele mai nete de persistenţă a unor atitu-
nală a Eului său. constituie esenţa perso- a personalităţii de bază. Acest concept
şi anturajul îi oferă copilului multiple dini Ş' de „vascozitate" a gândirii se
nalităţii sale. După unii autori, aceasta ar tinde însă să fie înlocuit cu acela de „per-
ocazii de exerciţiu potrivit cu trebuinţele observă în maladiile mentale,
fi determinată de constituţia fizică, eredi- sonalitate culturală".
sale, în momentul în care acestea se fac Psihologii au creat teste de perseveraţie
simţite. Dacă asemenea ocazii lipsesc, pentru a aprecia în mod obiectiv această tară (E. Kretschmer, W. H. Sheldon),după
posibilitatea dobândirii naturale a funcţiei trăsătură de personalitate. Exemplu: se alţii de influenţele sociale (E. Guthrie). în P E R S U A S I U N E , a c ţ i u n e exerci-
respective este pierdută. Faptul acesta cere unei persoane să scrie într-un interval realitate, ansamblul structurat al dispo- t a t ă a s u p r a cuiva în s c o p u l de a-1
ar explica, în parte, cvasiincapacitatea de timp r litere mici a, apoi, într-un ziţiilor înnăscute (ereditate, constituţie) şi d e t e r m i n a să c r e a d ă s a u să facă
copiilor sălbatici' de a învăţa limbajul interval de timp egal, să scrie litere mari dobândite (mediu, educaţie şi reacţiile la ceva.
uman şi de a se comporta ca oameni. A. pentru ca apoi să scrie alternativ a şi aceste influenţe) este acela care determină Persuasiunea este folosită zi de zi de
~> IMPREGNAŢIE; MATURIZARE. A într-un interval de timp 2 x t. Raportul adaptarea originală a individului la anturajul educatorul care sugerează cu abilitate o
numărului literelor a faţă de numărul său. Această organizare se elaborează şi se anumită conduită, de medicul care îşi
PERLABORARE, termen creat de literelor -4, comparat cu numărul total de linişteşte pacientul sau de comerciantul
transformă continuu sub influenţa matu-
J. Laplanche şi J. B. Pontalis (1967) litere din cea de a treia secvenţă, este o care vrea să vândă un nou produs. Unul
rizării biologice (vârstă, pubertate, meno-
pentru a traduce cuvintele Dur- indicaţie a perseveraţiei subiectului testat. din mijloacele de persuasiune utilizate în
pauză...) şi a experienţelor personale (con-
charbeiten şi Dwcharbeitung utili- comerţ este oferirea unei mostre. Pentru
diţii socioculturale şi afective). Mai mult promotor este vorba de aţi „apuca un
zate de Freud şi care înseamnă, PERSEVERENŢĂ, calitate a unei
decât factorul biologic, căruia nu trebuie deget": cerând puţin (utilizarea gratuită a
aproximativ, „elaborare interpre- persoane care rămâne fermă şi
să-i minimalizăm importanţa, condiţiile noului produs), el speră să obţină mai mult
taţi vă". constantă într-o acţiune, în pofida
psihologice joacă un rol considerabil în (creşterea clientelei sale).
Perlaborarea este procesul psihic dato- obstacolelor întâlnite.
elaborarea personalităţii. Sporul de informaţie nu este suficient
rită căruia un subiect reuşeşte să-şi înfrângă S-a putut demonstra experimental, la
rezistenţele, să admită anumite repre- copii, că eşecurile diminuează perse- pentru a-i convinge pe oameni. Pentru
zentări (idei...) refulate şi să treacă de la verenţa, pe când succesele şi laudele o fac PERSONALITATE CULTURALĂ a convinge în mod eficient, trebuie mai
refuzul unei interpretări' sau de la accep- să crească în mod considerabil (Fajans, ->• PERSONALITATE DE BAZĂ. întâi să cunoşti starea de spirit, dorinţele,
PHILIPS 6/6
PLASAMENT FAMILIAL SPECIALIZAT

PHILIPS 6/6, m e t o d ă de d i s c u ţ i e Biologie şi cunoaştere (1967); Posibilul şi între care şi un Tratat medico-filosofic mai mari servicii în experimentul psiho-
în grupe mici (şase persoane) c a r e necesarul (1981). asupra alienării mentale sau maniei (1801). farmacologic.
lucrează în secvenţe de şase
minute. PICNIC, t i p morfologic c a r a c t e - PLAN DALTON, t e h n i c ă peda-
PIROMANIE, t e n d i n ţ ă morbidă de
Şedinţa începe cu o expunere de maxi- r i z a t d e p r e d o m i n a r e a formelor gogică experimentată p e n t r u prima
a incendia.
mum 30 de minute, care trebuie să înfă- rotunde. d a t ă în 1920, la Dalton (Massachu-
Piromanul este propulsat de o impulsie
ţişeze clar diversele aspecte ale unei Picnicul este planturos, de statură mijlo- s e t t s . Statele Unite).
irezistibilă. El simte născându-se şi cres-
chestiuni. Asistenţa, divizată în subgrupe cie şi are tendinţa către ciclotimie'. Autorul său, Miss H. Parkhurst, insti-
când în el o tensiune care nu poate dis-
de câte şase persoane, discută apoi timp de tutoare rurală impregnată de ideile lui
părea decât dacă dă foc la ceva. Trecerea
şase minute problema care ia fost înfă- PICNOMORFIE, în tipologia lui J. Dewey', vrea mai înainte de toate să
la act îi provoacă o marc uşurare, izbuc-
ţişată. Ideile fiecărei subgrupe (întrebări şi E. Kretschmer, ansamblu al caracte- individualizeze învăţământul. Fiecare şcolar
nirea flăcării fiind trăită ca o nespusă
soluţii propuse) sunt apoi prezentate de risticilor morfologice ale picnicului. trebuie să progreseze în ritmul său. Drept
plăcere. Piromanul este un obsedat care
către un purtător de cuvânt Ia masa cen- în biotipologia lui W. H. Sheldon cores- urmare, nu mai există lecţii magistrale,
trală şi discutate cu conferenţiarul timp de cedează dorinţei de a asista la un incendiu
punde endomorfiei*. cărţi şcolare sau clasamente. în locul lor,
şase minute (sau un număr de minute care (spectacol emoţionant, inconştient legat de
copilul dispune de fişiere în care găseşte
să fie multiplul lui şase, dar cel mai mult simbolismul sexual al flăcării), profitând indicaţii pentru muncă, informaţii, refe-
PIERON (Henri), psiholog francez
optsprezece minute). în timpul acestei de un colaps al controlului său voluntar. rinţe, exerciţii pe care învăţătorul le con-
(Paris, 1 8 8 1 - i d . , 1964).
discuţii pot avea loc schimburi de idei cu I-a succedat lui A. Binet (1912) ca director trolează în mod individual. Clasele sunt
persoanele din sală, pentru clarificarea PITIATISM, ansamblu de tulburări înlocuite prin laboratoare specializate.
al laboratorului de psihologie experi-
punctelor obscure. fizice p r o d u s e de s u g e s t i e şi vin- Şcolarul rămâne în fiecare secţie atâta timp
mentală de la Sorbona şi a fost numit
decabile cu ajutorul persuasiunii. cât doreşte, cu condiţia ca până la sfârşitul
profesor la Collcge de France (1923), unde
a fost creată pentru el catedra de fiziologie Termenul a fost creat de J. Babinski lunii să fi studiat toate materiile prevăzute
PIAGET (Jean William Fritz), psi-
a senzaţiilor. Cercetările sale, care tind să (1901), spre a caracteriza isteria* zisă „de de program. Prin această metodă copilul
holog e l v e ţ i a n (Neuchâtel, 1 8 9 6 -
facă din psihologie o ştiinţă obiectivă, se conversie"*. La unele persoane pitiatismul dobândeşte simţul responsabilităţii şi al
Collonge-Bellerive, Elveţia, 1980).
axează în special pe percepţii şi pe meca- poate surveni accidental, ca urmare a unui valorii sale; el se obişnuieşte să lucreze
Pasioiiat de ştiinţele naturale, acest
nismele psihofiziologice. Dintre lucrările traumatism sau a unei emoţii (paralizie, de singur şi trăieşte satisfacţii mai multe.
biolog a fost şi logician, deosebit de bine
sale, cităm:ProWe/M Fiziologică a somnului exemplu). •->• ŞCOALA ACTIVĂ.
informat în tot ceea ce priveşte filosofi a şi
psihologia. Obscrvându-şi propriii copii, (1912); Creierul şi gândirea (1923); Sen-
zaţia, călăuză a vieţii (1945); Problemele PLACEBO, s u b s t a n ţ ă inofensivă, PLASAMENT FAMILIAL SPECI-
apoi pe elevii din şcolile primare, în jocu-
fundamentale ale psihofizicii (1951); De l i p s i t ă d e o r i c e p u t e r e farma- ALIZAT, mod de intervenţie so-
rile lor şi în activităţile provocate, chestio-
la actinie la om (1958-1959) şi, în cola- cologică, p r e s c r i s ă c a m e d i c a ţ i e cială care tinde să-i uşureze parţial
nându-i, supunându-i unor teste, el observă
borare cu alţi autori, un important Tratat autentică. pe părinţi de povara unui copil
că dezvoltarea gândirii şi a limbajului nu
de psihologie aplicată (1949-1959). Placebo nu operează decât prin efectul handicapat (pe care totuşi îl ajută
are loc în mod continuu, ci trece prin stadii
său psihologic, dar eficacitatea sa este in continuare), prin încredinţarea
definite. A fondat o nouă disciplină ştiin-
PINEL (Philippe), m e d i c francez reală. în general, se poate afirma că o acestuia unei asistente materne
ţifică, epistemologia genetică, vizând să
(Saint-Andre-d'Alayrac, Tarn, 1745 treime dintre bolnavi îi simt efectul acceptate.
explice cunoaşterea în mod evolutiv. Din
opera sa, cităm: Limbajul şi gândirea la - P a r i s , 1826). benefic. Explicaţia efectului placebo stă în îngrijirile de care are nevoie un infirm
copil (1923); Reprezentarea lumii la copil Influenţat de ideile umanitare ale epocii sugestie, pe de o parte,în condiţionare", pe constituie o sarcină pe care puţine persoane
(1926); Naşterea inteligenţei (1936); Intro- sale, a fost primul care i-a tratat pe de altă parte (P. Kissel şi D. Barrucand, sunt în stare să şi-o asume. Majoritatea
ducere în epistemologia genetică (1950); „nebuni" ca pe nişte bolnavi, substituind 1964). în terapeutică se utilizează placebo părinţilor doresc plasarea copilului lor
înţelepciunea şi iluziile filosofiei(1965); brutalităţilor un regim de bunătate com- pentru a se evita folosirea unor doze exa- handicapat' într-un institut medico-peda-
prehensivă. A publicat numeroase lucrări, gerate de medicamente, dar el aduce cele gogic, dar aceste stabilimente sunt rare şi
PLĂCERE
PREFERENDUM

este util să se recurgă la alte structuri de La animalele superioare (şobolani şi alte psihologie la Universitatea Bucureşti. la altul (grad de acuitate senzorială, vârstă,
ajutorare. Plasamentele familiale specia- Membru al Asociaţiei psihologilor de sănătate, interes faţă de probă...), precum
mamifere), J. Olds şi colaboratorii săi
lizate sunt uneori organizate în ra/.a unui limbă franceză, în anii 1963-1964 a ţinut şi în raport cu natura şi intensitatea sen-
(1954) au descoperit existenţa unor „centri
stabiliment care le asigură gestiunea admi- un curs la Universitatea din Paris. A stu- zaţiilor studiate.
ai plăcerii", localizaţi la baza creierului
nistrativă, fără a se amesteca în funcţi- diat îndeosebi sensibilitatea, bazele fizio-
(hipotalamus şi septum). Excitarea acestor Sensibilitatea noastră funcţionează când
onarea lor. O asistentă socială îi vizitează logice ale temperamentelor umane, onto- ca un aparat de precizie, când ca un aparat
cu regularitate pe părinţii-tutori. O familie zone, prin intermediul unor microelectrozi
implantaţi în encefal, produce un afect* geneza proceselor cognitive, trăsăturile de grosier: în timp ce pot distinge o greutate
nu poate primi decât un singur copil han- personalitate, propunând un nou model al de KM) g faţă de una de 110 g, îmi este cu
dicapat, fiind ajutată de o echipă compusă plăcut. Dacă îl învăţăm pe un şobolan să-şi
administreze plăcerea apăsând pe o pedală, sistemului psihic uman. Dintre scrierile totul imposibil de a percepe o diferenţă
din medici (psihiatru, pediatru, reeducator), sale, cităm: Tipurile de activitate nervoasă între 1 kg şi 1010 g. în schimb, diferenţiez
un psiholog, un educator şi un kinezi- se constată că el o face într-o cadenţă din
ce în ce mai rapidă, de mii de ori pe oră, superioară la om (1961); Personalitatea şi 1000 g de 1100 g (diferenţă = 100 g). în
terapeut. Părinţii copilului handicapat sunt cunoaşterea ei (1969); Introducere în psi- cele două cazuri în care este perceptibilă
primiţi la dispensar. Ei îl pot lua pe copil până la epuizarea totală. „Centrii plăcerii",
numiţi ulterior sistem recompensator al hologia militară (1970); Dicţionar de psi- o diferenţă, raportul este constant (10/100
acasă de două ori pe lună, în wcek-end. hologie (1978).
creierului, produc endorfine*. Plăcerea ia = 100/1000= 1/10), ceea ce se enunţă în
Pentru ca părinţii-tutori să aibă o zi de
naştere prin activarea acestui sistem de Legea lui Weber: pragul diferenţial este
odihnă pe săptămână, o a doua educatoare POZIŢIE DEPRESIVĂ - KLEIN proporţional cu intensitatea iniţială a
se ocupă de toţi copiii din sector, pe care către un agent fizic (senzaţie), chimic
(drog) sau psihic (succes). (MELANIE). stimulului. Precizia sensibilităţii noastre
îi primeşte alternativ, în grupe mici, de
depinde de mărimile pe care le are de
maximum 5-6 copii. POZIŢIE PARANOIDĂ -+ KLEIN estimat.
POLITZER (Georges), filosof şi psi-
(MELANIE)
holog francez originar din România
PLĂCERE, emoţie legată de o (Oradea, 1903 -Suresnes, 1942). PRAGMATISM, teorie care ia
senzaţie agreabilă sau de satis- POZIŢIE SCIZOPARANOIDĂ •
A criticat la fel de violent introspecţia, valoarea practică drept dovadă de
facerea unei tendinţe. KLEIN (MELANIE)
adevăr.
behaviorismul şi psihologia experimentală.
Depinzând de starea subiectului, plăcerea Mai favorabil psihanalizei, respinge totuşi W. James' spunea: „Este adevărat ceea
este instabilă; ea nu rezistă saţietăţii şi PRAG, intensitate pe care trebuie
ipoteza inconştientului. Propune o psiho- să o atingă un stimul pentru a fi ce reuşeşte". Fără a vrea să justifice opor-
dispare o dată cu rezolvarea tensiunii tunismul, el susţinea că o idee este adevă-
logie concretă, al cărei obiect ar fi „drama perceput sau pentru a provoca o
generate de trebuinţă. Ca şi durerea, are rată dacă permite să se realizeze ceva
umană", omul în totalitatea sa, cu moti- reacţie a organismului.
drept efect orientarea activităţii individului valabil şi dacă procură satisfacţie.
vaţiile sale biologice, sociale şi economice. Numim prag absolut excitaţia minimală
pe calea adaptării: copilul scuipă o sub-
stanţă amară, dar nu şi o prăjitură; amintirea Arestat pentru activităţile sale în Rezis- capabilă să producă o senzaţie (începând
tenţă, este împuşcat de germani în ziua de de la ce distanţă aude o persoană tic-tacul PRECONŞTIENT, în prima teorie
pe care o păstrează îi călăuzeşte mai târziu
23 mai 1942. Dintre scrierile sale, cităm unui ceas care se apropie de urechea sa?) freudiană, unul din sistemele care
conduita. Plăcerea este inseparabilă de
Critica fundamentelor psihologiei (1928). şi prag diferenţial cantitatea minimă cu constituie aparatul psihic*.
dorinţă, aşa cum durerea este inseparabilă
care trebuie să facem să varieze stimulul Preconştientul regrupează ansamblul
de reacţia de aversiune. Căutarea plăcerii
POPESCU-NEVEANU (Paul), psi- iniţial în aşa fel încât subiectul să sesizeze proceselor psihice latente, dar disponibile,
şi fuga de durere, caracteristice pentru
holog român (Huşi, jud. Vaslui, o modificare o senzaţiei: între 15 şi 16 g, adică apte de a deveni conştiente (amin-
comportamentul fiinţelor vii, se observă
1926 - Bucureşti, 1994). 15 şi 17 g, 15 şi 18 g nu percep nici o dife- tirile, de exemplu). Un sistem de cenzură
chiar şi la animalele inferioare, cum sunt
Absolvent al Facultăţii de Psihologie şi renţă, aceasta nedevenind perceptibilă reglează trecerea de la preconştient la
dafniile sau paramecii; acestea sunt în
Pedagogie a Universităţii din Bucureşti decât de la 20 g încolo. Valorile pragurilor conştientă.
căutarea anumitor surse de excitaţie (taxii'
(1949), obţine doctoratul în psihologie la absolute şi diferenţiale sunt rezultate statis-
pozitive), sunt respinse de altele (patii')
Universitatea din Leningrad. Din 1953 a tice; ele corespund mediei unui anumit PREFERENDUM, valoare optimală
sau „îşi aleg preferendum-ui lor".
fost conferenţiar, iar din 1969 profesor de număr de măsurări, variind de la un individ de excitaţie, datorată unui agent
PSIHOLOGIE CLINICA PSIHOLOGIE GENETICA

Pe de o parte, durata vieţii majorităţii şi semnificaţie profundă vrea să le dega- (vârstă, sex, talie, greutate, culoarea pielii, PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ,
animalelor fiind mai scurtă decât aceea a jeze. Pornind de la studiul de caz apro- a părului...) şi mentale (inteligenţă, aptitu- r a m u r ă a psihologiei c a r e s u p u n e
omului, este posibil să se întreprindă fundat, psihologia clinică speră să ajungă dini, caracter...). Obiectul psihologiei dife- e x p e r i m e n t ă r i i faptele c u n o s c u t e
cercetări pe termen lung. Experimentând, la o generalizare ştiinţifică valabilă. renţiale este cunoaşterea acestor diferenţe. prin observaţie, spre a le verifica şi
de exemplu, pe douăzeci de generaţii de Scopul său nu este numai speculativ, ci a le stabili legile.
şobolani (în cazul omului ar fi fost nevoie PSIHOLOGIE COMPARATĂ, ra- îndeosebi practic, iar câmpul de aplicare Dându-le unor subiecţi să înveţe o listă
de 6(X) de ani!), s-a putut studia influenţa m u r ă a psihologiei c a r e c a u t ă să înglobează atât orientarea şcolară şi pro- de silabe lipsite de sens, H. Ebbinghaus" a
fesională cât şi criminologia. Psihologia
eredităţii asupra aptitudinii de a parcurge s c o a t ă î n e v i d e n ţ ă similitudinile demonstrat existenţa unui număr de legi
diferenţială caută să cunoască aptitudinile
un labirint. Pe de altă parte, dat fiind faptul sau diferenţele psihologice, punând privind memoria şi învăţarea. Tot aşa,
unui individ, să înţeleagă personalitatea
că se pot controla mai bine condiţiile de în paralel omul şi animalul, oamenii urmărind o singură variabilă (prezenţa
sa în funcţie de bagajul său ereditar şi de
viaţă şi starea fiziologică a animalelor sau grupurile u m a n e , în funcţie de influenţele suferite în mediu (educaţie,
mamei), R. Spitz* a descoperit ravagiile
decât acelea ale omului, sunt realizabile rase, medii culturale, niveluri socio- cultură...) în acest scop utilizează în spe-
carenţei afective precoce.
unele experienţe; este posibil.de exemplu, economice, vârste e t c . cial metodele psihometrice (testele).
Aproape toate faptele psihice sunt sus-
să se măsoare forţa tendinţelor (foame, Experienţa lui W. N. Kellog, care şi-a ceptibile de studiere ştiinţifică. Dar psiho-
sete...) prin metoda privaţiunilor, greu de crescut fiul împreună cu un pui de cim- logia experimentală se izbeşte de obstacole
panzeu de aceeaşi vârstă, cercetările lui PSIHOLOGIE DINAMICĂ, ramură de ordin moral (nu se poate experimenta
aplicat la fiinţa umană. Psihologia animală a psihologiei care studiază forţele
constituie un domeniu în care se elabo- O. Klineberg în rândurile copiilor de e x e r c i t a t e a s u p r a fiinţei u m a n e
liber asupra omului). Pentru a depăşi aceste
indieni din rezervaţii şi ale copiilor albi obstacole, psihologia experimentală face
rează noi metode care fac apel la tehnicile şi c o n s e c i n ţ e l e lor în organizarea
care frecventau aceleaşi şcoli, acelea ale apel la psihologia animală. Utilizând şoareci
cele mai moderne. personalităţii.
lui A. Gesell privind gemenii, toate albi, C. J. Warden a studiat forţa tendin-
Examinează omul în câmpul său psiho- ţelor' (tendinţa maternă este mai puternică
studiile care pun în joc un grup sau un
PSIHOLOGIE CLINICĂ, m e t o d ă logic, acţionând şi reacţionând, supus ten-
subiect martor intră în cadrul psihologiei decât setea, care este mai puternică decât
specifică de î n ţ e l e g e r e a condui- siunilor interioare şi exterioare, în reţeaua
comparate. foamea etc). Psihologia experimentală
telor u m a n e , c a r e u r m ă r e ş t e s ă sa de relaţii umane. Face apel la datele
caută să degaje legile generale la care se
d e t e r m i n e s i m u l t a n ceea c e e s t e psihologiei sociale' şi ale psihanalizei
PSIHOLOGIE CONCRETĂ, psiho- supune orice individ, spre a scoate mai
tipic şi ceea ce este individual la un logie în raport cu realitatea. pentru a înţelege comportamentele şi moti-
bine în relief ceea ce este singular, ireduc-
subiect, considerat ca o fiinţă care vaţiile indivizilor (adesea inconştiente).
în 1929, G. Politzer*, fondatorul unei tibil, diferenţiindu-1 de ceilalţi.
-• LEVIN (KURT).
t r ă i e ş t e o situaţie definită. „Reviste de psihologie concretă", a atacat
Străduindu-se să înţeleagă sensul con- psihologia ştiinţifică axată pe studierea PSIHOLOGIE GENETICĂ, s t u d i u
PSIHOLOGIE ECONOMICĂ, dis-
duitelor, ea analizează conflictele per- omului în laborator, independent de con- al dezvoltării m e n t a l e a copilului.
ciplină c a r e a r e ca obiect s t u d i u l
soanei (sau grupului) şi încercările sale de diţiile sale de viaţă. Ostil acestei forme de Această ramură a psihologiei descrie
conduitelor u m a n e în sectoarele de
a le rezolva. Psihologia clinică utilizează cercetare artificială, el preconizează o transformarea copilului în adult, progre-
producţie, distribuţie şi c o n s u m al
datele furnizate de ancheta socială (măr- abordare diferită a fiinţei umane, bazată pe sele sale, stadiile prin care trece, căutând
resurselor.
turii recoltate din anturajul subiectului), comprehensiunea comportamentelor, exa- să înţeleagă semnificaţia lor funcţională.
Există aproape întotdeauna o diferenţă
tehnici experimentale (teste de inteligenţă, minate în raport cu întregul „dramei" indi- între trebuinţele şi dorinţele omului şi A. Gesell în Statele Unite, J. Piaget în
de caracter etc.), observarea comporta- viduale. posibilităţile de a şi le satisface. Psihologia Elveţia, H. Wallon în Franţa au fost teore-
mentului, convorbirea de Ia om la om, economică studiază comportamentele indi- ticienii acestei psihologii caie se bazează
datele biotipologiei şi acelea ale psiha- PSIHOLOGIE DIFERENŢIALĂ, viduale (motivaţii, decizii de cumpărare...) pe noţiunile-cheie de maturizare* şi de
nalizei, căutând să integreze toate elemen- s t u d i u c o m p a r a t i v al diferenţelor şi de grup. Una din metodele sale este învăţare'. Psihologia genetică înglobează
tele obţinute într-o reprezentare de an- individuale. sondajul de opinie, practicat cu regularitate epistemologia genetică, al cărei obiect se
samblu suficient de coerentă privind com- Fiinţele umane se difereţiază unele pentru a se aprecia aşteptările cumpă- limitează la geneza categoriilor esenţiale
portamentul subiectului, ale cărui motivaţii de altele prin caracteristicile lor fizice rătorilor. ale gândirii. -> PSIHOLOGIA COPILULUI.

248
PSIHOMETRIE PSIHOTERAPIE INSTITUŢIONALA

important pentru om nu este de a-şi satis- calitative, nemăsurabile, a căror însem- PSIHOTERAPIE, apucare metodică Metodele folosite în psihoterapie trebuie
face trebuinţele, ci de a trăi „cum se nătate nu trebuie subestimată. a unor tehnici psihologice deter- să fie adecvate cazurilor individuale: unii
cuvine", adică coform legilor înscrise în minate, pentru restabilirea echi- necesită încurajări, alţii o reeducare sau o
fiinţa sa. în această optică, psihologul PSIHOPATIE, stare mentală pato- librului afectiv al unei persoane. psihanaliză. înainte de a întreprinde un
devine un mediatqr datorită căruia omul se logică. Câmpul psihoterapiei este extrem de tratament de acest gen este deci necesară
poate cunoaşte mai bine cât şi un educator într-un sens mai restrâns, acest termen vast, începând cu tulburările caracteriale şi cunoaşterea exactă a fiecărui bolnav. Cele
care îi deschide drumul realizării de sine. se aplică mai ales deviaţiilor caracteriale nevroze şi terminând cu afecţiunile psiho- mai bune rezultate se obţin cu subiecţii
(afectivitate, voinţă), care determină con- somatice şi chiar psihozele. Toate meto- care doresc să se vindece, care cooperează
duite antisociale, fără culpabilitate apa- liber la tratament şi care sunt suficient de
PSIHOMETRIE, ansamblu de me- dele psihoterapeutice (susţinerea mora-
rentă. Psihopaţii nu se clasează nici printre inteligenţi ca să înţeleagă mecanismele
tode şi de tehnici care permit psihotici (realmente alienaţi) şi nici printre lului, sugestie, reeducare, psihanaliză etc).
măsurarea fenomenelor psihice. care se bazează pe comunicarea dintre psihologice analizate şi care nu trag de pe
nevrotici (care sunt conştienţi de tulbu-
în sensul său cel mai larg, acest termen psihoterapeut şi bolnav, urmăresc scopuri urma maladiei lor beneficii' prea impor-
rările lor). Ei sunt indivizi instabili, impul-
înglobează toate cercetările senzorimetrice sivi şi dificili, al căror comportament face identice, adică împlinirea personalităţii şi tante. La copii psihoterapiile se bazează în
(praguri senzoriale, timp de reacţie...), dar să sufere mai ales anturajul lor. Inadap- o mai bună integrare socială a subiectului. esenţă pe tehnicile expresive, cum sunt
este folosit de obicei, într-un sens mai taţi social, ei au adesea de-a face cu După modurile lor de acţiune, se disting desenul, modelajul, marionetele. ->• ANA-
restrâns, pentru a desemna ansamblul tes- justiţia. După lucrările lui S. Glueck şi trei mari categorii de psihoterapii: acelea LIZĂ TRANZACŢIONALĂ; AVERSIUNE; J O C O -

telor cognitive şi, în general, toate testele W. H. Sheldon, ci se recrutează îndeosebi bazate pe sugestie (persuasiune, direc- TERAPIE; PSIHODRAMĂ; STRIGĂT PRIMAL;
care servesc la aprecierea aptitudinilor şi diii rândurile subiecţilor de tip atletic. ţionare morală); acelea bazate pe catharsis TERAPIE COMPORTAMENTALĂ. [Se poate
a nivelurilor de dezvoltare (maturitatea Noţiunea de psihopatie, datorată Iui citi G. Ionescu, Psihoterapie (1990) —
(retrăirea, sub efectul hipnozei sau al sub-
socială, de exemplu). K. Schncider (1923), se înrudeşte cu aceea nota trad.]
narcozei, a sentimentelor refulate); acelea
Introducerea măsurării în psihologie a de „personalitate antisocială" a america-
nilor (DSM I1I-R, 1989). care îi permit pacientului să-şi modifice
determinat mari progrese în această disci- PSIHOTERAPIE INSTITUŢIO-
personalitatea prin analiza conflictelor sale
plină. Dar utilizarea rezultatelor cifrice nu NALĂ, în sensul cel mai larg, efect
profunde, care integrează în conştiinţa sa terapeutic exercitat de o instituţie
este lipsită de pericole. Un număr nu are PSIHOPATOLOGIE - PSIHOLOGIE
afecte inconştiente şi îi modifică meca- asupra bolnavilor care sunt trataţi
decât o valoare indicativă; nu este decât un PATOLOGICĂ.
nismele de apărare". Tipul acestor psiho-
element al diagosticului pe care psihologul aici. întT'Un sens restrâns, ansamblu
PSIHOTEHNICĂ, ansamblu de terapii abisale este psihanaliza, rezervată de tehnici psihosociologice folosite
îl are de formulat. El infirmă sau confirmă
tehnici de psihologie experimen- unor cazuri deosebite. pentru ameliorarea raporturilor
o ipoteză şi trebuie întotdeauna raportat la
alte observaţii şi la istoria individului exa- tală aplicate problemelor umane. Psihoterapia se bazează pe încrederea interpersonale din cadrul unui spital
minat. Dacă un Q.I. de 130 exprimă, fără Psihotehnica este utilizată mai ales în bolnavului în tratament şi în persoana în scopul de a face din această
nici o îndoială, o inteligenţă superioară, un industrie, comerţ şi armată. Ea îşi propune, terapeutului, pe relaţia de comprehensiune instituţie un instrument realmente
Q.I. de 70 nu indică întotdeauna existenţa în esenţă, să definească condiţiile de reciprocă care se stabileşte între ei şi terapeutic.
unei deficienţe intelectuale. Acest rezultat muncă cele mai favorabile, adaptarea datorită căreia pacientul îşi poate exprima Centru de îngrijire, ca şi loc de viaţă, spi-
poate fi datorat anxietăţii, unei inhibiţii omului la munca sa şi să-1 ajute pe om să liber problemele, fără teama de a fi rău talul psihiatric face eforturi, de la începutul
nevrotice, opoziţiei subiectului sau absenţei se integreze în grupul profesional. Instru- judecat, descătuşându-şi (pe plan verbal) anilor 1950 încoace, de a ameliora con-
mentele sale privilegiate sunt testele. în impulsiile şi repunând în discuţie imaginea
sale de interes pentru probele propuse. diţiile de existenţă ale bolnavilor şi relaţiile
armată, ca şi în industrie, psihotehnica a
Important este deci ca psihologul să nu pe care şi-o face despre el însuşi. în relaţia umane din interiorul său. în acest scop au
permis reducerea considerabilă (cu circa o
se cantoneze într-un rol de tehnician de treime) a duratei învăţării şi a numărului interumană astfel creată, subiectul învaţă fost create aici ateliere de ergoterapie',
laborator, destinat să furnizeze măsurători de accidente. Termenul de psihotehnica să-şi modifice atitudinile faţă de propria-i cluburi de arte plastice, de teatru, de
exacte, ci să fie capabil să le interpreteze tinde să fie înlocuit prin acela de psiho- persoană şi faţă de lumea exterioară, adap- muzică, de sport, yoga etc, la gestionarea
în mod corect, în funcţie de observaţiile logie aplicată. tându-se mai bine la realitate. cărora, în măsura posibilităţilor, sunt
PSIHOTERAPIE ÎN GRUP
PUBLICITATE

asociaţi bolnavii. O atare viaţă socială PSIHOTIC, subiect afectat de de a l t e r n a n ţ a fazelor m a n i a c e şi Pubertatea care, în climatul nostru,
necesită întâlniri şi schimburi, fie şi numai psihoză*. melancolice. debutează între 12 şi 14 ani, poate fi pre-
spre a împărţi responsabilităţile şi a reduce Psihoza maniaco-depresivă este mai coce (rareori) sau întârziată (circa 12%
inevitabilele tensiuni. La reuniunile perio- PSIHOTROP, s u b s t a n ţ ă n a t u r a l ă dintre subiecţi). încetinirea ritmului evo-
puţin frecventă la bărbaţi decât la femei
dice, la care participă pensionarii, perso- sau sintetică a cărei acţiune asupra lutiv la un copil normal — care, de altfel,
(şapte bărbaţi la zece femei); ea pare
nalul de îngrijire şi chiar personalul admi- s i s t e m u l u i nervos c e n t r a l e s t e va deveni un adult normal — este în gene-
legată de tipul „picnic"" (H. Luxemburger)
nistrativ, sunt dezbătute dificultăţile apă- capabilă să modifice a c t i v i t a t e a ral neglijată de părinţi. Cu toate acestea,
şi se transmite genetic. într-adevăr, pe
rute. Asemenea discuţii, conduse de prac- m e n t a l ă şi conduita u n u i individ. ea poate să aibă repercusiuni psihologice
când psihoza maniaco-depresivă afectează
ticieni experimentaţi şi prudenţi, sfârşesc Se disting trei grupe de psihotrope: relativ importante: şcolarii prezintă adesea
circa 1% din populaţia generală, în unele
prin a transforma climatul instituţiei: atitu- scdutivele (neuroleptice', tranchilizante*, un deficit specific de aptitudini intelectuale
familii frecvenţa sa variază între 9% şi
dinile autoritare, agresive şi inhibitoare hipnotice), stimulentele (antidepresive...) (inaptitudine de a raţiona abstract), care
18%. Se pare (dar lucrul acesta rămâne de
sunt progresiv abandonate în folosul con- şi perturbatori psihici (halucinogene, stu- atrag după ele eşecuri şi, în consecinţă, o
demonstrat) că o genă purtată de cromo-
duitelor mai democratice şi mai destinse. pefiante, substanţe exaltante, cum sunt deteriorare a aplicaţiei şcolare şi senti-
zomul 11 joacă un rol predispozant în apa-
eterul şi alcoolul). mente de inferioritate; ei păstrează atitu-
riţia acestei maladii („Nature", 26 febru-
PSIHOTERAPIE ÎN GRUP, me- dini puerile şi o personalitate imatură.
arie 1987). Cu toate acestea, în declanşarea
t o d ă de t r a t a m e n t colectiv al tul- PSIHOZĂ, maladie m e n t a l ă gravă, Pubertatea este o criză psihobiologică
acestor tulburări un rol cert au factorii asociată adesea cu dificultăţi si tulburări
burărilor fizice sau m e n t a l e d a t o -
c a r a c t e r i z a t ă prin p i e r d e r e a con- psihosociali, şocurile emoţionale*.
r a t e unui conflict intrapsihic.
t a c t u l u i cu realul şi alterarea fun-
Ideea de a regrupa pacienţi pentru a nilă"' descrisă de M. Debesse). Psihosocio-
ciară a legăturii i n t e r u m a n e , cauză PSITACISM, repetare mecanică de
discuta împreună problemele lor datează logii (M. Mead) au arătat că aceste tulbu-
de inadaptare socială a subiectului. expresii şi de fraze cuprinzătoare.
de la începutul anilor 1930 (i. L. Moreno, rări provin din situaţia ambiguă a adoles-
Contrar nevroticului, care este conştient Iniţial formă de învăţământ în care centului în societatea noastră; nici copil,
1932). Ea se bazează, în esenţă, pe două
de dificultăţile sale personale, psihoticul elevul nu avea decât să repete „papaga- nici adult, el nu are un statut precis şi
observaţii: când se reunesc mai multe
îşi ignoră tulburările: izolându-se de lumea liceşte" frazele pe care trebuia să le reţină, rămâne nesigur în ceea ce priveşte rolul
persoane, ele se influenţează reciproc; este
mai uşor să vezi şi să înţelegi problemele exterioară, el îşi creează un univers privat în psihopatologie termenul este utilizat său; dacă îşi afirmă independenţa, se
altuia decât pe ale tale. Există multiple pe care îl fasonează după plac şi în care el pentru a caracteriza comportamentul unui loveşte de adulţi, iar dacă refuză să-şi
forme de psihoterapii colective, cele este atotputernic. subiect care repetă o expresie fără a se asume responsabilităţi sociale sau profe-
principale fiind discuţia liberă (partici- Există mai multe categorii de psihoze: îngriji de semnificaţia acesteia. Această sionale, de asemenea nu le dă satisfacţie.
panţii exprimă în mod spontan ceea ce schizofrenia*, psihoza maniaco-depresivă", tulburare se întâlneşte destul de frecvent
simt şt gândesc) şi psihodrama*. delirurile (paranoia*, psihoza halucina- la deficienţii intelectual. -» ECOLALIE. PUBLICITATE, a n s a m b l u de teh-
Pentru unii autori, cum este P. Joshi torie cronică, parafrenia). Activitatea deli- nici folosite de o î n t r e p r i n d e r e
rantă — care se manifestă, în atitudini şi comercială p e n t r u a-şi c o n s t i t u i o
(1975), psihoterapia în grup ar răspunde PUBERTATE, ansamblu de trans-
conduite, prin pierderea simţului auto- clientelă şi a favoriza difuzarea a
formei noi pe care o ia maladia mentală, formări p s i h o o r g a n i c e legate de
critic, deviaţii ale judecăţii logice, modul diverse mărfuri.
mai mult comportamentală decât trăită pe m a t u r i z a r e a sexuală şi c a r e traduc
plan interior, mai mult socială şi mai puţin de gândire dereal — exprimă profunda O dată cu dezvoltarea psihologiei
t r e c e r e a de la copilărie la adoles-
individuală. Intenţia majoră a psihoterapiei alienare a persoanei şi constituie caracte- maselor şi a mijloacelor de difuzare (presă,
cenţă.
ristica cea mai tipică a psihozelor. Acestea afişe, radio, televiziune), publicitatea a
în grup ar fi o mai bună conştientizare de Pubertatea se manifestă mai ales printr-o luat un avânt considerabil. întreprinderile
către individ a contextului social ambiant sunt relativ frecvente (1% din populaţia împlinire a corpului, dezvoltarea caracte- industriale şi comerciale îi consacră circa
(J. C. Sager şi H. S. Kaplan, 1972). urbană). relor sexuale secundare (pilozitate pubiană 5% din cifra lor de afaceri (în 1987, în
şi axilară, modificarea vocii), apariţia Franţa, aproape 39 miliarde de franci au
PSIHOTERAPIE NONDIRECTIVĂ PSIHOZĂ MANIACO-DEPRESIVĂ, primelor menstruaţii la fete şi a spermato- fost cheltuiţi pentru publicitate |sursă:
-» ROGERS (CARL). afecţiune mentală caracterizată zoizilor în lichidul seminal la băieţi. S.E.C.O.D.I.P.]). Publicitatea se sprijină
RĂSUNET

inversează, trecând de la activitate diferenţele psihologice sunt legate de dife- RAŢIONAMENT,operaţie a gân- Alfred Binct, pentru ca în anii 1890-1893
la pasivitate, ori invers. renţele de rasă, că negrul are mai ales dirii care constă într-o înlănţuire să studieze sub îndrumarea lui W. VVundt,
în felul acesta dorinţa de a face rău calităţi senzoriale, albul aptitudini inte- logică de raporturi (adică de jude- la Lcipzig, unde a obţinut doctoratul
(sadism) se poate transforma în dorinţa de lectuale etc. Astăzi e fapt demonstrat căţi), ducând la o concluzie. (1893). Din 1897 şi până în 1940 a fost
a suferi (masochism), dorinţa de a vedea (O. Klincberg. F. Brown etc.) că superio- Calitatea raţionamentului depinde de cadru didactic — din 1904, profesor defi-
(voierism) în trebuinţa de a fi văzut (exhi- ritatea relativă a unora asupra altora de- premisele sale. Şcolarul de 7-8 ani spune nitiv la Universitatea din Bucureşti, unde
biţionism) etc. Anna Freud citează cazul pinde csenţialmente de condiţiile socio- că untdelemnul pluteşte pe apă pentru în 19(X) a inaugurat cursul de psihologie.
unui băieţel căruia îi era teamă de castrare. culturale şi economice. că este „gras", pentru ca apoi, abandonând A creat o selectă şcoală de psihologie, care
în crizele sale de angoasă el manifesta un Mai mult decât rasa, mediul şi climatul această însuşire inaplicabilă altor obiecte a pus accentul pe experiment şi pe psiho-
elan războinic, îmbrăca o uniformă de sol- social sunt acelea care explică diferenţele (lemn, plută...), să spună că este „uşor". metrie. în opoziţie cu speculaţia sa meta-
dat şi punea mâna pe armele din panoplia de aptitudini constatate între indivizi. Raţionamentul său este întemeiat pe obser- fizică, în psihologie a cultivat metodele
sa de copil: anxietatea sa se ranversa în Klincberg a demonstrat, de exemplu, că varea realităţii. Mai târziu, spre 11-12 ani, obiective, năzuind să clădească o „ştiinţă
nivelul intelectual al negrilor americani el este capabil să raţioneze abstract şi să exactă. în înţelesul pe care îl au şi fizica,
este mai ridicat în nordul decât în sudul facă apel la noţiunea de densitate (raportul chimia, biologia". Al său Curs de psiho-
RAPTUS, manifestare bruscă şi dintre greutate şi volum), care deja este o logie (1923) s-a impus ca un model de
Statelor Unite şi că la oamenii de culoare
irezistibilă care îl împinge pe su- judecată. Progresele raţionamentului tinde sinteză magistrală a rezultatelor cercetării
veniţi să se stabilească în nord acest nivel
biect la o acţiune cu consecinţe socializare şi de diminuarea egocentris- în domeniu, discriptivul confluând cu
creşte pe durata şederii lor în această
uneori tragice: fugă, sinucidere, mului" infantil. Aceste progrese le putem regularitate în explicativ. Deşi adversar
regiune. Ameliorarea intelectuală se pro-
omor. aprecia în mod obiectiv cu ajutorul testelor al fuziunii psihologie-fizologie, nu poate
duce în mod regulat atunci când nivelul
Se observă cel mai adesea în epilepsie (analogie: „Un cuţit şi o bucată de sticlă evita definirea conştiinţei „ca funcţiune a
economic şi educativ creşte.
(escapadă, furie), alcoolism cronic şi sunt amândouă...'.'"; similitudine: „Prin ce scoarţei cerebrale", ba chiar caută să-i des
melancolie (suicid). Raptusul se asociază se aseamănă berea şi vinul?"). Se disting. cifreze si mecanismul. Dintre scrierile
cu o obnubilare mai mult sau mai puţin RAŢIONALIZARE, justificare a
totală a conştiinţei. unei conduite ale cărei motive
deducţia, care este trecerea de la general cităm: Problemele psihologiei (1898);
autentice sunt ignorate.
la particular („Toţi oamenii sunt muritori, Despre sullet (1899); Puterea sufletească
R.A.S. -• AJUTOARE SPECIALIZATE. Un subiect în stare de hipnoză, care
deci eu sunt muritor"), şi inducţia, care (1908); Sufletul neamului nostru, calităţi
primeşte ordinul de a săvârşi o anumită
este extrapolarea la generalitate a unui bune şi defecte (1910).
RASĂ, varietate de specie umană acţiune după trezire, execută acel act fără
caz particular.
ai cărei membri se disting prin a-i cunoaşte motivul real. Dacă i se cere RĂSUNET, repercusiune a unui
caractere fizice de origine genetică. să-şi explice comportamentul, el invocă tot RĂDULESCU-MOTRU (Constantin), eveniment asupra psihismului unui
Specialiştii reuniţi de UNESCO (1950- felul de motive. Necunoscând forţele care filosof, psiholog şi om politic român individ.
1951) pentru a elabora o „Declaraţie îl animă, el este obligat să-şi justifice con- (Butoieşti, jud. Mehedinţi, 1868 - Unele persoane reacţionează prompt la
asupra rasei" nu au recunoscut decât trei duita printr-o cauză logică, lată un Bucureşti, 1957). un fapt sau la o situaţie emoţionantă, ca
mari grupe de fiinţe umane: grupa cauca- exemplu: un băiat, îndrăgostit de institu- Licenţa şi-a luat-o la Bucureşti, cu o după aceea să nu se mai gândească la cele
zoidă (albă), grupa negroidă şi grupa toarea lui, îi fură o batistă. Interogat, el teză filosofico-psihologică (Realitatea întâmplate. Altele, dimpotrivă, aparent indi-
mongoloidă. După aceşti savanţi, toate răspunde că a avut nevoie de o batistă şi empirică şi condiţiiwile cunoştinţei, 1889),ferente şi impasibile pe moment, nu uită
subgrupele sunt arbitrare şi nu există decât că nu a îndrăznit să o ceară, pe când în iar la Paris a frecventat cursurile lui nimic şi îşi „coc" răspunsul. în primul caz
în spiritul clasificatorului. Nu există rasă realitate căuta să posede un obiect care să J. M. Charcot, la Salpetriere, şi pe ale lui spunem că efectul produs de eveniment
pură, iar mitul nazist al superiorităţii aria- simbolizeze persoana iubită. Inteligenţa sa Theodule Ribot, la College de France. A este „primar", iar în al doilea caz un efect
nului germanic faţă de ceilalţi oameni era a reorganizat într-un mod acceptabil rapor- lucrat efectiv în laboratorul de psihologie „secundar". Modul de a reacţiona la eveni-
o impostură. Multă vreme s-a crezut că turile dintre elementele inconştiente. experimentală condus de H. Beaunis şi mente (răsunet) este, în caracterologia lui
RĂZBOI
RECEPTOR

G. Heymans şi E. Wiersma, una din cele Die Atombombe und dic Zukunfl des REACŢIE ELECTRODERMALĂ, favorizată prin plasarea în cămine şi în
trei dispoziţii caracteriale fundamentale Menschen (1957) — nota trad.l ateliere protejate".
f e n o m e n c o m p l e x legat d e activi-
(celelalte două fiind emotivitatea şi O reeducare, operă de durată, nu se
t a t e a sistemului nervos simpatic,
activitatea). RĂZBOI PSIHOLOGIC • PSIHO- c a r e s e m a n i f e s t ă printr-o variere termină o dată cu ieşirea subiectului din
LOGIE MILITARĂ. a r e z i s t e n ţ e i e l e c t r i c e a pielii ca stabiliment. Pentru a fi eficace ea trebuie
RĂZBOI, luptă armată între popoare continuată mult timp după aceea, până
u r m a r e a u n e i e x c i t a ţ i i senzoriale
(internaţional) sau între partide RÂS, fenomen esenţialmente u m a n când structurile nou dobândite par sufi-
sau a u n e i e m o ţ i i , susceptibile
(război civil). care, în general, exprimă buna dis- cient de statornice pentru a îndreptăţi retra-
să p r o v o a c e a c t i v i t a t e a glandelor
Cauzele războaielor ar fi, după teoria poziţie şi veselia. sudoripare. gerea reeducatorilor. Majoritatea eşec-
freudiană, de origine individuală: în fiecare Poate fi cauzat şi de unele stimulări urilor înregistrate în acest domeniu sunt
Primele studii referitoare la acest feno-
din noi ar exista o agresivitate latentă care fizice (gâdilat), de bucuria de a se simţi imputabile unei acţiuni educative sau psi-
men datează de la sfârşitul secolului
şi-ar găsi în război un debuşeu socialmente superior celorlalţi (T. Hobbes) sau prin hoterapeutice întrerupte prematur.
al XlX-lea (R. Vigouroux, C. Ferre,
perceperea unei situaţii comice, necuviin- J. Tarchanoff). în 1909, lucrarea germa-
cientă întrucât războiul,deşi extrem de răs- cioase (A. Schopenhauer). Râsul, care nului O. Veraguth asupra „reflexului psiho- RECEPTOR, element senzorial sus-
pândit, nu este universal: există popoare care include un element agresiv - el e făcut galvanic" suscită numeroase cercetări. ceptibil de a fi activat de un s t i m u l
nu s-au războit niciodată (L. T. Hobhouse). spre a umili, spune H. Bergson —, are o în 1963, V. Bloch arată că există diverse i n t e r n sau e x t e r n care g u v e r n e a z ă
Pe de altă parte, la acelea care îl practică funcţie cathartică, dcscătuşantă: indienii răspunsuri electrodermale, legate nu numai conduita globală a fiinţei vii.
a putut fi explicat prin alte mobiluri, cum Crows din America pedepsesc prin râs de funcţionarea sistemului nervos sim- Principalii receptori sunt: retina (conuri
sunt jocul, goana după prestigiu (indienii infracţiunile grave la codul moral. Ei nu-i paticei şi de aceea a formaţiei reticulate şi bastonaşe) — vezi schema de la p. 262;
Plaines), trebuinţele religioase (procurarea spun nimic vinovatului, dar iau în râs (parte a trunchiului cerebral care se întinde membrului cohlcară (audiţie), conţinând
de victime sacrificiale) sau economice delictul în adunarea de seară, unde fiecare de la bulb la diencefal) şi a cortexului. circa 25 (KM) de celule ciliate ale lui Corti;
(procurarea de sclavi, acapararea bunurilor se amuză pe socoteala lui. Datorită râsului, Reacţiile electrodermale diferă consi- pielea, unde găsim 1 2(X) (KK) puncte sensi-
vecinului). agresivitatea se poate exprima liber, fără derabil de la o persoană la alta, iar la bile la durere, 700 (KM) puncte sensibile la
în societatea noastră războiul are la consecinţe dramatice. în anumite situaţii acelaşi subiect diferă de la un moment presiune, 250 ()(K) puncte sensibile la frig
bază îndeosebi factori economici. Când râsul este o formaţie reacţională împotriva la altul. şi numai 30 000 puncte sensibile la cald,
condiţiile de viaţă sunt proaste, iar propa- angoasei. repartizate în mod neregulat, potrivit cu
ganda guvernanţilor determină o naţiune READAPTARE, r e v e n i r e progre- regiunile corpului; pupilele gustative ale
să considere un alt popor ca fiind cauza REACŢIE, r ă s p u n s la un stimul. sivă la un m o d de viaţă n o r m a l . limbii (există aici patru feluri de celule,
principală a frustrărilor suferite, agresi- Reacţia poate fi reflexă (ochiul meu Metodele de readaptare sunt psiholo- sensibile la acru, amar, sărat şi dulce);
vitatea se polarizează asupra acestuia, iar lăcrimează dacă este iritat de un fir de gice şi pedagogice. Este posibil să-i redai celulele nervoase ciliate ale mucoasei
riscurile de conflict cresc în mod praf) sau voluntară (apăs pe un buton când individului sentimentul valorii sale perso- nazale. Toţi aceşti receptori sunt reuniţi în
periculos. Cu toate acestea, războiul nu percep un semnal convenit). în primul caz, nale dacă îi dai mijloacele de satisfacere a gmpa exteroceptorilor', deoarece ei infor-
este niciodată declanşat de popoare, ci ea corespunde unei adaptări a organis- cerinţelor sociale. în acest scop, şcolarul mează organismul asupra mediului exterior.
întotdeauna de şefii de stat, care îl mului, care restabileşte echilibrul com- dislexic, inteligent, însă handicapat de o în grupa interoceptorilor" sunt cuprinşi
consideră uneori necesar spre a evita promis, eliminând agentul vătămător; în al lateralitate* defectuoasă, va fi plasat într-o visceroceptorii" şi proprioceptorii*. Primii
doilea caz este un răspuns convenţional. clasă de adaptare unde educatorul se poate ne informează asupra stării viscerelor,
pericolele unei distrugeri totale sunt atât Toate conduitele umane au fost reduse de ocupa de fiecare caz în parte; la fel, tânărul ceilalţi asupra poziţiei capului (canalele
de mari încât asistăm la o solidaritate de o către behaviorişti şi reflexologi (1. P. delincvent, după o perioadă de observare, semicirculare din urechea internă), ca şi
esenţă nouă între naţiuni, decise să facă tot Pavlov) la reacţii (emoţionale, învăţate...) va face obiectul unei reeducări în internat, asupra posturii şi mişcărilor corpului (recep-
ce este posibil spre a împiedica o confla- mai mult sau mai puţin complexe, studiate unde va învăţa o meserie. Cât despre bol- torii sensibilităţii kinestezice sunt situaţi în
graţie funestă. |Se poate citi Karl Jaspers, de ei ca atare. navii mentali, reinserţia lor socială este articulaţii, tendoane şi fusurile musculare).

261
REFLEX PSIHOGALVANIC RELAŢII UMANE

REFLEX PSIHOGALVANIC • populaţia atingea 1 miliard şi 2(X) milioane binefacerile acesteia depăşind simpla regle- există între subiect şi un „obiect"
REACŢIE ELECTRODERMALA. în 1994, medicii de ţară organizează în mentare a naşterilor. într-adevăr, contra- care îi este exterior.
mod regulat şedinţe educative şi de propa- cepţia este cea mai bună profilaxie a în primele două luni de viaţă, noul-năs-
REFULARE, mecanism psihologic gandă în care expun avantajele unei creş- avortului şi, prin supravegherea medicală cut este într-o stare pur narcisică; el reac-
inconştient de apărare* al Eului, prin teri demografice planificate şi diversele la a cărei instaurare contribuie, ea permite ţionează la excitaţiile interne şi externe,
care sentimentele, amintirile şi im- procedee anticoncepţionale. Ei distribuie depistarea precoce a cancerelor genitale şi trăieşte plăcerea şi insatisfacţia, dar încă
pulsiile neplăcute sau în dezacord în mod gratuit „pilule", fixează sterileţi nu s-a diferenţiat de lumea exterioară.
a bolilor venerice. în sfârşit, ea favorizează Apoi, între trei şi şase luni, un „obiect"
cu persoana socială sunt menţinute (mai bine de 40 milioane de chinezi au armonia sexuală a cuplurilor şi permite vag se detaşează de ansamblu: mama sau
în afara câmpului conştiinţei. recurs la această metodă contraceptivă) perechii conjugale să trăiască din plin orice altă persoană care se ocupă în mod
Ceea ce Eul refuză, este recunoaşterea sau inele de cauciuc. bucuria dragostei. regulat de sugar, care devine distribui-
acestor virtualităţi, realizarea lor verbală; în Franţa, o dată cu legea din 4 decem- toarea de plăcere (hrană, îngrijiri...) şi cu
într-adevăr, atâta timp cât emoţia deza- brie 1974, produsele anticoncepţionale REGRESIE, adoptare mai mult sau care copilul stabileşte prima sa relaţie
greabilă nu este exprimată în cuvinte, ea sunt larg difuzate în public şi orice femeie mai puţin durabilă a unor atitudini obiectală. în luna a opta, aceasta este atât
rămâne confuză şi surghiunită în incon- poate, dacă doreşte, să-şi aleagă liber şi comportamente caracteristice de personalizată încât prezenţa unei per-
ştient. Dar prin aceasta ea nu-şi pierde anticoncepţionalele care îi convin. Cele unui nivel de vârstă anterior. soane străine în locul mamei declanşează
potenţialul dinamic. Dorinţa refulată cău- mai multe preferă contraceptivele orale Acest termen nu implică întoarcerea la o veritabilă angoasă la copil. Primele
tând să se exprime şi să se manifeste într-un („pilule"), a căror eficacitate este cvasi- o conduită din trecut, ci o stare de insu- relaţii obiectale au o importanţă funda-
fel sau altul (vise, lapsus, simptome...), absolută. Multe utilizează dispozitive ficientă maturizare. Regresia nu înseamnă mentală în organizarea şi dezvoltarea
obligă Eul la eforturi continue. intrauterine („sterileţi"), al căror procent că reapare un comportament observat personalităţii.
Omul normal este capabil să reziste de eşec nu este decât 1-3%; multe altele anterior în istoria subiectului, ci faptul că
asalturilor elementului refulat, fără a se se servesc de obturatori feminini, cum sunt acesta se comportă ca un individ mai RELAŢII UMANE, raporturi inter
epuiza şi fără a resimţi vreo daună deo- diafragma sau capa cervicală (care se tânăr. Această regresie către un stadiu personale în interiorul unui grup.
sebită, pe când nevrozatul, dimpotrivă, adaptează direct pe colul uterului). anterior al dezvoltării se observă cu Luarea în considerare a calităţii relaţiilor
cheltuindu-şi întreaga energie în această regularitate în cazul unei frustrări impuse umane în cadrul unei colectivităţi de
în 1985, Organizaţia Mondială a Sănătăţii de realitate. Exemplu: un copil, separat la muncă datează de la marile crize eco-
luptă, devine steril în viaţa activă. Noţi- (O.M.S.) şi-a dat acordul pentru difuzarea
un moment dat de mama sa, nu mai nomice (1929) şi mai ales din anii celui de
unea de refulare ocupă un loc central în mondială a unui contraceptiv a cărui efica-
mănâncă singur şi nu acceptă decât al doilea război mondial. Azi şefii din
înţelegerea nevrozelor, iar unul din scopurile citate durează 4-5 ani. Este vorba de mici alimente semilichide. Enurezia* sau industrie acordă o atenţie deosebită gestio-
psihanalizei este reducerea acestui proces capsule de progesteron care, implantate reapariţia „limbajului de bebeluş", care nării resurselor umane şi împărtăşesc ideea
psihologic, pentru a face să apară în câmpul subcutanat pe braţ, eliberează 30 micro- adesea coincid cu naşterea unui frăţior sau că investiţia în capitalul uman este funda-
conştiinţei tendinţele refulate. grame de hormon pe zi, având drept efect a unei surioare, sunt conduite regresive. La mentală. Extensiunea, uneori gigantică, a
blocarea ovulaţiei. De atunci încoace s-a adultul incapabil să-şi rezolve conflictele unor întreprinderi are drept consecinţă o
REGLEMENTAREA NAŞTERILOR experimentat şi un vaccin „antigraviditate", intră în joc uneori acelaşi mecanism, mai mare distanţă socială între salariaţi şi
sau CONTRACEPŢIE, acţiune des- ale cărui rezultate, publicate în 1988, sunt constituind o fugă de realitate şi o alienare patroni; muncitorul îndeplineşte o sarcină
tinată evitării temporare a pro- promiţătoare. a persoanei, ca în cazul acelui bărbat de 25 parcelară pe care nu reuşeşte să o raporteze
creaţiei. în pofida tuturor acestor progrese tehnice de ani, deţinut pentru escrocherie, care se la ansamblu, se simte frustrat, „alienat" şi
în ţările lumii a treia, unde expansiunea şi a unei legislaţii favorabile, contracepţia transformă în sugar plângăreţ, mereu la are tendinţa de a se dezinteresa de
demografică este mai rapidă decât pot medicală nu este total admisă şi multe pat.enuretic şi encopretic şi hrănindu-se întreprinderea la care lucrează. Este deci
suporta statele, reglementarea naşterilor femei se comportă de parcă le-ar fi necu- exclusiv cu lapte. necesar, pentru menţinerea unui climat
este o necesitate imperioasă şi urgentă. în noscută. O mai bună informare a publi- social favorabil în interiorul colectivului de
Brazilia, în India sau în China ea a devenit cului va permite fără îndoială extinderea RELAŢIE OBIECT ALA s muncă, să se răspundă trebuinţelor
o problemă naţională. în China, unde contracepţiei la cât mai multe dintre ele, psihologice ale salariaţilor, să fie întărit
ŢIE CU OBIECTUL, raport care
RETICENTA REVOLTA

copiii sunt declaraţi iresponsabili) şi să fii RETRACŢIE A EULUI, mecanism o injustiţie (reală sau imaginară) deosebită la reverie, dar şi de condiţiile
liber pe acţiunile tale (nu eşti responsabil de apărare care constă în a renunţa suferită. exterioare: monotonia unei sarcini sau a
de un act săvârşit în condiţiile ameninţării la orice activitate care poate aduce La copil este vorba, în general, de o unei excitaţii (zgomotul uniform al unei
fizice sau ale constrângerii morale). Cu neplăcere. revendicare afectivă (consecutivă naşterii maşini, de exemplu), absenţa de stimuli a
toate acestea, legile sociale sau morale Un'i subiecţi hipersensibili au tendinţa unui nou frăţior sau a unei surioare sau ambianţei favorizează dezvoltarea reveriei.
consideră că eşti responsabil nu numai de de a se închide în ei înşişi (introversiune*), plasării sale într-un stabiliment), care se Ea constituie adesea un mod de apărare a
actele pe care le-ai dorit şi le-ai realizat de a trăi marginal, de a-şi limita relaţiile manifestă printr-o ostilitate mai mult sau Eului împotriva plictiselii şi frustrărilor
tu însuţi şi de cele săvârşite fără vrere cu semenii, de aşi reduce activităţile la mai puţin făţişă la adresa anturajului sau vieţii cotidiene.
(accident rutier, de exemplu), ci şi de cele domeniile în care ei excelează sau de a se printr-o conduită regresivă: subiectul bom-
pe care nu le-ai voit şi nici nu le-ai săvârşit, cantona în rolul de spectator. Această băne, se cramponează de adulţi, reîncepe REVISTA DE PSIHOLOGIE, publi-
dar a căror evitare depindea de tine: un conduită îi pune la adăpost de suferinţă, să-şi ude patul. • caţie a Academiei Române.
prefect a fost revocat, în 1964, în urma dar le interzice împlinirea personalităţii. La adulţi, revendicarea exprimă adesea Primul număr datează din 1955; revista
evadării unui prizonier din infirmeria spe- dorinţa inconştientă de a masca o defi- — care apare trimestrial — a ajuns astăzi
cială care depindea de autoritatea sa. RETROGRESIE, reapariţia com- cienţă; ea corespunde unui mecanism de la tomul 42. Publică rezultatele cercetărilor
în China, în 1987, ministrul pădurilor a portamentului caracteristic unei supracompensare a unui sentiment de infe- în domeniu pe plan naţional, precum şi studii
fost făcut responsabil de incendiul care a epoci revolute din istoria unui rioritate şi traduce insatisfacţia profundă a de sinteză,analize critice,recenzii, cronici
devastat mii de hectare, inclusiv cinci sate. individ. individului în mediul social. Generată de ale evenimentelor din viaţa ştiinţifică naţio-
A fi responsabil este a-ţi ţine un angaja- Sub influenţa unor traumatisme, condui- un eşec minuscul sau de o frustrare minimă, nală şi internaţională (congrese, conferinţe,
ment moral; în general, aceasta înseamnă tele învăţate de curând dispar, în timp ce conduita revendicativă avansează într-o simpozioane etc). (Adresa redacţiei: Casa
a respecta contractul social pe care orice reapar deprinderi vechi. Pentru K. Lewin', manieră cvasiobsesională, mergând chiar Academiei Române, Bucureşti, Calea 13
om 1-a încheiat, în mod implicit, venind retrogresia se deosebeşte de regresie". Septembrie nr. 13, sector 5.)
împotriva intereselor persoanei. Reven-
pe lume. dicarea, care se dezvoltă de obicei la
REŢEA DE AJUTOARE SPECIA- subiecţii suspicioşi, care au un Supraeu* REVOLTĂ, rebeliune contra auto-
LIZATE (R.A.S.) -> AJUTOARE SPE-
RETICENŢĂ, atitudine a unei per- CIALIZATE. rigid, constituie adesea un simptom impor- rităţii.
soane care ezită să-şi exprime clar tant al paranoiei. Revolta exprimă, în general, nemulţu-
gândul. mirea unui individ sau a unui grup, osti-
REUŞITĂ, succes.
Efect al atitudinii rezervate, al jenei sau REVERIE, stare de detaşare faţă de litatea sa faţă de o soartă nedreaptă, faţă
Reuşita, ca şi eşecul, este o noţiune
neîncrederii, reticenţa se observă atât la realitate, intermediară între gân- de un mediu agresiv, ba chiar pur si simplu
esenţialmente subiectivă, care nu depinde
subiecţi absolut normali (timizi) cât şi la direa în stare de veghe şi vis. inconprehensiv sau indiferent. Revolta este
de nivelul absolut de realizare a unui act,
cei cu manifestări patologice. O întâlnim Subiectul, distras din lumea exterioară, reacţia normală la frustrare.
ci se situează mai degrabă în raport cu
în cursul convorbirilor clinice, pacienţii despre care nu mai are decât o conştiinţă Revolta socială este provocată mai puţin
anumite norme şi îndeosebi cu nivelul de
(şi chiar şi familiile lor) trecând sub tăcere vagă, se lasă antrenat de un flux de ima- de condiţiile economice defavorabile cât de
aspiraţie al fiecărui individ. Reuşita este
în mod sistematic fapte semnificative: o gini şi idei care ascultă mai mult de moti- un sentiment de insatisfacţie psihologică
întâlnim şi în curele psihanalitice, atunci simţită ca atare atunci când realizarea
depăşeşte sau cel puţin atinge linia de vaţiile afective decât de logică. Reveria datorat, după H. H. Hyman (1942), unei po-
când subiecţii rezistă mai mult sau mai apare ca un fenomen normal la pubertate, ziţii determinate a individului (sau grupului)
puţin conştient acţiunii terapeutului. Ea ţintă, adică speranţa subiectului. Senti-
mentul de satisfacţie trăit de o persoană când ea are semnificaţia unei anticipări a faţă de statutul său. Psihanaliştii explică
constituie o reacţie de opoziţie din partea realităţii viitoare. această atitudine prin deplasarea în dome-
unor bolnavi psihic indiferenţi (schizo- este singurul criteriu cu adevărat valabil
Adesea reveria constituie, atât la copii niul social a unui conflict intrafamilial:
frenici) sau neîncrezători (deliranţi, para- revoltă contra ordinii stabilite ar fi expresia
cât şi la adulţi, un simptom nevrotic, o
noici), care refuză să vorbească de expe- actuală a răzvrătirii (de origine oedipiană)
rienţele lor patologice. REVENDICARE, comportament al fugă de realitate. Ea depinde de constituţie,
celui care pretinde reparaţie pentru subiecţii schizoizi având o propensiune a copilului contra autorităţii părinţilor.
RORSCHACH ROUSSEAU

a ş t e p t a t ă de la o p e r s o a n ă al c ă r e i imaginaţie: ele pot descrie structura perso- Creativitatea (1972); Creativitatea generală „totul este bun ieşind din mâinile Creato-
s t a t u t îl c u n o a ş t e m . nalităţii, în 1918, construieşte planşele şi specifică (1981). rului, totul degenerează în mâinile omului1'
Fiecare individ trebuie să-şi asume mai testului său, iar în 1921 publică lucrarea şi că educaţia trebuie să se întemeieze pe
multe roluri, variabile în funcţie de vârsta Psihodiagnostic. Numai după zece ani de ROUSSEAU (Jean-Jacques), scriitor calităţile naturale ale copilului, dar că
sa (copil, adolescent, adult, bătrân), de sex, la moartea sa acest test a început să se răs- şi filosof elveţian de limba franceză nimic nu trebuie făcut în pripă: pedagogia
de persoanele cu care se află (un copil se pândească. Azi el este utilizat în întreaga (Geneva, 1712-Ermenonville, 1778). trebuie să fie funcţională* şi să se adapteze
comportă diferit, după cum este în com- lume şi face obiectul unui număr consi- Orfan de mamă de la naştere, rău cres- la fiecare vârstă a copilăriei. Există, spune
pania camarazilor săi,a mamei sau a pro- derabil de cercetări şi adaptări. cut de către un tată capricios şi instabil, el, un timp pentru fiecare achiziţie. Opera
fesorului) şi de situaţie (acasă, la muncă, după o tinereţe aventuroasă şi de vaga- sa filosofică Contractul social sau Prin-
la biserică...). Aceste roluri pot să genereze ROSENZWEIG (Saul) psiholog ame- bondaj, în cursul căreia trăieşte în toate cipiul dreptului politic (1762) a exercitat
conflicte psihice atunci când sunt contra- rican (Boston, Statele Unite, 1907). mediile, J. J. Rousseau cunoaşte gloria cu o influenţă determinantă asupra Revoluţiei
dictorii. Ele ne marchează întotdeauna Profesor de psihologie la Washington al său Discurs asupra ştiinţelor şi artelor franceze. Precursor al pedagogiei moderne,
într-un fel sau altul, fie că aderăm la ele în University (Saint Louis, Missouri) şi psi- (1750), premiat de Academia din Dijon, a fost şi primul scriitor de Confesiuni
aşa măsură încât să nu ne mai putem des- holog-şef al secţiei de psihiatrie infantilă, cu al său Discurs asupra originii şi funda- (1782-1789), care constituie o curajoasă
prinde (isterie, paranoia), fie că încercăm elaborează o teorie a frustrării* şi pune la mentelor inegalităţii dintre oameni (1755), operă de psihologie la persoana întâi şi un
să le respingem (subiecţi revoltaţi sau punct un test pe care îl prezintă pentru ca şi cu romanul pedagogic Emil sau despre document clasic care expune mentalitatea
revoluţionari). în general, persoana sănă- prima dată în 1935, sub numele de Picture educaţie (1762). El propovăduieşte că sa de nevrotic hipersensibil.
toasă îşi „interpretează rolul păstrând o
Frustration Study. Acest test este utilizat
anumită distanţă între acesta şi propria-i
de clinicieni, care îi apreciază simplitatea
personalitate. Respectul rolurilor menţine
şi calităţile metrologice.
securitatea şi coeziunea socială. Viaţa
socială este o textură de roluri. Inadaptaţii
ROŞCA (Alexandru), psiholog ro-
sunt cei care nu le respectă.
m â n (Călata, j u d . Cluj, 1 9 0 6 -
Bucureşti, 1996).
RORSCHACH (Hermann), psihiatru
S-a format în cadrul şcolii de psihologie
e l v e ţ i a n (Zurich, 1884 - H e r i s a u ,
pragmatică de la Cluj, cercetând iniţial,
1922).
cu instrumente psihotehnice, deficienţa
După studii medicale, se specializează
mentală. Carieră universitară de excepţie şi
în psihiatrie în clinica din Zurich condusă
de E. Bleuler, frecventează grupul psiha- în final un fotoliu la Academia Română.
nalitic din acest oraş şi suferă mai ales Simpla citare a unora din scrierile sale este
influenţa lui C. G. Jung. suficientă spre a-i contura orizontul preo-
Excelent desenator, pasionat de pictură, cupărilor: Măsurarea inteligenţei şi debili-
se arată interesat de modul în care reacţio- tatea mintală (193(1); Psihopatologia devia-
nează bolnavii la petele de cerneală* şi de ţilor morali (1931); Delincventul minor
culoare şi compară răspunsurile lor cu (1932); Psihologia martorului (1934); Orien-
acelea ale subiecţilor normali. Descoperă tarea profesională a anormalilor (1936);
astfel că percepţia vizuală este influenţată Igiena mintală şcolară (1939); Copiii supe-
de personalitate: răspunsurile „culoare" rior înzestraţi (1941); Motivele acţiunilor
sunt legate de introversivitate (tipologie" umane. Studii de psihologie dinamică
derivată din aceea a lui Jung). Petele de (1943); Selecţia valorilor (1943); Tehnica
cerneală sunt mai mult decât o probă de psihologiei experimentale şi practice (1947);

272
SCARA DE MATURITATE MENTALA

SANCŢIUNE, recompensă sau pe- SAŢIETATE, satisfacerea unei


deapsă privind o anumită acţiune. dorinţe, satisfacere care distruge
Se disting sancţiuni naturale (arsura pe apetitul.
care şi-o provoacă un copil imprudent, Trebuinţa satisfăcută se manifestă
care se joacă cu focul), sociale (decoraţii, printr-o modificare a conduitei, datorată
închisoare...), subiective (remuşcări). Jus- stării plăcute care rezultă din echilibrul
tiţia modernă tinde mai puţin să pedep- stabilit şi din pierderea interesului pentru
scopul atins. în unele cazuri poate să aibă
sească, preferând readaptarea delinc-
loc chiar o inversare a tendinţei, care se
venţilor (lucru adevărat în special în cazul
exprimă prin aversiunea pentru obiectul
minorilor); ea ştie că nu există criminal căutat până atunci.
înnăscut şi că devii delincvent în virtutea
condiţiilor socioecoomice şi afective, de
SĂNĂTATE, stare a celui care se
care întreaga societate este responsabilă. simte puternic şi asigurat.
Sancţiunea are o valoare pedagogică Acest concept este strâns legat de
SADISM, perversiune sexuală carac- rităţii şi de agresivitatea deplasată asupra certă, pe care totuşi educatorii trebuie să noţiunea de adaptare, aşa încât Organizaţia
terizată de erotizarea durerii prici- semenului. o utilizeze cu circumspecţie. Pedeapsa Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) crede de
nuite celuilalt. şi recompensa nu pot fi automate. Fiind cuviinţă să precizeze că „sănătatea este
Sadicul nu simte excitaţia sexuală decât SADOMASOCHISM, complex de confirmarea unei judecăţi referitoare la deplina posesiune a bunăstării sociale,
făcându-i rău partenerului. în cazurile cele impulsii agresive dirijate contra conduita unei persoane, ele trebuie să se mentale şi fizice şi nu numai absenţa
mai grave, din fericire rare, actele de semenului (sadism) şi contra pro- adapteze în mod necesar acesteia, vârstei bolilor şi afecţiunilor". Când vorbim de
cruzime pot merge până la ucidere. Cel sale, nivelului ei de înţelegere. Un sugar, sănătate ne referim, în mod implicit, la
priei persoane (masochism), care,
mai celebru este cazul mareşalului Gilles de exemplu, nu va fi certat pentru că a spart echilibrul dinamic care există între orga-
după psihanalişti, ar coexista întot-
de Rais (1400-1440), care a făcut să piară, un bibelou care i-a stat la îndemână, pe nism şi mediul său. Individul capabil să-şi
deauna la unul şi acelaşi individ.
după câte se evaluează, între 140 şi 300 de când unui copil de zece ani i se va cere să-l rezolve conflictele (de origine internă şi
copii. Unii ucigaşi, ca Jack Spintecătorul La unii indivizi, plăcerea erotică depinde externă) şi să reziste inevitabilelor frustrări
de acţiunile agresive suferite sau aplicate înlocuiască, subţiindu şi banii de buzunar.
sau Peter Sutcliffe, nu-.şi alegeau victimele ale vieţii sociale este un individ sănătos.
decât dintre prostituate. După D. Cameron semenului. Există şi un sadomasochism
moral, diferit de deviaţia sexuală, care se SANGUIN. 1) în clasificarea tempera-
şi E. Frazer (1988), motivarea lor ar fi îmbolnăveşte. Simptomele nevrotice sunt
manifestă în torturile pe care unele per- mentelor operată de Hippocrate, subiect la
de căutat într-o relaţie cu femei imature şi expresia unei rezolvări inadecvate a ten-
soane, măcinate de un sentiment de culpa- care predomină umoarea sanguină. Morfo-
complexate, care se înrădăcinează în rela- siunilor, pe când psihozele semnifică eşecul
logic, sanguinul se prezintă ca un individ
ţia cu mama, în acelaşi timp obiect erotic bilitate, nu ezită să şi le aplice (ele sunt adaptării la lumea normală.
musculos, cu înfăţişare atletică şi cu tenul
şi sursă de frustrare. „Micul sadism" se în acelaşi timp şi victime şi călăi) pentru
rozaliu. Natură optimistă şi expansivă, el
limitează la flagelări, muşcături sau chiar aşi satisface trebuinţa de pedeapsă. SCARA DE MATURITATE MEN-
este în general sociabil, dar şi impulsiv şi
la umilinţe morale. TALĂ DE LA COLUMBIA, test
iritabil. 2) Pentru şcoala franco-olandeză individual de inteligenţă pentru
Unii autori cred că această perversiune SALATĂ DE CUVINTE, alterarea de caracterologie", persoană care îşi con- copiii de la trei la doisprezece ani
este constituţională. Pentru psihanalişti ea limbajului, practic specifică schizo- trolează emoţiile (nE), cu o activitate supe- care suferă de tulburări motorii sau
este un element al perechii contrastante freniei, care constă într-o juxta- rioară mediei (A) şi care reacţionează ime- de surditate, precum şi de defi-
„sadism —masochism", fiind legată înde- punere de cuvinte care nu au nici diat la impresii (P). Sanguinul este realist, cienţe ale limbajului.
osebi de stadiul sadico-anal, de primele un raport de sens sau de conso- rece, uneori cinic, ştiind să exploateze Acest test se compune dintr-o sută de
experienţe sfincteriene (învăţarea regulilor nanţă şi care nu au vreo legătură situaţiile şi să tragă propriul profit din planşe cartonate, albe sau divers colorate,
de igienă), de răzvrătirea contra auto- gramaticală. toate cele ce i se oferă. pe care figurează desene geometrice,

274 275
SCHIZOTIMIE SECŢIE DE EDUCAŢIE SPECIALIZATA

SCHIZOTIMIE, organizare psihică calităţi fizice şi morale la copiii şi Alfabetul, care a fost inventat de semiţi, SECTOR, diviziune teritorială
normală dominată de introversiune. adolescenţii de ambele sexe. este derivat din ideograme. învăţarea în care operează aceeaşi echipă
Schizotimicul pare rece, distant, inafectiv. Fondată în 1907 de sir R. Baden-Powel scrierii presupune o vârstă mentală de cel medico-socială.
Atitudinea sa este un mecanism de apă- (1857-1941), s-a implantat aproape pretu- puţin 5 ani şi o bună orientare spaţială Un sector de psihiatrie adultă acoperă o
rare: el se închide în sine pentru a se pro- uiuleni în lume, regrupând actualmente arie în care trăiesc până la 70 (KM) de locui-
(recunoaşterea dreptei şi a stângii, a lui sus
teja de agresiunile lumii exterioare. Soli- 25 de milioane de aderenţi (o treime fete), tori. Un intersector de psihiatrie infanto-
din care 9 milioane în Statele Unite şi circa şi jos). Disgrafiile' sunt în general asociate
tudinea, retragerea din realitate, propen- cu tulburări de motricitate sau cu o stân- juvenilă cuprinde, în general, trei dintre
siunea sa pentru reverie răspund acestei 205 (MX) în Franţa. sectoarele precedente. Politica sectorială
Scoutismul constituie o autentică şcoală găcie' contrariată. Calitatea scrisului este
trebuinţe. Reacţiile sale imprevizibile sunt datează în Franţa din 1960; ea permite să
de formare a caracterului. Fondatorul ei, influenţată şi de starea de spirit a celui care
descărcări brutale ale tensiunii acumulate. se asigure continuitatea îngrijirilor date
înţelegând trebuinţele tinerilor. Ie-a oferit scrie. Lucrul acesta este vădit mai ales la bolnavilor. Pacienţii nu mai sunt în mod
Din punct de vedere intelectual el este
adesea un original, un idealist înclinat spre activităţi care să corespundă aspiraţiilor psihopaţi, al căror grafism (bucle, înflo- obligatoriu retraşi din mediul lor spre a fi
analiza abstractă şi spre sistematizare. lor: gustul aventurii şi libertăţile, spiritul rituri, punctuaţie simbolică) reflectă tulbu- îngrijiţi: ei pot fi trataţi la domiciliu şi pot
Tipul său morfologic este de obicei lon- de întrajutorare şi cel de camaraderie sunt rarea gândirii. -• GRAFOLOGIE. frecventa „structuri" uşoare, cum sunt
gilin (leptosom*). dar uneori este atletic" satisfăcute de viaţa cercetaşului (traducere spitalele de zi, atelierele protejate* sau
în româneşte a termenului englez, scout — SCRIS ÎN OGLINDĂ, scris exe- centrele de ajutorare prin muncă".
sau displastic*.
nota trad.), în care, în joacă, se făureşte
cutat de la drapta la stânga, ilizibil
personalitatea. Copilul este determinat
SCOP, ţintă pe care ne propunem foarte de timpuriu să dobândească noi în mod normal, dar putând fi citit SECŢIE DE EDUCAŢIE SPECIA-
s-o atingem. cunoştinţe să ia iniţiative şi să-şi asume cu uşurinţă cu ajutorul unei oglinzi. LIZATĂ (S.E.S.), clasă de învăţă-
Când un scop este inaccesibil, el poate responsabilităţi; respectând codul onoarei Scrisul în oglindă se observă la unii mânt special' destinată adoles-
fi înlocuit cu un altul, cât decât similar, pe care s-a angajat în mod public şi solemn stângaci, la copiii prost laterali/aţi" şi la cenţilor care prezintă o deficienţă
în timpul celui deal doilea război mon- sîi-l respecte, el face ucenicia disciplinei dislexici'. intelectuală.
dial, de exemplu, privaţiunile i-au făcut pe morale, pregătindu-se astfel pentru viaţa Secţiile de educaţie specializată şi
oameni să consume „ersatzuri" (înlocui- socială de adult. Această metodă a fost SCRUPUL, ceea ce constituie un grupurile de clase-atelier (G.C.A.) au fost
tori): napi porceşti în loc de cartofi, malţ extinsă la copiii „handicapaţi" şi la tinerii create în Franţa ca urmare a circularelor
obostacol pe plan psihic, pune în
în loc de cafea etc. Interesul s-a deplasat delincvenţi. --»• EDUCAŢIE. încurcătură conştiinţa şi împiedică ministeriale din 21 septembrie 1965, din
de la scopul iniţial spre un scop secundar, 2 martie 1966 şi din 27 decembrie 1967.
substituţiv. Uneori se întâmplă ca două acţiunea.
SCRIS, reprezentare grafică a în general, ele sunt integrate în colegiile
scopuri urmărite să se afle în direcţii con- Scupulosul se comportă ca un abulic.
limbajului şi gândirii. de învăţământ secundar (C.E.S.) şi şcolari-
trare: cazul animalului atras de o momeală Dorinţa sa excesivă de a face bine un zează elevi cu deficienţe uşoare, în vârstă
situată dincolo de un obstacol a cărui Scrisul a apărut acum circa 6 000 de lucru, aspiraţia la perfecţiune, niciodată de la 12 la 16 sau 17 ani. Ele constituie
ani. La origine se limita la o juxtapunere realizată, îl determină să revină pentru adesea continuarea claselor de perfec-
depăşire produce durere (planşeul electri-
de desene sumare ale unor obiecte con-
ficat utilizat în cuştile de obstrucţie), de a îmbunătăţi ceea ce era deja făcut şi în ţionare', în 1987, existau în învăţământul
crete care exprimau o idee (ideograme).
exemplu. O atare situaţie este generatoare cele din urmă îl condamnă la sterilitate şi public şi privat 1 440 S.E.S.(113 225 ado-
Apoi grafica s-a stilizat, pe măsură ce se
de anxietate şi de o stare de dezadaptare la perpetuă insatisfacţie. Scrupulul, care lescenţi) şi 133 clase-atelier (3 403 elevi).
încărca de sensuri noi şi lua o semnificaţie
cu aspect nevrotic. simbolică, abstractă. în limba chineză, de dovedeşte existenţa unui Supraeu (simţul Formarea în S.E.S. durează 4-5 ani,
exemplu, reprezentarea simplificată a două moral inconştient) rigid şi sever, este o incluzând un învăţământ general încre-
SCOPOFILIE sau SCOPTOFILIE. mâini întinse, care iniţial exprima gestul formaţie reacţională" care se opune dorinţei dinţat unor cadre didactice specializate, în
Sinonim al voierismului*. pecetluirii contractului de amiciţie încheiat refulate de a se revolta contra regulilor principiu titulare ale C.A.E.I., precum şi o
de două persoane, se regăseşte în hie- stabilite, spre a-şi satisface impulsiile agre- formare preprofesională şi profesională
SCOUTISM, mişcare de tineret roglifa care semnifică „tovarăş" sau sive şi gustul nemărturisit pentru murdărie (mecanică, tâmplărie, pictură...), asigu-
care are drept scop dezvoltarea de „prieten". şi dezordine. rată de profesori din învăţământul tehnic

279
SECUNDARITATE SELYE

profesional. Sunt prevăzute,de asemenea, detaşate de fond. Acest proces are loc în SELECŢIE PSIHOLOGICĂ, ale probleme delicate. Self-government-u\ îi
stagii de practica în industrie. -» CLASE mod natural atunci când câmpul perceptiv gere voluntară făcută după criterii determină pe minori să participe activ la
DE INTEGRARE ŞCOLARĂ. este puternic structurat; el necesită, dimpo- prestabilite. organizarea grupului lor. Asumându-şi
trivă, un efort de atenţie din partea obser- Introducerea metodei testelor în psiho- iniţiative şi responsabilităţi adevărate, ei
SECUNDARITATE, pentru şcoala vatorului atunci când obiectul nu are nici logie a permis clasarea indivizilor şi selec- fac ucenicia libertăţii şi a autonomiei.
franco-olandeză de caracterologie, o tendinţă spontană de a se separa de ţionarea acelora care par apţi să îndepli- Adesea nu este vorba decât la o participare
influenţă durabilă a evenimentelor ansamblu. O perlă neagră în mijlocul unor nească anumite funcţii. Aplicarea acestor la disciplina clasei, dar uneori sistemul
psihologice din trecut, care con- pietricele albe este imediat reperată, pe tehnici în industrie a avut ca efect reducerea este împins până la constituirea de mici
tinuă să aibă răsunet asupra psihis- când un pietroi între alte pietroaie trebuie considerabilă a numărului de accidente, republici ale copiilor, care au adunările lor
mului unor subiecţi, mergând chiar căutat. Segregarea obiectului depinde de scăderea cheltuielilor destinate învăţă- legislative şi puterile lor executive. Acest
până la mascarea experienţelor structurarea câmpului perceptiv sau, când mântului şi creşterea productivităţii. Cu mod de administrare există îndeosebi în
prezente. acesta nu este suficient de organizat, depinde toate acestea, spre a tempera ceea ce ea are ţările anglo-saxone, dar îl găsim şi în
Subiectul „secundar" este metodic, de personalitatea observatorului, de moti- dezumanizant, selecţia profesională nu Elveţia şi Rusia (A. S. Makarenko* l-a utili-
ataşat tradiţiilor, (idei prietenilor săi. trebuie să se limiteze la a reţine subiecţii zat în centrele lui de reeducare); în Franţa,
vaţiile sale, de atitudinile şi experienţa sa.
capabili să ocupe un anumit loc de muncă, de la înfiinţarea sa, în 1899, şcoala din
Segregaţia umană constă în separarea
SECURITATE, pace a spiritului persoanelor după anumite criterii, definite Roches (Eure) aplica acest sistem. -> NEIL
ci să se străduiască să-i orienteze pe cei-
(ALEXANDER SUTHERLAND); SCOUTISM.
datorată convingerii că individul în prealabil (rasă, religie, infirmitate etc.) lalţi candidaţi spre muncile care li se potri-
nu are a se teme de nimic. Ea este uneori utilă din raţiuni tehnice. în vesc cel mai bine.
Ea constituie una din trebuinţele funda- cazul reeducării copiilor orbi sau surdo- Toate armatele moderne sunt dotate SELYE (Hans), medic canadian de
mentale ale omului, condiţia esenţială a muţi, de exemplu, dar mult prea adesea cu un serviciu de selecţie şi orientare a origine austriacă (Viena, 1907 -
sănătăţii sale mentale. Copilul îşi găseşte răspunde unor principii iraţionale şi con- personalului. După o examinare prelimi- Mont real, 1982).
securitatea datorită prezenţei senine şi nară, simplă şi rapidă (preselecţie), pentru A devenit celebru prin a sa descriere a
afectuoase a părinţilor, stabilităţii con- a psihopaţilor sub regimul nazist). alegerea viitorilor specialişti sunt utilizate sindromului general de adaptare (S.G.A.)
diţiilor sale de existenţă, disciplinei obiş- baterii de teste, ajustate pentru fiecare post Adaptarea este însăşi condiţia vieţii. Fie că
nuite a educaţiei sale. în mediul său astfel SEGUIN (Edouard), pedagog şi medic de combatant. Beneficiile realizate ca este vorba de intoxicaţie, de infecţie
definit, el îşi reperează din timp poziţia, se francez (Clamecy, Nievre, 1812 - urmare a acestei selecţii reprezintă un câş- microbiană sau de o emoţie puternică,
acomodează cu rolul său şi, simţindu-se New York. 1880). tig de circa o treime (34%) în comparaţie organismul îşi mobilizează mecanismele
protejat, avansează cu încredere în viaţă. Discipol al lui J. M. ltard*, care a pus la cu metoda tradiţională de recrutare. de apărare spre a face faţă acestor agenţi
Adolescentul se simte mai greu în secu- punct o metodă senzorială pentru educarea în domeniul şcolar, selecţia şcolarilor stresanţi. Primul moment al S.G.A. este
ritate deoarece, nefiind nici copil şi nici micului „sălbatic din Aveyron" (1797), sa „supradotaţi"', capabili să progreseze în reacţia de alarmă, care se manifestă mai
adult, nu are un statut precis. La bărbat, interesat de copiii arieraţi, a diferenţiat studiile lor mult mai rapid decât ceilalţi ales prin hipotensiune, tahicardie şi produ-
mijlocul de conservare a securităţii este idioţia (oprire a dezvoltării mentale) de copii, este aplicată în ţări ca Rusia şi cerea continuă de catecolamine, A.C.T.H.
conformismul social; multe persoane ţin demenţă (deteriorare a psihicului) şi a Statele Unite. şi corticosteroizi. Urmează perioada de
pasul cu moda, de exemplu, pentru a nu perfecţionat un material senzorimotor, din rezistenţă, în cursul căreia reacţiile de
bate la ochi. Acela care a atins maturitatea care mai târziu se va inspira Măria SELF-GOVERNMENT, sistem en- apărare se intensifică şi adaptarea dobân-
psihologică nu se teme să-.şi afirme indi- Montessori". După ce a deschis la Paris glez de administrare, în care gru- dită se menţine. Dacă stresul" încetează,
vidualitatea. o şcoală pentru anormali, s-a stabilit în puri determinate sunt lăsate libere echilibrul redevine normal; dacă persistă,
Statele Unite, unde şi-a răspândit metoda, să se guverneze după bunul lor organismul se epuizează. Stadiul de epui-
SEGREGAŢIE, acţiune de sepa- ale cărei principii sunt expuse în cartea plac. zare se defineşte prin incapacitatea subiec-
rare a elementelor. intitulată Tratamentul moral, igiena şi Aplicat la educaţia copiilor şi adoles- tului de a se mai apăra. în acest caz au
în câmpul perceptiv distingem forme" educaţia idioţilor şi a altor copii arieraţi cenţilor, acest sistem constituie o excelentă loc modificări funcţionale, metabolice şi
pe care le percepem ca pe nişte figuri (1846). metodă pedagogică, dar practica sa ridică anatomice care pot să ducă la moarte.

280 281
SEMN SENTIMENT

Unele afecţiuni somatice sunt legate direct unei moluşte, de exemplu, declanşează sensibilitatea interoceptivă (foame, sete decât datorită unei percepţii extraoculare.
de stres. Printre „maladiile adaptării" figu- la aceasta o reacţie de retragere; vederea etc.) şi sensibilitatea proprioceptivă, care Savanţii au stabilit că în acest caz pielea
rează hipertensiunea, reumatismul, ulcerul pieptului colorat al măcăleandrului deter- informează asupra poziţiei membrelor, joacă rolul de organ receptor.
gastroduodenal, boala lui Addison, boala mină o reacţie agresivă la masculul din asupra atitudinilor şi mişcărilor corpului, Existenţa unei asemenea sensibilităţi
lui Simmonds. Dintre lucrările lui H. Selye, această specie de păsări. în toate cazurile în primul trimestru al vieţii postnatale, este puternic contestată în cazul omului.
cităm: Istoria sindromului general de adap-este vorba de stimuli specifici, purtători ai cele trei sisteme funcţionează separat, L. Farigoule (J. Romain) a crezut că dece-
tare (1954); De la vis la descoperire unui mesaj datorită căruia animalul îşi lează la om o „vedere paraoptică" (1920),
sensibilitatea interoceptivă fiind cea care
(1973); Stres Iară pericol (1974). adaptează comportamentul la realitate. în pe care unii (R. Maublanc) s-au străduit în
prevalează la sugar, dominante fiind sen-
relaţiile interumane şi îndeosebi în cuplul zaţiile care vin de la sistemul digestiv. în zadar să o detecteze la orbi. Acest eşec,
SEMN, element sensibil care per- mamă-copil există schimburi permanente luna a patra cele trei sisteme senzoriale asociat cu noi cercetări negative consa-
mite cunoaşterea sau recunoaş- de semnale ale climatului afectiv, dintre încep să se organizeze într-un ansamblu crate aceluiaşi subiect, fac să se creadă că
terea unui lucru. care unele scapă conştiinţei indivizilor. ideea lui Farigoule este eronată. Cu toate
structurat, datorită căruia copilul, capabil
Spre deosebire de semnal, care se acestea, cercetări efectuate în U.R.S.S.
să distingă ceea ce provine de la corpul
adresează reflexului şi inconştientului, SENILITATE, slăbire simultană a (Nijni Taghil, 1962) şi în Statele Unite
său şi ceea ce aparţine mediului, reuşeşte
semnul face apel la inteligenţă. Datul din capacităţilor fizice şi mentale dato-
treptat să ia cunoştinţă de individualitatea (Yoiitz, 1964) ar confirma posibilitatea
cap, care de obicei înseamnă aprobare, este rată îmbătrânirii.
sa, distinctă de lumea exterioară, cu care unei „vederi extraretinicne" la specia umană.
un semn, la fel ca mimica emoţionala sau Senilitatea este exagerarea proceselor
ca simbolul matematic. Semnul exprimă normale de îmbătrânire. Nu are vârstă până acum fuzionase. începând din acest -» PERCEPŢIE EXTRASENZORIALĂ.
o idee sau un sentiment, dar pentru a fi precisă, variind de la un individ la altul, moment, devine dominantă sensibilitatea
Inteligibil presupune o înţelegere (tacita sau sub influenţa factorilor ereditari şi per- exteroceptivă. Sensibilitatea organelor SENTIMENT, stare afectivă com-
explicită) între indivizi. Este un element de sonali (antecedente patologice, intoxicări senzoriale poate fi extraordinară. Tiparul, plexă, combinaţie de elemente
transmitere a unei comunicări susceptibilă alcoolice, surmenaj etc). Condiţiile socio- de exemplu, reacţionează la 1 mg de fenil- emotive şi imaginative, mai mult
de a lua mai multe semnificaţii şi de a nu economice şi afective joacă şi ele un etanol (alcool existent în esenţa de tran- sau mai puţin clară, stabilă, care
avea nici o legătură logică cu ceea rol important in ceea ce priveşte data dafir) diluat în 17 miliarde de metri cubi persistă în absenţa oricărui stimul.
ce reprezintă el. Frontierele între semne, apariţiei stării senile. într-adevăr, pensio- de apă. Cauzele acestui fenomen, mai durabil
semnale şi indici nu sunt ferm stabilite. narea' necompensată de o nouă activitate, decât emoţia şi mai puţin violent decât
Acelaşi element poate fi, în mod succesiv, solitudinea afectivă, insecuritatea finan- SENSIBILITATE FOTODERMICĂ pasiunea, pot fi de ordin intelectual,moral
indice, semnal şi semn. Fumul, de exem- ciară, sentimentul de devalorizare socială sau DERMATOOPTICA, senzoria sau afectiv; sentimentele estetice şi reli-
plu, este indicele natural al focului, dar accelerează procesul de involuţie. litate difuză a tegumentelor la gioase, simpatia, admiraţia, resentimentul,
focul poate fi el însuşi semnalul unui lumină. orgoliul, ruşinea etc. corespund acestei
Senilitatea se manifestă, pe plan psihic,
eveniment (sărbătoarea Sfântului Ion...), pe După G. Viaud, această sensibilitate ar definiţii. Acestea sunt fenomene psihice
printr-o inerţie intelectuală, dificultăţi
când jeturile ritmice de fum pe care fi responsabilă în primul rând de fototaxia" conştiente care colorează afectiv percep-
tipice în fixarea durabilă a amintirilor şi
indienii din America de Nord le utilizează ţiile noastre şi ne influenţează conduitele.
achiziţiilor cognitive noi, prin pierderea unor animale ca dafniile. Ea corespunde
pentru a comunica între ei sunt semne Sentimentele sunt legate de tendinţele
supleţii de adaptare, „pisălogeală" şi incon- unei caracteristici generale a oricărei
codificate.