Etapele clinice de realizare a puntilor dentare din doua bucati: Pe baza examenului clinic se elaboreaz planul de tratament protetic,al

crui finalitate o reprezint puntea dentar . Elementele principale sunt: - suportul dento-parodontal; - elementele de agregare i - corpul de punte. 1.Examinarea pacientului i stabilirea indicaiilor de tratament: Examen clinic exobucal i endobucal; Examene complementare; odele de studiu; !legerea dinilor st"lpi; !legerea elementelor de agregare; !legerea corpului de punte; !legerea materialelor; Protezarea pro#izorie. $.Pregtirea preprotetic %. suri &n #ederea protezrii pro#izorie '.Pregtirea dinilor st"lpi (.Protezarea pro#izorie ).!mprentarea &n #ederea realizrii elementelor de agregare *.+ealizarea elementelor de agregare &n laborator ,.Proba i adaptarea elementelor de agregare -.!mprentarea pentru corpul de punte 1..+ealizarea prii metalice a corpului de punte i solidarizarea elementele de agregare 11.Proba i adaptarea prii metalice,alegerea culorii 1$.+ealizarea componentei fizionomice 1%.Proba i adaptarea punii 1'./imentarea definiti#. /erintele catre elemente de agregare in puntea dentara din $ bucati: 1./erintele biologice: 0sacrificiu minim de substan amelo-dentinar: se interzice total acoperirea &n cazul apropierii de camera pulpar, stratul amelo-dentinar este subire 1se realizeaz de#italizarea dintelui2; -c"nd dintele este integru se indic utilizarea coroanelor pariale i a inla3-urilor;
1

 0profilaxia dentar: E! nu trebuie s transmit diferene de temperatur preluate din ca#itatea oral ctre organul pulpar; pentru coroanele mixte, metalo-ceramice sau ceramice este necasar depulparea dinilor pentru a putea respecta morfologia anterioar preparaiei; 0profilaxia parodontal: E! trebuie s respecte conturul parodontal i s realizeze o &nc4idere marginal perfect; 0recuperarea morfologic: E! trebuie s aib o morfologie corect realizat &n raport cu structura organic pe care se aplic:conturul gingi#al nu trebuie s aib nici surplusuri, nici minusuri,trebuie refacute punctele de contact, iar morfologia ocluzal a E!trebuie s se &ncadreze &n parametrii optimi ai ocluziei statice i dinamice;

0recuperarea funcional: E! trebuie s refac funciile masticatorii,fizionomice, fonetice i de deglutiie. $./erintele biomecanice: 0E! trebuie s aib o bun rezisten la solicitrile mecanice complexe la care sunt supuse; 0E! trebuie s transmit forele de masticaie de la ni#elul corpului depunte la dinii de suport &n axul acestora.

5e4nica efectuarii probei coroanei metalice stantate ca element de agregare a puntii dentare din doua bucati: Primind coroana confectionata in laborator, medicul se con#inge ca ea este de pe dintele dat,apreciaza daca corespunde formei anatomice,o prelucreaza cu etanol,eter si efectuieaza proba. 6n prealabil daca dintele a fost prote7at cu mi7loace mecanice,se elibereaza de materialul de protectie.6n cazul cind bontul a fost pregatit corect si coroana corespunde cerintelor necesare,proba coroanei se #a efectua fara dificultati. 8aca forma bontului clinic nu corespunde modelului sau au fost comise inexactitati la obtinerea amprentei sau realizarea modelului apar dificultati in procesul de proba a coroanei. 9neori si contactele proximale modelate in surplus pot sa impiedice insertia completa a coroanei.6n acest caz se fac retusari necesare pina cind marginea coroanei a7unge peste tot in limita coletului. 5rebuie insa de mentionat ca in general nu se admit corectari esentiale.::: 5actica medicului in cazul necorespunderii cerintelor catre coroanele stantate:

 6n primul rind se studiaza cauza care a putut sa duca la confectionarea unei coronae ce nu corespunde cerintelor. 8aca dintele este preparat corect,dar coroana stantata este ingusta,ea usor poate fi largita la ni#elul coletului cu a7utorul nico#alei si a ciocanului,cu clestel- crampon sau in cioc. 6n cazul cind dintele nu a fost preparat correct,el este supus unei preparari adaugatoare. 8aca coroana nu cuprinde strins coletul dintelui,ea poate fi conturata cu clestele crampon sau in forma de cioc. +aportului dintre marginea coroanei si parodontul marginal: Pentru a e#ita lezarea lui coroana trebuie lent miscata spre colet,tinind cont de raportul ce se creeaza. !cele sectoare care a7ung primele la ni#elul parodontului marginal,se supun slefuirii,pina nu #om atinge scopul necesar. 6n pri#inta raportului marginii coroanei metalice stantate cu parodontul marginal exista trei opinii: 1.2 arginea coroanei trebuie sa patrunda in santul dento-gingi#al cu .,$-.,% mm1conform acestei opinii daca marginea coroanei nu este infundata in santul dentogingi#al ,in zona terminal ea creeaza un punct de retentiie pentru produsele alimentare2; $.2 arginea coroanei trebuie numai sa a7unga la marginea gingi#ala1 aceasta opinie confirma ca marginea coroanei cu o grosim de .,$( .,% mm nu poate fi introdusa in santul gingi#al,iar fiind introdusa cu forta poate cauza lezarea tesuturilor din aceasta zona,ca rezultat apare inflamatia,retractia gingiei,si aparitia pungilor dento-parodontale 2; %.2 arginea coroanei sa nu a7unga la cea gingi#ala cu 1,(-$,.. mm1astfel pre#enindu-se actiunile noci#e ale marginii coroanei asupra parodontului marginal2 /el mai correct ar fi ca acest raport sa fie apreciat indi#idual reiesind din particularitatile tabloului clinic,iar marginea coroanei sa cuprinda strins dintele unde ea nu se #a termina,si pentru efectuarea controlului respecti#e se foloseste sonda in ung4i. ;erificarea contactului ocluzal: !cesta se determina #izual, cu a7utorul 4irtiei de articulatie sau cu o folie de ceara,atragind atentia la contactul cuspizilor,la fel si cu dintii #ecini.9lterior coroana in laborator sa #a finisa prin slefuire si lustruire. /erintele catre modelele pentru modelarea corpului de punte in puntile dentare din doua bucati: -efectuarea amprentei impreuna cu elementele de agregare; -obtinerea amprentei totale a ambelor arcade sau in ocluzie; -amprenta obtinuta trebuie sa fie integra si corecta reprezentind fidel pozitia elementeor de agregare; -deretenti#izarea suprafetelor interne coronare ale elementelor de agregare pentru o usoara detasare a coroanelor de pe model;

Proba pre#enti#a si definiti#a a puntilor dentare din doua bucati:

3

Proba pre#enti#e reprezinta aprecierea clinica a puntilor dentare prin inspectia #izuala la etapa clinica a probei componentei metalice. Proba definiti#e se efectueaza inainte de cementare,si cuprinde urmatorii indici: 126nsertia puntii pe dintii stilpi 1pre#ede aplicarea ei in pozitie corecta in axul #ertical al dintilor stilpi,in unele cazuri cind exista deficient de parallelism introducerea puntii se face oblic2; $2Examinarea contactelor elemntelor de agregare cu dintii stilpi la ni#elul coletului si contactele cu dintii #ecini1se executa la fel ca si la proba elementelor de agregare2; %2 Examinarea raportului corpului de punte cu apofiza al#eolara1cuprinde controlul spatiului necesar pentru protectia papilei interdentare si se #erifica cu a7utorul sondei in ung4i,#erificind nisele pentru autocuratire,cit si incadrarea puntilor in morfologia arcadei respecti#e,cori7area acestor contacte se face prin slefurea corpului de punte2; '2Examinarea rapoartelor cu dintii antagonisti la ni#elul suprafetelor ocluzale1pre#ede utilizarea 4irtiei de articulatie la ni#elul cuspizilor si crearea ec4ilibrului ocluzal prin slefuirea contactelor premature depistate2.