Sunteți pe pagina 1din 98

CARTE DE LEACURI I REETE NATURISTE

Accident vascular: (reeta mnstireasc), rdcin de spnz de mrimea palmei, se toac, se pun 2 litri de ap cldu, se las la cldura camerei la macerat pn face floare deasupra, se filtreaz. Se nmoaie un tifon pus n 4 n lichid, se pune pe cap, se acoper cu un fes timp de 1 ora, apoi se usuc prul la aer. Tratamentul se face o dat pe zi timp de 7 zile. Afte i abcese; frunze de morcov 100 g. ntr-un litru de ap se fierb i se face gargar pentru a cicatriza. Artrit temporo-mandibular; amestec de ceaiuri de coada calului, mesteacn, soc, urzic, lemn dulce, diet, reflexoterapie, acupunctur Arteroscleroz, fragilitate vascular; pulbere de ctin 1 linguri de 4 ori/zi, pe stomacul gol, ajut la elasticitatea i integritii vasculare. Efecte miraculoase se obin cu ajutorul amestecului format din, 1 linguri pulbere de ctin, una de polen i una de miere, 4 lingurie/zi, timp de 2 luni. S-au recuperat destul de repede i pacienii cu accidente vasculare.(vezi, medicamente) Coada calului, 3 4 lingurie pulbere/zi, cu vrsta cantitatea de siliciu scade din organism, determinnd rigidizarea si scleroza vaselor de snge, planta conine cea mai mare cantitate de siliciu solubil, n cure de 2 3 luni. Astenia, oboseala; tinctur de smirn 20 30 pic, diluate n puin ap, de 4 6 ori/zi. Efect nviortor puternic, stimulnd circulaia cerebral, favoriznd activitatea intelectual. Se va folosi numai smirna procurat din farmaciile i magazinele naturiste. Macerat de isop, (1 linguri plant ntr-un pahar de ap, la tremperatura camerei, se macereaz de seara pn dimineaa) litru ndulcit cu miere. Tratamentul dureaz 21 zi le. Cu aciune tonica asupra psihicului, favorizeaz concentrarea i alung gndurile negre. Ulei de somon (omega 3), reduce nivelul colesterolului, fluidific sngele, regleaz tensiunea, ajut inima s funcioneze normal. Ceai de suntoare i tei ndulcit cu miere, ajut pentru un somn linitit. Blefarit, conjuctivit; se pun pe ochi comprese cu suc din frunze de ptrunjel, se in 20 30 min.. Tratamentul se face 7 zile. Cderea prului ; 1 lingur gaz lampant, 1 lingur oet de mere, 1 ou, 1 cpn usturoi pisat, se amestec, se face prul crri i se unge. Se las s acioneze 3 ore, apoi se spal cu ampon. Tratamentul se face o data pe sptmn. Cura cu oet de lavand (10 linguri de plant mrunit cu litru de oet, se macereaz 10 zile la temperatura camerei), se maseaz la rdcina prului. Rdcin de brusture pus la macerat cu alcool, timp de 10 zile, se maseaz capul uor, zilnic timp de o lun Amestec de ceap cu miere, la 4 pri de past de ceap crud se adaug 1 parte de miere. Se ntinde amestecul pe cap, se las timp de 1 or, apoi se spal capul cu ap cldu. Dac prul este uscat, se poate pune n amestec puin ulei de msline. Amestec de suc de castravei cu miere, previne cderea prului i contribuie la scderea colesterolului. 1 pahar de suc de castravei cu 1 lingur de miere se ia pe stomacul gol dimineaa i seara nainte de culcare. ampon cu miere, 30 g. flori de mueel puse n 100 ml. ap fierbinte, se infuzeaz 1 or, se strecoar i se adaug 1 linguri de miere, prul se umezete cu aceast 9infuzie, dup 30 40 min. se limpezete cu ap cldu, se repet la 10 zile. 200 ml. gaz lampant, 4 ou, 200 ml. alcool 90, 200 ml. ulei de ricin, 200 g. usturoi pisat, vitamina B6 4 fiole de 5 ml, 4 linguri sare de mare . Se pun la macerat, timp de 2 sptmni. Preparatul se folosete de 2 ori/spt., se frecioneaz prul la rdcin i dup 4 5 ore se cltete cu ceai de rdcin de brusture sau urzic. Cataract; 1 pictur miere nclzit puin, se unge pleoapa de sus apoi se clipete, ustur puin. Brocoli, conine sruri minerale, fosfor, calciu, fier, potasiu, vitamine A i C, care au efect antioxidant. Se folosete sub form de suc, sau salata crud cu zeam de lmie.

Cearcne, vase de snge sparte pe fa; alimentaie greit sau o afeciune hepatic. nceputul de varice, evideniaz lipsa de elasticitate a vaselor. Diet fr colorani, arome, conservani, carne de porc, tutun, alcool i cafea. Se ia echinaceea, anghinare i preparate cu Aloe Vera, capsule cu ulei de pete, care regleaz secreiile hormonale. Pe fa se unge cu unguent de glbenele sau ulei de msline. Cancer de limb; (vezi cancer esofagian) Sau pulbere de ctin - 1 linguri nainte de mas, mrete apetitul, stimuleaz puterea de aprare a organismului. ( vezi, medicamente..) Candidoz lingual; se badijoneaz limba cu o soluie de 50 g. glicerin simpl, 3 tb stamicin, 2 fiole vitamina 12, de 3 - 4 ori/zi. i gargar de 3 ori/zi, cu o soluie din 1 linguri de bicarbonat de sodiu, ntr-un pahar de ap, pentru schimbarea ph-ului. Ceai de muguri de plop, splturi bucale, tamponarea limbii cu soluie de propolis sau se sug tablete Proposept. Conjunctivit; se pune pe ochi comprese cu infuzie din petale de trandafir, timp de or. Este i un excelent tratament cosmetic, pentru combaterea cearcnelor i a ridurilor. Degenerescen macular; Carotenoid complex 100% naturist, crete imunitatea organismului, se ia la 10 min. dup mesele principale. Are rezultate bune i pentru cataract, glaucom. Depresia, anxietatea, stresul; tratament cu lavand tinctur (ntr-un borcan se pune plant, se completeaz cu alcool de 70, se las la macerat 14 zile, agitnd din cnd n cnd borcanul) 1 linguri la pahar de ap de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol, timp de 3 luni. Suntoarea este considerat remediul clasic antidepresiv, rednd buna dispoziie i alungnd gndurile rele , efectul ei este egal cu antidepresivele de sintez. Mod de folosire 1 linguri de plant la 1 can de ap clocotit, de 3 ori/zi. Ginsengul amelioreaz strile de oboseal i de stres, urmnd o cur de 6 - 8 sptmni. Planta conine vitamina B1, B2 i estrogen producnd o stare de calm. Valeriana conine substane active extrase din rdcin, care linitesc nervii i relaxeaz. Efectul calmant i somnifer vine din uleiurile eterice. Se gsete sub form de tinctur, ceai, drajeuri. Medicamente cu csubstane active 100% naturale, Rhodiolin (Rhodiola Roseea) i Noni lichid (morinda citrifolia), se va vindeca sistemul nervos i inunitar, Strong Bones 2 capsule/zi cu 30 min. nainte de mas. Macerat rece din petale de trandafir, de 3 ori/zi, cte o can, timp de o lun. Durere de cap, lovituri, vase sparte, cheaguri : miere si tmie pisat n pari egale se unge capul desprind prul n crri. Se las s se usuce mierea, apoi se spl cu ap cldu. Cura cu lavand ulei (se obine numai industrial, se gsete n magazinele naturiste), 1 - 2 pic, cu puin miere. Ca tratament ndelungat se recomand pulberea de lavand (vezi fica t, dischinezie biliar), 1 linguri de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol Uleiul de lavanda obinut prin macerare n ulei de msline, (nu este toxic), se folosete l a masarea tmplei, frunii i gtului, ndeprteaz cu uurin durerea de cap. Mestecarea ctorva tulpini de mrar verzi combate durerea de cap, astenia i stresul. Dureri de cap, febr; tinctur muguri de plop negru, 50 pic. de 3 ori/zi Dureri de dini; pe dintele dureros, se pune un tampon de vat mbibat cu suc de ceap. Epilepsie; cure succesive de 40 zile, cu 10 - 20 zile pauz, se ia pe nemncate 1 linguri de pulbere de brnca ursului de 3 - 4 ori/zi, cu ceai de suntoare sau busuioc. Supra dozat d reacii alergice, vasodilataie periferic i hipotensiune. Este o boal n care bolnavul respect cu strictee indicaiile medicului, poate duce o via normal, iar crizele pot fi nlturate de multe ori pentru toat viaa. Alcoolul, agraveaz frecvena i intensitatea crizelor. Efortul fizic i psihic prea mari sunt contraindicate. Se respect timpul necesar de odihn i somn. Tratamentul prescris se ia toat viaa n ritmul recomandat, deoarece ntreruperea brusc, poate declana noi crize. Uneori insuflaia aerului n spaiul arahnoidian, poate nltura pentru mult timp crizele. Deci bolnavi i de epilepsie nu sunt invalizi, dac se trateaz corect i duc o via cumptat, boala se ine n fru Bila de bou, care se gsete n fiere i se ia de la abator. Se scoate cu o sering 5 ml. bul, 1 vrf de cuit de bicarbonat, 75 ml. apa distilat, 10 pic. suc de lmie, se pun la fiert, amestec

bine, se dau n cteva clocote. Prima sptmn, 10 pic. de 3 ori/zi, n puin ap, nainte de mas. Sptmna a 2 a, 15 pic. de 3 ori/zi. Sptmna a 3 a, 20 pic. de 3 ori/zi. Sptmna a 4 a, 30 pic. de 3 ori/.zi Amestecul se pstreaz la frigider, se face mereu proaspt Exoftalmie; eficient o asociere terapeutic ntre acupunctur i fitoterapie. Se face un amestec din semine de armurariu, limba mielului, albstrele, silur, rdcin de ppdie, i coada oricelului n pri egale, se mrunesc prin maina de cafea, se ia 1 linguri de pulbere de 4 ori/zi, pe care o inei sub limb timp de 15 min. apoi se nghite cu ap plat. Aceste plante au rol de antiinflamatoare, acionnd asupra ochilor i regleaz glanda suprarenal ( care produce cortizonul). Local se pot pune comprese cu macerat rece din mueel, coada oricelului, silur, albstrele. nainte de a face maceratul se spal plantele (se pun ntr -o sit i se las cteva min. la jetul de ap). Fr miros i gust; se renun la Bixtonim i Rinofug. Se face un amestec n pri Fotofobia; simptom care ine de patologia ficatului, masai-v la ceaf, la baza craniului i punctele de la mini i picioare pe meridianul intestinului gros, plmn i ficat. Gripa, guturai; tinctur muguri plop negru in alcool 90 timp de 10 - 12 zile - macerat, 50 - 100 pic. de 4 ori /zi, nu se iau cu ap, se depreciaz, se iau pe pine sau zahr. Untul de lmie, 1 lmie se pune n ap fierbinte 1 min., se toac prin maina de tocat mpreun cu coaja, se amestec cu 100 g. unt, se adaug 1 - 2 linguri de miere, se folosete n cantiti mari n timpul epidemiilor de grip. Guturai, sensibilitate la rceli; sirop de ctin, (vezi, medicamente) se iau preventiv 5 - 6 lingurie/zi, pe stomacul gol, timp de minimum 3 sptmni. n cazul n care afeciunea este declanat, se iau 10 - 12 lingurie/zi, pentru a ajuta organismul s se apere. Picurai n fiecare nar o pictur de ulei de ment, de 2/zi. In acelai timp se unge cu ulei fruntea, tmplele, urechile, ceafa, prile exterioare ale nasului. Uleiul de ment de poate amesteca i cu camfor. Gingiile; retracia lor este o manifestare a paradontozei. Se iau 10 tablete de aspirin, se piseaz bine, se onine un praf foarte fin, se amestec cu o linguri de bicarbonat de sodiu i una de sare de buctrie. Cu acest praf, aplicat pe periua dini, se fac splturi de 2 3 ori/zi. Se sug de 2 3 ori/zi tablete de Proposept cu propolis, sau se fac splturi dentare cu tinctur de propolis Hipoacuzie; deficienele auzului i ale urechii, in de o tulburare a energiei rinichilor cu care te nati deficitar. Tratament cu reflexoterapie i acupunctur Infecie cu stafilococ la ochi; comprese cu vin natural de cas Insomnia; capsule cu o planta Rhodiola rosea, trandafir slbatic din Siberia, mai combat nervozitatea de peste zi, depresia, Amestec din plante uscate, talpa gtei, flori de pducel, rdcin de valerian, n cantiti egale. Peste 1 lingur de amestec se pun 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 1 or, se bea cldu cte 50 ml. de 4 ori/zi nainte de mesele principale i nainte de somn Cura de lavand tinctur (vezi depresia, cap), 1 linguri de 3 ori/zi. Inflamaii ale cavitii bucale; 1 lingur de frunze mrunite de salvie, cu 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 35 min. apoi de face gargar Insomnia; melatonina este un hormon din corpul uman, secretat n momentul cnd se ntunec, pregtind organismul pentru odihn. Cnd se deregleaz metabolismul ncep tulburarile de somn, se recomand bio-melatonina ctre restabilete echilibrul, inducnd astfel un somn profund i odihnitor. Este i un antioxidant protejnd celula mpotriva radicalilor liberi Keratit; picturi pe baz de aloe stabilizat, de 2 - 3 ori/zi dup cteva aplicri nltur senzaiile neplcute (nepturi, fotofobia, ochi uscai Mahmureala; se poate nltura cu tinctur de ment, 20 pic. Se pun ntr -un pahar cu ap rece, se bea toat apa o dat, dispare durerea de cap i senzaia de cap greu. Mtrea; 2 linguri oet de mere, sau sucul de la o lmie cu 2 linguri ap distilata si 2 lingu ri ulei de msline, se amestec i se maseaz capul, se las 2o de minute, apoi se spal cu

ampon. Sau; n ampon se pun 30 de aspirine pisate se amesteca bine Masaj extern ureche; 3 pic. lavand, 3 pic. tei, 6 pic. mueel, se amestec i se maseaz in jurul urechii. Memorie; dac la trezire avei minile i picioarele reci, este un semn al slabei circulaii periferice i inclusiv a creierului. Pentru ameliorare se ia Ginkgo Biloba, Bilobil. n alimentaie se introduc urmtoarele alimente pentru mbuntirea circulaiei, usturoi (germaniu nvioreaz circulaia), elin, ardei iute, hrean, cuioare, scorioar, urzici. SUPER SOYA LECITIN; mbuntete activitatea intelectual, atenia. Lipsa puterii de concentrare este dat de prezena polipilor n mare msur. Un medic O.R.L. a sftuit un printe s nu-i opereze copilul i s-i dea 1 aspirin mprit n 4 astfel, la ora 19, la ora 19,15. la ora 19,30, la ora 19,45. La ora 20, bea o can de lapte cald, ndulcit cu miere, timp de 10 zile. Migrena; cauzele sunt generate de unele alimente. Un regim alimentar ar putea duce la vindecare. Trebuie eliminat consumul de ciocolat, cacaval, citrice i cafea. Se reduce cantitativ oule, laptele, mezelurile, carnea de porc, dulciurile pe baz de zahr, petele i conservele din pete, produsele conservate prin srare excesiv, berea, cola, zmeura, grul, porumbul, mazrea, ciupercile, nucile. Pentru gsirea vinovatului, ar trebui excluse pe rnd din diet. Dac nu se mai declaneaz nici o criz n perioada de abstinen, produsul incriminat se introduce n diet, pentru o scurt perioad n alimentaia zilnic, reapariia unei noi crize confirmnd rolul nefast al acestuia. Alte alimente se recomand a fi consumate sub forma unor mese mici i numeroase; cereale, pine prjit, unt sau margarin, biscuii, ceai, iaurt, orez, paste finoase, cartofi, salat, legume (varz, mrar, fasole verde, ridichi), vin alb, brnz de vaci, sau telemea, mere, ciree, produse apicole, care s nlocuiasc zahrul. De asem enea sunt necesare suplimente nutritive bogate n vitaminele B2, B6, i E, sruri de magneziu, calciu i zinc. Otita; se pune n ureche un tampon mbibat cu 10 - 15 pic. de propolis, soluie alcoolic de 5 7 %, de 2 ori/zi. Boala este cauzat de o disfuncie a rinichiului i a vezicii biliare. Se consum ceaiuri de glbenele, lemn dulce i ppdie. Alimentaia cu ct mai multe legume, fructe, suc de morcovi, elin, usturoi, ceap i ct mai puin carne. Bronhoron; vezi infeciile respiratorii. Inflamaia urechii medii sau otita acut se ntlnete la copii, este o infecie n urechea medie provocat de rceal. grip, scarlatin puroiul i scade auzul. Tratament, se pun n ureche picturi n amestec n pri egale de tinctur de propolis cu miere, 2 pic. n ambele urechi 1 dat/zi seara. Se mai poate pune miere cald de 2 - 3 pic., o dat /zi seara. Pentru a scpa de durere se introduce n ureche o frunz proaspt de mucat, care va calma durerea i nltur inflamaia O dat pe zi se pune n ureche 1 - 2 pic. zeam de lmie. Operaie plastic i reparatorie la ochi; Spitalul de oftalmologie Bucureti. Ozen nazal, rinita atrofic; tratament la bile Techirghiol. Bronhoron, (vezi infeciile respiratorii). Suferina ncepe de la pubertate i se accentueaz cu vrsta, durere de cap, mucoziti purulente i coji uscate. Vitamina A nu este suficient. Splturile cu ap srat n nas, apoi se badijoneaz interiorul nrilor cu ulei de ctin, se completeaz tratamentul cu aerosoli i cu antibiotic recomandat de medic. Orice tratament amelioreaz, vindecarea se face prin operaie cu anestezie local, care const n strmtarea foselor nazale, fr a modifica aspectul exterior al nasului. Paradontoza; plante cu aciune antiseptic, antiinflamatorie, anticicatrizant. Splturi bucale cu ceai de mueel concentrat, 3 linguri la o can de ap, de 3 4 ori/zi. Sau ceai de salvie, 2 lingurie la 100 ml. de ap. Suntoarea calmeaz durerile dentare, 2 linguri la 200 ml. ap, de 4 5 ori/zi. Masarea gingiilor grbete vindecarea mbuntind circulaia sngelui. Se face direct cu degetul pe gingie, sau din exterior, prin obraji. Esenial este o diet srac n zahr rafinat i bogat n fibre. Importante sunt vitaminele A, C i E, zincul, flavonidele prezente mai ales n ceapa proaspt. Pr bogat; se iau cantiti egale, cte un pumn din plantele, urzic, frunze de nuc, de mesteacn, de soc i o tulpin nct rostopasc, se pun n 2 litri de ap rece. Se fierbe, apoi

vasul se acoper cu un capac i se las 5 min. Cu infuzie se spal prul cu spun de cas, se cltete cu ap, iar cu cealalt de infuzie se cltete prul, se las s acioneze, nu se mai cltete cu ap. Pduchi i ali parazii; 3 - 4 pic ulei de lavanda se amestec cu 1 linguri de oet, se aplic pe pr, apoi capul se acoper timp de 3- 4 ore, pentru a forma un mediu de vapori, care vor sufoca insectele. Tratamentul se aplica 7 - 10 zile la rnd. Pistrui; se fricioneaz pielea cu suc proaspt de ceap. Peste o ceap tiat mrunt se toarn 100 ml. oet de mere, se las la macerat, 2 - 3 zile, se fricioneaz pielea de 2 - 3 ori/sptmn. Peste 2 - 3 castravei, tiai cubulee, se toarn 500 ml. lapte crud, se macereaz 3 zile, a poi se aplic de 2 - 3 ori pe piele i vor disprea pistruii. Rinit alergic; timp de 10 zile din lun, se beau 2 cni de ceai coada oricelului. A 2 -a lun, 10 zile se beau 2 cni de ceai trei frai ptrai. A 3-a lun se beau 10 zile 2 cni de ceai de urzic. A 4-a lun se bea timp de 10 zile cte 2 cni de ceai de soc. Ordinea nu conteaz, toate ceaiurile sunt sub form de infuzie i cu ele se fac i splturi nazale. Picturile de extract de muguri de coacze negru. Zilnic nainte i dup mese se face gargar cu ceai de salvie, cu 5 - 6 pic. de tinctur de propolis. Infuzia se prepar pentru fiecare procedur. Cura dureaz cteva sptmni. Scderea vederii; frunze uscate i fructe de corn, se pun n ap clocotit, se las 2 min. la fiert, se acoper vasul i se las la rcit. La 100 ml. ap 1 lingur de plante. Seara nainte de culcare se picur n ochi cte 2 - 3 pic., apoi se pune un tifon steril umed peste pleoape. Se aplic alternativ 3 seri da, 3 seri nu. anxietatea i aritmia cardiac. Crete rezistena la stres i imunitate, cura dureaz 3 luni. Schizofrenia ; macerat rece de isop (1 linguri plant ntr -un pahar cu ap, la temperatura camerei, de seara pn dimineaa) 2 3 pahare/zi timp de 2 sptmni, cu una de pauz. Tmduiete sau alin bolile sufletului, chemnd ajutorul ngerilor i pe Dumnezeu. Scleroza; sucul de la o lmie, 1/2 pahar de ap fierbinte, 1 linguri de miere, se bea acest amestec seara, nainte de culcare. Sinuzit; ca remediu intern se recomand sucul de ceap, decoct din frunze de eucalipt, ct mai mult ceai de cimbru, de mueel, sau salcie. Bronhoron; vezi infeciile respiratorii. Sprncene; lipsa lor se poate remedia cu ajutorul uleiului de ricin (mna lui Isus), prin masarea locului de cteva ori /zi, pn apare un pufuor. Sindrom vestibular drept necompensat; se badijoneaz urechea cu vat mbibat n unguent de ttneas, chiar introdus i n conductul auditiv, pusaiile neplcute i durerea au disprut. Vrtej n urechi; ceai de vsc, 1 linguri la 250 ml. ap se la s la macerat de seara pn dimineaa, apoi se nclzete uor i se bea pe stomacul gol, nghiitur cu nghiitur, cura se ncepe cu 3 ceti/zi, timp de 3 sptmni, apoi se beau 2 ceti/zi seara i dimineaa timp de 2 sptmn, apoi se continu cu 1 ceac/zi toat viaa.

LEACURI I REETE NATURISTE

Remedii naturale pentru nlaturarea durerilor


Lector Univeristar Angela BEJU Durerea este cel mai important si mai frecvent semnal ce ne avertizeaza asupra unei nereguli intervenite n organism si deci asupra posibilitatii aparitiei unei afectiuni. Durerea dureaza de la citeva minute la citeva zile sau pina se ndeparteaza cauza care a provocat-o.

n general, n zona dureroasa exista un dezechilibru energetic, acesta putind fi determinat de cauze dintre cele mai variate. De fapt, durerea reprezinta o comunicare catre creier, care arata ca, ntr-un anumit loc, ceva nu este n ordine. Este de dorit sa se determine cauza durerii si sa se ia toate masurile necesare pentru nlaturarea dezordinii aparute n organism. ntrucit durerea creeaza un puternic disconfort, se pune problema cum poate fi mai repede nlaturata, ncercind sa revenim la starea anterioara de bine. Iata de ce remediile naturale ne sint de un real folos n aceste cazuri. Sigur, aceasta nu elimina necesitatea urgenta de a descoperi cauza durerii si de a o nlatura. Voi ncerca sa pun n evidenta un ansamblu de remedii naturale pentru nlaturarea durerii, remedii ce ne sint de un real folos n foarte multe situatii critice. Fiecare poate alege remediul potrivit n functie de virsta, afectiune sau n functie de produsele pe care le are la ndemina. Durerile de cap a) Citeva caracteristici ale durerilor de cap 1. Durerile de cap difuze, care se manifesta n timpul zilei, sint caracteristice neurasteniei. 2. Durerile de cap nsotite de febra, varsaturi, ntepenirea cefei sint tipice pentru meningoencefalite. 3. Durerile de cap nocturne sint caracteristice tumorilor cerebrale. 4. Durerile de cap mai pot surveni n gripa, indigestie, hipertensiune arteriala, artroza cervicala, tulburari de vedere etc. b) Remedii naturale pentru nlaturarea durerilor de cap 1. Comprese pe timple, cu cartofi cruzi rosii. Se mai pot pune rondele de cartofi cruzi pe frunte sau pe ceafa. 2. Comprese cu frunze de varza. Se nfasoara picioarele cu frunze de varza n special seara la culcare (compresa se pastraza pina dimineata, iar n zilele libere se poate pune compresa cu frunze de varza si dimineata). 3. Comprese de picioare cu apa si otet: se pun ciorapii umeziti cu apa si putin otet (se nmoaie ciorapii n apa cu otet si apoi se storc) si peste ei se pun ciorapi uscati de lina. Se sta cu aceasta compresa 1-2 ore sau, daca adormiti, o scoateti cind va treziti. Ultimele doua tipuri de comprese au proprietatea de a agita circulatia n partea de jos a corpului, atragind singele din partea de sus n partea de jos a acestuia. 4. Bai calde de picioare cu sare si cenusa; n apa calda de 25-26 grade se pune o mina plina de sare si eventual doua miini de cenusa de lemn. Se amesteca, se pune ntr-un vas si se fac bai de picioare timp de 12-14 minute. Aceste bai atrag singele spre picioare, slabind tensiunea de la cap. Ele au efect calmant nu numai n durerile de cap, dar si pentru durerile de git si circei. Ele sint bune si pentru evitarea unui accident cerebral n cazul n care se simte o tensiune puternica n regiunea capului. 5. Ulei de levantica: 5 picaturi pe o bucatica de zahar - se consuma zilnic. 6. Infuzie de urzica (o lingurita la o cana de apa). Se beau 2-3 cani pe zi. 7. Infuzie de ciubotica cucului, 2-3 cani pe zi. Are efecte deosebite n durerile de cap

pe baza nervoasa si n migrene. 8. Infuzie de coada soricelului, 2-3 cani pe zi. Se utilizeaza n dureri de cap puternice (de parca vrea craniul sa pocneasca) si n congestie cerebrala. 9. Pentru durerile de cap localizate deasupra ochilor si la nivelul fruntii se recomanda o cura de 3-5 saptamini cu infuzie de pelin (o priza mica de pelin se lasa sa stea 3 secunde ntr-o cana cu apa fierbinte). Ceaiul se bea cu nghitituri mici, din ora n ora. 10. n caz de migrene se recomanda: - Infuzie de roinita (o priza de roinita galbena ntr-o cana cu apa clocotita si se lasa sa stea 10 minute). Se bea rece, cu nghitituri mici, 2-3 cani pe zi. Tratamentul dureaza minimum 3 saptamini. - Infuzie de anason, sau infuzie de tei (o lingurita de planta la o cana de apa). - Comprese cu suc de lamiie sau cu infuzie de levantica sau menta. Dureri de dinti 1. Se face un decoct de ceapa (la un litru de apa se fierb timp de 15 minute, 3 cepe necuratate, taiate felii; se beau 2-3 cani pe zi. 2. Se aplica suc de ceapa cruda pe dintii durerosi. 3. Se aplica pe maseaua dureroasa un cocolos format din patrunjel cu sare. 4. Sucul de patrunjel se amesteca n parti egale cu alcool de 90 de grade. Lichidul se pastraza ntr-o sticla nchisa ermetic si, atunci cind apare durerea, tamponati locul bolnav cu vata mbibata n acest amestec. n cazul nevralgiilor dentare, umeziti cu acest lichid atit gingia, cit si obrazul pe ntreg maxilarul. 5. Se clateste gura, cit de des posibil, cu infuzie de menta. 6. Durerile de dinti chinuitoare mai pot fi potolite cu ajutorul uleiului de garoafe. Se pun citeva picaturi pe doua tampoane de vata. Unul se apasa pe dintele dureros, iar celalalt se introduce n urechea aflata pe aceeasi parte cu dintele. Durerea trece fulgerator. Uleiul de garoafe se obtine astfel: Se umple o sticluta cu flori si frunze de garoafe. Se toarna deasupra ulei de floareasoarelui sau de masline, pina se acopera plantele. Se lasa la soare 15 zile sau mai mult, apoi se strecoara. Se pastreaza n sticlute, la loc racoros. 7. Se mai pot pune comprese cu argila. Dureri de urechi 1. Se introduce n ureche o bucatica de vata, mbibata cu suc proaspat de ceapa. 2. Se amesteca sucul de patrunjel cu alcool de 90 de grade n parti egale. Se introduce o bucatica de vata mbibata cu acest amestec, n ureche. 3. Se introduce n ureche un baton destul de lung ca sa poata sa fie scos, continind o jumatate de graunte de usturoi ras si amestecat cu putin ulei. 4. Se picura n ureche zeama de praz copt. 5. Se picura n ureche untdelemn fierbinte. Dureri de git Durerile de git apar n faringite, laringite si amigdalite. 1. Foarte eficienta este impachetarea gitului cu cartofi. Se pun la fiert trei cartofi. Cartofii fierti se strivesc si se pun ntr-un servet, care se pune apoi n jurul gitului, sub forma de compresa. Se acopera compresa cu un fular gros. Cartofii trebuie lasati pe git nca doua ore.

2. Se pot aplica si cataplasme calde cu ceapa coapta, cenusa cu sare, praz fiert si presarat cu putin piper, miez de piine mbibat cu spirt. 3. Untura rinceda se ntinde pe felii de ceapa si se pune la git. 4. Infuzie de nalba - 3 cani pe zi. 5. Gargara cu infuzie din una dintre plantele: patrunjel, nalba mare, salvie, cimbrisor, musetel, salcie, frunze de dud uscate (se face de 3 ori gargara pe zi). 6. Gargara cu apa cu otet de mere. Concentratia de otet o pregateste fiecare dupa cum o suporta. Din aceasta solutie se ia din ora n ora cite o gura cu care se face gargara. Din cind n cind se si nghite putina solutie pentru a fi atinse si partile profunde ale gitului. Pe masura ce jena din git nceteaza, gargarele vor fi facute tot mai rar. Dureri abdominale acute Apendicita acuta - se manifesta prin dureri vii, localizate n partea de jos a abdomenului, n dreapta, nsotite de greturi, varsaturi, diaree, febra. n acest caz este necesara prezentarea urgenta la medic. Sint contraindicate compresele calde. Pina la venirea medicului se pot pune comprese cu apa rece, schimbate cit mai des. Se mai poate bea ceai de frunze de mur. Ocluzie intestinala - se manifesta prin dureri insuportabile nsotite de varsaturi si oprirea scaunului. Pina la venirea medicului se poate pune o compresa locala rece sau gheata. Compresa calda este contraindicata. Ulcer perforat - care se manifesta prin dureri vii n capul pieptului. Pina la venirea medicului se vor pune comprese cu apa calda pe spate si cataplasme cu varza cruda pe abdomen. Pancreatita acuta - se manifesta prin dureri n partea superioara a abdomenului ce apar mai ales dupa o masa copioasa. Este necesara prezentarea de urgenta la medic. Sarcina extrauterina - se manifesta prin dureri n partea inferioara a abdomenului, nsotita de paloare si stare de molesala. Este absolut necesara prezentarea de urgenta la medic. Cistita acuta - se manifesta prin dureri n partea inferioara a abdomenului si prin urinari frecvente. Se recomanda cataplasme pe locul dureros cu praz fiert cald, bai de sezut calde cu apa si putin otet, precum si bai calde la picioare. Dizenterie - manifestata cu dureri n tot abdomenul, nsotite de febra si scaune diareice cu singe. Este necesara prezentarea urgenta la medic. n cazul durerilor abdominale se poate bea ceai de izma cald, eventual amestecat cu lapte. Dureri lombare

Se recomanda: 1. Comprese cu sare calda (pusa ntr-un saculet de pinza) sau o caramida calda nvelita ntr-un prosop. 2. Comprese calde cu apa amestecata cu putin otet (sau cu biter suedez). 3. Cataplasme cu piure de cartofi fierbinte. 4. Bai de sezut cu ceai de coada calului. 5. Se beau trei cani pe zi de ceai din urmatorul amestec din plante n parti egale: coaje de salcie, mesteacan, soc, coacaz negru. Dureri reumatice n primul rind se recomanda sa se renunte o perioada mai lunga la supe de carne, carne de vita, carne de porc, afumaturi. De asemenea, nu se va consuma alcool. 1. Decoct de coaja de salcie (2-3 linguri de coaja uscata si pisata pentru un litru de apa). Se beau 2-3 cani pe zi. 2. Infuzie de coada calului - zilnic 1-2 cani de ceai, minimum trei saptamini. 3. Bors proaspat - o cura de o saptamina pe luna linisteste durerile. Borsul stabilizeaza circulatia singelui si este un mijloc excelent de ntarire a sanatatii. 4. Pe locurile dureroase se vor pune comprese cu frunze de varza (n prealabil se strivesc putin cu sucitorul si se ncalzesc pe plita). 5. Pe locurile dureroase se pot pune cataplasme cu ceapa cruda taiata felii, cu hrean, cu frunze calde de varza fiarta sau cu tamiie calda. 6. Se mai pot pune si cataplasme cu argila. Dureri menstruale 1. Infuzie (cu o lingurita amestec de plante la o cana de apa) din urmatorul amestec de plante n parti egale: traista ciobanului, galbenele, coada soricelului. Se beau 2-3 cani pe zi. 2. Infuzie de menta, de rozmarin sau de conuri de hamei, 3-4 cani pe zi. 3. Infuzie de patrunjel (se pun 20 grame de frunze proaspete de patrunjel n jumatate de litru de apa clocotita si se lasa 10 minute sa infuzeze. Se bea pe parcursul unei zile cite o nghititura, la intervale regulate. 4. Se lasa sa fiarba 5 minute 100 grame de seminte de patrunjel ntr-un litru de apa, apoi se lasa acoperit 10 minute. Se beau mai multe cescute pe parcursul zilei. 5. Se aplica n regiunea inferioara a abdomenului cataplasme calde cu frunze de varza fiarta. Dureri de oase Se bea zilnic o cana de infuzie de flori de ciubotica cucului, pina cind durerile vor disparea. Dureri dupa amputare 1. Ceai de radacina de stinjenel (iris). Se pune o jumatate de ligurita de stinjenel ntr-un sfert de litru de apa si se lasa la macerat. Se beau n timpul zilei 1-2 cesti, cu nghitituri mici. 2. Bontul amputat se poate unge cu tinctura de ceapa (se umple o sticla pina la git cu cepe taiate, se toarna apoi alcool si se lasa sa stea zece zile la soare sau la caldura. Se strecoara si se pastreaza ntr-o sticla. 3. Se mai pot face bai de cimbru.

Bibliografie selectiva 1. Ovidiu Bojor, Octavian Popescu: Fitoterapie traditionala si moderna, Ed. FIAT LUX, Bucuresti, 1998. 2. Florentin Craciun, Mircea Alexan, Carmen Alexan: Ghidul plantelor medicinale, Ed. JECO TRADING S.A., 1991. 3. Mariana Sefer: Medicina populara romaneasca, Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 1998. 4. Maria Pop, Elisabeta Olos: Remedii din farmacia naturii, Ed. CYBELA, 2001

LEACURI I REETE NATURISTE

RETETE DE SANATATE
ABCES DENTAR Radacina de ghimbir. Decoct de zece minute dintr-o lingurita de radacini de ghimbir taiate la o cana cu apa. Se fac mai multe bai de gura caldute pe zi. ACNEE Frunze si radacini de brusture, conuri de hamei si pansea salbatica. Tizana asortata Brusture: frunze, 20 g Brusture: radacini, 20 g Pansea salbatica: planta cu flori, 50 g Hamei: conuri, 20 g Melisa: frunze, 20 g Lemn-dulce: 10 g. Se pune o lingura din acest amestec la o cana de apa, se fierbe doua minute, se lasa sa infuzeze zece minute. Se bea o cana dimineata pe stomacul gol si o cana nainte de masa de seara. Se pot face cure de trei saptamini, mai ales primavara si toamna. O parte din solutia obtinuta se poate folosi ca lotiune pentru fata dimineata si seara. Se face o masca din argila o data pe saptamina amestecind o lingura de argila cu cincisase picaturi de esenta de salvie. Se aplica pasta pe fata curata sau demachiata, se lasa sa actioneze douazeci de minute, apoi se clateste fata cu apa. AEROFAGIE Seminte de marar, de anason verde, de angelica, de chimion, de corinadru, de chimen, fructe de badian, flori de musetel, frunze de tarhon, de menta, radacini de lemn-dulce. Tizana asortata Anason verde: seminte: 20 g

Angelica: seminte, 20 g Chimion: seminte, 20 g Coriandru: seminte, 20 g Chimen: seminte, 20 g Marar: seminte 20 g O lingurita de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa sa infuzeze zece minute. Se bea o cana la o ora-doua dupa masa. n caz de aerofagie rebela, se asociaza preparatul digestiv (vezi Digestie) seara, la culcare. ANEMIE Flori de musetel, betisoare de scortisoara, bace de maces, conuri de hamei, coaja de portocale amare. Vin Scortisoara: betisoare, 5 g Maces: bace ntregi, 15 g Portocale amare: coaja, 15 g Musetel: 10 flori Se pune amestecul la macerat ntr-un litru de vin rosu sau alb timp de o saptamina. Se strecoara. Se adauga eventual 50 g de zahar sau miere. Se bea un pahar nainte de masa. ANGINA Radacini, flori si frunze de ghimbir, frunze de dafin, frunze si muguri de mur. Se face gargara cu una dintre aceste plante de citeva ori pe zi. AFONIE Frunze de asmatuchi, bace de ienupar. Frunzele de asmatuchi se folosesc la gargara, iar bacele de ienupar, la inahalatii. AFTA Radacini, frunze sau flori de ghimbir, frunze de mur, petale de rasura, frunze de cimbrisor. Se fac bai de gura de citeva ori pe zi cu una dintre aceste plante. Important: se ia de doua ori pe zi dupa masa preparatul digestiv (vezi Digestie). ARTERIOSCLEROZA Bace de ienupar, frunze de maslin, planta de pansea salbatica, flori si frunze de cretusca, flori de tei, miez de tei. Doua preparate mpotriva arteriosclerozei Maslin: frunze, 30 g Pansea salbatica: planta ntreaga, 30 g Cretusca: flori si frunze, 30 g Frasin: frunze, 30 g Tei: miez, 30 g Folositi o saptamina din doua urmatorul preparat: Pir: rizomi, 30 g Urzica: frunze, 30 g Rozmarin: frunze, 30 g Maces: fructe, 30 g

Salvie: frunze, 30 g O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa sa infuzeze zece minute. Se beau doua-trei cani pe zi. ARTRITA Frunze si radacini de brusture, radacini de telina, rizomi de pir, bace de ienupar, planta de pansea salbatica, flori si frunze de cretusca, miez de tei. Tizana asortata Brusture: frunze, 40 g Brusture: radacini, 40 g Ienupar: bace, 40 g Frasin: frunze, 40 g Pansea salbatica: planta, 40 g O mina de amestec la 1 l de apa. Se fierbe doua-trei minute, se lasa sa infuzeze zece minute. Se bea dupa dorinta n timpul zilei. Alternati acest preparat o saptamina din doua cu miezul de tei. ASTENIE Radacini de angelica, frunze de luminarica, frunze de creson, flori de musetel, fructe de maces, radacini de marar, radacini de ghimbir, cuisoare, frunze de maghiran, radacini de hrean, petale de trandafir, frunze de lamiioara. Tizana tonica Angelica: radacini, 30 g Maghiran: frunze, 30 g Hrean: radacini, 30 g Lamiioara: frunze, 30 g O lingura de amestec la o ceasca. Se fierbe doua-trei minute si se lasa sa infuzeze zece minute. Se beau doua cesti pe zi. Vin tonic Angelica: radacini, 20 g Ghimbir: radacini, 10 g Hrean: radacini, 10 g Trandafiri rosii: petale, 5 g Musetel: zece flori Cuisoare: cinci cuisoare Se amesteca totul cu un litru de vin alb sau rosu (n jur de 12 grade). Se lasa asa o saptamina agitindu-se din cind n cind. Se strecoara. Se bea un pahar nainte de masa. ASTM Radacini, frunze si seminte de angelica, seminte de anason verde, de conduruldoamnei, frunze de eucalipt, flori de levantica si de nalba, frunze de maghiran, muguri de pin, frunze de cimbru, de cimbrisor si de lamiioara. Frunze de menta si bace de ienupar pentru inhalatii. Preparat mpotriva astmului Angelica: frunze, 10 g Maghiran: frunze, 20 g Pin: muguri, 20 g Levantica: flori, 20 g Cimbrisor: frunze, 30 g

Lamiioara: frunze, 30 g Preparat relaxant Angelica: frunze, 30 g Anason verde: seminte, 30 g Condurul-doamnei: seminte, 30 g Lamiioara: frunze, 30 g Portocal amar: muguri, 30 g Maghiran: frunze, 30 g O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa zece minute sa se infuzeze, se bea doua-trei cani pe zi din preparatul mpotriva astmului. Persoanele nervoase pot sa bea o ceasca seara din preparatul relaxant. BRONSITA Seminte de anason verde, frunze si flori de luminare, flori de limba-mielului, seminte de condurul-doamnei, frunze de asmatuchi, de creson, de eucalipt, frunze si flori de nalba mare, frunze de dafin, flori si frunze de nalba, frunze de menta, frunze de maghiran, radacini de hrean, frunze de rozmarin, muguri de pin, frunze de cimbru, de cimbrisor, de lamiioara, flori de viorea. Preparat pentru bronsita cronica Luminarica: flori, 20 g Limba-mielului: flori, 20 g Nalba mare: flori, 20 g Levantica: flori, 20 g Nalba: flori, 20 g Viorea: flori, 20 g O lingura de amestec la o cana de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze zece minute. Se beau doua-trei cana pe zi. Preparat pentru bronsita si stari febrile Silnic: frunze, 30 g Brad: muguri, 30 g Dafin, frunze, 10 g Cimbrisor: frunze, 20 g Eucalipt: frunze, 20 g O lingura de amestec la o cana. Se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa la infuzat zece minute. Se beau doua-trei cesti pe zi. CELULITA Cretusca, verbina. Tizana asortata Iarba-neagra: 50 g Cretusca: frunze, 20 g Pir: rizomi, 20 g Rozmarin: frunze, 20 g Verbina: frunze, 20 g O mina de amestec la un litru de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa sa infuzeze zece minute. Se bea dupa dorinta n timpul zilei.

Alternati aceasta tizana cu cea pentru circulatia singelui. Important: frictionare zilnica, aplicare de cataplasme cu alge, foarte utile n bai sau asociate cu creme de masaj. CISTITA Flori si frunze de luminarica, flori de iarba-neagra, frunze si seminte de marar, flori si frunze de nalba mare, flori de levantica, frunze de parachernita, cozi de cirese, flori si planta de cretusca, flori de soc. Preparat diuretic si antiseptic Luminarica: flori, 30 g Nalba mare: frunze, 20 g Nalba: frunze, 20 g Cretusca: flori, 20 g Soc: flori, 20 g O mina de amestec la un litru de apa clocotita. Se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea dupa dorinta n cursul zilei. COLESTEROL Miez de tei. Tizana asortata Cretusca: frunze, 20 g Rozmarin: frunze, 40 g Salvie: frunze, 30g Hamei: conuri, 10 g Limba-mielului: flori, 10 g Ienupar: bace, 30 g Patru linguri de amestec la o cana cu apa. Se fierbe timp de doua-trei minute, apoi se lasa la infuzat zece minute. Se bea dupa dorinta n cursul zilei. Alternati acest preparat cu miez de tei. CIRCULATIA SINGELUI Seminte de anason verde, frunze de salvie, frunze de lamiioara, frunze de patrunjel, rizomi de pir. Preparat pentru circulatie Salvie: frunze, 50 g Lamiioara: frunze, 50 g Pir: rizomi, 50 g O lingura de amestec la o cana cu apa. Adaugati o ramurica de patrunjel proaspat, fierbeti doua-trei minute si lasati zece minute sa infuzeze. Se beau doua-trei cesti pe zi. Faceti o baie la picioare de doua-trei ori pe saptamina cu un decoct concentrat de rozmarin (citeva linguri la litru; se fierbe zece minute). Mai este necesar sa faceti din cind n cind o cura de tizane depurative si hepatice (vezi Ficat). COLIBACILOZA Flori de iarba-neagra, frunze de eucalipt, frunze si flori de nalba mare, planta ntreaga si flori de cretusca. Se bea o infuzie din una dintre aceste plante dupa dorinta n cursul zilei. Faceti din cind n cind si o cura de tizana hepatica (vezi Ficat). COLITA Flori de musetel, scortisoara, frunze de rozmarin si cimbru.

Amestec digestiv si antispastic Musetel: flori, 30 g Romanita: flori, 30 g Nalba: flori, 30 g Maghiran: frunze, 30 g Portocal: frunze, 30 g Rozmarin: frunze, 30 g Cimbru: frunze, 30 g O lingura de amestec la o cana de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se bea o ceasca dupa masa. Tizana laxativa poate sa faca bine si celor cu colici, suprimindu-se bacele de soc (vezi Constipatie). CONSTIPATIE Frunze de frasin, flori si frunze de nalba mare si nalba, frunze de parachernita, radacina de lemn-dulce. Tizana laxativa Frasin: frunze, 30 g Nalba mare: frunze, 30 g Nalba: frunze, 30 g Parachernita: frunze, 50 g Lemn-dulce: radacini, 10 g Soc: bace, 10 g O lingura de amestec la o cana de apa; se fierbe doua-trei minute si se lasa zece minute sa infuzeze. Se bea o ceasca seara, eventual si o ceasca dimineata. Rasina de frasin este si ea un laxativ usor recomandat intestinelor delicate, copiilor si batrinilor. Se ia o lingurita seara, nainte de culcare. La fel de eficace este si o lingura de ulei de masline dimineata pe stomacul gol. Regim alimentar obligatoriu. CURA DE PRIMAVARA O cura pe care ar trebui toti sa o facem nu numai primavara, ci si la nceputul iernii. Frunze si radacini de brusture, rizomi de pir, macese, frunze de frasin, radacini de pir, conuri de hamei, frunze de trifoi, frunze de urzica, planta de pansea salbatica, flori de soc, frunze de rozmarin, de salvie si de lamiioara. Doua preparate I Brusture: frunze, 30 g Brusture: radacini, 30 g Pir: radacini, 30 g Hamei: conuri, 20 g Trifoi: frunze, 10 g Pansea salbatica: 50 g II Se alterneaza cu preparatul urmator: Frasin: frunze, 50 g Urzica: frunze, 30 g

Rozmarin: frunze, 30 g Salvie: frunze, 30 g Lamiioara: frunze, 30 g Se alterneaza aceste doua preparate: cite unul pe saptamina. O lingura de amestec la o cana cu apa; se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa zece minute sa infuzeze. Se bea o cana dimineata pe stomacul gol si una-doua cani n cursul zilei. DERMATOZE, ECZEMA, HERPES Plante depurative: frunze si radacini de brusture, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, coaja de ienupar, frunze de creson, conuri de hamei, frunze de trifoi, frunze de urzica, frunze de patrunjel, flori si planta de pansea salbatica. Tizana depurativa Brusture: frunze, 30 g Brusture: radacini, 30 g Pir: rizomi, 20 g Trifoi: frunze, 10 g Urzica: frunze, 30 g Pansea salbatica: planta, 50 g O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute si se infuzeaza timp de zece minute. Se beau doua-trei cani pe zi din care una dimineata pe stomacul gol. Faceti comprese cu decocturi concentrate (citeva linguri la un litru, se fierbe zece minute) din scoarta de frasin sau de ienupar. DIABET Frunze si radacini de brusture, frunze de creson, frunze de eucalipt, bace de ienupar, frunze de maslin, de urzica, de salvie, de mur, miez de tei salbatic. Tizana asortata Brusture: radacini, 20 g Eucalipt: frunze, 20 g Lamii: frunze, 40 g Urzica: frunze, 20 g Mur: frunze, 40 g Salvie: frunze, 20 g O lingura de amestec la o cana cu apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa zece minute la infuzat. Se bea doua cesti pe zi. Faceti din cind n cind o cura de tizana hepatica (vezi Ficat). DIAREE Scortisoara, macese, frunze de urzica, de rozmarin, de mur, de cimbrisor, petale de trandafir. Una sau alta din aceste plante (doua-trei cani pe zi). DIGESTIE DIFICILA Frunze si seminte de angelica, seminte de anason verde, fructe de banian, frunze de busuioc, flori de musetel, scortisoara, frunze de asmatuchi, seminte de coriandru, frunze de tarhon, radacini de ghimbir, frunze si semintie de marar, bace de ienupar, cuisoare, frunze de dafin. Flori de levantica, frunze de silnic, frunze de maghiran, flori de romanita, flori de melisa, frunze de menta, frunze de trifoi, flori si frunze de portocal, frunze de patrunjel,

radacina de lemn-dulce, frunze de cimbru, de salvie, de cimbrisor, de lamiioara si de verbina. Preparat digestiv Anason verde: seminte, 20 g Busuioc: frunze, 20 g Romanita: frunze, 20 g Maghiran: frunze, 20 g Portocal: flori, 20 g Lamiioara: frunze, 20 g Verbina: frunze, 20 g O lingura de amestec la o cana cu apa. Se fierbe unu-doua minute. Se bea o cana dupa masa. FERMENTATIE INTESTINALA Seminte de marar, de anason verde, de chimion, de chimen, de coriandru, frunze de tarhon, fructe de banian, radacini de gentiana si de ghimbir, cuisoare, frunze de dafin, cimbru si lamiioara. Preparat carminativ Anason verde: seminte, 30 g Tarhon: frunze, 30 g Dafin: frunze, 30 g Cimbru: frunze, 30 g Lamiioara: frunze, 30 O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea o cana cu o ora-doua nainte de masa. FICAT (insuficienta hepatica) Frunze de brusture, flori de limba-mielului, flori de musetel, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, radacini de gentiana, frunze de silnic, flori de romanita, frunze de melisa, de trifoi, de maslin, de urzica, de pansea salbatica, de patrunjel, muguri de pin, frunze de rozmarin, de cretusca, de salvie, de lamiioara. Tizana hepatica Brusture: frunze, 20 g Melisa: frunze, 40 g Urzica: frunze, 20 g Rozmarin: frunze, 40 g Salvie: frunze, 20 g Lamiioara: frunze, 20 g O lingura de amestec la o cana. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea o cana nainte de masa. FURUNCULOZA Frunze si radacini de brusture, frunze si flori de luminarica, bace de ienupar, frunze si flori de nalba mare, frunze de trifoi, de pansea salbatica, de salvie, flori de soc. Tizana asortata Brusture, frunze, 30 g Brusture: radacini, 30 g Trifoi: frunze, 10 g Pansea salbatica: planta, 50 g

Salvie: frunze, 20 g O lingura de amestec la o ceasca. Se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea doua-trei cesti pe zi, n cura de trei saptamini, cura ce trebuie repetata daca este necesar. GASTRALGII (dureri de stomac) Flori de musetel, flori de nalba mare si de nalba, frunze de melsia, menta, parachernita, rozmarin si cimbrisor, frunze, flori si muguri de portocal amar. Tizana calmanta Musetel: flori, 50 g Nalba: flori, 50 g O lingura de amestec la o cana de apa clocotita care se lasa sa infuzeze zece minute. Cel care are dureri de stomac va evita sa manince. O ceasca calduta din aceasta tizana nainte de masa i va calma stomacul. Tizana asortata Musetel: flori, 30 g Melisa: frunze, 30 g Menta: frunze 10 g Cimbrisor: frunze, 20 g Portocal: muguri, 20 g. O lingura de amestec la o cana de apa clocotita; se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea o cana dupa masa. GRETURI Fructe de badian, frunze de busuioc si de melisa. Una din aceste plante dupa masa sau n cursul zilei. GRIPA Flori de limba-mielului, flori si frunze de luminare, scortisoara, planta si seminte de marar, frunze de dafin, flori de levantica, frunze de silnic, muguri de pin, frunze de salvie, flori de soc, frunze de lamiioara, flori de viorea. Preparat antigripal Limba-mielului: flori,20 g Dafin: frunze, 10 g Silnic: frunze, 20 g Pin: muguri, 30 g Silvie: frunze, 20 g Lamiioara: frunze, 30 g O lingura de amestec la o ceasca. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat timp de zece minute. Se beau doua-patru cani pe zi. GUTA (exces de acid uric) Frunze si radacini de brusture, flori de iarba-neagra, de limba-mielului, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, radacini si semtine de marar, frunze de frasin, bace de ienupar, radacini de gentiana, frunze de urzica si de patrunjel, muguri de pin, radacini de hrean, frunze de cretusca, frunze de rozmarin, de mur, de salvie, flori de soc, frunze de lamiioara, miz de tei salbatic.

Preparat antigutos Brusture: frunze, 20 g Limba-mielului: flori, 20 g Ienupar: bace, 50 g Urzica: frunze, 30 g Cretusca: planta, 30 g Mur: frunze, 30 g O mina de amestec la un litru de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se bea dupa dorinta n cursul zilei. GUTURAI Flori de limba-mielului, bace de ienupar, silnic, flori de nalba, muguri de brad, frunze de lamiioara. Preparat antiguturai Ienupar: bace, 20 g Nalba: flori, 20 g Brad: muguri, 30 g Cuisoare: 5 g O lingura de amestec la o cana cu apa. Se fierbe doua-trei minute si se infuzeaza timp de zece minute. Se bea doua-trei cani pe zi. Acelasi preparat poate sa fie folosit si la inhalatii. HEMOROIZI Flori si frunze de luminarica, frunze de parachernita, planta de pansea salbatica, flori de soc, frunze de salvie. Tizana asortata Brusture: frunze, 20 g Luninarica: frunze, 30 g Parachernita: frunze, 20 g Pansea salbatica: planta, 30 g Salvie: frunze, 30 g O lingura de amestec la o cana cu apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea doua-trei cani pe zi. n caz de inflamatie, se fac bai la sezut sau se aplica comprese cu flori de luminare si flori de soc. Citeva linguri din fiecare la doi litri de apa. Se fierbe zece minute, se strecoara si se toarna n apa pentru baie la sezut. HIPERTENSIUNE Flori de limba-mielului, frunze de maslin, de urzici, de salvie. Preparat Limba-mielului: flori, 30 g Maslin: frunze, 60 g Urzica: frunze, 30 g Salvie: frunze, 30 g O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat zece minute. Se bea doua-trei cesti pe zi. IMPOTENTA Scortisoara, seminte de telina, radacini de gentiana, de ghimbir, frunze de menta, de rozmarin, cimbru, stigmate de sofran.

Preparat tonic telina: seminte, 20g Gentiana: radacini, 30 g Menta: frunze, 20 g Rozmarin: frunze, 40 g Cimbru: frunze, 40 g O lingura de amestec la o cana de apa. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea doua-trei cesti pe zi. Vin tonic Scortisoara, 5 g Gentiana: radacini, 20 g Ghimbiri: radacini, 20 g sofran: stigmate, 0,50 g Se toarna amestecul ntr-un litru de vin alb sau rosu. Se lasa la macerat o saptamina agitind din cind n cind, apoi se strecoara. Se bea un pahar nainte de masa. INSOMNIE Flori de musetel, conuri de hamei, flori de levantica, frunze de maghiran, flori de romanita, frunze de melisa, flori si frunze de portocal, flori si frunze de cretusca, de cimbrisor, frunze de lamiioara, flori de tei. Preparat somnifer Hamei: conuri, 20 g Levantica: flori, 30 g Maghiran: frunze, 30 g Portocal: muguri, 20 g Cimbrisor: frunze, 20 g O lingura de amestec la o cana de apa clocotita; se lasa la infuzat timp de zece minute. Se bea una-doua canii seara la culcare. IRITABILITATE Aceleasi plante ca la INSOMNIE, dar preparate mai usor (o lingurita la o cana de apa). Se bea doua-trei canii repartizate n cursul zilei. LACTATIE Pentru favorizarea lactatiei: seminte de angelica, anason verde, chimion, chimen, marar, conuri de hamei, flori de soc. Tizana galactogena Angelica: seminte, 30 g Anason verde: seminte, 30 g Marar: seminte, 30 g Chimion: seminte, 60 g Hamei: conuri, 20 g O lingurita de amestec la o cana. Se fierbe doua-trei minute si se infuzeaza timp de zece minute. Se bea doua-trei cani pe zi. Plante antilactante: frunze de asmatuchi, menta, patrunjel si salvie. Una din aceste plante, sub forma de infuzie, trei-patru cani pe zi, timp de o saptamina. Asmatuchi si patrunjelul poate sa faca parte din alimentatie n mod important si regulat. LARINGITA Bace de ienupar, mina-Maicii Domnului (trandafir), frunze de asmatuchi.

Bacele de ienupar se folosesc la inhalatii, de citeva ori pe zi daca este necesar (o lingurita la un bol de apa clocotita). Mina-Maicii Domnului si frunzele de asmatuchi se folosesc la gargara (o lingurita la o cana). LEUCOREE Frunze de eucalipt, bace de ienupar, radacini de gentiana, conuri de hamei, frunze de mur, rasura, frunze de lamiioara. Preparat Eucalipt: frunze, 40 g Mur: frunze, 40 g Rasura: frunze, 20 g Lamiioara: frunze, 40 g O lingura de amestec la o cana. Se fierbe doua-trei minute si se lasa la infuzat zece minute. Se bea doua-trei cani pe zi. LITIAZA BILIARA (calculi hepatici) Rizomi de pir, seminte de in, frunze de menta, ulei de masline, frunze de parachernita, miez de tei salbatic. Una dintre aceste plante, sub forma de infuzie, un litru pe zi. LITIAZA RENALA (calculi renali) Flori de limba-mielului, iarba-neagra, frunze de asmatuchi, rizomi de pir, frunze de creson, seminte si radacini de marar, frunze de frasin, bace de ienupar, frunze de silnic, frunze de menta, de urzica, de parachernita, de patrunjel, cozi de cirese, radacina de hrean, frunze de mur, flori, frunze si scoarta de soc, miez de tei. Drenaj renal Limba-mielului: flori, 30 g Iarba-neagra: flori, 30 g Asmatuchi: frunze, 30 g Ienupar: bace, 30 g Soc: flori, 30 g Se pun patru linguri de amestec la un litru de apa clocotita si se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se bea ntreaga cantitate n cursul zilei. Alt preparat Pir: rizomi, 30 g Frasin: frunze, 30 g Silnic: frunze, 30 g Urzica: frunze, 30 g Parachernita: frunze, 30 g Se pun patru linguri de amestec ntr-un litru de apa, se fierbe doua-trei minute, apoi se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se bea ntreaga cantitate n cursul zilei. Aceste doua preparate se altereaza cu miezul de tei salbatic, tot un litru pe zi. MENOPAUZA Flori de musetel, rizomi de pir, frunze de menta, de urzica si de salvie. Una dintre aceste plante, doua-trei cesti pe zi. MENSTRUATIE DUREROASA

Flori de musetel, scortisoara, frunze de tarhon, de dafin, de melisa, de patrunjel, de rozmarin, stigmate de sofran. Preparat Musetel: flori, 20 g Tarhon: frunze, 10 g Melisa: frunze, 20 g Patrunjel: frunze, 10 g Se pune o lingura de amestec la o cana de apa clocotita si se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se bea doua cesti pe zi nainte si dupa menstruatie. n afara perioadei de menstruatie, preparatul se poate lua pentru circulatia singelui (vezi Circulatie). MENSTRUATIE INSUFICIENTA Frunze de busuioc, seminte de chimion, frunze de tarhon, seminte de marar, frunze de menta, de patrunjel, de rozmarin, de salvie, de cimbrisor, de lamiioara, stigmate de sofran. Tizana asortata Tarhon: frunze, 20 g Marar: seminte, 20 g Patrunjel: frunze, 40 g Rozmarin, frunze, 20 g Salvie: frunze, 20 g Sofran: stigmate, 1 g O lingura de amestec la o cana. Se fierbe doua-trei minute. Se lasa la infuzat timp de zece minute si se bea doua cani pe zi, douazeci de zile pe luna (n afara perioadei de menstruatie). Faceti din cind n cind o cura de tizana de primavara (vezi Cura de primavara). MIGRENE Flori de musetel, flori de levantica, frunze de maghiran, de meslisa sau de menta. Una dintre aceste plante, doua-trei cani pe zi. NEVRALGII Flori de musetel, cuisoare (nevralgie dentara). Citeva canii pe zi din una dintre aceste plante. mpotriva nevralgiilor dentare, puneti un cuisor pe gingia dintelui dureros. OBEZITATE Asociat cu diferite plante diuretice si pentru circulatia singelui, regimul este primordial, asociat cu aplicarea cremelor cu alge si cu baile de alge. Preparat dezintoxicant Pir: rizomi, 30 g Patrunjel: frunze, 30 g Ilex verde: frunze, 30 g Urzica: frunze, 30 g Iarba-neagra: flori, 100 g Se pun patru linguri de amestec ntr-un litru de apa, se fierbe dou-trei minute si se lasa zece minute la infuzat. ntreaga cantitate se bea n cursul zilei. OFTALMIE

Flori de musetel, frunze de asmatuchi, flori de luminarica, flori de nalba mare si de nalba, rasura, frunze de patrunjel. Una dintre aceste plante sub forma de infuzie usoara. Se aplica comprese caldute, zece minute dimineata si seara. OXIURI Radacini de gentiana, flori de romanita, frunze de lamiioara. Una dintre aceste plante, una-doua cesti pe zi, tratament de o saptamina, repetat dupa trei saptamini. PROSTATISM Flori de iarba-neagra, bace de ienupar, frunze de parachernita, cozi de cirese, frunze si flori de cretusca. Una din aceaste plante, sub forma de infuzie, un litru pe zi. RAGUSEALA Frunze de asmatuchi, frunze si flori de nalba mare si de nalba, petale de trandafir, frunze de lamiioara. Se mesteca plantele n parti egale. Se pune o lingurita de amestec la o ceasca de apa, se fierbe un minut si se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se foloseste la gargara de mai mute ori pe zi. RAU DE MARE Frunze de trifoi. Una-doua cani de infuzie, cu o jumatate de ora nainte de plecare. REUMATISM Frunze si radacini de brusture, ferunze de limba-mielului, musetel (n ulei de masaj), semintie de telina, frunze de asmatuchi, de creson, de eucalipt, seminte, planta si radacini de marar, frunze de frasin, bace de ienupar, frunze de dafin, de maghiran, de urzica, de parachernita, de pansea salbatica, frunze de patrunjel, flori si frunze de cretusca, frunze de rozmarin, de mur, de cimbrisor, flori de soc, frunze de lamiioara. Preparate antireumatice Brusture: frunze, 20 g Eucalipt: frunze, 20 g Frasin: frunze, 30 g Urzica: frunze, 30 g Rozmarin, frunze, 20 g Lamiioara: frunze, 20 g Patru linguri de amestec la un litru de apa. Se fierbe doua-trei minute si se infuzeaza timp de zece minute. Se bea ntreaga cantitate n cursul zilei. Se alterneaza cu preparatul urmator: Limba-mielului: flori, 30 g Ienupar: bace, 30 g Dafin: frunze, 10 g Pansea salbatica: planta, 20 g Cretusca: flori, 20 g Cimbrisor: frunze, 20 g Preparare identica. Se beau ambele tizane n alternanta, cite una o saptamina.

STARI FEBRILE Flori de limba-mielului, scortisoara, flori de musetel, scoarta de frasin, radacini de gentiana, radacini de ghimbir, flori de levantica, frunze de trifoi, flori de soc, de tei de viorea. Preparat febrifug Limba-mielului: flori, 50 g Musetel: flori, 20 g Soc: flori, 30 g Tei: flori, 10 g Viorea: flori, 10 g. O lingura de amestec la o cana de apa clocotita; se lasa sa infuzeze timp de zece minute. Se beau citeva cesti pe zi. Tizana asortata Soc: flori, o lingurita Tei: flori, cit ai lua de doua ori cu degetele Scortisoara: cit ai lua o data cu degetele Cuisoare: trei. Totul la o cana de apa clocotita. Se lasa la infuzat timp de zece minute. Se beau douatrei cesti pe zi de la primele simptome. Acest preparat poate sa fie luat iarna pentru a evita diverse afectiuni. TRANSPIRATIE EXCESIVA Frunze de eucalipt, muguri de pin, frunze de salvie. Se ia una dinatre aceste plante asociata cu plante diuretice. Adaugati n apa de baie citeva picaturi de esenta de salvie. TUSE Frunze de eucalipt, flori de nalba mare, flori de levantica, frunze de silnic, frunze de nalba, frunze de menta, frunze si flori de portocal, muguri de brad, frunze de cimbrisor, frunze de lamiioara, flori de viorea. Preparat calmant Eucalipt: frunze, 20 g Silnic: frunze, 20 g Brad: muguri, 50 g Cimbrisor: frunze, 20 g Lamiioara: frunze, 20 g O lingura de plante amestecate la o cana. Se fierbe doua-trei minute si se infuzeaza timp de zece minute. Se beau doua-trei cesti pe zi. UREE Flori de iarba-neagra, rizomi de pir, bace de ienupar, cozi de cirese, frunze de rozmarin, frunze de salvie. Una dintre aceste plante, sub forma de infuzie, un litru pe zi. Regim alimentar obligatoriu (sarac n proteine). Nicolae Constantinescu

LEACURI I REETE NATURISTE

Leacuri si terapii pentru tratamentul unor afectiuni


Urzica Este cunoscuta din antichitate ca planta medicinala, textila si alimentara, ea fiind considerata regina plantelor. Gama recomandata in medicina traditionala este mare si variata datorita faptului ca urzica are in componenta vitaminele C, K, P, A si B2, iar de la urzica se folosesc indeosebi frunzele, dar si radacina care este bogata in vitamine, clorofila, flavonoide, mucilagii, acid pantotenic si cetone. Urzica este considerata un tonic general, motiv pentru care este folosita in avitaminoze, cit si in regenerarea organismului obosit in timpul iernii. Mai este folosita si in unele afectiuni renale, datorita stimularii diurezei, iar cura prelungita de urzici ajuta la dizolvarea nisipului renal. Actiunea ei depurativa o recomanda ca adjuvant in tratamentul eczemelor, micozelor cutanate, psoriazis etc., insa datorita continutului mare in vitamina K are o mare putere hemostatica, motiv pentru care este folosita cu eficiente rezultate in tratamentul hemoragiilor uterine, hemoroizilor si al dismonereilor. Prin continutul ridicat in clorofila, xantofile, fier, aceasta planta are bune rezultate in tratamentul anemiilor cu deficit de hemoglobina, iar clorofila extrasa din urzica este utilizata in industria cosmetica, in compozitia pastei de dinti si a sampoanelor. Totodata, din radacina plantei se extrage o tinctura ce se foloseste contra caderii parului. De asemenea, urzica este si un bun si placut aliment care nu trebuie sa lipseasca in nici un anotimp, mai ales primavara, cind apar, impreuna cu celelalte verdeturi de sezon din alimentatia noastra. Zeama (sucul) de urzici este buna pentru circulatia singelui in organism. Pentru litiaza urica In aceasta boala tratamentul cu plante medicinale se asociaza cu un regim dietetic sever. Se vor evita carnea si icrele, bauturile alcoolice, condimentele, fasolea boabe, lintea, brinzeturile fermentate, ciupercile, ciocolata, ceaiul chinezesc, cafeaua si fumatul. Se recomanda ceaiuri de plante, consum crescut de lichide 1,5-2 litri pe zi si cura de apa minerala de Caciulata. Pentru petele maronii si pistrui (Raspuns totodata si pentru tinara de 15 ani din Galati sub adnotarea de anonima). Aceste pete si pistrui care apar pe fata, pe piept, pe git, cit si pe alte zone ale corpului dispar in totalitate daca sint tamponate frecvent cu infuzie concentrata de patrunjel. De asemenea, se poate folosi cu rezultate excelente o crema speciala pentru a atenua aparitia acestora (se gaseste la Plafar). Pentru afectiuni ale rinichilor Infuzie preparata dintr-o lingurita de pin la o cana de apa si se beau 2-3 cani pe zi din acest ceai; Ceai de cozi de cirese sau visine sau din matase de porumb din care se beau, de

asemenea, 2-3 cani pe zi. Pentru afectiuni cardiace cu substrat nervos Se recomanda sa se consume sparanghel proaspat sub forma de salate sau sub forma de preparate culinare dietetice, iar din sparanghel se poate prepara si un sirop. Sucul obtinut prin presare se fierbe pe baia de apa cu doua parti zahar; pina cind se face ca un sirop din care se consuma 2-3 linguri pe zi. Pentru migrene diverse Se face o infuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale: 20 g flori de tei 20 g frunze de roinita 10 g frunze de rozmarin 25 g talpa gistei 25 g coada soricelului Se pun la o cana de apa. Se consuma doua cani pe zi din acest ceai in mai multe reprize, iar in durerile de cap obisnuite, dar si in crizele de migrena se mai recomanda cataplasme reci cu infuzie de frunze de menta care se aplica pe frunte, cit si ulei volatil de menta cu care se maseaza fruntea, timplele si ceafa. Pentru negi Tinctura preparata din 20 g fructe zdrobite de armurariu sau din aceeasi cantitate de frunze mici, conuri verzi de tuie la 100 ml alcool de 70 grade prin macerare timp de sapte zile si filtrate. Intern: se recomanda cite 15 picaturi de trei ori pe zi. Extern: tamponare locala cu aceasta tinctura preparata. Tratamentul trebuie efectuat timp de doua saptamini. Pentru inflamatiile de prostata Infuzie preparata dintr-o lingurita de flori de urzica moarta alba sau galbena la o cana de apa. Se beau una-doua cani pe zi din acest ceai. Pentru diabet zaharat si stimularea diurezei Decoct din doua lingurite radacina de brusture maruntita la o cana de apa si se consuma doua cani pe zi din acest ceai. De asemenea, la fel de bun si eficient este si maceratul la rece timp de 6-8 ore preparat din patru linguri de radacini de brusture la un litru de apa, iar intreaga cantitate se consuma in cursul unei zile. Pentru bronsita alergica Se recomanda urmatorul ceai: 40 g trei-frati-patati 20 g flori de urzica moarta alba 40 g talpa gistei Infuzia este preparata dintr-o lingura de amestec din plantele mai sus mentionate la o cana cu apa. Intreaga cantitate din acest ceai se bea in cursul zilei. Pentru colici abdominale Se recomanda o infuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale: 25 g de frunze de roinita frunze de menta flori de coada soricelului 10 g rizomi de obligeana radacini de valeriana

5 g de sulfina Se iau doua lingurite de amestec de plante si se infuzeaza. Se beau doua cani pe zi din acest ceai din care prima cana de ceai dupa masa de prinz, iar cea de a doua cana de ceai dupa masa de seara. In cazul cind colicele abdominale nu cedeaza, se poate bea si a treia cana de ceai inainte de culcare. Pentru a scadea (reduce) tensiunea arteriala si totodata a se regla ritmul normal cardiac Infuzie din trei linguri de talpa gistei maruntita la 200 ml apa din care se consuma treicinci linguri pe zi din acest ceai. De asemenea, se mai recomanda tinctura preparata din 20 g talpa gistei macerata timp de opt zile in 100 ml alcool de 70 de grade. Se vor consuma cite 20-40 de picaturi de trei ori pe zi. Pentru imbunatatirea activitatii cardiace Decoct dintr-o lingura de coada calului la o cana cu apa care se bea in cursul unei zile. Se mai recomanda si infuzie concentrata din frunze de mesteacan preparata din doua linguri frunze la o cana de apa, iar dupa racire se adauga un virf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se lasa in repaus timp de sase ore, apoi intreaga cantitate se va consuma in timp de doua reprize, la un interval de patru ore. Pentru dureri reumatice acute localizate in zona articulatiilor Ca tratament extern se recomanda frictiuni cu un amestec din tinctura de ardei iute (15 ml); tinctura de muguri de plop (25 ml); ulei volatil de ienupar (2 ml); ulei volatil de menta (3 ml); ulei volatil de molid (5 ml) si alcool (50 ml). Cu acest amestec se vor face frictiuni la locurile dureroase in special seara, acoperindu-se locul cu imbracaminte calduroasa sau mai groasa. Pentru afectiunile cailor respiratorii Infuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale: 25 g flori de nalba 20 g flori de luminarica 25 g unguras 25 g radacina de nalba mare 5 g fructe de fenicul la o cana de apa. Se beau doua-trei cani pe zi din acest ceai neindulcit. Pentru gingivita Infuzie concentrata din trei linguri de flori de musetel la o cana cu apa, iar aceasta infuzie calduta se tine in gura timp de citeva minute. Se vor face zilnic 4-5 astfel de tratamente, dar la fel de eficienta este si infuzia preparata din doua linguri de sunatoare la o cana cu apa cu care se face gargara de mai multe ori pe zi. Pentru stomatita Decoct preparat din trei linguri de frunze de nuc la o cana cu apa si se va efectua gargara de citeva ori pe zi. Tot pentru gargara este recomandat si un decoct preparat din patru linguri de turita mare la o cana cu apa cu care se face gargara de 4-5 ori pe zi. Pentru gastrita acuta In aceasta afectiune se indica drept prim ajutor a se folosi aplicarea de comprese calde cu infuzii de musetel pe regiunea epigastrica si instituirea unui regim alimentar pentru una-doua zile, timp in care se vor consuma numai infuzii de: musetel, sunatoare si tei, neindulcite, iar dupa doua zile se pot minca supe de zarzavat, piine prajita si produse lactate (brinza de vaci, lapte, iaurt etc.). In continuarea tratamentului se recomanda un

regim alimentar indelungat cu carne de pui sau vitel. Pentru dureri abdominale pe fond nervos Infuzie dintr-o lingurita de radacina de valeriana la o cana cu apa dupa care se va bea tot continutul acestui ceai in cursul unei zile. Pentru dureri abdominale Se foloseste tinctura preparata din 20 g rizomi de obligeana, care se sfarima marunt in 100 ml alcool de 70 grade, prin macerare timp de opt zile, dupa care se iau 20 de picaturi de doua-trei ori pe zi in putina apa. Pentru raceala (copii) Calirea organismului copilului se face treptat si cu mult calm si rabdare din partea parintilor sau a acelor persoane adulte ce-i ingrijesc. Inca de mic, copilul trebuie scos zilnic la aer proaspat si curat, chiar daca afara nu este tot timpul soare sau cald, iar daca copilul va fi imbracat prea gros, atunci acesta va transpira si va raci imediat. De aceea, un rol deosebit de important il are imbracamintea copilului, care trebuie sa fie adecvata temperaturii. De asemenea, se vor oferi copilului multe fructe si legume crude, nefierte, dar sa fie proaspete si bine spalate; sucuri naturale preparate in casa, nu cele din comert; polen cite o lingurita pe zi timp de zece zile/luna si se vor inlocui dulciurile industriale si ciocolata cu miere de albine, cit si cu fructe uscate (nuci si alune). Totodata, copilul trebuie sa aiba un program riguros de somn si odihna intr-o camera cu o temperatura maxima de 20 grade Celsius, bine aerisita, curata si bine izolata fonic. Pentru leziuni vasculare acute Se recomanda bai locale sau comprese cu decoct obtinut din 300 g radacini de tataneasca sfarimata la un litru de apa. Se fierb timp de 30 de minute, apoi se completeaza apa evaporata in timpul fierberii tot cu apa clocotita, iar dupa racire la circa 40 grade se filtreaza. Se fac bai locale sau se aplica comprese cu decoct caldut. Pentru uretrita Se foloseste macerat apos din seminte de schinduf: doua linguri la o cana de apa timp de 24 de ore, iar preparatul rezultat se completeaza cu apa fiarta si racita. Se bea in cursul unei zile. Pentru bronhopneumonie cronica Rezultate foarte bune se obtin cu siropul preparat din muguri de pin dupa urmatoarea reteta: 100 g muguri de pin zdrobiti in piulita de lemn si se macereaza timp de 12 ore in 150 ml alcool de 70 grade, iar peste acestea se toarna o jumatate de litru de apa clocotita, apoi se lasa intr-un vas bine acoperit timp de sase ore. Se prepara un sirop din 325 g zahar la o jumatate de litru de apa, iar dupa racire se amesteca extractul hidroalcoolic de muguri de pin cu siropul de zahar. Se filtreaza printr-un tifon si se pastreaza la rece, in sticle bine inchise. De preferat aceste sticle sa fie inchise la culoare, nu albe. Doza de sirop pentru adulti este de 3-5 linguri pe zi, iar pentru copii de 3 lingurite pe zi. Pentru constipatie Se vor consuma multe fructe proaspete, miere de albine, piinea neagra, fulgi de cereale, cit si ceai impotriva constipatiei, ce se gaseste la Plafar. De asemenea, se vor bea unadoua cani cu zeama de varza murata sau una-doua cani pe zi cu apa ce s-a adaugat la 200 g tarite de griu, dupa ce, in prealabil, aceasta a fost filtrata printr-un tifon. Tot pentru aceasta afectiune se poate bea si bors in loc de zeama de varza, tot una-doua cani pe zi.

Obiceiuri populare sanatoase Ardeiul iute Un excelent antioxidant. Mincarea mexicana este cunoscuta pentru ardeiul iute pe care il contine in exces. Odata consumat iti ia gura foc, dar este un remediu excelent pentru inima. Ardeiul iute are proprietati antioxidante si cardioprotectoare, dar si ajuta la mentinerea inimii in forma deosebita. Totodata este daunator pentru stomac, daca este consumat in exces. Sauna Este buna pentru eliminarea toxinelor. In friguroasa Finlanda, sauna nu lipseste din viata nimanui, iar aceste sederi in caldura uscata ajuta la eliminarea toxinelor, imbunatatesc circulatia si starea cailor respiratorii, dar sint nerecomandate persoanelor cu hipertensiune arteriala, cu probleme coronariene sau femeilor insarcinate. Rosia Este anticancerigena si este un aliment ce domina intreaga gama de legume. Consumata ca atare, rosia este sanatoasa datorita puternicului activ antioxidant si antiradical care previne oxidarea celulelor. S-a calculat de catre cercetatori ca daca o persoana consuma rosii de sapte ori pe saptamina, deci in fiecare zi, se diminueaza riscul aparitiei diverselor tipuri de cancer. Soia Femeile din Japonia au una dintre cele mai scazute rate din lume de cancer la sin. Diferite studii efectuate de catre cercetatori au demonstrat ca unul dintre principalele motive este dieta lor, foarte saraca in grasimi si bogata in hidrati de carbon nerafinati. In plus, ele sufera mai putin de simptomele menopauzei, datorita consumului zilnic de soia, aceasta fiind de altfel buna impotriva menopauzei. Structura moleculara a soiei se aseamana foarte mult cu cea a hormonilor, dar este bine cunoscut faptul ca soia actioneaza ca un bun inlocuitor al terapiei hormonale. Stan Gheorghe .
LEACURI I REETE NATURISTE

Din gradina cu sanatate


Afectiuni renale Cele mai bune remedii pentru tulburarile de natura renala sint piperul si siropul de trandafir si paralute. Alte plante la care mai puteti apela sint: angelica, afinele, papadia, paducelul, ienuparul, traista ciobanului si capsunele. O alta solutie este sa fabricati un fel de bere din urzici (frunze de urzica tinara puse la fermentat cu putina drojdie, la care se adauga frunze de trifoi, ghimbir, miere) care ajuta foarte mult la prevenirea blocajelor renale. Icter In medicina europeana traditionala ca leac pentru icter se folosea patrunjelul, radacina de papadie si hamei. Adesea se fabrica o lotiune din flori de papadie, frunze de patrunjel tocat si seminte de hamei. Lotiunea, care seamana la gust cu berea, trebuie

administrata in fiecare seara si dimineata, pina cind boala regreseaza vizibil. Laxativ Cel mai bun produs fabricat pe baza de extras din plante cu efect laxativ este uleiul de masline. Pe linga acesta mai putem vorbi si despre mere, seminte de in, seminte de mustar alb, sparanghel, grasime de pasare. Daca suferiti de constipatie, atunci incercati ceaiul din fruze de soc sau din radacina de papadie. Buze crapate Pentru a va vindeca buzele crapate va sugeram doua retete simple si la indemina oricui. 1. amestecati o treime de suc de lamiie cu doua treimi de glicerina. 2. preparati un ulei din petale de trandafir maruntite in combinatie cu glicerina si apa de trandafir Afectiuni ale ficatului Sucul de ceapa sau de cartof previn durerile de ficat. In astfel de situatii e preferabil sa consumati cit mai multe fructe, in special mere. Ca plante va recomandam ceaiul de paralute sau rozmarin. Afectiuni pulmonare Puteti sa va curatati plaminii urmind o cura de ceai de trifoi. In vechime cel mai bun leac pentru bolnavii de tuberculoza era un amestec de miere cu hrean ce trebuia luat de trei ori pe zi. Malarie Cafeau cu zeama de lamiie este cel mai indicat tratament pentru cei care sufera de malarie. Un alt vechi remediu consta in prepararea unui amestec din radacini tocate de patrunjel si frunze de eucalipt. Pierderi de memorie Nu numai o data cu inaintarea in virsta memoria ne joaca feste. Oricui i se poate intimpla sa aiba astfel de probleme, datorate in special alimentarii insuficiente a creierului cu singe. Pentru a va pastra memoria intacta pentru cit mai mult timp va sfatuim sa beti ceai de rozmarin. Rozmarinul este apreciat pentru proprietatile sale stimulative, fiind cunoscut faptul ca aceasta planta ajuta la imbunatatirea considerabila a circulatiei sanguine. Menopauza Cel mai indicat tratament care sa va ajuta sa suportati mai usor durerile in perioda de menopauza este ceai de urzica si de galbenele. Hreanul va ajuta sa aveti noptile mai linistite si sa uitati de dereglarile de peste zi ale propriului organism. Menstruatie Atunci cind vi se intimpla sa singerati abundent in timpul ciclului menstrual, trebuie sa recurgeti la ajutorul scortisoarei, al frunzelor de platan si de urzica tinara. O alta metoda consta in consumarea a trei-patru lamii pe zi. Dereglarile menstruale se pot trata si cu ceai de coada soricelului sau de musetel. Grecii si romanii foloseau ca remedii naturiste frunzele de alun salbatic, petalele de trandafir roz sau rozmarinul. Galbenelele si morcovii regleaza debitul de singe eliminat in timpul ciclului menstrual. Pentru a intirzia perioadele ciclului beti ceai de ghimbir sau smirna, in timp ce lavanda si gura leului amelioreaza durerile provocate de menstruatie. Iesiri necontrolate Lavanda este o planta renumita pentru proprietatile sale sedative, fiind des recomandata bolnavilor de nervi. Ca leguma, cel mai bine este sa aveti un meniu bazat pe varza.

Aroma de scortisoara si mierea amelioreaza starile de tremur si diminueaza sentimentul de anxietate. Stari de greata Pentru a contracara starile de greata folositi ca leac ghimbirul si piperul. In general, aromele puternice de scortisoara, musetel, trifoi, lamiie, lavanda reduc senzatia de voma. Ca sirop puteti mixa in cantitati egale petale de trandafir si miere. Inainte de masa beti o cescuta de apa calduta, iar dupa ce ati mincat luati o lingurita din siropul preparat. Astfel preveniti senzatia de voma si treptat va veti simti intr-o forma de zile mari. Nevralgie Ca remediu intern se recomanda ceaiul de musetel indulcit cu miere. Ca remediu extern e bine sa va masati timplele cu ulei de ghimbir diluat cu zeama de la doi-trei catei de usturoi storsi. Asa veti scapa mai repede de durerea care va chinuie. Totodata puteti aplica o compresa frunze de varza sau de mustar fierbinti. Pentru o mai mare eficienta a tratamentelor este indicat sa folositi si o lotiune revigoranta, pe care o obtineti din amestecul unei parti de otet de mere cu o parte de apa de trandafir. Esenta de cedru, amoniacul si menta va vor fi totdeauna de ajutor. Palpitatii Simptomele de anxietate si nevozitate sint prevenite cu ajutorul lavandei. Palpitatiile provocate de ritmul cardiac neregulet se neutralizeaza cu ajutorul ceaiului de paducel si de coada soricelului. Piperul are efect tonic asupra circulatiei sangvine si a presiunii arteriale. Paralizie Datorita rolului stimulativ asupra organismului dintotdeauna urzica si rozmarinul s-au aflat printre cele mai folosite leacuri. Se spune ca e bine sa pui un banut de argint in apa ca sa nu cada blestemul asupra ta si sa nu paralizezi. Iodul Iodul este un element de baza in medicina traditionala de mai bine de o suta de ani. Aplicatiile cu iod se utilizau pentru stopare singerarii ranilor si a dezinfectarii zonelor cu puroi. Ienuparul Fructele si frunzele de ienupar au fost adesea folosite in medicina populara, in ciuda faptului ca astazi acestea au mai mult un rol important ca ingredient culinar. Ienuparul este foarte indicat in tratarea aerofagiei si a indigestiei. Datorita efectului sau diuretic, in combinatie cu alte plante, ienuparul se dovedeste eficient impotriva constipatiei. Iarba vacii Acesta planta are un rol coagulant extrem de puternic, fiind utilizata in stoparea singerarilor abundente si in reglarea ciclului menstrual. Este cel mai bun leac pentru diaree si dizenterie. Iarba vacii constituie un element important in retetele prescrise pentru combaterea bronsitei si a infectiilor pulmonare. Sucul concentrat din iarba vacii ajuta la farimitarea si dizolvarea pietrelor de la rinichi si de la fiere. Rozmarinul Cea mai de seama proprietate a rozmarinului este aceea de calmare a tensiunii nervoase. Ca sedativ, rozmarinul este recomandat in prevenirea starilor de isterie si epilepsie. Lavanda

In Roma antica lavanda era ingredientul esential al unei imbaieri de lux. Nu oricine isi permitea sa foloseasca lavanda, ci numai nobilii. Din acesta cauza planta era extrem de valoroasa. Cine detinea citeva picaturi de esenta de lavanda era cu adevarat bogat pe acea vreme. Se obisnuia sa se presare lavanda prin cuferele cu haine, pentu a metine prospetimea materialului si a preveni, totodata, aparitia moliilor. In Evul Mediu uleiul de lavanda avea o dubla intrebuintare. Pe de o parte era folosit ca insecticid, ajutind la indepartarea insectelor nedorite din bucatarie, iar pe de alta parte era considerat un bun dezinfectant si antiinflamator pentru taieturi, zgirieturi, rani adinci sau arsuri. Datorita proprietatilor sale antiseptice si diuretice, lavanda este recomandata in tratarea difteriei, a colicii, a indigestiei si a problemelor renale. Infuzia de lavanda este un leac eficient pentru eliberarea cailor respiratorii, fiind un medicament des folosit de bolnavii de astm, gripa, viroza dar si de cei care acuza dureri sau infectii in capul pieptului sau simptome de cataracta. Compresele cu lavanda scad febra si previn perspiratia. Lavanda este un sedativ unanim recunoscut, care face minuni in cazurile de nervozitate excesiva, axietate, palpitatii cardiace, insomnie, nevralgii sau durere de dinti. In ceea ce priveste revitalizarea organismului uman, ceaiul de lavanda stimuleaza sistemul nervos, reface echilibrul presiunii sangvine scazute si readuce zimbetul pe buze persoanelor deprimate. Prazul Pe vremuri, batrinii ii sfatuiau pe cei care sufereau de hemoroism sa consume cit mai mult praz crud. Daca vi se intimpla sa inghititi printre altele si un obiect tare, atunci preparati cit mai repede citeva fire de praz fiert cu sare. Acestea va vor ajuta sa nu vi se perforeze stomacul pina cind obiectul respectiv va fi eliminat din organism. Datorita efectului sau expectorant si de descongestionare, prazul e recomandat in tratarea gripei, a virozei, a racelii persistente, a cataractei, a infectiilor din capul pieptului, a cailor respiratorii inflamate. Pentru boli ca artrita, cistita si guta, prazul se dovedeste a fi un leac extraordinar de bun. Daca amestecati putin praz maruntit cu miere veti obtine un foarte bun unguent antiinflamator si antiseptic, ce se aplica pe rani deschise si arsuri, taieturi si intepaturi. Lamiia Lamiia are intrebuintari diferite in medicina traditionala, fiind apreciata de-a lungul secolelor pentru proprietatile curative pe care le are. Romanii foloseau lamiia ca antidot pentru orice substanta otravitoare. Din cauza aciditatii pe care o produce, pacientilor cu afectiuni biliare li se recomanda o cura de suc de lamiie. Totodata sucul de lamiie tonifica ficatul si farimiteaza pietrele de la fiere. Acesta mai este eficient si in tratarea afectiunilor renale si a arsurilor stomacale. Gargara cu suc de lamiie elibereaza caile respiratorii si vine in ajutorul bolnavilor de astm. In combinatie cu cafeaua, lamiia e un bun medicament pentru malarie. Putem opri singerarile nazale prin aplicarea unor mici tampoane din vata, imbibate in zeama de lamiie. Pentru protejarea buzelor uscate va sfatuim sa amestecati o lingurita de miere sau de glicerina cu zeama de lamiie, astfel incit sa obtineti un balsam pentru buze si pentru ten suta la suta natural. Laptucile Laptucile sint cel mai des folosit remediu natural pentru prevenirea insomniei si a nevrozelor. Pastilele din extras de laptuci se pot administra cu succes ca laxativ. Iar

lotiunea obtinuta din laptuci verzi tocate marunt si miere ajuta la prevenirea urticarilor. Liliacul Acesta planta are proprietati antiinflamatorii de invidiat. In plus se foloseste in tratarea reumatismului, a malariei si a tensiunii arteriale crescute. Teiul Ceaiul de tei sau esenta de tei sint leac pentru epilepsie. Ca uz intern, ceaiul din flori de tei tonifica musculatura si regleaza presiunea sangvina. Ca aplicatie externa, cremele cosmetice create cu esenta de tei sint destinate in special curatirii si purificarii tenului. Galbenelele Ca uz intern, ceaiul de galbenele este indicat hipotensivilor. Acesta mai poate actiona si ca un sedativ eficient in cazul celor care sufera de nevralgie, isterie, insomnie sau stres. Una dintre proprietatile cele mai apreciate ale radacinii de galbenele e aceea ca previne formarea varicelor si a ulcerului. Ca uz extern, de-a lungul timpului, inca de pe vremea Egiptului antic, crema de galbenele a fost apreciata pentru calitatile sale vindecatoare. De cite ori sinteti intepati de o insecta sau va raniti grav, aplicati pe rana crema de galbenele si vi se va lua durerea cu mina. Cind aveti ochii obositi si rosii, inflamati sau acuzati simptome de conjunctivita, recurgeti la acelasi remediu despre care v-am vorbit. Maghiranul (sovirvul) In Grecia antica femeile sadeau pe mormintele celor dragi maghiran. Se spunea ca maghiranul aduce liniste spiritului celui plecat dintre cei vii si il impiedica sa greseasca drumul cel drept spre salasul zeilor. In medicina populara maghiranul ocupa un loc aparte. Batrinii spuneau ca doar cu ajutorul lui o femeie poate redeveni fertila si un barbat potent. De aceea in ziua nuntii proaspetii casatoriti purtau pe cap cite o coronita din flori de maghiran. Ceaiul de maghiran este apreciat mai ales pentru proprietatea sa de a curata organismul de impuritati, de a purifica singele si de a reduce gradul de perspiratie. Ca uz extern, adolescentii care se vor clati pe fata cu ceai rece de maghiran, macar de doua ori pe saptamina, vor scapa de acnee. Alte boli care se mai pot trata cu ajutorul maghiranului sint: raul de mare, bronsita, surzenia, durerile de dinti, tulburarile stomacale, reumatismul. Paralutele Mirosul puternic al paralutelor era folosit in vechime ca somnifer. Se spunea ca aroma plantelor induce o stare de somn atit de profunda, de parca omul nu dormea, ci murea. Ca uz intern, ceaiul de paralute este recomandat in tratarea tulburarilor stomacale, a ulcerului, gastritei, colicii si arsurilor. Avind un puternic efect de neutralizare a durerii, ceaiul de paralute e un element important in lupta cu orice forma de artita, guta sau reumatism. Viscul Crengutele de visc sint asociate de obicei cu sarbatoarea sfinta a Craciunului. Dar putini stiu cit de important e rolul acestei plante in medicina populara. Viscul a fost dintotdeauna cel mai bun leac pentru epilepsie, convulsii, hipotensiune, tumori maligne, tulburari nervoase grave (isterie sau delir), artrita cronica. Gura leului In Grecia antica ceaiul din frunze de gura leului era administrat femeilor insarcinate pentru a le atenua durerile sarcinii. In medicina traditionala gura leului constituie un

dezinfectant exceptional, care ajuta la tratarea infectiilor vaginale, la reglarea ciclului menstrual si la prevenirea oricaror probleme care se pot ivi imediat dupa nastere, atit la mama, cit si la copil. Invatatii spuneau ca cei care vor minca cel putin o data pe saptamina gura leului vor avea o batrinte lunga si sanatoasa. Muselina Muselina este recomandata in tratarea epilepsiei. Deoarece are un gust foarte amar, ea e combinata cu alte plante ce contribuie la prevenirea tulburarilor respiratorii, cum ar fi astmul si bronsita. Ca uz extern, daca mixati frunze de muselina cu otet fierbinte si cu apa veti obtine o lotiune eficienta contra hemoroizilor. Stari de lesin Pentru a preveni starile de lesin e bine sa preparati un ceai din frunze de rozmarin sau lavanda. Ca metoda eterna se recomanda inhalarea de sare de lamie sau piper. Temperatura crescuta mpotriva unei temperaturi crescute a corpului medicina traditionala va recomanda ceaiul de angelica, coada soricelului, flori de liliac, scortisoara, paralute si mtisori. Ceaiul trebuie sa fie ndulcit cu miere. Extern aplicati comprese cu otet sau zeama de lamie. Alte plante eficiente mpotriva febrei snt: trifoiul, patrunjelul, musetelul, urzica, rozmarinul, trandafirul, galbenelele, lavanda, paducelul, menta si eucaliptul. Aerofagie La baza tratamentului pentru aerofagie stau menta, scortisoara, orzul si ghimbirul. Pentru a contracara efectele negative ale acestei boli e bine sa tineti o data la doua luni o cura de legume si de verdeata. Cele mai eficiente se dovedesc a fi morcovii, ceapa, prazul, hreanul, patrunjelul, urzica si musetelul. Alte remedii constau n utilizarea esentelor de cimbru, lavanda, smirna, eucalipt n combinatie cu uleiul de masline si cu ceaiul de angelica, mtisori, telina, coriandru, marar sau molura. Intoxicatie alimentara Ca leac mpotriva mncarurilor alterate, consumate de cele mai multe ori n necunostinta de cauza, va recomandam sa consumati ct mai mult usturoi. Crize de fiere Problemele de fiere si gasesc rezolvarea n tratamentul cu galbenele, papadie si seminte de mac. Uleiul de masline si ceaiul de cicoare ajuta la eliminarea fara prea multa durere a pietrelor de la fiere. Printre legumele cu proprietati curative recunoscute si apreciate si n medicina traditionala, si n cea clasica se numara cartoful si mazarea, iar n rndul citricelor - lamia. Gingii inflamate Din frunze de alun salbatic, coada soricelului sau rozmarin preparati un ceai cu care sa faceti n fiecare seara spalaturi ale gingiilor. Puteti de asemenea sa apelati la infuzia din fruze de maslin. Par degradat Iata cteva tratamente traditionale care contribuie la recapatarea volumului si a stralucirii parului dumneavoastra: 1. atunci cnd va clatiti pe cap spargeti un ou proaspat n apa; oul contine calciu si va hraneste firele de par, dndu-le o stralucire aparte 2. folositi zeama de urzici pentru a va limpezi parul n ultima apa 3. cu sucul de la cteva legaturi de patrunjel proaspat masati-va scalpul; astfel toate impuritatile de pe pielea capului vor fi ndepartate cu siguranta si pentru mai mult de

cinci zile 4. de doua ori pe saptamna clatiti-va parul cu ceai de musetel 5. mierea este un produs bogat n nutrimente si adesea recomandat n tratamentele de acest gen Migrene, dureri de cap m folclorul englezilor pentru evitarea durerilor de cap batrnii ne sfatuiesc sa recurgem la un remediu mai putin obisnuit. Se spune ca nu e bine sa aruncati la ntmplare patul taiat sau cazut, pentru ca pasarile l pot folosi la constructia propriilor cuiburi. Din acesta cauza, ori de cte ori ele si aranjeaza cuibul, durerea firelor de par se transmite dumneavostra. De aceea e bine ca firele de par care nu va mai sint de folos sa le bagati direct pe foc. Medicina populara propune ca solutii cu efect imediat infuziile cu ceai de rozmarin uscat, frunze de tei sau de musetel. Grecii si romanii apelau la tratamentul cu scortisoara, mere, miere si balsam din lavanda sau paralute. Alte plante recomandate snt: basilica, angelica, valeriana, trifoiul. Ca aplicatie externa puteti folosi ulei de lavanda sau otet. Ca inhalant apelati la uleiul din frunze de trifoi. Atunci cnd va spalati pe cap e bine sa va limpeziti cu o mixtura obtinuta din amestecul unei cantitati egale de otet, apa si coniac n care adaugati un praf de sare. Insomnie O cana de lapte caldut cu putina scortisoara si ndulcit cu miere va va face somnul mult mai dulce. Sau puteti bea o cana de ceai de rozmarin sau de paducel. De asemenea, e preferabil sa va masati tmplele cu balsam de lamie sau de lavanda nainte de culcare. Supa de ceapa si chiar ceapa simpla va linistesc si va detensioneaza. Paduchi Cea mai buna metoda de a scapa de paduchi este sa frecati va scalpul cu scortisoara sau cu sucul obisnuit din storcerea frunzelor proaspete de patrunjel. Daca vi se pare prea complicat, atunci amestecati n cantitati egale o parte de apa cu o parte de gaz si aplicati lotiunea pe par cu un sfert de ora nainte de spalare. Arsuri n capul pieptului Cele mai la ndemna leacuri snt lamia, albusul de ou si piperul. Eficiente se dovedesc a fi si frunzele de varza aplicate direct pe piept. Probleme cardiace Unul dintre remediile cele mai bune pentru ameliorarea durerilor cardiace este ceaiul din frunze uscate de paducel ndulcit cu miere. Daca suferiti cu inima e bine sa introduceti n meniul dumneavoastra ct mai des legume radacinoase, cum ar fi morcovii sau ceapa. De asemenea ncercati sa nlocuiti treptat apa cu ceaiul si zaharul cu zaharina sau cu mierea de albine. Hipertensiune Exista mai multe posibilitati de a diminua presiunea sngelui n cazul n care suferiti de hipertensiune. 1. Ceai de paducel, de ghimbir, de musetel sau din frunze uscate de trifoi. Mirosul patrunjelului proaspat, al scortisoarei, al lavandei si al violetelor ajuta la prevenirea ametelilor si a starilor de lesin. 2. Ca fructe si legume va recomandam sa consumati cu precadere cartofi, mere, ceapa si praz. Hipotensiune

Paducelul este planta cu ajutorul careia puteti echilibra presiunea sanguina a organismului dumneavoastra. Pe lnga acesta mai puteti apela si la brom, lavanda, rozmarin sau papadie. Isterie mpotriva isteriei se recomanda administrarea de trei ori pe zi, nainte de fiecare masa, a unui ceai obsinut prin fierberea unei cantitati egale de flori de musetel, valeriana, tei si mtisori. Indigestie Medicina populara va propune ca leac pentru indigestie mararul, piperul, cimbrul si molura. Ca si lichide folositi sucul de la un cartof ras sau albusul de ou. Ceaiul de paralute, de lavanda, de ghimbir sau din frunze de trifoi este foarte bun n tratarea problemelor de natura digestiva. Impotenta nca din vechime se crede ca scotisoara si ghimbirul au proprietati curative exceptionale n ceea ce priveste impotenta. Ceaiul din petale de trandafir si din ovaz verde previne agravarea starii pacientului n cauza. Lapte matern Prospetelor mamici le recomandam sa consume ct mai multi morcovi, urzici si patrunjel pentru a avea lapte n sni mai mult timp. Pe lnga acestea este indicat sa beti cel putin o data pe zi o cana de ceai din frunze de coada soricelului. Durere de sni Atunci cnd alaptati si va dor snii cel mai bun remediu este sa mncati orz ncoltit. O alta solutie este sa zbrobiti bine cteva frunze de patrunjel proaspat sau de alun sau o mna de flori de musetel, pe care sa le aplicati extern, direct pe zona cu probleme. Dificultati de respiratie Ceaiul de paducel ajuta la reglarea tulburarilor de respiratie cauzate n primul rnd de disfunctionalitati cardiace. Daca vi se ntmpla sa aveti palpitatii puternice, puteti sa mai ncercati un alt remediu, si anume, sa beti un pahar de apa calduta ndulcita cu doua lingurite de zahar. Bronsita Pentru tratarea brositei puteti apela la ajutorul mai multor plante cum ar fi: angelica, coada soricelului, trifoi, ghimbir, paralute, molura, usturoi, smirna, maghiran, fruzele de patrujel sau de ceapa verde, cimbru. Indiferent de tipul de ceai preparat, folositi ca ndulcitor miere de albine. Vnatai Din vechi timpuri se obisnuieste sa se previna aparitia vnatailor prin aplicarea pe zona lovita a unei comprese mbibate cu otet. Ce alte posibilitati mai aveti: 1. aplicati de mai mult ori comprese cu apa fierbinte sau foarte rece 2. puteti folosi ca si comprese frunze de varza 3. frecati zona respectiva pna se nroseste dupa care ungeti cu ulei de masline 4. pentru a preveni marirea vnataii puneti pe rana ceara firbinte si lasati-o sa actioneze zece minute dupa care reluati procedeul 5. amestecati frunze de de patrunjel proaspat tocat cu unt. Ungeti cu crema obtinuta zona afectata. 6. amestecati o ceasca de ceai (rece) din frunze de rozmarin cu un ou fiert si cu o lingurita de coniac.

Arsuri Cel mai rapid mijloc de a preveni durerea provocata de arsuri sau de opariri este de a pune mna sau zona afectata n apa foarte rece. O alta modalitate recomandata n medicina traditionala este de a unge zona arsa cu miere, cu zeama de la un cartof ras sau cu un albus de ou batut spuma. Mai puteti de asemenea sa va preparati n casa o crema ce contine urmatoarele ingrediente: un morcov ras amestecat cu o lingurita de miere sau un fir de praz maruntit bine si fiert n lapte. Daca nu aveti la ndemna ingredientele pe care vi le-am enumerat, atunci apelati pur si simplu la o alifie din galbenele. Dupa ce ati uns rana cu o astfel de crema, aplicati cataplasme cu frunze de urzica sau de platan. Cataracta O mixtura de zeama de lamie cu scortisoara si cu putina apa calda este cel mai cunoscut leac mpotriva cataractei. Infuzia de cimbru se dovedeste de asemenea eficienta. Plante cu efect terapeutic folosite n tratarea cataractei mai sint si: ghimbirul, rozmarinul, trifoiul, trandafirul, lavanda, coada soricelului, ceapa si usturoiul. Ca ingrediente n alcatuirea diferitelor creme puteti folosi piper, otet, frunze de alun salbatic si ulei de masline. Anemonele Anemonele se folosesc n tratarea bolilor respiratorii n general, cum ar fi astmul, bronsita, guturaiul. Mai snt recomandate si ca leacuri mpotriva problemelor de natura digestiva sau nervoasa. Angelica Traditia spune ca angelica are puteri magice; cel care poarta la gt o frunza sau o petala de angelica este protejat de fortele Raului. n medicina populara frunzele de angelica erau mereu folosite datorita proprietatilor lor antiseptice si antiinflamatorii. De exemplu, n anul 1665, cnd asupra londonezilor s-a abatut Marea Ciuma, pentru a preveni raspndirea molimei si infectarea celor sanatosi, fiecare om era obligat sa bea ceai din frunze de angelica sau sa mestece radacini de angelica. Pe de alta parte, angelica ajuta la recuperarea apetitului pierdut, fie ca vorbim despre pofta de mncare sau pofta de a face dragoste. Ceaiul de angelica e bun att pentru reglarea sistemului digestiv, ct si pentru linistirea bronhiilor inflamate, pentru scaderea febrei, pentru neutralizarea crampelor biliare, pentru atenuarea problemelor de natura renala, precum si pentru mbunatatirea vederii si a auzului. Din pacate acum efectele terapeutice ale acestei plante nu mai sint la fel de apreciate ca n trecut. Astazi angelica este mai mult folosita sub forma de cristale, n bucatarie, pentru decorarea prajiturilor. Antiseptice Exista o serie de plante foarte apreciate n medicina populara pentru proprietatile lor antiseptice. Printre acestea se numara usturoiul, menta, stejarul si violetele. Merele Dintotdeauna merele au fost considerate adevarate izvoare de sanatate. Medicina moderna recunoaste calitatile antivirale deosebite ale acestui fruct, recomandnd tuturor sa consumam cel putin un mar pe zi. n medicina tradtionala marul are numeroase ntrebuintari, fiind un element nelipsit din

majoritatea leacurilor. Deliciul merelor a fost apreciat nca de pe vremea vechilor greci, care le comparau gustul cu cel al mierii. Iar din meniul oricarui demnitar al Imperiului Roman nu puteau lipsi aceste fructe. Se stie ca marul poate fi consumat ca laxativ sau ca tratament mpotriva diareei, dar si ca regularizator al aciditatii stomacale. Cu ajutorul merelor circulatia fluidelor din organism se normalizeaza si orice problema de natura renala dispare. Compotul de mere, placinta de mere sau merele n foetaj sint att o delicatesa a bucatariei din estul Europei, ct si un leac extraordinar pentru insomnie. Fiind considerat un medicament universal datorita numarului bogat de vitamine pe care l contine, marul actioneaza mpotriva: artritei, nevralgiei, afectiunilor cardiace, anemiei, letargiei, febrei ridicate etc. Din coaja uscata a marului se prepara ceai, iar din pulpa se poate obtine prin amestec cu putin ulei de masline o alifie foarte buna mpotriva ranilor deschise. Atunci cnd va doare urechea va puteti masa usor zona afectata cu alifie din pulpa de mar. Daca va simtiti ochii obositi taiati doua felii de mar si aplicati-le pe pleoapele nchise. ncercati sa va relaxati fizic si psihic macar 15 minute si apoi veti fi ca nou. Afrodisiace Pentru grecii anticii mierea si ghimbirul erau afrodisiacele cu care se rasfatau zeii din Olimp. La popoarele orientale, ceapa era o leguma foarte apreciata. Datorita calitatilor sale afrodisiace, prin traditie, tinerii casatoriti trebuia sa fie serviti n seara nuntii cu supa de ceapa. n zilele noastre si telina, mararul, patrunjelul, urzica, paducelul, laptucile sau valeriana sint considerate a fi afrodisiace. Orzul Grecii si romanii consumau adesea mncaruri pe baza de orz, deoarece cu ajutorul lui si ntareau organismul si si recapatau vitalitatea. Usor de digerat si totodata bogate n nutrimente, cteva boabe de orz puse n supa sau n tocanita dau un gust deosebit mncarii. Aceasta era metoda cea mai uzitata prin care bolnavii erau pusi pe picioare. Datorita efectului sau digestiv, orzul este recomandat n tratarea tulburarilor renale, digestive sau nervoase, a constipatiei, a balonarii, a cistitei. Cu apa n care s-a fiert o lingura de orz puteti face gargara. Este excelenta pentru eliberarea cailor respiratorii, mai ales atunci cnd snteti raciti. O cescuta de apa de orz curata plamnii (reteta recomandata cu precadere fumatorilor). Cu lingura de faina de orz amestecata cu putin ulei sau miere puteti obtine o pasta omogena pe care sa o aplicati pe zonele unde ati suferit arsuri. Alifia din faina de orz cicatrizeaza mai repede ranile. Sparanghelul Sparanghelul e des folosit la prepararea diferitelor feluri de mncare, fara a se tine cont de proprietatile sale terapeutice deosebite. O leguma recomandata tuturor celor care sufera de constipatie sau pietre la rinichi, sparanghelul actioneaza ca laxativ si n acelasi timp desfunda caile urinare. Prin proprietatile sale sedative, sparanghelul mai este de ajutor si celor care acuza dureri reumatice sau tulburari ale organismului datorate stresului si oboselii excesive.

Basilica Nu este numai un condiment oriental, ci si o planta cu proprietati curative de invidiat. nca din Evul Mediu celor care munceau n cariere de piatra sau n mine de aur si de carbuni li se dadea licoare de basilica. Asa oamenii si recapatau puterile si oboseau mai greu. La indieni, vracii foloseau alifia din funze de basilica pentru a neutraliza veninul sarpelui sau al scorpionului. Ulterior s-a observat ca basilica e foarte eficienta mpotriva gastritei, a ulcerului, a afectiunilor biliare si ale ficatului, precum si a constipatiei. Pentru cei care sufera de insomnie basilica se dovedeste a fi un calmant excelent. Infuziile cu basilica le ajuta pe proaspetele mamici sa nu-si piarda laptele imediat dupa nastere. Astfel ele si vor hrani orict timp va fi necesar micutii. Cu ulei de basilica va puteti vindeca mai repede de ntepaturi de insecte, de muscaturi, de taieturi sau zgrieturi. Afinele si murele Att fructele, ct si frunzele afinelor si ale murelor se folosesc de sute de ani n medicina traditionala. Datorita efectului diuretic, fructele de padure n general (afine, mure, fragi) sint leac pentru tulburarile de natura urinara, pentru diaree, dizenterie, constipatie. Coada soricelului n Evul Mediu, nainte de a pleca la lupta, soldatilor li se da sa bea cte o cana cu ceai de coada soricelului pentru a avea mai mult curaj n bataliile ce-i asteptau. Totodata se stia ca daca un om posomort va lua fie si numai o gura de ceai de coada soricelului n scurt timp si va recapata buna dispozitie. Medicina populara recomanda ceaiul de coada soricelului pentru persoanele cu probleme cardiace, care acuza palpitatii, tremur, ameteli si greturi. Coada soricelului are proprietatea de a regla ritmul cardiac si respiratoriu, de a fluidiza circulatia sanguina. Gargara cu ceai de coada soricelului amelioreaza vizibil bronsita, laringita, usturimile din gt si inflamarea amigdalelor. Din frunzele si radacinile de coada soricelului uscate si maruntite bine, amestecate cu putin ulei (preferabil ulei de masline), se obtine o unguent eficient mpotriva artritei si a gutei. Bromul Bromul a fost folosit din vechi timpuri pentru tratarea afectiunilor biliare, a sciaticii, a gutei, a hipotensiunii si problemelor cardiace. Daca n timpul ciclului menstrual pierdeti mult snge, se recomanda sa luati brom. Acesta are efect coagulant. Atentie! Bromul trebuie administrat numai sub supravegherea si la recomandarea medicului. Daca nu luati doza corespunzatoare afectiunii de care suferiti si va ghidati dupa spusele vecinei sau ale doamnei X, riscati sa va intoxicati si chiar sa muriti. Varza Mai ales n Roma Antica verzei i erau atribuite calitati terapeutice dintre cele mai diverse. Frunzele de varza constituiau un element de baza n medicina populara, lucru care se mai pastreaza si astazi. Prin actiunea sa purificatoare, varza curata vasele sangvine si favorizeaza primenirea sngelui cu oxigen. Varza are rol tonifiant si diuretic. Este recomandata n tratarea

artritei, prin aplicarea cataplasmelor cu frunze. Eficient mpotriva infectiilor respiratorii, acest medicament universal previne aparitia ulcerului si producerea arsurilor stomacale. Varza si gaseste aplicatii si n domeniul cosmeticii, fiind un ingredient des ntlnit n cremele de curatire a tenului. Morcovul Morcovul ajuta la vindecarea ochilor si la normalizarea circulatiei sangvine. De asemenea regleaza debitul de snge eliminat n timpul ciclului menstrual si este recomandat femeilor care alapteaza. Medicina populara ne sfatuieste sa folosim morcovii ca leac pentru probleme digestive sau respiratorii, ulcer, constipatie, diaree, hemoroism, cistita, guta si artrita. Alifia obtinuta din morcovi se dovedeste benefica pentru vindecarea tenului afectat de acnee. Telina Recomandata n special bolnavilor de reumatism si guta, se spune ca salata de telina ridica moralul celor care sufera depresii. Din batrni se stie ca telina, datorita calitatilor sale afrodisiace, este cel mai bun remediu mpotriva isteriei, a nevrozei si a insomniei. Musetelul Ceaiul de musetel este la ndemna tuturor. Fie ca ne plngem de dureri menstruale, de astm, de febra mare, de insomnie, de lipsa poftei de mncare, de stres, de infectii sau inflamatii ale organelor interne, o cana de ceai de musetel va face oricnd minuni. Scortisoara Sortisoara stimuleaza circulatia sangvina si este recomandata n tratarea cataractei, a gripei si a infectiilor respiratorii. Datorita efectului coagulant, scortisoara este eficienta mpotriva sngerarilor abundente. Ca aplicatie externa, crema din scortisoara este un antiseptic foarte bun pentru ranile deschise, pentru zgrieturi, julituri si ntepaturi. Trifoiul Cel mai bun leac pentru durerile de dinti e ceaiul din frunze de trifoi. Totodata se dovedeste a fi eficient mpotriva tulburarilor nervoase, a depresiei si anxietatii. Trifoiul reduce gradul de transpiratie si contribuie la scaderea febrei. Uleiul de trifoi se foloseste pentru a masa zona uterului femeilor n travaliu. Astfel contractiile si pierd din intensitate si durerile nasterii snt mai usor de suportat. Daca va doare ngrozitor capul si nu stiti ce sa mai faceti, masati-va tmplele cu ulei din frunze de trifoi timp de zece minute. Va veti simti mult mai bine dupa aceea. Lidia Molder

LEACURI I REETE NATURISTE

Tratamente naturiste

Polipii la stomac se trateaza cu frunze de rostopasca Impotriva polipilor stomacali, medicina populara recomanda urmatoarea reteta: se umple un borcan pe jumatate cu frunze de rostopasca, apoi se adauga apa fierbinte, se lasa la infuzat cinci ore, apoi se strecoara. Se ia cite o lingurita de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, crescind treptat doza pina la 100 de mililitri. Dupa un curs de tratament de cinci zile se face pauza alte cinci zile. Se fac cu totul patru asemenea cursuri. O lingura de frunze de rostopasca se pune in doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat cinci-sase ore, apoi se strecoara; se ia de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, cite o lingura de infuzie timp de zece zile, dupa care se face o pauza de zece zile. Se repeta acest tratament de inca doua ori. Cel mai eficient mijloc de tratament in cazul polipilor stomacali este urmatorul: se amesteca trei parti frunze de rostopasca, doua parti frunze de galbenele. O lingura din acest amestec se pune in 300 de mililitri de apa fierbinte, se lasa la infuzat cinci ore, apoi se strecoara. Se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, in cursuri de tratament de cite zece zile, asa cum a fost indicat si la reteta precedenta. In caz de colecist este de asemenea foarte recomandata rostopasca, in urmatorul amestec de plante medicinale: frunze de talpa-gistei, frunze de rostopasca, frunze de roinita, frunze de menta (in parti egale). O lingura din acest amestec se acopera cu un pahar de apa fierbinte si se lasa la infuzat; se bea cite un sfert de pahar de infuzie de trei ori pe zi. Infuzie din muguri de mesteacan pentru afectiunile cailor urinare si ale rinichilor In cazul afectiunilor cailor urinare si ale rinichilor, retetele medicinei populare sint foarte eficiente. Astfel, in cazul afectiunilor renale, al umflaturilor este recomandata o infuzie din frunze sau muguri de mesteacan, folosita ca mijloc diuretic: doua linguri de frunze taiate marunt sau o lingura de muguri se pun intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se adauga putin bicarbonat de sodiu, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi, inainte de masa. Frunzele si mugurii de mesteacan intra si in diferite amestecuri. Se amesteca frunze de mesteacan si frunze de coada-calului, in parti egale; o lingura din acest amestec se acopera cu un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 15 minute, apoi se strecoara. Se ia cite o lingura de infuzie de trei-patru ori pe zi; are proprietati diuretice deosebite. Atentie insa, caci acest amestec este contraindicat in cazul inflamarii acute a rinichilor si a cailor urinare, in cazul femeilor insarcinate. Un alt amestec deosebit de eficient este urmatorul: o parte frunze de mesteacan, o parte fructe de ienupar, o parte fructe de maces, doua parti radacini de roiba. O lingurita din acest amestec se pune intr-un pahar de apa rece, se lasa la infuzat zece ore, apoi se fierbe 5 minute si se strecoara. Se bea cite un sfert de pahar de trei-patru ori pe zi, in cazul pietrelor la rinichi. Si acest amestec este contraindicat in cazul inflamarii acute a rinichilor si cailor urinare, dar si femeilor insarcinate. Se amesteca frunze de mesteacan, frunze de strugurii-ursului, matase de porumb, radacina de iarba-dulce, radacina de pir (in parti egale). O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar de apa rece, se lasa la infuzat sase ore, apoi se mai fierbe 15 minute si se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de infuzie de trei-patru ori pe zi, in caz de cistita. Infuzia aceasta nu este indicata femeilor insarcinate si in cazul inflamarii acute a rinichilor si cailor urinare. Frunzele de merisor sub forma de infuzie si decoct se folosesc ca mijloc diuretic, antiseptic si astringent in cazul pietrelor in vezica urinara, al inflamarilor renale si ale vezicii urinare. In cazul afectiunilor rinichilor si ale vezicii urinare se pregateste urmatorul amestec: doua parti frunze de

merisor, o parte frunze de levantica, o parte coacaze negre, o parte frunze de mesteacan alb, o parte fructe de ienupar, o parte muguri de hamei, o parte petale de trandafir, doua parti frunze de strugurii-ursului, doua parti frunze de brinca-porcului, doua parti frunze de patlagina, trei parti frunze de urzica, patru parti macese, sase parti fragute de padure, sase parti muguri de coada-calului. Doua lingurite din acest amestec se pun in doua pahare si jumatate de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara. Infuzia se administreaza fierbinte, cite 150 de mililitri de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, in cazurile de cistita. Metode populare pentru a scapa de viermii intestinali Impotriva viermilor intestinali medicina populara recomanda o clisma cu o solutie de usturoi, care are efecte extraordinare. Aceasta solutie se pregateste astfel: cinci-opt catei de usturoi se pun citeva ore intr-un pahar cu apa la temperatura camerei, apoi se strecoara. Pentru a scapa de viermii intestinali se folosesc si semintele de dovleac: 300 de grame de seminte uscate sau proaspete se curata de coaja, dar nu se inlatura si pelicula verde; se piseaza semintele si se adauga incet 50-60 de mililitri de apa, amestecind tot timpul. In pasta obtinuta se adauga 10-15 grame de miere, dulceata sau zahar; i se dau bolnavului pe stomacul gol cite o lingurita la citeva minute, astfel incit pe parcursul unei ore sa se termine intreaga doza. Dupa trei ore se bea o solutie cu magneziu: adultii 10-30 de grame intr-o jumatate de pahar de apa calduta, iar copiii un gram pentru fiecare an de viata; dupa 30 de minute se face o clisma. Pentru copii, doza de seminte de dovleac este urmatoarea: 150 de grame pentru 10-12 ani, pina la 100 de grame pentru 5-7 ani, pina la 75 de grame pentru 3-4 ani, pina la 30-50 de grame pentru 2-3 ani. Tenul gras, transpiratia si decoctul de scoarta de stejar Pentru tratarea tenului gras care transpira din abundenta este indicata urmatoarea reteta populara: 10 grame de scoarta de stejar uscata si pisata marunt se pun intr-un vas emailat intr-un pahar de apa, se acopera vasul si se tine la baie de aburi 30 de minute, se lasa sa se raceasca la temperatura camerei timp de 15 minute, apoi se strecoara, se pune intr-o sticluta in care se mai adauga 2 grame de piatra acra si 5 grame de glicerina, se agita sticla pina se obtine o masa omogena si se pastreaza intr-un loc racoros. Cu lichidul acesta se frectioneaza pielea de doua-trei ori pe zi, nu se sterge, ci se lasa sa se raceasca. In cazurile de urticarie, mincarimi, eczeme se pregateste urmatoarea reteta: 100 de grame de scoarta de stejar se pune intr-un vas emailat in 2 litri de apa, se fierb 15-20 de minute, se lasa sa se raceasca la temperatura camerei timp de 30 de minute, se strecoara si se pastreaza intr-o sticla bine inchisa nu mai mult de 48 de ore. Un litru de decoct se pune in apa de baie (temperatura apei 35-40 de grade Celsius); dupa baie nu trebuie sa va stergeti cu prosopul. In cazul tenului gras pregatiti un decoct astfel: 10 grame de scoarta de stejar uscata se pun intr-un vas emailat, se acopera cu apa fierbinte, se pune capacul si se fierb 15-20 de minute, se lasa sa se raceasca la temperaura camerei timp de 25 de minute, se strecoara; se pastreaza intr-un vas din sticla cu dop nu mai mult de 48 de ore. Cu acest decoct puneti-va zilnic comprese pe locurile afectate. In cazul ciupercilor, al tulburarilor de metabolism este indicat urmatorul amestec de plante: frunze de troscot, frunze de iarba-rosie, frunze de trei-frati-patati (cite 10 grame din fiecare). Se pun intr-un pahar de apa fierbinte 8 grame din acest amestec, se acopera vasul si se lasa la infuzat intr-un loc intunecos o ora. Dupa aceea se strecoara si se pune lichidul obtinut intr-o sticla; se pastreaza intr-un

loc intunecos nu mai mult de doua zile. Se iau cite doua linguri din aceasta infuzie de trei-patru ori pe zi. In acest cazuri este recomandat si ceaiul din iarba-rosie. Infuzie de galbenele si iarba-mare pentru afectiunile hepatice In cazul afectiunilor hepatice, in medicina populara este foarte folosita infuzia din radacini de iarba-mare. O lingurita de planta se pune intr-un pahar de apa rece, se lasa la infuzat zece ore, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Ca mijloc antiinflamator, in cazul afectiunilor ficatului, este recomandat decoctul de sunatoare: o lingura de planta se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se fierbe 15 minute, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi. Foarte eficienta in cazul afectiunilor hepatice este infuzia de galbenele: doua lingurite de flori se pun in doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi. Foarte indicata in aceste cazuri este si infuzia din matase de porumb: o lingura de matase de porumb se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara. Se ia cite o lingurita de infuzie la fiecare trei ore. Miezul de dovleac este foarte bogat in vitaminele C, B1, B2, PP, caroten. Miezul si sucul de dovleac se folosesc in cazul tulburarilor de metabolism, al afectiunilor ficatului: o jumatate de kilogram de miez proaspat de dovleac sau o jumatate de pahar de suc pe zi. Leacuri populare impotriva arsurilor la stomac Pentru a scapa de arsurile la stomac trebuie sa excludeti din regimul alimentar alimentele iuti, prajite sau grase. In acelasi scop sint folositi fulgii de hrisca; acestia se prajesc pina capata culoarea maroniu inchis, apoi se piseaza; se ia de trei-patru ori pe zi cite un virf de cutit din fulgii astfel pregatiti. Impotriva arsurilor stomacale un mijloc de tratament extraordinar este coaja de ou uscata si pisata. O alta reteta cu efecte benefice in calmarea arsurilor este cea pe baza de rozmarin salbatic: se iau 20 de grame de planta si se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte; se ia cite o lingura din aceasta infuzie, de patru-cinci ori pe zi. Aceasta infuzie se foloseste si in cazul durerilor de stomac insotite de balonari, al gastritei cronice, al hipertensiunii arteriale, al tulburarilor de ritm cardiac, in caz de insomnie la persoanele cu un sistem nervos usor iritabil, in cazul tuberculozei. Se amesteca frunze de sunatoare, coada-soricelului, rozmarin salbatic (cite 20 de grame din fiecare); trei linguri din acest amestec se lasa la infuzat doua ore intr-un litru de apa fierbinte, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar de patru-cinci ori pe zi, in cazul durerilor de stomac si al arsurilor. Infuzia din frunze de fierea-pamintului inlatura gazele din stomac, acizii daunatori, mentine si imbunatateste sucul gastric si influenteaza pozitiv ficatul si rinichii. In acelasi timp este un foarte bun tratament impotriva arsurilor. Decoctul din frunze de varza imbunatateste vederea Pentru tratarea conjunctivitei pregatiti o infuzie din flori de malin, pe care o beti si va puneti in acelasi timp si comprese pe pleoape: o lingura de flori uscate de malin se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se lasa sa se raceasca. Pentru imbunatatirea vederii sint folosite mai multe retete populare. Se pregateste in acest scop un decoct din frunze de varza: citeva frunze se spala cu apa rece si se pun la foc pina se fierb bine. Se lasa sa se raceasca si se maninca de trei-patru ori pe zi, bind in acelasi timp si decoctul de varza. Decoctul de varza este recomandat si in cazul tusei puternice si al pierderii glasului, in doze de cite o lingura de patru-sase ori pe zi. Foarte bune pentru imbunatatirea vederii sint afinele; acestea pot fi consumate

proaspete, sub forma de dulceata sau sirop. Preparatele din fructe si seminte de lamiita (tinctura de lamiita, extractul din seminte, praful din fructe uscate) imbunatatesc vederea din timpul noptii. Tinctura si extractul se administreaza de doua ori pe zi, cite 20-40 de picaturi pe stomacul gol sau cu patru ore inainte de masa. Atentie insa, caci aceste preparate sint contraindicate in cazurile de insomnie si hipertensiune arteriala. In cazul inrautatirii vederii nocturne este indicat tarhonul. Daca trebuie sa faceti eforturi deosebite pentru a va concentra privirea este bine sa consumati sistematic morcov si mincaruri din morcov. Foarte indicata este si radacina de pir. O lingura de radacina de pir se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara si se bea cite o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa. Pentru imbunatatirea vederii si a auzului se foloseste radacina de obligeana: doua lingurite de radacina se pun intr-un pahar de apa fierbinte si se lasa la infuzat doua ore, intr-un vas bine inchis, apoi se strecoara. Se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Pentru a preveni dezvoltarea unei cataracte si pentru imbunatatirea vederii este bine sa mincati seara cite cinci-sapte nuci. Anasonul sub forma de infuzie imbunatateste de asemenea vederea. Eczemele se trateaza cu ulei de catina si macese 50 de grame de seminte de maces se spala cu apa calda si se lasa sa se usuce. Se adauga apoi 100 de mililitri de ulei de catina si se lasa la macerat 17 zile intr-un loc intunecos. Dupa aceea se strecoara si se amesteca cu 50 de grame de miere. Acest amestec este foarte indicat pentru ungerea eczemelor. Miez de macese proaspete fara seminte se amesteca cu miere (in parti egale) si se lasa la macerat trei zile. Se adauga apoi doua parti de tinctura de propolis, se amesteca si se ung locurile bolnave in caz de dermatoza. Petalele de flori de maces fierte in miere se folosesc pentru tratarea inflamatiilor pielii. Pentru tratarea aterosclerozei este recomandata infuzia de macese: macesele se taie marunt si se pun intr-o sticla, apoi se acopera cu alcool; se lasa la macerat intr-un loc intunecos timp de doua saptamini, agitind zilnic sticla; se strecoara apoi cu atentie si se iau cite 20 de picaturi cu o lingurita de zahar. In acelasi mod poate fi pregatita si tinctura din macese intregi; se administreaza incepind cu cinci picaturi si crescind in fiecare zi cu cite cinci picaturi; atunci cind se ajunge la 100 de picaturi se incepe scaderea, din nou cu cite cinci picaturi in fiecare zi. Impotriva aterosclerozei se folosesc mai multe amestecuri de plante care au in compozitie frunze sau fructe de maces. Se amesteca frunze de scaiete, muguri tineri de mur cite o parte, frunze de fragi trei parti, frunze de maces doua parti. O lingura din acest amestec se pune in 300 de mililitri de apa fierbinte, se fierbe la baie de aburi 5 minute, iar dupa aceea se adauga apa pina se ajunge la volumul initial; se bea pe parcursul zilei, inainte si dupa masa. Se amesteca: doua parti flori de porumbrel si cite o parte de frunze de trei-fratipatati, muguri de mesteacan, frunze de maces; o lingura din acest amestec se pune in 350 de mililitri de apa fierbinte, se acopera vasul si se lasa 30 de minute la infuzat; se administreaza infuzia in doua doze dimineata si seara, dupa masa. Un amestec foarte eficient in tratarea aterosclerozei este urmatorul: frunze de maces doua parti, frunze de fragi trei parti, frunze de urzica, frunze de mur cite o parte; o lingura din acest amestec se pune in 200 de mililitri de apa fierbinte, se acopera vasul si se lasa 15-20 de minute la infuzat; se bea infuzia in doua doze, cu 15-20 de minute inainte de masa. Se amesteca: visc, frunze de urzica cite doua parti, radacina de papadie, radacina de mur cite o parte, macese trei parti; o lingura din acest amestec se pune in 250 de mililitri

de apa fierbinte, se acopera vasul si se fierbe la baie de aburi 10 minute, apoi se lasa la infuzat la temperatura camerei; se bea in doze egale pe parcursul zilei. Ar fi de dorit ca in ziua in care consumati aceasta infuzie sa beti si o jumatate de pahar de suc de morcov. Retete populare impotriva gripei Iata citeva retete populare foarte recomandate impotriva gripei. Trei-patru catei de usturoi se piseaza si se pun intr-un pahar de lapte fierbinte, se lasa la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoara; se bea infuzia in inghitituri mici, pe parcursul a 30 de minute. In timpul zilei trebuie sa beti trei-patru pahare din aceasta infuzie. Este un mijloc foarte eficient de tratare a gripei, anghinei, tuberculozei. Usturoi pisat se amesteca cu miere (in cantitati egale); se ia cite o lingura de citeva ori pe zi din acest amestec, bind dupa aceea un pahar cu apa (administrarea acestui amestec este obligatorie inainte de culcare). Este un mijloc foarte eficient impotriva gripei. In caz de gripa este bine daca tineti sub limba o data pe zi putin tutun; aceasta procedura trebuie repetata zilnic pina la vindecarea deplina. Cinci-sapte linguri de macese taiate marunt se pun intr-un litru de apa rece si se lasa la infuzat peste noapte. Dimineata se pune vasul pe foc, se da in clocot, apoi se mai fierbe intr-un vas cu capac 10 minute, se lasa sa se raceasca o ora, apoi se strecoara; se bea decoctul fierbinte in inghitituri mici pe parcursul zilei, indulcindu-l cu miere sau orice alta dulceata. In cazul tuberculozei, decoctul trebuie consumat o perioada mai mare de timp. O lingura de frunze uscate de salvie se fierbe 3 minute intr-un litru de vin alb sec, dupa ce s-a racit se strecoara; se beau cite 50 de grame din infuzia rece la fiecare 30 de minute; se administreaza zilnic pina la vindecarea deplina. In caz de gripa, atunci cind aveti nasul infundat este bine ca la fiecare doua-trei ore sa va puneti in fiecare nara suc de usturoi. Patru linguri de hrean dat prin masina se pun intr-o jumatate de litru de vin alb sec, se lasa la macerat unadoua saptamini, se adauga coaja de la zece lamii taiata marunt; se beau cite 50 de mililitri din lichidul obtinut, de trei-patru ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa. Acest amestec ar fi bine sa fie pregatit inainte de apropierea epidemiei de gripa si trebuie baut in cazul temperaturii ridicate. Se dau pe razatoare un usturoi si o ceapa, se acopera capul cu un prosop, se inchid ochii si se respira sub prosop 10-15 minute de trei-patru ori pe zi, pe gura si pe nas, pe rind, in caz de gripa, afectiuni inflamatorii ale cailor respiratorii, in cazul inflamarii amigdalelor, in caz de anghina, bronsita. Decoct de iarba-dulce pentru vindecarea dermatitelor alergice Se iau frunze uscate de mesteacan si se piseaza; patru linguri de praf se pun intr-un ceainic intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat 12-15 minute, apoi se bea cite un pahar de doua ori pe zi, impotriva eczemelor. In cazul eczemelor si al dermatitelor alergice se pregateste un decoct din radacini de iarba-dulce (in proportia 1:10), apoi se pun comprese pe locurile afectate. Se iau 10 grame de radacini de talpagistii taiate marunt, se pun in 100 de grame de unt topit si se lasa la foc mic 5-7 minute, apoi se strecoara fiind inca fierbinte. Unguentul obtinut se foloseste pentru tratarea eczemelor, a ranilor, a crapaturilor pielii. Aceasta alifie are efecte antiinflamatorii, calmante si cicatrizante. Decoctul de talpa-gistei se foloseste sub forma de comprese in cazul eczemelor, dar si pentru vindecarea ranilor, crapaturilor, pentru gargara in cazul inflamarii mucoasei bucale, in caz de anghina. Decoctul de talpa-gistei are un efect astringent si bactericid, are actiune antiinflamatoare, calmanta, opreste de asemenea hemoragiile. Se pregateste un unguent cu ulei de catina in proportia de 3-5 la suta (daca

in unguent se gaseste mai mult de 5 la suta ulei de catina, pot aparea iritatii ale pielii); unguentul este folosit pentru tratarea eczemelor, neurodermitei si a altor boli de piele. Pentru pregatirea acestui unguent aveti nevoie de 3-5 grame de ulei de catina si, corespunzator, 97-95 de grame de baza grasa (grasime de gaina, de porc, de gisca sau o crema pentru copii). Amestecati bine ingredientele si ungeti-va cu pasta obtinuta portiunile de piele afectata de doua ori pe zi. In acelasi timp se poate administra uleiul de catina intern, cite 2-3 mililitri o data pe zi. Bai cu miere impotriva tulburarilor sistemului nervos In cazul tulburarilor sistemului nervos, in baia cu apa la 37 de grade Celsius se pune o solutie de miere (60 de grame de miere se dizolva intr-o jumatate de litru de apa), se adauga spuma de baie si se cufunda corpul in apa 20-30 de minute, astfel incit spuma sa acopere corpul pina la git, iar masa lichida sa nu acopere zona inimii; dupa aceasta baie 30-40 de minute imbracati-va cu un halat gros, apoi frectionati-va pielea cu un prosop si imbracati-va; procedurile acestea trebuie repetate zilnic, timp de 12-15 zile. In baia pregatita puteti adauga de asemenea salvie sau conuri de brad. Pentru copiii care sufera de incontinenta nocturna a urinei sint recomandate 13-15 bai cu miere si spuma, cu o temperatura a apei de 37-37,5 grade Celsius si cu o durata de 15-30 de minute fiecare; dupa doua luni de pauza procedurile pot fi reluate. In caz de hemoroizi, prostata, colici, disbacterioza, epuizare, anemie, afectiuni inflamatorii ale organelor sexuale feminine, pentru restabilirea potentei la barbati sint foarte eficiente baile de sezut, introducerea de miere in intestinul gros printr-o clisma si supozitoarele. Pentru baia de sezut se pun intr-un lighean 4-5 litri de apa calda si 50 de mililitri de decoct de musetel, menta, podbal sau sunatoare, se adauga 30-50 de grame (trei-cinci linguri) de miere; se amesteca totul cu atentie, apoi bolnavul se asaza in acest lighean timp de 2030 de minute (procedura trebuie repetata zilnic, urmind 12-15 sedinte intr-un curs de tratament). Pentru clisma (in cazul tuturor bolilor, in afara de afectiunile organelor sexuale feminine) se iau 50-100 de mililitri de miere dizolvata in apa calduta (solutia trebuie sa contina 20-30 la suta miere); inainte de introducerea in intestinul gros a solutiei se face o clisma purificatoare cu apa calduta; durata acestui tratament este de 12-15 sedinte, urmind cite o procedura pe zi. In cazul bolilor de plamini, pe pielea spatelui, intre omoplati se intinde un strat subtire de miere (30-50 de grame), apoi pe acest loc se pune o compresa cu hirtie si vata, care se fixeaza cu ajutorul unei bucati de leucoplast; durata tratamentului 12-15 sedinte, urmind cite o procedura in fiecare zi. In cazul aparitiei unor dureri si pentru restabilirea activitatii motrice, mierea se poate intinde pe piele in zona cea mai dureroasa, ca si in cazul bolilor de plamini, sau se aplica sub forma de compresa (se inmoaie o bucata de tifon intr-o solutie cu miere 6080 la suta, se spune pe piele in zona in care se simt durerile); durata tratamentului este de 12-15 sedinte, urmind cite o procedura pe zi. In cazul radiculitei pielii, zona cea mai dureroasa se unge cu miere incalzita, apoi se bandajeaza locul cu o bucata de pinza de in. Artrita si varicele se trateaza cu miere si usturoi Mierea si usturoiul par la prima vedere niste produse incompatibile, cu toate acestea tocmai combinarea lor este un foarte eficient mijloc terapeutic in cazul afectiunilor vasculare ale picioarelor (artrita, varice), in cazul cardiopatiei ischemice. In acest scop, in medicina populara este recomandata urmatoarea reteta: 250 de grame de usturoi pisat se pun in 250 de grame de miere, se amesteca bine si se lasa la macerat timp de

sapte zile; se ia cite o lingura cu 40 de minute inainte de masa, de trei ori pe zi, timp de una-doua luni. Medicina populara bulgara recomanda de asemenea o tinctura din usturoi pregatita in conditii domestice: 250 de grame de usturoi pisat se pun intr-un litru de alcool; se inchide sticla bine si se tine la soare sau linga soba, la o temperatura de 30 de grade Celsius; in fiecare zi trebuie agitata sticla. Dupa 14 zile, continutul sticlei se strecoara; tinctura astfel pregatita poate fi pastrata pina la un an. Este foarte indicata impotriva gripei, bronsitei, dizenteriei, afectiunilor infectioase ale intestinului se iau cite 10-15 picaturi o perioada scurta de timp. Pentru tratarea sclerozei, hipertensiunii arteriale, 40 de grame de usturoi se pun intr-o jumatate de litru de alcool, se lasa la infuzat intr-un loc calduros si intunecos; se ia cite o lingura din acest amestec de trei ori pe zi. Usturoiul este si un mijloc cosmetic foarte indicat: in cazul cosurilor, intindeti-va o pasta de usturoi pe fata o data pe saptamina, pina la vindecarea completa. Fitoterapia bulgara recomanda spalarea cosurilor o data pe zi cu o tinctura: o capatina de usturoi pisat se pune in 100 de mililitri de alcool si se lasa la infuzat doua ore. Seara, inainte de culcare se ung bataturile cu suc de usturoi; trebuie urmate 12-15 proceduri. Pentru a scapa de negi trebuie sa ii frecati de patru-cinci ori pe zi cu un catel de usturoi. Pastele pregatite din usturoi copt si unt sau usturoiul oparit in lapte sint foarte indicate in cazul bataturilor dureroase. In cazul intepaturilor de insecte puneti-va pe rana 10-15 minute un bandaj usor cu pasta de usturoi. Tulburarile de metabolism se regleaza cu infuzie de roinita Pentru imbunatatirea schimbului de substante in organism, in caz de oboseala, anemie, medicina populara recomanda urmatoarea reteta: o lingurita de macese taiate marunt se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte; se fierb 10 minute la foc mic, apoi se lasa la infuzat 24 de ore; se strecoara, se adauga o lingura de miere, se ia cite o lingura de decoct de trei ori pe zi, cu 15-20 de minute inainte de masa. Ca mijloc fortificant in cazul oboselii si al tulburarilor metabolice este recomandata urmatoarea infuzie: 10 grame de roinita se pun in 400 de mililitri de apa fierbinte; se lasa la infuzat, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi. In acest caz sint indicate si baile cu decoct de roinita si menta: cite 20 de grame din fiecare planta se fierb intr-un vas acoperit in 3 litri de apa, timp de o jumatate de ora; se strecoara si se pune decoctul in baia cu apa la 37 de grade Celsius; se fac bai de cite 15 minute zilnic. Diabetul zaharat se trateaza cu decoct de cicoare O reteta foarte indicata diabeticilor este urmatoarea: o linguri de spini de brusture se pun intr-un ceainic emailat impreuna cu 400 de mililitri de apa fierbinte; se lasa la infuzat 30 de minute; se bea in trei doze pe parcursul zilei. Consumarea de suc natural de lamii, proaspat stors curata singele de grasimi. Foarte indicat este de asemenea decoctul de cicoare, fara zahar, care trebuie baut de citeva ori pe zi. Fierbeti frunze de maslin si beti din acest ceai cite un pahar pe zi. Se amesteca o lingura de spini de brusture, o lingura de frunze de afin, o lingura de pastai de fasole; se pun intr-un ceainic si se acopera cu un litru de apa fierbinte, se acopera vasul si se lasa la infuzat o ora. Dupa aceea se strecoara, se storc plantele si se pastreaza intr-un loc intunecos si rece nu mai mult de doua zile; se administreaza cite un pahar din infuzia calduta de trei ori pe zi. Urmatoarea reteta este indicata atit impotriva diabetului, cit si in cazul altor boli interne. Nuci verzi, adunate inainte de 7 iunie, se taie marunt si se pun in apa fierbinte (in proportia 10 grame de nuci la un pahar de apa), se acopera vasul cu un capac si se lasa la infuzat 15 minute; se bea asemenea unui ceai caldut. 100 de grame

de frunze de afin (culese in mai-iunie) se pun la uscat, apoi se pun intr-un litru de apa fierbinte, se acopera vasul cu un capac si se lasa in baie de aburi 15 minute; se lasa sa se raceasca la temperatura camerei timp de 45 de minute, se strecoara si se pastreaza intr-un loc intunecos si rece nu mai mult de doua zile. Se administreaza din infuzia calduta cite o jumatate de pahar de patru-cinci ori pe zi, inainte de masa. 20 de grame de fructe si frunze de fragi de padure se pun intr-un vas emailat, se adauga un pahar cu apa fierbinte, se acopera vasul si se pune la baie de aburi 15 minute; se lasa sa se raceasca la temperatura camerei timp de 45 de minute, se strecoara si se bea pe parcursul zilei. 100 de grame de seminte de ovaz se pun intr-un vas emailat, se adauga 600 de mililitri de apa fierbinte, se acopera vasul si se pune in baie de aburi 15 minute; se lasa la racit la temperatura camerei timp de 45 de minute, se strecoara si se adauga apa pina se ajunge la volumul initial; se pastreaza intr-un loc rece nu mai mult de doua zile; se bea cite o jumatate de pahar de trei-patru ori pe zi, inainte de masa. Foarte indicat in caz de diabet, anemie este pepenele. Retete populare impotriva alcoolismului Medicina populara recomanda multe leacuri pe baza de plante pentru combaterea alcoolismului. 30 de grame de radacina uscata de macris se pun in 1,2 litri de apa; se fierb timp de o ora, apoi se lasa o jumatate de ora la infuzat; se beau cite 50 de grame de decoct de doua ori pe zi. Se amesteca fierea-pamintului cu pelin in cantitati egale; se pune o lingura din acest amestec intr-un pahar de apa fierbinte; se ia cite o lingura de infuzie de trei ori pe zi, timp de doua-trei luni. Se spune ca dupa un asemenea tratament alcoolicii nici nu mai pot vedea bautura. In cazul intoxicatiei cu alcool se folosesc brusturele si mustarul. Se pun comprese cu faina de mustar pe miini mai sus de cot si pe crestetul capului; se tin compresele aproximativ patru ore, apoi se inlocuiesc cu altele proaspete. Acest lucru trebuie repetat de trei ori. In acelasi timp se pun pe cap frunze proaspete de brusture, care trebuie schimbate la fiecare 5-10 minute. Dupa o ora, bolnavul se va simti mult mai bine. Incercati sa ii treziti repulsie alcoolicului fata de alcool, dindu-i un pahar de bautura in care i-ati pus o radacina de leustean si doua frunze de dafin. Dupa varsaturile care vor aparea dupa o jumatate de ora, va simti greata numai la vederea paharului cu alcool. Aschii uscate din lemn de mesteacan se presara cu zahar, apoi li se da foc si este pus alcoolicul sa inspire acest fum. Se amesteca o lingurita de pelin amar, o lingurita de fierea-pamintului, patru lingurite de cimbru sau sovirv; o lingura din acest amestec se pune in termos intr-un pahar de apa fierbinte, timp de o ora. Se strecoara si se bea de trei ori pe zi, pina la disparitia poftei de alcool. Amestecuri de plante pentru calmarea durerilor menstruale In cazul inflamarilor organelor genitale feminine foarte recomandata este sunatoarea: o lingura de planta se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se fierbe 15 minute, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi. Ca mijloc antiinflamator, pentru cresterea tonusului musculaturii uterului este folosit decoctul din flori de calin: o lingura de flori se fierbe intr-un pahar de apa fierbinte 10 minute; apoi se ia cite o lingura de decoct de trei ori pe zi. In cazul acestor afectiuni este foarte recomandata coada-soricelului in diferite amestecuri de plante. Se amesteca 20 de grame de coadasoricelului, 20 de grame de frunze de salvie, 20 de grame de frunze de rozmarin, 40 de grame de scoarta de stejar. Peste acest amestec se pun 3 litri de apa, se fierb 30 de minute, apoi se strecoara; se fac spalaturi vaginale cu acest decoct de doua ori pe zi. Se

amesteca frunze de coada-soricelului cinci parti, frunze de traista-ciobanului cinci parti, radacini de talpa-gistei cinci parti, scoarta de stejar doua parti. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se fierbe 5 minute la foc mic, apoi se lasa la infuzat 15 minute, dupa care se strecoara. Se bea dimineata si seara cite un pahar de decoct in cazul menstruatiei abundente. Se amesteca: frunze de coadasoricelului, frunze de talpa-gistei, radacina de valeriana (in parti egale). Doua lingurite din acest amestec se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi, in cazul menstruatiei abundente. In cazul afectiunilor ginecologice sint foarte indicate frunzele de troscot in diferite amestecuri. Se amesteca frunze de troscot o parte, frunze de coada-calului o parte, frunze de fierea-pamintului trei parti, frunze de talpa-gistei cinci parti. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara. Se bea in inghitituri mici toata infuzia, in cazul durerilor menstruale. Se amesteca frunze de troscot, frunze de traista-ciobanului, frunze de visc (in parti egale). Doua linguri din acest amestec se pun in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara. Se bea dimineata si seara cite un pahar de infuzie, incepind cu trei-cinci zile inainte de menstruatie si dupa aceea in timpul menstrei, in cazul durerilor. Se amesteca frunze de troscot cinci parti, frunze de urzica trei parti, scoarta de stejar o parte, flori de musetel o parte. Doua linguri din acest amestec se pun intr-un litru de apa fierbinte, se dau in clocot, apoi se mai fierb 5 minute la foc mic, se lasa sa se raceasca si se strecoara. Decoctul este recomandat pentru spalaturi in cazul durerilor vaginale. Mugurii de pin recomandati in astmul bronsic Medicina populara recomanda pentru tratarea astmului bronsic amestecul obtinut din 25 de grame de frunze de led si 15 grame de frunze de urzica; plantele se taie marunt, se amesteca si se pun intr-un litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat trei ore, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar de infuzie de cinci-sase ori pe zi. Infuzia este foarte indicata in cazul astmului bronsic, al reumatismului, racelii, tusei. In cazul tusei convulsive la copii, se administreaza cite o lingurita din aceasta infuzie de trei-cinci ori pe zi. Se amesteca muguri de pin o parte, frunze de patlagina o parte, frunze de podbal o parte. Patru linguri din acest amestec se pun intr-un pahar de apa rece, se lasa la infuzat doua ore, apoi se pun la fiert 5 minute, dupa care se mai infuzeaza 15 minute si se strecoara. Se bea tot decoctul pe parcursul zilei, in trei doze. Este foarte indicat in cazurile de astm bronsic, tuse convulsiva. Impotriva astmului bronsic se folosesc si florile de boz negru. Se amesteca flori de boz, frunze de roua-cerului, frunze de patlagina, frunze de trei-frati-patati (in parti egale). Patru linguri din acest amestec se pun la fiert citeva minute, iar dupa ce s-a racit, decoctul se strecoara; se bea pe parcursul zilei in trei doze. Patru linguri de podbal se pun intr-un pahar de apa fiebinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi. Seminte de marar si muguri de hamei pentru a scapa de insomnie Impotriva insomniei un medicament foarte eficient sint semintele de marar: 50 de grame de seminte de marar se fierb 15-20 de minute, la foc mic, intr-o jumatate de litru de vin, apoi se lasa la infuzat o ora. Se strecoara si se beau cite 50-60 de mililitri inainte de culcare. Doua linguri de muguri de hamei se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat patru ore, apoi se strecoara; se bea cite un pahar de infuzie seara, inainte

de culcare, impotriva insomniei. O parte muguri de hamei se pune in patru parti alcool de 50 de grade, se lasa la macerat doua saptamini intr-un loc intunecos, apoi se strecoara. Se iau cite cinci picaturi de tinctura la o lingura de apa, de doua ori pe zi, inainte de masa. Praful obtinut din muguri de hamei uscati si pisati se poate administra seara, ca mijloc calmant si somnifer. Foarte indicata celor care sufera de insomnii le este infuzia de valeriana: o lingura de radacini taiate marunt de valeriana se pun intr-un pahar cu apa fiarta si racita, se lasa la infuzat sase-opt ore, apoi se strecoara; din aceasta infuzie se ia cite o lingura de trei ori pe zi, copiilor li se da cite o lingurita. Pregatiti-va o perna cu muguri de hamei, atunci cind suferiti de insomnie dormiti cu capul pe aceasta perna. Pentru a avea un somn sanatos, profund si fara cosmaruri, faceti-va o regula din a citi inainte de culcare niste rugaciuni. Se pot pune in perna frunze de dafin uscate, pentru a avea un somn mai bun. Sucuri de legume pentru vindecarea gastritei Cel mai simplu medicament pentru tratarea gastritei este sucul proaspat de cartof. Trebuie sa beti un pahar de suc de cartof in fiecare dimineata, pe stomacul gol. Dupa ce ati baut sucul, trebuie sa stati intins in pat pentru o jumatate de ora; dupa o ora puteti lua micul dejun; faceti acest lucru zece zile, apoi luati o pauza de zece zile, dupa care repetati tratamentul. Aceasta procedura da rezultate foarte bune in tratarea gastritei, a digestiei proaste, arsurilor, gazelor in stomac, dispepsiei. In cazul gastritelor insotite de aciditate scazuta, al colitelor, colicilor stomacali si intestinali este recomandata infuzia din radacini de obligeana. O lingura de radacini taiate marunt se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. In acest caz poate fi folosit si sucul de aloe, una-doua lingurite de doua-trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa (durata acestui tratament este de una-doua luni). Sucul de varza alba este folosit in cazul gastritelor cronice, insotite de obicei de aciditate scazuta, al ulcerului stomacal si duodenal, al bolilor de ficat si splina, al obezitatii. Se administreaza cite o jumatate de pahar de suc de varza caldut de doua-trei ori pe zi, cu o ora inainte masa. Sucul poate fi pastrat la frigider nu mai mult de doua zile; in cazul in care il pastrati mai mult, vitaminele care actioneaza impotriva ulcerului dispar. Puteti pregati de asemenea o infuzie dintr-o lingurita de radacini taiate marunt de brusture in doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat 12 ore, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de infuzie calduta de patru ori pe zi. Recomandat in aceste cazuri este si decoctul de brusture: o lingurita de radacini taiate marunt se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se fierbe 5-10 minute la foc mic, apoi se strecoara; se ia cite o lingura de decoct de treipatru ori pe zi. In cazul gastritelor insotite de dureri de ficat, se amesteca 20 de grame de frunze de menta cu 5 grame de frunze de fierea-pamintului. Doua linguri din acest amestec se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara. Se bea cite un pahar din aceasta infuzie de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Proprietatile terapeutice ale gutuilor In medicina populara se folosesc gutuile si frunzele de gutui in cazul afectiunilor gastro-intestinale si ca mijloc diuretic. Lichidul obtinut prin amestecarea semintelor de gutuie cu apa (in proportia 5:100) are un efect calmant extraordinar in cazul inflamarilor cailor respiratorii si digestive, in bronsite, gastroenterite, in cazul pielii crapate, in caz de anemie, hemoragii, hemoroizi, diaree, tuse, colite spasmodice. Gutuia

este foarte bogata in vitamina C. Persoanele care sint inclinate catre constipatie nu trebuie sa consume gutuie proaspata. In caz de anemie si pentru fortificarea organismului este recomandata tinctura de gutui: 50 de grame de gutuie proaspata se pun in 50 de mililitri de alcool, se acopera vasul si se tine intr-un loc intunecos timp de o saptamina; se iau cite 15 picaturi de trei ori pe zi. In cazul tusei si al anginei, se da o gutuie pe razatoare, se acopera cu 200 de mililitri de apa fierbinte si se lasa la infuzat; dupa o ora se bea infuzia sau se face gargara cu ea. In caz de anemie se recomanda consumarea zilnic a unei gutui crude sau fierte. In cazul afectiunilor tubului gastrointestinal si ale ficatului, in caz de diaree si hemoragie intestinala se spala bine douatrei gutui (pentru a fi indepartat tot puful de pe coaja), se taie marunt si i se dau bolnavului sa le manince in doua-trei doze. In cazul afectiunilor ficatului insotite de varsaturi, doua gutui curatate de coaja si seminte se fierb, se fac un piure si se maninca intr-o singura doza. Ca mijloc diuretic se foloseste sucul de gutuie (50 de mililitri la fiecare administrare). In caz de colita, 20 de grame de seminte de gutuie se fierb in 200 de mililitri de apa la foc mic pina lichidul scade la jumatate, se strecoara printr-un tifon si se bea in doua doze, are efecte calmante deosebite. Celor care sufera de afectiuni ale sistemului cardiovascular si excretor li se recomanda consumarea gutuilor crude ca mijloc diuretic. In cazul cistitei este recomandat sucul de gutuie (cite 50-100 de mililitri pe zi) ca mijloc diuretic si dezinfectant. In hipertensiunea arteriala se pun la macerat frunze proaspete sau uscate de gutuie in alcool (100 de grame de frunze in 20 de mililitri de alcool); se iau de doua ori pe zi cite 20-30 de picaturi. Ca mijloc expectorant si calmant in caz de angina, traheita, bronsita, in stadiul incipient al tuberculozei se fierb 100 de grame de seminte de gutuie in 300 de mililitri de apa, pina cind lichidul scade la jumatate, se strecoara si se iau de trei-patru ori pe zi cite doua linguri de decoct. Gutui proaspete impotriva intoxicatiilor medicamentoase Pentru eliberarea cailor respiratorii si ca mijloc expectorant se curata de seminte gutuile, se taie in jumatati, se pune in mijlocul lor putina grasime animala sau miere si unt, se pune intr-un vas putina apa, apoi se pun gutuile si se fierb la foc mic 15-20 de minute; i se dau bolnavului cite una-doua jumatati pe stomacul gol. In cazul expectoratiilor cu singe, se fierb gutui uscate si inainte de fiecare masa se bea cite un pahar de decoct caldut din gutuile uscate. In cazul astmului bronsic, se spala bine douatrei gutui (pentru ca puful de pe fructe sa nu provoace un acces astmatic), se trec prin storcatorul de fructe, sucul proaspat stors i se da bolnavului. In cazurile de conjunctivita, blefarita se pregateste un decoct din seminte de gutuie (in proportia de 1:10), se lasa sa se raceasca, apoi se pun comprese pe ochi pentru 3-5 minute ca mijloc antiinflamator. In cazul radiatiilor, pentru eliminarea din organism cit mai repede a plutoniului, este foarte important sa va folositi de fierul din gutuie care este foarte usor asimilabil: gutuile se dau pe razatoare, se amesteca cu zahar (in proportia 1:2), se pun la foc mic pina se dizolva zaharul; se ia de trei ori pe zi cite o lingura si se pastreaza intr-un loc racoros. In cazul hemoragiilor uterine, in medicina populara se recomanda consumarea cite unui pahar de decoct de gutui uscate de doua-trei ori pe zi. In cazul intoxicatiilor, al muscaturilor de insecte se pune pe rana o bucata de pinza inmuiata in suc de gutuie; compresa inlatura otrava si contribuie la vindecarea rapida a ranii. In cazul intoxicatiilor cu alcool sau medicamente, pentru eliminarea toxinelor din organism sint recomandate gutuile proaspete (din soiul acrisor) sau consumarea a doua-

trei pahare de ceai verde cu dulceata de gutui. In caz de depresie, dupa fiecare masa se consuma cite o jumatate de gutuie oparita in miere fierbinte sau cite o lingura de dulceata de gutui. De asemenea, unul-doua fructe se pun pe masa in camera unde doarme bolnavul (substantele eterice care se gasesc in gutuie au proprietati antidepresive). In cazul lipsei poftei de mincare, al slabiciunii de dupa o boala grea, o data pe zi, bolnavului i se recomanda sa manince cite o jumatate de gutuie proaspata (poate fi consumata si cu miere). In cazul arsurilor si ranilor cu puroi, se folosesc pentru comprese decoct din seminte de gutuie sau tinctura din seminte (in proportia 1:20); tinctura are proprietati calmante si dezinfectante. In cazul pielii inflamate, al cosurilor, in fiecare dimineata si seara se spala fata cu o infuzie de seminte de gutuie sau cu o jumatate de gutuie proaspata. In cazul mirosului urit al gurii, dupa masa, timp de 1-2 minute se mesteca incet o bucatica de gutuie proaspata. Decoct de galbenele pentru a scapa de ameteli Ametelile sint senzatia de tulburare a stabilitatii, in care bolnavului i se pare ca tot ceea ce il inconjoara se invirteste. Ametelile pot fi insotite de greturi, varsaturi, stari febrile, zgomot in urechi, scaderea auzului. In cazul unei ameteli puternice, omul isi poate pierde echilibrul si poate cadea. Acest fenomen se observa de foarte multe ori la persoane sanatoase - in cazul unei schimbari bruste a pozitiei corpului, in cazul unor rotiri, in timpul datului in leagan, in cazul in care se afla la inaltime mare. Sensibilitatea unor oameni fata de ameteala este diferita. Ametelile pot fi de asemenea o consecinta a tulburarii functiilor aparatului vestibular, a unei afectiuni cerebrale, a unei afectiuni a sistemului cardiovascular, a ochilor sau urechilor. In afara de aceste cazuri, ametelile pot aparea si ca urmare a intoxicatiilor cu produse alimentare, a consumului de alcool sau ca rezultat al unor traume. Daca ametelile apar pe terenul unei activitati intelectuale intense, trebuie sa acordati mai multa atentie alimentatiei; trebuie sa consumati cit mai multe produse care contin fosfor, pentru ca aceasta substanta intra in componenta creierului, iar in cazul unei activitati intelectuale intense cantitatea de fosfor scade. Trebuie astfel sa consumati cit mai mult peste, oua (in special galbenusuri), brinza, ridichi, castraveti, migdale, mazare, nuci. Foarte indicata pentru a scapa de ameteli este tinctura de trifoi salbatic: doua linguri cu virf de trifoi (50 de grame) se pun intr-o jumatate de litru de alcool, se lasa la macerat zece zile, apoi se ia cite o lingurita inainte de masa timp de trei luni, cu pauze de cite zece zile la fiecare o luna. Este un mijloc terapeutic foarte util in cazul durerilor de cap si ametelilor. Frunzele oparite de roinita se administreaza intern in cazul durerilor de cap si al ametelilor. Foarte recomandat este si decoctul de galbenele: se pun 10 grame de flori de galbenele in 200 de mililitri de apa fierbinte, se iau una-trei linguri de decoct de trei ori pe zi. Se foloseste ca mijloc diuretic in cazul ametelilor, al afectiunilor vezicii urinare (in cazul pietrelor si nisipului la vezica urinara), in cazul rahitismului, al tusei, al afectiunilor stomacului si ca mijloc de reglare a menstruatiei. Ceaiul din ramurele de visc este recomandat pentru cresterea tonusului persoanelor in virsta, iar celor tinere pentru inlaturarea ametelilor. Medicina populara recomanda de asemenea infuzia din radacini de iarba-mare: o lingurita de radacini taiate marunt se pune intr-un pahar de apa fiarta si racita, se lasa la infuzat 10 minute, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Aceasta infuzie este indicata in cazurile de ameteli, bronsita, tuse, dureri de cap, afectiuni ale tubului gastro-intestinal, ale ficatului, in caz de hemoroizi.

Tratarea gripei cu decoct de coacaze negre Cel mai eficient mijloc popular de tratare a gripei este infuzia de coacaze negre cu apa fierbinte si zahar (cite patru pahare pe zi). Foarte usor se poate pregati un decoct si din ramurele de coacaz. Ramurile se rup marunt, in patru pahare de apa se pune un pumn de ramurele, se fierb 5 minute, iar apoi se lasa la infuzat patru ore; se beau cite doua pahare de decoct seara in pat, caldut, cu zahar. In cazul primelor semne de gripa, taiati marunt o ceapa mare si apoi inspirati mirosul de ceapa pe gura, repetati aceasta procedura de trei-patru ori pe zi. In intervalul dintre aceste proceduri, inmuiati un tampon de vata in usturoi proaspat pisat si introduceti-l in nas. Pentru uz intern se folosesc picaturile de usturoi (cite o picatura pe limba, se plimba prin toata gura si apoi se inghite). Pentru pregatirea acestor picaturi se piseaza doua capatini de usturoi (100 de grame), se acopera cu un pahar de alcool si se agita bine. Tratamentul acesta trebuie sa dureze trei-patru zile. 2 grame de frunze de viorele se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte; infuzia respectiva este folosita pentru gargara in cazul gripei, anginei si alte inflamari ale mucoasei cailor respiratorii superioare. Medicina populara considera ca obligeana este un mijloc bactericid extraordinar. Radacinile de obligeana mestecate in timpul epidemiilor de gripa va protejeaza de contaminare. Tinctura de obligeana in alcool diluata cu apa (trei parti de apa la o parte de tinctura) este folosita pentru spalarea ranilor cu puroi si pentru uz intern in cazul durerilor de dinti. In cazul gripei este recomandat de asemenea sucul proaspat de aloe, din care se picura in nari cite 5 picaturi la fiecare doua-trei ore, timp de doua-trei zile. Amestecuri cu miere impotriva afectiunilor rinichilor si cailor urinare Cu ajutorul mierii si al citorva plante se poate creste imunitatea organismului fata de influente patologice. Este bine sa adaugati miere in ceai, in infuzii si decocturi de plante medicinale folosite in cazul afectiunilor renale. In patologia organelor de secretie, o influenta favorabila are mierea cu infuzie de maces, de coada-soricelului, de matase de porumb si alte plante. In cazul afectiunilor renale este indicata mierea amestecata cu castane. In cazul nisipului la rinichi este recomandat un amestec de ulei de masline cu miere si suc de lamiie: 50 de grame de miere, 50 de mililitri de ulei de masline si sucul de la o lamiie; se ia cite o lingura din acest amestec de trei ori pe zi. Pentru stimularea eliminarii din rinichi a nisipului si pietrelor se amesteca 20 de grame de fructe de ienupar, 20 de grame de frunze tinere de mesteacan, 20 de grame de frunze de rostopasca, 20 de grame de frunze de talpa-gistei. Patru linguri din acest amestec se pun intr-un litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat, se adauga doua linguri de miere si se bea; in timpul urinarii trebuie sa faceti o baie de sezut calduta. Se pun in termos trei linguri de frunze uscate de merisor, se adauga o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat doua-trei ore, apoi se strecoara; se adauga doua linguri de miere, se amesteca si se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi, cu 15-20 de minute inainte de masa in cazul afectiunilor renale. Se da pe razatoare o ridiche neagra, se stoarce sucul si se amesteca cu miere (in parti egale); se bea cite o jumatate de pahar pe zi, crescind treptat doza pina la un pahar, in cazul pietrelor in caile urinare si pentru profilaxia formarii lor. Folosirea propolisului in cazurile de prostata Propolisul prin actiunea anestezianta depaseste novocaina de doua ori, actioneaza antialergic si antiinflamator. Preparatele facute din propolis sint mai ieftine decit antibioticele. Acesta nu are contraindicatii, pe linga alergia destul de rara la propolis,

iar folosirea lui nu are influenta negativa asupra altor organe. De multe ori, supozitoarele din farmacie ni se par scumpe. In cazurile de prostata, tratamentul consta in folosirea timp de 30 de zile a supozitoarelor cu propolis. Pentru o vindecare completa, trebuie urmate trei cursuri de tratament cu interval intre ele de o luna. Supozitoarele se introduc seara in orificiul anal, cel mai bine la o ora dupa curatarea intestinului. Supozitoarele pot fi pregatite insa si in casa. Aveti nevoie de untura de capra, lanolina de la farmacie, untura de porc sau de berbec (200 de grame), care trebuie topita in baie de aburi pina devine lichida; se adauga 40-60 de grame de propolis taiat marunt si se amesteca pina se dizolva. Dupa aceea se mai adauga 40-60 de grame de ceara taiata marunt (cu cit se pune mai multa ceara, cu atit vor fi mai tari supozitoarele), se amesteca pina la topirea cerii. Atunci cind totul s-a dizolvat, se toarna lichidul intr-un alt vas, se lasa sa se raceasca, apoi se taie in bucatele de aproximativ 5 grame, carora li se da forma de supozitor. Acestea trebuie pastrate in frigider. Un leac mai usor de pregatit este urmatorul: se iau 40 de grame de propolis, se taie marunt si se pune in baie de aburi impreuna cu 200 de grame de ulei de masline sau de migdale; se tine in baia de aburi pina se dizolva tot propolisul. Trebuie sa aveti pregatite o seringa si un cateter. Se pun 3-5 grame din amestec in seringa, se fixeaza cateterul la ea si se introduce in intestinul gros aproximativ 8 centimetri. Se apasa pe piston si procedura este incheiata; se repeta zilnic ca si in cazul supozitoarelor de la farmacie. Dintr-o bucatica de propolis de aproximativ 50-100 de grame se face o lipie subtire, care se pune pe piele in zona perineului, a osului sacral. Deasupra propolisului se pune o bucata de pinza si se fixeaza cu un leucoplast. Se tine compresa nu mai putin de doua ore, apoi se inlatura; se repeta procedura zilnic. Dintr-o solutie de propolis cu alcool (in proportia: 20 la suta propolis si 80 la suta alcool) se iau cite 30-40 de picaturi de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, timp de o luna. Picaturile se dizolva intr-un pahar cu apa. Decoct de ovaz pentru afectiunile gastro-intestinale Decoctul de ovaz este folosit in cazul diferitelor afectiuni stomacale si intestinale, in special la copii, si in cazul umflaturilor de natura renala. Pentru imbunatatirea dizolvarii sarurilor de calciu si fosfor, fulgii de ovaz trebuie inmuiati in apa rece cu citeva ore inainte de pregatirea decoctului. Decoctul de ovaz cu miere este recomandat in cazul scaderii poftei de mincare, al extenuarii, in cazul intoxicatiei care depinde de tulburarile functiilor glandei tiroide, dupa boli infectioase de lunga durata. In cazul oboselii prelungite, al tuberculozei, al afectiunilor stomacale si intestinale, un pahar de ovaz se spala de sase-opt ori cu apa rece, dupa care se pune la fiert in doua pahare de apa, pina cind apa scade la jumatate; se adauga apoi doua linguri de miere si se mai fierbe citeva minute. Ovaz sau fulgi de ovaz (un pahar) se pun intr-un litru de apa fierbinte si se fierb pina capata consistenta smintinei, se adauga in decoct aceeasi cantitate de lapte si se pune din nou la fiert. Dupa ce s-au racit se amesteca cele doua decocturi si se dizolva in ele trei linguri de miere. Bautura obtinuta se bea calduta, in doze de cite un pahar de doua-trei ori pe zi, ca mijloc fortificant. Decoctul de paducel este recomandat pentru scaderea nivelului colesterolului si al zaharului in singe, pentru imbunatatirea functionarii sistemului nervos central si a inimii, pentru incetinirea proceselor de imbatrinire in organism. Sucul de paducel trebuie amestecat cu decoct din flugi de ovaz, in amestecul obtinut se adauga zahar (80 de grame la un litru de amestec) si se da in clocot; se bea cite un pahar de lichid de doua-trei ori pe zi. Acest

decoct contribuie la imbunatatirea schimbului de substante in organism, este indicat in cazul ulcerului, al gastritelor cronice, indiferent de aciditatea din stomac; este foarte recomandat in special atunci cind afectiunea gastro-intestinala este insotita de hepatita cronica, pancreatita. Un pahar de ovaz se pune intr-un litru de apa distilata la temperatura camerei, se lasa la infuzat 10-12 ore, apoi se pune la foc mic si se fierbe 30 de minute intr-un vas cu capac; dupa ce se ia de la foc se mai lasa la infuzat 12 ore, apoi se strecoara; la sfirsit se adauga apa distilata pina se ajunge la un litru. Se administreaza cu 20-30 de minute inainte de masa sau intre mese, de trei ori pe zi, cite 100-150 de mililitri, timp de o luna. Germenii de griu trateaza problemele ochilor Sucul proaspat din frunze de trifoi sau din frunze de mita-popii se strecoara si este supus unei pasteurizari momentane (se incalzeste pina la 85-90 de grade, nu se da in clocot si se ia dupa foc). Pus intr-o sticla incalzita la foc, sucul pasteurizat se poate pastra doua-trei zile. Cu o pipeta se pun cite doua-trei picaturi in ochi, de doua ori pe zi. Aceasta procedura imbunatateste schimbul de substante in cristalin. 50 de grame de frunze uscate de mita-popii se pun la macerat sapte zile, in 250 de mililitri de alcool, dupa care se strecoara. Aceasta tinctura poate fi pastrata intr-un loc intunecos pina la un an. Se pun cite doua-trei picaturi de tinctura in fiecare ochi, de doua ori pe zi, in cazul ochilor obositi. In cazul in care incepe sa se instaleze orbirea, este recomandata urmatoarea reteta: un pahar de griu si o lingura de zahar se acopera cu apa fierbinte, pentru a se inmuia griul. Se pune vasul intr-un loc intunecos timp de 12 ore, nelasind griul sa incolteasca. Dupa aceea se pune vasul in frigider si se ia cite o lingura de germeni dimineata, pe stomacul gol. Dupa ce ati consumat un pahar de germeni, trebuie sa faceti pauza zece zile; la fel dupa al doilea si al treilea pahar. Durata tratamentului este de o luna. In cazul urciorului, se taie marunt o bucata de usturoi si se maseaza cu ea pleoapele timp de doua saptamini. De asemenea, este recomandat sa mincati cite unul-doi catei de usturoi in timpul prinzului si al cinei. Un leac foarte eficient impotriva urciorului este urmatorul: o frunza medie de aloe se taie marunt si se lasa infuzat sase ore in 200 de mililitri de apa fiarta si racita, se strecoara si se pun comprese pe pleoapele afectate. In cazul inflamarii ochilor sint recomandate compresele cu infuzie din coaja de castraveti proaspeti: o jumatate de pahar de coaja de castravete se pune intr-un pahar cu apa fierbinte si se adauga o jumatate de lingurita de bicarbonat alimentar. 15 grame de frunze si muguri de led uscati se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara; infuzia se foloseste extern. O lingura de flori de trifoi se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara; infuzia este recomandata in cazul ochilor inflamati, sub forma de comprese. Tot sub forma de comprese pentru ochii inflamati este indicata si infuzia din frunze si seminte de marar (o lingura de planta se pune la infuzat intr-un pahar si jumatate de apa fierbinte). Pentru ochii obositi este recomandat urmatorul amestec de plante medicinale: flori de galbenele 40 de grame, flori de albastrele 40 de grame, frunze de flori de ochi 40 de grame; doua linguri din acest amestec se pun intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute intr-un loc intunecos, apoi se strecoara. Masti cu faina de ovaz pentru tenul gras sau uscat Pentru pielea uscata este recomandata masca din doua linguri de pepene care se amesteca cu o lingura de faina de ovaz, se adauga trei-patru picaturi de ulei de

sunatoare (20 de grame de flori si frunze proaspete de sunatoare, taiate marunt se pun in 100 de mililitri de ulei vegetal si se lasa la macerat trei saptamini). Cel mai bine este ca aceasta masca sa fie facuta seara, pentru ca soarele si sunatoarea pot da o pigmentatie nedorita. Pentru tenul gras se pregateste o masca dintr-un albus de ou, suc de lamiie si tarite de ovaz: se bate spuma albusul, apoi se adauga treptat o lingurita de suc de lamiie si doua lingurite de tarite de ovaz. Se amesteca totul bine, iar pasta obtinuta se intinde pe fata. Dupa 10 minute masca se inmoaie cu o compresa calduta, apoi se spala cu apa rece. Este foarte indicata si in cazul pielii cu pori sau ridate. Pentru tenul gras este recomandata si o masca cu albus, miere si ovaz: doua albusuri de ou nebatute, 30 de grame de miere, o lingura de ulei de migdale se amesteca bine pina se obtine o pasta omogena; dupa aceea se adauga doua linguri de faina de ovaz si se intinde pe fata; se spala dupa 20 de minute, la inceput cu o compresa calduta, iar dupa aceea cu una rece. Aceasta masca are o actiune tonificatoare asupra pielii. Pentru pielea uscata este indicata o masca din lapte acru si faina de ovaz: se amesteca o jumatate de pahar de lapte acru cu o lingura de faina de ovaz; pasta obtinuta se pune intre doua straturi de tifon si se aplica pe fata 15-20 de minute. Aceasta masca se foloseste pentru eliminarea cearcanelor si a petelor pigmentate de pe tenul uscat si normal. Pentru tenul uscat este recomandata si masca din rosii proaspete si faina de ovaz: doua linguri de suc proaspat de rosii se amesteca cu una-doua linguri de faina sau tarite de ovaz; pasta obtinuta se intinde pe fata pentru 20 de minute, apoi se spala cu apa rece. Pentru tenul gras puteti pregati o masca din faina de ovaz, smintina si coada-calului: doua linguri de smintina se amesteca cu doua linguri de faina de ovaz si doua lingurite de decoct de coada-calului; masca se intinde pe fata pentru 15-20 de minute, apoi se spala cu decoct de coada-calului sau cu apa minerala. Decoctul de coada-calului se pregateste in felul urmator: o lingura de frunze de coada-calului se pune in cinci linguri de apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara. Tot pentru tenul gras este indicata o masca din faina de ovaz si un amestec de plante: trei linguri de faina de ovaz, cite o lingurita de petale de galbenele, salvie si albastrele. Amestecul de plante se pune in 200 de mililitri de apa fierbinte, se acopera vasul si se lasa la infuzat. Infuzia calduta se strecoara si se pune peste faina. Masca se aplica pe fata pentru 15-20 de minute, apoi se spala cu infuzia ramasa; dupa aceasta procedura limpeziti-va fata cu apa rece. Foarte recomandata pentru tenul gras este masca din suc de pepene si faina de ovaz. Faina de ovaz (doua linguri) se amesteca cu o lingura de suc de pepene; se aplica masca pe fata pentru 15-20 de minute, apoi se spala cu apa rece si calda, alternativ. Aluatul din faina de secara trateaza radiculita An cazurile de radiculita este foarte indicat urmatorul amestec: 2,5 grame de mentol, 1,5 grame de novocaina, 100 de mililitri de spirt. Se ung cu acest amestec gitul si coloana vertebrala. Acest tratament garanteaza si o vindecare rapida in cazul depunerilor de saruri. An cazul fracturilor oaselor de la miini sau picioare se ung locurile afectate cu acelasi amestec. Este un mijloc de tratament de neinlocuit pentru persoanele in virsta. Atunci cind vi se pare ca picioarele nu va mai asculta, ungeti-va o data pe zi talpile si zonele de sub genunchi cu acest amestec. Veti vedea ca mersul va deveni pe zi ce trece mai usor. Acest amestec ii ajuta foarte mult si pe cei care sufera din cauza tensiunii arteriale ridicate, dar si pe cei care se pling din cauza insomniei. Somniferele actioneaza asupra creierului, astfel incit omul isi pierde cunostinta. Acest amestec este lipsit de pericol; nu trebuie decit sa va ungeti cu el gitul inainte de culcare.

Iata inca o reteta foarte eficienta in caz de radiculita: pe o hirtie de pergament se pune un strat de aluat din faina de secara si se acopera cu un tifon; se maseaza mijlocul cu terebentina, cite 5 grame de trei-patru ori, pina la aparitia unei roseli sau a senzatiei de caldura sub palma care maseaza; dupa aceea se pune pe mijloc aluatul de secara pregatit, iar deasupra pergamentului un bandaj calduros. Se tine aceasta compresa aproximativ o ora, daca insa simtiti ca va ustura puteti sa o scoateti mai devreme pentru a evita aparitia unei arsuri. Repetati aceasta procedura trei zile la rind. Daca dupa prima aplicare apar arsuri, trebuie sa asteptati sa se vindece acestea. Senzatia de caldura pe locul compresei continua citeva ore, iar roseala pielii dureaza citeva zile. Aluatul poate fi folosit mai multe zile la rind. Florile si frunzele de anghinare recomandate in ateroscleroza An cazurile de ateroscleroza foarte recomandate sint grepfrutul, florile, frunzele si radacinile uscate de anghinare; daca bolnavul suporta foarte greu foamea i se recomanda ananasul. Vinetele sint foarte indicate pentru ca inlatura colesterolul din singe si de pe peretii vaselor sangvine. Pepenele galben, varza, urzica, ridichile, sfecla, portocalele, lamiile, ceaiul verde, macesele, merele, paducelul, usturoiul (doi catei pe zi), uleiul de floarea-soarelui, ceapa, fragii, coacazele negre, prunele, avocado le sint foarte utile suferinzilor de ateroscleroza. Ceaiul din frunze si flori de hrisca este recomandat mai ales in cazul tensiunii arteriale crescute. An aceste cazuri este indicat si uleiul de porumb (cite 75 de grame in 24 de ore), dar si terciul de fulgi de griu si mincarurile cu soia. Bolnavii de ateroscleroza nu au voie sa manince castraveti acri. Scapati de viermii intestinali cu seminte de dovleac Ampotriva viermilor intestinali, medicina populara recomanda papadia, care poate fi folosita in salate sau sub forma de infuzii. Semintele de dovleac se curata de coaja tare, pastrind insa membrana subtire verzuie, se trec prin masina de tocat carne si se amesteca cu miere sau dulceata (100 de grame de miere la 300 de grame de seminte); se ia pe stomacul gol in portii mici pe parcursul unei ore. Dupa trei ore se administreaza un diuretic si se face o clisma. Pentru copiii de 3-4 ani, doza este de 75 de grame, iar pentru cei de pina la 10 ani 150 de grame. Se poate folosi de asemenea un decoct: 500 de grame de seminte de dovleac curatate se pun intr-un litru de apa si se tin la baie de aburi doua ore (nu se fierb); se storc semintele si se bea pe parcursul unei ore in portii mici. Pentru a-i da gust, decoctul se poate indulci. Dupa doua ore se administreaza un diuretic. Copiilor de 10 ani li se pregateste decoctul din 350 de grame de seminte; celor de 5-7 ani din 200 de grame de seminte; pina la 5 ani din 100-150 de grame de seminte. Semintele nu trebuie sa fie mai vechi de doi ani. Foarte indicate impotriva viermilor intestinali sint usturoiul, macrisul si uleiul de susan negru, decoctul din coaja, frunze si ramuri de avocado, sucul din frunze de ananas, menta fiarta in otet. Efecte foarte puternice in eliminare viermilor au decoctul, tinctura si infuzia din radacini si coaja de rodii. Afectiunile gastro-intestinale si sucul de varza Foarte indicate in cazul afectiunilor gastro-intestinale sint varza si sucul de varza, dovleacul, decoctul din fulgi de ovaz cu miere, decoctul din frunze de zmeura. An cazul inflamarilor, in medicina populara se folosesc decoctul din seminte de in, strugurii (in special in cazul constipatiilor si al aciditatii ridicate), decoctul din flori de imortele, patlagina, rosiile, ananasul, sucul de cartof (de doua trei ori pe zi cite o jumatate de pahar, cu o jumatate de ora inainte de masa). An cazul durerilor de stomac

este recomandat sucul de rodii. Cei care sufera de afectiuni gastro-intestinale nu trebuie sa consume gulii, ridichi, ardei. An cazul tulburarilor acute este recomandat decoctul din coaja de avocado, dar si tinctura din ardei cite 10-20 de picaturi inainte de masa. Aburii de ceapa vindeca guturaiul Doua linguri de ceapa taiata marunt se pun in 50 de mililitri de apa calduta, se adauga o jumatate de lingurita de miere, se lasa la infuzat 30 de minute. An cazul nasului infundat se picura in nas cite trei-cinci picaturi din aceasta infuzie. Opt-zece cepe taiate marunt se fierb intr-un litru de lapte fierbinte pina cind se inmoaie, apoi se adauga un pahar de miere. An cazurile de angina se ia cite o lingura din acest decoct o data la o ora pe parcursul zilei. An aceste cazuri se poate face gargara cu un amestec de apa, suc de ceapa si sare de bucatarie. An caz de tuse se curata doua cepe de dimensiune medie, se adauga un sfert de pahar de zahar, trei-patru pahare de apa si se fierb pina se obtine un sirop gros. Se ia cite o lingura la fiecare trei ore. An caz de anghina si abcese se fac inhalatii cu aburii emisi de acest amestec. Durata tratamentului este de 30-40 de zile, iar dupa o luna de pauza, se repeta terapia. Inhalarea aburilor de ceapa vindeca de asemenea guturaiul. Ca mijloc de inhalare, terciul din ceapa tocata sau din frunze de ceapa este activ doar proaspat pregatit, timp de 10-15 minute, dupa aceea actiunea sa bactericida inceteaza in contact cu aerul. An caz de gripa, in popor se folosesc asanumitele tampoane cu ceapa: se da pe razatoare repede o ceapa, se impacheteaza apoi ceapa intr-o bucata de tifon si se pune cite 15 minute in nari dimineata, la prinz si seara. Ceapa proaspata se pune pe rani, arsuri, in cazul celor cu puroi. Sucul de ceapa si usturoi (in proportia 1:3) se foloseste pentru inhalatii in cazul afectiunilor organelor respiratorii: bronsite, laringite, traheite. Pentru o inhalatie este nevoie de 2 mililitri de solutie. Ampotriva hemoroizilor se coace o ceapa, se curata, se taie marunt, se pune intr-un tifon si se aplica pe locul dureros. Ampotriva impotentei poate fi folosita ceapa atit proaspata, cit si sub forma de infuzie: doua-trei cepe taiate marunt se pun in 400 de mililitri de apa, se beau cite 100 de mililitri de infuzie de trei ori pe zi. Decoctul de usturoi recomandat impotriva infectiilor Decoctul de usturoi se distinge prin aceea ca prin pregatire se pastreaza sarurile minerale. Puneti intr-un vas emailat doua pahare de apa si puneti vasul la foc mic. Cind apa incepe sa fiarba, adaugati o lingurita de usturoi. Dupa citeva minute luati vasul dupa foc, lasati sa se raceasca, apoi strecurati. Decoctul de usturoi este un medicament destul de puternic, de aceea nu trebuie sa beti mai mult de o jumatate de pahar, la un interval de patru-cinci ore. Acest decoct este foarte indicat impotriva infectiilor, inflamatiilor. Infuzia de usturoi nu se fierbe. Cateii de usturoi taiati marunt se pun intrun vas si se acopera cu apa fierbinte, apoi se pune capacul si se infasoara vasul cu un prosop. Dupa o ora se strecoara. Infuzia aceasta este foarte recomandata pentru clismele purificatoare. Sucul de aloe cu miere si unt trateaza bronsita An cazul bronsitei este foarte indicat sucul de aloe in amestec cu alte substante: 15 grame suc de aloe, 100 de grame de grasime de porc sau gisca, 100 de grame de unt nesarat, 100 de grame de miere, 50 de grame de cacao pentru gust (acest din urma ingredient nu este obligatoriu). Se ia cite o lingura din acest amestec la un pahar de lapte fierbinte de doua ori pe zi. Sucul de aloe este contraindicat in timpul sarcinii, in cazul hemoragiilor uterine abundente, in cazul hemoroizilor, al inflamarii rinichilor si vezicii urinare. Frunzele de troscot se folosesc ca mijloc antiinflamator, antiseptic,

antispasmodic, ca mijloc calmant, sudorific, expectorant, diuretic, purgativ si pentru vindecarea ranilor. Aceasta planta este recomandata in cazul racelilor, al pneumoniilor, pleuritelor, al astmului bronsic si al tuberculozei. An cazul afectiunilor cailor respiratorii, o lingura de troscot se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se fierbe 5-10 minute in baie de aburi, se lasa la infuzat una-doua ore, apoi se strecoara. Se ia cite o lingura de trei-patru ori pe zi in cazul tuberculozei. Se pregateste de asemenea urmatorul amestec: frunze de troscot, seminte de anason, seminte de marar, muguri de pin, frunze de cimbru, radacina de iarba-dulce taiata marunt (toate in cantitati egale). Patru linguri din acest amestec se pun intr-un pahar si jumatate de apa fiarta si racita, se lasa la infuzat doua ore, apoi se pune pe foc si se da in clocot, se fierbe 2-3 minute, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Urmarea acestui tratament are rezultate foarte bune in cazul bronsitelor, al astmului bronsic si al pneumoniei cronice. Se amesteca cite o lingurita de frunze de troscot, frunze de podbal, flori de boz negru; se pune o lingurita din acest amestec intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 25-30 de minute. Se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa impotriva bronsitei, pneumoniei, pleuritei. Comprese cu infuzie de coada-soricelului pentru inflamarile pielii Medicina populara recomanda in cazul inflamarilor pielii insotite de puroi comprese cu infuzie de coada-soricelului (doua linguri de planta la o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara). Infuzia din frunze de mur este folosita ca mijloc astringent, antiseptic, antiinflamator. Aceasta infuzie este folosita extern pentru vindecarea ranilor. Extractul din miez de macese este recomandat pentru tratarea diferitelor afectiuni cutanate (ulcere trofice, eczeme, dermatite, psoriazis); pe locul afectat se pune de doua ori pe zi o compresa cu extract. Uleiul de maces, obtinut din seminte de maces si acizii nesaturati continuti in ele, este utilizat intern si extern. Cu acest ulei se ung crapaturile, ulcerele trofice, arsurile. An cazul dermatozelor este recomandata intern si extern cite o lingurita de ulei. An cazul colitei ulceroase sint indicate clismele cu ulei zilnic sau consumarea a cite 50 de mililitri de ulei, pe parcursul a doua-patru saptamini. Urzica indicata in cazul bolilor de rinichi An cazul bolilor de rinichi si ale cailor urinare sint recomandate frunzele de urzica in diferite amestecuri de plante: o parte frunze de urzica, o parte de coada-soricelului, doua parti frunze de troscot. O lingura din acest amestec se pune in 300 de mililitri de apa fierbinte, se fierbe 5 minute, se lasa la infuzat patru ore intr-un loc calduros. Se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi, cu 15 minute inainte de masa, ca mijloc diuretic. Un alt amestec care da rezultate uimitoare este urmatorul: frunze de urzica, frunze de sunatoare, frunze de patlagina, macese (in parti egale). Trei linguri din acest amestec se pun in 750 de mililitri de apa rece, se da in clocot, se mai fierb 5 minute, se lasa la infuzat 15-29 de minute, apoi se strecoara. Se bea tot decoctul pe parcursul zilei in trei-patru doze, cu 20 de minute inainte de masa, in cazul afectiunilor rinichilor si ale cailor urinare. Tratamentul este de durata (sase luni), cu unele pauze (la fiecare opt saptamini de terapie se face pauza zece zile). Foarte recomandata este si infuzia de obligeana, cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi (o lingurita de planta maruntita se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara); se bea cu 30 de minute inainte de masa. Antr-un amestec cu proprietati diuretice se

foloseste si anasonul: cinci parti seminte de anason, 5 parti seminte de ardei, 1,5 parti traista-ciobanului, 1,5 parti seminte de ienupar, 1,5 parti radacini de papadie. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se fierbe 10-15 minute la foc mic, apoi se strecoara. Se bea dimineata in timpul micului dejun si seara, cite un pahar in cazul pietrelor la rinichi. Comprese cu spirt si piper pentru tratarea poliartritei In cazul celor care sufera de poliartrita, locurile dureroase se frectioneaza cu un ulei vegetal inainte de culcare, dupa care se bandajeaza cu o pinza groasa care sa tina cald. De asemenea se pot pune comprese cu spirt si piper. Foarte recomandat este decoctul de orez, dar si orezul simplu la fiecare masa. Locurile dureroase pot fi frectionate cu tinctura de flori de papadie. Medicina populara le recomanda bolnavilor de poliartrita sa faca bai cu extract de pin sau cu decoct din muguri de pin. Locurile dureroase pot fi frectionate cu otet de mere; pe aceste zone pot fi aplicate si comprese cu otet de mere. In acelasi timp, otetul de mere se administreaza si intern, astfel: la un pahar de apa fierbinte se pun patru linguri de otet; se bea cite o jumatate de pahar din acest amestec de trei ori pe zi. Pentru scaderea in intensitate a durerilor de miini si picioare, se amesteca un galbenus de ou cu o lingura de otet de mere; se intinde cu atentie acest amestec pe locurile dureroase. In cazul depunerilor de sare in articulatii, medicina populara recomanda urmatorul amestec: o lingura de bicarbonat alimentar, o lingura de sare de bucatarie, o lingura de mustar uscat. Se amesteca toate aceste ingrediente, dupa aceea se uda o bucata de pinza, se stoarce putin, se presara din acest amestec pe o jumatate a pinzei, iar cu cealalta jumatate se acopera partea pe care s-a presarat; se aplica pinza pe locurile dureroase asemenea unei comprese, se leaga si se lasa peste noapte. Aceasta procedura trebuie repetata mai multe seri la rind. Radacinile de tataneasca trateaza fracturile Pentru vindecarea fracturilor, in medicina populara sint recomandate compresele cu pasta din radacini de tataneasa uscata sau proaspata. In acest scop se pregateste un unguent din radacini de tataneasa in felul urmator: radacina taiata marunt (uscata sau proaspata) se amesteca in parti egale cu untura de porc topita, dar nesarata. Radacina de tataneasa uscata se aplica si pe ranile singerinde. Cu infuzie din radacini proaspete sau uscate de tataneasa se face gargara in cazul durerilor de git. In cazul hemoragiilor nazale se picura in nas suc dintr-o tulpina proaspata de tataneasa; in acelasi scop se foloseste si radacina de tataneasa uscata si pisata, pusa pe o bucata de vata si introdusa in nas. Hemoragiile nazale sint oprite de asemenea cu seminte de tei care au fost puse la macerat in otet. In cazul durerilor de git, tataneasa este recomandata in urmatorul amestec de plante: 15 grame radacina de tataneasa, 10 grame flori de nalba de padure, 10 grame petale de trandafir, 5 grame scoarta de stejar, 10 grame flori de luminarica, 5 grame frunze de salvie, 5 grame radacini de valeriana. Patru linguri din acest amestec se pun de seara intr-un litru de apa fierbinte. Dimineata se incalzeste infuzia, fara a o da in clocot, si de sase-sapte ori pe zi se face gargara. Seara este bine sa va ungeti gitul cu unguent de tataneasa, apoi sa va bandajati cu un sal gros pentru a provoca transpiratia. Bai cu cimbru in tulburarile metabolice Infuzia de cimbru se bea asemenea unui ceai in cazul unei digestii proaste, in cazul insuficientei renale, dar si ca mijloc de curatare a singelui, ca diuretic si fortificant stomacal. Doza este de 10-15 grame de planta la un litru de apa fierbinte. Cimbrul este folosit cel mai mult in amestec cu alte plante medicinale. Extern, cimbrul este folosit

pentru baile aromatice in cazul afectiunilor insotite de tulburari ale metabolismului si, mai ales, in practica medicala pentru copii. Infuzia de cimbru (60 de grame de planta la un litru de apa fierbinte) este recomandata pentru comprese si spalaturi in cazul in care aveti ochii inflamati. Florile de tei un bun mijloc sudorific Florile de tei sint cel mai popular mijloc sudorific. In acest scop se foloseste infuzia fierbinte seara, inainte de culcare. Ca mijloc sudorific, florile de tei se folosesc singure sau in amestec cu alte plante: 5 grame flori de tei, 2 grame flori de luminarica, 3 grame flori de boz negru. Acest amestec se pune in doua pahare de apa fierbinte citeva minute, se strecoara si se bea fierbinte. Florile de tei se adauga adesea in amestecuri pentru tratarea diferitelor afectiuni, in special impotriva afectiunilor stomacului, ficatului, intestinului si rinichilor, fara sa mai adaugam in aceasta lista raceala. Mugurii de tei pisati se folosesc ca mijloc calmant in cazul abceselor si al arsurilor. Praful obtinut din seminte de tei uscate opreste hemoragiile nazale si se presara pe ranile singerinde. Infuzia din flori de tei (o lingura de flori la un pahar cu apa fierbinte) se bea de una-doua ori pe zi ca mijloc diuretic; cu aceasta infuzie se poate face gargara, dar se foloseste si pentru comprese. Sucul de podbal vindeca ranile cu puroi In cazul afectiunilor respiratorii (tuberculoza, tuse uscata, bronsita, raguseala) este recomandata infuzia din urmatorul amestec de plante medicinale folosite in parti egale: frunze si flori de podbal, radacini uscate de tataneasa, flori de tei, flori de boz negru, radacini de pir, flori de luminarica. Se pune o lingura din acest amestec la un pahar de apa fierbinte. Ca mijloc cicatrizant, pentru vindecarea mai rapida a ranilor cu puroi, a abceselor este indicat sucul stors din frunze proaspete de podbal, care se pune pe o pinza si se aplica pe locul bolnav. In cazul caderii parului, a matretei abundente si a mincarimilor pielii capului, de doua ori pe saptamina se spala parul cu un decoct pregatit dintr-un amestec de frunze de urzica si de podbal (in parti egale). Infuzie de urzica impotriva eruptiilor cutanate In cazul in care ati fost diagnosticati cu o tumoare la splina, medicina populara recomanda un tratament naturist: de trei ori pe zi luati cite un virf de cutit de praf pregatit din urmatorul amestec de plante (in parti egale): frunze de salvie, frunze de patlagina, frunze de urzica. Praful se ia impreuna cu un pahar de apa. In cazul acneei, al eruptiilor cutanate insotite de mincarimi, al unei cantitati scazute de urina, al constipatiilor, in popor se spune ca respectiva persoana sufera de murdarirea singelui. In asemenea cazuri se pregateste urmatorul amestec de plante in parti egale: frunze de urzica, frunze de papadie. Doza zilnica este de doua linguri din acest amestec care se pun in doua pahare de apa fierbinte si se lasa la infuzat doua-trei ore la cuptor. Se bea aceasta infuzie timp de doua saptamini. In aceasta perioada, regimul alimentar trebuie sa se bazeze exclusiv pe produse lactate; trebuie respectata o dieta fara carne, oua, peste. Este interzis de asemenea consumul de alcool, bere. In cazul hemoroizilor se beau zilnic cite patru pahare de decoct din frunze de urzica si scoarta de crusin, cite 8 grame din fiecare la un litru de apa. Amestecul acesta se fierbe 10 minute din momentul in care a dat in clocot. In cazurile de dizenterie, este recomandata infuzia din frunze de urzica si mur, cite o lingurita din fiecare la un pahar si jumatate de apa fierbinte; aceasta este doza zilnica indicata; infuzia se lasa doua ore la cuptor. In cazul caderii parului, de trei ori pe saptamina se spala parul cu un decoct tare din urmatorul

amestec: radacini de brusture, radacini de urzica si muguri de hamei. In medicina stiintifica, frunzele de urzica se folosesc in cazul hemoragiilor, al tuberculozei, in cazurile de diaree si ca mijloc extern in cazurile de reumatism. Se stie ca decoctul din frunze de urzica are capacitatea de a scadea continutul de zahar in singe. Urzica proaspata se foloseste in tratarea reumatismului in calitate de mijloc care irita pielea. De asemenea este foarte cunoscuta folosirea urzicii in infuzii si in ceaiuri polivitaminizante si ca mijloc de oprire a hemoragiilor in cazurile de hemoroizi. Frunzele uscate de urzica adunate in timpul infloririi se folosesc in practica medicala sub forma de infuzie, cite 15 grame de frunze la 200 de mililitri de apa. Se ia cite o lingura din aceasta infuzie de trei-patru ori pe zi. Adesea este recomandat si extractul de urzica cite 25-30 de picaturi de trei ori pe zi, cu o jumatate de ora inainte de masa. Mugurii de tuia si pietrele la rinichi In medicina populara este foarte cunoscuta infuzia din muguri de tuia: 20 de grame de muguri la un litru de apa; se bea cite un pahar din aceasta infuzie de trei ori pe zi, in cazurile de pietre la rinichi si ficat, in afectiunile ficatului in general, ale rinichilor, ale vezicii urinare, impotriva durerilor reumatice, pentru eliminarea viermilor intestinali. Pentru tratarea afectiunilor vezicii urinare este recomandat urmatorul amestec: muguri de tuia, frunze de strugurii ursului, muguri de mesteacan. Se iau cite 5 grame din fiecare planta si se fierb 5-7 minute intr-un litru de apa. Se bea decoctul pe parcursul zilei, incalzit usor. In cazul afectiunilor ficatului si pietrelor la fiere se pregateste un decoct in acelasi fel ca si cel dinainte din urmatorul amestec de plante: 5 grame muguri de tuia, 10 grame flori de chimen, 10 grame frunze de troscot, 5 grame sunatoare, 5 grame frunze de cicoare salbatica, 10 grame scoarta de crusin. Decoctul se bea pe parcursul zilei astfel: dimineata, pe stomacul gol un pahar, iar restul in timpul zilei in patru doze, de fiecare data la o ora dupa masa. Femeilor insarcinate le este interzisa folosirea mugurilor de tuia. Germenii de griu mentin o sanatate de fier Tratarea diferitelor afectiuni prin introducerea in regimul alimentar zilnic a germenilor de griu are rezultate uimitoare. In germenii de griu exista intr-o cantitate foarte mare vitaminele din grupa B, stimulatorii activitatii vitale a organismului uman. In germenii de griu se gasesc si alte substante utile, fermenti pentru reglarea activitatii celulelor din corpul uman si din sistemul nervos. Ca urmare a folosirii germenilor de griu s-a observat la unele persoane, in tratarea unor afectiuni serioase, restabilirea culorii parului, parul a devenit mai des, a crescut acuitatea vizuala, coordonarea miscarilor, intarirea dintilor. La oamenii de orice virsta dupa folosirea doua-trei saptamini a germenilor de griu se observa o imbunatatire considerabila a starii de sanatate. Cu 1224 de ore inainte de a fi folosit, griul se spala cu apa rece, iar dupa aceea cu apa calda (37-40 de grade). Dupa ce a fost spalat, se adauga apa pina la stratul superior de griu (acesta nu trebuie acoperit cu apa); se pune vasul intr-un loc calduros si se acopera cu un prosop, dar nu foarte gros pentru ca semintele sa poata respira. Dupa ce au trecut 12-24 de ore, griul incoltit se mai spala in citeva ape, se trece prin masina de tocat, apoi se consuma cu lapte caldut. Terciul in care se adauga dupa gust unt, sare, zahar sau miere nu se fierbe. Tratarea diferitelor afectiuni cu ajutorul plantelor din gradina Avitaminoza poate fi tratata foarte bine cu infuzie de urzica, cu decoct sau infuzie din frunze de merisor, adunate in perioada de inflorire. In cazurile de urticarie, foarte

indicat este sucul din radacini proaspete de telina una-doua lingurite de trei ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa. Adesea, in asemenea cazuri este recomandata si infuzia din doua linguri de radacini de telina infuzate doua ore intr-un pahar de apa rece; se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi, inainte de masa. In cazurile de angina sint recomandate sucul de lamiie, decoctul din scoarta de stejar, inhalatiile cu ceapa si usturoi proaspat, gargara cu decoct din frunze si radacini de fragi, sucul de rachitele cu miere, decoct sau infuzie din frunze de merisor, gargara cu decoct sau infuzie din frunze de vita-de-vie. Ca mijloc antiseptic este recomandat uleiul de cuisoare; aceleasi proprietati are si coriandrul. Amestecul de plante care trateaza diareea Cind cauza principala a problemei a fost indepartata si cind multe alte mijloace de tratament al diareei au fost epuizate, dar nu s-a vazut nici o ameliorare, medicina populara recomanda consumarea a trei cesti de decoct din urmatorul amestec de plante (se iau cite 5 grame din fiecare planta, iar decoctul se face intr-o jumatate de litru de vin rosu): pelin, coada-calului, radacini de angelica, sunatoare, fierea-pamintului, menta si radacini de valeriana. Radacina de valeriana si menta nu se fierb, ci se presara in decoct atunci cind s-a luat de pe foc. Se fierbe decoctul o jumatate de ora intr-un vas acoperit. La un pahar de apa fierbinte se pun doua-patru linguri din decoctul cu vin. Radacinile de angelica imbunatatesc digestia Radacinile de angelica se folosesc ca mijloc aromatizant, dar si pentru imbunatatirea digestiei si in afectiunile stomacale si intestinale. In medicina populara, radacinile de angelica sint recomandate ca mijloc diuretic si sudorific. In aceste scopuri se folosesc infuziile, decocturile sau tincturile din aceasta planta. Pelinul este folosit atit de medicina populara, cit si de cea stiintifica. Cele mai importante substante cu proprietati terapeutice existente in aceasta planta sint considerate uleiul eteric de pelin si substantele amare. Pentru uz intern, pelinul este recomandat sub forma de praf, tinctura in alcool si decoct. Este foarte indicat pentru imbunatatirea digestiei, pentru imbunatatirea activitatii tubului intestinal si pentru cresterea poftei de mincare. Extern, pelinul este recomandat sub forma de comprese in cazurile de fracturi, dar si pentru clisme impotriva viermilor intestinali. Nu trebuie sa faceti abuz de pelin, mai ales in cazurile de anemie. Folosirea continua si peste masura a pelinului, chiar si in doze mici, poate provoca halucinatii, convulsii. Digestia poate fi normalizata si prin consumarea de otet de mere. Atentie, caci otetul de struguri poate fi daunator in afectiunile digestive. Pietrele la rinichi se elimina cu suc de morcovi si castraveti Pietrele si nisipul la rinichi, ficat si in vezica biliara pot fi eliminate cu ajutorul unui amestec de suc de morcovi si castraveti. De asemenea se poate bea sucul de la o lamiie cu o jumatate de pahar de apa fierbinte. Se repeta acest lucru de citeva ori pe zi si dupa citeva zile se va observa rezultatul. Sucul de ridiche neagra este un mijloc suplimentar folosit in timpul eliminarii pietrelor; din acest suc se bea cite o jumatate de pahar de doua ori pe zi. Pentru eliminarea pietrelor la ficat se foloseste un decoct pregatit din 20 de grame de radacini uscate de brusture la un pahar de apa; se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi. De asemenea este foarte recomandat un decoct din urmatorul amestec de plante: doua parti de troscot, o parte de sunatoare, o parte de flori de galbenele. Se fierbe amestecul de plante 10 minute, se lasa apoi la infuzat doua-trei ore si se bea de doua-trei ori pe zi: dimineata cite un pahar, iar dupa aceea cite o jumatate de pahar.

Durata acestui tratament este de doua luni. In cazul pietrelor la fiere, o lingura de petale de floarea-soarelui (proaspete sau uscate) se fierb intr-un pahar de apa la fel ca un ceai si se bea. Se fac de asemenea infuzii din matase de porumb, siminoc sau macese. Se ia din aceste infuzii cite o lingura de trei ori pe zi, cu o jumatate de ora inainte de masa. Pietrele la rinichi se trateaza cu ajutorul infuziei din radacini de urzica sau seminte de urzica. Se administreaza de fiecare data cite 2-4 grame de infuzie. Se pun la uscat marar, menta, matase de porumb, patlagina. Dupa ce s-au uscat se piseaza marunt, se amesteca si se fierb ca un ceai; o mina de plante se pune la un litru de apa; se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi, inainte de masa. In cazul pietrelor nu aveti voie sa mincati condimentat sau sarat. Leacuri populare pentru incontinenta urinara In cazul incontinentei urinei, se amesteca o lingura de flori uscate de mar, o jumatate de lingura de flori uscate de dovleac, o lingura de radacini de patrunjel. Toate acestea se pun intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat citeva ore si se bea cite o jumatate de pahar dimineata si seara. Dupa doua zile puteti folosi decoctul din acest amestec; durata tratamentului pina la insanatosirea deplina. In cazul incontinentei nocturne a urinei este recomandata infuzia din frunze de patlagina (10 grame de planta la 200 de mililitri de apa fierbinte, se lasa la infuzat 15 minute); se ia cite o lingura de infuzie de trei-patru ori pe zi. Se amesteca in parti egale sunatoare si fierea-pamintului si se beau sub forma de ceai. Pepene, struguri sau telina nu aveti voie sa mincati. Se amesteca in parti egale cimbru, obligeana si muguri tineri de pin, se pregateste o infuzie din aceste plante si se bea cite o jumatate de pahar de trei-patru ori pe zi inainte de masa, timp de doua-trei luni. Pentru copii sint recomandate frunzele de merisor, din care se pregateste un decoct. De asemenea, este bine ca micutilor sa li se dea de douatrei ori pe zi cite o lingura de miere. Infuzie de rozmarin salbatic impotriva varicelor Pentru tratarea varicelor, medicina populara recomanda consumarea unui ceai de nucsoara timp de un an. De asemenea, se pot cufunda picioarele afectate de boala in apa fierbinte, iar pe locurile afectate se pot pune frunze proaspete de liliac bine spalate. Veti vedea ca veti simti o usurare in citeva minute. Inainte de culcare, sint indicate baile caldute la picioare cu o infuzie de rozmarin salbatic. Baile cu rozmarin salbatic sint recomandate in cazurile de varice si tromboflebita. Prin consumarea continua a unei infuzii din frunze de urzica si prin respectarea unui regim alimentar corespunzator (nu aveti voie sa mincati carne, peste, alimente grase) se pot vindeca picioarele afectate de varice. Tinctura de flori de salcim cu alcool se poate folosi pentru calmarea durerilor provocate de varice si pentru frectionari ale locurilor dureroase. Decoct din radacini de zmeura impotriva astmului bronsic Foarte recomandat in cazurile de astm bronsic este decoctul din radacini de zmeura: 50 de grame de radacini se pun intr-o jumatate de litru de apa, se fierb 30-40 de minute; in cazurile grave decoctul se administreaza de patru-sase ori pe zi, cite 50 de grame. Ceaiul de led (25-30 de grame de planta la un litru de apa fierbinte) trateaza de asemenea accesele de astm bronsic. In popor se foloseste urmatoarea reteta pe baza de seminte de anason: un gram de seminte se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se bea cite un sfert pina la o jumatate de pahar de infuzie de trei-patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Se poate folosi de asemenea uleiul de anason, din care se iau cite doua-trei picaturi cu zahar. In aceste cazuri sint recomandati de asemenea mugurii,

dar si frunzele de liliac; ceaiul din frunze si muguri de liliac are proprietati uimitoare. 5-10 grame de frunze de cinepa se taie marunt, se fierb intr-un pahar de lapte sau de apa, se strecoara, apoi se storc; se bea ceaiul acesta pe parcursul zilei. 2,2 kilograme de frunze de aloe, 200 de grame de coniac se amesteca intr-un vas emailat si se adauga miere dupa gust. Acest amestec se pune in 5 litri de apa si se lasa la cuptor trei ore (temperatura cuptorului trebuie sa fie ca pentru coacerea piinii). Dupa trei ore se scoate, se strecoara, se mai adauga cite 200 de grame de aloe, miere si unt. Se pune din nou la cuptor, se da in clocot, se scoate si se strecoara din nou. In afara de aceasta se amesteca 3 litri de lapte cu un pahar de ulei si 100 de grame de radacini de iarba-mare taiate marunt; se lasa vasul la cuptor patru ore, apoi se strecoara continutul. Ambele decocturi se tin intr-un loc racoros si, dupa o dieta usoara, se bea din ele in fiecare zi. Durata tratamentului este de doua pina la patru luni. Adesea este de ajuns o luna, chiar doua saptamini de multe ori. Doua capatini de usturoi si cinci lamii se dau pe razatoare si se pun intr-un litru de apa la temperatura camerei; se lasa la macerat cinci zile, apoi se strecoara; se ia din acest amestec cite o lingura de trei ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa. Nalba mare va scapa de durerile de dinti Impotriva durerilor de dinti este recomandat decoctul de nalba mare: 20 de grame de flori si frunze de nalba mare se pun intr-un litru de apa, se beau cite patru pahare de decoct de patru ori pe zi; din decoctul de radacini 10 grame la un litru de apa se beau cite doua pahare pe zi. Daca se folosesc sub forma de infuzie, florile si frunzele de nalba mare se amesteca cu flori de nalba de padure si cu seminte de in (cite 5 grame din fiecare). In decoctul fierbinte de radacini de nalba se mai pun cite 5 grame de radacini de tataneasa si radacini de nalba de padure. Decoctul si infuzia de mai sus sint recomandate in cazul diareii insotite de singe, in cazul afectiunilor intestinale, in cazul inflamarii vezicii urinare. In afectiunile organelor sexuale, in acest decoct se mai adauga 30 de grame de scoarta de stejar la un litru de lichid. In medicina contemporana, radacina de nalba mare este folosita in inflamarile cailor respiratorii, mai ales la copii. Astfel este recomandata infuzia din radacini de nalba mare in apa rece, avind proprietatea de a indeparta mucozitatile. Infuzia scade iritatia in cazul proceselor inflamatorii ale cailor respiratorii si ale tubului digestiv, de asemenea usureaza asimilarea unor medicamente. In aceleasi scopuri este recomandat si siropul de nalba mare: extract de radacina de nalba 2 grame, sirop de zahar 98 de grame; se foloseste in mixturi pentru imbunatatirea gustului. Se amesteca: 80 de grame radacini de nalba mare, 20 de grame flori de luminarica, 30 de grame radacini de iarba-dulce; din acest amestec se face un ceai care este foarte indicat in afectiunile pieptului. Florile de nalba mare se folosesc ca mijloc expectorant sub forma de infuzie: o lingurita de planta la un pahar de apa fierbinte; se ia cite o lingurita de infuzie calduta de trei ori pe zi. Sub forma de mijloc expectorant se folosesc si frunzele de nalba mare: 10 grame de planta se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte; se ia cite o ligurita de trei-patru ori pe zi impotriva racelii. Extern este recomandat decoctul de nalba mare pentru gargara, pentru clisme si comprese. Decoctul din radacina de nalba mare si infuzia din flori se folosesc pentru comprese pe ochii inflamati, pe pleoapele umflate, dar si pentru clisme in cazurile de diaree. Durerile de stomac se calmeaza cu afine Afinele sint recomandate in cazurile de indigestie, de dureri de stomac, impotriva

afectiunilor intestinale si diareei. Fructele proaspete se folosesc in cazul afectiunilor stomacului, iar cele uscate sub forma de decoct in tulburarile intestinale si diaree. Medicina populara foloseste afinele in amestec cu fragii. Bolnavii cu tulburari intestinale cronice, cu aciditate scazuta a sucului gastric, cei care sufera de anemie trebuie sa consume cit mai multe afine si fragi. Aceste fructe sint recomandate de asemenea impotriva pietrelor la rinichi, in cazul acceselor insotite de dureri puternice. In acest caz sint recomandate si baile cu un decoct pregatit din paie de ovaz si frunze de coada-calului (in parti egale). Afinele fierte se pun intr-un strat gros pe locurile afectate de eczeme si se bandajeaza. Compresele acestea se schimba zilnic, iar bandajul se umezeste cu zer. In acelasi fel se trateaza si cosurile, ranile provocate de arsuri sau apa fierbinte. Afinele proaspete trebuie consumate si in caz de reumatism sau de tulburari metabolice. Afinele, mai ales cele proaspete, au proprietatea de a intari intestinul in caz de diaree, dar de a trata in acelasi timp si constipatiile cronice. Tratamente naturiste impotriva gripei In medicina populara impotriva gripei se folosesc fructele de merisor, infuzia din frunze de merisor (o lingura de planta se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara; se iau cite doua linguri de infuzie de patru-cinci ori pe zi). Merisorul se foloseste si amestecat cu frunze de fragi (in parti egale) o lingura din acest amestec se pune intr-un pahar cu apa si se da in clocot. In acest decoct se adauga miere (dupa gust) si se bea fierbinte cite un pahar de trei-patru ori pe zi, in cazul racelii. In cazurile de gripa este recomandat usturoiul proaspat, cite doi-trei catei zilnic (de asemenea, usturoiul este recomandat si pentru profilaxie in cazurile de epidemie). In medicina populara, zmeura este folosita ca mijloc sudorific si pentru scaderea febrei in caz de gripa sau frisoane. Sucul de zmeura cu zahar este foarte recomandat in cazul febrei. Siropul de zmeura se adauga in mixturi pentru a le imbunatati gustul, se bea impotriva tusei, in afectiunile gitului si in pneumonii. Infuzia din zmeura uscata este recomandata in timpul racelii, al gripei (o lingura de fructe uscate se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute; se bea cite un pahar de infuzie fierbinte de doua ori pe zi). Zmeura intra si in componenta diferitelor amestecuri de plante cu efecte sudorifice: se amesteca in parti egale zmeura si flori de tei; o lingura din acest amestec se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara; se bea cite un pahar de infuzie fierbinte seara inainte de culcare. Un amestec de plante foarte eficient este si urmatorul: zmeura, flori de tei, frunze de podbal, seminte de anason, scoarta de salcie (in cantitati egale); o lingura din acest amestec maruntit se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara; se bea cite un pahar de infuzie fierbinte seara, in starile gripale ca mijloc sudorific. Se amesteca doua parti zmeura, doua parti frunze de podbal, o parte frunze de sovirv; o lingura din acest amestec se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de infuzie fierbinte de trei-patru ori pe zi in cazul racelilor ca mijloc sudorific si expectorant. Dizenteria se trateaza cu suc de aloe Impotriva dizenteriei, medicina populara recomanda sucul de aloe, cite una-doua lingurite de doua-trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. In aceleasi scopuri este deosebit de eficient si decoctul de afine uscate. O lingura de frunze maruntite de troscot se pune intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se fierbe 10 minute, se lasa sa se

raceasca, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar de decoct de trei-patru ori pe zi in cazul inflamarii tubului digestiv si al dizenteriei. Se amesteca o parte frunze de troscot, o parte frunze de talpa-gistei, doua parti frunze de patlagina. Doua linguri din acest amestec se pun in doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30-40 de minute, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de infuzie de patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa in caz de diaree. In cazul inflamarii tubului digestiv si intestinal, in caz de dizenterie este recomandata infuzia din scoarta de stejar (o lingurita de scoarta taiata marunt se pune in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat opt ore, apoi se strecoara; se bea in inghitituri mici pe parcursul zilei). Atentie, caci infuzia din scoarta de stejar nu este recomandata copiilor. Scorusele proaspete si sucul de scoruse sint recomandate in cazurile de dizenterie: se maninca de trei ori pe zi cite 100 de grame de scoruse, cu 20-30 de minute inainte de masa; sucul de scoruse se administreaza in doze de cite un sfert de pahar de doua-trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. In popor sint folosite si fructele de malin ca mijloc astringent in cazul tulburarilor tubului intestinal si digestiv. Decoctul din fructe de malin este recomandat in caz de gastrita, colita, dizenterie, diaree o lingura de fructe se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierbe 5 minute la foc mic, se lasa la infuzat doua ore, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de doua-trei ori pe zi. Fructele de malin intra si in componenta unui ceai cu proprietati astringente: trei parti fructe de malin, doua parti afine, o parte radacini de talpa-gistei. Doua linguri din acest amestec se pun in doua pahare de apa fierbinte, se fierb 10 minute, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de trei-patru ori pe zi, inainte de masa. Sfecla rosie in terapia cancerului In terapia cancerului se foloseste cu succes sucul de sfecla rosie. In cazul tratarii unor tumori maligne sint recomandate unele reguli de folosire a sucului de sfecla. Se beau cite 100-200 de mililitri de suc de sfecla la intervale de timp egale, de cinci-sase ori pe zi. In cazul in care beti suc de cinci ori pe zi, faceti acest lucru ziua la patru ore diferenta, iar noaptea o singura data. Cel mai bine este ca sucul de sfecla sa il beti pe stomacul gol, cu 10-15 minute inainte de masa, si putin caldut. Este recomandat a se bea sucul in inghitituri mici, tinindu-l cit mai mult timp in gura. Este interzisa consumarea sucului impreuna cu piine cu drojdie sau impreuna cu un suc acidulat. Drojdia provoaca balonarea intestinului, formind un mediu acid in locul unui mediu alcalin. Medicina populara nu recomanda in general bolnavilor cu afectiuni oncologice sa consume piine cu drojdie si alte paste fainoase care sa contina drojdie. Nu beti sub nici o forma sucul de sfecla proaspat stors, pentru ca el contine substante volatile care actioneaza asemenea otravii. Ele provoaca greata, varsaturi, sughit, slabiciune generala, scaderea pulsului si a tensiunii arteriale. Sucul trebuie lasat citeva ore intr-un loc racoros, cel mai bine ar fi sa il puneti la frigider. Administrarea sucului proaspat pregatit duce la intoleranta lui absoluta in viitor. Terapia cu ajutorul sucului de sfecla trebuie continuata o perioada indelungata de timp fara pauza, nu mai putin de o jumatate de an pina la un an. In cazul afectiunilor de natura cancerigena, sucul natural de sfecla trebuie consumat tot restul vietii. Actiunea tamaduitoare a sfeclei rosii nu este definitiva, ci numai temporara, atit timp cit bolnavul isi administreaza preparatele pe baza de sfecla. Dupa intreruperea terapiei are loc o recidivare a bolii in aproximativ trei luni de la incheierea administrarii sfeclei. In cazul bolnavilor suferind de afectiuni oncologice grave, medicina populara recomanda consumarea a doua pahare de suc

obtinut din urmatoarele plante: aloe, sfecla rosie, morcov, ridiche, rachitele, coacaze negre, suc de mesteacan, radacini de sunatoare, sucul de la 10 lamii, 200 de mililitri de alcool, 500 de grame de miere. Se amesteca totul cu atentie si se pune intr-un vas intunecat la culoare, se lasa trei saptamini intr-un loc intunecat si rece si se agita din cind in cind. Se strecoara printr-un tifon si se iau cite 30 de grame de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Sfecla si sucul de sfecla sint contraindicate in cazul afectiunilor inflamatorii acute ale tubului intestinal si digestiv. Troscotul si afectiunile rinichilor In cazul afectiunilor rinichilor si ale cailor urinare sint foarte indicate frunzele de troscot in diferite amestecuri cu alte plante. Iata o varianta a unui asemenea amestec: o parte frunze de trosoct, o parte fructe de ienupar, o parte frunze de merisor, doua parti frunze de splinuta, doua parti frunze de coada-calului. Doua linguri din acest amestec se pun in doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara. Dimineata si seara, cu 30 de minute inainte de masa, se bea cite un pahar de infuzie. Tratamentul trebuie sa dureze destul de mult, la fiecare opt saptamini trebuie facute doua saptamini de pauza. Infuzia din acest amestec este foarte recomandata impotriva pietrelor la rinichi. Iata un alt amestec cu rezultate foarte bune: trei parti frunze de troscot, trei parti muguri de mesteacan, trei parti flori de siminoc, trei parti muguri de tuia, patru parti frunze de strugurii ursului, patru parti frunze de patlagina. Doua linguri din acest amestec se pun seara intr-un litru de apa rece, dimineata se pune vasul pe foc si se fierbe 10 minute, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara; se bea cite un pahar de decoct caldut de cinci ori pe zi, impotriva pietrelor la rinichi. Se amesteca: frunze de troscot, matase de porumb, teci de fasole, frunze de strugurii ursului (in parti egale); trei linguri din acest amestec se pun in termos in doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora o ora si jumatate, apoi se strecoara. Se bea toata infuzia pe parcursul unei zile, in cazul pietrelor la fiere si la vezica urinara. Se amesteca: o parte frunze de troscot, o parte frunze de merisor, o parte frunze de urzica, trei parti sunatoare; patru linguri din amestecul de plante se pun in 750 de mililitri de apa fierbinte, se lasa la infuzat doua ore intr-un loc calduros, apoi se strecoara. Se bea cite un pahar de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, in cazul pietrelor la rinichi; la fiecare opt saptamini de tratament trebuie sa faceti cite doua saptamini pauza. Sunatoarea are proprietati diuretice, antiinflamatoare, antibacteriene. Foarte recomandat in cazul acestor afectiuni este decoctul de sunatoare care se pregateste in felul urmator: o lingura de planta se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se fierbe 15 minute, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi. Sucul proaspat de rachitele este recomandat pentru prevenirea formarii pietrelor la rinichi si pentru tratarea infectiilor din caile urinare. Paducelul recomandat impotriva afectiunilor inimii Paducelul scade starea de iritabilitate a sistemului nervos central, tonifica muschiul cardiac, stimuleaza circulatia singelui in zona coronariana, inlatura aritmia si tahicardia, scade tensiunea arteriala. Iata citeva retete populare pe baza de paducel, foarte recomandate in tratarea bolilor de inima. O jumatate de kilogram de fructe coapte de paducel se piseaza cu o lingura din lemn, se adauga 100 de mililitri de apa, se incalzeste pina la 40 de grade Celsius, apoi se stoarce sucul. Se ia cite o lingura de suc de trei ori pe zi, inainte de masa (este o reteta foarte indicata pentru virsta destul de inaintata). O lingura de fructe uscate de paducel se pun intr-un pahar de apa fierbinte,

se lasa la infuzat doua ore intr-un loc intunecos, apoi se strecoara; se iau cite una-doua linguri de infuzie de trei-patru ori pe zi inainte de masa. 10 grame de fructe uscate de paducel se lasa la macerat zece zile in 100 de mililitri de alcool de 40 de grade, apoi se strecoara; din aceasta tinctura se iau cite 30 de picaturi amestecate cu apa, de trei ori pe zi, inainte de masa. Florile de paducel intra in compozitia unor amestecuri de plante: cinci parti de flori de paducel, trei parti de frunze de troscot, doua parti de frunze de coada-calului; doua lingurite din acest amestec se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat una-doua ore, apoi se strecoara; infuzia se bea pe parcursul zilei in cazul slabiciunii cardiace. Se amesteca: doua parti flori de paducel, o parte muguri de hamei, trei parti frunze de talpa-gistei. Doua lingurite din acest amestec se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat doua ore, apoi se strecoara; infuzia se bea pe parcursul zile in cazul slabiciunii muschiului cardiac. Infuzia din albastrele este recomandata in cazul palpitatiilor (una-doua lingurite de flori se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi, cu 10-15 minute inainte de masa). In cazul tulburarilor de ritm cardiac se foloseste infuzia din flori de galbenele: doua lingurite de flori se pun in doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de infuzie de patru ori pe zi. Se amesteca: doua parti frunze de coada-soricelului, doua parti muguri de hamei, trei parti radacini de valeriana, trei parti frunze de roinita; o lingura din acest amestec se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi; este un foarte bun mijloc de calmare in cazul nevrozei cardiace. Hrisca si iaurtul trateaza diabetul zaharat Iata citeva retete populare care se folosesc cu succesc impotriva diabetului zaharat. O lingura de hrisca se amesteca cu trei linguri de iaurt sau lapte, se lasa amestecul peste noapte intr-un loc calduros in camera, iar dimineata se maninca pe stomacul gol. Faceti acest lucru in fiecare dimineata pina la vindecarea completa. Durata tratamentului este intre una si trei saptamini. Puteti de asemenea sa beti ceai din frunze de nuc sau din nuci verzi (10 grame de planta la 200 de mililitri de apa fierbinte). Pregatiti un decoct de rozmarin salbatic (20 de grame de planta la 200 de mililitri de apa fierbinte) si luati cite o lingura de patru-cinci ori pe zi, inainte de masa. Mincati cit de multe flori de salcim puteti. De asemenea, fara limita de cantitate se poate bea si ceaiul din flori de salcim uscate. Sucul de ceapa amestecat cu miere este recomandat bolnavilor ca mijloc suplimentar in tratamentul cu insulina. Mierea poate fi consumata in doze nu mai mari de o lingurita in 24 de ore. Carnea de vita trebuie consumata numai fiarta. Pestele in schimb poate fi consumat sub orice forma si fara limita de cantitate: atit fiert, cit si fript sau prajit. Fructele (in afara de struguri) si legumele pot fi consumate in cantitati mari. Brinza, iaurturile, laptele nu trebuie sa fie dulci. Nu aveti voie sa mincati piine alba, consumul de paste fainoase trebuie redus la minimum, nu aveti voie sa consumati bauturi spirtoase, sucuri, bere. Grasimea trebuie de asemenea evitata. Carnea de porc este interzisa cu desavirsire. In loc de apa este recomandat sa beti decocturi din flori de tei, flori de salcim, din frunze de nuc sau de urzica. Iata inca o reteta foarte eficienta: se iau 33 de frunze verzi de liliac si se pun la fiert in 3 litri de apa, intr-un vas emailat, la foc mic pina cind ramine doar 1 litru de lichid. Se foloseste intern: de doua ori pe zi, incepind cu o lingura de decoct inainte de masa, apoi marind treptat doza pina la 100 de mililitri. Repetati acest lucru de trei ori.

Iarba-mare recomandata in cazul digestiei proaste Iarba-mare este socotita in popor un mijloc expectorant, un mijloc de imbunatatire a digestiei, a metabolismului, un sudorific usor, diuretic, de asemenea iarba-mare poate intrerupe menstruatia. Aceasta planta este folosita sub forma de decoct din radacini (cite 20-30 de grame de planta la 1 litru de apa) ca mijloc de tratament intern in cazul ciclurilor menstruale insotite de dureri, in cazul digestiei proaste, in cazul lipsei poftei de mincare, al balonarilor sau in cazul colicilor. In cazul bolilor pieptului se foloseste cu succes decoctul din radacini de iarba-mare ca expectorant. In acest caz se foloseste nu numai decoctul, ci si praful din radacini uscate pisate amestecat cu miere. Se iau cite cinci linguri din acest amestec pe zi. Pentru ca radacinile de iarba-mare sint foarte amare, ele se folosesc intotdeauna amestecate cu zahar sau cu miere. In cazul bolilor de piele se spala locul afectat cu un decoct tare de iarba-mare. Persoanelor lipsite de puteri, foarte obosite li se recomanda asa-numitul vin cu iarba-mare, cite 50 de mililitri de doua ori pe zi. Acest vin se pregateste in felul urmator: la o sticla de 0,5 litri de vin se pun 12 grame de radacini proaspete de iarba-mare si se fierb 10 minute. In cazul aciditatii intestinale crescute este recomandat decoctul de iarba-mare pregatit in vin rosu. Se beau cite 50 de mililitri de decoct dupa masa. In cazul racelii puternice, atunci cind bolnavul tuseste, respira greu, i se recomanda decoctul de iarba-mare si angelica in parti egale (15 grame din amestecul de plante la 1 litru de apa rece; se fierb 10 minute dupa ce au dat in clococt). Copiilor slab dezvoltati li se dau sa bea cite doua pahare de decoct din radacini de iarba-mare, frunze de ghintura si frunze de coadasoricelului (cite 5 grame din fiecare planta la o jumatate de litru de apa); amestecul se fierbe 10 minute si se lasa o ora la infuzat. Acest decoct imbunatateste pofta de mincare. Uleiul de menta neutralizeaza aciditatea sucului gastric In cazul aciditatii ridicate a sucului gastric insotita si de constipatie se foloseste urmatorul amestec de plante: 15 grame de rozmarin salbatic, 20 de grame de flori de coada-soricelului, 30 de grame de frunze de sunatoare, 20 de grame de frunze de menta, 10 grame de flori de musetel, 15 grame de frunze de troscot, 10 grame de seminte de marar, 5 grame de muguri de hamei, 20 de grame de scoarta de crusin, 10 grame de radacini de valeriana. Patru linguri din acest amestec se pun intr-un litru de apa fierbinte si se lasa peste noapte la infuzat. Dimineata pe stomacul gol se bea un pahar de infuzie, iar restul pe parcursul zilei, in patru doze, cu o ora dupa masa. In functie de gradul constipatiei, doza de scoarta de crusin este micsorata sau marita. Bolnavii care au fost diagnosticati cu aciditate crescuta a sucului gastric trebuie sa stie ca cele mai bune mijloace de neutralizare a aciditatii sint sucul de cartof, menta si sunatoarea. Cu scopul neutralizarii aciditatii gastrice este folosit si uleiul de menta cu apa sau zahar (cite trei-cinci picaturi). Uleiul de menta este mai putin eficient decit sucul de cartof, dar totusi inlatura arsurile, contribuie la eliminarea gazelor si dezinfecteaza organele interne. Picaturile de menta se pot pregati si in casa. Aveti nevoie de o parte de frunze uscate de menta care se amesteca cu 20 de parti de alcool de 90 de grade, se lasa la macerat 24 de ore, agitind vasul din cind in cind, dupa care frunzele se storc, iar lichidul se strecoara prin citeva straturi de tifon. In ceea ce s-a obtinut se pune o parte de ulei de menta. Picaturile de menta se folosesc intern (cite 10 picaturi, adesea pina la 4 grame pe zi) in cazurile de constipatie, crampe intestinale, digestie proasta, greturi.

Hemoragiile pot fi oprite cu patlagina In medicina populara frunzele de patlagina se folosesc ca mijloc de curatare a singelui. Sucul extras din frunze de patlagina (in doza de trei linguri pe zi) este recomandat impotriva bronsitelor, in caz de tuse uscata si in cazul afectiunilor pieptului. Frunzele de patlagina amestecate cu frunze de coada-soricelului in parti egale sint considerate un foarte bun mijloc in oprirea hemoragiilor, in vindecarea ranilor, avind si proprietati antiseptice. Pentru tratarea laringitei este indicata gargara (de cinci ori pe zi) cu suc diluat cu putina apa extras din urmatoarele plante: patlagina, flori de nalba de padure, radacini de tataneasa (in parti egale). Iarna se poate pregati un decoct din acest plante. In cazul inflamarii ochilor, se folosesc compresele cu infuzie din frunze de patlagina. In afectiunile stomacale si ale tubului digestiv se foloseste decoctul din frunze de patlagina (in doza de 50-60 de grame de planta la un litru de apa). Decoctul se bea caldut, pe stomacul gol, cite un pahar, iar restul pe parcursul zilei in patru doze, dupa masa. In cazul aciditatii crescute a sucului gastric, patlagina se foloseste in urmatorul amestec de plante: 40 de grame de frunze de patlagina, 40 de grame de frunze de sunatoare, 20 de grame de fierea-pamintului, 40 de grame de rozmarin salbatic, 10 grame de radacini de obligeana, 10 grame de frunze de menta, 20 de grame de troscot, 15 grame de frunze de coada-soricelului, 6 grame de seminte de chimen. 40 de grame din acest amestec se pun intr-un litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat intr-un vas acoperit in timpul noptii. Dimineata se bea pe stomacul gol un pahar de infuzie, iar restul in patru doze in timpul zilei, dupa mese. Bai cu scoarta de salcie pentru tratarea varicelor Scoarta de salcie se foloseste in popor ca mijloc astringent, pentru oprirea hemoragiilor, ca mijloc dezinfectant si diuretic. Praful din scoarta de salcie se utilizeaza pentru ranile singerinde. In cazul hemoragiilor nazale se pune in nari cite putin praf de scoarta de salcie, apoi bolnavul se intinde pe pat fara perna sub cap. Persoanele care sufera de varice trebuie sa faca bai pina la genunchi cu decoct din scoarta de salcie si stejar baia trebuie sa dureze o jumatate de ora. Dupa baie picioarele se bandajeaza sau se pun ciorapi medicinali, iar persoana respectiva trebuie sa se intinda pentru putin timp in pat. Impotriva matretii si caderii parului se foloseste un decoct tare din salcie si radacina de brusture (in parti egale). Persoanele care au fost bolnave o perioada mai mare de timp si care nu s-au ridicat din pat simt o slabiciune a picioarelor si un tremur al lor in timpul mersului. Pentru a evita acest lucru sint recomandate baile de picioare cu un decoct tare de scoarta de salcie (baia dureaza 20 de minute). In cazul indigestiilor, de mare ajutor va este decoctul din scoarta uscata de salcie (40 de grame de salcie la 1 litru de apa), care se administreaza intern asemenea unui ceai. In cazul bolilor splinei este folosit de asemenea decoctul din scoarta de salcie (se fierbe 10 minute). Se pun doua linguri de scoarta la doua pahare cu apa. Dupa fierbere, ramine de obicei un pahar si jumatate de lichid. Ceea ce este lipsa se completeaza cu tinctura de macese. Se beau cite doua pahare de decoct pe zi. Este un foarte bun mijloc de tratament in cazul bolilor infectioase, in tuberculoza, reumatism, in afectiunile in care splina si ficatul sint incarcate din cauza toxinelor. Pentru tratarea dizenteriei se bea un decoct din fragi si scoarta de salcie (la 500 de mililitri de apa se pun 8 grame de fragi si 10 grame de salcie; se fierb 10 minute). Tataneasa trateaza afectiunile pulmonare Radacinile de tataneasa sint otravitoare daca se folosesc intern in doze mari. In practica

populara, radacinile de tataneasa se folosesc in inflamarile mucoasei bucale: 40 de grame de radacini se pun intr-un litru de lapte fierbinte si se lasa la infuzat sase-sapte ore intr-un loc calduros. Radacinile de tataneasa nu se fierb pentru ca se considera ca substantele active din aceasta planta sint distruse in acest fel. Infuzia de tataneasa in lapte este recomandata si in cazul tuberculozei. Radacinile de tataneasa sint folosite in popor si ca mijloc astringent si purgativ, dar si ca mijloc de indepartare a tesuturilor moarte si de refacere a lor. Tataneasa trateaza rinichii, ajuta in caz de diaree insotita de singe, in cazul hemoragiilor stomacale sau intestinale. Tataneasa infuzata in lapte nu este foarte placuta la gust pentru bolnav. De aceea, pentru sase-sapte zile, aceasta este inlocuita astfel: radacini uscate sau proaspete de tataneasa se fac o pasta si se amesteca cu una-doua parti de iod, din acest amestec se ia cite o lingurita de trei ori pe zi. Dupa sase-sapte zile va puteti intoarce la tataneasa cu lapte. Radacinile de tataneasa proaspete sau amestecate cu lapte se folosesc in cazul afectiunilor pulmonare sau in cazul tusei. Valeriana va scapa de durerile de cap In medicina populara impotriva durerilor de cap se folosesc fructele de merisor. De asemenea, este recomandata infuzia din flori de boz negru o lingura de flori se pune intr-un pahar cu apa fiebrinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar cu putina miere de trei-patru ori pe zi, cu 15 minute inainte de masa. Valeriana este folosita sub forma de infuzie sau decoct impotriva durerilor de cap; aceasta planta isi dovedeste eficienta daca este folosita mai mult timp. Pentru infuzie: o lingura de radacini taiate marunt se pun intr-un pahar cu apa rece, se lasa la infuzat 6-8 ore, apoi se strecoara; se ia cite o lingura de infuzie de trei ori pe zi. Decoctul se pregateste astfel: o lingura de radacini marutite se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierb 15 minute in baie de aburi, se lasa la infuzat 10 minute, apoi se strecoara; se ia cite o lingura de decoct de trei ori pe zi. Din infuzia de radacini de iarba-mare se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa (infuzia se pregateste astfel: o lingurita de radacini taiate marunt se pun intr-un pahar cu apa rece, se lasa la infuzat 10 ore, apoi se strecoara). In cazul durerilor de cap, un mijloc foarte recomandat este decoctul de sunatoare: o lingura de planta se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierbe 15 minute, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi. Frunzele proaspete de varza alba puse pe frunte va calmeaza durerile de cap. In cazul durerilor sistematice de cap, de mare ajutor va este sucul de cartof proaspat, in doze de un sfert de pahar. Sub forma de infuzie se folosesc si florile de trifoi (o lingura de flori se fierb intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara); se bea cite un pahar de infuzie de trei ori pe zi. Frunzele de liliac calmeaza durerea daca sint aplicate pe frunte. In cazul durerilor puternice este recomandat sucul de coacaze negre cite un sfert de pahar de trei ori pe zi. Sucul de ridiche neagra trateaza afectiunile ficatului In cazul bolilor ficatului, un pahar de suc de ridiche neagra se amesteca cu o cantitate egala de miere si se ia cite o lingura de trei ori pe zi. In acelasi scop, se dizolva o lingurita de miere intr-o jumatate de pahar de suc de mere; se bea cite o jumatate de pahar din acest amestec de doua ori pe zi (dimineata si seara). O lingura de miere se dizolva intr-un pahar de apa calduta; se bea cite un pahar din acest amestec de trei ori pe zi, inainte de masa. Infuzie de macese pentru bolile de rinichi

In cazul bolilor de rinichi, se dizolva 50-100 de grame de miere intr-o cantitate egala de infuzie de macese; se bea in fiecare seara inainte de culcare. O lingura de macese uscate sau 100 de grame de macese proaspete se pun intr-un vas emailat, se adauga un pahar de apa fierbinte, se lasa la fiert 10-15 minute si apoi la infuzat 12-14 ore, dupa care se strecoara (macesele se storc) si in decoctul obtinut se dizolva o lingura de miere; se bea cite o jumatate de pahar de decoct de doua-trei ori pe zi. 20 de grame de frunze de merisor se pun intr-un ceainic din portelan cu un pahar de apa fierbinte; dupa ce s-a racit se adauga in infuzie o lingura de miere; se bea cite un pahar de infuzie de trei ori pe zi, inainte de masa. In cazul afectiunilor splinei, se amesteca un pahar de suc de ridiche neagra cu o cantitate egala de miere si se ia cite o lingura de trei ori pe zi. Retete populare pentru tratarea gripei Se curata de coaja un usturoi, se da pe razatoare, apoi se amesteca cu miere in cantitati egale. In caz de gripa se ia inainte de culcare cite o lingurita din acest amestec, bind putina apa calduta. Se iau 5 grame (o lingura) de frunze de podbal, se pun intr-un vas emailat impreuna cu un pahar de apa fierbinte, se acopera vasul si se pune 15 minute in baie de aburi. Dupa ce s-a racit la temperatura camerei, infuzia se strecoara si se adauga apa fierbinte pina se ajunge la volumul de 200 de mililitri, se dizolva in infuzie o lingura de miere si se bea cite un sfert de pahar de doua-trei ori pe zi. Se amesteca o lingura de flori de tei si o lingura de zmeura, se pun intr-un vas emailat impreuna cu doua pahare de apa fierbinte si se lasa la fiert timp de 5 minute. Dupa racirea pina la temperatura camerei, infuzia se strecoara si se dizolva in ea doua linguri de miere. Se bea impotriva gripei cite o jumatate de pahar de trei-patru ori pe zi. O lingura de flori de tei se pune intr-un pahar cu apa fierbinte; dupa ce s-a racit pina la 20-25 de grade, infuzia se strecoara si se dizolva in ea o lingura de miere; se bea infuzia calduta inainte de culcare. Muguri de brad culesi in lunile aprilie-mai, atunci cind au 3-4 centimetri, se taie marunt, se pun intr-un vas emailat si se adauga apa (in proportia de 1 kilogram de muguri la 4 litri de apa). Amestecul obtinut se pune la fiert 10-15 minute, apoi se strecoara printr-un tifon. Intr-un kilogram de decoct se adauga un kilogram de miere si 10 mililitri de extract de propolis. Din siropul obtinut se ia cite o lingurita de trei ori pe zi inainte de masa. Infuzie de salata verde impotriva hipertensiunii In cazurile de hipertensiue arteriala, in medicina populara se foloseste infuzia din frunze de salata verde (o lingura de frunze taiate marunt se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat una-doua ore, apoi se strecoara); se bea cite o jumatate de pahar de infuzie de doua ori pe zi sau un pahar seara inainte de culcare. Sucul de sfecla amestecat cu miere (in cantitati egale) este recomandat in caz de hipertensiune: cite o lingura de patru-cinci ori pe zi. Dulceata si decoctul de coacaze negre sint foarte indicate in cazurile de hipertensiune. Decoctul se pregateste in felul urmator: doua linguri de fructe uscate se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se fierb 10 minute la foc mic, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de decoct de patru ori pe zi. In caz de hipertensiune se foloseste de asemenea urmatorul amestec de plante: fragi doua parti, frunze de sovirv doua parti, flori de tei doua parti, frunze de podbal doua parti, frunze de patlagina doua parti, radacina de iarba-dulce o parte, frunze de mesteascan o parte, muguri de coada-calului trei parti, seminte de marar trei parti, seminte de anason trei parti, frunze de roinita trei parti, frunze de talpa-gistei trei parti, fructe de paducel patru parti, macese cinci parti, frunze de

siminoc cinci parti, frunze de rozmarin salbatic sase parti. O lingura din acest amestec se pune in doua pahare si jumatate de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara. Se beau cite 150 de mililitri de infuzie de trei ori pe zi, cu 1015 minute inainte de masa. Afectiunile cailor biliare si infuzia de salvie Infuzia din frunze de salvie se foloseste in cazul inflamarilor tubului intestinal, vezicii biliare, ficatului: doua linguri de fruze taiate marunt se pun in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara; se ia cite o lingura de infuzie la fiecare doua ore. Un amestec de plante foarte eficient in aceste cazuri este urmatorul: macese trei parti, radacini de papadie trei parti, matase de porumb trei parti, coada-calului trei parti, flori de siminoc patru parti, petale de trandafir alb doua parti, fragi doua parti, flori de musetel doua parti, seminte de ienupar o parte, frunze de rozmarin salbatic o parte, frunze de mesteacan o parte, seminte de marar o parte, galbenele o parte. O lingura din acest amestec se pune intr-o jumatate de litru de apa, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara. Se iau cite 150 de mililitri din aceasta infuzie de trei ori pe zi, cu 10-15 minute inainte de masa, in cazul afectiunilor ficatului si vezicii biliare. Gustul acestei infuzii este putin amar. Paducelul previne ateroscleroza In scopuri terapeutice se folosesc florile si fructele acestei plante. In fructele de paducel se gasesc acizi organici, zahar, flavonoide, vitamina C, caroten. Florile contin acizi organici si uleiuri eterice, frunzele contin pina la 230 de miligrame la suta acid ascorbic, caroten, acid citric. In practica medicinala se foloseste extractul din fructe. Preparatele care au la baza paducelul se folosesc in tulburarile functionale ale activitatii cardiace, in cazul slabirii muschiului cardiac, al insomniei la bolnavii cardiaci, in tahicardie, in formele de inceput ale hipertensiunii arteriale, in ateroscleroza. Paducelul scade excitabilitatea sistemului nervos central, tonifica muschiul cardiac, inlatura aritmia si tahicardia, scade tensiunea arteriala si imbunatateste starea bolnavilor. In medicina populara, infuzia si tinctura din fructe si flori de paducel se folosesc de foarte mult timp in cazul insomniei, al dispneei, al tulburarilor de ritm cardiac, impotriva tusei si ca mijloc de calmare a iritarii nervoase. Iata o reteta pe baza de paducel care poate fi pregatita in conditii domestice: o jumatate de kilogram de fructe proaspete se spala si se piseaza, se adauga 100 de mililitri de apa, se fierb pina la 40 de grade Celsius si se stoarce sucul. Se ia cite o lingura din sucul obtinut de trei ori pe zi, inainte de masa. Consumarea acestui suc are o influenta favorabila asupra inimii. Plantele recomandate in timpul sarcinii Femeilor insarcinate le este foarte indicat cite un pahar de suc de caise pe zi; de asemenea 100-150 de grame de caise uscate le sint de mare ajutor viitoarelor mame care sint anemice. Lamiia si pepenele galben sint recomandate celor care au greturi, iar nucile sint incluse in regimul alimentar pentru normalizarea continutului singelui. Morcovul poate fi consumat sub orice forma, el contribuind la dezvoltarea fatului. Fructele de merisor pot fi folosite in alimentatie. Se poate pregati de asemenea o infuzie din frunze de merisor 20 de grame de planta la un pahar cu apa fierbinte; se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara; se ia cite o lingura de infuzie de trei ori pe zi in cazul umflaturilor aparute la femeile insarcinate, in cazurile pielonefrita sau de diabet zaharat. Decoctul din radacini de valeriana este indicat in cazul toxicozei timpurii a femeilor insarcinate: doua lingurite de planta uscata se pun intr-un pahar cu

apa fierbinte, se fierb 15 minute, apoi se strecoara; se adauga apa pina se ajunge la volumul initial; se ia cite o lingura de decoct de trei ori pe zi. Pentru prevenirea nasterilor premature este recomandat decoctul din radacini de iarba-mare: o lingura de planta se pune intr-un pahar cu apa, se fierbe 30 de minute, se strecoara si se adauga apa pina la volumul initial, se ia cite o lingura de decoct de trei ori pe zi. Femeilor insarcinate anemice le sint de mare ajutor si fragii de padure, fie fructe, fie decoctul din frunze 20 de grame de frunze la un pahar cu apa fierbinte, se fierb 10 minute, se lasa la infuzat doua ore, apoi se strecoara si se adauga apa pina la volumul initial; se ia cite o lingura de decoct de trei-patru ori pe zi. In cazul hemoragiilor postnatale sint recomandate fructele de calin din care se pregateste o infuzie: una-doua linguri de fructe uscate se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat patru ore, apoi se strecoara, se bea cite un pahar de infuzie de trei ori pe zi. In cazul varsaturilor se foloseste roinita: patru linguri de planta se pun intr-un pahar cu apa fierbinte si se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi, inainte de masa. Tinctura de tataneasa impotriva tusei cronice In cazul fracturilor si al tromboflebitei este foarte eficienta alifia din radacini de tataneasa. Aceasta alifie poate fi pregatita in felul urmator: se dau pe razatoare 100 de grame de radacini de tataneasa si se adauga 100 de grame de untura de porc topita si nesarata; se lasa acest amestec intr-un loc calduros trei-cinci zile, apoi se pastreaza in frigider si se ung cu el locurile afectate. Sub forma de tinctura, radacinile de tataneasa se folosesc in cazul tumorilor pieptului si ale uterului. Pentru aceasta, 50 de grame de radacini se pun intr-o jumatate de litru de alcool si se lasa la macerat doua saptamini. Se iau cite 15 picaturi de tinctura dizolvate intr-o jumatate de pahar de lapte. Daca nu va place laptele, dizolvati tinctura in aceeasi cantitate de apa; tinctura se administreaza cu o ora si jumatate inainte de masa. In cazul tusei insotite de singe, tinctura din radacini de tataneasa se pregateste in alcool si vin: 10 grame de radacini se pun in 100 de mililitri de alcool si se lasa la macerat doua saptamini, dupa aceea se strecoara si se iau cite 15-20 de picaturi de trei ori pe zi. Trebuie sa respectati foarte bine cantitatile pentru ca aceasta planta poate deveni otravitoare in cantitati mari. In cazul ranilor care se vindeca foarte greu se foloseste decoctul din radacini de tataneasa sub forma de comprese: 10 grame de radacini taiate marunt se pun intr-un pahar de apa fierbinte si se lasa 10 minute la foc mic; se strecoara imediat ce s-a luat de pe foc. Ceapa previne aparitia ridurilor Pentru redarea elasticitatii pielii si indepartarea ridurilor se face urmatoarea masca: 30 de grame de suc de ceapa, 30 de grame de miere, 30 de grame de ceara. Se incalzeste totul intr-un vas, dupa ce se raceste se amesteca bine, se intinde masca pe fata dimineata si seara. Pentru pielea grasa este foarte recomandata o masca pentru indepartarea excesului de grasime, pregatita in felul urmator: se stoarce sucul de la doua cepe, se adauga o lingura de suc de lamiie si se intinde masca pe fata pentru 20-25 de minute; se spala mai intii cu apa calduta, apoi cu apa rece. Pentru a scapa de cearcane este bine sa va masati dimineata si seara fata cu suc de ceapa amestecat cu suc de hrean si smintina (in cantitati egale); masca nu trebuie tinuta mai mult de 5 minute, avind grija sa nu va patrunda in ochi. In cazul intepaturilor de albine de mare ajutor va sint de asemenea bucatile de ceapa puse pe locul ranii. In cazul parului foarte rar si degradat se poate pregati o masca hranitoare pe baza de ceapa. Se amesteca: sucul de la

o ceapa, un galbenus proaspat, o lingurita de miere si doua lingurite de sapun lichid. Se intinde amestecul pe pielea capului, se acopera apoi cu un prosop gros, iar dupa doua ore se spala. Pentru intarirea firului de par se maseaza pielea capului cu suc de usturoi. Obezitatea se trateaza cu plante medicinale Celor care sufera de obezitate le sint recomandate unele amestecuri de plante cu efecte uimitoare. Se amesteca 60 de grame de scoarta de crusin, 20 de grame de radacini de papadie, 20 de grame de seminte de patrunjel, 20 de grame de seminte de marar, 20 de grame de frunze de menta; doua linguri din acest amestec se pun intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara. Se bea dimineata toata infuzia. O reteta foarte indicata este si urmatoarea: 50 de grame de seminte de marar, 15 grame de flori de musetel, 15 grame de flori de tei, 20 de grame de flori de boz negru, 20 de grame de frunze de menta; trei linguri din acest amestec se pun in trei pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara; se bea cite un pahar de infuzie de trei ori pe zi. Se amesteca 10 grame de tarite si matase de porumb, 10 grame de funze de coada-soricelului, 10 grame de radacini de cicoare, 10 grame de radacini de papadie, 10 grame de frunze de salvie; doua linguri din acest amestec se pun intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, se strecoara. Dimineata se bea pe stomacul gol toata infuzia in trei doze. Medicina populara recomanda si amestecul urmator: 50 de grame de flori de siminoc, 25 de grame de flori de galbenele, 15 grame de flori de musetel, 10 grame de frunze de menta, 25 de grame de matase si tarite de porumb, 10 grame de seminte de in, 20 de grame de macese; doua linguri din acest amestec se pun intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara; se bea toata infuzia pe parcursul unei zile, in trei-patru doze. Gargara cu infuzie de soc impotriva anghinei In scop terapeutic, se folosesc florile, frunzele, tulpinile de soc. Fructele de soc contin acizi organici. Decoctul din fructe si flori de soc se foloseste ca mijloc sudorific, diuretic si vomitiv. Infuzia din flori de soc este recomandata in raceli, iar cu decoctul pregatit din aceste flori se face gargara in caz de anghina, tuse si inflamatii ale cavitatii bucale. Decoctul se pregateste in felul urmator: trei-patru linguri de flori se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierb 5 minute la foc mic, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. Impotriva anghinei este foarte indicat sucul de ceapa, cite o lingurita de treipatru ori pe zi. Afinele contin 30 la suta zahar, 7 la suta acizi organici, 6 la suta acid ascorbic, 1,6 la suta caroten, vitamine din grupa B, magneziu. Decoctul gros din afine este folosit pentru gargara in cazul anghinei, pentru ungerea ranilor, a spatelui (100 de grame de fructe uscate se pun in 0,5 mililitri de apa, se lasa la fiert pina cantitatea de apa scade la 0,3 litri). In cazul inflamarii amigdalelor, a cavitatii bucale si a gingiilor se foloseste infuzia din frunze de salvie sub forma de gargara (patru linguri de frunze taiate marunt se pun in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, se strecoara). Frunzele de salvie sint incluse si in unele amestecuri: trei parti frunze de salvie, trei parti flori de musetel; o lingurita din acest amestec se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara; se face gargara cu aceasta infuzie in cazurile de laringita de cinci-sase ori pe zi. Gastrita cronica si infuzia din frunze de salata In cazul gastritelor cu aciditate scazuta, reventul in doze mici (0,05-0,2 grame) are o actiune astringenta. Se foloseste in acest caz praful obtinut din radacini uscate de

revent, culese toamna: radacinile se spala cu apa, se taie in bucati, se lasa putin la soare, apoi se usuca la temperaturi nu mai mari de 60 de grade Celsius. In scop terapeutic se folosesc si frunzele de salata, care contin vitaminele B1, B2, E, PP, C, caroten, hidrati de carbon, grasimi, albumine, microelemente magneziu, fosfor, calciu, potasiu, fier, iod. Infuzia din frunze de salata este folosita in cazul gastritei cronice: o lingura de frunze taiate marunt se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat una-doua ore, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de doua ori pe zi sau cite un pahar seara. De asemenea, in cazul gastritelor cu aciditate scazuta se bea cite un sfert de pahar de suc de coacaze negre de trei ori pe zi. Decoctul din frunze de coada-soricelului este folosit in cazul gastritelor cronice si al ulcerului: o lingurita de planta se pune in 250 de mililitri de apa fierbinte, se fierbe 5-10 minute la foc mic, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi, timp de 25-30 de zile. Coada-soricelului se foloseste si in amestec cu alte plante in cazul gastritelor: doua parti frunze de coada-soricelului, doua parti frunze de sunatoare, doua parti flori de musetel, o parte frunze de rostopasca. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar cu apa fierbinte; se bea cite un sfert de pahar de infuzie de patru ori pe zi. Decoct de valeriana impotriva hipertensiunii arteriale In cazul formelor usoare de hipertensiune arteriala, medicina populara recomanda sucul din fructe de merisor. In cazul hipertensiunii arteriale in stadiul 1, asemenea manifestarii unei nevroze obisnuite, se folosesc infuzia, decoctul si praful de valeriana. Infuzia de valeriana se pregateste in felul urmator: 10 grame de radacini de planta se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte, se fierb 30 de minute, apoi se lasa la infuzat doua ore; se ia cite o lingura de infuzie de trei-patru ori pe zi. Decoctul de valeriana se pregateste astfel: 10 grame de radacini de planta taiate marunt se pun in 300 de mililitri de apa la temperatura camerei, se fierb 15 minute si se lasa sa se raceasca; se bea cite o jumatate de pahar de decoct de trei ori pe zi. Din praful de valeriana (pregatit din planta uscata) se iau 1-2 grame de doua-patru ori pe zi. Eficacitatea valerianei se dovedeste a fi mai mare in cazul folosirii ei sistematice si o perioada destul de mare de timp. Pentru a obtine o scadere a tensiunii arteriale, este necesar ca o perioada indelungata de timp sa va administrati tinctura de galbenele; se iau cite 20-30 de picaturi de tinctura de trei ori pe zi; se observa in acest timp disparitia durerilor de cap, imbunatatirea somnului si cresterea capacitatii de munca. In cazurile de hipertensiune arteriala sint recomandati cartofii copti in coaja, infuzia de flori de trifoi (o lingura de flori se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi), ceapa proaspata, usturoiul crud (in cazul formei sclerotice a hipertensiunii, doi-trei catei zilnic). Hemoroizii se trateaza cu decoct de sunatoare In cazul hemoroizilor se foloseste sub forma de decoct sunatoarea: o lingura de planta se pune intr-un pahar de apa fierbinte, se fierbe 15 minute la foc mic, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi. Infuzia din frunze de fragi se foloseste pentru clisme si spalaturi: o lingura de frunze se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara. In cazul hemoragiilor hemoroidale este recomandat decoctul din scoarta de calin: patru lingurite de scoarta taiata marunt se pun intr-un pahar cu apa, se fierb 30 de minute, se strecoara, se adauga apa pina se ajunge la volumul initial si se iau cite trei linguri pe zi, inainte de masa. Se beau de asemenea cite doua pahare de saramura de varza calduta. O lingura de frunze uscate de

urzica se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierbe 10 minute la foc mic, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara; se ia cite o lingura din acest decoct de patru-cinci ori pe zi. Doua linguri de frunze uscate de urzica se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de doua ori pe zi. Foarte recomandat este sucul proaspat de ceapa, cite o lingura de trei-patru ori pe zi. Doua lingurite de radacini taiate marunt de papadie se pun intr-un pahar de apa fiarta si racita, se lasa la infuzat opt ore; se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi, inainte de masa. Pentru uz extern (spalaturi) este recomandata si infuzia de musetel: doua-trei linguri de flori se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora intr-un vas bine acoperit, se strecoara. Infuzia de orz este foarte folosita in cazurile de hemoroizi: boabele de orz sint puse intr-un mediu cald, dar umed, iar atunci cind incep sa creasca sint puse la uscat; doua linguri din lastarii astfel uscati se pun intr-un litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat patru ore; se bea cite o jumatate de pahar de patru-sase ori pe zi, adaugind zahar dupa gust. In cazul hemoragiilor hemoroidale este recomandata infuzia din frunze de coada-calului: doua linguri de planta taiata marunt se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara; se bea in inghitituri mici pe parcursul zilei. Mierea medicament universal Mierea este un medicament natural recomandat in cazul foarte multor afectiuni. In cazul bolilor vezicii biliare si ale cailor biliare sint recomandate boabele de porumb in lapte care se fierb in lapte de vaca si se amesteca cu miere; de asemenea, se amesteca un pahar de suc de ridiche neagra cu o cantitate egala de miere si se ia cite o lingura de trei ori pe zi. In cazul afectiunilor intestinale este indicata urmatoarea reteta: 400 de grame de caise uscate si 400 de grame de prune uscate curatate de simburi se trec prin masina de tocat carne; la masa obtinuta se adauga 200 de grame de miere si se amesteca bine; se ia cite o lingura din acest amestec in timpul cinei, bind dupa aceea putina apa calduta. Afectiunile membrelor inferioare (varicele in special) se trateaza cu urmatorul amestec: 250 de grame de usturoi curatat si dat pe razatoare se amesteca cu 350 de grame de miere; se lasa la macerat sapte-zece zile; se ia cite o lingura din acest amestec la 40 de minute dupa masa, de trei ori pe zi, timp de una-doua luni. In cazul afectiunilor cailor urinare, o lingura de flori de nalba-mare se pun intr-un ceainic din portelan, se adauga un pahar de apa fierbinte si se lasa la infuzat 10-15 minute, se pune o lingura de miere si se ia cite un sfert de pahar de trei ori pe zi din acest amestec. In cazul bolilor organelor respiratorii, se pun intr-un ceainic doua linguri de flori de nalbamare, doua linguri de podbal, o lingura de sovirv, se acopera cu un litru de apa fierbinte; se bea cite un pahar de infuzie, dizolvind in el o lingura de miere, de trei ori pe zi. Bolile de piele se vindeca cu radacini de brusture Sucul de merisor este foarte recomandat pentru uz extern in cazul eczemelor si al scabiei. Sucul de troscot este folosit pentru vindecarea ranilor singerinde (se inmoaie o bucata de tifon in suc si se pune pe locul afectat). Troscotul este de mare ajutor si in cazul arsurilor. Decoctul din scoarta de stejar este indicat pentru spalaturi si comprese in cazul bolilor de piele, al ranilor, arsurilor si degeraturilor. Pentru vindecarea arsurilor, diferitelor boli de piele si pentru grabirea cicatrizarii ranilor este folosit uleiul de sunatoare (o lingura de flori de sunatoare se pune intr-un pahar cu ulei vegetal, se lasa la macerat 14 zile, agitind din cind in cind vasul). In cazul cosurilor sau al

eczemelor aparute pe fata se unge tenul cu suc din fructe de calin. Cu infuzia din aceste fructe se trateaza eczemele: una-doua linguri de fructe se pun intr-un pahar cu apa si se lasa la infuzat patru ore; se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi. Compresele cu suc de rachitele sint utilizate in cazul eczemelor. Decoctul si infuzia din radacini de brusture sint indicate in tulburarile metabolice, in cazul eczemelor: o lingurita de radacini taiate marunt se pun in doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat 12 ore, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de infuzie de patru ori pe zi. Decoctul se pregateste in felul urmator: o lingurita de radacini taiate marunt se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierb 5-10 minute la foc mic, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara; se ia cite o lingura de decoct de trei-patru ori pe zi. Decoctul se foloseste si sub forma de comprese in cazul eczemelor, al dermatitelor, al eruptiilor cutanate insotite de mincarimi (o lingura de radacini taiate marunt se pun in doua pahare cu apa fierbinte, se fierb 30 de minute, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. Pe zonele afectate ale pielii se pot aplica niste comprese cu morcov dat pe razatoare. Leacuri populare pentru tratarea diareii Foarte indicata in cazul diareii este obligeana in amestecul: radacini de obligeana, scoarta de stejar, frunze de chimen, frunze de nuc - in parti egale. O lingurita din acest amestec se pune la infuzat sase ore intr-un pahar cu apa rece, dupa care se pune vasul la foc mic pentru 10-15 minute, apoi se strecoara. Se bea intreaga doza pe parcursul unei zile, in inghitituri mici. In scopuri terapeutice sint folosite si semintele de ovaz, care contin 60 la suta amidon, 16 la suta albumine, 9 la suta grasimi, fermenti, vitamine de grupa B, saruri de calciu, fosfor si alte substante. Taritele de ovaz se folosesc in cazul inflamarilor tubului intestinal si digestiv, in caz de diaree, in afectiunile ficatului si ale inimii (100 de grame de seminte de ovaz se pun intr-un litru de apa rece, se lasa la infuzat patru ore, apoi se fierb pina se ingroasa). In cazul tulburarilor gastro-intestinale se folosesc 50-100 de grame de afine proaspete sau o infuzie din fructe uscate (patru lingurite de fructe uscate se lasa la infuzat opt ore intr-un pahar cu apa la temperatura camerei). Se bea toata infuzia pe parcursul unei zile in inghitituri mici. Afinele intra si in componenta unor amestecuri cu proprietati astringente (afine - doua parti, radacina de talpa-gistei - o parte, flori de siminoc - o parte, seminte de chimen - o parte, frunze de salvie - trei parti). O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierbe 10 minute, iar dupa ce s-a racit se strecoara. Se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi, cu 15-20 de minute inainte de masa. Un alt amestec foarte eficient este acesta: doua parti afine si trei parti fructe de malin. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierbe 20 de minute la foc mic, se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi. Se amesteca patru parti scoruse, trei parti frunze de sunatoare, doua parti radacini de nalba mare. O lingura din acest amestec se pune intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat 40-60 de minute, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar din infuzie de patru ori pe zi, in caz de diaree. Bai cu plante pentru durerile reumatice In caz de reumatism, dupa orice baie fierbinte este recomandata ungerea corpului cu urmatorul amestec: o parte praf obtinut din muguri de pin sau de mesteacan uscati si doua parti de grasime. 30 de grame de radacina de valeriana se pun intr-un litru de apa rece; se lasa la infuzat o ora, se fierb 20 de minute, se lasa apoi vasul acoperit 5 minute, dupa care se strecoara. Baile cu valeriana se fac inainte de culcare, iar tratamentul

trebuie sa cuprinda 12-14 bai. Foarte recomandate pentru tratarea reumatismului sint baile cu flori de musetel (200 de grame de flori la o galeata de apa, in care se adauga si o lingura de sare). Se pun 50 de grame de frunze de trifoi intr-un litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat doua ore; se face baie in fiecare seara cu aceasta infuzie, timp de 1214 zile. 14-18 zile se face baie cu un decoct de cimbru: 50 de grame de frunze maruntite de cimbru se pun intr-un litru de apa, se fierb 5 minute; baia se face seara. Se pun doua linguri de radacini de obligeana intr-un litru de apa fierbinte, se fierb 20 de minute, se lasa vasul acoperit 30 de minute, apoi se strecoara; se fac 10-12 asemenea bai. Se fierb intr-un litru de apa 100 de grame de fructe de ienupar; acest decoct se adauga in apa pentru baie. Se pun 50 de grame de radacini de maces intr-o jumatate de litru de apa, se lasa la infuzat doua ore, se fierb 20 de minute, apoi se mai infuzeaza inca 30 de minute, se strecoara; se fac 14-18 asemenea bai. 500 de grame de muguri de pin se fierb 30 de minute in 5 litri de apa; decoctul obtinut se adauga in baie. Astmul bronsic si florile de boz negru In cazul astmului bronsic se folosesc florile de boz negru in amestecuri cu alte plante: flori de boz negru, frunze de roua-cerului, frunze de patlagina, frunze de viorele (in parti egale). Patru linguri din acest amestec se pun la infuzat intr-un pahar cu apa rece timp de doua ore, se fierb citeva minute, iar dupa ce s-au racit se strecoara. Decoctul se bea pe parcursul unei zile in trei doze, in cazurile de astm bronsic si bronsita. Se amesteca in parti egale flori de boz negru, frunze de talpa-gistei, frunze de rostopasca, muguri de pin. Se pregateste decoctul ca si in reteta anterioara. La fel se pregateste un decoct foarte eficient din urmatorul amestec: o parte flori de boz negru, o parte scoarta de salcie, o parte flori de podbal, doua parti seminte de anason, doua parti macese. Infuzia din frunze de podbal este recomandata in cazurile de bronsita acuta si cronica, impotriva tusei, raguselii, afectiunilor inflamatorii ale tubului gastro-intestinal, impotriva afectiunilor rinichilor, vezicii urinare (patru lingurite de frunze taiate marunt se lasa la infuzat 30 de minute intr-un pahar cu apa fierbinte, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi). In scopuri terapeutice sint folosite si ridichile, care contin acid ascorbic, caroten, vitamina B1, albumine, grasimi, saruri minerale si alte substante. Decoctul din ridichi este folosit in cazul astmului bronsic, al tusei, in inflamarile mucoasei bucale, in caz de insomnie, palpitatii, pierdere a glasului din cauza racelii (doua linguri de ridiche se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierb 15 minute, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi sau cite un pahar in fiecare seara). Sucul de ridiche amestecat cu miere (dupa gust) este foarte recomandat impotriva tusei - cite una-doua linguri de trei-patru ori pe zi. Fructele de paducel va scapa de nevroze O lingura de fructe uscate de paducel se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat doua ore intr-un loc calduros, apoi se strecoara. Se iau cite una-doua linguri din infuzie de trei-patru ori pe zi, inainte de masa, in cazurile de hipertensiune arteriala, nevroze, ameteli, respiratie greoaie. Se amesteca in parti egale fructe si flori de paducel; trei linguri din acest amestec se pun in trei pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat doua ore intr-un loc calduros, apoi se strecoara. Se bea cite un pahar de infuzie de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa sau la o ora dupa masa, in cazul afectiunilor cardiace, al respiratiei greoaie, al ametelilor. 10 grame de fructe uscate de paducel se pun la macerat 10 zile in 100 de mililitri de alcool, apoi se strecoara. Din tinctura obtinuta se iau cite 30 de picaturi cu o lingura de apa de trei ori pe zi, inainte

de masa. Tinctura poate fi pregatita si din 10 grame de flori de paducel care se pun la macerat 10 zile in 100 de mililitri de alcool; se iau cite 20-25 de picaturi de trei ori pe zi, inainte de masa. Gargara cu obligeana impotriva inflamarii mucoasei bucale si a gingiilor Impotriva inflamarilor mucoasei bucale si gingiilor foarte recomandata este gargara cu infuzie calduta de obligeana (o lingurita de radacina de obligeana se pune intr-un pahar si jumatate de apa fierbinte, se lasa la infuzat doua ore, apoi se strecoara). O lingurita de radacini de iarba mare se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierb 10-15 minute la foc mic, se lasa la infuzat patru ore; se foloseste sub forma de gargara in inflamarile mucoasei bucale. Tot pentru gargara este folosit si decoctul din scoarta de stejar: o lingura de scoarta taiata marunt se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierbe 15 minute la foc mic, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. Plantele medicinale recomandate impotriva obezitatii Plantele folosite pentru scaderea masei corporale reduc pofta de mincare. Varza, merele, agrisele, dovleacul, dovlecelul, citricele trebuie incluse obligatoriu in regimul alimentar. Ceaiul verde este recomandat de citeva ori pe zi (este insa contraindicat in cazul unei tensiuni scazute). Impotriva obezitatii sint indicate unele infuzii din plante medicinale: infuzia din frunze de urzica - o lingura de frunze se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 10 minute, apoi se strecoara, se ia cite o lingura de trei ori pe zi; infuzia din tarite si matase de porumb - 10 grame de tarite si matase de porumb se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat una-doua ore, apoi se strecoara, se ia cite o lingura de trei-patru ori pe zi inainte de masa, pentru ca scade pofta de mincare; uleiul de in se foloseste in mincare, cite 20 de mililitri pe zi; decoct din tarite de griu - 200 de grame de tarite se pun intr-un litru de apa fierbinte, se fierb 15 minute, apoi se strecoara, se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi. Foarte indicat impotriva obezitatii este decoctul din frunze si radacini de telina: 20 de grame de planta se pun intr-un pahar cu apa, radacinile se fierb 30 de minute, iar frunzele - 15 minute, se strecoara si se adauga apa pina se ajunge la volumul initial; din decoctul obtinut se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi. Infuzia din frunze de salvie este foarte eficienta in aceste cazuri: o lingura de planta uscata se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi. Se amesteca cite 10 grame de frunze de coada-soricelului si de sunatoare, doua linguri din acest amestec se pun intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara; se bea toata infuzia pe parcursul unei zile in trei-patru doze. In acelasi fel se foloseste si infuzia din 10 grame de iarba-neagra amestecate cu 10 grame de salvie. Caderea parului si infuzia de catina In cazul excesului de sebum, al matretii, al caderii parului se recomanda ca dupa spalarea parului si uscarea acestuia sa se faca un masaj al pielii capului cu o infuzie din frunze de urzica (o lingura de frunze se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora si jumatate, apoi se strecoara). Aceasta reteta se foloseste o data pe saptamina o perioada destul de indelungata. Infuzia din fructe si frunze de catina se foloseste intern si extern ca mijloc de tratament care intareste parul in cazul chelirii: doua linguri de fructe si frunze se pun in doua pahare de apa fierbinte, se lasa la infuzat doua-patru ore intr-un vas bine inchis, apoi se strecoara. Se beau cite 150 de mililitri de infuzie de doua ori pe zi, inainte de masa, dimineata si seara. De asemenea, se maseaza

pielea capului cu aceasta infuzie in fiecare seara. Foarte recomandat impotriva caderii parului este si urmatorul amestec de plante: radacini de obligeana - 20 de grame, radacini de brusture - 20 de grame, flori de galbenele - 10 grame, muguri de hamei - 15 grame. Acest amestec se pune intr-un litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat doua ore, apoi se strecoara si se spala parul cu infuzia obtinuta. Decoctul din frunze de merisor trateaza pietrele la rinichi Fructele de merisor se folosesc proaspete, uscate sau fierte si indulcite cu zahar in cazul afectiunilor stomacale, al aciditatii scazute a sucului gastric, in cazul diareii, reumatismului si podagrei. In toate aceste cazuri se pot pregati si infuzii sau decocturi din fructe de merisor 15 grame de fructe la un pahar cu apa, din care se ia cite o lingura de trei-patru ori pe zi. Merisorul are efecte diuretice si nu dauneaza in nici un fel rinichilor, chiar si atunci cind este utilizat in cantitati mari. Fructele de merisor proaspete sau fierte chiar si fara zahar nu se altereaza mult tip. In unele gospodarii aceste fructe sint fierte fara zahar cu pere si mere dulci, iar gemul care se obtine se pastreaza foarte mult. Toate aceste lucruri vorbesc despre proprietatile de antibiotic ale merisorului. Decoctul din frunze de merisor este recomandat in cazul pietrelor la rinichi si la vezica biliara. Pentru aceasta se iau trei miini de frunze de merisor, se pun in trei pahare cu apa si se fierb 10 minute. Se bea toata aceasta cantitate de decoct pe parcursul unei zile, in trei doze. Acest decoct se dovedeste a fi eficient nu numai in bolile de rinichi, ci si in cele de ficat. Incontinenta nocturna a urinei se trateaza cu decoct din frunze de merisor. In asemenea cazuri se foloseste un amestec din fructe si frunze de merisor in care se adauga doua linguri de sunatoare. Acest amestec se fierbe 10 minute in trei pahare de apa. Se beau cite trei pahare pe zi, incepind cu ora 16 si terminind inainte de culcare. Valeriana va scapa de migrena si insomnie Radacinile de valeriana au un miros deosebit si un gust putin amarui. Aceste radacini sint un mijloc de calmare a nervilor, dar ele contribuie si la imbunatatirea digestiei si la eliminarea viermilor intestinali. Din radacinile de valeriana se pregatesc tincturi cu apa sau alcool care sint folosite in tulburarile nervoase, impotriva acceselor de isterie, impotriva insomniei, palpitatiilor, ca mijloc de recapatare a fortelor, impotriva diareii. Tinctura cu alcool sau asa-numitele picaturi de valeriana se pregatesc in felul urmator: o parte de radacini taiate marunt de valeriana se pun in cinci parti de alcool de 70 de grade si se tin intr-un loc calduros (25 de grade Celsius) la macerat timp de o saptamina. Lichidul obtinut se strecoara si se administreaza intern cite 15 picaturi de trei ori pe zi. O alta tinctura se pregateste astfel: o parte radacini de valeriana taiate marunt se pun la macerat patru zile in patru parti alcool de 90 de grade, dupa care se adauga doua parti de apa si se mai lasa la macerat trei zile. Lichidul se strecoara si se administreaza in aceeasi doza ca si prima tinctura. In cazul durerilor de stomac, copiilor mici li se da cite o lingurita de infuzie de valeriana in fiecare ora. Aceasta infuzie elimina gazele si are si unele efecte diuretice usoare. Radacinile de valeriana se folosesc si sub forma de praf. In doze de 1-2 grame pe zi, acest praf este recomandat impotriva scarlatinei, tuberculozei, in cazurile de migrena sau in inflamatiile ochilor. Copiilor in cazul acceselor de spaima nocturna li se dau de cinci ori pe zi cite 7-10 picaturi de valeriana intr-o lingurita de apa. Atunci cind va doare stomacul, aveti limba inflamata si va doare capul, se beau cite trei pahare pe zi dintr-un ceai caldut pregatit din urmatorul amestec: sase linguri de coada-soricelului, o lingura de pelin, o lingura

de menta si o lingura de radacini de valeriana taiate marunt. Acest amestec se pune intr-un litru de apa si se fierbe 10 minute. Florile de luminarica au proprietati expectorante Florile de luminarica sint socotite un mijloc calmant si expectorant in toate tipurile de afectiuni ale gitului, plaminilor, impotriva tusei, bronsitelor si in cazul astmului pulmonar. Florile de luminarica se folosesc foarte des in popor si in cazul afectiunilor gastro-intestinale, in bolile ficatului si ale splinei. In acest scop se pregateste o infuzie din flori de luminarica la un litru de apa, din care se beau cite 50 de mililitri la fiecare o ora. Florile de luminarica se amesteca cu flori de nalba si podbal (in parti egale). Se fierb 5 minute, in acest decoct se adauga radacini de tataneasa si valeriana cite 10 grame. Toate acestea se mai fierb intr-un vas acoperit inca o ora. Se strecoara apoi, se lasa sa se raceasca si se face gargara in afectiunile gitului. In cazul balonarilor se pregateste urmatorul amestec: seminte de anason 8 grame, flori de luminarica 8 grame, stafide 30 de grame, zahar o lingura, chimen 5 grame. Toate acestea se fierb 5-10 minute intr-o jumatate de litru de apa, se strecoara si se bea de trei ori pe zi cite o jumatate de pahar. Dupa trei zile in care ati folosit acest decoct, treceti la o dieta bazata pe lactate, eliminind din alimentatie ouale si orice fel de grasime. Ca mijloc sudorific se recomanda consumarea unui decoct fierbinte din urmatorul amestec de plante: flori de luminarica, nalba, boz negru, flori de tei, zmeura uscata (in parti egale). Se pun doua linguri din acest amestec la doua pahare de apa fierbinte, se mai fierb inca o jumatate de ora. Ranile care apar pe sinii femeilor se trateaza tot cu flori de luminarica: pe rana se presara praf din flori uscate, inainte de asta ungind rana cu suc de morcovi. Decoct din seminte de in impotriva constipatiei Dintre plantele foarte cunoscute in tratarea afectiunilor gastro-intestinale se folosesc cateii de usturoi dati pe razatoare, iar ca mijloc dezinfectant ceapa. Ceapa si usturoiul actioneaza favorabil si asupra cailor respiratorii si trateaza mucoasele bolnave. Pe linga ceapa si usturoi, mugurii de hamei si semintele de in au proprietati antiseptice, dar se folosesc si impotriva caderii parului. Constipatiile cronice se trateaza in felul urmator: se bea zilnic decoct pregatit dintr-o lingurita de seminte de in la un pahar de apa fierbinte; decoctul nu se strecoara, ci se bea impreuna cu semintele. Acest lucru trebuie facut de obicei inainte de culcare. Din acest decoct, dar strecurat de aceasta data (o lingura de seminte de in la un pahar si jumatate de apa se fierb 12 minute la foc mic), se fac clisme in caz de diaree. Pentru a avea o piele mai catifelata se folosesc compresele fierbinti cu praf de seminte de in si apa fiarta. In caz de diabet, semintele de in impreuna cu teci de fasole se fierb 10 minute in apa, dupa care se lasa vasul acoperit pentru 20 de minute, se strecoara si se beau cite 50 de mililitri de decoct pe zi. Traista ciobanului recomandata in bolile de ficat Infuzia de traista ciobanului (40-50 de grame de planta la un litru de apa fierbinte) este recomandata in cazul bolilor de ficat si al pietrelor la rinichi, in cazul afectiunilor vezicii biliare si in cazul tulburarilor de metabolism. Aceasta infuzie este foarte eficienta si in cazul femeilor aflate in perioada dinaintea menopauzei. In unele locuri se considera ca sucul extras din aceasta planta (cite 40-50 de picaturi la o lingura de apa) actioneaza mult mai bine decit infuzia. Acest suc este indicat si impotriva reumatismului si a diareii. In caz de diaree, acest suc nu se mai administreaza cu apa, ci cu alcool. In cazul unor pete pe plamini, la doua pahare de apa se pun doua linguri de

traista ciobanului, o lingura de scoarta de stejar si o jumatate de pahar de vin. Toate acestea se fierb 10 minute intr-un vas acoperit. Tot decoctul se consuma pe parcursul unei zile. In cazul urinei cu singe, ceea ce se observa in special in cazul inflamatiilor cronice si acute ale rinichilor, folosirea acestei plante provoaca in aproape toate cazurile o scadere sau o intrerupere a hemoragiei si creste cantitatea de urina. In acest scop se recomanda infuzia din 10 grame de planta la 200 de mililitri de apa sau extractul de traista ciobanului, cite 20 de picaturi de trei ori pe zi. Sfecla fiarta are proprietati diuretice Cobaltul continut de sfecla este folosit de organism pentru sinteza vitaminei B, iar aceasta din urma impreuna cu acidul folic participa la formarea eritrocitelor. Substantele prezente in sfecla contribuie la intarirea capilarelor, la scaderea nivelului colesterolului in singe si au si o actiune hipotensiva. Substantele pectinice continute de sfecla pot sa neutralizeze produsele toxice care se formeaza in tubul gastro-intestinal. Prin continutul de iod, sfecla depaseste foarte multe legume. In cazul constipatiilor cronice, mai ales la persoanele obeze, este recomandata consumarea zilnica a unei sfecle fierte (100-150 de grame). Aceasta recomandare poate fi facuta si celor care sufera de ateroscleroza, intoxicatii care tin de tulburarile functiilor glandei tiroide. Sfecla fiarta si decoctul de sfecla au proprietati diuretice. In cazul guturaiului si al nasului infundat, rezultate foarte bune da sucul proaspat de sfecla rosie amestecat cu miere (in proportia 2:1). Copiilor foarte mici este mai bine insa sa li se dea suc de sfecla fiarta fara miere. Sucul din frunze de sfecla picurat in nas, amestecat cu o cantitate mica de miere, face sa revina mirosul pierdut. Acelasi efect are si o bucatica de radacina de sfecla pusa in nas. In cazul laringitelor cronice si al faringitelor, insotite de senzatia de uscaciune in git si de raguseala, de mare ajutor este gargara cu suc de sfecla de doua-trei ori pe zi, timp de o luna. In cazurile de tuberculoza, pleurita, raceala acuta se bea suc proaspat de sfecla (dupa doua-trei ore de la pregatire), in doze de cite o jumatate de pahar de trei-patru ori pe zi, inainte de masa. Ca mijloc expectorant in afectiunile plaminilor se pregateste urmatorul amestec: un pahar de suc de sfecla, cinci linguri de zahar, cinci linguri de alcool, o lingura de glicerina. Se ia din acest amestec cite o lingura de trei ori pe zi. Sucurile de legume trateaza hipertensiunea arteriala Pentru scaderea tensiunii arteriale sint recomandate urmatoarele amestecuri. Doua pahare de suc de sfecla, un pahar si jumatate de suc de rachitele, un pahar de alcool, 250 de grame de miere, o lamiie; se ia cite o lingura de trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa. Se amesteca un pahar de suc de morcov, un pahar de suc de sfecla, o jumatate de pahar de suc de rachitele, o jumatate de pahar de alcool, un pahar de miere; se lasa la macerat trei zile; se ia cite o lingura din acest amestec de trei ori pe zi. Se amesteca patru pahare de suc de sfecla, patru pahare de miere, 100 de grame de rozmarin salbatic, 500 de mililitri de alcool. Amestecul se lasa la macerat 10 zile intr-un vas inchis bine, intr-un loc racoros, dupa care se strecoara si se iau cite una-doua linguri de trei ori pe zi, cu o jumatate de ora inainte de masa, in cazul hipertensiunii arteriale. In cazurile de anemie este recomandat un amestec de suc de sfecla, morcov si ridiche in parti egale. Amestecul se pune intr-o sticla care se inchide bine, se imbraca cu un aluat obisnuit si se pune la cuptor trei ore. Se bea din sucul obtinut cite o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa. Sucul de varza indicat impotriva gastritei

Varza alba contine albumine, zahar, acid ascorbic si folic, caroten, vitaminele din grupa B, fermenti, celuloza, saruri ale potasiului, fosforului, calciului. Sucul din varza proaspata este recomandat in gastritele cronice, in special in cele insotite de aciditate scazuta, in ulcerul stomacal si duodenal, in afectiunile ficatului si splinei, impotriva obezitatii. Este recomandat a se bea cite o jumatate de pahar de suc de doua-trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa, caldut. Sucul obtinut din varza proaspata se poate tine la frigider nu mai mult de doua zile. In tratarea gastritei se foloseste de asemenea radacina de brusture. Se poate pregati o infuzie in felul urmator: o lingurita de radacini taiate marunt se pun in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 12 ore, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar din infuzia calduta de patru ori pe zi. Foarte recomandat este si decoctul: o lingurita de radacini taiate marunt se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierb 5-10 minute la foc mic, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. Se bea cite o lingura de decoct de trei-patru ori pe zi. Medicina populara recomanda ca mijloc foarte eficient impotriva gastritei patlagina. Infuzia si sucul proaspat din frunze de patlagina sint recomandate in tratarea afectiunilor gastrointestinale (ulcer gastric si duodenal, enterita, enterocolite, colite, meteorism, constipatie, colici). O lingura de frunze uscate de patlagina se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 10 minute, apoi se strecoara; aceasta doza se bea pe parcursul unei ore in inghitituri mici. Frunze de patlagina bine spalate se taie, se stoarce sucul din ele, se amesteca cu o cantitate egala de miere si se fierb 20 de minute. Se iau cite doua-trei linguri pe zi din acest amestec. Sucul de ceapa cu miere calmeaza accesele de astm bronsic 10 grame de frunze de mierea ursului se oparesc cu un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora. Se ia din aceasta infuzie cite o lingura de trei-patru ori pe zi, timp de treipatru saptamini. Pentru a scapa de accesele de astm, pregatiti un ceai din iarba-dulce. O lingurita de radacini de iarba-dulce se fierb timp de 2 minute intr-o ceasca de apa. Inainte de a folosi ceaiul, adaugati in el o jumatate de lingurita de unt topit. Se bea din acest ceai cite o inghititura la fiecare 5-10 minute. Pentru scaderea intensitatii acceselor de astm este foarte eficient urmatorul mijloc: un sfert de ceasca de suc de ceapa, o lingurita de miere si un virf de lingurita de piper negru; se amesteca totul si se iau cite doua-trei lingurite pe zi. Se pot de asemenea amesteca o lingura de ulei de mustar si o lingurita de ulei nerafinat; se ia cite o lingura din acest amestec de doua-trei ori pe zi pe stomacul gol. In cazul astmului alergic este foarte indicat praful de curcuma care se pune in unt impreuna cu o lingura de zahar nerafinat; se ia cite o lingurita din acest amestec in timpul acceselor. Se amesteca patru parti frunze de podbal, trei parti frunze de patlagina si trei parti radacini de iarba-dulce. O lingura din acest amestec se pune in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat trei ore, apoi se strecoara. Se ia cite o lingura de trei-patru ori in 24 de ore, in cazul in care accesele de astm sint insotite de transpiratie abundenta. Se amesteca cite 10 grame de frunze de cimbru, frunze de podbal, frunze de viorele, radacini de iarba-mare, seminte de anason. Patru lingurite din acest amestec se pun intr-un pahar de apa rece, se lasa la infuzat doua ore, dupa care se pun pe foc 5 minute, se mai lasa la infuzat 15 minute, apoi se strecoara. Se bea toata aceasta doza pe parcursul unei zile in trei doze. Macesul indicat impotriva reumatismului si pietrelor la rinichi Pentru tratarea reumatismului se foloseste cu succes urmatoarea reteta: un pahar si jumatate de radacini de maces se pun la macerat intr-un litru si jumatate de alcool. In

primele trei zile de tratament se bea cite o lingura de tinctura de trei ori pe zi, iar in urmatoarele zile cite doua linguri. Aceasta reteta se foloseste pentru tratarea depunerilor de saruri in articulatii. Se taie marunt 20 de grame de radacini de maces, se pun intr-un litru de apa fierbinte si se fierb la foc mic timp de trei ore. Intr-un pahar de decoct se pune un pahar de apa fiarta si racita. Cu acest amestec, in caz de podagra se pun comprese pe locurile dureroase seara si se bandajeaza bine. O lingura de radacini de maces taiate marunt se pun in 400 de mililitri de apa fierbinte, se fierb 15 minute, se lasa la infuzat doua ore, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi inainte de masa in cazurile de cistita, de scadere a poftei de mincare, in cazul bolilor gastro-intestinale. In cazul afectiunilor ficatului, al pietrelor la rinichi, al hipertensiunii arteriale, in inflamarea vezicii urinare si impotriva paraliziei se foloseste urmatoarea reteta: 40 de grame de radacini uscate de maces se fierb in 200 de mililitri de apa 15-30 de minute, se lasa la infuzat cinci ore, apoi se strecoara; se beau cite 200 de mililitri de trei ori pe zi, timp de sapte-zece zile. Cu acest decoct se pot face si bai in cazul parezelor sau al paraliziei membrelor inferioare. Decoctul din frunze de maces culese in perioada de inflorire actioneaza foare bine asupra stomacului, calmeaza durerile si imbunatateste functia motrica a acestuia. Acest decoct se bea si in cazul diareei. Foarte recomandat este si uleiul de maces care se poate pregati in casa: 200 de grame de seminte taiate marunt si miezul proaspat sau uscat de la citeva fructe se fierb 15 minute in 0,85 litri de ulei vegetal sau se lasa la infuzat in baie de aburi cinci ore. Dupa ce s-a racit se strecoara si se folosesc cite 50 de mililitri pentru microclisma seara, timp de 10-15 zile, in cazul colitei. Pentru profilaxia afectiunilor respiratorii acute sint recomandate sedinte de tratament in fiecare iarna si primavara (de cite treipatru saptamini) cu urmatorul amestec de plante: fructe de maces 100 de grame; frunze de urzica, coacaze, scoruse cite 50 de grame; frunze de iarba-rosie 20 de grame. O lingura din acest amestec se pune la infuzat in 300 de mililitri de apa. Se beau cite 50 de mililitri de infuzie calduta de patru-sase ori pe zi. Remedii populare impotriva racelii Iata citeva remedii populare impotriva racelii. Doua linguri de ceapa taiata marunt se pun in 50 de mililitri de apa calduta, se adauga o jumatate de lingurita de miere, se lasa la infuzat 30 de minute. In cazul nasului infundat se pun in nas trei-cinci picaturi din aceasta solutie. Opt-zece cepe taiate marunt se pun la fiert intr-un litru de lapte pina se inmoaie, se adauga apoi un pahar de miere. In cazurile de anghina se ia cite o lingura din acest amestec la fiecare o ora. Tot impotriva anghinei se poate face gargara cu o emulsie de suc de ceapa (10 la suta) intr-o solutie de apa cu sare de bucatarie (10 la suta). Impotriva tusei se curata doua cepe de dimensiuni medii, se taie marunt, se adauga un sfert de pahar de zahar tos, trei-patru pahare de apa si se fierb pina se obtine un sirop gros. Se ia cite o lingura la fiecare trei ore. Impotriva gripei in popor se folosesc asa-numitele tampoane din vata: se da pe razatoare o ceapa, pasta obtinuta se pune in niste bucati de tifon care se pun in nari cite 15 minute dimineata, la prinz si seara. Sucul de ceapa si usturoi in proportia 1:3 se foloseste pentru inhalatii in afectiunile cailor respiratorii: bronsite, laringite, traheite. Pentru o inhalatie sint necesari 2 mililitri din solutia pregatita. Tecile de fasole trateaza diabetul si pancreatita cronica O lingura de pastai uscate de fasole se pun in 400 de mililitri de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara. Infuzia fierbinte se foloseste intern, cite o jumatate de

pahar de trei-patru ori pe zi, indiferent de regimul alimentar, in caz de reumatism si ca mijloc diuretic in afectiunile renale. Se iau 15 grame de pastai de fasole marutite, se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte, se fierb 10 minute la foc mic, apoi se lasa sa se raceasca si se strecoara. Se iau cite doua linguri din acest decoct de trei ori pe zi inainte de masa in cazurile de diabet zaharat. Adesea, in cazul acestei afectiuni se iau doua linguri de teci de fasole, se pun intr-o jumatate de litru de apa fierbinte in termos, se lasa la infuzat trei-patru ore, se strecoara si se bea cite o jumatate de pahar de doua ori pe zi, inainte de masa. Impotriva diabetului se folosesc si decocturile mai concentrate: doua-trei pahare de teci de fasole taiate marunt se pun in trei-patru pahare de apa; se fierb 10-15 minute la foc mic, se strecoara si se bea de patru ori pe zi cite o jumatate de pahar cu 30 de minute inainte de masa. Cu pastai de fasole se trateaza si pancreatita cronica: doua-trei linguri de pastai uscate se pun la infuzat intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, in termos, timp de cinci ore. Se bea cite un pahar de infuzie de trei-patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. In cazul pietrelor la rinichi, medicina populara recomanda sa se bea un decoct din flori de fasole (o lingura de flori uscate se pun in 300 de mililitri de apa, se fierb 5 minute, apoi se strecoara); se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi. In cazul pietrelor in vezica urinara si in patologia sistemului endocrin, fasolea se foloseste in mincare sub orice forma. In cazul pietrelor la rinichi, al reumatismului si ca mijloc diuretic se foloseste decoctul din pastai de fasole: 30-40 de grame de pastai uscate se pun intr-un litru de apa fiebinte, se fierb la foc mic 15 minute, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara; se bea cite o jumatate de pahar de trei-patru ori pe zi, inainte de masa. Praful din boabe uscate de fasole se foloseste pentru tratarea ranilor proaspete, a eczemelor si arsurilor. Impotriva furunculilor, faina de fasole se amesteca cu miere pina se obtine o pasta groasa care se aplica pe rana. Flori de musetel si miere pentru colita cronica Impotriva colitei cronice este foarte recomandata urmatoarea reteta: una-doua linguri de flori uscate de musetel se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat unadoua ore, se strecoara si se dizolva in lichidul obtinut o lingurita de miere. Se foloseste intern cite o lingura de trei ori pe zi dupa masa sau sub forma de microclisme seara (cite 50 de mililitri de infuzie pentru fiecare procedura). Aceleasi efecte are si reteta aceasta: 80-100 de grame de miere se dizolva intr-o cantitate egala de suc de mere sau in apa rece si se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi. Retete pe baza de plante pentru tratarea laringitei Se ia o lingura de frunze de podbal si se amesteca intr-un vas emailat cu un pahar de apa fierbinte; se acopera vasul si se lasa la baie de aburi 15 minute. Dupa ce s-a racit pina la temperatura camerei, infuzia se strecoara. In infuzia obtinuta se mai pune apa pina se ajunge la un volum de 200 de mililitri si se dizolva o lingura de miere; se bea cite un sfert de pahar impotriva laringitei, de doua-trei ori pe zi. Se iau citeva frunze de aloe, se spala bine si se baga in storcatorul de fructe; sucul obtinut se amesteca cu miere (la 5 mililitri de suc se pune o lingurita de miere) si se ia cite o lingurita de trei ori pe zi, inainte de masa. Pentru tratarea laringitei indicata este si urmatoarea procedura: stind intins pe spate introduceti-va in fiecare nara cite o picatura de miere (de marimea unui bob de fasole) si stati pina cind mierea este absorbita de tot; faceti aceasta procedura o data, de doua ori pe zi, timp de 15-20 de zile. Se amesteca 100 de mililitri de suc de aloe, 500 de grame de mieji de nuca pisati, 300 de grame de miere,

sucul de la trei-patru lamii; se ia cite o lingurita din acest amestec de trei ori pe zi. Mierea un bun remediu pentru orice tip de ten In cazul in care aveti pielea de pe miini foarte uscata sau tenul plin de cosuri, pregatiti urmatorul amestec: 100 de grame de miere, 100 de grame de ulei de migdale si un gram de acid salicilic; intindeti pasta obtinuta intr-un strat subtire pe suprafata pielii. Pentru o tratare cit mai complexa a cosurilor, se iau trei linguri de castraveti proaspeti taiati marunt, se pun intr-un vas emailat, se adauga un pahar de apa fierbinte si se lasa la infuzat doua-trei ore. Dupa aceea, infuzia se strecoara si se dizolva in ea o lingurita de miere; cu un tampon de vata se frectioneaza fata, iar dupa ce s-a uscat (aproximativ 30-40 de minute) se limpezeste cu apa rece. Tot impotriva cosurilor este recomandata salvia: o lingura de frunze de salvie se pun intr-un vas emailat, se adauga un pahar de apa fierbinte si se lasa vasul acoperit 30-40 de minute; in infuzia obtinuta se adauga o lingurita de miere. Se pun pe fata comprese caldute cu aceasta infuzie. Sub forma de comprese pentru pielea cu cosuri se poate folosi si amestecul facut dintr-o lingurita de miere si o lingurita de tinctura de galbenele dizolvate intr-un pahar cu apa. In cazul cosurilor foarte mari, se da pe razatoare un cartof, se adauga o lingura de miere si se amesteca bine; pasta obtinuta se intinde intr-un strat de un centimetru pe o bucata de tifon si se aplica pe locurile afectate, lasind sa actioneze nu mai putin de doua ore. In cazul pielii uscate si pentru a preveni aparitia ridurilor, se amesteca un galbenus de ou cu o lingura de miere; amestecul obtinut se intinde pe fata pentru 10 minute, iar apoi se spala cu apa rece. In acelasi scop, 100 de grame de miere se amesteca cu sucul de la o lamiie si se intind pe pielea fetei pentru 5-10 minute, apoi se spala cu apa rece. O alta reteta foarte recomandata pentru pielea uscata este urmatoarea: se amesteca 50 de mililitri de alcool cu doua linguri de miere, se aplica pentru 10-12 minute pe fata, apoi se spala cu apa rece. Tot pentru pielea uscata se amesteca 30 de grame de faina de secara, 30 de grame de miere si 30 de mililitri de apa, se intinde pasta obtinuta pe fata intr-un strat subtire pentru 20 de minute; dupa aceea puneti-va trei comprese fierbinti, iar apoi spalati-va cu apa calduta. Levantica recomandata impotriva astmului si bronsitei Foarte cunoscuta datorita proprietatilor sale de planta aromatica, levantica are o sfera larga de folosire si prin prisma actiunii sale terapeutice. Ca si lamiita, levantica este un tranchilizator vegetal. Ea este foarte recomandata persoanelor care sufera din cauza tensiunii arteriale scazute. Datorita proprietatii de a inlatura crampele musculaturii cailor respiratorii, levantica are o actiune terapeutica in cazurile de astm si bronsita. In afara de aceasta, este unul dintre cele mai bune mijloace vegetale pentru tratarea unor afectiuni cutanate (cosurile, eczemele). Levantica este folosita in medicina populara si datorita proprietatilor sale calmante. Neurastenia se trateaza cu zmeura si miere 100 de grame de zmeura proaspata (sau doua linguri de zmeura uscata) se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 10-15 minute, dupa care se dizolva in aceasta infuzie o lingura de miere; aceasta reteta este foarte recomandata pentru uz intern in cazurile de neurastenie. Pentru cresterea energiei, in cazurile in care va simtiti istoviti, este foarte indicat amestecul pregatit dintr-o lingura de miere, o jumatate de lamiie taiata marunt si o lingura de apa. In acelasi timp cu folosirea interna a mierii si a amestecurilor cu miere sint foarte indicate baile cu spuma si miere si compresele cu miere in zona dintre omoplati (in cazul compreselor este bine ca in miere sa se adauge

solutie de magneziu sau brom). Iarba-mare si florile de tei au proprietati expectorante Intr-un vas emailat se pun o lingura de radacini de iarba-mare taiate marunt si un pahar cu apa; se lasa la fiert la foc mic timp de 10-15 minute. Decoctul se strecoara, se dizolva in el o lingura de miere si se ia de trei ori pe zi cite o lingura cu o ora inainte de masa. 5 grame de frunze de podbal se pun intr-un vas emailat cu un pahar de apa fierbinte, se fierb intr-un vas acoperit la baie de aburi 15 minute; dupa ce s-a racit la temperatura camerei se strecoara, iar plantele de storc bine; lichidul obtinut in acest fel se amesteca cu apa pina se obtin 200 de mililitri si se dizolva in el o lingura de miere; se bea cite un sfert de pahar de doua-trei ori pe zi. Se iau 10 grame (trei linguri) de flori de tei, se pun intr-un vas emailat si se acopera cu un pahar de apa fierbinte, se acopera vasul si se fierbe 15 minute la foc mic. Dupa ce s-a racit pina la temperatura camerei decoctul se strecoara, se adauga apa fierbinte pina se obtin 200 de mililitri de lichid si se dizolva in el o lingura de miere; se bea caldut cite o jumatate de pahar de doua-trei ori pe zi. Eczemele se vindeca cu ajutorul cartofului Un cartof potrivit se spala cu atentie, se curata si se da pe razatoare; la o jumatate de pahar de pasta de cartof se adauga o lingurita de miere, se amesteca totul bine, se pune pe o bucata de tifon intr-un strat nu mai gros de 1 centimetru, apoi se aplica pe locul afectat de boala, se fixeaza cu un bandaj si se lasa nu mai putin de doua ore. Asemenea proceduri trebuie repetate pina se obtine vindecarea totala a ranii. Intr-un vas emailat se pun la topit 500 de grame de miere, se adauga 10 grame de rasina de mesteacan si se amesteca (unguentul acesta trebuie pastrat la o temperatura intre 0 si 4 grade Celsius); cu amestecul obtinut se pun zilnic pe eczeme comprese pentru 15-20 de minute. Pentru a obtine o vindecare totala, adesea este nevoie de cite doua-trei sedinte. In aceste cazuri este bine daca se ia cite o lingura de miere de trei ori pe zi inainte de masa. Mierea recomandata in gastrita cronica O lingura de miere se dizolva intr-un pahar cu lapte caldut (intr-un pahar de decoct de macese, diluat cu suc de fructe sau ceai); se ia din aceasta solutie de trei ori pe zi: cu doua ore inainte de masa (in cazurile de gastrita insotita de o secretie gastrica ridicata), chiar inainte de masa (in cazurile de enterita inflamarile intestinului subtire, colite inflamarile intestinului gros). In cazurile de gastrita cronica mierea poate fi adaugata in frisca sau in smintina; durata tratamentului este de una-doua luni. Suc de sfecla si morcov pentru tratarea hipertensiunii Intr-un vas emailat se pun cite un pahar de suc de sfecla, suc de morcov, suc de hrean si miere, se adauga sucul de la doua lamii si 30 de mililitri de alcool; se amesteca totul cu atentie pe parcursul a 30 de minute. Amestecul se pastreaza la rece intr-un loc intunecos; se ia cite o lingura cu 20-30 de minute inainte de masa, timp de o luna (dupa doua luni de pauza, tratamentul poate fi reluat). O alta reteta foarte eficienta in cazul hipertensiunii arteriale este urmatoarea: se amesteca un pahar de miere, un pahar de suc de sfecla, un pahar de suc de morcov si un pahar de suc de hrean. Amestecul se pastreaza intr-un loc intunecos si rece, intr-un vas acoperit; se ia cite o lingura din acest amestec inainte de masa de trei ori pe zi, timp de doua-trei luni. Se pregateste un amestec dintr-un pahar de suc de sfecla, un pahar de suc de hrean, sucul de la o lamiie si un pahar de miere; se ia cite o lingura din acest amestec de trei ori pe zi inainte de masa, timp de doua luni. O lingura de miere si 30 de grame de untura de porc se

dizolva intr-un pahar de lapte fierbinte; se bea acest amestec de doua-trei ori pe zi. O lingura de miere se dizolva intr-un pahar de lapte sau de ceai; se bea seara inainte de culcare; este un foarte eficient mijloc impotriva hipertensiunii arteriale. Tot inainte de somn este recomandata si urmatoarea reteta: 100 de grame de zmeura proaspata sau doua linguri de zmeura uscata se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, dupa 10-15 minute se adauga o lingura de miere. Se amesteca suc de hrean cu miere (in proportie de 1:1); se ia din acest amestec cite o lingura dimineata si seara. 100 de grame de miere si sucul de la o lamiie se amesteca bine; se ia inainte de culcare cite o lingura cu lapte fierbinte sau cu ceai. Comprese cu varza si sfecla impotriva mastitei In cazurile de mastita foarte eficiente sint urmatoarele plante: varza (frunzele proaspete de varza se pun pe piept sub forma de comprese); sfecla (sfecla data pe razatoare se pune pe piept; trebuie urmate 15-29 de asemenea proceduri); merele (date pe razatoare si amestecate cu untura se folosesc ca mijloc extern in tratarea crapaturilor care apar pe sini); sunatoare (trei linguri de planta uscata se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat doua ore in termos, apoi se strecoara; se foloseste sub forma de comprese si pentru spalarea sinilor). Trei-patru linguri de flori de tei se pun in doua pahare cu apa si se fierb 15 minute, se lasa sa se raceasca la temperatura corpului, se strecoara si se adauga o jumatate de lingurita de bicarbonat alimentar; se foloseste sub forma de comprese si pentru spalaturi. Ca mijloc extern poate fi folosit si uleiul de macese. Plantele folosite in afectiuni ginecologice Pentru stoparea hemoragiilor uterine sint recomandate semintele de pepene pisate si amestecate cu lapte. 80 de grame de frunze de dafin pisate se pun intr-un litru de apa. Se fierb 15 minute, se adauga citeva pahare de apa rece, fiarta in prealabil. Aceasta solutie se foloseste pentru bai de sezut in cazul inflamarii uterului. Se pregateste o tinctura din 30 de foi de dafin si 200 de grame de ulei de floarea-soarelui; se lasa la macerat trei-sase zile, apoi se strecoara; se iau cite 10-15 picaturi din aceasta solutie cu lapte sau ceai caldut in cazul intirzierii menstruatiei. Aceleasi proprietati are sucul de ridiche diluat cu apa (in proportie de 1:1). Un tampon de vata inmuiat in suc de aloe se introduce in vagin in cazul ranilor pe uter. In cazul menstruatiilor insotite de dureri se foloseste urmatoarea reteta: o lingurita de seminte de anason se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara. Se bea cite un sfert de pahar de infuzie de trei ori pe zi inainte de masa. In tratarea infertilitatii masculine sau feminine foarte indicata este infuzia din flori de led: o lingurita de flori la doua pahare cu apa; se lasa la infuzat opt ore intr-un vas acoperit, apoi se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi. In cazul menstruatiilor abundente medicina populara recomanda decoctul din muguri de mesteacan: 10 grame de muguri uscati se pun intrun pahar cu apa si se fierb 15 minute; se strecoara si se mai adauga apa pina se ajunge la cantitatea initiala; se ia cite o lingura de decoct de trei ori pe zi. Aceleasi proprietati are si decoctul din cozi si frunze de visin: 10 grame de cozi si frunze uscate se pun la un pahar cu apa, se fierb 30 de minute, se strecoara si se adauga apa pina se ajunge la volumul initial; se beau citeva pahare de decoct pe parcursul unei zile. Dovleacul si castravetii nu sint recomandati celor care alapteaza Femeilor care alapteaza li se recomanda sa consume cit mai multe ridichi, orez, pepene, nuci, pentru ca acestea stimuleaza secretia de lapte. O lingurita de seminte de anason se

pun intr-un pahar cu apa fierbinte si se lasa la infuzat 30 de minute, dupa care se strecoara; se bea cite un sfert de pahar de infuzie de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. 15 grame de frunze uscate de sovirv se pun intrun pahar cu apa fierbinte si se lasa la infuzat 30 de minute; se iau cite doua linguri de infuzie de treipatru ori pe zi, cu 15 minute inainte de masa. Mamelor le este foarte recomandata si infuzia de urzica: o lingura de planta uscata se pune intr-un pahar cu apa fierbinte si se lasa la infuzat 10 minute; se ia cite o lingura din aceasta infuzie de trei ori pe zi. Foarte indicat este si mararul sub orice forma, dar si semintele uscate cite o lingurita de doua ori pe zi care se mesteca bine, dupa care se bea un pahar cu apa. Mamele care alapteaza trebuie sa tina cont de faptul ca lor le sint interzise unele plante, cum ar fi: dovleacul (poate provoca dispepsie copilului), castravetii (le provoaca diaree si dureri de stomac micutilor), frisca (poate provoca diaree), ceaiul tare si cafeaua (provoaca insomnie). Anemia se trateaza cu sucuri de legume Impotriva anemiei sint recomandate urmatoarele amestecuri: suc de morcov (22 de linguri), suc de papadie (sase linguri), suc de ridiche (patru linguri) sau suc de morcov, suc de sparanghel, suc de salata verde, suc de sfecla rosie, morcov dat pe razatoare, ridiche neagra (in parti egale). Se iau pe parcursul citorva luni cite una-doua linguri din amestecul de sucuri zilnic. Foarte indicat este sucul de varza: cite 100 de mililitri de suc caldut, de doua-trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa. Se amesteca in parti egale frunze de mesteacan si frunze de urzica. Doua linguri din acest amestec se pun intr-un pahar si jumatate de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, se strecoara si se adauga o jumatate de pahar de suc de sfecla. Se bea pe parcursul zilei in trei-patru doze, cu 20 de minute inainte de masa. Durata tratamentului este de opt saptamini. Doua parti de cucuta (seminte si frunze) se amesteca cu patru parti alcool de 90 de grade, se lasa la macerat sapte zile; se iau cite doua picaturi de tinctura de cinci ori pe zi. O lingurita de radacini de ghintura galbena, o lingurita de frunze de coada-soricelului, o lingurita de frunze de fierea-pamintului se amesteca cu trei pahare de apa, se fierb 7-10 minute, apoi se strecoara. Se bea toata aceasta doza pe parcursul zilei. Scapati de insomnie cu radacini de valeriana O lingura de radacini maruntite de boz se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierb 15 minute la foc mic, se lasa la infuzat apoi 30 de minute si se strecoara. Se ia o data pe zi cite o lingura din acest decoct impotriva insomniei si nevrozelor. Foarte recomandata impotriva insomniei este valeriana. Aceasta planta este folosita in medicina populara si in tratarea durerilor de cap, a epilepsiei, ca mijloc calmant in nevroze, crizele de isterie, in nevrozele inimii, in cazurile de hipertensiune arteriala, in nevrozele stomacului si intestinului, in afectiunile ficatului si ale cailor biliare. Infuzia de valeriana se pregateste in felul urmator: o lingura de radacini taiate marunt se pun intr-un pahar cu apa fiarta si racita, se lasa la infuzat sase-opt ore, apoi se strecoara; se ia cite o lingura de catre persoanele adulte, iar de catre copii cite o lingurita de trei ori pe zi. Decoctul de valeriana: o lingura de radacini se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se fierb 15 minute la foc mic, se lasa 10 minute la infuzat, apoi se strecoara; se ia cite o lingurita de trei ori pe zi. Sucul de lamiie si bicarbonatul de sodiu recomandate in obezitate In cazul persoanelor obeze este foarte recomandat a se bea in fiecare dimineata cite o jumatate de ceasca cu apa calduta in care se pun o jumatate de lingurita de suc de

lamiie si un virf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se pune la uscat o lingura de seminte de fenicul sau se amesteca o lingurita de piper negru cu miere si se consuma imediat dupa masa. Se amesteca o lingurita de seminte de marar, o lingurita de seminte de coriandru si putina sare, se prajesc pe o tava uscata si se maninca. Foarte indicate in cazurile de obezitate sint semintele de ridiche si fructele de scorus, care se maninca uscate sau inmuiate in apa calduta. Amestecurile de plante care trateaza anemia Impotriva anemiei este foarte indicat urmatorul amestec: trei linguri de frunze de sunatoare, doua linguri de flori de urzica moarta alba, doua linguri de frunze de mur. Toate acestea se taie marunt si se pun trei ore la infuzat intr-un litru de apa fierbinte. Infuzia se bea fierbinte pe parcursul unei zile, in mai multe doze. Se amesteca in parti egale frunze de urzica si flori de hrisca. Trei linguri din acest amestec se pun in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat trei ore, apoi se strecoara. Se bea toata infuzia pe parcursul unei zile, in trei-patru doze, cu 20 de minute inainte de masa. Durata tratamentului trebuie sa fie intre sase si opt saptamini. Un alt amestec foarte indicat impotriva anemiei este urmatorul: frunze de urzica, flori de fierea-pamintului, radacini de papadie (in parti egale). O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar si jumatate de apa fierbinte, se lasa la infuzat trei ore, apoi se strecoara. Se bea toata infuzia in trei patru doze, pe parcursul zilei, cu 20 de minute inainte de masa. Durata tratamentului este de opt saptamini. Este bine daca in fiecare zi mincati, dimineata, pe stomacul gol, cite 100 de grame de morcov ras amestecat cu smintina sau cu ulei vegetal. Doua lingurite de fructe de scorus se pun in doua pahare cu apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, dupa care se strecoara; infuzia se bea pe parcursul zilei in treipatru doze. Se amesteca in parti egale sfecla rosie, morcov si ridiche neagra. Se stoarce sucul, se amesteca; timp de citeva luni se iau cite una-doua linguri din acest amestec. Efecte terapeutice extraordinare are si infuzia din fructe de maces (40-50 de grame de fructe la un litru de apa fierbinte). Cinci linguri de macese taiate marunt se pun intr-un litru de apa, se fierb 10 minute, apoi se lasa vasul acoperit peste noapte, iar dimineata se strecoara. Decoctul se bea pe parcursul zilei in loc de ceai. Puteti pregati si o infuzie din urzica moarta alba: o lingura de planta se pune intr-un pahar cu apa fierbinte; se bea cite un pahar de infuzie de trei ori pe zi. Florile si fructele de paducel va scapa de iritare nervoasa In cazul iritarii nervoase, foarte recomandate sint diversele amestecuri de plante medicinale. Se amesteca trei parti flori de paducel, trei parti frunze de talpa-gistei, trei parti frunze de rozmarin salbatic, o parte flori de musetel. O lingura din amestecul de plante taiate marunt se pune intr-un pahar cu apa, se lasa la infuzat opt ore, apoi se strecoara. Se bea din aceasta infuzie cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi, la o ora dupa masa, in afectiunile cardiovasculare si ca mijloc calmant in cazul iritarii nervoase. Iata si o alta varianta de amestec de plante foarte recomandat: trei parti fructe de paducel, doua parti flori de paducel, doua parti radacini de valeriana, trei parti frunze de sunatoare, trei parti frunze de coada-soricelului. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa cinci-sase ore la infuzat, apoi se strecoara. Se bea cite un sfert de pahar din aceasta infuzie de patru ori pe zi, cu 20-30 de minute inainte de masa. Incontinenta nocturna a urinei si frunzele de merisor Iata o reteta pentru cei care sufera de incontinenta noctura a urinei: doua linguri dintr-

un amestec de frunze si de fructe de merisor se pun in doua pahare cu apa fierbinte, se fierb 10 minute la foc mic, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. Jumatate din decoctul obtinut i se da copilului sa bea pe parcursul zilei, iar restul i se da seara inainte de culcare. Pentru obtinerea acelorasi rezultate se foloseste si sunatoarea: se amesteca doua linguri de frunze si seminte de sunatoare, se pun in trei pahare cu apa fierbinte, se fierb 10 minute la foc mic, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. Decoctul se bea in inghitituri mici incepind cu ora 16 si pina seara inainte de culcare. Foarte recomandata este si infuzia de coada-soricelului (doua linguri de planta se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara); se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi. Efecte extraordinare au si afinele proaspete. Sucul de aloe vindeca arsurile Pentru vindecarea cit mai rapida a arsurilor se foloseste sucul proaspat de aloe, cu care se unge rana, apoi se bandajeaza. Sub forma de comprese se utilizeaza si sucul de troscot, dar si decoctul din scoarta de stejar (acest decoct este foarte indicat si pentru spalarea ranilor). Pentru vindecarea ranilor provocate de arsuri se foloseste uleiul de sunatoare, care se pregateste in felul urmator: o lingura de frunze de sunatoare se pun la macerat 14 zile intr-un pahar de ulei vegetal; se agita din cind in cind sticla. Pentru tratarea arsurilor este recomandat de asemenea unguentul de galbenele (tinctura de galbenele o parte si vaselina doua parti). Sub forma de comprese medicina populara foloseste si frunzele de varza alba, care calmeaza durerile provocate de arsuri. Foarte eficiente sint compresele cu flori de trifoi (doua trei linguri de flori uscate se oparesc cu apa fierbinte, se pun intr-o bucata de tifon, apoi se aplica pe locul bolnav). Pe arsuri se pot aplica de asemenea: o pasta din frunze de proaspete de brusture sau din morcov dat pe razatoare; frunze de patlagina proaspete taiate marunt; comprese cu suc de pepene. Floarea-soarelui trateaza malaria 200 de grame de radacini de floarea-soarelui se pun la fiert intr-un litru de apa timp de 20 de minute, se lasa la infuzat apoi doua ore, se strecoara printr-un tifon in sase straturi si se bea cite o jumatate de pahar de trei ori pe zi. 20 de grame de inflorescente de floarea-soarelui (fara petale si seminte) se pun intr-un vas din sticla si se acopera cu alcool; se lasa la macerat timp de o luna. Se iau din aceasta tinctura cite 20 de picaturi inainte de accesul de boala sau cite o lingura de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Tulpini de floarea-soarelui taiate marunt se pun intr-o sticla cu o jumatate de litru de alcool. Gitul sticlei se acopera cu o bucata de coca. Sticla se pune in mijocul unui vas mare, iar spatiul dintre sticla si peretii vasului se umple cu tarite. Vasul se pune la cuptor pentru cinci ore, iar dupa aceea se lasa la macerat 12 ore intr-un loc intunecos. Acest proces se repeta de trei ori, dupa care se mai lasa la macerat inca doua zile. Se ia cite o lingura din aceasta tinctura pe stomacul gol, in cazurile de malarie, dupa un efort fizic intens, dupa care bolnavul se intinde in pat, se acopera bine cu o patura groasa si sta in aceasta pozitie pina cind transpira. Tratamentul se continua timp de o saptamina. Se amesteca trei parti muguri de liliac, o parte flori de musetel, trei parti radacini de obligeana, patru parti frunze de fierea-pamintului, o parte frunze de ardei. Trei linguri din acest amestec se pun intr-un litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara. Se beau cite 50 de mililitri de infuzie de noua ori pe zi. O lingura de flori si frunze de liliac se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat o ora, apoi se strecoara; se ia cite o lingura de trei-patru ori pe zi impotriva malariei. Doua linguri de radacini de maces taiate marunt se pun intr-un pahar cu apa,

se fierb 15 minute, se lasa la infuzat doua-trei ore, apoi se strecoara. Se bea cite un pahar de trei ori pe zi. Durata tratamentului este de o saptamina, nu mai mult. Se amesteca o lingura de scoarta de frasin, doua linguri de radacini de maces, o lingurita de frunze de trifoi de balta, o lingurita de flori de musetel, o lingurita de fiereapamintului. Scoarta de frasin si radacinile de maces se taie marunt si se fierb 5-7 minute intr-un litru de apa, peste acest decoct se pun si celelalte plante, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara. Se bea toata infuzia pe parcursul unei zile, in cinci doze. Durata tratamentului este de cinci-sapte zile. Retete pentru intarirea si stimularea cresterii parului Pentru a avea un par mai matasos se iau 30 de grame de flori de musetel, se pun intr-un vas emailat, se acopera cu 100 de mililitri de apa fierbinte si se lasa la infuzat timp de o ora. Infuzia obtinuta se strecoara si se dizolva in ea o lingurita de miere. Cu aceasta solutie se uda parul (dupa ce v-ati spalat si v-ati sters bine cu un prosop uscat), iar dupa 30-40 de minute se limpezeste cu apa calduta. In cazul parului gras procedura se repeta o data la sase-sapte zile, iar in cazul parului uscat o data la 10-12 zile. Pentru intarirea si stimularea cresterii parului, la patru parti de ceapa data pe razatoare se adauga o parte de miere si se amesteca bine. Amestecul obtinut se intinde pe par si la radacina, se lasa sa actioneze 30 de minute, apoi se spala. Daca parul este foarte uscat, in amestecul de mai inainte se adauga si o cantitate mica de ulei de floarea-soarelui sau de masline. Cu o ora inainte de spalarea parului, amestecul se intinde la radacina parului, iar capul se acopera cu o punga din plastic, dupa care va limpeziti cu apa calduta. Pentru a preveni caderea parului si degradarea acestuia, pentru a-i reda elasticitatea si stralucirea, pentru normalizarea activitatii glandelor sebacee si in lupta impotriva matretii, se amesteca o lingura de iaurt, o lingura de otet de mere, o lingura dintr-o infuzie de musetel, pasta pregatita din doi catei de usturoi si o ceapa data pe razatoare, o lingurita de miere. In acest amestec se pot adauga de asemenea doua linguri de coaja uscata de piine de secara. Masa obtinuta se intinde pe cap cu doua-trei ore inainte de a va spala, apoi va acoperiti cu o folie de polietilena si cu un prosop gros. Afectiunile inflamatorii ale faringelui se trateaza cu miere si aloe In cazul inflamarii faringelui sau laringelui se spala foarte bine citeva frunze de aloe, se taie marunt si se stoarce sucul din ele; la cinci parti de suc se pune o parte de miere; din solutia proaspat pregatita se ia cite o lingurita de trei ori pe zi, timp de una-doua luni. O parte de miere se dizolva in doua parti de apa distilata, solutia obtinuta se foloseste pentru inhalatii, o procedura durind 20 de minute. Tineti o lingurita de miere in gura pina cind se topeste, repetati aceasta procedura de cinci-sase ori pe zi. Rozmarinul salbatic si aloele calmeaza durerile gastrice O lingura de miere se dizolva intr-un pahar cu apa fiarta si racita la temperatura camerei; se ia cite o lingura din acest amestec de trei ori pe zi, cu doua ore inainte de masa. O lingura de rozmarin salbatic se pune intr-un vas emailat, se adauga un pahar de apa fierbinte si se acopera vasul pentru 30 de minute; in infuzia obtinuta se dizolva o lingura de miere; se ia cite o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa, in cazul ulcerului gastric. Se amesteca 500 de grame de miere cu 500 de mililitri de suc din frunze de patlagina; se pun la foc mic, intr-un vas emailat, pentru 20 de minute. Din amestecul obtinut se ia cite o lingura de trei ori pe zi inainte de masa. Se iau 100 de grame de miere, 100 de grame de untura de gisca sau de porc, 100 de grame de cacao, 15 mililitri de suc de aloe, se amesteca totul bine; se ia cite o lingura din acest amestec impreuna

cu un pahar de lapte cald, de trei ori pe zi, inainte de masa. Intr-un vas emailat se pregateste urmatoarea reteta: 100 de grame de miere, 100 de grame de unt, 100 de grame de cacao si 115 grame de frunze de aloe taiate marunt, se incalzeste totul la baie de aburi si se ia cite o lingura dizolvata intr-un pahar de lapte cald, de doua ori pe zi, timp de o luna. O reteta foarte recomandata in cazul problemelor gastrice este urmatoarea: se iau 100 de grame de aloe, 500 de grame de mieji de nuca pisati, 300 de grame de miere; se ia cite o lingura din acest amestec de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Daca se adauga sucul de la trei-patru lamii, amestecul poate fi folosit si ca un foarte bun mijloc fortifiant. Pentru a obtine sucul de aloe se iau frunze de la o planta de 3-5 ani, se spala bine, se pun pe o farfurie, se acopera cu o hirtie curata, se pun intr-un loc intunecos la temperatura de 4-8 grade, timp de 12-15 zile. Dupa aceea, frunzele care s-au innegrit se indeparteaza, iar celelalte se taie marunt si se pun in apa fierbinte (in proportia 1:3) si se lasa aproximativ doua ore, apoi se stoarce sucul. Intrun vas emailat puteti pregati urmatorul amestec cu proprietati extraordinare: un pahar de suc de sfecla, un pahar de suc de morcov, un pahar de suc de hrean, un pahar de miere, 30 de mililitri de alcool si sucul de la doua lamii; se ia cite o lingura din acest amestec cu 20-30 de minute inainte de masa, timp de 30 de zile (dupa doua luni de pauza, tratamentul poate fi repetat). Afectiunile ale cailor biliare si plantele care le trateaza Foarte recomandata in afectiunile cailor biliare si ale vezicii este obligeana. Aceasta se foloseste sub forma de infuzie, cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi. Infuzia se pregateste in felul urmator: o lingurita de radacini maruntite de obligeana se pun intrun pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, dupa care se strecoara. O lingura de radacini de troscot taiate marunt se pun intr-un pahar cu apa la temperatura camerei, apoi se pun pentru 30 de minute intr-o baie de aburi, se lasa la infuzat 15 minute, dupa care se strecoara. Se ia cite o lingura din acest decoct de trei-patru ori pe zi in cazurile de colecist, in afectiunile inflamatorii ale tubului intestinal. Sub forma de infuzie se foloseste si sovirvul (o lingurita de frunze se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat doua ore); din aceasta infuzie se bea cite un sfert de pahar de trei ori pe zi. Sunatoarea are o puternica actiune antiinflamatoare si este foarte indicata in afectiunile cailor biliare. Se bea un sfert de pahar de decoct din aceasta planta de trei ori pe zi (o lingura de planta se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierbe 10 minute, dupa care se strecoara). Se amesteca doua parti sunatoare si trei parti siminoc. Patru linguri din acest amestec se pun intr-un litru de apa rece, se lasa la infuzat 12 ore, dupa care se fierb 5-10 minute, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi, la o ora dupa masa in afectiunile cailor biliare si ale ficatului. Un amestec cu proprietati extraordinare este si urmatorul: frunze de sunatoare opt parti, radacini de papadie opt parti, flori de siminoc trei parti, frunze de troscot trei parti, trifoi de balta trei parti, flori de musetel trei parti, frunze de fierea-pamintului trei parti. Trei linguri din acest amestec se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 de minute, apoi se strecoara. Se bea cite un pahar de infuzie dimineata si seara in cazurile de colecist. Decoct de merisor impotriva artritei Decoctul din frunze de merisor este foarte recomandat in cazurile depunerilor de saruri, in artrita, spondiloza, podagra, reumatism, echimoze. Doua linguri de frunze se pun intr-un pahar cu apa si se lasa la fiert 15 minute. Decoctul se lasa sa se raceasca, se

strecoara si se bea pe parcursul unei zile, in inghitituri mici, si in cazurile de cistita si nefrita. Se amesteca in parti egale flori de boz negru, frunze de urzica, radacina de patrunjel, scoarta de salcie. O lingura din acest amestec se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierbe 5 minute la foc mic, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. Se beau cite doua pahare de decoct pe zi impotriva artritei. Amestecuri de plante care va scapa de gastrita Impotriva gastritei foarte recomandat este urmatorul amestec de plante: frunze de troscot patru parti, frunze de sunatoare patru parti, frunze de mur trei parti, flori de coada-soricelului doua parti, flori de siminoc doua parti, frunze de fiereapamintului doua parti, frunze de menta o parte, flori de musetel o parte. Patru linguri din acest amestec se pun peste noapte intr-un litru de apa rece, dimineata se pune vasul la foc, se da in clocot, dupa care se mai lasa 5-7 minute, se acopera vasul pentru 20 de minute, apoi se strecoara (plantele se storc). Se bea cite un pahar de decoct de patru-cinci ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, in cazurile de gastrita cu aciditate scazuta. Se amesteca in parti egale frunze de sovirv cu flori de musetel. Doua lingurite din acest amestec se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierb 10 minute, apoi se strecoara. Se bea cite un pahar de decoct dimineata si seara impotriva crampelor stomacale si intestinale, insotite de meteorism. Atentie insa, pentru ca sovirvul este contraindicat femeilor insarcinate. Impotriva gastritei, medicina populara recomanda si fragii de padure, sub forma de decoct din frunze si radacini de planta. O lingura de planta se pune in doua pahare cu apa fiarta si racita, se lasa la infuzat saseopt ore, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar zilnic. Foarte eficient este si urmatorul amestec: sunatoare patru parti, frunze de patlagina patru parti, frunze de rozmarin salbatic patru parti, frunze de fierea-pamintului patru parti, frunze de menta o parte, frunze de troscot doua parti, radacini de obligeana o parte, seminte de chimen o parte. Doua linguri din acest amestec se pun intr-un litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat 12 ore, apoi se strecoara. Se bea cite o jumatate de pahar de patru ori pe zi, la o ora dupa masa, in cazurile de gastrita insotita de aciditate ridicata. Miere si untura de porc impotriva insomniei Impotriva insomniei, inainte de culcare luati o lingura de miere dizolvata intr-un pahar de apa fiarta si racita la temperatura camerei. Este bine de asemenea daca dizolvati miere intr-un pahar de lapte cald de capra sau de vaca. Se ia de doua ori pe zi, dimineata si seara, cite o lingura de suc de hrean (hreanul ras se lasa la macerat timp de 36 de ore cu apa si miere in parti egale). O lingura de miere si 30 de grame de untura de porc se amesteca bine si se dizolva intr-un pahar de lapte fierbinte de vaca sau de capra; se iau citeva linguri din acest amestec de doua-trei ori pe zi. Foarte eficienta impotriva insomniei este si urmatoarea reteta: pregatiti un amestec din suc de lamiie si miere (sucul de la o lamiie la 100 de grame de miere), se ia cite o lingura din acest amestec cu ceai sau lapte fierbinte, seara inainte de culcare. 100 de grame de zmeura proaspata sau doua linguri de fructe uscate se pun intr-un pahar de apa fierbinte; dupa 10-15 minute se adauga o lingura de miere; se bea aceasta infuzie inainte de culcare. Inhalatii pentru bronsita acuta si cronica Foarte indicate in cazurile de bronsita sint inhalatiile cu apa si miere 20-30 la suta, cite 20 de minute, de doua ori pe zi, timp de 20-30 de zile. Pregatiti din frunze de viorele un ceai parfumat, se administreaza caldut cite o treime de pahar, dizolvind in el doua-trei linguri de miere, de trei ori pe zi, timp de 20-30 de zile. Se amesteca 500 de grame de

suc de patlagina cu 500 de grame de miere, amestecul obtinut se pune la foc pentru 20 de minute; dupa ce s-a racit se ia inainte de masa cite o lingura de trei ori pe zi, timp de doua-trei saptamini. Doua linguri de flori de nalba mare se pun intr-un ceainic, se acopera cu apa fierbinte si se lasa la infuzat timp de 10-14 minute; se bea cite o jumatate de pahar din ceaiul caldut, dizolvind in el doua-trei linguri de miere, de douatrei ori pe zi, timp de doua-trei saptamini. Pregatiti un ceai din flori de trifoi, beti cite o treime de pahar de trei-patru ori pe zi, dizolvind in el doua-trei lingurite de miere. Se taie marunt 500 de grame de ceapa, se pun intr-un vas emailat, se adauga 400 de grame de zahar si un litru de apa, se fierb toate acestea la foc mic timp de trei ore; dupa ce sau racit la 20-25 de grade se adauga 50 de grame de miere; se iau din acest amestec cite patru-cinci linguri pe zi, impotriva bronsitelor acute. Se ia o lingura de frunze de podbal, se pune intr-un vas emailat si se acopera cu apa fierbinte; vasul cu capac se pune pentru 15 minute intr-o baie de aburi. Dupa ce s-a racit la temperatura camerei, infuzia trebuie strecurata, iar plantele trebuie stoarse. Peste lichidul obtinut se adauga apa fierbinte pina la 200 de mililitri, dupa care se dizolva in el o lingura de miere; se bea cite un sfert de pahar de doua-trei ori pe zi. 100 de grame de suc de aloe, 500 de grame de mieji de nuca, 300 de grame de miere si sucul de la trei-patru lamii se amesteca si se ia cite o lingurita de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Atentie caci aloele este contraindicat in afectiunile acute ale rinichilor, ale tubului intestinal, femeilor insarcinate, in procesele inflamatorii acute ale organelor sexuale feminine, in afectiunile sistemului cardiovascular, in cazurile de tuberculoza si de hemoroizi. 150 de grame de suc de aloe, 50 de grame de miere si 350 de mililitri de vin se amesteca si se lasa la infuzat la loc calduros timp de o saptamina; se ia cite o lingura de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa. Reumatismul se trateaza cu radacini de brusture Impotriva durerilor reumatice se pregateste un decoct din radacini de brusture (15 grame de radacini la 200 de mililitri de apa fierbinte); se ia din acest decoct cite o lingura de patru ori pe zi inainte de masa. Pentru tratamentul extern se pun patru-cinci linguri de radacini taiate marunt la o galeata de apa, se pun la fiert pina dau in clocot, apoi se lasa sa se raceasca. In decoctul caldut se inmoaie un cearsaf, care apoi se stoarce si se infasoara bolnavul in el; dupa aceea bolnavul mai este invelit cu un cearsaf uscat si cu o patura groasa, pentru doua ore. Daca bolnavul atipeste nu il treziti, veti indeparta cearsaful dupa ce acesta se trezeste. Tratamentul acesta se face o singura data in 24 de ore, cel mai bine seara; dupa sase zile de terapie, faceti o pauza de 24 de ore. Durata tratamentului este de doua-trei saptamini. 30 de grame de foi de dafin se pun in 200 de grame de margarina vegetala; se lasa la macerat trei-sase zile, apoi se foloseste pentru frectionari ale locurilor dureroase. Foarte recomandate sint si compresele cu urina, de trei-patru ori pe. Se pun 15 grame de seminte de ienupar la 100 de mililitri de alcool; aceasta tinctura se foloseste extern pentru frectionari. Frunze de mesteacan bine spalate si oparite se aplica pe articulatiile afectate de reumatism, apoi se pune un bandaj; procedura trebuie sa dureze doua-patru ore, iar durata tratamentului este de sapte-zece zile. O parte de praf din muguri de plop se amesteca cu patru parti unt de vaca sau vaselina; cu unguentul obtinut se maseaza locurile dureroase. Sucul de aloe vindeca ranile cu puroi Pe ranile cu puroi se presara un praf din radacini de obligeana. Sub forma de comprese pentru asemenea rani se foloseste sucul de aloe. Frunzele de talpa-gistei culese in

timpul infloririi au proprietati terapeutice deosebite; aceasta planta contine o cantitate mare de caroten, acid ascorbic. Frunzele proaspete sau uscate se folosesc extern, aplicate pe rani, datorita proprietatilor cicatrizante. In acest scop frunzele de talpagistei se aplica intr-un strat gros pe locul bolnav (frunzele uscate sint oparite in prealabil) si se bandajeaza. Pentru curatarea si vindecarea ranilor cu puroi se foloseste sucul proaspat de rachitele, sub forma de comprese. Proprietati cicatrizante are si morcovul ras aplicat pe rani. Decoctul din frunze de coada-calului se foloseste pentru comprese in cazul ranilor cu puroi (o lingura de planta se pune intr-un pahar cu apa fierbinte, se fierbe 30 de minute la foc mic, apoi se strecoara). Infuzia din flori de afine se foloseste extern pentru vindecarea ranilor (o lingurita de frunze taiate marunt se pun intr-un pahar cu apa fierbinte, se lasa la infuzat 30 de minute, apoi se strecoara). Obligeana va reda pofta de mincare Decoctul din radacini de obligeana este un foarte bun mijloc pentru redarea poftei de mincare in cazul afectiunilor stomacale si intestinale (o lingurita de radacini maruntite de obligeana se pun in doua-trei pahare de apa fierbinte, se fierb 15 minute intr-un vas acoperit). Se beau din acest decoct cite doua pahare de trei ori pe zi inainte de masa, inducindu-l usor. Infuzia din radacini de papadie este folosita pentru imbunatatirea digestiei si pentru trezirea poftei de mincare, in felul urmator: doua lingurite de radacini taiate marunt se pun intr-un pahar cu apa rece, se lasa la infuzat opt ore; se bea cite un sfert de pahar de patru ori pe zi inainte de masa. Georgeta Licsandru