Sunteți pe pagina 1din 27

1.Aparitia termenului de integrare economica internationala Integrarea economica nternationala caracterizeaza particularitatile etapei contemporane de dezvoltare a ec mond.

Termenul de integrare provine de la cuvintul latin integro- a integra, respectiv integrasio, ceea ce inseamna a puna la un loc, a reuni mai multe parti intr-un tot unitar sau a constitui un intreg, a restabili, a intregi. Integrarea economica internationala e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica, mai eficienta si mai productiva. Integrarea economica internationala una din trasaturile caracteristice asentiale ale economiei mondiale contemporane. Procesul de integrare economica europeana a determinat formarea unor noi centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta din lumea contemporana. a etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere economica care influnteaza real asupra tuturor regiunilor si economiilor tarilor lumii, printre care putem mentiona! "#, $cordul %ord $merican pentru &omert iber'%$(T$), $sociatia %atiunilor a *tatelor din $sian de *ud #st'$*#$%), Piata comuna a sudului' +#,&-*",-+#,&-*" ). Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca! $sociatia de cooperare $sia Pacific'$P#&), &ooperarea #conomica a Tarilor +arii %egre'&#+%), &*I, -rganizatia pentru .emocratie si .ezvoltare #conomica'-..#/0"$+). 2.Analiza conceptului de IEI . Concepte cu privire la IEI $ctualmente in literatura de specialitate notiunea de I#I, i se atribuie mai multe sensuri, primul punct de vedere larg raspindit mai ales in perioada initialaa I#I este cel de trecere de la microspatii la macrospatii, la crearea unor amsambluri economice tot mai vaste care sa permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. In perioada postbelica un alt puct de vedere defineste integrarea ca- absenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a discriminarilor in raporturile economice dintre diferite tari. "n grup de savanti au definit I#I, ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii mai distincte si intelegindu-se nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor opratiunilor comerciale si finanaciare. I#I rep un complex de forme sau tipuri ale colaborarii dintre tari in diverse sfere de activ ce se caracterizeaza prin interpatrunderea avansata a economiilor si printro interdependenta te1nologica si economica de lunga durata a tarilor partenere. 3.Premise ale IEI I#I si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care putem mentiona! 1)apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a tarilor care vor sa se integreze 2)apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza. 3)problemele, interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul dezvoltarii, finantarii, reglarii economice si colaborarii politice. 4)efctul de demonstrare. In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatiuni! -crestere economica -diminuarea inflatiei si a soma2ului #fectul de demonstrare sa manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor tari post-comuniste care au devenit membre ai "niunii #uropene. I#I a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si anume! a)dezvoltarea economiei mondiale b)dezv diviziunii internationale a muncii c)concurenta pe pietele internationale si mondiale. 4.Factorii determinanti ai integrarii economice international In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se numara! 1.amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale 2..ezvoltarea puternica a stiinte, te1nicii si te1nologiilor moderne care impune transformari structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii, precum si modalitati de rezlizare a lor, adica folosirea eficienta a potentialului material, te1nic, stiintific, uman, financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a sc1imburilor, a circulatiei bunurilor materiale, a serviciilor, a rezultatelor cercetarii stiintifice, a persoanelor si capitalurilor pe plan subregional si regional

3.&onsecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii economice, probleme comune cu care se confrunta. 4.&onvergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor, complementarea lor economica, presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective.Tendintele de putere intraregionale, comertul intraregional, efectuarea preferentiala de catre parteneri a investitiilor in zona respectiva. 5.Implicatiile integrarii economice international Implicatiile I#I asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt numeroase printre ele putem mentiona! a)I#I creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea pietelor interne, ea poate stimula astfel cresterea economica. ) I#I stimuleaza difuzarea mai rapida a te1nologiilor moderne cu rmarile sale pe planul eficientei si competitivitatii. c)Perfectionarea infrastructurii in tarile membre, eftiniduse transportul si opratiunile import-export d)intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite. e) I#I stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul investitional, atit al investitiilor interne cit si externe. !. Esenta" o iectivele si etapele integrarii economiei international #sen3a integr4rii economice interna3ionale Procesul de integrare economic4 interna3ional4 are la baz4 institu3ionalizarea activit43ii de colaborare economic4 a statelor participante. 5ns4, structura 6i mecanismele de func3ionare ale acestor organiza3ii integra3ioniste trebuie s4 fie 7n conformitate cu interesele 34rilor participante privind at8t desf46urarea raporturilor reciproce c8t 6i rela3iile cu celelalte state ale lumii. 5nf4ptuirea integr4rii trebuie s4 duc4 la 7nl4turarea formelor variate de discriminare care exist4 7ntre economiile na3ionale. Integrarea a avut forme specifice 7n diferite 34ri 6i regiuni ale lumii 7n func3ie de nivelul lor de dezvoltare, fiind un proces obiectiv ireversibil. 5n general se apreciaz4 c4 procesul de integrare a parcurs urm4toarele etape! 9 Prima etap4 a procesului a avut o evolu3ie tripl4! #uropa $pusean4, #uropa ,4s4ritean4 6i pe continentul $mericii de %ord. 5n #uropa -ccidental4 prima organiza3iecare a constituit o form4 de integrare economic4 interna3ional4 a fost &omunitatea #uropean4 a &4rbunelui 6i -3elului '&#&-), care a luat fiin34 7n aprilie :;:< pe baza planului *c1uman, 'pe atunci ministru al (ran3ei) de c4tre ,..(. 0ermania, (ran3a, Italia uxemburg, =elgia 6i -landa, tratat care a intrat 7n vigoare 7n august :;<2. >4rile semnatare ale acestui tratat 76i propuneau unirea eforturilor, scoaterea din criz4 a industriei carbonifere 6i a celei siderurgice 6i crearea unei pie3e comune pentru ramurile respective. 5n #uropa ,4s4ritean4, 7n :;?@, a luat fiin34 &onsiliul de $2utor ,eciproc '&$#,), la care au participat! =ulgaria, &e1oslovacia, Polonia, ,om8nia, "ngaria 6i "niunea *ovietic4. &onform statutului, &$#,-ul era o organiza3ie, economic4 interna3ional4 cu caracter guvernamental care avea ca scop unirea 6i coordonarea eforturilor membrilor s4i 7n vederea acceler4rii progresului economic 6i te1nic, ridic4rii nivelului de industrializare al 34rilor cu industrie mai pu3in dezvoltat4 6i cre6terii ne7ntrerupte a productivit43ii muncii. 9 $ doua etap4 a procesului de integrare a 7nceput prin semnarea la ,oma, 7n anul :;<A , a dou4 tratate 6i formarea &omunit43ii #uropene a #nergiei $tomice '#",$T-+) 6i &omunit43ii #conomice #uropene '&##), la care au participat acelea6i 6ase 34ri 7n cadrul &#&-. &a o reac3ie fa34 de constituirea &&#la ? ianuarie :;B@ a fost semnat4 &onven3ia de la *tocC1olm prin care a luat fiin34 $socia3ia #uropean4 a iberului *c1imb '$# *) 7ntre $ustria, .anemarca, #lve3ia, +area =ritanie, %orvegia, Portugalia 6i *uedia. a $# * au mai aderat ulterior! (inlanda ':;B:), Irlanda ':;A@), ic1etenstein ':;DA) ultimele dou4 av8nd statut de asociat. 9 $ treia etap4 a 7nceput prin semnarea tratatului de la Paris 7n :;BA, un tratat de fuziune a celor trei comunit43i '&#&-, #",$T-+ 6i &##) av8nd acelea6i organe de conducere 6i un buget comun. %oul ansamblu integra3ionist a luat un buget comun si a luat denumire oficial4 de &omunitatea #uropean4, cu un sistem institu3ional politic specific. caracterul acestei etape a integr4rii economice vest- europene este cre6terea considerabil4 a num4rului de 34ri asociate la &##. $ceste 34ri, de6i nu au drepturi depline, au 7n vedere cooperarea comercial4, te1nic4 6i financiar4 6i 7nc1eierea acordului comercial cu fiecare 3ar4 membr4 $# *. 9 $ patra etap4 a integr4rii economice interstatale este marcat4 de sc1imburile profunde e au avut loc 7n patru regiuni importante ale lunii. 5n #uropa -ccidental4 prin aderarea 0reciei ':;E:), *paniei 6i Portugaliei ':;EB), Pia3a &omun4 fiind format4 7n acel moment din :2 membri. "lterior la : noiembrie :;;D prin semnarea tratatului de la +aastric1 a luat fiin34 "niunea #uropean4 care dispune de noi dimensiunieconomice, prin inten3ia de promovare a unei politci externe active, prin introducerea unei monede unice, acordarea de cet43enie european4, drept de vot reziden3ilor str4ini etc. .up4 aderarea $ustriei, (inlandei 6i *uediei, num4rul de membri a crescut la :<, ulterior "niunea #uropean4 l4rgindu-se prin aderarea de noi state, 7n prezent num4rul lor ridic8ndu-se la 2<. .e altfel, 7ncep8nd cu : ianuarie :;;? "niunea #uropean4 6i $# * formeaz4 una dintre marile pie3e integrate ale

lumii cunoscute sub numele de *pa3iul #conomic #uropean '*##) care se 7ntinde de la +area +editeran4 p8n4 la -ceanul 5ng1e3at. +arcant4 pentru aceast4 etap4 este de asemenea desfiin3area &$#,, e6ecul fiind pus pe seama necoordon4rii planurilor na3ionale a 34rilor participante, 7n special 7n domeniul pre3urilor. #. Principalele $orme de integrare economica internationala #volutia procesului de I#I poate imbraca diferite forme, principalele sunt! -Fona de comert liber -"niumea vamala -Piata comuna or unica -"niunea economica si monetara -"niunea politica. %ona de comert li er& e perimetrul format din 2 sau mai multe tari care dintrodata sau treptat siau suprimat barierele vamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte propriile lor tarife vamale si regimuri comerciale.In rezultat se creaza zonele comerciale caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numarului limitat a comertului international cu marfuri si servicii.&oordonare despre zonele d comert liber corespund practicii relatiilor economice internationale si a &onventiei -rganizatiei +ondiale a &omertului care e indreptat spre liberalizarea comertului exterior si stabilitatea politicii comerciale a tarilor participante. 'niumea vamala& este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal. Tarile care participa la "G desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in relatiile cu tertii folosesc o politica comerciala comuna si un tarif extern comun."G pot fi de 2 feluri! :.Perfecta'complete)- cind sunt vizate toate produsele care se sc1imba reciproc si cu tertii. 2.Imperfecta'incomplete)-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc si cu tertii. "G in imagine economica reprezinta expresia unei integrari mult mai avansate a 2 sau mai multor economii nationale initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala."G e coordonata de catre organizatiile comerciale comerciale internationale si mondiale.'0$TT-acordul general pentru comert si dervoltare, &amera de &omert, "niunea Gamala Internationala. Piata comuna or unica&.ezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a grupuluitarilor membre atinge forme de piata comune.#a se evidentiaza prin semnarea cordului si include in sine 4 li ertati" traversind granitele de stat pentru marfuri, servicii capitaluri si persoane. In acest caz in procesul integrationist se includ factorii de productie si pina la un moment coordonarea politicii economice externe. In afara de aceasta crearea pietei comune care insista la armonizarea multor standarte industriale si norme de drept 'niunea economica si monetara&#xperienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune or unice creaza conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica internationala."niunea economica si monetara.$ceasta foerma presupune efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca, introducerea monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor integrationiste.In uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor membre in baza de recomandari si controale din partea organelor nationale.In baza aceasta se stabileste cursul monetar fixat al tarilor participante in relatii una cu alta apoi se introduce treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si sistema bancara centrala in frunte cu =anca %ationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii banesti unificate. -'niunea politica&dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica. &u toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica externa comuna. $ceasta inseamna! a)securitatea politicii comune, b) Introducerea cetateniei unice (ormarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul 2ustitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor. (. Avanta)ele generale ale integrarii economiei interstatale&internationale a etapa actuala, cele mai importante avanta2e ale integrarii economice sint! -#conomiile derivate din productia de serii mari -Intensificarea concurentii in cadrul marii piete marite -$tenuarea problemelor de piata prin economisirea de devize convertibile.

-Posibilitatea de a dezvolta anumite activitati pe care unele tari nu le pot desfasura eficient in mod individual din cauza limitarii pietelor lor -&resterea puterii de negocieri in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale -(ormularea mai coerenta a politii economice -%ecesitatea de a introduce pe termen mediu si lung reforme structurale care in contextul unui stat national pot fi aminate desinestatator -Posibilitatea de a obtine pe baza unui proces de integrare o accelerare a dezvoltarii economice ' nu numai a cresterii economice). *. +eoria uniunii vamale. ,e$inirea uniunii vamale Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si ca rezultat de doua sau mai multe tari. "niunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror membri se anga2eaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal comun fata de tarile terte, precum si o legislatie vamala comuna. Teoria "G a inregistrat in timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale, la conceptiunea sa moderna. 1-. +eoria clasica a uniunii vamale Teoria clasica a "G sustine constituirea uniunilor vamale pure ca grupari formate numai prin corectarea taxelor vamale ca instrument de protectie si politica comerciala Inca in secolul :A s-a format pentru prima data in (ranta "G unindu-se :2 state. +ai tirziu in $nglia, 0ermania 'sec :;), *"$-includea <@ state'sec :;), *patiul ,ominesc'sec :;). H"niunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari, vama este suprimata iar sc1imburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii vamale comune. H"niunea vamala imperfecta, unde tarile componente isi pastreaza independenta lor tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in sc1imburi importante avanta2e diverse. $ici exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti H"niunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de preferinte pentru anumite produse in cadrul "G. In practica : si D forma de "G dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent. 11.+eoria moderna a uniunii vamale Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale functionarii "G'coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile membre), precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala' adica ridicarea diferentiala a gradului de bunastare a statelor membre). Teoria moderna a uniunii vamale elaborate de I. Ginez, I.+eade, ,. IipsJ,. Ginez adispus din anii K<@ o distinctive neta intre efectelede creare a comertilui si efectele de deturnarea a fluxurilor de marfuri comerciale. Tot in acest deceniu +eade propune un model de ec1ilibru partial asupra lui aflat in starea optima si analiza efectelor union vamale asupra repartitei produselor. $spectele cele mai importante ale modelului sunt! -formarea unei uniuni vamale are m multe sanse de a fi favorabila, daca economiile participantilor sunt asemanatoare. -uniun vamala va fi cu atit m favorabila cu cit fiecare component va furniza m multe produse pe piata -un vamala va fi cu atit m avanta2oasa cu cit va fi mai larga -un vamala se creeaza intr-o lume supusa interdictiilor cantitative. ,upa ./o ert 0ipsiu) Avanta)ele '1 moderna2 H*pecialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative H,ealizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice H+odificarile favorabile in raporturile de sc1imb H &resterea ritmului dezvoltarii economice :2.+eoria uniunii econom si monetare. Principalele principii ale integrarii econom *a constatat ca pusul urmator care trebuie realizat dupa realizarea "G este "niunea economica si monetara..In cadrul acestei etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt! :.Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar monetear si altele 2. ibera circulatie a persoanelor si capitalurilor D.crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe ?.&oncurenta loiala <.$rmonizarea legislatiilor nationale "niunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea integrarii economice. #conomistul 3alassa distinge 5 etape ale integrarii economice internationale2

a.Fona #conomica de iber *c1imb. ."niunea Gamala'"G) .intre gruparile regionale care pot fi considerate in prezent uniuni vamale fac parte! -Pactul $%.I%'&omunitatea andina de natiuni) -PI$T$ comuna a $mericilor centrale -Piata comuna a tarilor &araibelor -*istemul economic latino american c.Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure libera circulatie a factorilor de productie.'"#) d."niunea economica e.Integrarea economica totala +oneda , bugetul, relatiile internationale sunt atributele clasice ale suveranitatii nationale, este o reducere a competentelor antionale in aceste directii inde presupune o raspindire a organizarii politice a continentului #uropean. Intrun discurs din D: mai :;B@ &1arles de 0aule, presedinte a (rantei sustinea ca visul (rantei era sa contribuia la contructia europei centrale printro grupare politica, economica, culturala si umana.#l a relansat ideea unei #urope integrate politic, Gisul inteleptilor si ambitia celor puternici, care pare ca o conditie principala pentru ec1ilibrul lumii. .upa :;B? convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare %$T- si &$#,, &1arles a preluat ideea unei #",-P# unite de la $tlantic si pina la "ral pe care o lansase initial in memoriile sale de dupa razboi 13.Etapele integrarii econom si caracteristica lor dupa 3. 3alassa #conomistul 3alassa distinge 5 etape ale integrarii economice internationale2 a.Fona #conomica de iber *c1imb.Tarile care o constitue decid sa abordeze progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele.In acelas timp fata de tarile din afara zonei de liber sc1imb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie.$stfel de organizatii sunt!$sociatia #uropeana a iberului *c1imb'$# *), $cordul &entral #uropen de &omert iber'&#(T$), $cordul %ord $merican de ibe *c1imb'%$(T$), $sociatia Tarilor din $sia de *ud Gest'$*I$%), $sociatia stino $mericana de Integrare'$ $.I) ."niunea Gamala'"G).Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun..intre gruparile regionale care pot fi considerate in prezent uniuni vamale fac parte! -Pactul $%.I%'&omunitatea andina de natiuni) -PI$T$ comuna a $mericilor centrale -Piata comuna a tarilor &araibelor -*istemul economic latino american c.Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure libera circulatie a factorilor de productie.'"#) d."niunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea politicilor economice in domeniul economic.#volutia acestei "niuni #conomice cu timpul trebuie sa includa si dimensiunea monetara'ex!"# singura orgamizatie integrationista la aceasta etapa) e.Integrarea economica totala.- implica unificarea politicilor monetare fiscale, sociale'uniunea politica). $ceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile.*pre asa tip de integrare tinde "# , procesul de integrare economica a carui a determinat crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ' &omisia #uropeana, Parlamentul #ropean, Istitutul #uropean +onetar si =anca &entral #uropeana). Pier 4aillette a propus etapele posibile pe calea integrarii! -&onstituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere -Piata comuna care adaoga "G libera circulatie a factorilor de productie -"niunea economica si monetara incare se tine cont de actiunea marelui actor macroeconomic-statul, si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale -"niunea politica. 14.Etapele integrarii econom dupa 3. 3alassa .vezi p 13) 15.+eoria uniunii politice. Evolutia teoriei uniunii pol. =azele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in :;;D in tratatul de la +aastric1t care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice 'niunea politica&dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica. &u toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica externa comuna. $ceasta inseamna!

a)securitatea politicii comune, b) Introducerea cetateniei unice (ormarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul 2ustitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor. evolutia "ltimul stadiu al integrarii este "niunea politica, aceasta putind lua mai ales forma unei federatii 'cu un guvern federal, cu o &amera a statelor, cu o &amera a popoarelor si o &urte *uprema dupa modelul german). .in :;B; statele membre ale &omunitatilor #uropene au mers mai departe in tentativa lor de a crea o "niune politica, pentru ca au dat unui &omitet prezidat de &1ristian (ouc1et misiunea de a elabora un proiect de statut in acest sens. $cest &omitet a prezentat pe 2 noiembrie :;B: un statut al "niunii politice. $cest proiect de statut refuza foarte clar optiunea federala. &ei cinci parteneri ai (rantei au prezentat, deci pe 2@ ianuarie :;B2 un contraproiect de L"niune #uropeana mult mai ambitios. -data in plus, partizanii si adversarii federalismului s-au infruntat si eforturile intreprinse pentru crearea unei &omunitati politice au fost zadarnice. Ga trebui asteptat anul :;E@ pentru ca o noua initiativa sa fie luata in vederea crearii unei "niuni politice. # vorba de Proiectul *pinelli din iunie :;E@ care prevedea crearea unei "niuni dotate cu competente foarte intinse precum si o intarire sensibila a puterilor Parlamentului #uropean. $cest proiect, adoptat cu o mare ma2oritate de Parlamentul #uropean pe :? februarie :;E?, a esuat, dar constituie inca si astazi o sursa de inspiratie pentru membrii $dunarii de la *trasbourg. .upa toate aceste incercari, Tratatul de la +aastric1t ':;;2) va crea o "niune #uropeana care este in acelasi timp o ".#.+. si o "niune politica. (iindca nu s-a reusit promovarea unei "niuni politice inaintea semnarii Tratatului de la +aastric1t, tarile membre ale &.#. au pus in aplicare, de la inceputul anilor :;A@, o cooperare politica europeana. $ceasta cooperare politica s-a fundamentat in principal pe ,aportul .avignon, adoptat in octombrie :;A@ la cererea sefilor de state si de guverne reuniti la Maga in decembrie :;B;. 1! Principiile teoretice ale tratatului de la 4aastric5t cu privire la uniunea economice" monetara si politica. =azele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in :;;D in tratatul de la +aastric1t care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice.Tratatul de la +aastric1i semnat la : de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii europene. $cest document se numeste Tratatul asupra "niunii #uropene . $cest trata are ca baza urmatoarele principii! -*tabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii economice si monetare -$cordarea cetateniei europene -,ealizarea uniunii politice (iecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care sunt reflectate! 1..irectivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre &onsiliul de +inistri ai "#. In acelasi timp va supraveg1ea evolutia economiei in fiecare stat membru si in "#. 2.&etatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati! -deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale "#. -Gotarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene. -prote2area fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a fiecarui stat membru -posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului #uropean dar prin institutia $vocatului poporului european. In tratat se mentioneaza ca uniunea politica s eva mentine prin! -cresterea rolului Parlamentului #uropean, -sporirea competentelor uniunii, -o politica comuna in domeniul 2uridic si al afacerilor interne, - politica externa comuna si de securitate a statelor membre. 1# Integrarea economica in America de 6ord privire de amsam lu. Acordul ce Comert 0i er 6&Am&6AF+A Fona $mericana e prima amre zona de I# mondiala si o constituie cele 2 americi unde rolul principal il 2oaca *"$ In economie mondiala , gobal inegrata integrata mai curind decit una regionalizata constitue un scop primordial al *tatelor "nite ale $mericii. $ici se explica acele 2 atitudini ale politicii externe a "*$ la etapa actuala $titudine fata de #+ - efortul masiv si continuu de construire a unui nou sistem de cooperare economica internationala adoptat sc1imburilor survenite in distributia mondiala a puterii

$titudinea fata de economia regionalizata -consolidarea pozitiei "* in lume in orice mod si prin orice mi2loc."tilizarea influentei si fortei economice americane in cristalizarea structurii sistemului de putere mondiala. %$(T$ sa constitui in baza $cordului de &omert iber %ord $merican. a :2 august :;;2 sefii de stat ale "*, &anadei si a+exicului au semnat $cordul de &omert iber %ord $merican. $cordul a intrat in vogoare la : ian. :;;?.%$(T$ e o forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele D state si este alaturi de Iaponia si alte zone din $sia de *ud-#st.#ste una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene. %$(T$ depaseste depaseste "# de aproape < ori ca supfatata in sc1imb "# are o populatie de ??E mln oameni si depaaseste cu <? de milioane populatia %$(T$. Prin urmare $merica de %ord e cea mai larga zona de liber sc1imb avind DB@ mln de consumatori dar si cea mai competitiva si mai integrata dintre cele D zone mondiale. 1(. Acordul ce Comert 0i er 6ord&American&6AF+A2prevederi "preincipiio iective. ,irectiile de activitate ale 6AF+A %$(T$ sa constitui in baza $cordului de &omert iber %ord $merican. a :2 august :;;2 sefii de stat ale "*, &anadei si a+exicului au semnat $cordul de &omert iber %ord $merican. $cordul a intrat in vogoare la : ian. :;;?.%$(T$ e o forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele D state si este alaturi de Iaponia si alte zone din $sia de *ud-#st.#ste una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene. %$(T$ depaseste depaseste "# de aproape < ori ca supfatata in sc1imb "# are o populatie de ??E mln oameni si depaaseste cu <? de milioane populatia %$(T$. Prin urmare $merica de %ord e cea mai larga zona de liber sc1imb avind DB@ mln de consumatori dar si cea mai competitiva si mai integrata dintre cele D zone mondiale..e fapt o treime din comertul regional se deruleaza in cadrul %$(T$, %$(T$ acopera A domenii importante de activitate! HTratamentul %ational si accesul la piete H,eguli de origine HProceduri vamale H&omertul cu servicii HInvestitii HProprietatea intelectuala H*olutionarea contraverselor Principiile care stau la baza acordului %$(T$ sunt! H&lauza natiunii cele mai favorizate HTratamentul national H$sigurarea transparentei Prin functionarea %$(T$ tarile membre si-au propus urmatoarele obiective ma2ore! H iberalizarea comertului si facilitarea investitiilor externe-directe pe continentul %ord-$merican H$cordul continea prevederi privind eliminarea intr-un interval de :@ ani a tuturor barierilor comerciale asupra produselor industriale si agricole HPrintre sectoarele relevante se numarau!automobilele,piesele auto si textilele HInitial +exicul avea barierele comerciale mai mari decit cele $mericane H(irmelor, companiilor, corporatiilor urmau sa le ofere tratament national H$cordul include de asemenea prevederi asupra liberalizarii pietii serviciilor financiare a telecomunicatiilor si a altor piete de servicii H$ fost instituit un mecanism de solutionare a disputelor, precum si garantii pentru drepturile de proprietate intelectuala HPromovarea competentiei loiale H&resterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor H,ecunoasterea si prote2area eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare H*tabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale in regiune Principalele directii de activitate a %$(T$-ei! H&omertul cu bunuri si materiale-- si in decurs de :@ ani sa fie inlaturate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca %ord-$mericane H&omertul cu servicii-- serviciile detin un loc important in comertu din zona supusa tratamentului national

HInvestitii directe de capital liberalizate H$lte dispozitii 'reguli de concurenta,proprietatea intelectuala,aspecte privind protectia mediului) %$(T$ a realizat urmatoarele elemente I ea r/a cea m m zona de liber sc1imb cu o piata de ?D@,?mln oameni si cu o val totala a productiei b si s de :D mrld N , ceea ce constituie :/D din produsul global mondial II- %$(T$ e o grupare intergrationista care a facut poosibila in decurs de ultimul deceniu o crestere ecca a partenerilor. *tructura institutionala :. &omisia de liber sc1imb 2. &omitetele naftei si gruppurile de lucru D. *ecretariatul ?. &omisia de cooperare in domeniul fortei de munca <. &omisia de cooperare in domeniul mediului ambient B. =anca nord-americana de dezvoltare A. &omisia de cooperare cu statele vecine in domeniul m incon2urator 1* /elattile comerciale dintre partenerii6AF+A . 6AF+A 7pe plan international %$(T$ pe plan international Prin actul intergrationist , *"$ a dorit consolidarea pozitiei sale in carul triung1iului de forte !*"$ Iaponia "# care da configuratia ordinii ec mond &u toate ca %$(T$ e cea m importanta de pe glob in ceea ce priveste nivelul PI= DDO din PI= global 2- 8tructura institutional a 6AF+A .organele de aza a 6AF+A) *tructura institutional &ele 9apte institu:ii 'conduse de reprezentan3i ai tuturor celor trei 34ri membre) pe care se bazeaz4 6AF+A sunt! :. &omisia de liber sc1imb 2. &omitetele naftei si gruppurile de lucru D. *ecretariatul ?. &omisia de cooperare in domeniul fortei de munca <. &omisia de cooperare in domeniul mediului ambient B. =anca nord-americana de dezvoltare A. &omisia de cooperare cu statele vecine in domeniul m incon2urator Continutul Acordului se prezinta sub forma unui document final structurat in E parti 'capitole), dupa cum urmeaza! Partea I! .ispozitii generaleP Partea II a! &omertul cu produseP Partea III a! -bstacole si te1nici comercialeP Partea IG a! Piete publiceP Partea G a! Investitii, servicii si probleme conexeP Partea GI a! Proprietatea intelectualaP Partea GII a! .ispozitii administrative si institutionaleP Partea GIII a! $lte dispozitii. 21;rupul Andin sau Comunitatea Andina de 6atiuni. P.Aa&CA6) &omunitatea $%.I% este cunoscuta oficial sub numele de $cordul de la &artagena sau grupul $%.I% constituita in :;B; '&olumbia) unde s-a constituit Pactul $%.I%. a intrunirea ordinara a consiliului prezidential $%.I% din martie :;;B din oraselul Tru2itto au fost semnate .eclaratia de la Tru2itto si Protocolul de modificare a acordului de la &artagena, conform carora Pactul $%.I% a fost transformat in &omunitatea $ndina de %atiuni '&$%). &$% e o organizatie de integrare subregionala si are sediul la ima 'Peru). Principalul scop al organizatiei consta in integrarea urmatoarelor domenii! economic, financiar, monetar, al educatiei, al muncii si sanatatii, cu scopul valorificarii in interes national a bogatiilor si resurselor naturale ale tarilor membre, dar printr-o dezvoltare independenta armonioasa si ec1ilibrata. Principalele decizii adoptate prin cele doua documente semnate in orasul Tru2itto care pun bazele comunitatii $%.I% sunt H,ealizarea atit a integrari economice si comerciale cit si a celei politice H.esemnarea consiliului ministrilor de externe ca responsabili pentru politica comunitatii $%.I% HIncetarea activitatii 2untei'comisiei) $cordului de la &artagena si preluarea atributiilor de catre secretariatul general HInfiintarea in maxim < ani a Parlamentului $%.I% ' dupa modelul existent la nivelul "#) Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost create urmatoarele mecanisme!

:. $dincirea integrarii cu celelate blocuri regionale in domeniul politic, social si economic 2. $rmonizarea gradata a politicilor economice si sociale si a legislatiilor nationale D. Intensificarea procesului de industrializare subregionala ?. iberalizarea sc1imbului <. Tariful vamal comun B. &analizarea resurselor interne si externe pentru finantarea investitiilor pentru sustinerea integrarii la nivel subregional #xista trei organe de conducere! H&onsiliul prezidential $%.I% H&onsiliul $%.I% al ministrilor de externe H&omisia $%.I% 22 Piata Comuna 8udului.4E/C<8'/) In :;EB intre =razilia si $rgentina a fost semnat un $cord de cooperare care a dus la crearea in :;;: +#,&-*", care mai tirziu au decis sa se alature "ruguai si Paraguai , brazilia argentina. Presedintii celor ? tari au semnat la $soncian la 2B martie :;;: Tratatul de constituire a pietei comune a conului de *ud. In conditiile de constituire a pietii comune a conului de sud, obiectivele primordial a tratatului a fost! Hasigurarea liberii circulatii abinurilor, serviciilor si a factorilor de productie Hevaluarea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune Hcoordonarea politicilor macroeconomice si sectoriale si armonizarea legislatiei in domenii diverse pentru a imprima o amploare a procesului de integrare citi mai mare a etapa actuala +#,&-*", r/a o piata mondiala de 2@@ mln consumatori si un pib total de peste :@@@mrldN, care o plaseaza in rindul celor ? economii din lume dupa %$(T$ , "# si Iaponia Practica mondiala ne demonstreaza ca +#,&-*", este astazi unul dintre centrele ma2ore de atractie a investitiilor pe plan mondial. +otivele acestui succes sunt multiple! H+#,&-*", are cea mai mare rezerva de resurse naturale din lume Hresursele energetice in special mineralele si resurse 1idroelectrice sint printre cele mai importante in lume Hretelele de comunicatii sint avansate si parcurg un continuu proces de renovare $ctualmente +#,&-*", dispune de 2 mln sosele care conecteaza orasele ma2ore , iar transportul aerian e sustinul de peste B@@@ aerporturi. *tructura institutionala! :. &onsiliul P& 2. 0rupul P& D. &omisia de comert a +#,&-*", ?. &-+I*I$ &-+"%$ .# P$, $+#%T$,I <. (orume consultativ ec-soc B. *ecretariatul administrative al +#,&-*", 23 Piata Comuna Central&Americana.PCCA) $cordul de creare a P&&$ a fost semnat la :D decembrie :;B@ de catre 0uatemala, *alvador, %icaragua si Monduras si mai tirziu de &osta ,ica. I%ITI$TIG$ &$,#I$ $ stat la baza semnarii tratatului a vizat unificarea econimiilor pietelor si impulsionarea pe cale con2ugata a dezvoltarii $m centrale , dar cu scopul de imbunatatire a standardului de viata din regiune. In scopul principal se prevedea de a crea urmatoarele instrumente de integrare! HTratatul multilateral de comert liber si integrarea economica in $merca &entrala H&onventia &entral $mericana asupra egalizarii taxelor de import si Protocolul de instruire a unui tarif vamal prezidential &entral $merican HTratatele bilaterale subscrise de statele din $merica &entrala HTratatul de asociere economica In :;B< a fost adoptat tariful vamal comun in relatiile cu tertii si a fost liberalizate sc1imburile reciproce de produse industriale. In cadrul pietei comune central americane, statele membre dispun de un cod vamal uniform aplicabil folosit din august 2@@D numai pentru &osta ,ica si Monduras. #valuarea vamala este guvernata de prevederile acordului organizatiei 0$TT ':;;?)Q -+& ':;;<) cu exceptia *alvadorului si 0uatemalei.

24 Comunitatea si piata comuna a Carai elor CA/IC<4 Comunitatea Carai elor &$,I&-+ a luat fiin4 la ? iulie :;AD odat4 cu semnarea Tratatului de la &1aguaramas de c4tre prim-minitrii a ? state '=arbados, 0uJana, Iamaica i Trinidad i Tobago) cu scopul de a 7nt4ri leg4turile reciproce i de a crea o pia4 comun4 integrat4 7n regiunea &araibelor. $ctualmente num4r4 :< membrii plini, < membrii asociai i A membrii observatori, ma2oritatea acestora aparin8nd &ommenRelt1s. -rganele supreme de conducere sunt &onferina efilor de *tat i &onsiliul de +initri al &omunit4ii &araibelor. +embrii cu drepturi depline!$ntigua si =arbuda =a1amas =arbados , =elize .ominica 0ranada 0uJana Maiti Iamaica +ontserrat *fanta ucia *fantul Sitts si %evis *fantul Gincentiu si 0renadinel *urinam Trinidad si Tobago +embrii asociati! $nguilla =ermude Insulele &aiman +embrii observatori! $ruba $ntilele -landeze &olumbia +exic Puerto ,ico ,epublica .ominicana Genezuela -biectivele &omunitatii &araibelor, astfel cum reiese din tratatele constitutive, sunt! integrarea economica statelor membre catre un regim de Piata &omunaP coordonarea politilor externe ale statelor +embreP

promovarea cooperarii in domeniile educational, cultural si industrial.

25 %ona de 0i er 8c5im a Americilor6AF+A2 negocieri " perspective #xtinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia unor noi grupari de cooperare si integrare economica, a determinat tarile dezvoltate din $merica de %ord sa se gandeasca si ele la o forma de asociere care sa le reprezinte mai bine interesele si sa le acopere de risc in relatiile cu celelalte state ale lumii, aflate si ele in astfel de raporturi. Idea crearii unei zone de liber sc1imb intre *"$ si &anada e vec1e de peste :@@ de ani. &u toate acestea, cu exceptia unei perioade scurte de comert liber in secolul TIT, din :E<? pana in :EBB, pana in :;EE nu au existat alte preocupari serioase cu privire la acest aspect. In :;E; s-a stabilit un $cord de creare a Fonei de iber *c1imb &anada *"$, la initiativa &anadei, care s-a amplificat in iunie :;;: cu aderarea +exicului formand 6AF+A .Asociatia 6ord&Americana a Comertului 0i er). %$(T$ este o urmare moderna si fireasca a credintei nestramutate in $orta comertului si investitiilor li ere, avand mai multi predecesori celebri '$utopact si (T$). H Prin acest $cord s-a urmarit crearea unei puternice aliante economice" cu un potential urias de utilizare a fortei de munca in conditii de inalta productivitate si randament si care sa determine cresterea nivelului de trai si careia sa i se alature in viitor si alte state astfel incat sa genereze efecte deosebite asupra relatiilor economice cu alte tari sau grupari regionale. *copul initial al realizarii unei grupari de integrare a fost acela de a crea o zona de li er sc5im , ca o alternativa la cea vest-europeana, pentru a contrabalansa evolutia acesteia. .eci, initiativa de creare a %$(T$ este raspunsul apararii americane in fata puterii economice atinse de "niunea #uropeana, datorita adancirii procesului de integrare. %$(T$ a aparut ca o reactie de nemultumire, in special din partea *"$, fata de procesul de liberalizare comerciala promovat de ;A++, ca o consecinta a efectelor intarziate si a lipsei de rezultate concrete in unele domenii 'servicii, dreptul de proprietate, agricultura, investitii). 2!. Integrarea economica in Asia. Asociatia natiunilor din Asia de sud&est. A8IA6) $sociatia natiunilor din tarile din asia de sud-est'$*I$%) s-a constituit in anul :;BA cu sediul la Iacarta 'Indonezia). +embrii de baza au fost =runei, &ombod2ia, (ilipine, Indonezia, +alazia, aoz, *ingapore, Tailanda, Gietnam si Papua %oua 0uinee. $*I$% este cea mai influenta grupare intre tarile in dezvoltare. .e la constituirea sa, $*I$% s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara ce doreste sa se integreze si sa se bazeze pe principiile acestei organizatii. Principalele obiective $*I$%! H accelerarea progresului economic Hcresterea stabilitatii in regiune HPromovarea cooperarii intre tarile membre Principalele domenii de colaborare economica reciproca ale $*I$% sunt! Hacces preferential al marfurilor in cadrul comertului reciproc'resurse energetice si alimentare) Hcolaborarea in domeniul comertului'iesire comuna pe pietele externe si pe ietele tarilor grupului tarilor al treilea Hcolaborare de productie Hrelatiile ec-ce, elaborarea pozitiilor generale pe problemele economice si prezentind interes comun pentru toti membrii. $*I$% este una dintre cele mai vec1i si mai importante organizatii de integrare economica din $sia si c1iar din lume.

$naliza populatiei celor :@ tari care se includ in prezent in componenta $*I$% este circa <@@ mil persoane, ceea ce transforma potentialul zonei intr-una dintre cele mai mari piete ale lumii. ,egiunea poseda resurse naturale bogate ce se intind pe o suprafata considerabila si se afla in apropierea rutelor strategice care leaga -ceanul Pacific cu orientul mi2lociu, cu $frica si cu #uropa. In principiu, modelul de zona de comert liber care determina mecanismele de punere in functiune i sa acordat mai multa atentie pe plan mondial decit incercarile anterioare din cadrul $*#$%. In ac perioada nici asupra investitiilor straine directe impactul crearii zonei de comert liber nu a fost si nici nu poate fi la nivelul asteptarilor initiale. (uxurile de investitii straine directe in regiune sau datorat m degraba meritelor individuale ale statelor member $*#$% , decit a incercarilor de integrare a pietelor lor Principalul efect economic al $*I$% este! Hcrearea marii piete unice cu nr general de pop. de DD@ mil oameni si totalul anual de PI= de D@@ mlrd N. H*timularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in $*I$%'implimentarea capitaluli fara impozite) In cadrul $*I$% activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica indreptata spre transformarea organizatiei intr-o emisfera ma2ora importanta de sistemul de relatii internationale 2# Cooperarea economica A8IA PACIFIC .APEC) &ooperarea economica $*I$ P$&I(I& '$P#&) s-a constituit in noimembrie :;E; ca forum consultativ al tarilor membre $*I$% si al partenerilor lor din Pacific. *ediul este la *ingapore. &omponenta organizatiei $P#& cuprinde 2: membri care include! $ustralia, =runei, &anada, &ili, &1ina, &oreea de *ud, (ilipine, Mong Song, +alaisia, +exic, %oua Feelanda, TaiRan, Tailanda, *ingapore, *"$, Peru, ,usia, Gietnam. Principalele obiective! Hpromovarea colaborarii economice multilaterale Hin special in domeniul comertului Hin domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului. In 2 2umate a sec TT, tarile din $sia de est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta. Printre primele tari ce au inceput sa promoveze aceste obiective au fost Iaponia. In perioada postbelica, niponii s-au lansat spre o reconstructie economica in masura sa uimeasca intreaga lume mondiala si sa ii propulseze intre primele puteri economice in cadrul economiei mondiale. In primul val au fost .ragonii $siatici si anume! Mong Song, &orea de *ud, TaiRan si *ingapore care se includ in categoria noilor tari industrializate. $l doilea val au fost Tinerii Tigri $siatici! Indonezia, (ilipine, +alaizia si Tailanda. - evolutie similara de dezvoltare a inregistrat si Gietnamul urmat de celelalte tari ale peninsulei Indo&1ina. In perioada postbelica, sc1imbarile ideologice intervenite in cercurile de conducator cel mai populat stat in lume, ,epublica Populara &1ineza a condus la cresterea economica in zona, menite sa transforme semnificativ raportul de forte in plan regional, mondial si global. Tarilor $P#& le revine <@ O din produsul total mondial, <@ O din exportul mondial de marfuri, ?@ O din populatia globului, D: O din teritoriul globului pamintesc. +embrii $P#& au un PI= reunit de aproape :B trilioane dolari americani si intruneste aproximativ ?2 O din comertul mondial. $ sfirsitul secolului TT, $P#& a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul desc1is si cooperare economica. .e la crearea $P#& nu s-a considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. -rganizatia $P#& se bazeaza pe trei piloni de baza! :. iberalizarea comertului si a investitiilor 2. (acilitarea fluxurilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea procedurilor vamale. $linierea in domeniul standardelor interne si internationale. $ccesul sporit pe piata mondiala. D. &ooperarea economica si te1nica si a te1nologiilor avansate. *tructura organizatorica a $P#&! :. &onsiliul de ministri 2. &onsiliul consultativ D. *ecretariatul. *tructura organizatorica a $P#&are componentele :. ,euniuni de informare la nivel de sfere de stat 2. ,euniuni anuale la nivel de ministri D. ,euniuni trimestriale ale expertilor guvernamentali ?. D comitete pe problem de comert si investitii , ecce , de buget si administratie <. D grupari de experti pt I++ te1nilogice , agricole , media si dezvoltare sustinuta

B. :@ grupari de lucru pe probl ec si te1nice A. : secretariat din :;;D cu sediul la *ingapore 2( Integrare ecca in A$rica 2pro lem "perspective .upa eliberarea si obtinerea independentei, tarile africane s-au orientat spre constiruirea de grupari ec subregionale. Principalele sunt! &omunitatea #c. $ $fricii -ccidentale, "niunea vamala si economica a $fricii &entrale, &omunitatea #st-$fricana, s.a. Toate incercarile de integrare $fricana au esuat, deoarece! -#le nu s-au bazat prea mult pe proiecte si tratate -s-au limitat la forme incipiente si simple de cooperare ec -n-au avut forta institutional si decizionala -s.a. slabiciuni , ce au impiedicat sc1imdarea esentiala a situatiei ec si sociale a $fricii. 2* Integrarea economica in Europa. Privire generala .e la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pina in prezent a trecut 2umatate de secol. *tatele din #uropa -ccidentala isi asuma responsabilitati fara precedent de a se integra. $ceste tari au fost primele care au avut cura2ul sa porneasca pe o cale de integrare economica. Pe baza acestor tari, procesul integrarii interstatale s-a dezvoltat considerabil, unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii! Hcomunitatea europeana a carbunelui si otelului '&#&-) Hcomunitatea economica europeana'&##) H&omunitatea folosirii energiei atomice'#",$T-+) H"niunea #uropeana'"#) &omunitatea europeana a carbunelui si otelului'&#&-) este o grupare monopolist statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul :;<:.$ intrat in vigoare in :;<2 Tratatul a fost semnat de B tari vest-europene! 0ermania, (ranta, Iatila, =elgia, -landa, uxemburg. Tratatul de la Paris prevedea infiintarea &#&- pe o perioada de <@ ani. -biectivul &#&- era crearea unei piete comune a carbunelui so otelului in care sa domneasca libera circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalurilor si libera concurenta. -rganele de conducere! H Inalta autoritate H $dunarea generala H &onsiluil de ministri H &omitetul consultativ H-rganele de arbitra2 +embrii inaltei autoritati erau numiti pe B ani si nu reprezentau guvernele &#&- este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale. *upranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate. Inalta autoritate are competente in gestionarea P& a carbunelui si otelului &omunitatea economica europeana '&##) este o organizatie europeana interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la ,oma semnat la 2< martie :;<A dar a intrat in vigoare :;<E. Tratatul de la ,oma a fost semnat de catre reprezentatii celor B state membre al &#&-. In acelasi timp sint facute unele modificari si in tratatul privind comunitatea europeana a energiei atomice'#",$T-+) In acest moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene. Principalul obiectiv al &## a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor, persoanelor. ,ealizarea unei piete comune presupunea ca! H in primul rind barierele comerciale, te1nice, fiscale sau administrative intre tarile respective sa fie inlaturate, ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa. H*a fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor ? componente ale pietei, sa existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor politici comune, ceea ce se numeste integrare pozitiva H Permanenta a2ustare si adaptare la sc1imburi H Inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare a pietelor nationale, la formarea unei adevarate piete internationale. H Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial. P& o forma de integrare superioara atit fata de zona de liber sc1imb cit si fata de "G *uccesele &## se inscriu in extinderea lor. .upa :;<: in D baluri succesive de extindere , "# a a2uns la :2 de tari membrie la @: febr :;EB. Prima extindere a avut loc in :;AD unde s-a includ .anemarca Irlanda si +area =ritanie $l doilea val in :;E: a aderat 0recia.

$ treia extindere in :;EB Portugalia si *pania "n rol important pt dezvoltarea &## la avut $ctul unic #uropean care a fost constituit la :A febr :;EB la 1aga. $ctul unic #uropean a intrat in vigoare la : iul EA si are la origine cartea alba. $c carte contine D? articole si un act final cu o serie de declaratii. $ctul unic #uropean era savirsit in forma de tratat la dorinta a :2 state membre de a indruma politica expusa in cartea alba. $ici au fost grupate toate tratatele si acordurile intrun singur doc. .e unde si den de actul unic. *e prevedea crearea inainte de termen a unui spatiu fara frontiereinterne in care e asigurata libera circulatie a celor ? libertati #",$T-+ e o org guvernamentala constituita in baza Tr de la roma la 2< mar. :;<A, intrat in vig la : ian <E. Tr de la roma a fost sumat de catre repr celor B membri ale &#&. Principalele obiective! :. &rearea intre tarile membre a unei P& pt materialele si ec1ipamentelenucleare specializate 2. $sigurarea liberei circulatiia capitaluluipt investitii nucleare D. &ontrolarea pozitiilor statelor participante in domeniul cercetarii stiintifice nucleare ?. Punerea la punct a te1nologiilor industriale <. .ezvoltarea industriei nucleare B. $provizionari cu materiinucleare *copul ac org era crearea conditiilr de dezvoltare a unei industrii nucleare puternice. &auza instituirii ac comunitatise bazeaza pe deficitul de energie a tarilr membre. ,aminerea in urma a acestora in momentul respectiv fata de alte state si faptul ca trebuiau sasi dezvolte sectorul energetic nuclear pt interesele nationale regionale comune. 3- Constituirea comunitatii economice europene& 'niunii Europene .CEE&&&'E) "# s-a constituit in baza tratatului asupra "# in :;;2 la +aastric1t semnat de statele si guvernele membre ale comunitatilor europene'&#&-, #",$T-+, &##) care a intrat in vigoare in noiembrie :;;D. *ediul este la =ruxell. ,elatiile, intre tarile "# , dupa aceasta data se bazeaza nu pe tratatul despre constituirea comunitatilor europene din :;<A, dar pe baza tratatului nou asupra "# 'tratatul de la +aastric1t de la A februarie :;;2). In corespundere cu acest tratat se constituie uniunea economica si politica, ceea ce inseamna efectuarea politicii, economiei generale si politica externa unica si deasemenea politica in sfera securitatii si cooperarii in sfera sociala.&onform tratatului au fost fixate introducerea cetatenii europene unice , ridicarea rolului parlamentului european, largirea mandatului uniunii europene asupra organelor nationale.In corespunderea cu tratatul de la roma din :;<A a fost creata comunitatea economica europeana numita &## ' piata comuna) care asugura in viito integrarea economica a tarilor europene cu libera circulatie a resurselor, armonizarea politicii in toate domeniile."niunea europeana prezinta in sine gradul superior de integrare economica si politica europeana.Integrarea economica europeana inceputa prin tratatul de la paris din :;<:, care a fost semnat de cele B tari, au constituit nucleul de baza a unuiunii europen actuale. .upa :;<: in sase baluri succesive de extindere , "# a a2uns la 2A de tari membrie la @: ianuarie 2@@A. Prima extindere a avut loc in :;AD unde s-a includ .anemarca Irlanda si +area =ritanie $l doilea val in :;E: a aderat 0recia. $ treia extindere in :;EB Portugalia si *pania $ patra extindere :;;<- a aderat $ustria, (inlanda, *uedia $ cincea extindere 2@@?-! &ipru, &e1ia,#stonia, ituania, etonia,+alta,Polonia,*lovacia,*lovenia si "ngaria $ sasea extindere2@@A- =ulgaria si ,omania "# include peste :@@ de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate. Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri "# reprezinta un important centru de putere economica al lumii contemporane cu o populatie de ?E? milione de oameni.Potentialul economic e destul de mare. *uma totala a PI= a acestor 2A tari membre in 2@@< constituia :D?<2miliarde N americani, cu un PI= mediu pe locuitor de 2AAABN. "# controleaza peste <@O din comertul mondial,detine a circa ?<O din veniturile nationale insumate ale tarilor lumii,si detine circa ?<O din rezervele monetare din (+I Principalele obiective ale "# sunt! : sa promoveze progresul economic si social 'viata unica a fost stabilita in :;;D,moneda unica a fost lansata in :;;; 2 sa afirme identitatea "# pe scena internationala si mondiala, prin a2utorul umanitar catre tarile ce nu sunt membre politica externa si de securitate comuna Dactiunile in conditii crize international prin pozitiile comunie prin organizatiile international- sa introduca cetatenia europeana' care nu inllocuieste cetacenia nationala dar o complecteaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetacenilor europe

?. sa dezvolte o zona de libertate, securitate si 2ustitie ' legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor <. *a existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar , legislatia "# existente' corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental) B. *a formeze un spatiu economic unic , ec1ilibrat fara frontiere interne, formarea uniunii economice monetare unice,si stabilirea unui tarif vamal unic extern In rezultat "# este o comunitate de state europene independente, reunite in 2urul unor valori politice , economice culturale si sociale comune. "# are misiunea speciala adica organizare realtriilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe baza sollidaritatii dintre ele, ce este misiune de baza a "# 31.Aspecte ale Acordului European de li er sc5im . AE08) $sociatia #uropeana de iber *c1imb $# * AE08 este o organizatie interguvernamentala cu sediul la 0eneva, constituita prin semnarea conventiei de la *toc1olm la @D mai :;B@.In $# * au intrat :: tari! %orvegia,*uedia,.anemarca,$ustria,#lvetia,Portugalia,+are =ritanie,(inlanda, eic1tenstein, Islanda, ca membri cu drepturi depline din care A membri au iesit din $#* si au intrat in &##. a etapa actuala membrii $# * sunt ! #lvetia.%orvegia,Islanda,si eic1tenstein. -biectivele asociatiei de liberul sc1imb sunt! :.&ontributii la stabilitatea cresterii economice, stabilitatea financiara, folosirea rationala a resurselor 2.&ontributii la largirea comertului mondial si lic1idarea barierilor comerciale D..ezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna credinta ?.&ontributia asigurarii de ocupatie a populatiei In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe cu tertii -rganizatia $# * are D organe de conducere! - consiliul $# * -comitetele permante -secretariatul 32.Constituirea 8patiului economic europena .8EE) $ceste spatiu este un sistem ce cooperarea reciproca in diverse domenii! economiei, cerecetare, dezvoltare,mediul incon2urator si social-cultural..eclaratia prvind acest spatiu s-a inc1eiat in :;E? la luxemburg de catrre tarile membre ale comunitatii economice europene si a asociatiei europene a liberului sc1imb. %egocierile cu privie la inc1eiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au desfasurat in februarie :;;2.In realiate acordul cu privire la spatiul economic european a fost semna in :;;2 la uxemburg intre &## ':2 state membre) si asociatia europeana a liberului sc1imb $# * ' A state). *copul de baza a organizatie a fost! - libera circulatie a marfurilor, a capitalurilor, a serviciilor si a personelorP - acordul politic in sfera economica,cercetarii stiitifice, consumului, mediului incon2urator , politicile sociale si invatamintulP - creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor generale, in baza acodului despre spatiul economic european au fost inc1eiate acordul bilateral intre tarile membre a &## si $# * despre importul unor tipuri de productie agro-alimentare. .in punct de vedere institutinal acordul prevedea crearea unor noi institutii cum este consiliul spatiului economic european si &omitetul +ixt precum si 2 organe de avizare ' un comitet parlamentar mixt/ U comitetul consultativ al spatiului economic european). 33.Acordul de li er sc5im din europa central .CEF+A) *-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea republicii "ngare,&e1ia,*lovacia,Polonia pe cale integrarii in #uropa, semnata la Gis1egrad in februarie in :;;: unde a confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in "#. CEF+A a fost semnat la 2: decembrie :;;2 la &racovia de catre ministrii relatiilor economice si externe a &e1iei,Poloniei,*lovaciei si "ngariei. a @: martie :;;D &#(T$ a pus bazele unui acord preventiv, dar acordul a intrat in vigoare la @: iunie :;;? cu sediul la Gis1egrad.+ai tirziu a aderat *lovenia la @: ianuarie :;;B, =ulgaria la @: iunie :;;B, ,omania la @: iulie :;;A Toate tarile semnatare se scocot intermediare in procesul integrarii in "# .&#(T$ si-a fixat urmatoare obiective

:.*a stopeze declinul in &omertul inter-regional, sa revizueasca legaturile economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avanta2e din accesul la o piata potentiala de peste :@@milioane pers 2.*a acorde altor tari central europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor "# in rezultateul acordului de asociere D.*a demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la democratie si la econmiea de piata. ,elatiile comerciale intre /4 si statele #uropei &entrale si de #st se desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si membrii &#(T$. *i anume $cordul &omercial #conomic semnat cu =ulgaria, #stonia, ituania, etonia, "ngaria si Polonia.&onform acestor acorduri ,+ ii este acordata &lauza %atiunii &elei mai (avorizate.#xista $cord de &omert iber semnat cu ,omania.,omania si =ulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale ,+ la #xport din #uropa centrala si de #st. Potrivit ministrului &#(T$ 2@@B ofera avanta2e si oportunitati unice, creeaza o platforma de negociere permanenta pentru imbunatatirea cadrului legal, regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in diferite domenii. &#(T$ 2@@B e ratificata de ,+, $lbania, =osnia si Mertegovina, +acedonia, +untenegru, &roatia , *erbia si &osovo si prevede anularea tutror taxelor vamale la import si la export. 34. Ideea europeana si concretizrea ei. E$orturile post elice de creare a unei Europe unice Potrivit unor studii ideea de comunitate europeana dateaza aproape de un mileniu.#xista un fapt de necontestat ca #uropa este mostenitoarea civizatiei grecesti, romane si a bisericii crestine.Ideea despre unirea europeana a inceput in Italia, la ,oma. ,oma a fost aceea care pentru prima data a impus #uropei o unitate politica.In documentele de baza se mentionaza ca de la +area %eagra pina la $nglia din &rpati pina in Pirinei au mers trupele militare romanecerind popoarelor Imperiului ,oman o unitate si o ordine pe aceleasi legi romane. Puterea politica a ,omei a fost subordonata de puterea religiei crestine.$tit savantii din #uropa'mai asle sdin (ranta, 0ermania) inaintau problema unificarii #uropei.In sec :;, anul :E?E a fost lansata pentru I data sintagma *tatele unite ale #urope.,enumitul scriitor francez, Mugo, a sustinut acesta sintagma si a fost increzator ca viitorul unirii #uropei apartine natiunilor europene, ele vor forma o fratie a #uropei.Insusi unirea #uropei sa petrecut dupa cel de-al .oilea ,azboi +ondial, cind #uropa trebuia reconstruita.Primul a2utor dat #uropei a fost lansarea Programul de reconstructie a #uropei sub denumirea de Planul +ars1all ca a2utor oferit de *"$ si acceptat numai de catre tarile #uropei &entrale.Primele actiuni intreprinse in aceasta directie au fost! - &rearea in :;?E a -rganizatiei de &ooperare #conomica #uropeana'-&##), pentru administrarea a2utorului dat de catre *"$. - In acelasi timpa fost constituita "niunea Gamala sub denumire de "ninunea vamala a =eneluxului. -In :;?; are loc crearea &onsiliului #uropei. #ste o institutie ce actioneaza in deosebi in domeniul educatiei si cooperarii culturale si raspunde de &urtea #uropeana de Iustitie a .repturilor -mului. a inceputul sec 2: aceasta organizatie includea ?< de tari. Toate aceste venimente din perioada postbelica au contribuit treptat la trecerea de la colaborarea politica la unirea economica a tarilor vest-europene. 35. Aparitia regionalismului in Europa de 1est. Etapele si $ormele intergrarii vest europene procesul de regionalizare se desfasoara concomitent cu procesul de globalizare economiei mondiale.$mbele tendinte' globalizarea si regionallizarea) determina diversificarea relatiilor dintre entitatile economice. #ntitati economice !state si corporatii trans-nationale. Procesul de regionalizare presupune ca tot mai mult statele nationale sa-si bazeze relatiile reciproce pe relatiile integrative.,egionalizmul actual poate fi vazut si ca expresia ordinii economice mondiale. (ormele pe care le imbraca integrearea economica europeana sunt determinate de multitudinea de relatii care se stabilesc intre 2 sau mai multe state. Primul val de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor <@ a sec 2@ in #uropa prin crearea comunitatii europene, acesta a continuat in $frica, $merica &entrala. $ld oilea vad de regionalizare a debutat la mi2locul anilor E@K perioada in care *"$ a devenit principalul actor. *e formeaza %$(T$, $*I$% si +#,&-*",, &##. Etapele integrarii economice in eropa de vest. Prima #tapa a integrarii economice in #uropa de Gest a demarat prin demersurile facute de seful sectiei de planificare a (rantei in scopul realizarii unei unitati a #uropei. #l a mentionat ca productia de otel a (rantei si 0ermaniei sa fie administrata de un organism comun. ,obert *c1uman, ministrul de externe a (rantei a mers mai departe si in anul :;<@ a anuntat un program de constituire a &omunitatii #uropei a &arbunelui si -telului.'&#&-). Italia si tarile =#%# "T-ului au sustinut acest program si in primavera :;<: a fost semnat Tratatul de la Paris de catre! =elgia, franta, 0ermania, italia , uxemburg si olanda. &#&- a fost considerata astfel ca prima sc1ita efectiva de unitate #uropeana si a avut D obiective! :.,esocierea (rantei si a 0ermaniei. 2.Testarea posibilitatii unei piete comune D.Punerea bazelor unei noi #urope Pentru prima data &#&- a infiintat o autoritate europeana comuna.

$ doua etapa etapa a inceput cu &onferinta interguvernamentala la =ruxelles :;<<-<B, sub presedintia lui *1paac, fost ministru de externe al =elgiei. $cest presedinte a prezentat un program unde era inclus ! de a crea uniunea vamala si exploatarea in comun a energiei atomice.in decursul lui :;<A cele 2 tratate au fost ratificate de catre parlamentul statelor member si la : ian :;<E a intrat in vigoare.. Tratatul de la ,oma presupunea sa organizeze piata comuna care in principat este un concept economic vizind infiintarea unei singure piete pentru toate statele membre, astfel ca marfurile serviciile firta de munca si capitalul sa circule liber. $ treia etapa! a inceput odata cu fuzionarea celor trei comunitati' &#&-, &##, #",$T-+) sub denumirea generale de &omunitatea #conomica #uropeana &##, avind aceleasi organe de conducere si un buget comun. $ patra etapa! sa desfasurat in continuare sub semnul extinderii si al consolidarii procesului de integrare europeana.' 2A tari "#) In aceasta etapa sau format uniunea economica si monetara, sa lansat moneda unica. Pina in prezent "# e singura organizatie integrationista internationala care a realizat aceasta forma superioara de integrare. 3!.PIA+A C<4'6A E'/<PEA 6A=A8I;'/A/EA CE0</ PA+/' 0I3E/+A+I ,E CI/C'0A+IE. &eea ce si-a propus de la bun inceput &## a fost realizarea unei piete comune care reprezinta punctul esential al unificarii europene. In acest spatiu economic omogen barierele vamale si comerciala au fost suprimate. a baza pietei comune se afla o serie de libertati fundamentale si anume! ibera circulatie a marfurilor, persoanelor, servicii, capital. 0i era circulatie a mar$urilor ibera circula3ie a m4rfurilor 7n cadrul pie3ei unice are la baz4 principiul recunoa6terii reciproce a pie3ei unice, care const4 7n garantarea circula3iei libere a bunurilor 6i serviciilor unui stat membru 7n celelalte state membre, c1iar dac4 acestea sunt produse dup4 norme de calitate 6i standarde diferite, cu condi3ia respect4rii cu stricte3e a regulilor comune de interes general privind s4n4tatea popula3iei, protec3ia mediului 6i a consumatorului. 0i era circulatie a serviciilor- cu toate ca sectorul serviciilor cuprinde cea mai mare parte a fortei din "# peste B@O, progresele in acest domeniu au fost mai lente decit in domeniul bunurilor materiale. In domeniile serviciilor financiare de exemplu numai serviciile bancare erau pe deplin liberalizate incepind cu @:ianuare :;;D.&omform unei directive se asigura tuturor institutiilor de credit care au primit recunoasterea oficiala pentru a se instala intr-o alta tara,posibiliatea de a-si desc1ide fara autorizatii suplimentare filiale sau =& sau sucursale in alte tari Serviciile de asigurari s-au integrat in piata unica de la @:iulie :;;?. Serviciile privind investiile de la @: ianuarie :;;B. Progrese consistente sau inregistrat si in alte 2 domenii ale serviciilor ! transporturilorP telecomunicatiilor "n domeniu dificil s-a adeverit acela al recunosterii al diplomelor ceia ce presupunea o armonizare a sistemelor de invatamint. 0i era circulatie a persoanelor inca nu si-a gasit pe deplin aplicarea unitare' nu se folosecste in "# ca sa se egaleze forta de munca,adica unele persoane sunt defavorizate fata de cele cu resedinta).$rticolul ?E al tratalului &## impune pentru a asigura libera circulatiei a fortei de munca si respectarea a 2 principii generale! :. ,ealizarea liberii circulatiei a fortei de munca in interiorul comunitatii 2. #vitarea oricaror discriminari formate pe nationalitate intre lucrattorii din tarile membre in ceia ce priveste locul de munca, remunerarea si alte conditii de munca. a 2; iulie :;BE s-a luat decizia de a asigura libera circulatie a lucratorilor salariati ceia ce comporta 2 aspecte! :. ucratorii dintr-un stat membru au aceleasi drepturi de a-si obtine un loc de munca ca si lucratorii nationali 2. *e mentine preferinta acordata lucratorilor comunitari in fata lucratorilor din alte tari 0i era Circulatie a Capitalurilor- reprezinta unul din factorii desavarsirii pietei interioare, un principiu al realizarii pietei comune pe care toate statele membre il recunosc.In privinta asigurari liberii circulatiei a capitalurilor tratatul prevedea ca tarile membre sa straduiesc sa nu introduca nici o restrictie valutara in interiorul comunitatii de natura sa afecteze miscarile de capital si platile curente aferente acestor miscari. 3#.C<68I,E/A+II ;E6E/A0E P/I1I6, ,I6A4ICA 8I /<0'0 I68+I+'+II0</ C<4'6I+A/E.P/I6CIPA0E0E I68+I+'+II C<4'6I+A/E.A0+E I68+I+'+II C<4'6I+A/E. . Pentru transformarea in viata a obiectivelor sale "# dispune de un ansamblu de institutii proprii.$ceste pot avea caracter fie consultativ , fie executiv sau 2urisdictional. Institutiile special constitutive pentru organizarea si functionarea eficace a activitatii "# sunt! :. &onsiliul #uropean 2. Parlamentul european D. &onsiliul de ministri ? somisia eusropena < &urtea europeana de 2ustitie B. &urtea europeana de conturi

A, comitelutl economic si social ' #&-*-,) E. &omitetul regiunilor ;. =anca europeana de investii :@ =anca centrala #uropeana ::. $vocatul poporului Consiliul European ':;A?) este cel mai inalt organ de conducere al "#- functionind sub forma de reuniuni ai sefilor de stati se de guvern ale tarilor membre..enumire care nu trebuie confundata cu notiunea &onsiliul #uropei :;?;.&onsiliul #uropean a fost introdus in locul conferintei membrilor "# care activa pina :;A?.Institutionalizarea consiliului european s-a efectuat in anul :;EA prin actul unic #uropean.*tatutul sau a fost definit prin tratatul de la +as1tric ':;;2) in termenii urmatori! &onsiliiul european va oferi uniunii dinamismul necesar dezvoltarii sale si va stabili liniile politice generale ale acestor.In afara sefilor de stat si de guverne ale tarilor membre ale "# la consiulul european mai participa ministrii afacerilor externe, presedintele comisiei europene si un vice presedinte .&onsiliul european se intruneaza de 2 ori pe an si ori de cite ori este necesar.&onsiliul european 2oaca un rol esential in realizarea problemelor curente ale vietei internationale cu a2utorul polticii externe si de securitate comuna si de mecanismul sau de coordonare, a pozitiilor diplomatice ale statelor comunitare si ale prezintarii unei optiuni comune. Parlamentul European- este forumul prin excelenta democratica a "#, membrii sai fiind alesi prin vot direct universal de < in < ani din toti cetatenii cu drept de vot al tarilor membre.+embrii parlamentului eurpean sunt grupati prioritar in functie de partidele politice (unctiile Parlamentului #uropean! - participarea impreuna cu consiliul de ministri la procesul de adoptare al legislatiei "# - aprobarea cererilor de aderarea la "# - numirea avocatului poporului ' abustagul) - interpelarea consiliului de ministri si a comisiei europene - controlul comisiei europene - are dreptul de a infiinta comisia de anc1eta si drepturi de petitie - executarea alaturi de consiliul de minstri a controlului asupra bugetului - monitorizarea implementarii politicilor comunitare - ascultarea raporturilor presedintelui sau asupra sesiunilor consiliului european. Consiliul de 4inistri& este principala institutie cu putere de decizie a "# , fiind alcatuita din reprezentanti la nivel ministerial al statelor comunitare si sa adopte decizii ce anga2eaza guvernele respective.(iecare ministru din consiliu raspunde pentru activitatea lui in fata parlamentului propriei tari, dar deciziile adopate nu pot fi modificate.&onsiliul de ministri raspunde de puterea legislativa pe care o imparte in unele domenii cu parlamentul. egea comunitara adoptata de consiliul "# sau de parlament si consiliul in procedura de codecizie poate lua forma de reglementari care direct aplicabile fara transpunerea lor in reglementari 2uridice nationale Comisia Europeana este principala institutie de initiativa legislativa si executiva a "#. a alcatuirea ei fiecare stat mare si anume (ranta, germania, +aria =ritanie ,Italia, si *pania participa cu cite 2 reprezintanti iar celelalte state membre cite un singur reprezintant .&u toate ca sunt numiti de guvernele lor nationale denumiti si comisari actioneaza independent de functia lor si reprezinta executiv interesele comunitare. In principiu comisia europeana face propuneri consiliului "# privind inbunatatirii politicii umanitare.&omisia europeana e aceia care pune in aplicare decizia luata avind un rol executiv.&omisia poate face recomandari si emite avize catre statele membre, ea realizeaza studii si evaluari in benificiului insitutiilor comunitare..easemenea comisia are putere de control in legatura cu respectarea legislatiei comunitare si mai are si (orta de decizie in domeniul administrarii programelor si fondurilor financiare ale "#.&omisia europeana administreaza diferite fonduri si programe ale "# inclusiv cele destinate spriginirii tarilor din afara "# Curtea Europeana de >ustitie infiintata in anul :;<2 cu sediul la uxemburg , este curtea suprema a "# in domeniile in care se folosescte legislatia "#.&omunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii.Tratatele de baza au facut la legislatia "# sa prevaleze in fata legislatie nationale.$cest organism cuprinde 2A de 2udecatorii adica cite unul din fiecare tara membra, 2udecatorii sunt alesi pe D ani care pot fi reinnoiti in orice moment.&urtea este sistata de E avocatti.&urtea #uropeana este obligata sa asigure compatibilitatea dintre tratatele primare si noile legi nationale si europene. #ste o instituie de inovaie a Tratatului de la +asstric1 la nivel comunitar i este numit de parlament 7n termen de < ani. Instituia e avocatul poporului european constituit4 7n anul :;;2. ,olul s4u este de aprimi reclama ii referitore la acte, de administrare eficient4 7n activitatea institu iilor sau organismelor comunitare. $vocatul poporului european

soluioneaz4 o astfel de reclamaie prin efectuarea de investiga ii, informarea institu iei 7n cauz4. $vocatul poporului european cu sediul la *trassbourg la sediul parlamentului european. #ste un organ de conciliere i de rezolvare a litigiilor administrative. 3(./E0A+II0E ,I6+/E I68+I+'+II0E C<4'6I+A/E 8I 8+A+E0E 4E43/E A0E 'E.P/I6CIPI'0 8'38I,A/I+A+II.

3*.PE/FEC+I<6A/EA 8I8+E4'0'I I68+I+'+I<6A0A0 'E&6E 8I A 4ECA6I84'0'I 8A' ,E F'6C+I<6A/E=6ECE8I+A+E"</IE6+A/I"/E%'0+A+E Giata arata ca oricit de bun,de perfect ar fi sistemul institutional si mecanismul sau de functionare in general si mai cu seama organizatia cum o reprezinta "# cu timpul acest sJstem si mec1anism ramine in urma cerintelor vietii p/u restabilrea concordantei intre cerintele mai avnsate si institutiile ramase in urma este necesar reviziurea periodica acestor institutii si aducerea lor la nivelul exigentelor actuale.Tratatul de la $msterdam p/u prima data a prezentat revizurea si perfectionarea acestor institutii.$ceasta a avut loc la 2A.:2.:;;; care a pregatit Proiectul de tratat de la %isa,la : mai 2@@: privind perfectionarea si continuarea functionarii institutiilor comnitare :.prima motivatie o constituie faptul ca se resimtea necesitatea de a se muta accentual de pe obiectivele prioritare economice de pina atunci pe cele politice in constructuia "#atit pe plan intern cit si pe cel extern international. 2.sa considerat ca desi cele 2 reglementari mentionate mai sus au conribuit considerabil la pefectionarea sistemului institutional al "# si a mecanismului sau de functionare au ramas totusi desc1ise probleme importante ca! -eficienta si caracterul democratic ale institutiilor comunitare precum si cele ale responsabilitatilor international ale "#. -democratic -responsabilitatea Tratatul de la $msterdam a dus numeroase ameliorari in activitatea "# printer ele sunt! :.Intarirea rolului si importantei parlamntului #uropeanP 2.ameliorarea prezentei parlamentelor nationale in activitatea "#P D.extindera domeniilor in care &onsiliul "# adopta decizia pe baza votului ma2oritatii calificateP ?.consolidarea legislatiei si eficientei &omisiei #ropean <.extinderea rolului curtii europene de 2ustitie ,a curtii de conturi,a comitetului regiunii si al comitetului economi si social B.identificarea de noi posibilitati de cooperare consolidate pentru cazurile in care ma2oritatea statelor "# doresc!intensificarea luptei impotriva abuzurilor si a infractiunilorPoptimizarea sistemului proceduralPadoptarea deciziilor. Intarirea rolului parlamentului #uropean s-a realizat prin sporirea competentelor a institutiilor a &omisiei #uropene si $vocatului poporului.

4-.P/I6CIPII0E /E%'0+A+E A0E C<6FE/I6+EI,E 0A 6I8A P/I1I6, PE/FEC+I<6A/EA 8I8+E4'0'I I68+I+'+I<6A0 A0 'E 8I A 4ECA6I84'0'I 8A' ,E F'6C+I<6A/E. Intr-un anumit sens se poate afirma ca reuniunea consiliului #uropean de la %isa din 2B februarie 2@@: ca moment decisive al adoptarii unui nou accord de perfectionare a sistemului institutional comunitar a fost anticipata inca in Tratatul de la $msterdam si in alte documente ale "#.-rganele de virf ale "# in acea perioada mentionau ca!institutiile existente a celor :< state nu mai sunt in stare sa functioneze dinplin deaceea trebuie de perfectionat..ar respective extindere a "# si a realizarii #uropei +ari,negocierile de la %isa se urmau sa-si gaseasca expresia in masuri noi de perfectionare institutionala a "#.$ceste masuri au avut ca obiective ma2ore! :.,educerea dimensiunilor &omisiei #uropeneP

2,,edistribuirea voturilor la &onsiliul #uropeiP D.Inlocuirea principiului unanimitatii cu cel al ma2oritatii de voturi la adoptarea deciziilor ?.(acilitarea sistemului cooperari intarit <.+a2orarea nr total de deputati in cadrul Parlamentului #uropean.

41.P<0I+ICA 'E I6 ,<4E6I'0 C<6C'/E6+EI .4<+I1A+IA P<0I+ICII C<6C'/E6+IA0E. #volutia procesului de integrare in &## a creat conditii p/u crearea unui mediu concurential in spatiul #uropean.,ealizarea eficace a pietii unice europene este un process complex,de lunga durata si de neconceput fara eliminarea distorsiunilor de concurenta neloiala,fatp c ear influienta libera circulatie a produselor si serviciilor in cadrul &omunitatii,afectind in acelasi timp mecanismul liber al pietii.Importanta acestei po,itici a sporit odata cu depasirea climatului de afaceri de la nivel nationale la cel #uropean.In acest context,s-au multiplicat actiunile de colaborare intre agentii economici europeni,inegistrind o tentinta de concentrare a capitalurilor in masura in care ar exploata la maximum avanta2ele pietei unice.&resterea numarului fuziunilor a stimulat a stimulat realizarea economiilor de dimensiune si beneficiile ce decurg din utilizarea retelelor commune de distributie si a canalelor de comercializare.&u toate efectele benefice p/u agentii economici mentionate,aceste actiuni intr-un moment dat pot devein defavorabile la nivel comunitar..e aceea politica concurentei a constituit un element al tratatului de la roma,garantind loialitatea proceselor concurentiale pe piata europeana.In general,politica concurentei se bazeaza bpe conceptual ca pietile cu concurenta pura si perfecta po asigura bunastarea populatiei si este indreptata atit spre activitatea companiilor ,cit sis pre cea a autoritatilor nationale.$stfel.,aceasta politica are ca scop!limitarea controlul si interzicerea oricaror comportamente ale intreprinderilor,care ar submina concurenta perfecta. ipsa unei asemenea politici,in conditiile respective sau nefunctionarea mecanismelor ei ar putea genera efecte de neeficienta in productie si in alocarea factorilor de productie. Politica de concurenta este definite in Tratatul de la ,oma cu mici modificari realizate in Tratatul de la +aastric1t

42.C<6+I6'+'0 P<0I+ICII ,E C<6C'/E6+A I6 'E -rientarea spre pia4 a comunit4ilor europene este cel mai bine reflectat4 7n analiza politicii concuren iale comunitare. Politica 7n domeniul concurenei a fost o component4 important4 a Tratatului de la ,oma. ,egulele actuale 7n domeniul concurenei au determinat obiectivul principal 7n tratat. -dat4 cu lansarea pie ei unice interne, multe din avanta2ele dinamice pot fi pierdute prin meninerea artificial4 a unor bariere legislative. Politica 7n domeniul concuren ei la nivelul "# implic4 o monitorizare a m4surilor i o interven ie asupra pie ei pentru asigurarea unui nivel adecvat de competi ie. &u privire la problematica 7n domeniul concuren ei, principalele dimensiuni exploatate de reglement4rile comunitare se refer4 la stabilirea cadrului 2uridic cormativ pentru interven ia organelor comunitare, 7n al doilea r7nd criteriile convenite pentru realizarea prectic4 a interveniei comune. #laborarea unor calendare 7n interiorul c4rora se vor adopta deciziile. +ecanismul ac1iziiilor i fuziunilor 7n "#. 5nf4ptuire pieei unice a modificat substanial natura concuren ei intracomunitare. (irmele, companiile se confrunt4 cu tot mai multe provoc4ri pe pieile care erau rezervate. 5ntruc7t grani ele devin tot mai desc1ise economic i comercial iar barierile de tarifare au fost 7n ma2oritatea lor 7nl4turare consolid7ndu-se pozi iile de pe pia a intern4. - serie de mari companii i-au lansat procesul de ac1izi ii transfrontaliere pentru a- i crea resursele necesare ac1iziion4rii altro firme i alte companii sau dispensat pe o serie de activit4 i concetr7ndu-se pe activit4 ile principale. &ondiiile oferite de climatul macroeuropean a fost stimulatoare pentru ac1izi ii i fuziuni de firme. &ei mai importan ia factori au fost :. 7mbun4t4irea profitabil4 a afacerilor 2. stabilirea cursurilor de sc1imb i a oportunit4ilor oferite pe pia a unic4 *e stabilete c4 o fuziune va trebui nodificat4 comisiei europene 7n urm4toarele condi ii sau situa ii. &ifra de afaceri rezult4 di combinarea firmelor ce dep4 e te < mlrd. de euro. 5n al doilea r7nd cifra de afaceri realizat4 pe pia a european4 de fiecare din parteneri a fost de peste 2<@ mln euro.

43.P<0I+ICA A;/IC<0A C<4'6A.6ECE8I+A+EA PAC .<3IEC+I1E"P/I6CIPII A0E PAC. a etapa actual4 problema fundamental4 a oric4rei societ4 iat7t la scara mondial4 c7t i la nivel integr ionist ori na ional a fost i r4m7ne securitatea alimentar4. 5n scopul asigur4rii popula iei cu 1ran4 necesar4 cele B 4ri fondatoare ale "# au convenit acrearea unei piee comune pentru produsele agricole. .ar cu condi ia promov4rii unei politici agricole comune de garantare a aprovizion4rii cu elemente necasare la pre uri rezonabile pentru cump4r4tori. (olosirea unei politici 7n domeniul agriculturii s-a prev4zut 7n primele etape ale construc3iei europene. $gricultorii prezentau 7n momentul semn4ri tratatului de la ,oma 2<O din popula3ia activ4. &aracteristica principa4 a europei agricole era diversitatea sistemelor 6i structurilor de exploatare 6i a metodelor de gestiune 6i a politicilor politica agricol4 coomunitar4 sa dorit a fi 7ntr-un astfel de context adic4 solutia pentru atingerea a D categorii de obiective : economicV apromovarea progresului te1nic alocarea optmiWa a resursRelor crestterea productie adic4 nivelul de via34 ec1itabil pentru agricultori, pre3uri rezonabile pentru consumatori. Xi al treile obiectiv garantarea securit43ii alimentare. Prin politica agricol4 comunitar4 34rile menbre 6i-au dorit atingerea urm4toarelor obiective! :. 2. D. ?. <. cre6tere productivit43ii 7n agricultur4 6i promovarea progresului te1nic asigurarea unui nivel de via34 ec1itabil popula3iei agricole stabilizarea pie3ilor garantarea securit43ii 7n aprovizionare asigurarea de pre3uri rezonabile pentru consumatori

44.I68+/'4E6+E 8I 4ECA6I8+E ,E /EA0I%A/E A0E PAC./EF</4E A0E PAC +ecanismul de spi2inire ale politicii agricole comnitare. -biectivele tratatului de la ,oma privind agricultura nu putea fi realizat4 , numai prin func3ionarea mecanismelor pie3ii. +ecanismul de intergrare ales a fost oraganizarea comun4 a pie3ilor. *istemul de organizare comun4 a pie3ilor a cuprins treptat ;:O din produc3ia agricol4. -rganizarea comun4 a pie3ilor releva D elemente definitorii! :. unicitatea pie3ii prin determinarea pre3urilor comune 2. D. garantarea pre3urilor prin interven3ii pe pia3a intern4 un sistem de protec3ie la grani34 a pie3ii europene pentru asigurarea preferin3ei comunitare

In f-ti de model in care se regasesc si actioneaza cele D elemente pe diferite piete, organizarea comuna a pieteCor cunosc urmatoarele forme delimitate dupa principiul instrument de interventie! I forma! organizatii commune prin prYt garantat II forma! organiz commune prin subventii directe III forma! org commune prin protective externa a etapa actual4 exist4 D grupuri de pre3uri, 7n conseci34 pre3urile produselor pe pia3a agricol4 pot func3iona liber 7n primul r7nd 7ntre minim sau pre3 prag care serve6te baza pre3urilor garantate 6i un maximum pre3 pplafon, care este pre3ul indicativ pe baza c4ruia se declan6eaz4 automat importul. #xist4 pre3uri g1id, se fixeaz4 anual de c4tre consiliul de mini6tri al "# la inc1eierea companiei agricole. $ici se includ urm4toarele forme de pre3uri! :. 2. D. ?. pre3 indicativ pre3 de orientare pre3 de baz4 pre3uri garantate

Pre3urile grarantate cuprind de la pre3urile g1id prezentate anterior de consiliul de mini6tri. *tabile6te pre3urile garantate la care de ac1izi3ii au obliga3ia de a cump4ra produsele agricole. $ soua grup4 de pre3uri se divizeaz4 7n pre3uri de

interven3e, pre3uri de cum4rare, pre3ul minim 6i pre3ul de retragere. Prin reforma politicii agricole monetare din :;;2 dispozitivul de spri2in al agriculturii s-a sc1imbat, el nu se mai bazeaza pe sustinerea preturilor agricole ridicate ci pe spri2inirea veniturilor agricole prin plati compensatorii directe. -biectivele estentiale ale politicii agricole comune modificata prin reforma anului :;;2 sunt 'tratatul +$$*T,I! :. +entinerea "# in rindul producatorilor si exportatorilor de produse agricole prin cresterea competitivitatii fermierilor atit pe piata interna cit si pe pietele externe 2. D. ?. <. ,educerea productiei la dimensiunile cererii efective de pe piata &oncentrarea a2utorului pentru sustinerea veniturilor agricole care au cel mai mare nivel de spri2in Incura2area fermierilor sa nu isi abandoneze terenurile Prote2area mediului incon2urator si dezvoltarea potentialului natural al statelor din domeniul agriculturii

45.CA/AC+E/I8+ICI0E P<0I+ICII I6,'8+/IA0E C<4'6E A0E 'E. In tratatul de la +$stria la fel ca si in tratatul initial de la paris s-a introduce o onua prevedere in art :D@ care se refera la politica industriala, in conformitate cu art :D@ obiectivul general al politicii industriale este sa asigure competitivitatea industriei comunitare.$cest obiectiv global se poate realize prin urmatoarele subobiective! :. $ccelerarea a2ustarii industriei la modificarile structurale prezente si viitoare 2. Incura2ararea creearii unui mediu favorabil in special pentru firmele mici si mi2locii

D. Incura2area unui mediu favorabil cooperarii dintre companiile industriale fara a se a2unge la un abuzz de pozitii dominante ?. Incura2ararea unei mai bune exploatari a potentialului industrial in directia inovarii cercetarii si dezvolatarii te1nologice Politica industriala a competitivitatii pentru "# a determinat ? prioritati! :. 2. D. ?. Promovarea investiilor de portofoliu .#zvoltarea cooperarii industriale &oncurenta loiala in interior si in raport cu tertii Perfectionarea formelor de interventie a autoritatilor publice

In art :D@ s-au mentionat 2 cai pentru coordonarea politicii industriale.Principala cale pentru folosirea obiectivelor politicii industriale este cea a folosirii unor politici de activitatii pe care comisia le desprinde din alte prevederi ale tratatului .Programele elaborate de comisie in comunicatele din :;;@ si :;;? arata ca in vederea atingerii unor obiective concrete de politica industriala ,comunitatea trebuie sa faca uz aproape de toate prevederile continute in tratate si anume ! regulile concurentei aromonizarea fiscala referitor la legislatia privind piata unica interna privind masuri publice care distorsioneaza piata privind politica comerciala privind adoptarea sociala la transformarile din industrie privind retelele trans-europene privind coeziunea economica si sociala

privind cercetarea si dezvoltarea te1nologica privind mediul ambient

$ doua cale care prevede ca! - comunitatea poate adopta masuri specifice in baza acestui articol in vederea spri2inirii unor actiuni adoptate de statele membre .$ceste masuri reclama insa votul in unanimitate in consiliul ministerial si nu o ma2oritate calificata cum doreau unele state membre."nanimitatea a fost susutinuta de ma2oritatea statelor pentru a avea siguranta ca nu vor fi adoptate masuri cu c1aracter protectionist in baza art:D@ fara acordul lor. 4!.Politica monetara europeana.Evolutia tranzitiei la moneda unica Politica monetara #uropeana In ultimul deceniu al sec 2@ "# s-a inscris pe calea inlocuirii monedelor tarilor membre cu o menda europeana.Tratatul de la maastric1t a intrat in vigoare de la @: noiembrie :;;D .ar tarile membre a uniunii s-au pronuntat impotriva suprimarii sistemului monetar #uropean- pozitie sustinuta numai de $nglia ca o solutie de distrosiune cu care s-a confruntat sistemul monetar european in :;;2. #le au semnat ca politicile necesare sustinerii procesului de creeare a unei uniuni monetare europene sunt determinate .- meneda unica este o conditie indespensabila pentru a face o piata unica europeana.In acest context apar urmatoarele intrebari! - este realizarea uniunii monetare un obiectiv valabil - care sunt cistigurile ce se asteapta de la introducerea unei monede unice - care sunt implicatiile politice si sectoare ale unei monede unice pentru tarile implicate - care sunt conditiile ce trebuie indeplinite ca moneda sa reziste ca etalon al procesului de integrare Trecerea la sistemul monetarJ #uropeana #&" euro! In plan economic si monetar au fost determinate unele zone monetare optimale care pune in evidenta o anumita incompatibilitate intre existenta unui sJstem de rate de sc1imb fixe a unei mobiltati perfecte a capitalurilor si in al treilea rind o politica monetare autonoma #tapele de trecere! in :;;; a fost introdusa moneda euro nu in circulatie dar numita ca moneda unica de transfer ' ca atare euro a trecut in cicrulatie in 2@@2 ' in present sunt :B tari cu euro din 2A )

4#. Functionarea 'niunii 4onetare si lansarea Euro "niunea #uropeanZ #conomicZ 6i +onetarZ '#+") este o 7n3elegere 7ntre na3iunile europene participante 7n vederea 7mpartZ6i o monedZ unicZ, euro, 6i o politicZ economicZ unicZ cu un set de condi3ii de responsabilitate fiscalZ. $ctualmente, sunt 2A *tate +embre cu nivele de integrare variate 7n #+". Treisprezece *tate +embre au adoptat moneda euro! $ustria, =elgia, (inlanda, (ran3a, 0ermania, 0recia, Irlanda, Itala, uxemburg, -landa, Portugalia, *lovenia 6i *pania. $lte trei *tate +embre, +area =ritanie, .anemarca 6i *uedia, nu au nici un plan imediat 7n privin3a adoptZrii monedei euro. $lte unsprezece *tate +embre, &ipru, +alta, etonia, ituania, #stonia, Polonia, &e1ia, *lovacia, "ngaria, ,om8nia 6i =ulgaria, sunt 7n stagii diferite ale adoptZrii monedei euro 6i cel mai probabil vor adera la zona euro 7n urmZtorii zece ani. a izbucnirea celui de-al doilea rZzboi mondial, ma2oritatea monedelor din 3Zrile industrializate erau str8ns apropiate de dolar sub ceea ce s-a numit standardul de aur 7n sistemul de la =retton [oods. *uprema3ia de facto a dolarului 6i devalorizZrile c8torva monede europene au condus politicienii europeni la cZutarea unei solu3ii de redresare a acestui imbalans printr-o integrare economicZ 7ntre na3iunile europene. (iecare stat care a adoptat noua monedZ la : ianuarie 2@@2, a trebuit sZ 7ntruneascZ &riteriile de &onvergen3Z stabilite 7n Tratatul de la +aastric1t. &riteriile includeau patru cerin3e!

Galutele trebuiau sZ stea 7n paramentrii stabili3i de #,+ pentru cel pu3in 2 ani

,atele de dob8ndZ pe termen lung nu puteau fi mai mari cu 2O dec8t cele ale celor mai bune trei *tate +embre din punct de vedere al performan3ei Infla3ia trebuie sZ fie sub valoarea de referin3Z '7n decurs de trei ani pre3urile nu pot fi mai mari cu :,<O dec8t cel mai bun performer)

.atoria de stat trebuie sZ fie sub B@O din produsul intern brut 'sau sZ fie apropiat acestei 3inte) 6i deficitele bugetare sZ fie sub DO. 4(. Politica 3ugetara a 'niunii Europene 2principii"structura"proceduri Principiile politicii bugetare! -principiul unitatii -Principiul universalitatii Hregula non-afectarii/nerepartizarii H regula Lbugetului in ansamblu -principiul anualitatii Hcreditele de anga2ament Hcreditele de plati -principiul ec1ilibrului -principiul specializarii Procedura bugetara! :) comisia pregateste o sc1ita bugetara preliminara 2) aceasta sc1ita e prezentata consiliului care decide cu ma2oritatea calificata forma in care aceasta va fi inaintata parlamentului D) din :;A<,parlamentul poate propune amendamenete la aceasta sc1ita si varianta modificata dupa prima lectura e returnata consiliului ?) la a doua lectura ,consiliul decide cu ma2oritatea calificata atit penttru acceptarea cit si pt. respingerea amendamentelor *ursele bugetului!taxe vamalePprelevari variabile la importul produselor agricolePprelevaria ale TG$,s.a 4*.Politica sociala&comunitara2cauze"continut"evolutie"realizari Politica social4 a "# este format4 dintr-un set de politici complementare, ce s-au dezvoltat 6i multiplicat pe parcursul timpului 6i care ac3ioneaz4 7n acele sectoare de activitate ce afecteaz4 sau genereaz4 gradul de bun4stare individual4 6i social4. Permanenta preocupare a &omunit43ii #uropene pentru aspectele de politic4 social4 - 7nceput4 cu Tratatul de ,oma ':;<A ) - a dus, 7n timp, la crearea unui model social european. "nul din momentele cele mai importante ale evolu3iei acestui model se situeaz4 7n 2urul anului 2@@@, c8nd se face trecerea de la o abordare bazat4 pe minimizarea consecin3elor sociale negative ale sc1imb4rii structurale, la o abordare ce are 7n vedere modernizarea sistemului social european 6i investi3ia 7n capitalul uman altfel spus, se trece de la o abordare cantitativ4 'minimizarea consecin3elor) la una calitativ4 'investi3ia 7n oameni). .e asemenea\ o caracteristic4 important4 a politicii sociale este delegarea responsabilit43ilor de atingere a obiectivelor comunitare c4tre *tatele +embre. Politica social4 debuteaz4 odat4 cu adoptarea, 7n :;E;, a &artei *ociale.#a reflect4 preocuparea pentru dimensiunea social4 a politicilor comunitare 7n contextul construc3iei pie3ei unice europene 6i a fost elaborat4 7n urma unui proces de consultare a p4r3ilor interesate 'reprezentan3i ai anga2atorilor, lucr4torilor, liber profesioni6tilor, fermierilor etc.). Pasul urm4tor 7n programarea politicii sociale este reprezentat de &artea Gerde - documentul care a lansat procesul de dezbatere asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar ,7n vederea elabor4rii &4r3ii $lbe.

5-. Privire generala asupra principalelor realizari ale 'niunii Europene.E?tinderea 'niunii Europene si e$ectele acesteia In prezent "# cuprinde 2A de tari est-europene.Toate aceste tari s-au unit eforturile spre orientarea lor in directia obtinerii prosperitatii si bunastarii.Pentru cunoasterea temenica si stiitifica a economiilor nationale ca cellule de baza ale diverselor forme integrationiste si ale economiei mondiale in ansamblu, -%" 'organizatia natiunilor unite) a clasificat aceste economii si diferitelor grupari in functie de diferite criterii..in numarul de criterii si a afactorilor determinanti a locului si rolului economiei tarilor lumii, cei mai utilizati in statistica intenationala sunt! - potentialul economic a fiecarui stat national - nivelul de dezvoltare realizat. "# si-a fixat urmatoare obiectivele economice! - promovarea progresului economic si social - sa afirme identitatea "# pe scena internationala si mondiala - sa introduca cetatenia europeana - sa dezvolte o zona de libertate securitate si 2ustitie - sa se consolideze in baza dreptului comunitar - sa fomeze un spatiu economic unic ec1ilibrat Toate tarile din comoponenta "# sunt tari industrializate Ponderea populatiei active ocupate in cele D ramuri ' industrie, agricultura si servicii ale economiei "#) #fectele extinderii "#! liberalizarea sc1imburilor comerciale,efecte de alocare,de acumulare,de localizarePimpulsionarea fluxurilor investitionale,accesul la finantarea comunitaraP 51. Caracterul modern al economiei tarilor&mem re ale 'E Problema fundamentala a oricarei economii indifferent de conditiile existentei si evomutiei o constituie modul in care se actioneaza pentru a stabili cit mai bine ce cit si cum si pentru cine sa se produca bunuri si servicii de consum prima trasatura a economiilor tarilo membre ale "# se incrie in existenta si functionarea economiei de piata bine conceputa si conceputa in toate domeniile si la toae nivelele.,ezultatele remarcabile ale "# cu economii moderne de piata se explica prin libertatea de actiune a agentilor economici pentru realizarea propriilor interese concordate cu interesele tarilor membre reglementate prin acte 2uridice. #conomiile tarilor membre "# ca economii de piata se caracterizeaza si printr-o eficienta ridicata atit pe ansamblu cit si pe diverse compartimente. $dica tarile "# realizeaza productii mai mari cu consumuri mai mici de resurse si factori de productie, obtinin astfel performante superioare fata de celelalte economii. (urnizarea maxima din ce au nevoie oamenii

52. /elatiile economice e?terne ale 'E &a exponent al intereselor tarilor pe care le reprezinta si purtatoare a ideiilor si nazuintelor de progress si prosperitate sin lume "# se bucura de o larga recunoastere pe plan international. -.rept urmare "# a stabilit si intretine relatii diplomatice cu peste :?@ de tari pe diverse meridiane ale globului - In al doilea rind "# are statut de observator la -%" - "# participa la lucrarile organizatiei de cooperare si dezvoltare economica -&.# - participa la organizatia pentru securitate si cooperare economica -*&#

Inca in anii :;;@ a asemnat tratate si &$,T$ de la Paris cu alte state europene si tratate cu cele din $merica de nord pentru o noua fila economic ce urmarea o noua divizare economica si sfirsitul razboiului rece.Pina in :;;@ europa era divizata in 2 sisteme 'cel de est socialist si cel de vest ) 53. /ealizari si perspective ale relatilor economice ale /epu licii 4oldova cu 'niunea Europeana .rept inceput al cooperarii ,+ cu "# este considerate ziua de :E decembrie :;E; atunci cind s-a semnat acordul privind comertul si coopearea economica comerciale dintre fosta "**, si comunitatile europene. "# a oferit un sJstem de preferinte generale menite sa faciliteze accesul marfurilor moldovenesti pe piata "# si sa ma2oreze in asa mod importul in republica. *istemul de preferinte generale are scopul de a folosi un tariff vamal preferential in raport cu tarile dezvoltate la exportul marfurilor industriale din ,+. .e la @: iulie :;;B sistemul de preferinte generale se aplica si pentru produsele agricole Pentru industrie sistemul de preferinte general prevedea un sJstem general si unul stimulator. .easemenea "# a acordat spri2in in securitatea granitelor ,+. "# este interesata de stabilitate in ,+ deoarece in urma extinderii "# , deoarece ,+ este cel mai apropiat vecin.,+ este cointeresata sa participe la programele regionale si de cooperare la granite,dar finantata de "#.#forturile principale sunt orientate spre sustinerea in primul rind a reformelor initutionale ,legislative si administrative ,sustinerea sectorului privat, asistenta te1nica pentru dezvoltarea economica si diminuarea consecintelor sociale ale perioadei de tranzitie la economia de piata. 54. /ealizarea Acordului de Parteneriat si Cooperare si a Planului de actiune 'E& /4 "# este una din fortele ma2ore, politice si economice pe arena internationala inc1eiind acorduri de cooperare cu ma2oritatea tarilor din lume.$cordul de parteneriat si cooperare $P& precum s-a mentionat s-a inc1eiat la 2E noiembrei :;;?, acest acord stapineste atit principiile generale cit si prevederile care vor guverna pe viitor relatiile intre comunitatea europeana si statele lor membre si ,+. Pentru a intra in vigoare a fost necesar sa fie sustinut de toate tarile membre ale "#. In :;;E $P& a intrat in vigoare pe o perioada de :@ ani, aran2amentul ,+ de a continua procesul de reformare a fost recunoscut si apreciat de catre "#. $cordul este o intruc1ipare a anga2amentului preluat intre "# si ,+ de a coopera ceia ce va duce si la cresterea progreselor in dezvoltarea unei economii de piata. Prevederile acordului partenerioatuluui de cooperare! asigurarea unui cadru corespunzator dialogului politic intre parti pentru a permite dezvoltarea relatiilor politice - Promovarea sc1imbarilor investitiilor,relatiilor comerciale armonioase intre parti pentru a favoriza dezvoltarea lor economica durabila - $sigurarea unei paze pentru colaborarea in domeniul 2uridic , social, financiar si cultural - *ustinerea eforturilor ,+ in consolidarea democratiei sale ,dezvoltarea economiei si finalizarea procesului sau de tranzitie spre o economie de piata .eci -biectivul de baza a acordului de partteneriat si cooperarea consta in dezvoltarea realtiilor economice si polit ice intre "e si ,+ 55. /epu lica 4oldova in conte?tul lansarii Politicii de 1ecinatate Politica europeana de vecinitatate a aparut ca urmare aderarii la "# a :@ noi state membre in mai 2@@?.-biectivul principal este de a impartasi benificiile acestei extinderi cu statele din vecinatate apropiata pentru care pe termen mediu nu exista perspectiva de aderare la uniune europeana.Politica europeana de vecinatate a afost conceputa in asa fel incit sa -

evite aparitia unor linii de diviziune dintre europa extinsa si vecinii acesteia, oferindu-le statelor vecine posibilitatea de a participa la activitatile "# prin intermediul unei colaborari politice si economice mai strinse. In domeniul politic este preconizata intesificarea dialogului cu "# si asistenta din partea acesteia pentru consolidarea institutiilor care garanteaza democratia si statul de drept..e asemenea se asteapta o colaborarea mai strinsa in domeniul politicii externe si de securitate I% domeniul economic. -biectivele politici europene de vecinate sunt consolidarea relatiilor comerciale, sporirea asistentei te1nice si financiare, participarea graduala intr-o serie de programe si politici a "# dar si participarea la piata interna a "# prin aproximarea rezultativa si integrarea graduala a retelelor de transport , energetice si de cominicare. ,ealizarea politicii europene de vecinatate are loc in 2 etape! :. etapa presupune stabilirea in strinsa colaborare cu statele vecine a unei agende de reforme realiste 2. etapa ofera asistenta pentru realizarea acestor obiective a prima etapa ' acea de stabilire a reformelor ) "# inc1eie cu statele vecine planuri de actiune individuale in cadrul politicii europene de vecinatate. a etapa a doua 'cea de asistenta a reformelor) statele partenere vor primi asistenta te1nica si financiara din partea "# pentru continuarea procesului de reforme si integrare..upa 2@@A programele actuale de asistenta au fost prelungite in cazul ,+ , dar si inlocuirea printr-un program nou nimit Instrumentul #uropean de Gecinatate si Parteneriat al "#. $sistenta prin instrumenul euriope de vecintiate dva fi acordata pentru neceistatile prioritate ale statelor partenere si pentru impelnmetarea obiectivelor planurilor de actiune . 5!.Participarea /epu licii 4oldova la cooperarea economica din Europa de 8ud&Est @Cooperarea economica la 4area 6eagraACE46 Procesul de dezvoltare progresiv4 a rela3iilor economice cu "niunea #uropean4 prime6te un impuls nou, cu caracter structural 6i conceptual, deosebit prin prisma ader4rii +oldovei la "niunea de &ooperare 7n #uropa de *ud-#st '*#&I). %efiind menit4 s4 7nlocuiasc4 alte organe ale cooper4rii economice regionale, ea vine s4 le completeze 6i s4 catalizeze integrarea regional4, dezvoltarea sectoarelor de producere, a sectorului privat, atragerea investi3iilor str4ine, l4s8nd la discre3ia 34rilor-membre stabilirea modelelor cooper4rii lor. Printre oportunit43ile de integrare 7n cadrul cooper4rii economice a 34rilor bazinului +4rii %egre '&#+%), pentru ,epublica +oldova pot fi eviden3iate! ] -ferirea noilor posibilit43i de redresare a economiei na3ionale prin extinderea ariei comer3ului extern, bazat4 pe sc1imbul ec1ilibrat at8t 7n volum c8t 6i propor3iile comparabile ale valorii ad4ugate, ceea ce poate fi efectuat doar 7ntre economiile ec1ivalenteP ] (inan3area proiectelor na3ionale 7n diverse domenii de c4tre =anca +4rii %egre pentru &omer3 6i.ezvoltareP ] ic1idarea barierelor comerciale 6i valorificarea noilor perspective 7n promovarea unei politici comerciale relevante, o dat4 cu semnarea 7n cadrul &#+% a .eclara3iei de Inten3ii privind 7nfiin3area zonei de comer3 liber 7n regiuneP ] Prin activitatea sa 7n &#+%, conceput4 7n contextul larg al ar1itecturii europene, +oldova 76i faciliteaz4 6i promoveaz4 procesele de integrare european4. 5#. Participarea /epu licii 4oldova la Cooperarea economica din Europa de 8ud&Est= Asociatia 0i erului sc5im din Europa Centrala& CEF+A 2--! ,elatiile comerciale intre ,+ si statele #uropei &entrale si de #st se desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si membrii &#(T$. *i anume $cordul &omercial #conomic semnat cu =ulgaria, #stonia, ituania, etonia, "ngaria si Polonia.&onform acestor acorduri ,+ ii este acordata &lauza %atiunii &elei mai (avorizate.#xista $cord de &omert iber semnat cu ,omania.,omania si =ulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale ,+ la #xport din #uropa centrala si de #st.Potrivit unor date oficiale incepind cu 2 ianuarie 2@@E a preluat presedintia &#(T$ 2@@B.,espectiva decizie fiind luata in cadrul primei reuniuni ministeriale a &omitetului +ixt &#(T$ 2@@B, care sa desfasurat in +acedonia.+inistrul de #conomie si a &omertului , Igor .odon, considera ca prezentul acord, e o realizare importanta pentru ,+ pentru a se integra in "#.Potrivit ministrului &#(T$ 2@@B ofera avanta2e si oportunitati unice, creeaza o platforma de negociere permanenta pentru imbunatatirea cadrului legal, regional si anularea barierelor

inutile in calea comertului in diferite domenii. &#(T$ 2@@B e ratificata de ,+, $lbania, =osnia si Mertegovina, +acedonia, +untenegru, &roatia , *erbia si &osovo si prevede anularea tutror taxelor vamale la import si la export. 5(. /4 in conte?tul lansarii politicii de vecinatate. <,,EB ;'A4 Printre priorit43ile de cooperare regional4 7n cadrul -..#-0"$+ un loc aparte este atribuit cooper4rii 7n domeniul te1nologiilor informa3ionale. 5n decembrie 2@@B, la &1i6in4u, a avut loc cea de a II-a Xedin34 a grupului de lucru 7n domeniul te1nologiilor informa3ionale al -..# 0"$+. #xper3ii ce reprezentau 34rile membre au examinat posibilit43ile 6i perspectivele de colaborare reciproc4 7n domeniul dezvolt4rii *ociet43ii Informa3ionale. 5n cadrul reuniunii s-a convenit s4 se consolideze re3eaua coordonatorilor 0"$+ 7n domeniul te1nologiilor informa3ionale 6i de comunica3ii, iar activitatea acestuia trebuie s4 fie armonizat4 cu standardele interna3ionale 6i europene respective. 5n cadrul aceleia6i reuniuni de la &1i6in4u, a fost prezentat4 experien3a ,epublici +oldova 7n domeniul dezvolt4rii *I, 7n domeniul cre4rii 6i gestion4rii ,egistrelor de stat ale popula3iei, persoanelor 2uridice, etc., 6i dezvolt4rii resurselor informa3ionale de stat, precum 6i a altor proiecte de succes. 5*. Participarea /4 la cooperare economica din europa din sud&est" AE08 din europa centrala. CEF+A 7/4 $cordul &#(T$ a fost semnat la 2: dec. :;;2, la &racovia, Polonia. #l este un instrument de pregatire pentru aderarea la "#, pt tarile ce au inc1eiat un accord de asociere cu "#. *tatele semnatare sunt! &e1oslovacia, Polonia, "ngaria, si ulterior! *lovenia, ,omania, =ulgaria si &roatia. ,+ se asociaza in 2@@:, semnind B acorduri de comert, cu fiecare stat in parte. $dera la Pactul de stabilitate. In present ,+ detine relatii comerciale cu &#(T$, dar nu foarte intense, din cauza lipsei proximitatii geografice. Totusi, volumul comertului a crescut in 2@@@-2@@A de < ori 'de la ?.A mln la 2D.A mln). !-. Participarea /4 la cooperare economica din europa din sud&est" organizatia pentru democratie si dezv economica. <,,E&;'A4 s-a constituit la :@oct. :;;A, la *trasbourg. $u fost inc1eiate peste 2@ de acorduri multilateral privind zonele de liber sc1imb, cooperarea in domeniul transporturilor si controlului vamal. In 2@@2 0"$+ semneaza un accord de cooperare cu *"$ privind facilitarea comertului, combaterea traficului de droguri, crimei organizate,etc. Principalele directii de cooperare sunt! crearea coridorului de transport trans-euro-asiatic, acordarea a2utorului in regl conflictelor regionale, promovarea dezv social-ec, precum si in domeniul stiintific, cultural si al drepturilor omuluiP dezv relatiilor cu alte organizatii si tari, cooperarea in domeniul energetic, de infrastructura, etc. -rganele principale sunt! &oordonatorul national, &onsiliul de afaceri, $dunarea Parlamentara. 0"$+ repr pt ,+ o sansa de conectare la resursele energetic din $sia &entrala, si evitarea dependentei de ,usia. In acest sens a fost semnat si un accord! T,$&#&$, privind transportul in spatial $sia-&aucaz-#uropa.