Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.

ro
Ediia a IV-a 2012-2013
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Ediia a IV-a 2012-2013

Exemple si contraexemple n analiza matematica liceala
Andrei Vernescu
1) 2)
Abstract. We present some of the basic but nontrivial examples and
counterexamples in Calculus and in the beginning of the Mathematical
Analysis, respecting the level of the contemporary Romanian highschool
syllabus.
Keywords: Sequence of real numbers, limit of a real function at a point,
continuity, derivative, Riemann integral, antiderivative.
MSC : 26A06, 26A09, 26A15, 26A27, 26A36, 26C15.
I. Introducere
Exemplele prezentate n cadrul diferitelor teorii matematice au rolul de
a ilustra denit iile, precum si funct ionarea teoremelor.
Contraexemplele vin sa pun an evident a anumite ,,delimit ari teoretice,
n principal, n urm atoarele moduri:
a) arata cum, uneori, o legitate aparent plauzibil a nu se valideaza;
b) arata cum, atunci c and nu sunt ndeplinite toate cerint ele din ipoteza
unei teoreme, concluzia poate s a nu mai e valabila, adica teorema s a nu mai
funct ioneze (pe scurt, arat a cum, omiterea unor cerint e din ipoteza unei
teoreme poate s-o invalideze);
c) arata ca unele cerint e din ipotezele teoremelor reprezina doar condit ii
suciente (nu si necesare!);
3)
d) argumenteaza, pentru cazuri individuale de teoreme, situat ia gene-
rala (,,majoritara) ca reciprocele unor teoreme corecte nu sunt adevarate.
Analiza matematica se releva a acea ramura a matematicii care con-
duce la construirea celor mai multe contraexemple si se considera ca aceasta
se datoreaz a existent ei celei mai mari varietat i de situat ii si nuant e care apar
n cuprinsul sau. Din aceast a cauza s-au si alc atuit cart i dedicate special con-
traexemplelor n analiza, cea mai cunoscuta ind cea, devenita clasica, [8],
a autorilor B. R. Gelbaum si J. M. H. Olmsted, tradusa si n limba romana
([9]). Mai semnalam si cartea cea mai nou a [19] (recenzat an paginile revistei
n nr. 4/2008, pag. 364), iar din literatura matematic a rom aneasca, lucrarile
[5], [12], c at si sect iunea de contraexemple din [3].

Invat amantul romanesc are o veche tradit ie n prezentarea primelor

elemente de analiza matematic a (adica ale calculului diferent ial si integral
al funct iilor de o variabila real a) cu ncepere deja din ultimii doi ani de
1)
Conf. dr., Universitatea Valahia din T argoviste, e-mail: avernescu@clicknet.ro
2)
Prezentul text cont ine, sub o form a put in mai dezvoltat a, conferint a prezentat a n
ziua de 28 iulie 2009, n cadrul cursurilor pentru perfect ionarea profesorilor, Bu steni, 28
iulie - 5 august 2009. (N.R.)
3)
Reamintm ca, daca p q (unde p si q sunt propozit ii), atunci se spune c a ,,p este
condit ie sucienta pentru q, iar ,,q este condit ie necesar a pentru p. (N.A.)
1


Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Ediia a IV-a 2012-2013
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Ediia a IV-a 2012-2013

2
liceu.
1)
Aceasta prevedere a programei, de includere prin intermediul ele-
mentelor de analiza matematic a si a matematicii miscarii, a fenomenelor de
evolut ie, atat de actuale ast azi, ntr-o lume n rapid a si accelerat a schimbare
si interdependent a, este menit a sa ofere elevilor o imagine mai apropiat a de
realitate, a ceea censeamna matematica vie, contemporan a. Ulterior, pentru
cei care vor urma (si) cursuri universitare de matematic a, stapanirea acestor
elemente de analiza matematic a este menit a sa faciliteze nt elegerea lect iilor,
indispensabile, din aceasta disciplina matematic a.
Modernizarea prezentarii analizei matematice n nvat amantul universi-
tar romanesc anceput dupa venirea, n 1940, a lui Miron Nicolescu
2)
la Cate-
dra de calcul diferent ial si integral a Universit at ii din Bucuresti. Dup a put in
timp s-a pus si problema (indisolubil legata de aceast a modernizare) a unei
asezari pe baze riguroase, corecte si a nvat amantului liceal de analiza mate-
matica. Un prim pas, foarte important, n acest sens, l-a constituit aparit ia
manualului intitulat ,,Elemente de Analiz a matematic a pentru clasa a XI-a
reala [6], scris de catre profesorul universitar Nicolae Dinculeanu, membru
de onoare al Academiei Romane, n colaborare cu regretatul conferent iar dr.
Eugen Radu, manual dupa care au nvat at toate seriile de elevi de la sect ia
reala, n perioada 1959-1979. Nu omitem aici reamintirea altor dou a foarte
importante manuale de analiza matematic a de liceu [11], pentru clasa a XI-a
si [2] pentru clasa a XII-a, cu impact major timp de peste 20 de ani (ncepand
din 1980) n nvat area analizei de catre elevi.

Incep andnca din perioadan care s-a introdus la liceu predarea analizei
matematice, aceasta a solicitat si continua sa solicite, ntr-un grad ridicat, cre-
ativitatea profesorilor, dar si ofer a frumoase satisfact ii, deoarece, n prezent,
nu se (mai) predau mecanic ,,ret ete de determinare a limitelor sau de calcul
a derivatelor si primitivelor. Ast azi, nu numai la facultate, dar si la liceu,
se pune problema de a deni riguros not iunile, de a oferi toate explicat iile si
conexiunile necesare! Astfel, pentru o buna predare a elementelor de analiza
matematica la liceu, profesorul trebuie s a st apaneasca perfect printre al-
tele un anumit ,,arsenal ,,minimal de contraexemple cu care sa ilustreze
lect iile sale, pentru ca ideile sa se ae n largul lor, dar si cu care s a poata
r aspunde, cu usurint a, la eventualele ntrebari ale unor elevi cu spirit de
1)
Aceast a tradit ie dateaz a de la primele programe scolare moderne, introduse de c atre
Spiru Haret.

In acea perioad a, elementele de analiza matematica din programa liceal a, erau
ncorporate n asa-numita ,,Algebr a superioara. (N.A.)
2)
Miron Nicolescu (1903-1975), matematician rom an, creatorul scolii romanesti moderne
de analiz a matematica. Doctor n matematica de la Paris, din 1928, profesor de analiz a
matematica din 1940 si seful catedrei corespunz atoare de la Universitatea din Bucuresti din
1948 p an a la pensionare, n 1973. Are realiz ari n domeniul analizei matematice; a scris un
valoros si vestit tratat de Analiz a matematica n trei volume. Director al Institutului de
Matematica al Academiei n perioada 1963-1973, presedinte al Academiei, din 1966 pan a
la deces; vicepresedinte al Uniunii Matematice Internat ionale din 1974. (N.A.)


Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Ediia a IV-a 2012-2013
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Ediia a IV-a 2012-2013

3
observat ie dezvoltat, cu nt elegere rapid a. Desigur, aici ne referim la activi-
tatea profesorului la clasele cu nivel (sucient de) ridicat, din care, cu toate
scaderile nvat am antului actual, mai exista si ast azi! Cursurile, manualele,
tratatele, prezinta uneori anumite contraexemple, pentru a ilustra teoria, dar
numai n m asuran care planul general al lucr arilor respective, stilul, anumite
elemente de subictivitate, anumite preferint e personale ale autorilor si, nu n
ultimul rand, spat iul tipograc avut la dispozit ie, permit aceast a prezentare.
Din toate aceste motive, n cele ce urmeaza, oferim, cu explicat iile nece-
sare, o lista ,,minimal a de exemple si contraexemple nebanale, referindu-ne
numai la cele care trebuie sa e cunoscute dinainte de profesor, la care acesta
trebuie sa reectat detaliat n prealabil, exemple si contraexemple care,
n marea lor majoritate, nu pot ,,produse ,,improvizand n fat a clasei.
Deci, n mod deliberat, am exclus din aceast a enumerare acele exemple si
contraexemple, a caror ,,producere instantanee n fat a clasei ar trebui s a e
accesibila oricarui absolvent al unui curs universitar de analiza matematic a,
ca urm atorul exemplu tipic: ,,o funct ie discontinua pe R, al c arei patrat sa
e o funct ie continua.
1)
.
Cunoasterea exemplelor si contraexemplelor pe care le vom prezenta, i
poate servi profesorului de liceu si la pregatirea diferitelor examene de titu-
larizare, cat si examene pentru obt inerea gradelor didactice. Majoritatea lor
este clasica, o mica parte este original a (av and trimiteri bibliograce precise).
Trecem acum la prezentarea anunt ata.
II. Exemple si contraexemple n domeniul teoriei sirurilor
de numere reale.
1. Un sir (a
n
)
n
pentru care lim
n
a
n+1
a
n
= 1, dar care este m arginit
si divergent
Este cunoscut c a, daca, pentru un sir de numere reale strict pozitive
(a
n
)
n
, exist a limita
def
= lim
n
a
n+1
a
n
(n [0, ) {}), atunci, n cazul < 1,
rezulta lim
n
a
n
= 0, iar n cazul > 1, rezulta lim
n
a
n
= .

In cazul n care = 1, nu se poate stabili o concluzie teoretica pentru

sirul (a
n
)
n
, putand avea loc urmatoarele situat ii:
(a) lim
n
a
n
= ; exemplu: a
n
= n;
(b) lim
n
a
n
= R; exemplu: a
n
= +
1
n
.
(Desigur, la exemplul (b) putem avea, n particular, si = 0.)
Fie acum a
n
= 2 + cos

n. Atunci sirul este m arginit:

1 a
n
3, (1.1)
1)
Un astfel de exemplu este f : R R, f(x) =
_
1, pentru x Q
1, pentru x R \ Q.
(N.A.)


Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Ediia a IV-a 2012-2013
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Ediia a IV-a 2012-2013

4
iar pentru n = k
2
, rezulta:
a
k
2 = 2 + cos k = 2 + (1)
k
,
adica sirul (a
n
)
n
posed a un subsir divergent, deci este si el divergent. Acum
vom ar ata ca are loc egalitatea:
lim
n
a
n+1
a
n
= 1. (1.2)

In acest scop, observam ca egalitatea (1.2) este echivalent a cu egalitatea

lim
n
_
a
n+1
a
n
1
_
= 0,
sau nca:
lim
n
a
n+1
a
n
a
n
= 0, (1.2

)
pe care o vom stabili f ara dicultate.

Intr-adev ar, t in and seama si de (1.1),
obt inem:

a
n+1
a
n
a
n

=
|a
n+1
a
n
|
|a
n
|
|a
n+1
a
n
| =

cos

n + 1 cos

=
= 2

sin

_
n + 1 +

n
_
2

sin

_
n + 1

n
_
2

sin

_
n + 1

n
_
2

= 2

sin

2
_
n + 1 +

n
_

(n)
0,
de unde, pe baza criteriului major arii, concluzia cautata. (Exemplul este luat
din [24]; a se vedea si [23].)
2. Diferite comport ari ale diferent ei a
n
def
== a
n+1
a
n
, pentru
un sir (a
n
)
n
care tinde la (sau la )
Notat ia a
n
este consacrat a; ea se foloseste n mod curent n calculul
cu diferent e nite, ca si notat ia a
n
= a
n
a
n1
(n aceast a problematica,
a se vedea [21], pp. 99-103). Dac a a
n
, atunci sirul (a
n
)
n
poate avea
diferite comport ari, astfel:
(a) a
n
; exemplu: a
n
= n
2
; [a
n
= 2n + 1];
(b) a
n
R

+
; exemplu: a
n
= n+
1
n
;
_
a
n
= +
_
1
n + 1

1
n
__
;
(c) a
n
0; exemplu: a
n
=

n;
_
a
n
=

n + 1

;
1)
(d) (a
n
)
n
nu are limita; exemplu: a
n
= (2 + (1)
n
) n; [a
n
= 2n+1
pentru n par; a
n
= 2n + 3 pentru n impar].
2)
1)
Dac a n locul sirului (an)
n
, care tinde la , am considera un sir convergent (an)
n
,
atunci proprietatea an 0 ar rezulta n mod banal. (N.A.)
2)
Proprietatea ca (an)
n
sa e divergent poate avea loc si n cazul unui sir (an)
n
marginit. Exemplu: an = (1)
n
, pentru care an = 2 (1)
n+1
. (N.A.)


Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Ediia a IV-a 2012-2013
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Ediia a IV-a 2012-2013

5
Exemple asem anatoare se pot obt ine n cazul n care a
n
.
3. Diferite tipuri de tindere la 0 a diferent ei a
n
, pentru un
sir (a
n
)
n
care tinde la . Utilizarea logaritmului ca factor
de ,,ncetinire
Am vazut la num arul 2 ca, si pentru un sir (a
n
)
n
, care tinde la ,
putem avea a
n
0. Se pot gasi nsa diferite ,,viteze de tindere la 0
pentru a
n
. Astfel putem avea:
(a) na
n
1, daca a
n
= ln n, sau a
n
= H
n
def
== 1 +
1
2
+
1
3
+. . . +
1
n
;
(b) na
n
0, daca a
n
= ln (ln n), sau a
n
=
1
2 ln n
+
1
3 ln 3
+. . . +
1
nln n
(la stabilirea faptului c a
n

k=2
1
k ln k

(n)
se va folosi partea dreapt a a
inegalitat ii
1
(k + 1)(ln(k + 1)
< ln(ln(k + 1)) ln lnk <
1
k ln k
; pentru o
stabilire fara ajutorul derivatelor, a acesteia, a se vedea [27], pp. 93-94).
Totodata, exista si posibilitatea de a avea, pentru un sir (a
n
)
n
, a
n
,
o tindere nca si mai ,,lent a catre innit; de exemplu, poate avea loc relat ia:
(c) a
n
2 a
n
0
(cerut a n problema [20]). Aceasta se realizeaza, de exemplu, pentru sirul
denit de ,,logaritmul triplu(n sensul compunerii), anume a
n
= ln (ln (ln n))
(pentru solut ie, a se vedea, de exemplu [22], [27]).
4. Doua siruri (a
n
)
n
si (b
n
) cu b
n
, pentru care reciproca
lemei lui Stolz
1)
nu este valabila
Fie a
n
= (1)
n
si b
n
= n. Atunci lim
n
a
n
b
n
= 0 (n baza criteriului
majorarii), dar
a
n+1
a
n
b
n+1
b
n
= 2 (1)
n+1
nu are limita. Deci reciproca lemei
lui Stolz nu este, n general, valabil a. Contraexemplul este preluat din [13].
III. Exemple si contraexemple referitoare la funct ii, limite,
continuitate, proprietatea lui Darboux
5. O funct ie care nu admite limit a la . Generalizare
2)
Este funct ia f : R R, f(x) = sinx. Stabilirea rezultatului consta n a
arata ca nu este ndeplinit a condit ia din teorema de caracterizare a limitelor
de funct ii cu ajutorul sirurilor.
Se poate proceda n doua moduri:
1)
Enunt ul si o demonstrat ie direct a a lemei pot gasite n [14] (pentru edit ia din 1971,
a se vedea pp. 317-319). (N.A.)
2)
Exemplele 5 si 6 sunt de uz curent si, din aceasta cauz a, probabil binecunoscute.
Le-am inclus n enumerarea noastr a numai pentru a da expunerii un caracter de sine
st at ator, t in and seama ca vom folosi mai departe rezultatele respective. (N.A.)