Sunteți pe pagina 1din 4

Suport de curs RAPORTUL JURIDIC DE CONCUREN

Raportul juridic este acel raport social reglementat de normele de drept, de lege. Raporturile care nu-i gsesc un tratament, rezoluie, care nu se soldeaz cu aplicarea unor norme juridice, nu sunt raporturi juridice. Un raport juridic presupune de regul minim doi participani pe poziii diferite, presupune un obiect, coninut, efecte ale acestora, implic o sanciune pentru nerespectarea obligaiilor i nesocotirea acelor drepturi. Regimul juridic al concurenei presupune acele elemente din domeniul concurenei care au tratament legal, coninutul acestui tratament, efectele acestuia. Elementele raportului juridic de concurenta sunt: subiectele, obiectul i cauza. 1. Subiectele Subiecii sunt persoane implicate n concurena comercial i care sunt interesate ori trebuie s se supun aplicaiei normelor prescrise pentru ca aceast concuren s fie eficient, normal, sntoas, pentru reprimarea abaterilor de la aceste reguli, a de!iaiei concureniale. "egea concurenei nr. #$%$&&', n funcie de interesul consumatorilor, stabilete sfera subiecilor concurenei prin dou categorii: subiecte indi!iduale subiecte colecti!e.

(n literatura de specialitate$ se face distinctie intre categoria subiectilor comunitari si cei naionali. )eea ce face o entitate sa de!ina subiect al raportului juridic de concuren este tangena sa, prin afectarea intereselor de acti!iti concureniale . *. *utoritatea nationala competenta in materia concurentei este )onsiliul )oncurentei. "a ni!el comunitar autoritatile in domeniul concurentei sunt )onsiliul Europei si )omisia Europeana. +. ,ntreprinderile# reprezinta in reglementarea nationala i comunitar principalele subiecte ale raportului juridic de concurenta. *laturi de acestea intalnim ca subiect al raportului juridic de concurenta si asociatiile de ntreprinderi.-

* se !edea in acest sens *urelia )otuiu, .eorgeta /aleria Sabu, 0rept rom1n i comunitar al concurenei , ed. ).2. +ec3, +ucureti, #445, p.5 # "egea nr. $6& din 7 iulie #4$$ pentru aprobarea 8rdonanei de urgen a .u!ernului nr. 97%#4$4 pri!ind modificarea i completarea "egii concurenei nr. #$%$&&' aduce ultima modificare ce pri!este notiunea de ntreprindere 8rdonanta urgenta 97%#4$4 a realizat o unitate de terminologie ntre reglementarile comunitare i cea naional, prin utilizarea noiunii de ntreprindere
$

). Statele membre cat si autoritatile publice centrale sau locale in masura in care inter!in in operatiuni de piata in scopul de a influenta consumatorii si concurenta. *utoritile publice cu aceast producie normati! :decizii, reglementri; nu cad sub regimul concurenei comerciale c1nd acioneaz n aplicarea altor legi dec1t aceea a concurenei sau ,, pentru aprarea unui interes public major<. ,n realitate nu este !orba despre o imunitate de jurisdicie ci de rezol!area situaiilor juridice rezultate din respecti!ele decizii sau reglementri, fie prin aplicaia altor legi dec1t legea concurenei, fie prin e=ceptarea de la tratamentul juridic pre!zut de legea concurenei. 0. .rupul de ntreprinderi fr personalitate juridic, deci care nu sunt !eritabile subiecte colecti!e de drept, dar ele realizeaz o unitate de aciune, acele grupri de ntreprinderi realizate pe cale con!enional n mod e=plicit i public sau n mod ascuns, n form asociati!, pentru s!1rirea de acte i fapte care pot a!ea ca efect lezarea sau compromiterea concurentei eficiente. "egea a simit ne!oia s dez!luie, in!entarieze diferitele modaliti de con!enii care !or s par c1t se poate de oneste, acceptabile: acorduri, nelegeri, pacte, protocoale, contracte, etc. >ormele asociati!e la care legea s-a g1ndit: aliane, coaliii, blocuri, federaii etc. ,n raport cu influena aciunilor resimite din concurena comercial, subiectele acesteia sunt clasificate n: subiecte abuzi!e :autorii unor acte concureniale ilicite; subiecte !tmate : cei care sunt !ictimele acestor acte;.

Notiunea de ,,ntreprindere *rt. $4$ paragraf $ din ?ratatul de funcionare a )omunitii Europene declara incompatibile cu piata comuna anumite acorduri dintre intreprinderi si decizii ale asociatiilor de intreprinderi. ?ratatul de funcionare a )omunitii Europene nu defineste intreprinderea. *ceasta poate fi persoana fizica sau juridica sau orice forma de organizare fara personalitate juridica, capabila sa actioneze prin productie, comert, in!estitii, pe @iata comuna, intr-un cadru concurential. >orma jurica :societate, asociatii, fundatii, grup de interese economice, persoane fizice;, modul de finantare, daca este sau nu moti!ata de realizarea unui profit nu sunt criterii care sa e=cluda entitatea din notiunea de intreprindere. "egea nr. #$%$&&', legea concurenei, aa cum a fost modificat prin 8rdonanta de Urgenta nr. 97%#4$4, creeaza o unitate de terminologie ntre legislaia comunitar i cea naional folosind noiunea de ntreprindere. *stfel, conform art. # din lege prin ntreprindere nelegem orice entitate angajat ntr-o acti!itate economic, adic o acti!itate const1nd n oferirea de bunuri sau de ser!icii pe o pia dat, independent de statutul su juridic si de modul de finanare :alin.#;. *cesta entitate

poate fi constituit din persoane fizice sau juridice, de cetenie, respecti! de naionalitate rom1n sau strin :alin.$;. 2. Cauza rap rtului !uri"ic "e c #cure#ta. Raportul juridic de concurenta are un continut determinat de dispozitiile tratatului cu pri!ire la practicile anticoncurentiale. Scopul reglementarii este asigurarea unei concurente libere de orice bariera in calea circulatiei marfurilor si ser!iciilor, in interesul general al comunitatii, statelor membre si consumatorilor. ,n raporturile i actele juridice ci!ile, prin cauz se mai nelege i scopul acesteia, moti!ul. "egea identific dou cazuri, ambele n !ederea promo!rii intereselor profesionistilor. $. @rotecia, meninerea i promo!area concurenei. *ceast cauz agreg norme si conduite care trebuie s satisfac un raport dinamic. @e de o parte latura de conser!are, de sal!are, de administrare a regimului concurenei i pe de alt parte latura agresi! a concurenei, deci stimularea acesteia. #. @rotecia, meninerea unui mediu concurenial normal. ,n acest caz se implic creaia juridic pentru concurena comercial eficient, ansamblul de msuri administrati!e, politice, pe c1nd n funcionarea primei laturi se implic inter!enia la spe, la caz. $. Obiectul rap rtului "e c #cure#ta 8biectul raportului juridic de concurenta consta in actiunile si abstentiunile profesionistilor manifestate in competitia lor pe piata. *ccesul pe piata trebuie sa fie liber atat pentru profesionisti cat si pentru consumatori contribuind la o concurenta benefica stimulatorie. 8biectul raportului juridic de concuren cuprinde conduitele, faptele asupra crora poart, acti!eaz regimul juridic al concurenei. *cest obiect juridic are n compunerea sa o latur acti! care este acoperit de acte i fapte Acare au sau pot a!ea ca efect restr1ngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurenei A iar n latura pasi! a obiectului generic al concurenei se promo!eaz c1te!a !alori care sunt ocrotite prin normele juridice ale acestui regim. *!em n !edere: buna credin, e=ercitarea n mod regulat, legitim, ecBilibrat, proporional cu coninutul lui i n mod rezonabil a unui drept n comer, profesionalismul sau uzanele cinstite. FUNCIILE CONCURENEI (n accepiunea modern concurena nseamn un anumit tip de comportament al ntreprinderilor pe pia i un mod specific de organizare a economiei de pia. )oncurena este comer i comerul este concuren fr a fi un truism, doar c raporturile dintre ele, interferena lor trebuie s aib o scalare, !alorizare juridic. 0ac un comer nu are coninut fr concuren, o -

concuren care nu ecBilibreaz comerul i nu aduce o ci!ilizaie comerului, nu face dec1t s compromit comerul care d ordinea economic. )oncurena comercial este o cBestiune de ordine public, iar raportul cerere-ofert nu poate fi lsat la ni!elul cererii naturaliste, primiti!e, necontrolate. E=ist azi un tablou al cererii economice, acceptat de majoritatea autorilor. *ceste cerine ale concurenei economice corespund unor cerine ale pieei. 1. Ajustarea economic a cererii i a ofertei )oncurena patologic nu reprezint altce!a dec1t un dezecBilibru ntre cerere i ofert sau altfel spus nfiri e=trem de neconciliat cu sntatea pieei. (ntr-un raport cerere-ofert natural, o inter!enie neinspirat a legiuitorului ar aduce artificialitate n acest raport, nu ar face dec1t s conturbe i celelalte raporturi sociale i ar lipsi de fundamentare drepturile i libertile ceteneti, democraia politic. 2. Temperarea practicilor monopoliste 0ominaia e=cesi! duce la suficien, iar aceasta duce la scderea calitii prestaiei. 3. Stimularea creativitii tehnice. *ceast funcie justific tratamentul legal, concesi!, pentru situaiile n care anumite manifestri patologice de concuren produc noutate teBnic :re nnoire teBnologic, creaie intelectual, un plus de calitate, resurse etc.; 4. Reparti area raional a resurselor !ntre intreprinderi *ceasta funcie nu se conciliaz cu dirijismul economic care pri!ete repartizarea resurselor, ea fiind o e=presie a egalitii de ans n comer. Cimic nu justific fa!orizarea unui profesionist cruia s-i fie repartizate anumite resurse, n dauna altuia care ar putea s fac acelai comer cu aceeai abilitate. *ceast funcie nu tolereaz discriminarea nici pentru situaii c1nd anumite funcii sunt justificate, sunt la dispoziia unor entiti publice :e=. cazul petrolului;, nici pentru situaii n care anumii furnizori sunt controlai e=clusi! de consumatori. Este ilicit concurenial atunci c1nd consumatorul anumitor resurse i aser!ete n mod deliberat pe furnizorul materialelor respecti!e, n detrimentul altora. ". #istri$uia echili$rat a re ultatelor comerului *ceast funcie nu se conciliaz cu remuneraii nejustificate, cu o colecti!izare a resurselor i a rezultatelor. 0istribuia ecBilibrat a rezultatelor comerului pri!ete o situaie de respect pentru proporii i pentru situaii n care e=ist nsumare de efort: cooperri, colaborri, cartelri.