Manualul Pentru Dialog Tar Cetatean

Iniţiativa Naţională pentru Transparenţă Parlamentară
Responsabilitate în Democraţie
Program implementat de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei

şi susţinut de Ambasada Republicii Federale Germania, Ambasada
Statelor Unite ale Americii şi Ambasada Britanica în România
MANUAL
PENTRU DIALOG
PA R L A M E N TA R - C E T Ă Ţ E A N
ASOCIAŢIA PENTRU IMPLEMENTAREA DEMOCRAŢIEI

„Responsabilitate în Democraţie”
TEL: +40 21 320 2495; FAX: +40 21 322 5196
ADRESA: STR. NERVA TRAIAN NR. 16, BL. M35, AP. 6, SECTOR 3, BUCURESTI EMAIL:
OFFICE@AID-ROMANIA.ORG; WEBSITE: WWW.AID-ROMANIA.ORG
AID ROMÂNIA - MANUAL PENTRU DIALOG PARLAMENTAR-CETĂŢEAN
ACEST MANUAL A FOST REALIZAT CU SPRIJINUL
MINISTERULUI DE EXTERNE AL REPUBLICII FEDERALE GERMANIA

AID ROMANIA
AUTORI:
MIHAELA CĂLIN - COORDONATOR
ALEXANDRU CUMPĂNAŞU – EXPERT COORDONATOR REFORMĂ PARLAMENTARĂ

ION IONIŢĂ – EXPERT REFORMĂ PARLAMENTARĂ
TIM COREL – EXPERT COORDONATOR PROCEDURI PARLAMENTARE
CODRU VRABIE – EXPERT PROCEDURI PARLAMENTARE
JOHN HART – EXPERT CIRCUMSCRIPŢII LOCALE
DANIELA GHEORGHE – EXPERT COMUNICARE POLITICĂ
2
ECHIPA AID DOREŞTE SA ADUCĂ MULŢUMIRI:
AMBASADEI REPUBLICII FEDERALE GERMANIA
AMBASADEI STATELOR UNITE ALE AMERICII
AMBASADEI BRITANICE
pentru susţinerea oferită programului Iniţiativa Naţională pentru Transparenţă

Parlamentară, atât pentru finanţarea acestuia cât şi pentru asistenţa şi sprijinul permanent
acordate AID pe parcursul implementării programului.
Echipa AID doreşte să mulţumească pentru asistenţa oferită AID în crearea acestui
manual şi următorilor:
D-nei Suzane Kastner, Vice-Preşedinte al Parlamentului German
D-lui Thomas Coburn, Membru al Senatului American, Presedintele

Comisiei pentru Management Financiar, Informaţii Guvernamentale şi
Securizarea Teritoriului
D-lui Alistair Burt, Membru al Parlamentului Britanic, Ministru din

Umbră pentru Comunităţi Locale
3
CUPRINS
CUVÂNTUL FINANŢATORULUI ________________________________________________________6

RELAŢIA PARLAMENTAR-CETĂŢEAN ÎN ROMÂNIA - ÎNCOTRO?_______________________________7
INTRODUCERE ____________________________________________________________________9
Partea I - Reglementări privind Activitatea Parlamentară în România _____________________11
1. CADRUL LEGAL CE REGLEMENTEAZĂ STATUTUL PARLAMENTARULUI ________________12
A. Mandatul Parlamentarului__________________________________________________12
B. Principii şi reguli de conduită parlamentară ____________________________________13
C. Incompatibilităţi, interdicţii şi interese ________________________________________14
D. Imunitatea parlamentară ___________________________________________________15
E. Obligaţiile deputaţilor şi senatorilor __________________________________________15
F. Drepturile deputaţilor şi senatorilor în exercitarea mandatului _____________________16
G. Exercitarea mandatului în circumscripţia electorală______________________________19
H. Disciplina parlamentară ___________________________________________________20
2. ACTIVITATEA DE LEGIFERARE _______________________________________________22
A. Categorii de legi _________________________________________________________22
B. Procedura legislativă parlamentară ___________________________________________23
C. Iniţiativa legislativă_______________________________________________________25
D. Adoptarea legilor şi a hotărârilor ____________________________________________25
E. Promulgarea legilor_______________________________________________________26
F. Intrarea în vigoare a legilor_________________________________________________26
G. Consiliul Legislativ_______________________________________________________26
3. RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL ŞI ALTE INSTITUŢII _________________27
A. Informarea Parlamentului __________________________________________________27
B. Întrebări, interpelări, declaraţii politice şi moţiuni simple _________________________27
C. Moţiunea de cenzură ______________________________________________________29
D. Informarea Camerei Deputaţilor şi a Senatului _________________________________29
E. Petiţii __________________________________________________________________29
F. Angajarea răspunderii guvernului____________________________________________30
G. Delegarea legislativă______________________________________________________30
Partea II – Relaţia Parlamentar-Cetăţean în România __________________________________32
1. PÂRGHII DE INTERACŢIONARE PARLAMENTAR-CETĂŢEAN_________________________33
A. Modalităţi de interacţionare a parlamentarilor cu cetăţenii şi societatea civilă _________33
B. Relaţia parlamentar - circumscripţie locală ____________________________________34
C. Modalităţi de interacţionare a cetăţenilor cu parlamentarii ________________________37
D. Rolul societăţii civile în cadrul relaţiei parlamentar-cetăţean_______________________38
2. PARTICIPAREA CETĂŢENILOR LA PROCESUL DE LEGIFERARE ______________________39
A. Propunerea legislativă_____________________________________________________39
B. Semnăturile susţinătorilor __________________________________________________40
C. Atestarea listelor de susţinători______________________________________________40
D. Înregistrarea propunerii legislative ___________________________________________40
E. Verificarea iniţiativei de către Curtea Constituţională ____________________________41
F. Răspunderi _____________________________________________________________41
4
G. Şantajul ________________________________________________________________41
H. Uzurparea de calităţi oficiale _______________________________________________41
3. ACCESUL LA INFORMAŢII PRIVIND ACTIVITATEA PARLAMENTARĂ __________________42
A. Cadrul legal ______________________________________________________________42
B. Definiţii _________________________________________________________________42
C. Cum să am acces la informaţiile privind activitatea parlamentară?____________________43
G. Modalităţi de apel__________________________________________________________44
H. Anexe ___________________________________________________________________45
Partea III – Bune Practici de Activitate Parlamentară __________________________________47
1. TRANSPARENŢA ACTIVITĂŢII PARLAMENTARULUI _______________________________48
A. Accesibilitatea datelor de contact ____________________________________________48
B. Relaţia cu mass media_____________________________________________________48
C. Rapoarte periodice de activitate _____________________________________________49
2. DEZBATEREA PUBLICĂ – UN INSTRUMENT DIRECT DE COMUNICARE ŞI INTERACŢIONARE
ÎNTRE PARLAMENTAR ŞI CETĂŢEAN _______________________________________________63
A. Moderarea dezbaterii publice _______________________________________________64
B. Rezultatul dezbaterii publice________________________________________________64
3. ROLUL GRUPURILOR DE ACŢIUNE PENTRU POLITICI ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ PRIN
ÎMBUNĂTĂŢIREA COMUNICĂRII DINTRE PARLAMENTARI, OSC-URI ŞI APL _______________66
A. Parlamentarii şi dezvoltarea locală ___________________________________________66
B. Rolul OSC în dezvoltarea comunităţii locale ___________________________________66
C. Grupul de Acţiune pentru Politici ____________________________________________67
D. Agenda Locală a Parlamentarului şi Administraţiei Publice _______________________79
4. DOSAR PRESĂ _____________________________________________________________95
Partea IV – Votul Uninominal – Analiză realizată de AID pe baza concluziilor prezentate de
membrii grupurilor de acţiune pentru politici ________________________________________110
5
C UVÂNTUL F INANŢATORULUI
Stimate doamne şi stimaţi domni,

Dragi cititori,
Germania a fost şi este un partener de nădejde al României pe drumul său în Uniunea

Europeană, ea acţionând întotdeauna energic pentru ca România să devină membră a
acestei Uniuni. Guvernul federal a sprijinit aderarea nu numai din punct de vedere
politic, ci a şi susţinut-o practic, prin fundaţiile sale politice, în cadrul numeroaselor
proiecte punctuale.
Astfel, Germania a finanţat tipărirea publicaţiilor “Manualul pentru Dialog Parlamentar -

Cetăţean” şi “Ghidul Personalului Parlamentar”. Ghidurile au fost întocmite de Asociaţia
pentru Implementarea Democraţiei – AID România, o organizaţie neguvernamentală
pentru promovarea democraţiei în România, sub conducerea domnului Alexandru
Cumpănaşu.
Sper că ambele broşuri vor fi un ajutor preţios pentru parlamentari şi colaboratorii lor,
îndeosebi în vederea îmbunătăţirii activităţii în circumscripţiile electorale pe care aceştia
le reprezintă. Contactul şi comunicarea parlamentarului cu alegătorii din circumscripţia
sa electorală sunt elemente hotărâtoare ale democraţiei. Din acest considerent, munca
în circumscripţia electorală capătă o importanţă politică majoră.
Roland Lohkamp
Ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti
6
R ELAŢIA PARLAMENTAR -C ETĂŢEAN ÎN R OMÂNIA -

Î NCOTRO ?
Din analiza efectuată asupra ultimilor 17 ani de activitate a Parlamentului României şi a

Membrilor Parlamentului, se poate constata cu uşurinţă necesitatea unei coerenţe în
activitatea Parlamentului – instituţie fundamentală a democraţiei şi a unor viziuni pe
termen lung privind activitatea parlamentară în România. Din păcate, în acest moment,
la nivelul Parlamentului şi parlamentarilor atât această coerenţă, cât şi viziunea privind
activitatea parlamentară lipsesc.
Această situaţie a fost generată de incapacitatea partidelor politice de promovare a unor

sisteme de nominalizare a candidaţilor pentru parlament, eficiente si transparente,
această situatie conducând la o continuare a “pubertăţii” politicienilor români în
detrimentul cetăţeanului din comunitatea locală, faţă de care parlamentarul este direct
responsabil.
La acestea se adaugă şi procesul de “acumulare primitivă” a funcţiilor politice sau

publice şi lipsa de viziune a unei părţi importante a politicienilor în ceea ce priveşte
crearea şi dezvoltarea unei relaţii solide, sincere şi durabile cu electoratul, atât în
campaniile electorale, dar mai ales pe parcursul mandatui parlamentarilor.
Lipsa de viziune a parlamentarului român a dus la o reprezentare defectuoasă a

comunităţii locale şi la şlefuirea unei percepţii publice, uneori apocaliptice, asupra
activităţii şi atitudinii parlamentarilor pentru reprezentarea intereselor cetăţenilor.
Astfel, instituţia Parlamentului şi a parlamentarului român a ajuns pe ultimele locuri în

sondajele de opinie care prezintă încrederea cetăţenilor în instituţiile statului, aruncând
asupra tuturor parlamentarilor pecetea aronganţei, corupţiei, lipsei de interes şi
preocupare faţă de cetăţeni.
Din pacate, datorită acestei pecete, acei parlamentari care puteau să “corespundă”
standardelor minime nu au mai putut să-şi dovedească viziunea şi calităţile.
Ţinând însă cont de faptul că parlamentarul român este ales de către cetăţean în mod
direct, viziunea parlamentarului român ar trebui sa fie concepută în concordanţă cu
necesităţile comunităţii pe care acesta o reprezintă.
De aceea, după 15 ani de democraţie, singura posibilitate de reabilitare a imaginii

parlamentarilor este aceea de apropiere de comunităţile pe care le reprezintă în
Parlament. Această apropiere va trebui însă să fie reală, prin implicare directă a
parlamentarilor în dezvoltarea comunităţilor din care fac parte şi prin profesionalizarea
muncii birourilor parlamentare astfel încât să funcţioneze ca o adevarată “interfaţă” între
parlamentari şi nevoile cetăţenilor.
Prin acest manual încercăm să furnizăm o viziune de ansamblu asupra

parlamentarismului în România precum şi recomandări şi instrumente pe care atât
7
cetăţenii cât şi parlamentarii le pot folosi pentru a îmbunătăţi relaţia parlamentar –

cetăţean.
Ne exprimăm astfel încrederea că prin imbunătăţirea relaţiei parlamentar – cetăţean şi

prin crearea unei viziuni de ansamblu asupra activitaţii parlamentare în România, se va
reusi şi o consolidare a Parlamentului, instituţie ce reprezintă un pilon central al
democraţiei. Astfel, în cadrul acestui manual ca de altfel, în toate activitaţile sale, AID va
promova o abordare pozitivă, constructivă, menită să identifice soluţii la problemele pe
care le are activitatea parlamentară în România.
8
I NTRODUCERE
AID - PREZENTARE GENERALĂ
Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei este o organizaţie românească,

neguvernamentală, non-profit, al cărei scop principal este acela de consolidare a
democraţiei din România prin sprijinirea valorilor democratice, consolidarea instituţiilor
democraţiei şi prin sprijinirea unei noi generaţii de lideri.
Motto-ul AID este “RESPONSABILITATE ÎN DEMOCRAŢIE”, responsbilizarea

individului faţă de societate şi a statului faţă de cetăţean reprezentând baza ideologiei
AID în programele şi activităţile sale.
Activităţile AID vizează probleme sistemice pentru consolidarea democraţiei din

România, precum reforma politică, reforma instituţională şi construirea unui nou tip de
lider, mai profesionist şi cu baza fundamentată pe valori (etică, morală, responsabilitate)
şi viziune.
Programe şi activităţi
Activităţile AID sunt fundamentate pe principiile de necesitate, eficienţă şi

sustenabilitate. Astfel, ele corespund la 3 sectoare principale de reformă şi dezvoltare
pentru România:
1. Reforma instituţională. Reforma administraţiei publice centrale şi locale
Activităţile vizează: Creşterea transparenţei şi responsabilităţii administraţiei publice

centrale şi locale faţă de cetăţeni, precum şi realizarea de analize şi studii care
vizează reforma administraţiei publice locale şi centrale.
2. Reforma politică. Reforma parlamentară şi reformarea partidelor politice
AID sprijină reforma sistemului politic din România şi de aceea consideră ca foarte
importantă accelerarea reformei parlamentare prin sporirea dialogului dintre
parlamentari şi cetăţeni şi prin creşterea responsabilizării parlamentarului faţă de
circumscripţia locală.
În acelaşi timp, AID contribuie la accelerarea reformei interne a partidelor politice

prin măsuri concrete de sporire a democraţiei interne şi creşterea competitivităţii
proceselor de selecţie a liderilor politici.
3. Dezvoltarea unei noi generaţii de lideri.
Prin activităţile sale, AID sprijină dezvoltarea unei noi clase de lideri în: Politică,
Administraţia Publică, Societate civilă. AID militează pentru o clasă de lideri care să-
şi fundamenteze deciziile şi activităţile pe o baza ideologică/doctrinară care să
includă un sistem solid de valori şi viziune.
9
Manualul pentru Dialog Parlamentar-Cetăţean este un instrument de lucru oferit atât

parlamentarilor, organizaţiilor societăţii civile sau cetăţenilor, care îşi propune să
îmbunătăţească calitatea activităţii parlamentarilor şi relaţia acestora cu cetăţenii şi
circumscripţiile locale.
Manualul este împărţit în patru părţi:
Partea I cuprinde informaţii referitoare la reglementări privind activitatea

parlamentară în România:
Cadrul legal ce reglementează activitatea parlamentarului;
Activitatea de legiferare;
Raporturile Parlamentului cu Guvernul şi alte instituţii.
Partea a II-a se referă la relaţia parlamentar-cetăţean şi cuprinde:
Pârghii de interacţionare parlamentar-cetăţean
Participarea cetăţenilor la procesul de legiferare
Accesul la informaţii privind activitatea parlamentară
Partea a III-a cuprinde bune practici de activitate parlamentară:
Transparenţa activităţii parlamentarului
Dezbaterea publică – un instrument direct de comunicare şi

interacţionare între parlamentar şi cetăţean
Rolul Grupurilor de Acţiune pentru Politici în dezvoltarea locală
Dosar Presa – Iniţiativa Naţională pentru Transparenţă Parlamentară
Partea a IV-a cuprinde o scurtă analiza asupra introducerii scrutinului

uninominal.
10
PARTEA I - REGLEMENTĂRI PRIVIND

ACTIVITATEA PARLAMENTARĂ ÎN ROMÂNIA
Partea I cuprinde informaţii prevăzute de legislaţia în vigoare şi instrumente practice

privitoare la:
1. CADRUL LEGAL CE REGLEMENTEAZĂ STATUTUL PARLAMENTARULUI ÎN ROMÂNIA
2. ACTIVITATEA DE LEGIFERARE
3. RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL ŞI ALTE INSTITUŢII.
11
1. CADRUL LEGAL CE REGLEMENTEAZĂ

STATUTUL PARLAMENTARULUI
Constituţia României
Legea 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Camerei Deputaţilor
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Senatului
A. MANDATUL PARLAMENTARULUI
Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se poate
prelungi în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Mandatul reprezentativ al parlamentarului
Deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român prin care

acesta îşi exercitã suveranitatea, în condiţiile prevãzute de Constituţie şi de
legile ţãrii. În exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul
poporului. (Legea 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor)
Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin

organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi
corecte, precum şi prin referendum. Nici un grup şi nici o persoană nu pot
exercita suveranitatea în nume propriu. (Constituţia României, Art. 2)
Jurământul de credinţă al parlamentarului
„Jur credinţã patriei mele România; Jur sã respect Constituţia şi legile ţãrii;
Jur sã apãr democraţia, drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor,
suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorialã a României;
Jur sã-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;
Aşa sã mã ajute Dumnezeu.”
12
B. PRINCIPII ŞI REGULI DE CONDUITĂ PARLAMENTARĂ
Principiul interesului naţional
Deputaţii şi senatorii au îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni şi

al locuitorilor din circumscripţiile electorale pe care le reprezintã.
Principiul legalitãţii şi al bunei-credinţe
Parlamentarii, în calitatea lor de reprezentanţi aleşi ai poporului român, îşi

îndeplinesc îndatoririle şi îşi exercitã drepturile în conformitate cu Constituţia,
legile ţãrii şi regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului. Deputaţilor şi
senatorilor le este interzis sã-şi asume, faţã de persoanele fizice sau juridice,
obligaţii financiare sau de alt tip menite sã afecteze exercitarea mandatului.
Principiul transparenţei
Deputaţii şi senatorii trebuie sã dea dovadã de transparenţã în activitatea

parlamentarã şi au obligaţia menţinerii unui dialog permanent cu cetãţenii pe
problemele care îi intereseazã şi rezultã din asumarea şi exercitarea
mandatului de parlamentar.
Principiul fidelitãţii
Deputaţii şi senatorii sunt datori sã manifeste, pe durata exercitãrii

mandatului, fidelitate faţã de România şi popor şi respect faţã de oameni.
Pricipiul conduitei
Deputaţii şi senatorii sunt obligaţi sã respecte prevederile regulamentelor, sã

se supunã normelor de conduitã civilizatã, de curtoazie şi de disciplinã
parlamentarã şi sã nu aibã atitudini sau sã foloseascã expresii sau cuvinte
injurioase, ofensatoare sau calomnioase.
13
C. INCOMPATIBILITĂŢI, INTERDICŢII ŞI INTERESE
Declaraţia de avere
Înainte de validarea mandatului, fiecare deputat şi fiecare senator este obligat să

depună declaraţia de avere în condiţiile prevăzute de lege. După validarea mandatului,
declaraţia de avere se publică pe paginile de Internet ale Camerei Deputaţilor şi ale
Senatului şi în Monitorul Oficial al României.
Deputaţii şi senatorii au obligaţia de a declara averea la începutul şi la încheierea

mandatului, inclusiv la încetarea acestuia înainte de termen. Durata mandatului de
deputat sau de senator este egală cu durata mandatului Camerei din care face parte, în
afară de cazurile în care mandatul încetează din alte cauze prevăzute de lege.
Pierderea calităţii de parlamentar
Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou-
alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori
de deces.
În cazul în care deputatul sau senatorul aflat în stare de incompatibilitate nu notifică în

scris acest lucru şi starea de incompatibilitate continuă sã existe, acesta este considerat
demis de drept din funcţia de deputat sau senator, la data constatării stării de
incompatibilitate.
Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei

funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului şi cu
calitatea de membru cu drepturi depline în Parlamentul European.
Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu funcţiile de: preşedinte,

vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de
administraţie sau cenzor la societăţi comerciale, precum şi în instituţii publice;
preşedinte sau secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţi
comerciale; reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale;
manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi
societăţilor naţionale; comerciant persoană fizică; membru al unui grup de interes
economic, definit conform legii.
Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu o funcţie publicã încredinţată

de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care
România este parte.
Declaraţia de interese
Deputaţii şi senatorii au obligaţia ca în termen de 15 zile de la validare sã depună la

secretarul general al Camerei din care fac parte declaraţia de interese întocmită pe
proprie răspundere, în conformitate cu prevederile legale.
14
D. IMUNITATEA PARLAMENTARĂ
Scopul imunităţii
Imunitatea parlamentarã este ansamblul de dispoziţii legale care asigură deputaţilor şi

senatorilor un regim juridic derogator de la dreptul comun în raporturile lor cu justiţia şi
în scopul de a le garanta independenţa.
Imunitatea pentru opinii politice
Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru
opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Regimul în procesul penal
Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au
legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu
pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte şi
numai după ascultarea lor.
Imunitatea parlamentară este deţinută pe durata intregului mandat şi poate fi ridicată

numai de către Camera din care deputatul sau senatorul face parte.
E. OBLIGAŢIILE DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR
Îndatoririle fundamentale şi obligaţiile principale ale deputaţilor şi senatorilor sunt cele

care decurg din Constituţie, lege, statut şi regulamente.
Participarea la şedinţă
(1) Participarea la lucrările Camerei din care fac parte reprezintă pentru
deputaţi şi senatori o obligaţie legală, morală şi regulamentară.
(2) Se consideră absent motivat deputatul sau senatorul care:

a) este membru al Guvernului;
b) a primit, de la Camera din care face parte sau de la Parlament,
o însărcinare care îl reţine în afara lucrărilor Parlamentului;
c) este în concediu medical;
d) are aprobată motivarea absenţei conform Regulamentelor
Camerelor
pentru rezolvarea unor probleme personale sau a celor ce
rezultă din exercitarea mandatului.
15
(3) Numele deputaţilor şi senatorilor absenţi nemotivat de la lucrările fiecărei

Camere, precum şi din comisiile permanente vor fi publicate pe paginile
de Internet al acestora, lunar, potrivit procedurii stabilite de Regulamentul
fiecărei Camere.
Sancţionarea pentru absenţele nemotivate
Deputatul sau senatorul care lipseşte de la 5 şedinţe ale Camerei sau de la 3 şedinţe
ale comisiei permanente din care face parte, în aceeaşi sesiune, fără a avea concediu
sau peste concediul aprobat, este obligat sã justifice în scris absenţele.
Deputatul sau senatorul care nu se conformează prevederilor menţionate pierde

drepturile la indemnizaţie, la diurnă şi la celelalte drepturi băneşti, corespunzător
perioadei în care a lipsit.
F. DREPTURILE DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR ÎN EXERCITAREA

MANDATULUI
Drepturile şi libertăţile ce decurg din mandatul de deputat sau de senator sunt specifice
acestei demnităţi publice şi se fundamentează pe drepturile şi libertăţile generale ale
cetăţeanului, completate cu ceea ce implică în mod special exercitarea mandatului.
a) Dreptul de a fi ales în structuri parlamentare
Un deputat sau un senator are dreptul să fie ales, în condiţiile regulamentului, ca

membru al Biroului Permanent al Camerei respective, ca membru sau în conducerea
unei comisii permanente, al unei comisii speciale sau al unei comisii de anchetă.
Comisiile sunt organisme de lucru ale fiecărei camere, ce au ca scop pregătirea

documentelor de lucru pentru lucrările în plen ale camerei şi de a exercita controlul
parlamentar.
Fiecare cameră constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau
alte comisii speciale. Cele două camere pot, de asemenea, să consituie comisii
comune.
Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor:
1. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare

2. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
3. Comisia pentru industrii şi servicii
4. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice
5. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
6. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic
16
7. Comisia pentru muncă şi protecţie socială

8. Comisia pentru sănătate şi familie
9. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport
10. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
11. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
12. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
13. Comisia pentru politică externă
14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii
15. Comisia pentru regulament
16. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
17. Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
Comisiile permanente ale Senatului:
1. Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validări

2. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital
3. Comisia economica, industrii şi servicii
4. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală
5. Comisia pentru politică externă
6. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului
7. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
8. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială
9. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport
10. Comisia pentru sănătate publică
11. Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă
12. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi
13. Comisia pentru egalitatea de şanse
14. Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului
15. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii
Comisii permanente comune:
1. Comisia comună permanentă a Camerei Deputatilor şi Senatului pentru exercitarea

controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii
2. Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană
3. Comisia parlamentara a revoluţionarilor din decembrie 1989
4. Comisia permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului privind Statutul deputatilor si
senatorilor, organizarea si functionarea sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si
Senatului
5. Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii
legislative privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a Preşedintelui României,
17
alegerile administraţiei publice locale, finanţarea campaniilor electorale şi alegerea

europarlamentarilor
b) Dreptul de a alege organele de conducere
Fiecare Cameră îşi alege un Birou permanent, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi

regulamente. Pierderea sprijinului politic atrage încetarea de drept a statutului de
membru al Biroului permanent sau de titular al oricărei funcţii obţinute prin susţinere
politică.
Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă
sau alte comisii speciale, în condiţiile prevăzute de regulamente. Camerele îşi pot
constitui comisii comune.
c) Dreptul de asociere în grup parlamentar
Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului

fiecărei Camere.
Grupurile parlamentare sunt structuri ale fiecărei camere ce se pot constitui

din cel puţin 10 parlamentari care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi
partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe
electorale. Parlamentarii unui partid politic sau ai unei formaţiuni politice nu
pot constitui decât un singur grup parlamentar.
Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau alianţelor

electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar,
precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot
afilia altor grupuri parlamentare constituite. Fiecare grup parlamentar îşi alege un lider
şi, după caz, unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar.
d) Drepturile politice specifice
Principalele drepturi politice ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi obligaţiile

corelative acestora sunt urmãtoarele:
a) dreptul la iniţiativă legislativă;
b) dreptul de a iniţia şi susţine moţiuni simple sau de cenzură;
c) dreptul de a iniţia şi susţine hotărâri ale Camerei, în orice problemă de

competenţa acesteia;
d) dreptul de a face declaraţii politice, de a pune întrebări, de a face

interpelări şi alte asemenea intervenţii;
18
e) dreptul de a cere întrunirea în sesiune extraordinară a Camerei sau a

structurilor de lucru ale acesteia;
f) dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, potrivit art. 146 lit. a)-c) din
Constituţie;
g) dreptul de a cere suspendarea din funcţie sau punerea sub acuzare a

Preşedintelui României, în condiţiile art. 95 şi 96 din Constituţie;
h) dreptul de a cere punerea sub urmãrire penalã a membrilor Guvernului, în

condiţiile art. 109 din Constituţie;
i) dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia, în

reglementarea prevăzută de lege şi regulamentele parlamentare;
j) dreptul la cuvânt, libertatea de exprimare şi dreptul de vot.
Modalităţi de exercitare a drepturilor
Drepturile pot fi exercitate individual, prin grupurile parlamentare sau prin numărul de
parlamentari stabilit de Constituţie, potrivit naturii lor juridice.
Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării
ştiinţifice ori al creaţiei intelectuale, precum şi în alte domenii stabilite de lege.
G. EXERCITAREA MANDATULUI ÎN CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ
În activitatea din circumscripţiile electorale deputaţii şi senatorii au drepturile şi

îndeplinesc obligaţiile pe care le implică exercitarea legală a mandatului de
parlamentar, adaptate în mod corespunzător naturii şi formelor specifice ale acestei
activităţi din teritoriu.
Birourile parlamentare ale deputaţilor si senatorilor
În scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, deputaţii şi senatorii

primesc lunar o sumã forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al
Senatului echivalentã cu o
indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului, respectiv a senatorului.
Deputaţii şi senatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri parlamentare, de
regulă,
în circumscripţiile în care au fost aleşi. Deputaţii şi senatorii pot primi cetăţeni în
audienţă şi în alte circumscripţii electorale decât cea în care au fost aleşi, în birourile
parlamentare existente, la solicitarea titularilor acestora sau în alte spaţii publice
corespunzãtoare.
Obligaţiile autoritãţilor locale
19
Autorităţile publice locale şi prefecturile sunt obligate să sprijine organizarea şi

funcţionarea birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor, prin asigurarea de
spaţii pentru sedii, procurarea mobilierului necesar, inclusiv prin împrumut de folosinţă
sau închiriere.
Serviciile descentralizate şi deconcentrate ale ministerelor şi ale autorităţilor centrale de

reglementare sunt obligate să sprijine prin mijloacele specifice ale activităţii lor
organizarea şi funcţionarea legală a birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor,
precum şi activitatea acestora.
H. DISCIPLINA PARLAMENTARĂ
Sfera abaterilor disciplinare
Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârşite de

deputaţi sau de senatori şi dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:
a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle deputaţilor şi ale senatorilor

prevăzute de Constituţie, Legea Statutului Deputaţilor şi Senatorilor 96-2006
sau a regulamentului Camerei din care face parte şi a regulamentului
şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;
c) exercitarea abuzivă a mandatului de senator sau de deputat;
d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a

altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara
acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar.
Sfera sancţiunilor disciplinare
Sancţiunile disciplinare parlamentare pentru abaterile disciplinare sunt

urmãtoarele:
a) atenţionarea;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;
e) avertismentul;
20
f) interzicerea de a participa la lucrările Camerei din care face parte, pe

o perioada de cel mult 30 de zile şi suspendarea drepturilor băneşti.
21
2. ACTIVITATEA DE LEGIFERARE
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate

legiuitoare a ţării (Constituţia României, Art. 61).
A. CATEGORII DE LEGI
Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
a. Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
b. Legile organice reglementează:
sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale

Permanente;
organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte

drepturi ale acestora;
organizarea şi desfăşurarea referendumului;
organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării

de război;
regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
statutul funcţionarilor publici;
contenciosul administrativ;
organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a

instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
22
regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
organizarea generală a învăţământului;
organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul

general privind autonomia locală;
regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi

protecţia socială;
statutul minorităţilor naţionale din România;
regimul general al cultelor;
celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi

organice.
Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul

majorităţii membrilor fiecărei Camere.
c. Legile ordinare se referă la iniţiative legislative curente, in toate celelalte

domenii.
Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din
fiecare Cameră.
B. PROCEDURA LEGISLATIVĂ PARLAMENTARĂ
Procedura legislativă parlamentară cuprinde totalitatea regulilor pentru pregătirea

dezbaterii, dezbaterea şi votarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în
Parlament.
În conformitate cu principiul bicameralismului, ea se desfăşoară în fiecare Cameră şi,

dacă este cazul, în Camerele reunite, în şedinţă comună.
23
Procedura legislativă cuprinde următoarele etape (adaptare după Tănăsescu &

Diaconu):
Guvern Parlamentari Cetăţeni
Proiect de lege Propunere legislativă Propunere legislativă
Biroul permanent al Camerei sesizate
Avizul consultativ al Consiliului Legislativ pentru Verificarea constituţionalităţii propunerii legislative

proiectul de lege şi/sau propunerea legislativă prezentate a cetăţenilor, la Curtea Constituţională
Comisia sesizată în fond Comisii de avizare, cu preocupări tangente domeniului

care constituie obiectul viitoarei reglementări
Examinarea amendamentelor
Raportul comisiei de fond
Amendamente la raport
Comisia sesizată în fond
Raport
Plenul Camerei sesizate
Dezbaterea pe articole Dezbaterea amendamentelor aduse în plen
Votul special pentru fiecare amendament şi/sau articol
Posibilitatea obţinerii unui nou aviz din partea Consiliului Legislativ
Votul general pentru proiectul de lege sau propunerea legislativă
Biroul permanent al celeilalte Camere
Procedură similară
Proiectul sau propunerea se adoptă în aceeaşi Proiectul sau propunerea se adoptă într-o formă diferită
formă cu cea din prima Cameră sesizată
Procedura de mediere
(comisie paritară, formată din senatori si deputaţi)
Dezbaterea şi adoptarea textului de mediere în plenul

celor doua Camere sau în sedinţă comună, după caz
Posibilitatea verificării constituţionalităţii legii de către Curtea Constituţională,

pe calea unui control anterior
Legea este declarată neconstituţională Curtea Constituţională nu este sesizată sau nu gaseşte
motive de neconstituţionalitate
Legea se transmite Preşedintelui României, pentru promulgare
Preşedintele exercită dreptul de veto Preşedintele promulgă legea, printr-un Decret
Legea se publică în Monitorul Oficial, urmând să intre în

vigoare la data publicării sau la data menţionată în textul legii
24
Medierea şi reexaminarea legii
Procedura medierii se aplică în prezent doar pentru revizuirea Constituţiei.
Faza "parlamentară" a procedurii se încheie în momentul trimiterii legii spre promulgare.

În cazul reexaminării solicitate fie de Preşedintele României, fie ca urmare a deciziei
Curţii Constituţionale, procedura legislativă se reia, în condiţiile stabilite de Constituţie şi
de regulamentele parlamentare. Considerată drept o procedură complementară,
procedura reexaminării legii prezintă o importanţă deosebită, întrucât face parte
nemijlocit din adoptarea legii.
C. INIŢIATIVA LEGISLATIVĂ
Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau
cetăţenilor.
Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege

către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
Deputaţii şi senatorii îşi exercită dreptul la iniţiativă legislativă singular sau

în grup, prin înregistrarea propunerilor legislative în forma cerută pentru
proiectele de legi la camera Parlamentului ai carei membri sunt.
Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să fie în

număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot care să provină din cel
puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în
municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în
sprijinul acestei iniţiative. Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a
cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi
graţierea.
Deputaţii, senatorii sau cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta
propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi. Propunerile
legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă
Cameră sesizată.
D. ADOPTAREA LEGILOR ŞI A HOTĂRÂRILOR
Procedura de vot
Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.
25
Votul este, de regulă, deschis. Votul deschis se exprimă prin mijloace electronice,
ridicarea mâinii sau prin apel nominal.
Votul este secret în următoarele situaţii: în cazul în care prin regulament se stabileşte
astfel şi în cazul în care la propunerea preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup,
Camera hotărăşte în acest sens.
Ori de câte ori votul prin mijloace electronice este deschis, acesta se introduce pentru
fiecare parlamentar pe site-ul Camerei Deputaţilor, în cazul votului final sau atunci când
plenul Camerei hotărăşte în mod expres.
Cetăţenii pot asista la lucrările Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la
cerere, în ordinea solicitării de către cei interesaţi, în limita locurilor disponibile în lojele
destinate publicului.
La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de
legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului
fiecărei Camere.
E. PROMULGAREA LEGILOR
Legile se trimit, spre promulgare, Preşedintelui României, care trebuie să promulge

legea în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată,

reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut
verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la
primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii
Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
F. INTRAREA ÎN VIGOARE A LEGILOR
Legile se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data

publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
G. CONSILIUL LEGISLATIV
Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care
avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării
întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.
26
3. RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL ŞI ALTE

INSTITUŢII
A. INFORMAREA PARLAMENTULUI
Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar
al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera
Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor
acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor
bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este
obligatorie.
Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. În cazul în care prezenţa

acestora este solicitată de Parlament, participarea lor este obligatorie.
B. ÎNTREBĂRI, INTERPELĂRI, DECLARAŢII POLITICE ŞI MOŢIUNI

SIMPLE
Întrebări
Fiecare deputat poate formula întrebări scrise sau poate adresa întrebări orale
Guvernului, miniştrilor ori altor conducători ai organelor administraţiei publice, la care
solicită răspuns oral şi/sau răspuns scris.
Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă
o informaţie este exactă, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice
înţeleg să comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor
sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o
problemă determinată.
Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la

interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de
regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.
a) Întrebări orale
Din două în două săptămâni, în ziua de luni, între orele 18,30-19,30, deputaţii pot
adresa întrebări orale membrilor Guvernului. Întrebările orale se adresează de către
deputat membrului vizat al Guvernului în domeniul respectiv.
Obiectul întrebărilor orale se notifică în scris şi se depune la secretarul desemnat al

Camerei Deputaţilor cel mai târziu până la ora 14,00 a zilei de miercuri din
săptămâna premergătoare celei în care urmează să fie pusă întrebarea. Secretarul
Camerei Deputaţilor îl informează pe ministrul pentru relaţia cu Parlamentul asupra
27
întrebărilor orale la care membrii Guvernului urmează să răspundă în cursul şedinţei

consacrate acestora.
Răspunsurile la întrebările orale se dau în termen de 15 zile de la data transmiterii

lor de către secretarul Camerei Deputaţilor.
b) Întrebări scrise
Fiecare deputat are dreptul să adreseze Guvernului, membrilor săi sau altor
conducători ai organelor administraţiei publice întrebări scrise care se depun la
secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor.
Deputaţii care adresează întrebări scrise vor preciza dacă doresc un răspuns scris,
un răspuns oral sau un răspuns formulat atât în scris, cât şi oral.
Întrebările scrise se transmit membrilor Guvernului şi celorlalte autorităţi publice de

către secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. Răspunsurile la întrebările scrise
se transmit deputatului în cel mult 15 zile. Atât întrebările scrise, cât şi răspunsurile
aferente se publică pe site-ul Camerei.
Interpelări
Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul

sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în
probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Guvernul şi fiecare dintre
membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni.
Ele se citesc în şedinţa publică din ziua de luni, consacrată întrebărilor, între orele
19,30-20,00, după care se prezintă preşedintelui Camerei spre a fi transmise primului-
ministru. Răspunsul la interpelare nu poate depăşi 5 minute.
Din două în două săptămâni, în ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări,

între orele 18,00-18,30, deputaţii îl pot interpela pe primul-ministru. Interpelările trebuie
să vizeze politica Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau
externe.
La solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului-ministru, în

plenul Camerei Deputaţilor se pot desfăşura, o dată pe lună, dezbateri politice, cu
participarea primului-ministru, pe probleme de interes major pentru viaţa politică,
economică şi socială. Primul-ministru are obligaţia de a participa la dezbaterea
solicitată.
Declaraţii politice
În fiecare zi de marţi, primele 90 de minute ale şedinţei vor fi rezervate pentru declaraţii
politice ale deputaţilor. Împărţirea celor 90 de minute se va face pe grupuri
parlamentare ale majorităţii, opoziţiei şi pe deputaţi care nu fac parte din acestea.
Durata intervenţiilor nu poate depăşi 3 minute.
28
Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi şi exprimă poziţia acestora
într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o
problemă care a făcut obiectul unei interpelări.
Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime
poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la
o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. În cazul în care o moţiune simplă este
aprobată, hotărârea camerei se va trimite Guvernului, care va ţine cont de poziţia
exprimată în cuprinsul respectivei moţiuni.
C. MOŢIUNEA DE CENZURĂ
Guvernul şi Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage

încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu
votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al
deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de
cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a
celor două Camere.
D. INFORMAREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI A SENATULUI

Camera Deputaţilor, Senatul şi parlamentarii au dreptul să obţină informaţiile necesare
în vederea desfăşurării activităţii lor din partea organelor administraţiei publice.
Parlamentarul poate solicita de la organele administraţiei publice centrale şi locale

alese, printr-o cerere adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor/Senatului sau
preşedintelui comisiei permanente din care face parte, orice informaţii sau documente,
în copie certificată, utile pentru desfăşurarea activităţii sale. Cererea poate fi refuzată
doar în cazul în care aceasta priveşte secrete de stat de importanţă deosebită.
E. PETIŢII
Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Camerei Deputaţilor. Petiţiile vor fi
prezentate în scris şi semnate, precizându-se domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre
petiţionari.
Petiţiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii, consemnându-se numărul de

înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiţionarului şi obiectul cererii. Forma
electronică a registrului va fi prezentată pe site-ul Camerei Deputaţilor.
Petiţiile înregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi

pentru petiţii şi altor comisii permanente, spre dezbatere şi soluţionare.
29
Oricare membru al Camerei poate lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii, adresându-se
în acest sens preşedintelui comisiei sesizate.
Comisia sesizată va decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă va trimite petiţia unei
autorităţi publice competente sau o va clasa.
Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată.
Semestrial, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii prezintă

Biroului Permanent şi apoi Camerei, la începutul fiecărei sesiuni, un raport asupra
petiţiilor primite şi asupra modului de soluţionare a acestora.
În raport se vor face menţiuni cu privire la soluţiile date de autorităţile publice la petiţiile
care le-au fost trimise spre soluţionare.
Autorităţile publice care au primit petiţii spre soluţionare sunt obligate să transmită
comisiei soluţiile adoptate, în termen de cel mult o lună de la primirea petiţiei.
F. ANGAJAREA RĂSPUNDERII GUVERNULUI

Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în
şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui
proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la

prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a
fost votată. Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege
prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern,
se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală
devine obligatorie pentru Guvern.
G. DELEGAREA LEGISLATIVĂ
Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite
ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la

împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor
ordonanţei.
Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a

căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa
în cuprinsul acestora.
Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în

procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în
30
Monitorul Oficial al României. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere,

Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată
şi se trimite celeilalte Camere care decide, de asemenea, în procedură de urgenţă.
Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot

afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle
prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a
unor bunuri în proprietate publică.
31
PARTEA II – RELAŢIA PARLAMENTAR-

CETĂŢEAN ÎN ROMÂNIA
Partea II cuprinde 3 secţiuni:
1. PÂRGHII DE INTERACŢIONARE PARLAMENTAR-CETĂŢEAN
2. PARTICIPAREA CETĂŢENILOR ÎN PROCESUL DE LEGIFERARE
3. ACCESUL LA INFORMAŢII PRIVIND ACTIVITATEA PARLAMENTARĂ
32
1. PÂRGHII DE INTERACŢIONARE PARLAMENTAR-

CETĂŢEAN
Într-o democraţie, relaţia parlamentar-cetăţean, ca orice relaţie între autoritatea publică

şi cetăţeni, se construieşte pe două paliere:
Interacţionare dinspre parlamentar către cetăţeni/societate civilă
Interacţionare dinspre cetăţean către parlamentari
A. MODALITĂŢI DE INTERACŢIONARE A PARLAMENTARILOR CU

CETĂŢENII ŞI SOCIETATEA CIVILĂ
În timp ce interacţionarea cetăţeanului cu parlamentarii este una sporadică şi opţională,
de cele mai multe ori axată pe probleme specifice, acţiunea proactivă a parlamentarului
în scopul interacţionării cu cetăţenii şi societatea civila se înscrie în lista obligaţiilor pe
care parlamentarul le deţine prin mandatul său de reprezentant ales.
Activitatea parlamentarului se realizează pe trei nivele importante:
ACTIVITATE ÎN PARLAMENT ACTIVITATE ÎN CIRCUMSCRIPŢIE ALTE ACTIVITĂŢI
Activitatea de vot: legi, Audienţe pentru cetăţeni şi organizaţii Iniţiative ce vizează

hotărâri şi moţiuni simple interacţionarea cu
Petiţii/Sesizări primite de la cetăţeni şi cetăţenii la nivel central
Luări de cuvânt în plen şi organizaţii
declaraţii politice Participare la diverse
Scrisori/Sesizări transmise altor evenimente relevante
Iniţierea de propuneri instituţii publice pentru activitatea
legislative parlamentară
Consultări cu autoritaţile publice locale,
Întrebări şi interpelări judeţene, naţionale şi societatea civilă Prezenţa activităţii
în probleme ce privesc circumscripţia parlamentare în mass
Moţiuni media centrală
Conferinţe de presă şi prezenţa
activităţii în presa locală/regională
Alte activităţi desfăşurate în

circumscripţie
Prin urmare, principalele activităţi de interacţionare cu cetăţeanul se desfăşoară în

cadrul circumscripţiei locale pe care parlamentarul este mandatat să o reprezinte.
33
B. RELAŢIA PARLAMENTAR - CIRCUMSCRIPŢIE LOCALĂ
Relaţia parlamentar - circumscriptie locală este centrală activităţii

parlamentare, fiind un etalon al funcţiei reprezentative a parlamentarilor.
În cadrul circumscripţiilor, parlamentarii deţin Birouri Parlamentare ce au ca rol

organizarea activităţii parlamentare la nivel local.
Parlamentarii îşi desfăşoară activitatea în circumscripţie, de regulă, în zilele de vineri şi

sâmbătă, constând în:
Audienţe pentru cetăţeni şi organizaţii
Scrisori/Sesizări primite de la cetăţeni şi organizaţii
Scrisori şi Sesizări transmise altor instituţii publice
Direcţionarea cetăţenilor către diverse instituţii
Consultări cu autoritaţile publice locale, judeţene, naţionale şi societatea civilă

în probleme ce privesc circumscripţia
Conferinţe de presă
Alte activităţi relevante
După cum am arătat şi în analiza realizată la începutul prezentului manual, relaţia dintre
Parlamentari şi societate este în prezent “fracturată” în România, cu putine şanse reale
de refacere, în condiţiile perpetuării şi agravării continue a clivajului existent între
parlamentar şi cetăţean.
Evoluţia parlamentarismului în România a fost strâns legată de evoluţia transformărilor

politice şi instituţionale şi de cultura civică a românilor. După cei 50 de ani de
comunism, centralizarea puterii şi inhibarea oricăror forme de pluralism politic au
contrastat cu şocul “oportunismului politic” de dupa 1989, “inflaţia” de partide politice şi
lipsa de viziune a multor lideri politici, ce au condus la o slăbire a încrederii cetăţenilor
în democraţia reprezentativă şi în instituţia Parlamentului.
De asemenea, preponderenţa foştilor lideri comunişti în primele mandate parlamentare

a condus la o perpetuare a percepţiilor îndoctrinate în comunism, percepţii ce situau
statul şi reprezentanţii săi deasupra cetăţenilor, iar pe parlamentari în rolul de
“mostenitori privilegiaţi” ai acestei stări de fapt.
Prin urmare, “proclamarea” democraţiei în România nu a condus automat la o

implementare reală şi eficientă a principiilor fundamentale ale acesteia, afectând prin
urmare şi dezvoltarea parlamentarismului, care s-a rezumat la perpetuarea multora
dintre mijloacelele de a practica politica de dinainte de 1989.
34
Relaţia parlamentar-cetăţean s-a rezumat la o relaţie inechitabilă, nefirească pentru o

democraţie, situaţie perpetuată de parlamentari oportunişti şi fără viziune, dar şi de
societatea românească, neadaptată principiilor democraţiei moderne.
Dacă pe parcursul ultimilor 17 ani, parlamentarii au învăţat “din mers” procedurile

parlamentare, atribuţiile şi rolul parlamentarului în cadrul Parlamentului şi au progresat
şi în ceea ce priveşte respectarea acestora, a rămas, însă, din pacate, un “deficit”
important în ceea ce priveşte relaţia dintre parlamentar şi circumscripţia care l-a ales.
O caracteristică importantă a relaţiei parlamentar - comunitate locală în ultimii 17 ani

este reprezentată de lipsa de încredere a cetăţenilor în parlamentari şi de lipsa de
preocupare activă a parlamentarilor faţă de comunitatea locală.
S-ar putea spune, în concluzie la cele prezentate, că România a pierdut

prima şansă de construire a unei relaţii solide parlamentar-cetăţean.
În acelaşi timp însă, cei 17 ani de tranziţie către democraţie, au constituit în

sine, o perioadă de formare a culturii civice a cetăţenilor, dar şi a culturii
funcţiei publice a parlamentarului.
Scandalurile de corupţie, privilegiile acordate de parlamentari parlamentarilor în

condiţiile problemelor economice ale unei ţări în tranziţie, lipsa unei implicări reale a
parlamentarilor în reprezentarea cetăţenilor, prin activităţi de interacţionare cu cetăţenii
din comunităţile locale, lipsa unei cetăţenii active, slaba dezvoltare a societăţii civile la
nivel local şi lipsa implicării societăţii civile în general în monitorizarea activităţii
parlamentare au condus la o “fractură” puternică în relaţia parlamentar-cetăţean.
În anul 2004, AID România a implementat “Iniţiativa Naţională pentru Transparenţă

Electorala”, un program naţional de reformă electorală ce a urmărit dezvoltarea relaţiei
dintre parlamentari/candidaţi şi comunităţile locale şi cetăţenii pe care aceştia doreau să
îi reprezinte în Parlamentul României.
Din păcate, în nici una din circumscripţiile în care AID a organizat dezbateri publice
axate pe programele partidelor politice şi candidaţilor la Parlament, relaţia dintre
comunitatea locală reprezentată prin lideri de opinie (organizaţii civice, de afaceri,
sindicate, patronate, mass media etc) si viitorii parlamentari nu a putut fi caracterizată
drept una solidă, constructivă şi durabilă.
La baza acestei relaţii “defectuoase” au stat, în opinia AID:
Lipsa unor sisteme coerente şi merituoase de promovare a candidaţilor la

Parlament pe listele partidelor politice
Inexistenţa unei legături directe între parlamentari, ca reprezentanţi aleşi şi

alegătorii din circumscripţie, datorată în principal sistemului de vot pe listă şi a
responsabilizării parlamentarilor direct către partidele ce i-au propus, în
detrimentul alegătorilor din circumscripţie
35
Lipsa de implicare a parlamentarilor în dezvoltarea comunităţilor prin

comunicarea şi conlucrarea cu autorităţile publice, dar şi cu societatea civilă
Imobilizarea şi incapacitatea parlamentarilor de a oferi soluţii concrete şi

durabile la problemele comunităţii pe care o reprezintă
Lipsa de coerenţă şi consistenţă a activităţii parlamentarilor în comparaţie cu

programele, platformele sau promisiunile pentru care au fost votaţi
Lipsa de comunicare a parlamentarilor cu societatea civila locală şi mass

media locală/regională, în campanii electorale, dar mai ales pe parcursul
mandatelor acestora
Slaba dezvoltare a societăţii civile locale
Opacitatea - lipsa de transparenţă a parlamentarilor în activitatea acestora
Asocierea parlamentarilor cu scandaluri publice care au creat suspiciuni de

corupţie, etc.
Datorită acestei rupturi în relaţia parlamentar-cetăţean, îndreptarea imaginii

parlamentarilor nu se poate realiza decât în momentul în care comunităţile ce i-
au ales îi vor recunoaşte şi considera pe parlamentari ca reprezentanţi ai
acestora.
În acest context, refacerea imaginii parlamentarului este strâns legată de consolidarea

relaţiei parlamentar-cetăţean şi a relaţiei parlamentar-circumscripţie locală, prin:
consolidarea dialogului şi consultării permanente cu cetăţenii şi societatea

civilă în cadrul circumscripţiilor locale
consolidarea comunicării parlamentarilor cu instituţiile publice locale şi

centrale
consolidarea comunicării cu mass media la nivel local şi central, în ceea ce

priveşte activitatea parlamentară
reprezentarea activă a intereselor cetăţenilor în activitatea parlamentară
dezvoltarea societăţii civile la nivel local, implicarea în activitatea

parlamentară şi consolidarea rolului acesteia de monitor al activităţii
parlamentare
introducerea votului uninominal pentru alegerea unei părţi a parlamentarilor
crearea unor sisteme coerente şi merituoase de promovare a candidaţilor la

Parlament pe listele partidelor politice
36
C. MODALITĂŢI DE INTERACŢIONARE A CETĂŢENILOR CU

PARLAMENTARII
Cetăţenii au un drept, dar şi o obligaţie cetăţenească de a fi interesaţi de activitatea

reprezentanţilor lor aleşi şi de a interacţiona cu aceştia în scopul rezolvării diverselor
probleme concrete ce privesc relaţia cu instituţiile statului sau probleme ale comunităţii
din care fac parte.
Parlamentarii, ca reprezentanţi aleşi, reprezintă un prim punct de contact

direct al cetăţeanului cu instituţiile statului.
În acest context, cetăţenii se pot adresa parlamentarilor în cadrul audienţelor

sau prin petiţii adresate direct parlamentarilor şi Comisiei parlamentare de
resort sau Comisiei parlamentare pentru petiţii.
Dreptul la petiţionare
Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în

numele semnatarilor. Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii
exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
O problemă principală legată de desfăşurarea cu succes a comunicării cetăţenilor cu

parlamentarii o reprezintă accesul cetăţenilor la informaţiile de contact ale Birourilor
Parlamentare din circumscripţie şi a programului de audienţe.
OBSERVAŢIE!
În prezent siturile web ale celor două camere ale Parlamentului nu prezintă o
secţiune referitoare la activitatea în circumscripţie a parlamentarilor, secţiune
ce ar trebui să includă datele de contact ale tuturor birourilor parlamentare
locale, programul acestora, dar şi activităţile parlamentare defăşurate în
circumscripţiile locale de către fiecare parlamentar.
În opinia AID, prezenţa acestor informaţii, atât pe siturile web ale celor două
camere, cât şi la nivel local - în instituţiile publice locale şi judeţene este
imperativă, fiind susţinută de practicile de transparenţă şi mandatul de
reprezentant ales al parlamentarului.
37
D. ROLUL SOCIETĂŢII CIVILE ÎN CADRUL RELAŢIEI PARLAMENTAR-

CETĂŢEAN
În anul 2004, AID România a realizat un studiu numit “Evaluarea sistemului politic din
România”, studiu ce a analizat şi relaţia dintre Parlamentar/candidat pentru Parlament şi
societatea civilă locală. La baza studiului a stat programul “Iniţiativa Naţională pentru
Transparenţă Electorală”, implementat de AID România in 7 judeţe din diferite regiuni
ale României.
Pe parcursul implementării Iniţiativei Naţionale pentru Transparenţă Electorală, AID a

constatat că din cei 106 candidaţi pentru funcţia de parlamentar, doar 5 au prezentat în
campania electorală programe concrete ce privesc circumscripţia locală în care
candidau.
O altă constatare a AID, în cadrul studiului, a fost şi “omogenizarea” discursului şi

comportamentului politic a unei părţi importante a candidaţilor, ca unul lipsit de
substanţă, de cele mai multe ori populist şi cu puţine elemente creatoare de proiecte
durabile.
O componentă importantă a societăţii civile locale în cadrul activităţilor programului a

fost reprezentată de mass media locală. Pe parcursul implementării proiectului, mass
media locală a dovedit forţa si voinţa de reformare a clasei politice, exercitând o
presiune constantă asupra candidaţilor şi liderilor politici locali.
Pe baza experienţei în exercitarea consultării dintre parlamentari şi cetăţeni, a

experienţei unor parlamentari şi experţi din state europene şi în urma consultărilor cu
aceştia, AID recomandă îmbunătăţirea relaţiei dintre parlamentari şi cetăţeni printr-o
mai bună consultare între aceştia şi societatea civilă locală şi prin întărirea rolului
societăţii civile locale de monitor al activităţii parlamentarilor.
AID consideră că societatea civilă locală şi activitatea acesteia este vitală pentru
însănătoşirea clasei politice, iar reforma politică şi parlamentară trebuie să acorde
atenţie întăririi colaborării dintre reprezentanţii partidelor politice şi societatea civilă
locală.
Prin multitudinea de sectoare de activitate şi categorii de cetăţeni reprezentate,

societatea civilă locală trebuie să fie consultată atunci când parlamentarii iau sau
propun decizii care afecteaza comunitatea pe care aceştia o reprezintă. Pentru ca
această consultare să aibă cu adevărat rezultat este însă nevoie ca ea să fie realizată
într-un mod obiectiv şi inclusiv, prin consultarea tuturor grupurilor civice locale active.
AID consideră că în România consideră ca necesară întărirea societăţii civile

locale, prin consolidarea rolului acesteia de “monitor” al acţiunilor
reprezentanţilor aleşi.
38
2. PARTICIPAREA CETĂŢENILOR LA PROCESUL DE

LEGIFERARE
Iniţiativa legislativă a cetăţenilor se exercită cu respectarea prevederilor art. 73 sau,

după caz, ale art. 146 din Constituţie, şi în condiţiile prevăzute de Legea 189/1999
privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.
Iniţiativa legislativă a cetăţenilor se exercită printr-o propunere legislativă ce poate fi

întocmită în domeniul legilor organice sau ordinare, ori în domeniul legilor
constituţionale.
A. COMITETUL DE INIŢIATIVĂ
Promovarea iniţiativei legislative a cetăţenilor se asigură de către un comitet de iniţiativă
alcătuit din cel puţin 10 cetăţeni cu drept de vot. Nu pot face parte din comitetul de
iniţiativă persoanele alese în funcţie prin vot universal, membrii Guvernului, persoanele
numite în funcţie de primul-ministru sau care nu pot face parte, potrivit legii, din partide
politice.
Constituirea comitetului de initiaţivă se face printr-o declaraţie autentificată la un notar

public, cuprinzând scopul iniţiativei, numele, prenumele, calitatea de alegător şi
domiciliul membrilor, precum şi declaraţia că aceştia nu încalcă prevederile menţionate
mai sus. Răspunderea pentru conţinutul declaraţiei este cea prevăzută de lege pentru
înscrisurile oficiale. Comitetul de iniţiativă reprezintă cetăţenii care susţin propunerea
legislativă, după semnarea de către aceştia a listelor de susţinători prevăzute în
prezenta lege. Componenta comitetului de iniţiativă se aduce la cunoştinţă, împreună
cu propunerea legislativă care face obiectul iniţiativei, prin publicare în Monitorul Oficial
al României, Partea I. Publicarea este scutită de plata oricărei taxe.
Comitetul de iniţiativă trebuie să asigure înregistrarea propunerii legislative la una dintre

Camerele Parlamentului, în termen de cel mult 3 luni de la data publicării acesteia.
Comitetul de iniţiativă va desemna dintre membrii săi, cu majoritate de voturi, un

preşedinte care să rezolve problemele operative şi să reprezinte comitetul în raporturile
sale cu autorităţile publice centrale şi locale.
A. PROPUNEREA LEGISLATIVĂ
Propunerea legislativă care face obiectul iniţiativei legislative se întocmeşte de comitetul

de iniţiativă în forma cerută pentru proiectele de lege şi va fi însoţită de o expunere de
motive semnată de toţi membrii comitetului.
În vederea publicării, propunerea legislativă se avizează, în prealabil, de Consiliul

Legislativ.
39
B. SEMNĂTURILE SUSŢINĂTORILOR
Promovarea propunerii legislative publicate se face pe baza adeziunii cetăţenilor, prin

semnarea de către aceştia a listelor de susţinători.
Listele de susţinători se întocmesc cu respectarea organizării administrativ-

teritoriale a ţării şi vor cuprinde: denumirea propunerii legislative ce face obiectul
iniţiativei şi identificarea Monitorului Oficial al României în care aceasta a fost
publicată, judeţul şi localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa susţinătorii;
numele, prenumele şi domiciliul susţinătorilor, identificarea cărţilor de alegător,
pentru cei care le posedă, a actului de identitate şi a codului numeric personal;
semnăturile susţinătorilor.
Lista de susţinători întocmită, precum şi semnătura dată, cu încălcarea prevederilor

menţionate, nu vor fi luate în considerare. Semnătura valabilă la data cand a fost
acordată nu poate fi infirmată ulterior.
Formularele pentru listele de susţinători se imprimă pe coli de hartie format A4,

detaşabile şi numerotate. Formularele se imprimă pe o singură faţă a colii şi cuprind
prevederile menţionate, cu excepţia celor referitoare la susţinători, care se completează
de mână, atunci când aceştia semnează lista. Fiecare pagină imprimată a listei de
susţinători se semnează de către un membru al comitetului de iniţiativă sau de o altă
persoană împuternicită în scris de comitet pentru a întocmi lista.
Listele şi dosarele se intocmesc în doua exemplare originale. Exemplarele originale ale

listelor şi dosarelor se păstrează unul la Curtea Constituţională şi unul la Parlament.
C. ATESTAREA LISTELOR DE SUSŢINĂTORI
Atestarea calităţii de cetăţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinătorilor se face de

către primarul localităţii fie personal, fie în localităţile urbane, şi prin funcţionarii primăriei
împuterniciţi de primar în acest scop. În vederea atestării, un exemplar al dosarului
cuprinzând listele de susţinători din localitate se depune la primărie. Oricine poate
consulta dosarul şi poate contesta realitatea semnăturii sau o altă prevedere cuprinsă în
liste. Contestaţia se face numai în scris şi se adresează primarului. Acesta, în cazul în
care contestaţia priveşte realitatea semnăturii, o va soluţiona, solicitând susţinătorului
să confirme semnatura.
D. ÎNREGISTRAREA PROPUNERII LEGISLATIVE
Propunerea legislativă ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor, însoţită de expunerea de

motive şi de dosarele cuprinzând listele de susţinători, se înregistrează la Camera
Parlamentului la care a fost prezentată, la cererea semnată de membrii comitetului de
iniţiativă.
40
E. VERIFICAREA INIŢIATIVEI DE CĂTRE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei

Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa, va verifica:
a) caracterul constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei;
b) îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă

listele de susţinători prezentate sunt atestate;
c) întrunirea numarului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei,

precum şi respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul
Bucureşti.
Curtea Constituţională se pronunţă în termen de 30 de zile de la sesizare asupra

propunerii legislative şi în termen de 60 de zile în cazul propunerii de revizuire a
Constituţiei. Decizia sau, dupa caz, hotărârea Curţii Constituţionale se comunică
preşedintelui Camerei Parlamentului care a sesizat-o şi se publică în Monitorul Oficial al
României.
De la data primirii hotărârii Curţii Constituţionale, Camera Parlamentului sesizată cu

iniţiativa legislativă începe procedura parlamentară de legiferare.
F. RĂSPUNDERI
În îndeplinirea obligatiilor prevăzute de lege, membrii comitetului de iniţiativă şi

persoanele împuternicite de acesta sunt considerate funcţionari publici şi se bucură de
protecţia legii, acordată celor care exercită o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de
stat. De asemenea, acestora le revine şi răspunderea prevazută de lege pentru
funcţionarii publici.
G. ŞANTAJUL
Constrângerea unei persoane sau inducerea ei în eroare ori determinarea ei în orice alt
mod ca împotriva voinţei sale să semneze lista de susţinători constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
H. UZURPAREA DE CALITĂŢI OFICIALE
Folosirea fără drept a calităţii de membru al comitetului de iniţiativă sau de împuternicit

al acestuia se pedepseşte, în condiţiile prevazute la art. 240 din Codul penal privind
uzurparea de calităţi oficiale, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
41
3. ACCESUL LA INFORMAŢII PRIVIND ACTIVITATEA

PARLAMENTARĂ
A. CADRUL LEGAL
Constituţia României
Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
Legea 544/2001 privind Liberul Acces la Informaţiile de Interes Public, publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 663 din octombrie 2001.
Normele Metodologice de Aplicare a Legii 544/2001 privind Liberul Acces la

Informaţiile de Interes Public, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 123 din februarie
2002 şi publicate în Monitorul Oficial al României nr. 167 din martie 2002.
Legea 544/2001 stabileşte dreptul nerestricţionat al oricărui cetăţean de a

avea acces liber la informaţiile de interes public, ca principiul fundamental în
relaţiile dintre cetăţeni si autorităţile publice din România.
B. DEFINIŢII
Ce înseamnă informaţie de interes public?
Orice informaţie care priveşte sau rezultă din activităţile unei instituţii/autorităţi publice
care foloseşte resurse financiare publice.
Ce informaţii sunt exceptate de la liberul acces?
Informaţiile clasificate din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice,

intereselor economice şi politice ale României; informaţiile referitoare la activităţile
comerciale şi financiare (dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului
concurenţei loiale); informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale, judiciare
sau disciplinare; informaţiile a căror publicare poate prejudicia masurile de protecţie a
tinerilor sunt exceptate de la liberul acces (pentru detalii accesati Legea 182/2002
privind Protecţia Informaţiilor Clasificate). Nu pot fi incluse în categoria informaţiilor
clasificate informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către instituţiile
publice sau indivizi şi, prin urmare, acest tip de informaţii sunt considerate ca fiind de
interes public.
42
În acelaşi timp, informaţiile cu privire la date personale pot deveni informaţii de interes
public numai în măsura în care afectează capacitatea persoanei de exercitare a funcţiei
publice.
C. CUM SĂ AM ACCES LA INFORMAŢIILE PRIVIND ACTIVITATEA

PARLAMENTARĂ?
Accesul la informaţiile de interes public este asigurat:
1. din oficiu, de către fiecare autoritate/instituţie publică (fără a fi necesară o solicitate

expresă)
Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia sa publice anumite informaţii referitoare

la activitatea lor din oficiu prin: buletine informative anuale, rapoarte periodice de
activitate, materiale informative şi postere afişate în birourile de relaţii cu publicul
sau în centrele de informare pentru cetăţeni, în Monitorul Oficial al României, mass
media, publicaţii proprii şi pe pagina proprie de internet.
2. la cerere, la cererea scrisa sau verbală a oricărei persoane.
Orice persoană are dreptul de a solicita şi obţine informaţii de interes public de la

autorităţile şi instituţiile publice ce folosesc resurse financiare publice pentru a-şi
desfăşura activitatea.
În contextul legislaţiei în vigoare în România, accesul cetăţenilor sau

organizaţiilor la informaţii privind activitatea parlamentara poate avea loc prin
intermediul Birourilor Parlamentare din Circumscripţie sau celor două camere ale
Parlamentului.
Parlamentul României ofera o serie de informaţii publice ce privesc activitatea

parlamentară, în principal prin postarea acestora pe situl web al instituţiei şi la Punctul
de Informare-Documentare din cadrul Camerei Deputaţilor şi Biroului de Informare
Publică din cadrul Senatului.
Cetăţenii pot adresa petiţii fiecărei camere a Parlamentului prin care pot solicita orice
informaţii de interes public, aşa cum au fost ele definite de Legea 544/2001.
TERMENE! Cele două camere ale Parlamentului au obligaţia de a raspunde la

solicitările primite în scris în termen de 10 zile de la primirea solicitării sau în maxim 30
zile, în cazul in care complexitatea solicitarii sau volumul de solicitări primite de instituţie
necesită mai mult timp şi resurse. În cazul în care timpul necesar pentru răspuns se
prelungeşte pană la 30 zile, instituţia are obligaţia de a notifica în scris solicitantul cu
privire la acest lucru. Refuzul de a furniza informaţiile cerute se comunică în maxim 5
zile de la primirea solicitării.
43
În cazul în care furnizarea informaţiilor solicitate implică costuri de copiere a

documentelor etc, instituţia poate solicita achitarea acestor servicii de către solicitant.
G. MODALITĂŢI DE APEL
Refuzul (explicit sau tacit) al funcţionarului public de a furniza informaţiile de interes

public solicitate constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a funcţionarului
vinovat.
1) Reclamaţia administrativă
Împotriva refuzului de a furniza informaţii de interes public, solicitantul poate depune o

reclamaţie către conducătorul camerei Parlamentului sesizată în termen de 30 zile de la
luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.
În cazul în care reclamaţia se dovedeşte întemeiată, camera sesizată este obligată să

transmită raspunsul persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei.
Aceasta va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea
sancţiunilor disciplinare luate împotriva funcţionarului public vinovat.
În cazul în care reclamaţia este respinsă de conducătorul instituţiei, solicitantul nu va

primi nici un răspuns.
2) Plângerea la secţia de contencios administrativ a tribunalului
În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, aceasta poate

face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază
teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul instituţiei publice
respective.
Deşi Legea 544/2001 nu prevede explicit ca plângerea în contencios administrativ să fie

precedată de o reclamaţie administrativă, normele metodoligice ale legii sugerează
această regulă.
Solicitantul poate face plângere la instanţa de judecată în termen de 30 zile de la

expirarea termenului de răspuns la solicitarea de informaţii publice.
Plângerea şi apelul se judecă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxa de timbru,

în timp ce solicitantului nu i se cere să demonstreze sau sa ascundă un interes direct,
personal legat de solicitarea în cauză. Camera Parlamentului implicată are obligaţia de
a aplica decizia tribunalului.
44
H. ANEXE
Anexa 1
Model Cerere de Acces la Informaţii de Interes Public
CERERE ACCES INFORMAŢII PUBLICE
Către: Camera Deputatilor / Senatul României
Direcţia pentru comunicare, presă şi relaţii publice
Adresa: _____________________________________________
Stimate domn/doamnă,
Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public.
Doresc sa primesc o copie a următoarelor documente / doresc să îmi comunicaţi

urmatoarele informaţii privind:
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
Doresc ca informaţiiile solicitate să îmi fie furnizate pe suport de hârtie la adresa:

……………………………………………………….. sau în format electronic, la următoarea
adresă de e-mail …………………..…………..
De asemenea, sunt dispus(ă) să plătesc taxele aferente serviciilor de copiere a

documentelor solicitate.
Vă mulţumesc pentru solicitudine,
Numele: Data:
Adresa: Semnatura:
45
Anexa 2
Model Reclamaţie Administrativă
R E C LAM AŢ I E ADM I N I S T R AT I V Ă
Camera Deputaţilor / Senatul României

Sediul/Adresa ..........................................................
……………………………………..............................
Data ............................
Stimate(ă) domn/doamnă .................................................... ,
Prin prezenta formulez o reclamaţie administrativă, conform Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informaţiile de interes public, întrucât la cererea nr .............. din data de
..................... am primit un răspuns negativ, la data de
............................................……..., într-o scrisoare semnată de Domnul/Doamna
................................................. (completaţi numele respectivului funcţionar).
Documentele de interes public solicitate erau următoarele:

...............................................................................................................................………..
...............................................................................................................................………..
Documentele solicitate se încadrează în categoria informaţiilor de interes public, din

următoarele considerente:
............................................................................................................................................
Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informaţiile de interes public
solicitate în scris/în format electronic, considerând că dreptul meu la informaţie, conform
legii, a fost lezat.
Vă mulţumesc pentru solicitudine,

.......................................
(semnătura petentului)
Numele şi adresa petentului ..................
Telefon/Fax ............................................
46
PARTEA III – BUNE PRACTICI DE ACTIVITATE

PARLAMENTARĂ
Partea III cuprinde 3 secţiuni:
1. TRANSPARENŢA ACTIVITĂŢII PARLAMENTARE
2. DEZBATEREA PUBLICĂ – UN INSTRUMENT DIRECT DE COMUNICARE ŞI INTERACŢIONARE

ÎNTRE PARLAMENTARI ŞI CETĂŢENI
3. ROLUL GRUPURILOR DE ACŢIUNE PENTRU POLITICI ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ
4. DOSAR PRESĂ – INIŢIATIVA NAŢIONALĂ PENTRU TRANSPARENŢĂ PARLAMENTARĂ
47
1. TRANSPARENŢA ACTIVITĂŢII PARLAMENTARULUI
Transparenţa activităţii parlamentarului constituie o precondiţie pentru îmbunătăţirea

rolului şi imaginii parlamentarului în societatea românească.
În prezent, legislaţia românească prevede unele măsuri ce vizează asigurarea

transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, măsuri ce privesc însă doar asigurarea
unei transparenţe minime (vezi Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de
afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei). Aceste măsuri vizează obligativitatea
publicării declaraţiilor de avere şi interese de către fiecare parlamentar, neexistând însă,
deocamdata, un sistem funcţional de verificare şi urmărire a acestor date.
Transparenţa activităţii parlamentarului nu poate şi nici nu ar trebui sa depindă

exclusiv de reglementările minimale stabilite prin lege.
Parlamentarii, ca reprezentanţi direcţi, au o responsabilitate directă faţă de

alegători de a face cunoscute iniţiativele şi activităţile desfăşurate, ca precondiţie
pentru a fi realeşi.
A. ACCESIBILITATEA DATELOR DE CONTACT
POSTARE A DATELOR DE CONTACT (BIROURI PARLAMENTARE ŞI LA PARLAMENT) PE

SITUL WEB AL CAMEREI DEPUTAŢILOR SAU SENATULUI
SITE WEB PERSONAL

AFIŞE ÎN INSTITUŢII PUBLICE
CĂRŢI DE VIZITĂ
PLIANTE
B. RELAŢIA CU MASS MEDIA

Activitatea de reprezentant ales în Parlament nu poate fi una de succes, în condiţiile
unei slabe comunicări între parlamentari şi mass media, atât la nivel central, dar mai
ales la nivel local şi regional.
Alături de realizarea unor activităţi de succes în slujba cetăţeanului, reflectarea

activităţilor parlamentarului în mass media, prin organizarea unor conferinţe de presă şi
invitarea reprezentanţilor mass media la diverse evenimente este necesară şi dezirabilă
pentru a asigura transparenţa activităţii parlamentare.
48
C. RAPOARTE PERIODICE DE ACTIVITATE

Alături de modalităţile de asigurare a transparenţei activităţii parlamentare menţionate
anterior, AID consideră ca fundamentală responsabilizarea fiecărui parlamentar faţă de
cetăţean prin realizarea, de către parlamentari, a unor rapoarte periodice de activitate.
Aceste rapoarte periodice de activitate sunt de importanţă maximă pentru

construirea unei relaţii directe, constructive şi durabile între parlamentar şi
cetăţeni.
AID a realizat, în colaborare cu experţi şi parlamentari români, britanici, germani,

norvegieni şi finlandezi, un formular prezentat în continuare, ce va fi transmis tuturor
parlamentarilor români, şi care prezintă un model pentru raportul de activitate al fiecărui
parlamentar.
49


şi susţinut de Ambasada Statelor Unite ale Americii, Ambasada
Britanică
şi Ambasada Republicii Federale Germania în România
Ambasada Britanica
RAPORT DE MONITORIZARE
A ACTIVITATII PARLAMENTARULUI
NUME, PRENUME
zi/luna/an – zi/luna/an

„Responsabilitate în Democraţie”
50
TEL: +40 21 320 2495; FAX: +40 21 322 5196
ADRESA: STR. NERVA TRAIAN NR. 16, BL. M35, AP. 6, SECTOR 3, BUCURESTI EMAIL:
OFFICE@AID-ROMANIA.ORG; WEBSITE: WWW.AID-ROMANIA.ORG


şi susţinut de Ambasada Statelor Unite ale Americii, Ambasada
Britanica
şi Ambasada Republicii Federale Germania în România
Ambasada Britanica
DEPUTAT/SENATOR: [nume, prenume]

DATA NASTERII: [zi/luna/an]
APARTENENTA POLITICA: [formatiune politica] FOTO

CIRCUMSCRIPTIA REPREZENTATA: [judet]
PAGINA WEB: [pagina web Senat/Camera Deputatilor]
[pagina web personală]
APARTENENTA IN COMISII: [comisie] [functie]

[comisie] [functie]
ALTE FUNCTII: [institutie] [functie]

[institutie] [functie]
SUMAR ACTIVITATE PARLAMENTARA

ACTIVITATE IN PARLAMENT ACTIVITATE IN CIRCUMSCRIPTIE ALTE ACTIVITATI
Activitatea de vot: [x] legi, Audiente: [x] Participare la diverse

hotarari si motiuni simple evenimente relevante:
Scrisori/Sesizari primite de la [x evenimente]
Luari de cuvant in plen si cetateni si organizatii: [x]
Declaratii politice: [x] Alte activitati relevante:
Scrisori/Sesizari transmise [x activitati]
Propuneri legislative initiate: altor institutii publice: [x]
[x] Prezenta activitatii
Consultari cu autoritati publice parlamentare in presa
Intrebari si interpelari: [x] locale, judetene, nationale, centrala: [x aparitii]
societatea civila in probleme
Motiuni: [x] ce privesc circumscriptia: [x]
Conferinte de presa: [x]
Alte activitati in
circumscriptie: [x]
51


şi susţinut de Ambasada Statelor Unite ale Americii, Ambasada Britanica şi
Ambasada Republicii Federale Germania în România
Ambasada Britanica
ACTIVITATE IN PARLAMENT
ACTIVITATEA DE VOT:
[X] Legi, hotarari si motiuni simple supuse votului

Din care: [X] supuse la vot deschis:
VOTURI PENTRU VOTURI IMPOTRIVA ABTINERI SAU ABSENTE
[X] [X] [X]
Vezi Anexa 1: Listare a legilor, hotararilor si motiunilor supuse la vot in perioada x-y si a
voturilor exprimate (informatii preluate de pe situl Camerei Deputatilor / Senatului).
PROPUNERI LEGISLATIVE INITIATE: [X]

Din care: [X] adoptate
[X] respinse
[X] in curs de solutionare
LISTA PROPUNERILOR LEGISLATIVE INITIATE IN PERIOADA [X] SI STADIUL ACESTORA:

Exemplu:
PL înregistrat la
Nr.
Titlu Stadiu
crt. Camera
Senat
Deputaţilor
1. 38/2006 L682/2005 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii respinsă
nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe definitiv
2. 153/2005 L177/2005 Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.441/2001 pentru Lege 224/2005
aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.133/2000 privind
învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.411/25.VII.2001
3. 170/2006 L640/2005 Proiect de Lege privind înfiinţarea centrelor de informare şi consultanţă la comisii
pentru tineri
52
4. 171/2006 L639/2005 Propunere legislativă "Legea Tinerilor" la comisii

5. 192/2006 L641/2005 Proiect de Lege privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea Lege 201/2006
căminelor studenţeşti private
6. L442/2006 Propunere legislativă pentru modificarea art.174, alin.(3) din Legea pe ordinea de zi
învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare
7. 453/2006 L301/2006 Propunere legislativă "Legea Fondului Naţional pentru Tineri" la comisii
8. BP169/2006 Propunere legislativă privind organizarea şi funcţionarea Academiei de înregistrată
Ştiinţe din România
9. BP218/2006 Propunere legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru înregistrată
IMM-urile din industria berii
Vezi Anexa 2: Detaliere a propunerilor legislative initiate in perioada x-y

(informatii preluate de pe situl Camerei Deputatilor / Senatului).
INTREBARI SI INTERPELARI ADRESATE GUVERNULUI: 3
Exemplu:
1. Întrebarea nr.340A/08-06-2005
Politica de resurse umane a MEC şi situaţia cadrelor didactice.
Securizarea graniţelor României.
Politici sanitare.
Vezi Anexa 3: Detaliere a intrebarilor si interpelarilor adresate Guvernului in perioada x-y

MOTIUNI: [X]
LUARI DE CUVANT IN PLEN SI DECLARATII POLITICE: [X]
Vezi Anexa 4: Detaliere a luarilor de cuvant in plen si declaratiilor politice din perioada x-y
DATE DE CONTACT PARLAMENT:
ADRESA:
TELEFON:
EMAIL:
53
SITE WEB:
DATE DE CONTACT GRUP PARLAMENTAR:
PRESEDINTE GRUP PARLAMENTAR:
ADRESA:
TELEFON:
EMAIL:
SITE WEB:
54


Ambasada Britanica
ACTIVITATE IN CIRCUMSCRIPTIE
TOTAL AUDIENTE: [X]
Audiente pentru cetateni: [X]

Audiente pentru organizatii: [X]
Tipul Audientelor:
Audiente ce privesc responsabilitati directe ale Parlamentarului: [X]
Din care: [X] rezolvate.
Audiente ce privesc responsabilitati ale altor institutii: [X]

Categorii de probleme: [precizati a]
[precizati b]
[precizati c]
[etc]
Din care:
[X] Cetateni/organizatii directionati catre alte institutii
[X] Scrisori transmise altor institutii
[X] Raspunsuri primite/solutionari ale institutiilor sesizate
SCRISORI/SESIZARI PRIMITE DE LA CETATENI/ORGANIZATII: [X]
A. Scrisori/Sesizari primite de la cetateni: [X]

[precizati b]
[precizati c]
[etc]
Raspunsuri transmise cetatenilor: [X]
Sesizari transmise altor institutii abilitate: [X]
Raspunsuri/solutionari ale acestor institutii: [X]
55
B. Scrisori/Sesizari primite de la organizatii civice/business etc: [X]
Tipul organizatiilor: business, ONG, sindicate etc [X]

[precizati b]
[precizati c]
[etc]
Raspunsuri transmise organizatiilor: [X]
Sesizari transmise mai departe institutiilor abilitate: [X]
Raspunsuri/solutionari ale acestor institutii: [X]
C. Scrisori/Sesizari transmise la initiativa parlamentarului unor institutii publice: [X]

[precizati b]
[precizati c]
[etc]
Raspunsuri primite de parlamentar: [X]
CONSULTARI CU AUTORITATI PUBLICE LOCALE / JUDETENE SI SOCIETATEA CIVILA: [X]
A. Consultari cu Autoritatile Publice Locale: [X]

(inclusiv participarea la sedintele Consiliului Local)
Intalnire, Data: [precizati]

Problematici propuse/discutate: [precizati]
Rezolutii: [precizati]
B. Consultari cu Autoritati Publice Judetene: [X]

(inclusiv participarea la sedintele Consiliului Judetean)

C. Consultari cu alte Institutii ale Statului in probleme ce privesc circumscriptia: [X]

56
D. Consultari cu Societatea Civila: [X]

CONFERINTE DE PRESA SI PREZENTA ACTIVITATII PARLAMENTARE IN PRESA LOCALA: [X]

(a se evidentia doar conferintele/aparitiile de presa ce au vizat activitatea parlamentara si nu cea politica)
A. Conferinte de presa:
a) [precizati data, subiectele abordate]

b) [precizati data, subiectele abordate]
c) [precizati data, subiectele abordate]
B. Prezenta activitatii parlamentare in presa Locala:
a) [precizati data, publicatia, anexati articolul]

b) [precizati data, publicatia, anexati articolul]
c) [precizati data, publicatia, anexati articolul]
ALTE ACTIVITATI DESFASURATE IN CIRCUMSCRIPTIE: [X]

Subiect: [precizati]
DATE DE CONTACT BIROU(RI) PARLAMENTAR(E):
1. BIROU PARLAMENTAR 1 – ORAS/COMUNA

PERSOANA DE CONTACT:
ADRESA:
PROGRAM AUDIENTE:
TELEFON:
EMAIL:
SITE WEB:
57


Ambasada Britanica
ALTE ACTIVITATI
PARTICIPARE LA DIVERSE EVENIMENTE RELEVANTE PENTRU RELATIA PARLAMENTAR-CETATEAN:
a) [precizati data, tematica, motivare, interventii]

b) [precizati data, tematica, motivare, interventii]
c) [precizati data, tematica, motivare, interventii]
ALTE ACTIVITATI RELEVANTE:
a) [precizati data, tematica, motivare, activitate]

b) [precizati data, tematica, motivare, activitate]
c) [precizati data, tematica, motivare, activitate]
PREZENTA ACTIVITATII PARLAMENTARE IN PRESA CENTRALA:
a) [precizati data, publicatia, anexati articolul]

b) [precizati data, publicatia, anexati articolul]
c) [precizati data, publicatia, anexati articolul]
OBSERVATIE: Recomandam anexarea la prezentul raport a documentelor ce sustin

informatiile prezentate, cat si declaratiile de avere si interese ale fiecarui
parlamentar.
58
Anexa 1: Listare a legilor, hotararilor si motiunilor supuse la vot in perioada x-y si a voturilor
exprimate (informatii preluate de pe situl Camerei Deputatilor / Senatului).
Exemplu:
Nr. Crt. Data şi ora Vot pentru Vot
1. 20.06.2006 13:07 Vot final Absent

PL 538/2005 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal
2. 20.06.2006 12:59 Vot final NU
PL 449/2006 pentru modificarea alin.(1) al art.54 din Legea nr.303/2004
privind Statutul judecătorilor şi procurorilor
3. 20.06.2006 12:56 Vot final Absent
PL 421/2006 pentru completarea art.10 alin.1 lit.b din Legea
nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic
4. 20.06.2006 12:55 Vot final Absent
PL 260/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004
privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private
în sectorul comunicaţiilor electronice
5. 20.06.2006 12:54 Vot final DA
PL 239/2006 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2006
pentru modificarea şi completarea Legii bibliotecilor nr.334/2002
6. 20.06.2006 12:50 Vot final NU
PL 482/2005 camerelor de comerţ şi industrie din România
7. 20.06.2006 12:46 Vot final NU
PL 169/2006 privind respingerea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului
nr. 2/2006 pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.7/2006
privind statutul funcţionarului public parlamentar
8. 13.06.2006 12:48 Vot final DA
PL 219/2006 privind respingerea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului
nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din
domeniul proprietăţii
9. 13.06.2006 12:48 Vot final Absent
PL 407/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/2006
privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale
Anexa 2: Detaliere a propunerilor legislative initiate in perioada x-y

Exemplu:
Pl-x nr. 279/2006

Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.50/1991 privind
autorizarea lucrărilor în construcţii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare
Nr. înregistrare:
- B.P.I.: 583/29-09-2005, 337/06-04-2006
- Camera Deputaţilor: 279/10.04.2006
59
- Senat: L91/02.02.2006
Procedură legislativă: cf. Constituţiei revizuită în 2003
Camera decizională: Camera Deputaţilor
Tip iniţiativă: Propunere legislativă
pentru modificarea L. nr. 50/1991
Caracter: ordinar
Procedură de urgenţă: nu
Stadiu: pe ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor
Iniţiator: 28 deputaţi
PD: Albu Gheorghe, Bara Nicolae, Bardan Cornel Ştefan, Bîrsan Iulian-Gabriel, Drăguş Radu-
Cătălin, Gonţea Ion, Iacob Ridzi Monica Maria, Igaş Traian Constantin, Iliescu Valentin
Adrian, Lambrino Radu, Mironescu Laurenţiu, Miroşeanu Liviu Alexandru,
Mocanu Alexandru, Movilă Petru, Olarean Aurel, Petrea Constantin, Popp Cosmin Gabriel,
Preda Cezar Florin, Puchianu Ioan Dumitru, Raicu Romeo Marius, Rădulescu Cristian,
Rogin Marius, Romanescu Marcel Laurenţiu, Stănişoară Mihai, Străchinaru Petre,
Tabără Valeriu, Văsioiu Horia, Zegrean Augustin
Consultaţi: Expunerea de motive
Forma iniţiatorului
Avizul Consiliului Legislativ
Punctul de vedere al Guvernului
mai multe documente la caseta electronică a deputatului

fişa de la Senat
Derularea procedurii legislative

Data Acţiunea
CD
03.10.2005 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor
Adresa iniţiatorului
03.10.2005 înaintat la Senat SE
05.04.2006 respinsă de Senat
CD
10.04.2006 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor

Adresa iniţiatorului
Adresa Senatului
Înregistrat la Cameră pentru dezbatere
60
trimis pentru raport la:

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic
termen depunere amendamente: 05-05-2006
termen depunere raport: 18-05-2006
trimis pentru aviz la:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
04.05.2006 primire aviz de la:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
11.05.2006 primire raport (nr.279) de respingere de la:

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic
face parte din categoria legilor ordinare
15.05.2006 înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor
Anexa 3: Detaliere a intrebarilor si interpelarilor adresate Guvernului in perioada x-y

Exemplu:
1. Întrebarea nr. 340A/08-06-2005

Politica de resurse umane a MEC şi situaţia cadrelor didactice.
Informaţii privind interpelarea

Nr.înregistrare: 340A
Data înregistrarii: 08-06-2005
Data prezentării: 08-06-2005
Data comunicării: 08-06-2005
Mod adresare: în scris
Adresant: Cristian Mihai Adomniţei - deputat PNL
Destinatar: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
în atenţia: domnului Mircea Miclea - Ministru
Textul intervenţiei: fişier PDF
Răspuns solicitat: în scris şi oral
Informaţii privind răspunsul

Nr.înregistrare: 11649
Data înregistrării: 30-06-2005
Răspuns primit: în scris
Răspuns primit de la: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
61
comunicat de: domnul Mircea Miclea - Ministru

Textul răspunsului: fişier PDF
Anexa 4: Detaliere a luarilor de cuvant in plen si declaratiilor politice din perioada x-y
62
2. DEZBATEREA PUBLICĂ – UN INSTRUMENT DIRECT DE

COMUNICARE ŞI INTERACŢIONARE ÎNTRE
PARLAMENTAR ŞI CETĂŢEAN
Interacţionarea dintre parlamentari şi cetăţeni/societatea civilă este extrem de importantă,

nu numai pentru imbunătăţirea comunicării şi creşterii încrederii reciproce, dar şi pentru o
mai bună reprezentare a intereselor cetăţenilor.
Prin intermediul dezbaterii publice, se realizează o întărire a relaţiei dintre parlamentari,

instituţiile administraţiei publice locale şi cetăţeni, precum şi asigurarea transparenţei şi
responsabilizării acestor instituţii în raport cu cetăţenii.
Iniţiativa de a organiza o dezbatere publică poate aparţine parlamentarilor,

administraţiei publice locale/judeţene, cât şi uneia sau mai multor organizaţii
neguvernamentale legal constituite.
Pentru a putea avea un bun rezultat şi pentru a implica toţi actorii interesaţi este
recomnadat ca cetăţenii/OSC să organizeze aceste dezbateri în parteneriat cu
administraţia publică locală sau judeţeană.
Organizarea Dezbaterii Publice. Pentru a avea succesul scontat, o dezbatere

publică trebuie să fie atent plănuită. Prin urmare, este recomandabil ca
organizatorul(rii) să fie foarte specific(i) cu privire la tema dezbaterii.
În cazul în care dezbaterea publică este organizată împreună cu administraţia publică

locală, atunci aceasta va fi direct responsabilă pentru organizarea dezbaterii.
Pentru ca o dezbatere publică să fie un succes este foarte important ca organizatorul sa

aibă capacitatea de a o organiza. Astfel, trebuie acordată o atenţie specială detaliilor:
identificarea unei locaţii potrivite, întocmirea listei de participanţi, desemnarea unui
moderator şi planificarea desfaşurării dezbaterii publice. Cum succesul unei astfel de
dezbateri depinde de multe ori de aceste detalii, este recomandabil ca, în cazul
dezbaterilor ce vizează interesul comunităţii, organizatorul:
▪ Să delege responsabilităţi clare persoanelor responsabile cu organizarea

dezbaterii
▪ Să solicite prezenţa tuturor parlamentarilor precum şi a tuturor instituţiilor şi

organizaţiilor societăţii civile care au responsabilităţi în legătură cu tema
dezbaterii
▪ Să selecteze un moderator imparţial, fără interese directe legate de un anumit

partid politic, administraţie publică locală sau altă organizaţie cu interese directe
(subiective) faţă de tema propusă
63
▪ Să creeze un plan de desfăşurare a dezbaterii, în aşa fel încât toţi participanţii

să poată lua parte la dezbatere şi interacţiona
▪ Să se folosească de mijloace adiţionale de informare, cum ar fi fluturaşi, broşuri,

chestionare, prezentări etc. pentru a expune mai clar scopul dezbaterii
participanţilor
▪ Să menţină o comunicare permanentă cu reprezentanţii mijloacelor mass media

şi să asigure condiţii proprii pentru participarea acestora la dezbatere
▪ Să asigure condiţiile tehnice necesare desfăşurarii dezbaterii publice
ATENŢIE! Deşi dezbaterile publice pot ajuta foarte mult la rezolvarea unor probleme
importante cu care se confruntă comunitatea locală, precum şi la creşterea încrederii dintre
parlamentari şi ceilalţi lideri de opinie locali, este de dorit ca, în cazul în care administraţia
publică locală este organizatorul, iar tema propusă vizează interesul comunităţii publice
locale, să se evite folosirea anumitor practici, din motive de integritate. Dezbaterile publice
nu trebuie folosite pentru campanii politice sau promovarea intereselor individuale sau ale
unui grup restrâns.
A. MODERAREA DEZBATERII PUBLICE
Este recomandabil ca moderatorul:
▪ Să nu aibă interese personale în tema dezbatută
▪ Să fie un bun comunicator
▪ Să aibă experienţă în moderare/mediere
▪ Să aibă cel puţin cunoştinţe minime asupra legislaţiei, a subiectului în

discuţie şi experienţă în lucrul cu cetăţenii, parlamentarii şi administraţia
publică locală
▪ Să asigure oportunităţi egale de expresie pentru toţi participanţii
▪ Să menţină discuţiile în cadrul stabilit de agenda întalnirii
B. REZULTATUL DEZBATERII PUBLICE
Orice dezbatere publică trebuie să genereze:
64
Întărirea comunicării dintre Parlamentari, Administraţia Publică Locală şi cetăţeni,

ONG-uri etc.
Îmbunătăţirea perspectivei Parlamentarilor şi Administraţiei Publice Locale cu

privire la opiniile, nevoile şi cerinţele cetăţenilor şi organizaţiilor civice în relaţia cu
aceştia
REZULTATE! Probabil cel mai important lucru este însă ca dezbaterea să nu

constituie doar un mecanism de îmbunătăţire a comunicării şi de afirmare a
nemulţumirilor cetăţenilor, ci şi generarea de efecte concrete: recomandări făcute
de cetăţeni, ONG-uri etc.
ACŢIUNI CONCRETE ale Parlamentarilor şi APL! Atît Parlamentarii cît şi

Administraţia Publică Locală au obligaţia de a evalua recomandările cetăţenilor şi
organizaţiilor participante înainte de a propune sau de a lua decizii
EVALUAREA. Ca masură suplimentară de asigurare a transparenţei,

Organizatorul (de preferat Administraţia Publică Locală) poate realiza şi publica o
evaluare a dezbaterii publice, incluzând toate recomandările făcute de cetăţeni şi
organizaţii
65
3. ROLUL GRUPURILOR DE ACŢIUNE PENTRU POLITICI ÎN

DEZVOLTAREA LOCALĂ PRIN ÎMBUNĂTĂŢIREA
COMUNICĂRII DINTRE PARLAMENTARI , OSC-URI ŞI APL
A. PARLAMENTARII ŞI DEZVOLTAREA LOCALĂ
Este foarte important ca, în procesul de dezvoltare locală, să fie implicaţi în condiţiile legii,
toţi factorii de decizie de la nivel local şi regional. Deşi APL şi OSC-urile reprezintă cei mai
importanţi actori pentru dezvoltarea comunităţii locale, este la fel de important ca în
procesul de identificare şi soluţionare a problemelor comunităţilor să fie implicaţi în mare
măsură şi reprezentanţii aleşi ai comunităţii: parlamentarii.
Parlamentarul poate juca un rol foarte important în dezvoltarea comunităţii locale

prin implicarea acestuia în constituirea şi repartizarea bugetului de stat. Fiecare
parlamentar are dreptul să depună amendamente la aprobarea legii bugetului de
stat prin care să propună proiecte care corespund unor nevoi stringente ale
circumscripţiei pe care o reprezintă.
B. ROLUL OSC ÎN DEZVOLTAREA COMUNITĂŢII LOCALE
În procesul de dezvoltare locală, OSC de la nivel local joacă un rol fundamental, ca

reprezentanţi ai cetăţenilor şi monitori permanenţi ai performanţei parlamentarilor şi
guvernului local.
Datorită diversităţii ariilor de activitate şi complexităţii activităţilor implementate, OSC-urile

locale au capacitatea de a asista parlamentarii şi guvernul local pentru identificarea şi
soluţionarea probelemelor ce ţin de dezvoltarea comunităţii. Contribuţia OSC locale poate
consta în participarea la procesul de luare a deciziilor, elaborării actelor normative şi în
monitorizarea permanentă a activităţii Parlamentarilor şi APL.
Pentru ca practicile descrise mai sus să fie de succes, este indicat ca activităţile de
monitorizare şi participare la luarea deciziilor a OSC-urilor locale să fie coordonate printr-un
mecanism independent şi nepartizan.
66
C. GRUPUL DE ACŢIUNE PENTRU POLITICI
a. Descriere generală
GRUPUL DE ACŢIUNE PENTRU POLITICI (GAP) este un mecanism informal de

dialog permanent între: parlamentari, administraţia publică locală, OSC locale,
sindicate, grupuri cetăţeneşti consultative locale, etc.
Principalul scop al GAP este acela de a contribui la dezvoltarea locală prin

îmbunatăţirea colaborării dintre: parlamentari, autorităţi locale şi OSC locale (ONG-
uri, mass media, organizaţii ale oamenilor de afaceri, etc.
Grupul de Acţiune pentru Politici îşi va concentra activitatea pe sporirea transparenţei

Parlamentarilor şi APL în crearea de politici şi implicarea societăţii civile locale în procesul
de prioritizare a problemelor comunităţii locale.
IMPORTANT! GAP trebuie să funcţioneze ca un mecanism independent şi nepartizan, cu

responsabilităţi clare şi un plan de activitate (strategie) pe termen lung. Acest plan trebuie
să fie stabilit de către toţi membrii GAP, prin consens.
ATENŢIE! GAP nu trebuie folosit pentru:
▪ Atingerea unor scopuri politice
▪ Promovarea unor interese personale, politice sau ale grupurilor de interese,

în detrimentul comunităţii locale.
Este de dorit ca membrii GAP să fie reprezentanţi ai:
▪ Parlamentarilor
▪ Administraţiei Publice Locale
▪ OSC-uri locale legal constituite
▪ Grupuri Consultative Cetăţeneşti
▪ Organizaţii ale Oamenilor de Afaceri
▪ Alte instituţii publice locale care au un rol important în procesul de creare

sau influenţare a politicilor locale.(Ex.: Consiliul Judeţean, etc.)
67
Membrii GAP trebuie să fie reprezentanţi activi ai comunităţii şi cu o bună experienţă în

îndeplinirea scopurilor şi misiunii organizaţiilor pe care le reprezintă.
Pentru a deveni membru, viitorii membrii ai GAP trebuie să completeze un Formular de

Înscriere (a se vedea Anexa 1). Pentru a putea deveni membru al GAP fiecare organizaţie
trebuie să îndeplinească anumite condiţii minimale: să fie legal constituită, independentă
politic (cu excepţia parlamentarilor), activă în cadrul comunităţii, sa aibă sediu permanent şi
date de contact.
Principalele activităţi ale GAP:
▪ Prioritizarea problemelor şi nevoilor comunităţilor locale
▪ Monitorizarea activităţii Parlamentarilor
b. Cum funcţionează GAP?
Întâlnirile GAP trebuie să aibă loc regulat (ex. la fiecare trei luni), în funcţie de
disponibilitatea şi interesul membrilor. În faza incipientă de activitate, activităţile
administrative ale GAP ar trebui să fie îndeplinite de către iniţiator (echipa de proiect,
preferabil un ONG din afara comunităţii locale), iar în primul an de activitate
responsabilităţile administrative trebuiesc transmise treptat către membrii GAP.
Pe parcursul activităţii sale, GAP trebuie să fie mai mult decît un for de dezbatere, el
trebuind să producă rezultate concrete pentru dezvoltarea comunităţii locale prin
participarea parlamentarilor, APL şi OSC. Aceste proiecte vor fi cuprinse în Agenda
Parlamentarului şi a Administraţiei Publice Locale.
Agenda trebuie realizată în consens de către membrii GAP şi trebuie să includă punctele
de vedere şi interesele tuturor membrilor. În timp, GAP trebuie să devină un mecanism
instituţionalizat de consultare a tutror factorilor de decizie de la nivelul judeţelor şi
regiunilor, cu asistenţă primită din partea APL: Consilii Locale, Consilii Judeţene.
68
FORMULAR DE ÎNSCRIERE
GRUPUL DE ACŢIUNE PENTRU POLITICI
[JUDEŢUL]
Organizaţia: ___________________
Nume persoană responsabilă: ________________
Date de contact:
Adresa:__________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Telefon: ________________
Fax: ________________
Email: ________________
Website: ________________
Prin prezenta, organizaţia noastră işi exprimă dorinţa de a deveni membru al Grupului de
Acţiune pentru Politici al judeţului […].
Semnatura: Data:
_____________ ______________
69
c. Modele de succes ale GAP iniţiate de AID
Dupa cum am arătat, transparenţa activităţii parlamentarilor şi implicarea acestora

împreună cu administraţia publică locală în consultarea OSC-urilor este vitală pentru un
proces de dezvoltare locală durabil şi pentru responsabilizarea parlamentarilor şi a
administraţiilor publice faţă de cetăţeni.
Mai jos vom prezenta câteva exemple de Grupuri de Acţiune pentru Politici dezvoltate de
AID în: ARGEŞ, DOLJ, IALOMIŢA, BRAŞOV, DÎMBOVIŢA, CĂLĂRAŞI, OLT, VÂLCEA,
BRĂILA.
AID a organizat pe parcursul implementării programului:
1 dezbatere naţională privind reformarea parlamentarului în cadrul

Parlamentului României
12 dezbateri publice care au vizat dezvoltarea comunităţilor locale în 10

circumscripţii locale.
În cadrul celor 12 dezbateri şi conferinţei naţionale, au participat 450 de persoane:

parlamentari, cetăţeni, reprezentanţi ONG, ai mediului de afaceri şi ai altor grupuri
civice, reprezentanţi ai mass media.
Participare la dezbaterile organizate în cadrul Grupurilor de Acţiune pentru Politici:
Dezbateri Nr. total Parlamentari şi Instituţii şi Reprezentanti ai Reprezentanti

organizate participanţi reprezentanti ai autorităţi ONG, mediului mass media
de AID acestora publice de afaceri,
sindicate
Bucuresti 51 14 18 8 11
Braila 24 5 2 10 7
Ialomita 27 3 4 7 13
Dambovita 33 10 3 9 11
Constanta 35 9 0 17 9
Dolj 56 11 8 24 13
Olt 39 12 3 8 16
Valcea 18 5 1 4 8
Brasov 34 10 0 16 8
Calarasi 1 23 4 1 8 10
Calarasi 2 24 3 1 9 11
Arges 1 43 12 3 16 12
Arges 2 43 5 6 15 17
TOTAL: 450 103 50 151 146
70
Grupul de Acţiune pentru Politici – ARGEŞ
Grupul de Acţiune pentru Politici
Piteşti, Argeş
Consiliul Judetean
9.02.2006
Cu participarea in calitate de invitat

special a domnului: ANTERO INKARI –
Ministru Consilier al Ambasadei
Finlandei la Bucuresti
Grupul de Acţiune pentru Politici

Piteşti, Argeş - Consiliul Judetean
23.06.2006
Cu participarea in calitate de invitaţi

speciali a domnilor:
- Hans Jorg Neumann – Ministru
Consilier al Ambasadei Germaniei
la Bucuresti
- Francois Delahousse – Prim
Consilier al Ambasadei Franţei în
România
71
Grupul de Acţiune pentru Politici – DOLJ
72
Grupul de Acţiune pentru Politici – BRASOV
GAP Brasov
Brasov
Consiliul Local
16.12.2005

special a domnului: Alexander Brown –
Consilier Consilier Politic al Ambasadei
Britanice la Bucuresti
GAP Brasov
Brasov
Consiliul Local
16.12.2005

special a domnului: Alexander
Brown – Consilier Politic al
Ambasadei Britanice la Bucuresti
73
Grupul de Acţiune pentru Politici – IALOMITA
74
Grupul de Acţiune pentru Politici – Valcea
Grupul de Acţiune pentru Politici – BRAILA
75
Grupul de Acţiune pentru Politici – DAMBOVITA
Grupul de Acţiune pentru Politici – CONSTANTA
76
Grupul de Acţiune pentru Politici – CĂLĂRAŞI
GAP CALARAŞI
Calaraşi
Prefectura Calaraşi
02.12.2005
Cu participarea în calitate de invitat

special a domnului:
- Antero Inkari – Ministru Consilier
al Ambasadei Finlandei la Bucureşti
77
Conferinţa – Reformarea Parlamentarului Român – Încotro?

Palatul Parlamentului, 6 iulie 2006
Au participat în calitate de invitaţi speciali:
- Excelenţa sa, dl. Robin Barnett – Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii
- Hans Jorg Neumann – Ministru Consilier al Ambasadei Germaniei
- Robert Gilchrist – Consilier Politic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii
o 14 parlamentari
o reprezentanţi ai societăţii civile şi mass media
78
D. AGENDA LOCALĂ A PARLAMENTARULUI ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
I. GRUPUL DE ACŢIUNE PENTRU POLITICI – CIRCUMSCRIPŢIA ARGEŞ
23 IUNIE 2006
CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ
Comunicat de Presă
27 Iunie 2006
Prin prezenta, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID România),

implementator al “Iniţiativei Naţionale pentru Transparenţa Parlamentară”, program
naţional de reformă politică şi parlamentară, dorim să exprimăm concluziile dezbaterii
organizate în data de 23/06/2006, cu participarea Membrilor Parlamentului, organizaţiilor
societaţii civile şi mass media, la sediul Consiliului Judeţean Argeş.
La întâlnire au participat 43 de membri ai Grupului de Acţiune pentru Politici: 5

Membri ai Parlamentului României – Dan Gabriel Popa (PD), Adrian Miuţescu (PNL),
Dominic Andrei Gerea (PNL), Cristian Boureanu (PNL), Mihai Tănăsescu (PSD), Ion
Cîrstoiu, Prefectul Judeţului Argeş, Constantin Nicolescu, Preşedintele Consiliului Judeţean
Argeş, Marian Fulga, Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, un reprezentant al
Primariei Municipiului Piteşti, 2 reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Argeş, un reprezentant
al Agenţiei de Dezvoltare Regională, 16 reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale,
16 organizaţii mass media locale şi regionale.
Dezbaterea s-a bucurat şi de participarea domnului Hans Jorg Neumann - Adjunct al

Ambasadorului Germaniei şi a domnului Francois Delahousse - Prim Consilier al
Ambasadorului Franţei la Bucureşti.
Apreciem dezbaterea drept constructivă, menţionând ca la sfârşitul celor 3 ore de

dezbateri, au fost identificate mai multe probleme cu care se confrunta judeţul Argeş,
probleme ce sunt supuse atenţiei tuturor Membrilor Parlamentului şi administraţiei publice
locale şi judeţene. Apreciem abordarea constructivă şi deschisă a parlamentarilor prezenţi
la dezbatere, care au arătat interes faţă de problemele discutate, contribuind în acest fel la
conturarea unei Agende a Parlamentarului Argeşean.
Apreciem, pe de altă parte, că reprezentanţii societaţii civile locale, prezenţi la

întâlnire, au demonstrat un interes real pentru implicarea organizaţiilor pe care le reprezintă
în exprimarea, dezbaterea şi prioritizarea problemelor comunităţii lor. Menţionăm, de
asemenea, contribuţia importantă a organizaţiilor mass media prezente în cadrul întâlnirii,
considerând că, prin atitudinea dumneavoastra aţi reuşit să contribuiţi la o mai bună
responsabilizare a parlamentarilor din judeţul Argeş.
79
Observăm, în acelaşi timp, că lipsa unei comunicari şi colaborări sustenabile

în ultimii ani, nu a condus şi nu poate conduce nici pe viitor decât la agravarea unei
sincope în relaţia Parlamentar-societate civilă, la nivelul judeţului Argeş.
Menţionăm că la sfârşitul celor 3 ore de dezbatere, au fost identificate mai multe

probleme referitoare la dezvoltarea regională şi a absorbţiei de fonduri structurale cu
care se confruntă judeţul Argeş, probleme ce sunt supuse atenţiei Membrilor
Parlamentului şi administraţiei publice locale şi judeţene, prin Agenda Parlamentarului şi
Autorităţilor Locale din judeţul Argeş, agendă transmisă tuturor participantilor.
Programul implementat de organizaţia noastră are ca scop îmbunătaţirea relaţiei

parlamentar-societate civilă prin crearea unei imagini reale a parlamentarilor români,
imagine care să corespundă activităţilor concrete pe care aceştia le desfaşoară atât în
cadrul Parlamentului, cât şi în slujba comunităţilor pe care le reprezintă. Precizăm, în acest
context, că o îmbunătaţire a imaginii parlamentarului nu poate fi decât un proces pe termen
mediu, proces ce depinde în cea mai mare masură de performanţele demonstrate ale
fiecărui parlamentar şi de comunicarea continuă a acestuia cu cetăţenii şi comunitatea pe
care o reprezintă.
Concluziile prezentate mai sus ne îndreptaţesc să considerăm dezbaterea

organizată la Piteşti drept o dezbatere care a reflectat problemele judeţului Argeş prin
conturarea Agendei Parlamentarului Argeşean, printr-o abordare conjugată din partea
tuturor participanţilor prezenţi. Ne exprimăm convingerea că dezbaterile ce vor urma vor
constitui paşi importanţi în îmbunătaţirea comunicarii şi conlucrării între parlamentari,
autorităţi locale şi reprezentanţi ai societaţii civile.
Menţionăm, în acelaşi timp, că organizaţia noastră a luat la cunostinţă opiniile

exprimate dupa dezbatere de parlamentari şi ceilalţi participanţi, din care concludem că:
Este considerată ca imperios necesară o comunicare continuă a

parlamentarilor cu societatea civila la nivelul judeţului Argeş, comunicare ce,
combinată cu acţiuni concrete ale parlamentarilor, va conduce treptat la o
îmbunătaţire a percepţiei cetăţenilor, organizaţiilor civice şi mass media asupra
performanţelor acestora.
În perioada următoare, AID invită membrii Grupului de Acţiune pentru Politici

(parlamentari, reprezentanţi ai administraţiei publice, ONG-uri, mass media) să
transmită organizaţiei noastre orice alte propuneri concrete ce privesc dezvoltarea
judeţului Argeş, pentru a fi incluse în Agendă. Ulterior, AID va transmite Agenda
conturată de membrii Grupului de Acţiune pentru Politici, organizaţiilor mass media,
partidelor politice parlamentare, ambasadelor şi organizaţiilor internaţionale
prezente în România.
Agenda Parlamentarului Argeşean
LINII DIRECTOARE
ALE AGENDEI LOCALE A PARLAMENTARILOR ŞI AUTORITĂŢILOR LOCALE
Grupul de Acţiune pentru Politici – Argeş
80
Proiecte prezentate în cadrul dezbaterii de Parlamentarii şi Societatea Civilă

din judeţul Argeş:
Legislativ:
Susţinerea unei iniţiative legislative prin care să fie modificată legea de protecţie a
persoanelor cu handicap (modificarea baremelor medicale restrictive)
Susţinerea unor iniţiative legislative care să vizeze reducerea birocraţiei
Încurajarea implicării parlamentarilor prin iniţiative concrete la nivelul judeţului
Participarea parlamentarilor la toate iniţiativele ce privesc circumscripţia pe care o
reprezintă organizate de către societatea civilă
Necesitatea creşterii importanţei instituţiei Parlamentului, constatându-se că, în
prezent, Parlamentul reprezintă doar o anexă a Guvernului, al cărui rol principal este de
a vota legile propuse
▪ Necesitatea mai multor interpelări din partea parlamentarilor argeşeni, referitoare la
problemele concrete ale judeţului Argeş
▪ Susţinerea iniţiativei privind votului uninominal
Dezvoltare regională şi integrare europeană:
▪ Responsabilizarea parlamentarilor şi autorităţilor locale, alături de societatea

civilă, în procesul de atragere a fondurilor structurale
▪ Necesitatea creării de către Guvern a unor mecanisme de atragere de fonduri

structurale
▪ Susţinerea unor programe care să ajute personalul administraţiei publice

locale să-şi dezvolte capacitatea de atragere de fonduri structurale
▪ Necesitatea unei analize referitoare la capacitatea de absorbţie a fondurilor

europene
▪ Susţinerea, prin diferite proiecte, a capacităţii de absorbţie financiară,

administrativă locală şi macro-economică
▪ Promovarea, la nivel central, de către structurile politice, a proiectelor de dezvoltare

regională şi locală ale judeţului Argeş şi aducerea acestora la cunoştinţa
persoanelor competente pentru atragerea fondurilor structurale
▪ Susţinerea dezvoltării turismului agricol
▪ Necesitatea creşterii gradului de absorbţie a proiectelor ISPA
Infrastructura:
▪ Necesitatea parteneriatelor public-privat prin care Administraţiile să acceseze

programe pentru dezvoltarea infrastructurii (tip ISPA)
81
Investiţii:
Implicarea parlamentarilor în atragerea de investitori străini

Problema ARO – ineficienţa companiei, privatizare eşuată. Este necesară
identificarea unor soluţii, toţi parlamentarii afirmandu-şi susţinerea pentru rezolvarea
acestei probleme.
Susţinerea investiţiilor în cultură şi turism la Câmpulung-Muscel
Social:
▪ Susţinerea unor proiecte privind ajutorul persoanelor cu dizabilitaţi

▪ Necesitatea creării unui fond pentru sprijinirea persoanele cu handicap
Societate civilă:
Motivarea şi susţinerea voluntariatului

Necesitatea construirii unei relaţii mai bune între membrii Parlamentului şi societatea
civilă locală
Susţinerea parteneriatelor public-privat între organizaţiile nonguvernametale locale
şi instituţiile statului
82
II. GRUPUL DE ACŢIUNE PENTRU POLITICI – CIRCUMSCRIPŢIA

CONSTANŢA
02 IUNIE 2006
UNIVERSITATEA OVIDIUS
Comunicat de Presa
Agenda Parlamentarului Constantean
Catre: Membrii Grupului de Actiune pentru Politici al Judetului Constanta

Data: 5 Iunie 2006
Prin prezenta, Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID Romania),

implementator al “Initiativei Nationale pentru Transparenta Parlamentara”, program
national de reforma politica si parlamentara, dorim sa exprimam concluziile dezbaterii
organizate in data de 02/06/2006, cu participarea Membrilor Parlamentului, organizatiilor
societatii civile si mass media, in cadrul Universitatii Ovidius Constanta.
La intalnire au participat 35 de membri ai Grupului de Actiune pentru Politici: 9

Membri ai Parlamentului Romaniei (Cristian Diaconescu – Senator, Partidul Social
Democrat; Dorel Constantin Onaca – Senator, Partidul Democrat; Gheorghe Dragomir –
Deputat, Partidul National Liberal; Iusein Ibram – Deputat, Uniunea Democrata Turca
din Romania; Traian Sirojea Mihei – Deputat, Partidul Conservator; Mazare Alexandru –
Deputat, Partidul Social Democrat; Aledin Amet – Deputat, Uniunea Democrată a
Tătarilor Turco-Musulmani din România; Corneliu Ioan Dida – Deputat, Partidul Social
Democrat; Dan Constantin Mocanescu – Deputat Independent); 12 ONG-uri din domenii
diverse (Social, Cultural, Mediu etc); Camera de Comert si Industrie: Ion Danut
Juganaru – Executive Director; Uniunea Nationala a Patronatului Roman (Saiu Arghir –
Presedinte UNPR Constanta; Mitica Culoranu – UNPR Mangalia); 10 reprezentanti
mass media (Neptun TV, The National News Radio, Radio Constanta, Radio 21,
Jurnalul de Constanta, Constanta Observer, Cuget Liber Newspaper, Impact
Economic, etc.); Universitatea de Stat “Ovidius” – Constanta: Liviu Ciupina, Rectorul
Universitatii.
Apreciem dezbaterea drept constructiva, mentionand ca la sfarsitul celor 2 ore si

jumatate de dezbateri, au fost identificate mai multe probleme cu care se confrunta
judetul Constanta, probleme ce sunt supuse atentiei Membrilor Parlamentului si
administratiei publice locale si judetene. Apreciem abordarea constructiva si deschisa a
parlamentarilor prezenti la dezbatere, care au aratat interes fata de problemele discutate,
contribuind in acest fel la conturarea unei Agende a Parlamentarului Constantean.
Apreciem, pe de alta parte, ca reprezentantii societatii civile locale, prezenti la

intalnire, au demonstrat un interes real pentru implicarea organizatiilor pe care le reprezinta
in exprimarea, dezbaterea si prioritizarea problemelor comunitatii lor. Mentionam, de
asemenea, contributia organizatiilor mass media prezente in cadrul intalnirii, considerand
83
ca, prin atitudinea dumneavoastra ati reusit sa contribuiti la o mai buna responsabilizare a
parlamentarilor din judetul Constanta.
Concluziile prezentate mai sus ne indreptatesc sa consideram dezbaterea

organizata la Constanta drept o prima dezbatere de succes, care a reflectat problemele
judetului, printr-o abordare constructiva din partea tuturor participantilor prezenti.
In acelasi timp, organizatia noastra doreste sa precizeze ca, dupa cum rezulta si din
din sugestiile si propunerile membrilor Grupului de Actiune pentru Politici Constanta, este
necesara si utila participarea la urmatoarele intalniri si a reprezentantilor Primariei,
Prefecturii si Consiliului Judetean. Mentionam ca vom transmite Agenda rezultata in urma
intalnirii si acestor institutii, precum si invitatii prealabile la urmatoarele dezbateri ale
Grupului de Actiune pentru Politici, in scopul desfasurarii unor intalniri cat mai constructive
si productive, avand ca scop final sustinerea dezvoltarii judetului Constanta de catre factorii
locali implicati.
Asa cum am mentionat si in cadrul intalnirii, programul Initiativa Nationala pentru

Transparenta Parlamentara va fi implementat la nivelul judetului Constanta pana in anul
2008, iar dezbaterile organizate in cadrul Grupului de Actiune pentru Politici vor fi avea loc
la fiecare 3 luni. Urmatoarea intalnirea a Grupului de Actiune pentru Politici va avea loc la
inceputul urmatoarei sesiuni parlamentare, in luna septembrie.
In perioada urmatoare, AID invita membrii Grupului de Actiune pentru Politici

(parlamentari, reprezentati ai administratiei publice, ONG-uri, mass media) sa
transmita organizatiei noastre orice alte propuneri concrete ce privesc dezvoltarea
judetului Constanta, pentru a fi incluse in Agenda. Ulterior, AID va transmite Agenda
conturata de membrii Grupului de Actiune pentru Politici, organizatiilor mass media,
partidelor politice parlamentare, ambasadelor si organizatiilor internationale
prezente in Romania.
Agenda Parlamentarului Constantean
LINII DIRECTOARE
ALE AGENDEI LOCALE A PARLAMENTARILOR SI AUTORITATILOR LOCALE
Grupul de Actiune pentru Politici - Constanta
Proiecte prezentate in cadrul dezbaterii de Parlamentarii si Societatea Civila

din judetul Constanta:
Infrastructura:
Dezvoltarea infrastructurii portului Constanta (ex. de succes: initiativa
conjugata a parlamentarilor pentru finantarea realizarii soselei de centura, ce
a fost deja realizata)
Mediu de afaceri:
Stimularea unui mediu propice pentru dezvoltarea mediului de afaceri, in
special a turismului
84
Investitii:
Dezvoltarea centralei atomo-electrice de la Cernavoda, in contextul cresterii
continue a pretului petrolului la nivel mondial
Sustinerea dezvoltarii aeroportului Mihail Kogalniceanu, initiativa ce va
genera si o mai buna dezvoltare a turismului si transferarea administrarii
aeroportului de la Ministerul Transporturilor catre Consiliul Judetean
(propunere)
Social:
Necesitatea unei strategii judetene de reducere a somajului (mai ales a celui
temporar, in extra-sezon)
Sustinerea unor proiecte privind protectia copiilor abandonati, protectia
tinerilor de peste 18 ani, protectia batranilor, a persoanelor cu dizabilitati (prin
marirea ajutoarelor banesti primite, accesibilitatii acestor persoane la intrari si
in institutiile publice prin rampe adecvate, toalete ecologice speciale), a
persoanelor infectate cu HIV. Nota: toate aceste probleme au fost supuse
atentiei parlamentarilor si autoritatilor publice locale si judetene, urmand ca
acestia sa colaboreze in aceste probleme cu organizatiile neguvernamentale
din domeniu.
Sustinerea tinerilor prin crearea unor ateliere de lucru, pentru a-i pregati
pentru intrarea pe piata de munca
Cultural:
Sustinerea de catre toti parlamentarii a modificarilor aduse Legii bibliotecarilor
in Camera Deputatilor (solicitare)
Legislativ:
Necesitatea cresterii importantei institutiei Parlamentului, constatandu-se ca,
in prezent, Parlamentul reprezinta doar o anexa a Guvernului, al carui rol
principal este de a vota legile propuse
Necesitatea unei initiative conjugate a parlamentarilor de Constanta pentru
sustinerea dezvoltarii judetului
Cresterea transparentei activitatii parlamentarilor
Necesitatea sustinerii unei Campanii nationale care sa informeze cu privire la
activitatea parlamentarilor si modalitatilor de colaborare intre parlamentari si
societatea civila
Autoritati publice locale si judetene:

Transferarea responsabilitatilor provind alocarea plajelor de la guvern catre
primariile locale, intrucat acestea se ocupa de mentinerea lor (propunere)
Sustinerea dezvoltarii sectorului agricol, prin constituirea celor 4 agentii ale
Ministerului Agriculturii
Necesitatea realizarii unui plan coerent de urbanism al orasului, pentru a evita
dezvoltarea haotica si neuniforma
Necesitatea acerba a participarii autoritatilor publice si judetene la astfel de
dezbateri, ce privesc dezvoltarea judetului Constanta
Solicitare catre Primarul Municipiului Constanta, de a se prezenta in persoana
la audiente cu organizatii ale societatii civile
Societate civila:
85
Sustinerea dezvoltarii sectorului asociativ local, prin acordarea de

facilitati/sedii pentru organizatii
Dezvoltare regionala si integrare europeana:

O mai buna informare a potentialilor beneficiari cu privire la fondurile
structurale
Necesitatea crearii unei strategii de dezvoltare durabila la nivelul judetului
Necesitatea crearii unei strategii coerente de dezvoltare a turismului
Minoritati:
Sustinerea initiativei legislative privind declararea zilei de 13 Decembrie ‘Ziua
nationala a tatarilor’
Sustinerea unor initiative privind infiintarea unui cimitir musulman in Bucuresti
Nota: TOTI parlamentarii au sustinut necesitatea rezolvarii urgente a “blocajului

politic” existent la nivelul judetului Constanta, problema ce constituie o piedica
constanta in calea dezvoltarii judetului. In acest sens, a fost propusa realizarea unui
consens pe proiecte majore, de interes la nivelul judetului intre toti factorii politico-
administrativi.
86
III. GRUPUL DE ACŢIUNE PENTRU POLITICI – CIRCUMSCRIPŢIA

IALOMIŢA
09 IUNIE 2006
PREFECTURA IALOMIŢA
Comunicat de Presa
13 Iunie 2006

societatii civile si mass media, la sediul Consiliului Judetean Ialomita.

Membri ai Parlamentului Romaniei – Bogdan Pascu (PC), Alecsandru Stiuca (PSD), Dan
Grigore (PD), Subprefectul Gigi Petre si Presedintele Consiliului Judetean, dl. Silvian
Ciuperca, d-na Octavia Dinu, din partea Consiliului Local Slobozia, un reprezentant al
Prefecturii, 10 reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, 10 organizatii mass media
locale si regionale si reprezentanti ai agentiilor de presa.
Apreciem dezbaterea drept una foarte utila si constructiva, avand in vedere si faptul
ca aceasta dezbatere a constituit primul eveniment organizat in ultimii 17 ani in judetul
Ialomita, la care au participat parlamentari Ialomiteni, autoritati locale, cat si reprezentanti
ai organizatiilor civice si mass media active la nivelul judetului. Consideram ca la aceasta
prima dezbatere, atat organizatiile neguvernamentale, cat si cei ai mass media au aratat un
interes deosebit pentru o mai buna comunicare si conlucrare cu parlamentarii ce ii
reprezinta in Parlamentul Romaniei. Observam, in acelasi timp, ca lipsa unei
comunicari si colaborari sustenabile in ultimii ani, nu a condus si nu poate conduce
nici pe viitor decat la agravarea unei sincope in relatia Parlamentar-societate civila,
la nivelul judetului Ialomita.
Mentionam ca la sfarsitul celor 2 ore si jumatate de dezbateri intense, au fost

identificate mai multe probleme cu care se confrunta judetul Ialomita, probleme ce
sunt supuse atentiei Membrilor Parlamentului si administratiei publice locale si judetene,
prin Agenda Parlamentarului si Autoritatilor Locale din judetul Ialomita, agenda
transmisa tuturor participantilor. Apreciem prezenta si abordarea constructiva si deschisa a
parlamentarilor prezenti la dezbatere, cat si a reprezentantilor Prefecturii si Consiliului
Judetean, care au aratat interes fata de problemele discutate, contribuind in acest fel la
conturarea unei prime Agende a parlamentarului Ialomitean. Consideram, de asemenea,
ca necesara si desirabila prezenta celorlalti participanti la urmatoarele dezbateri, in scopul
unei bune conlucrari cu societatea civila la nivelul judetului Ialomita.
Programul implementat de organizatia noastra are ca scop imbunatatirea relatiei

parlamentar-societate civila prin crearea unei imagini reale a parlamentarilor romani,
imagine care sa corespunda activitatilor concrete pe care acestia le desfasoara atat in
cadrul Parlamentului, cat si in slujba comunitatilor pe care le reprezinta. Precizam, in acest
context, ca o imbunatatire a imaginii parlamentarului nu poate fi decat un proces pe termen
87
mediu, proces ce depinde in cea mai mare masura de performantele demonstrate ale
fiecarui parlamentar si de comunicarea continua a acestuia cu cetatenii si comunitatea pe
care o reprezinta.
In cadrul acestui proces, organizatia noastra sustine crearea acestei imagini corecte
asupra activitatii tuturor parlamentarilor reprezentanti ai judetului, prin realizarea unor
dezbateri productive si impartiale, care sa conduca la o dezbatere reala, cu implicarea, in
egala masura, a parlamentarilor si a reprezentantilor mass media si organizatiilor
neguvernamentale.
Apreciem ca reprezentantii societatii civile locale si ai mass media, prezenti la

in exprimarea, dezbaterea si prioritizarea problemelor comunitatii lor, si ne exprimam
sustinerea initiativelor acestora in cadrul dezbaterilor prezente si viitoare. Mentionam
contributia importanta a organizatiilor mass media prezente, considerand ca, prin atitudinea
dumneavoastra ati reusit sa contribuiti la o mai buna responsabilizare a parlamentarilor din
judetul Ialomita.

organizata la Ialomita drept o prima dezbatere reusita, care a reflectat problemele judetului
Ialomita, prin conturarea Agendei Parlamentarului Ialomitean, printr-o abordare conjugata
din partea tuturor participantilor prezenti. Ne exprimam convingerea ca dezbaterile ce vor
urma vor constitui pasi importanti in imbunatatirea comunicarii si conlucrarii intre
parlamentari, autoritati locale, si reprezentanti ai societatii civile.
Mentionam, in acelasi timp, ca organizatia noastra a luat la cunostinta opiniile

exprimate dupa dezbatere de parlamentari si ceilalti participanti, din care concludem ca:
Este considerata ca imperios necesara o comunicare continua a parlamentarilor

cu societatea civiala la nivelul judetului Ialomita, comunicare ce, combinata cu
actiuni concrete ale parlamentarilor, va conduce treptat la o imbunatatire a
perceptiei cetatenilor, organizatiilor civice si mass media asupra performantelor
acestora.
Ne exprimam regretul pentru opinia exprimata de un singur parlamentar, care a

considerat aceasta initiativa ce are ca scop imbunatatirea relatiei parlamentar-cetatean,
ca una in care “s-a preferat” o “culpabilizare globala” a parlamentarilor. Consideram ca
reactiile societatii civile la aceasta prima intalnire cu o parte a parlamentarilor ialomiteni
sunt pe deplin justificate, in conditiile in care judetul Ialomita s-a confruntat pe parcursul
anilor, cu o lipsa de comunicare si conlucrare acuta in relatia parlamentar-societate
civila.
In ceea ce priveste maniera conducerii dezbaterii, organizatia noastra a fost felicitata

atat de reprezentanti ai organizatiilor civice si mass media, cat si de parlamentari,
pentru prestatia constructiva si impartiala. Dorim de asemenea sa amintim ca
abordarea organizatiei noastre a fost una care sa conduca la o dezbatere reala intre
parlamentari si reprezentantii societatii civile, evitand monologurile neconstructive si
conducand astfel la realizarea unui obiectiv concret – o prima Agenda a Parlamentarului
si Autoritatilor Locale din judetul Ialomita (agenda atasata in continuarea prezentului
comunicat).
88
Agenda Parlamentarului si Autoritatilor Locale

din judetul Ialomita
LINII DIRECTOARE ALE AGENDEI LOCALE
Grupul de Actiune pentru Politici – Ialomita

9 iunie 2006

din judetul Ialomita:
Legislativ:
Cresterea transparentei activitatii si responsabilizarii parlamentarilor, prin

participarea la cat mai multe evenimente la nivel local, conferinte de presa etc
Mediatizarea si consultarea alegatorilor, prin dezbateri publice, la nivel local,
cu privire la proiectele de lege sau initiative ale parlamentarilor
Participarea parlamentarilor la Comisiile Consultative de la nivelul Prefecturii
si la sedintele Consiliului Judetean
Necesitatea legiferarii studiilor de impact asupra fiecarui proiect legislativ,
asumat de comisii de experti, pentru a preveni schimbarile aleatorii ale
legislatiei
Autoritati Locale:
Necesitatea unei intalniri cu toti factorii decizionali judeteni, avand ca tema

absorbtia fondurilor structurale
Necesitatea unei actiuni conjugate a parlamentarilor si autoritatilor locale, pe
urmatorii doi ani, pentru sustinerea dezvoltarii judetului
Implicarea parlamentarilor, a mediului de afaceri si a societatii civile

locale in politicile de dezvoltare regionala
Necesitatea crearii unui grup de specialisti care sa se implice direct in

politicile de dezvoltare ale judetului
Necesitatea trimiterii unui reprezentant al judetului la Bruxelles

Necesitatea crearii unei strategii de dezvoltare durabila la nivelul judetului
Agricultura:
Sustinerea crearii unei fabrici de conserve in zona, pentru a sustine

legumicultura
Investitii:
89
Implicarea in atragerea de investitori autohtoni si straini
Infrastructura:
Necesitatea unor programe de dezvoltare a infrastructurii
Social:
Necesitatea unei strategii de reducere a somajului, la nivelul judetului

Necesitatea unei bune colaborari intre autoritatile locale si organizatiile
sociale, prin sustinerea initiativelor acestora
Sustinerea unor proiecte privind protectia tinerilor din mediul rural, protectia
batranilor, a persoanelor cu dizabilitati, combaterea abandonului scolar
Problema accesului la serviciile de sanatate
Societate civila:
Motivarea si sustinerea voluntariatului
90
IV. GRUPUL DE ACŢIUNE PENTRU POLITICI – CIRCUMSCRIPŢIA

CĂLĂRAŞI
09 IUNIE 2006
PREFECTURA CĂLĂRAŞI
Comunicat de Presa
13 Iunie 2006

societatii civile si mass media, la sediul Prefecturii Calarasi.

Membri ai Parlamentului Romaniei – Doru Ioan Taracila (PSD), Adina Valean (PNL), un
reprezentant din partea Consiliului Judetean Calarasi, 10 reprezentanti ai organizatiilor
neguvernamentale, 11 organizatii mass media locale si regionale.
Apreciem dezbaterea drept constructiva, mentionand ca la sfarsitul celor 2 ore si

jumatate de dezbateri, au fost identificate mai multe probleme cu care se confrunta
judetul Calarasi, probleme ce sunt supuse atentiei Membrilor Parlamentului si
administratiei publice locale si judetene. Apreciem abordarea constructiva si deschisa a
parlamentarilor prezenti la dezbatere, care au aratat interes fata de problemele discutate,
contribuind in acest fel la conturarea unei Agende a Parlamentarului de Calarasi.
Apreciem, pe de alta parte, ca reprezentantii societatii civile locale, prezenti la

in exprimarea, dezbaterea si prioritizarea problemelor comunitatii lor. Mentionam, de
asemenea, contributia organizatiilor mass media prezente in cadrul intalnirii, considerand
ca, prin atitudinea dumneavoastra ati reusit sa contribuiti la o mai buna responsabilizare a
parlamentarilor din judetul Calarasi.
Observam, in acelasi timp, ca lipsa unei comunicari si colaborari sustenabile

in ultimii ani, nu a condus si nu poate conduce nici pe viitor decat la agravarea unei
sincope in relatia Parlamentar-societate civila, la nivelul judetului Calarasi.
Mentionam ca la sfarsitul celor 2 ore si jumatate de dezbateri intense, au fost

identificate mai multe probleme referitoare la dezvoltarea regionala si a absorbtiei de
fonduri structurale cu care se confrunta judetul Calarasi, probleme ce sunt supuse
atentiei Membrilor Parlamentului si administratiei publice locale si judetene, prin Agenda
Parlamentarului si Autoritatilor Locale din judetul Calarasi, agenda transmisa tuturor
participantilor.
In acelasi timp, organizatia noastra doreste sa precizeze ca, dupa cum rezulta si din
din sugestiile si propunerile membrilor Grupului de Actiune pentru Politici Calarasi, este
91
necesara si utila participarea la urmatoarele intalniri si a reprezentantilor Primariei,

Prefecturii si Consiliului Judetean. Mentionam ca vom transmite Agenda rezultata in urma
intalnirii si acestor institutii, precum si invitatii prealabile la urmatoarele dezbateri ale
Grupului de Actiune pentru Politici, in scopul desfasurarii unor intalniri cat mai constructive
si productive, avand ca scop final sustinerea dezvoltarii judetului Calarasi de catre factorii
locali implicati.
Programul implementat de organizatia noastra are ca scop imbunatatirea relatiei

parlamentar-societate civila prin crearea unei imagini reale a parlamentarilor romani,
imagine care sa corespunda activitatilor concrete pe care acestia le desfasoara atat in
cadrul Parlamentului, cat si in slujba comunitatilor pe care le reprezinta. Precizam, in acest
context, ca o imbunatatire a imaginii parlamentarului nu poate fi decat un proces pe termen
mediu, proces ce depinde in cea mai mare masura de performantele demonstrate ale
fiecarui parlamentar si de comunicarea continua a acestuia cu cetatenii si comunitatea pe
care o reprezinta.
In cadrul acestui proces, organizatia noastra sustine crearea acestei imagini corecte
asupra activitatii tuturor parlamentarilor reprezentanti ai judetului, prin realizarea unor
dezbateri productive si impartiale, care sa conduca la o dezbatere reala, cu implicarea, in
egala masura, a parlamentarilor si a reprezentantilor mass media si organizatiilor
neguvernamentale.

organizata la Calarasi drept o dezbatere reusita, care a reflectat problemele judetului
Calarasi, prin conturarea Agendei Parlamentarului de Calarasi, printr-o abordare conjugata
din partea tuturor participantilor prezenti. Ne exprimam convingerea ca dezbaterile ce vor
urma vor constitui pasi importanti in imbunatatirea comunicarii si conlucrarii intre
parlamentari, autoritati locale, si reprezentanti ai societatii civile.
Mentionam, in acelasi timp, ca organizatia noastra a luat la cunostinta opiniile

exprimate dupa dezbatere de parlamentari si ceilalti participanti, din care concludem ca:
o Este considerata ca imperios necesara o comunicare continua a parlamentarilor

cu societatea civiala la nivelul judetului Calarasi, comunicare ce, combinata cu
actiuni concrete ale parlamentarilor, va conduce treptat la o imbunatatire a
perceptiei cetatenilor, organizatiilor civice si mass media asupra performantelor
acestora.
In perioada urmatoare, AID invita membrii Grupului de Actiune pentru Politici

(parlamentari, reprezentati ai administratiei publice, ONG-uri, mass media) sa
transmita organizatiei noastre orice alte propuneri concrete ce privesc dezvoltarea
judetului Calarasi, pentru a fi incluse in Agenda. Ulterior, AID va transmite Agenda
conturata de membrii Grupului de Actiune pentru Politici, organizatiilor mass media,
partidelor politice parlamentare, ambasadelor si organizatiilor internationale
prezente in Romania.
92
Agenda Parlamentarului
din judetul Calarasi
LINII DIRECTOARE
ALE AGENDEI LOCALE A PARLAMENTARILOR SI AUTORITATILOR LOCALE
Grupul de Actiune pentru Politici – Calarasi

din judetul Calarasi:
Legislativ:
Sustinerea unor intiative care sa vizeze reducerea birocratiei

Sustinerea proiectului de lege care solicita modificarea legii patronatelor
Initierea unei propuneri legislative, referitoare la Codul Fiscal, prin care
autoritatile locale sa poata atrage investitori prin scutirea impozitului pe teren,
cladiri, etc.
Sustinerea unui proiect legislative prin care agentii economici ce au fost
afectati de dezastre ale naturii sa fie scutiti de anumite taxe pentru anul
respectiv
Necesitatea responsabilizarii parlamentarilor si autoritatilor locale, alaturi de

societatea civila, in procesul de atragere a fondurilor structurale
Necesitatea crearii de catre Guvern a unor mecanisme de atragere de fonduri
structurale
Infiintarea a 11 zone de asociatii de comune care, prin desemnarea unui lider,
sa se ocupe de probleme privind fondurile structurale (in acest moment exista
2 asociatii de acest gen)
Lipsa diseminatiei privind programele de dezvoltare (gen “Lider”)
Sustinerea unor programe care sa ajute personalul administratiei publice
locale sa-si dezvolte capacitatea de atragere de fonduri structurale
Necesitatea reactualizarii planului de dezvoltare 2004-2006
Promovarea, la nivel local, de catre structurile politice, a proiectelor de
dezvoltare regionala si aducerea acestora la cunostinta persoanelor
competente pentru atragerea fondurilor structurale
Necesitatea consultarii continue a comunitatii locale si a factorilor de decizie
pe probleme de dezvoltare a judetului
Sustinerea parteneriatelor public-privat
Necesitatea organizarii unei dezbateri publice prin care sa se stabileasca
strategia ce trebuie aplicata pentru dezvoltarea judetului
Necesitatea prioritizarii problemelor comunitatii
Stimularea de catre Agentia de Dezvoltare Regionala a Administatiei si a
proiectelor cu aplicabilitate imediata
Necesitatea crearii unor Grupuri de Consultare care sa cuprinda toti
stakeholder-ii (Administratia Locala, parlamentari, reprezentanti locali ai
Guvernului, asociatii de business, societatea civila)
93
Infrastructura:
Necesitatea unor programe de dezvoltare a infrastructurii rurale si judetene

Necesitatea unor programe care sa vizeze dezvoltarea infrastructurii de apa
si gaze
Necesitatea parteneriatelor public-privat prin care Administratiile sa acceseze
programe pentru dezvoltarea infrastructurii (tip ISPA)
Investitii:
Implicarea parlamentarilor in atragerea de investitori straini

Sustinerea investitorilor locali prin acordarea de facilitati
Necesitatea sustinerii companiilor care vor sa aiba corporate sustainability
Implicarea Consiliului Judetean pentru atragerea anumitor tipuri de investitii
Social:
Necesitatea unei strategii de reducere a somajului, la nivelul judetului

Necesitatea unei bune colaborari intre autoritatile locale si organizatiile
sociale, prin sustinerea initiativelor acestora
Necesitatea construirii de catre Stat de locuinte sociale
Societate civila:
Motivarea si sustinerea voluntariatului
94
4. DOSAR PRESĂ
Important: Pentru ca GAP să reprezinte un success, GAP trebuie să fie

acceptat nu numai de către membrii săi dar şi de către comunitate în
ansamblul ei. De accea, publicitatea activităţilor sale este foarte
importantă. În Anexa 3 a prezentului manual puteţi găsi cateva exemple
de articole publicate în presa locala ca urmare a activităţii GAP
GRUPURILE DE ACŢIUNE PENTRU POLITICI ÎN PRESĂ
ADEVĂRUL – 7 IULIE 2006
Parlamentarii nu se cred vinovaţi pentru imaginea lor proastă

de Alexandru Macoveiciuc
Conferinţa "Reforma parlamentarului român: Încotro?", organizată de Asociaţia pentru

Implementarea Democraţiei, a încins spiritele. Mulţi dintre parlamentari au aruncat vina
pentru imaginea proastă a instituţiei pe umerii presei, iar votul uninominal a fost văzut de
cei mai mulţi ca o soluţie pentru toate problemele.
Notă discordantă a făcut senatorul PNL Teodor Meleşcanu. "Votul uninominal nu va face
un parlament cu mult mai bun", a spus Meleşcanu. Mai mulţi dintre parlamentarii prezenţi
au declarat că proasta imagine de care se bucură parlamentul în opinia publică este şi din
vina mass-mediei, care preferă să caute "subiectele de scandal", şi nu se preocupă de a
reda obiectiv activitatea şi iniţiativele parlamentarilor.
Ambasadorul britanic la Bucureşti, Robin Barnett, a spus că populaţia din România ar

trebui să cunoască mai bine cum votează şi ce poziţii adoptă parlamentarii. El consideră
că, din cauza acestei lipse de cunoaştere, Armata şi Biserica beneficiază de mai multă
încredere în sondaje decât parlamentul. Potrivit lui Barnett, problema poate fi rezolvată
printr-o mai mare transparenţă şi printr-un efort de comunicare.
95
REALITATEA ROMÂNEASCĂ – 7 IULIE 2006
Alesii nostri sunt siguri ca nu se pot indrepta
Dan Ghetu
Parlamentarii romani recunosc faptul ca nu pot fi schimbati

peste noapte, fiind in continuare tentati de coruptie,
inactivitate si absenteism de la sedinte. Aceasta este
concluzia unui seminar organizat la Bucuresti, dar care nu
este impartasita si de diplomatii straini prezenti, acestia
sustinand ca si in tarile lor se intampla la fel.
Asociatia pentru Implementarea Democratiei a organizat ieri la Palatul Parlamentului o

conferinta cu tema "Reforma parlamentarului roman: incotro?" la care au fost prezenti
Excelenta Sa, Robbin Barnett, Ambasadorul Britanic la Bucuresti, Hans Jorg Neumann,
Ambasadorul in exercitiu al Germaniei, cat si reprezentanti ai conducerii Parlamentului,
institutilor statului, societatii civile si mass-media.
Teodor Melescanu, vicepresedinte al Senatului, a aratat ca, in momentul de fata,
Legislativul are probleme de imagine si de functionare, care ii afecteaza credibilitatea in
randul populatiei si care pot perturba functionarea sistemului democratic.
El a precizat insa ca nu crede in ideea reformarii parlamentarului, care este un

reprezentant al societatii romanesti, ci in faptul ca imbunatatirea activitatii Legislativului
este un efort comun, care trebuie adaugat increderii ca justitia va sanctiona eventualele
greseli ale alesilor.
"Nu cred in ideea reformarii parlamentarului. Pentru ca el nu vine de pe Marte, daca este
barbat, sau de pe Venus, daca este femeie, ci vorbim despre un segment al populatiei.
Parlamentarii sunt precum cei care i-au ales. Nu exista un panaceu, un leac miraculos", a
spus Melescanu.
Votul uninominal, iluzoriu

Totodata, el considera ca introducerea votului uninominal nu va "face" un Parlament mai
bun decat cel existent. "Nu va faceti iluzii, introducerea votului uninominal nu va face
minuni, nu va face un Parlament mai bun decat cel prezent", a spus Melescanu.
Senatorul liberal a aratat ca increderea populatiei in Parlament scade odata cu cresterea
"reglementarilor care se fac la Guvern" si cu odata cu cresterea numarului de declaratii
facute de politicieni si de mass-media, din care reiese ca parlamentarii "sunt prosti". Pe de
alta parte, euro obeservatorul Titus Corlatean crede ca dincolo de solutiile "minune" care
se pot gasi in problema imaginii parlamentarului, alesii ar trebuie sa dea dovada de mai
mult "bun-simt" si "respect reciproc".
La ei, ca la noi...
In acelasi timp, referindu-se la gradul scazut de cunoastere a activitatii parlamentarilor,
ambasadorul britanic a spus ca a observat cum "aceasta problema care exista in Anglia
exista si in Romania". El considera ca din cauza lipsei de cunoastere a activitatii
96
parlamentarilor alesi democratic, Armata si Biserica beneficiaza, in sondaje, de mai multa

incredere decat Legislativul, iar oamenii considera ca "opinia lor nu conteaza".
"Daca populatia isi pierde increderea in partidele democratice, atunci exista riscul cresterii
extremismului. Valorile democratice sunt mai greu de promovat si de comunicat decat un
mesaj extremist", considera Barnett. De asemenea, ambasadorul german Hans Jorg
Neumann a marturisit ca atunci cand citeste in ziarele romanesti ca "Parlamentul este gol"
isi aduce aminte de legislativul de la Bonn pentru ca "munca se face in comisii".
DAILY NEWS – 7 IULIE 2006
Lawmakers urged to be more responsible and transparent

Andreea Pocotila
The Association for the Implementation of Democracy (AID) yesterday organized a debate
focused on the need for Romanian parliamentarians to increase responsibility and
transparency, consequently, improving their image. "Unfortunately, the parliamentarian
suffers from a negative image in Romania. That's why we propose a critical and
constructive approach for a debate on this issue," said the executive director of the
association's program - the National Initiative for Parliamentary Transparency.
One of the speakers at the debate was Robin Barnett, the new British ambassador to
Romania, who made a short presentation of how the political system in the UK works,
pointing out that even Prime Minister Tony Blair has to answer questions posed by
parliamentarians.
"Our Parliament at Westminster is the mother of all parliaments," he said, adding that the
citizens of the UK are proud of their parliamentarians.
Barnett said Romania lacks the tradition of a well-developed civil society for reasons easily
understood, such as the difficulties it dealt with in the past. "The equilibrium of power
between the central administration and the local one must become a serious theme of
debate," said the ambassador.
Another guest who explained to the Romanian parliamentarians present at the debate how
their activity can be improved was the Charge d'Affairs of the German Embassy in
Romania, Hans Jorg Neumann. He made a presentation of how the political system in
Germany functions, pointing out that a recent poll carried out in Romania shows the low
level of trust Romanians have in their politicians.
"We also have this problem in Germany, but not at the same scale," said the official.
He told the politicians present in the room that they should understand that it is not easy to
sell their image to the citizens. The political councilor from the U.S. Embassy in Romania,
Robert Gilchrist, said reform and democracy are important in any country, especially in one
that will soon join the European Union.
Teodor Melescanu, the vice president of the Senate, said he believes there is no other
theme as important as the strengthening of parliamentarians' image and, more importantly,
their role.
"However, I myself do not believe in the idea of an overnight reform of parliamentarians,
because they are a sample of the Romanian society. They are not better or worse than the
97
other citizens," Melescanu said, adding that when it comes to improving the activity or
parliamentarians, things are not easy. "If we really want the system to function better, we
should know there is no magic potion," he said.
Similar to their attitude in Parliament, the deputies and senators who attended the debate
did not seem to find the speakers' input of interest, as some were yawning, speaking on the
phone or conversing with each other.
NINE O’CLOCK – 7 IULIE 2006
British Ambassador: Public is poorly informed on MPs work
Liberal Senator Teodor Melescanu does not believe in reformation of members of

parliament.
BUCHAREST – The Romanian public should have a better knowledge of how the members
of parliament vote and what positions they have. That is also an issue in the UK, but it can
be dealt with through a higher level of transparency and through a communication effort,
stated British Ambassador to Bucharest, H.E. Robin Barnett, at the conference
“Reformation of the Romanian Member of Parliament – Where to?” organised by the
Association for the Implementation of Democracy, on Thursday.
“I have noticed that the issue (the poor knowledge of parliamentary activity among the
members of the public- editorial note) that can be also found in the UK, is also found in
Romania. Many people prefer football to political topics,” said Barnett. He believes that,
because the lack of knowledge of the work of democratically elected MPs, the Amy and the
Church gather more credit in the opinion polls than the Legislative Office, and people
believe that “their opinion doesn’t count.” Robin Barnett warned about the fact that the
diminishing interest of the citizen in becoming involved in political affairs leads to “the
flourishing of extremism.”
The British Ambassador found that, while the Romanian civil society does not have a
tradition like the one in Poland, for example, whose voice could be heard prior to 1989, it is
nonetheless very actively committed to the reformation of political life and development of
democracy. His Excellency also spoke of how the British Parliament works, calling it “the
mother of all parliaments.” German Ambassador, H.E. Hans Jorg Neumann and the
Political Counselor of the US Embassy, Robert Gilchrist, presented the parliamentary
systems in their respective countries.
PNL Senator Teodor Melescanu was a bit more pessimistic, sating that he did not believe
in the idea of reformed MPs, because they are “not from neither Mars nor Venus,” but they
are a glimpse of the Romanian population itself, and that a parliament elected by nominal
98
voting would not be any better than the existing one. Melescanu pointed out that, at that
point in time, the parliament had image and operational shortcomings that hamper its
credibility in the eyes of the public.
by Cornelia Munteanu
EURACTIV.RO – 7 IULIE 2006
Melescanu: "Toate sunt bune si frumoase!"
Cuprins de febra vacantei parlamentare, senatorul PNL, Teodor Melescanu, a

declarat joi, in cadrul dezbaterii "Reforma parlamentarului roman: Incotro?" ca nu
crede in ideea reformarii parlamentului si a clasei politice. "Nu cred in ideea
reformarii parlamentului, a aparitiei unei noi clase de parlamentari. Ei sunt un
esantion al societatii romanesti, nu sunt nici mai buni, nici mai rai decat sunt cei
care-i voteaza. Nu sunt nici mai cinstiti, nici mai hoti decat restul romanilor.
Apropo, sa nu va uitati pixurile sau telefoanele pe masa. Daca vrem cu adevarat ca

sistemul parlamentar sa functioneze mai bine, vreau sa va dau vestea proasta: nu exista o
potiune miracol", a spus Melescanu.
Conferinta "Reforma parlamentarului roman: Incotro?" a fost organizata de Asociatia pentru

Implementarea Democratiei si face parte dintr-o serie de dezbateri care vizeaza reforma
Parlamentului.
Multi dintre parlamentari au aruncat vina pentru imaginea proasta a institutiei pe umerii
presei, iar votul uninominal a fost vazut de cei mai multi ca o solutie pentru toate
problemele. Nota discordanta a facut senatorul PNL, Teodor Melescanu. "Votul uninominal
nu va face un parlament cu mult mai bun", a spus Melescanu.
Printre invitati - ambasadorul britanic la Bucuresti, Robin Barnett, ministrul consilier al

Ambasadei Germaniei, Hans Jorg Neumann, si consilierul politic al Ambasadei SUA,
Robert Gilchrist. Invitatii straini au rostit discursuri de incurajare pentru alesii romani in
vederea imbunatatirii imaginii Parlamentului, sugerand ca, si la acest capitol, tara noastra
se afla pe drumul cel bun.
Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Robin Barnett, nu a pomenit in discursul sau

despre solutii magice pentru reabilitarea parlamentarului roman. A spus, in schimb, ca
imaginea acestuia s-ar putea imbunatati intr-un mod foarte simplu, printr-un efort de
comunicare si o mai mare transparenta. Tocmai in privinta acestuia din urma, Camera
Deputatilor a recunoscut ca are probleme. Alesii au incercat sa-si ascunda listele de
prezenta, sa scoata camerele de filmat din sala de plen si sa tina sub obroc date de interes
public referitoare la absente si salarii.
Ambasadorul britanic a spus ca populatia din Romania ar trebui sa cunoasca mai bine cum
voteaza si ce pozitii adopta parlamentarii. El considera ca, din cauza acestei lipse de
cunoastere, armata si biserica beneficiaza de mai multa incredere in sondaje decat
parlamentul. Potrivit lui Barnett, problema poate fi rezolvata printr-o mai mare transparenta
si printr-un efort de comunicare.
99
"Analistii britanici au remarcat o implicare redusa a cetatenilor in viata politica", a spus

Barnet, lucru intalnit si in societatea romaneasca. "Societatea civila din Romania este inca
slaba, lipseste traditia unei societati civile bine dezvoltate. In Polonia a existat asa ceva
inainte de caderea comunismului", a spus oficialul britanic.
JURNAL DE CONSTANTA – 03.06.2006
100
OBSERVATOR DE CONSTANTA – 03.06.2006
PARLAMENTARII MERG LA DENTIST

Când vine vorba de priorităţile judeţului
Simona ŢIRIPAN
Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei a organizat, ieri, prima

dezbatere a Grupului de Acţiune pentru Politici, constituit la nivelul judeţului
Constanţa. La eveniment au participat membri ai Parlamentului României,
reprezentanţi ai administraţiei publice judeţene şi locale, ai organizaţiilor
nonguvernamentale şi reprezentanţi ai mediului de afaceri. Dezbaterea a avut loc în Sala
Senatului a Universităţii „Ovidius“.
Alexandru Cumpănaşu, director Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, a precizat că

scopul acestui program este închegarea dialogului între societatea civilă şi membrii
Parlamentului, fără a încuraja o relaţie agresivă, ci un dialog constructiv. În urma discuţiilor
de ieri, ce au vizat priorităţile de dezvoltare şi problemele existente la nivelul judeţului, s-a
conturat „Agenda Parlamentarului Constănţean“. Cumpănaşu a declarat că se va urmări,
pe viitor, dacă liniile directoare trasate în Agendă vor fi urmate. „Data viitoare sperăm într-o
mai bună cooperare din partea autorităţilor locale. Constanţa este singurul judeţ unde
prefectul nu a participat la această acţiune, derulată până în prezent în 15 judeţe. De
asemenea, este singurul judeţ unde prefectul nu ne-a pus la dispoziţie o sală adecvată, am
apelat la conducerea Universităţii Ovidius pentru a rezolva problema“, a mai precizat
Cumpănaşu, care a continuat: „Evenimentul ar fi putut să aibă loc în sala mică a Prefecturii,
însă Corina Cuşa, şefa de Cabinet a prefectului, a precizat că această sală stă doar la
dispoziţia prefectului“.
Precizăm că formatul întrunirii a fost unul pragmatic, s-a discutat, în principal, despre
priorităţile de dezvoltare ale judeţului. Printre parlamentarii prezenţi la acţiune se numără
Gheorghe Dragomir-P.N.L., Andrian Mihei-P.C., Corneliu Dida-P.S.D., Aledin Amet-
U.D.T.M.R. Au fost şi parlamentari care nu au participat, despre aceştia organizatorii
spunând că nu dau dovadă de respect şi responsabilitate faţă de societatea civilă. „Pe cei
care au avut un motiv întemeiat îi înţeleg. Au fost, însă, şi persoane care ar fi putut veni.
Spre exemplu, Mircea Iustian, de la P.N.L., care a ales să meargă la dentist“, a mai
precizat Alexandru Cumpănaşu.
ZIARUL DAMBOVITA – 30 MAI 2006
Unii parlamentari habar n-au unde este judetul Dambovita pe harta tarii
De Elena OPRESCU
Data: Mai 30, 2006
Ieri, la Sala Mare a Prefecturii judetului Dambovita a avut loc o interesanta intalnire,
organizata de catre Asociatia pentru Implementarea Democratiei. Aceasta Asociatie
implementeaza, la nivel national programul “Initiativa Nationala pentru Transparenta
101
Parlamentara, program de reforma parlamentara. S-a dorit demararea unui astfel de

program in contextul in care increderea cetatenilor in Parlament si parlamentari este tot mai
subreda, pe zi ce trece, pentru o mai buna responsabilizare a acestuia in raport cu cetatenii
si printr-o crestere a transparentei activitatii si deciziilor sale.
Pentru punerea in practica a acestor obiective, AID dezvolta 15 Grupuri de Actiune pentru
Politici, Dambovita fiind aleasa printre cele 15 judete. Desi ideea pe care organizatorii o
promoveaza este una laudabila si ar trebui sa ridice semne de intrebare unor parlamentari
care uita sa dea prin judet sau care si mai grav recunosc cu nonsalanta ca nici nu prea stiu
localitatile componente. Multi dintre ei sufera de infatuare si de multe ori refuza sa discute
cu alegatorii, cei care i-au ajutat sa acceada la deminitatile pe care le ocupa.
Intalnirea, menita sa dezvolte relatia parlamentar - comunitate locala si sa stabileasca care

sunt prioritatile judetului si modalitatile de rezolvare a acestora a fost tratata cu lipsa de
interes din partea parlamentarilor damboviteni, fiind prezenti doar jumatate dintre acestia.
Alexandru Cumpanasu, directorul executiv al Asociatiei pentru Implementarea Democratiei
apreciind ca intalnirea este si un test pentru membrii parlamentului.
Dan Claudiu Tanasescu, senator PRM de Dambovita, a carui prezenta este rara in judetul
nostru, dovada si faptul ca jumatate din asistenta era formata din media locala, iar domnia
sa a declarat ca aceasta (media) este “cam subtire” si ca probabil “a preferat sa participe la
o alta conferinta de presa” - deci nici macar reprezentantii presei nu-i cunoaste, ce sa mai
vorbim de contactele cu societatea civila. Chiar si-a exprimat nelamurirea ca nu stie cine
este societatea civila. Sintetizand, senatorul PRM nu s-a dovedit incantat de aceasta
initiativa. Victor Sanda, deputat PSD si-a exprimat nemultumirea ca in Parlament 91% din
timp “suntem membri de partid, iar restul parlamentari ai Romaniei”, facand referire la
aspectul politic pe care il are votul din Parlament.
O alta problema semnalata sunt taxele sufocante si faptul ca nu s-a dat pana acum o lege
pentru producatorii de taxe si impozite. Deputatul s-a aratat nemultumit de modalitatea in
care actioneaza guvernele cand preiau puterea - “demolezi tot ce au facut cei dinainte”.
Sergiu Andon, deputat PC a facut un apel la colegii prezenti sa lase deoparte disputa
politica pentru a putea pune in practica solutii reale pentru problemele judetului.
Ion Mihai Dumitrescu - senator al Aliantei a facut un scurt rezumat al realizarilor guvernului
pe plan local in domeniul agriculturii, al informaticii, scotand in evidenta faptul ca nici
cultura nu va fi uitata.
Ideea care s-a desprins a fost aceea ca o intalnire a tuturor parlamentarilor este de bun
augur. Ceea ce a deranjat demnitarii damboviteni a fost aspectul legat de obligativitatea de
a participa la astfel de intalniri si probabil ca nu le-a picat tocmai bine aprecierea
directorului Alexandru Cumpanasu care a declarat ca actiunea se deruleaza in urma
semnarii unui acord cu partidele parlamentare si ca fiecarui parlamentar ii va fi monitorizata
intreaga activitate.
Traian Novolan, senator PSD a prezentat situatia dezastruoasa a drumurilor judetene,

facand apel pentru alocarea de urgenta a fondurilor necesare. Ilie Merce, deputat PRM a
apreciat initiativa. Toti vorbitorii au avut interventii pertinente. Cel care a facut nota
discordanta a fost senatorul PRM Dan Claudiu Tanasescu care, intr-un acces de furie a
defaimat directorul AID, considerandu-l nepregatit sa sustina o astfel de intalnire si a
102
parasit sala adresand injurii. O astfel de atitudine nu face decat sa discrediteze un inalt
demnitar si ne face sa credem ca dialogul cu societatea civila este undeva departe.
ZIARUL DAMBOVIŢA - 31 MAI 2006
Scrisoare deschisă
Catre: Membrii Grupului de Actiune pentru Politici al Judetului Dambovita

Data: 30 Mai 2006
Prin prezenta scrisoare, AID Romania (Asociatia pentru Implementarea Democratiei),

implementator al "Initiativei Nationale pentru Transparenta Parlamentara", program national
de reforma politica si parlamentara, dorim sa exprimam concluziile dezbaterii organizate in
data de 29/05/2006, cu participarea Membrilor Parlamentului, organizatiilor societatii civile
si mass media, la sediul Prefecturii Dambovita.
La intalnire au participat: Membri ai Parlamentului Romaniei, reprezentanti ai mass media,

reprezentanti ai administratiei publice locale si judetene, reprezentanti ai organizatiilor
neguvernamentale din judetul Dambovita.
Apreciem dezbaterea drept constructiva si fructuoasa, avand in vedere faptul ca la sfarsitul

celor 2 ore si jumatate de dezbateri, au fost identificate mai multe probleme cu care se
confrunta judetul Dambovita, probleme ce sunt supuse atentiei Membrilor Parlamentului si
Administratiei Publice Locale si judetene, acesta fiind si scopul intalnirii:
Legislativ:
▪ inexistenta unei legi pentru "producatorul de taxe si impozite"

▪ necesitatea depolitizarii invatamantului
▪ necesitatea unei legi de promovare reala a voluntariatului
▪ sustinerea in Senat unei initiative legislative privind dezvoltarea copiilor supradotati
▪ sustinerea initiativei votului uninominal
▪ disponibilitatea parlamentarilor pentru primirea propunerilor de initiative legislative
din partea organizatiilor neguvernamentale
▪ cresterea transparentei activitatii parlamentarilor
Infrastructura:
▪ sustinerea programului de reabilitare poduri si podete

▪ reabilitarea retelor de apa
▪ necesitatea existentei unui control mai bun al calitatii lucrarilor si garantarea
acestora
Social:
▪ crearea de programe pentru reducerea somajului
103
▪ sustinerea programelor ce privesc construirea de locuinte pentru tineri si persoane

defavorizate
▪ incurajarea voluntariatului
▪ imbunatatirea calitatii serviciilor din educatie
Cultural:
▪ dezvoltarea de programe privitoare la restaurarea monumentelor culturale

▪ dezvoltarea unui procent urbanistic general care sa individualizeze municipiul
Targoviste ca fosta capitala a Tarii Romanesti
▪ sustinerea festivalului "Crizantema de Aur"
▪ construirea unui teatru de papusi
Turism:
▪ promovarea unor initiative legislative care sa puna in valoare potentialul istoric al

Targovistei
▪ necesitatea cresterii calitatii serviciilor din hoteluri si restaurante
▪ dezvoltarea unui turism cultural eficient
▪ exploatarea potentialului turistic: manastirea Dealu, centrul vechi, Curtea
Domneasca
Investitii:
▪ stimularea atragerii investitiilor autohtone si straine in judet

▪ stimularea activitatilor economice existente prin acordarea de facilitati locale
Apreciem abordarea constructiva si deschisa a majoritatii Membrilor Parlamentului si

reprezentantilor Prefecturii si Consiliului Judetean, care au aratat interes fata de
problemele discutate, contribuind in acest fel la conturarea unei agende a parlamentarului
dambovitean. Pe de alta parte, apreciem ca reprezentantii societatii civile locale, prezenti la
in exprimarea, dezbaterea si prioritizarea problemelor comunitatii pe care o reprezinta.
Apreciem, de asemenea, in mod deosebit contributia organizatiilor mass media prezente in

cadrul intalnirii, aratand prin articolele publicate si prezenta in cadrul intalnirii ca este o
presa responsabila catre comunitatea pe care o serveste si ca isi face datoria de "caine de
paza" al democratiei in judetul Dambovita. AID considera ca, prin atitudinea
dumneavoastra ati reusit sa contribuiti la o mai buna responsabilizare a parlamentarilor
damboviteni, intalnirea de ieri fiind si o dovada a integritatii si "coloanei vertebrale" a presei
locale dambovitene.
Asa cum am mentionat si in cadrul intalnirii, programul Initiativa Nationala pentru

Transparenta Parlamentara va fi implementat la nivelul judetului Dambovita pana in anul
2008, iar dezbaterile organizate in cadrul Grupului de Actiune pentru Politici vor fi avea loc
la fiecare 3 luni. Urmatoarea intalnire a Grupului de Actiune pentru Politici va avea loc la
inceputul urmatoarei sesiuni parlamentare, in luna septembrie.
104
In perioada urmatoare, AID invita membrii Grupului de Actiune pentru Politici (parlamentari,
reprezentanti ai administratiei publice, ONG-uri, mass media) sa transmita organizatiei
noastre propuneri concrete ce privesc dezvoltarea judetului Dambovita si probleme ale
comunitatii pe care o reprezinta, pentru a fi incluse in Agenda Parlamentarului
Dambovitean. Ulterior, AID va transmite Agenda conturata de membrii Grupului de Actiune
pentru Politici, organizatiilor mass media, partidelor politice parlamentare, ambasadelor si
organizatiilor internationale prezente in Romania.
In incheiere, dorim sa precizam ca organizatia noastra apreciaza drept nepotrivit si

regretabil comportamentul senatorului Claudiu Tanasescu in cadrul evenimentului
organizat de organizatia noastra, atat in ceea ce priveste calificarile aduse audientei
prezente la dezbatere (mass media si organizatii ale societatii civile), cat si in privinta
limbajului licentios pe care senatorul a considerat necesar sa il aplice la adresa
mediatorului dezbaterii, situatie in care senatorul a fost invitat sa paraseasca sala.
Consideram ca atat statutul de simplu cetatean aflat la o astfel de dezbatere, si cu atat mai
mult cel de senator, ales prin votul dambovitenilor, este in total dezacord cu un astfel de
comportament la adresa presei si societatii civile locale, cat si a unei organizatii respectate
si apreciate atat de catre reprezentanti ai societatii civile si mass media din toata tara, dar
si de catre toate partidele politice parlamentare.
Mentionam ca intentionam sa informam Biroul Permanent al Senatului cu privire la situatia

creata, astfel incat sa poata fi discutate aspectele legate de atitudinea etica si conduita
parlamentarului in cadrul dezbaterii initiate de AID, fiind primul exemplu al unui astfel de
comportament din partea unui parlamentar in cele 15 judete in care AID implementeaza
programul "Initiativa Nationala pentru Transparenta Parlamentara".
Organizatia noastra apreciaza, de asemenea, ca acest gen de comportament nu este

caracteristic celorlalti parlamentari damboviteni prezenti la dezbatere (reprezentanti ai PNL,
PSD, PRM, PC), a caror prezenta si prestatie a fost una exemplara. Incurajam, de
asemenea, societatea civila si presa locala sa dovedeasca in continuare aceiasi integritate
si intransigenta in dezavuarea unor astfel de comportamente. Consideram, pe de alta
parte, ca acest eveniment regretabil a confirmat necesitatea unei mai bune comunicari intre
reprezentantii alesi si societatea civila (ONG-uri, mass media, cetateni).
Concluziile prezentate mai sus ne indreptatesc sa consideram dezbaterea organizata ieri

drept o dezbatere de succes, care, pe de o parte, a reflectat problemele judetului
Dambovita pentru a contura Agenda Parlamentarului Dambovitean printr-o abordare
constructiva din partea tuturor participantilor prezenti, iar, pe de alta parte, a reliefat ca
exista cazuri izolate in care mentalitatile invechite pot reprezenta o piedica in imbunatatirea
perceptiei cetatenilor asupra activitatii desfasurate de membrii Parlamentului.
VIATA VALCII – 16.11.2005
Intr-un program al Asociatiei pentru Implementarea Democratiei in Romania,

Parlamentarii valceni monitorizati de Uniunea Europeana
105
Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID Romania) lanseaza program national de

reforma parlamentara, finantat de Ambasada Statelor Unite ale Americii si Ambasada
Germaniei in Romania, intitulat „Initiativa Nationala pentru Transparenta Parlamentara”.
Programul este implementat si cu participarea mai multor ambasade straine la Bucuresti,

reprezentand state membre UE. Programul va beneficia si de asistenta unor parlamentari
si experti straini (colaboratori ai AID) din Statele Unite, Marea Britanie, Finlanda si
Germania. In contextul unei slabe increderi a cetatenilor in institutia Parlamentului,
programul implementat de AID isi propune accelerarea reformarii PARLAMENTARULUI
roman, printr-o mai buna responsabilizare a acestuia in raport cu cetatenii si printr-o
crestere a transparentei activitatii si deciziilor sale.
In perioada 2005-2006, AID va dezvolta 7 Grupuri de Actiune pentru Politici / Policy Action
Groups (PAG), centre pilot ale programului in judetele Arges, Brasov, Calarasi, Dolj, Olt,
Vaslui si Valcea, urmand ca din anul 2006, programul sa fie dezvoltat in cele 41 de
circumscriptii.
Grupurile de Actiune pentru Politici vor avea ca membri toti parlamentarii alesi in fiecare
circumscriptie (reprezentanti ai tuturor partidelor parlamentare), organizatii
neguvernamentale locale, mass media, sindicate si organizatii ale oamenilor de afaceri.
Aceste mecanisme se vor intruni la fiecare 3 luni si sunt menite sa creeze o practica de
consultare si comunicare permanente intre reprezentantii alesi si societatea civila in fiecare
din cele 7 judete, in scopul dezvoltarii relatiei parlamentar-comunitate locala, afirmarii
capacitatii organizatiilor civice si mass media locale de monitori ai activitatii parlamentarilor
si asigurarii unei dezvoltari locale durabile, bazata pe participarea tuturor actorilor vizati.
Fiecare PAG va realiza „Agenda Parlamentarului”, document ce va cuprinde prioritatile de

dezvoltare ale fiecarui judet, convenite prin consens (pentru judetul Valcea: „Agenda
Parlamentarului Valcean”). La intalnirile PAG din judetul Valcea si din celelalte 6 judete vor
participa ca invitati speciali reprezentanti ai ambasadelor tarilor membre UE, ce vor
observa progresele facute de Romania pentru intrunirea „Criteriilor de la Copenhaga”, pe
care statele candidate trebuie sa le indeplineasca pentru a deveni membre UE.
In urma activitatii Grupurilor de Actiune pentru Politici, AID va intocmi Rapoarte trimestriale
de Monitorizare a activitatii fiecarui parlamentar din cele 7 judete (inclusiv din judetul
Valcea), rapoarte ce vor urmari activitatea desfasurata in teritoriu, cat si in cadrul
Parlamentului, si cu privire la „Agenda Parlamentarului” stabilita de membrii grupurilor.
Aceste rapoarte vor fi intocmite trimestrial si vor fi facute publice in mass media centrala si
locala la fiecare 3 luni, fiind de asemenea transmise si institutiilor romane si straine
interesate de progresul reformelor in Romania (organizatii internationale, ambasade, etc).
Pentru a intari capacitatea partidelor politice de a analiza activitatea parlamentarilor proprii,

AID va transmite aceste rapoarte forurilor de conducere ale partidelor politice din care fac
parte parlamentarii monitorizati. In cadrul activitatii de monitorizare, AID va construi si
Ghidul pentru Monitorizarea Activitatii Parlamentarului Roman, un instrument destintat
cetatenilor si organizatiilor civice si mass media necesar pentru asigurarea controlului
asupra eficientei si transparentei activitatii parlamentarilor. Astfel, Dumitru Becsenescu
(deputat PC), Dumitru Dragomir (deputat PRM) Emilian Francu (deputat PNL), Rovana
Plumb (deputat PSD), Petre Ungureanu (deputat PNL), Aurel Vladoiu (deputat PSD), Viorel
106
Dumitrescu (senator PRM), Dorel Jurcan (senator PD) si Mihail Popescu (senator PSD) vor
fi monitorizati pas cu pas in activitatea lor parlamentara. Gabi Bercea
TRANSILVANIA EXPRES – 17.11. 2005
ACTIVITATEA A TREI PARLAMENTARI DE BRASOV ESTE MONITORIZATA
Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID) Romania a lansat de curand Programul

„Initiativa pentru Transparenta Parlamentara”, finantat de Ambasada SUA si de cea a
Germaniei la Bucuresti. Programul este implementat si cu participarea altor ambasade
straine la Bucuresti, reprezentand state membre UE.
Programul beneficiaza si de asistenta unor parlamentari si experti straini (colaboratori ai
AID) din SUA, Marea Britanie, Finlanda si Germania. In contextul unei slabe increderi a
cetatenilor in prestatiile Parlamentului, programul implementat de AID Romania isi propune
accelerarea reformarii Parlamentului Romaniei, printr-o mai buna responsabilizare a
acestuia in raport cu cetatenii si printr-o crestere a transparentei activitatii si deciziilor.
In perioada 2005-2006 conducerea AID va crea centre pilot in sapte judete, printre care se
afla si Brasovul, urmand ca din 2006, programul sa fie dezvoltat in toate cele 41 de
circumscriptii. Grupurile de Actiune pentru Politici vor avea ca membri toti parlamentarii
alesi in fiecare circumscriptie (reprezentanti ai tuturor partidelor parlamentare), organizatii
nonguvernamentale locale, mass-media, sindicate si organizatii ale oamenilor de afaceri.
Aceste mecanisme se vor intruni la fiecare trei luni pentru a organiza o practica de
consultare si comunicare permanenta intre reprezentantii alesi si societatea civila. In cazul
judetului Brasov vor fi monitorizati trei parlamentari, respectiv deputatul Titus Corlatean
(PSD), precum si senatorii Nicolae Vlad Popa (PNL) si Nicolae Iorga (PRM).
„Relatia cu societatea civila este foarte importanta!” Contactat telefonic, la Bruxelles,

N.V. Popa ne-a declarat ca initiativa este una salutara: „Ma bucur sa aflu ca ne este
monitorizata activitatea si ca le va fi prezentat cetatenilor ceea ce facem in Parlament. In
cazul meu va fi mai greu, fiindca sunt euro-parlamentar si va trebui sa fiu «controlat» de la
distanta. Oricum, relatia cu societatea civila este foarte importanta!”.
La randul sau, senatorul Nicolae Iorga a apreciat ca este benefic ca brasovenii sa

cunoasca activitatea celor care i-au ales. „Eu, oricum, am cele mai multe initiative
legislative in Senat! Monitorizat sau nu, imi voi vedea de treaba mea in Parlament si in
beneficiul celor care m-au votat. Este bine ca exista si factori care monitorizeaza!”. In ceea
ce-l priveste, deputatul Titus Corlatean a afirmat ca „tot ceea ce inseamna aport al
societatii civile si al organizatiilor neguvernamentale in reflectarea activitatii parlamentare
cu bune si rele este binevenit. Am sprijinit si voi sprijini mereu transparenta. Consider ca
aceia care ne-au ales trebuie sa stie ce se petrece dincolo de retorica politica”. (C.D.)
EVENIMENTUL DE CĂLĂLARAŞI – 18.11.2005
Initiativa Nationala pentru Transparenta Parlamentara

Parlamentarii calaraseni monitorizati de AID România
107
Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID România) anunta lansarea "Initiativei

Nationale pentru Transparenta Parlamentara", program national de reforma parlamentara,
finantat de Ambasada Statelor Unite ale Americii si Ambasada Germaniei în România.
Programul este implementat si cu participarea mai multor ambasade straine la Bucuresti,
reprezentând state membre UE. Programul va beneficia si de asistenta unor parlamentari
si experti straini (colaboratori ai AID) din Statele Unite, Marea Britanie, Finlanda si
Germania.
În contextul unei slabe încrederi a cetatenilor în institutia Parlamentului, programul

implementat de AID îsi propune accelerarea reformarii Parlamentarului român, printr-o mai
buna responsabilizare a acestuia în raport cu cetatenii si printr-o crestere a transparentei
activitatii si deciziilor sale.
Initiativa AID vine în continuarea implementarii unui program similar de reforma electorala
în anul 2004, program ce a vizat promovarea dezbaterii programelor electorale ale
parlamentarilor si partidelor în comunitatile pe care acestia le reprezinta, cât si la nivel
national, printr-o campanie nationala de promovare a Ghidului Electoral al Cetateanului,
ghid ce a cuprins principalele politici propuse în programele partidelor politice
parlamentare. Programul a fost mediatizat de 93 parteneri media locali, ce au publicat
ghidul în întregime sau partial, cât si printr-o prezenta sustinuta în mass media centrala. În
acest timp, AID s-a afirmat ca organizatie nepartizana, programele noastre beneficiind de o
participare larga din partea reprezentantilor tuturor partidelor parlamentare.
În perioada 2005-2006, AID va dezvolta 7 Grupuri de Actiune pentru Politici/Policy Action

Groups (PAG), centre pilot ale programului în judetele Arges, Brasov, Calarasi, Dolj, Olt,
Vaslui, Arges, Vâlcea, urmând ca din anul 2006, programul sa fie dezvoltat în cele 41 de
circumscriptii. Grupurile de Actiune pentru Politici vor avea ca membri toti parlamentarii
alesi în fiecare circumscriptie (reprezentanti ai tuturor partidelor parlamentare), organizatii
neguvernamentale locale, mass media, sindicate si organizatii ale oamenilor de afaceri.
Aceste mecanisme se vor întruni la fiecare 3 luni si sunt menite sa creeze o practica de
consultare si comunicare permanente între reprezentantii alesi si societatea civila în fiecare
din cele 7 judete, în scopul dezvoltarii relatiei parlamentar-comunitate locala, afirmarii
capacitatii organizatiilor civice si mass media locale de monitori ai activitatii parlamentarilor
si asigurarii unei dezvoltari locale durabile, bazata pe participarea tuturor actorilor vizati.
Fiecare PAG va realiza "Agenda Parlamentarului", document ce va cuprinde prioritatile de
dezvoltare ale fiecarui judet, convenite prin consens (pentru judetul Arges: "Agenda
Parlamentarului din judetul Calarasi").
La întâlnirile PAG din judetul Calarasi si din celelalte 6 judete vor participa ca invitati
speciali reprezentanti ai ambasadelor tarilor membre UE, ce vor observa progresele facute
de România pentru întrunirea "Criteriilor de la Copenhaga", pe care statele candidate
trebuie sa le îndeplineasca pentru a deveni membre UE.
În urma activitatii Grupurilor de Actiune pentru Politici, AID va întocmi Rapoarte trimestriale
de Monitorizare a activitatii fiecarui parlamentar din cele 7 judete (inclusiv din judetul
Calarasi), rapoarte ce vor urmari activitatea desfasurata în teritoriu, cât si în cadrul
Parlamentului, si cu privire la "Agenda Parlamentului" stabilita de membrii grupului.
108
Aceste rapoarte vor fi întocmite trimestrial si vor fi facute publice în mass media centrala si
locala la fiecare 3 luni, fiind de asemenea transmise si institutiilor române si straine
interesate de progresul reformelor în România (organizatii internationale, ambasade, etc).
Pentru a întari capacitatea partidelor politice de a analiza activitatea parlamentarilor proprii,
AID va transmite aceste rapoarte forurilor de conducere ale partidelor politice din care fac
parte parlamentarii monitorizati. În cadrul activitatii de monitorizare, AID va construi si
Ghidul pentru Monitorizarea Activitatii Parlamentarului Român, un instrument destinat
cetatenilor si organizatiilor civice si mass media necesar pentru asigurarea controlului
asupra eficientei si transparentei activitatii parlamentarilor.
Pe parcursul implementarii programului, AID va asigura un cadru nepartizan, facilitând

participarea si exprimarea tuturor actorilor implicati în toate activitatile desfasurate.
109
PARTEA IV – VOTUL UNINOMINAL – ANALIZĂ

REALIZATĂ DE AID PE BAZA CONCLUZIILOR
PREZENTATE DE MEMBRII GRUPURILOR DE
ACŢIUNE PENTRU POLITICI
Una dintre funcţiile importante ale Grupurilor de Acţiune pentru Politici este reprezentată de
cadrul de dezbatere a tuturor actorilor locali asupra problemelor care vizează dezvoltarea
comunităţii locale.
Acest cadru poate fi folosit pentru discutarea unor teme diverse: Capacitatea de absorbţie
a fondurilor structurale şi de coeziune, priorităţile de dezvoltare ale judeţului, problemele
sociale cu care se confruntă comunitatea locală. În afara acestor teme însă, de interes
direct şi imediat pentru comunitatea locală, GAP poate fi şi un cadru de dezbatere a unor
teme de interes naţional dar care au efect imediat la nivelul comunităţilor locale.
Astfel, în perioada Noiembrie 2005 - Iulie 2006, AID a dezbatut în cadrul GAP din fiecare
judeţ o temă importantă: “Schimbarea sistemului electoral românesc, în vederea
îmbunătăţirii relaţiei dintre parlamentar şi circumscripţia locală”.
Vă prezentăm ataşat concluziile rezultate în urma dezbaterilor din cadrul GAP cu privire la
reformarea sistemului parlamentar şi introducerea votului uninominal. Rezultatele au fost
prezentate şi în cadrul conferinţei cu tema: “Reformarea Parlamentarului Roman: Încotro?”
organizată de AID în data de 06.07.2006 la Parlament, Camera Deputatilor. Evenimentul s-
a bucurat de participarea Excelenţei Sale, Domnul Robin Barnett, Ambasadorul Britanic la
Bucuresti, a d-lui Hans Jorg Neumann, Ministru Consilier al Ambasadei Germaniei la
Buucreşti si a d-lui Robert Gilchrist, Consilierul Politic al Ambasadei Statelor Unite la
Bucureşti. Au fost prezenţi, de asemenea, 14 membri ai Parlamentului României,
reprezentanţi ai societaţii civile şi ai mass mediei.
110
REFORMAREA PARLAMENTARULUI
ROMAN: INCOTRO?
DEZBATERILE REGIONALE AID

Grupurile de Actiune pentru Politici
CONCLUZII REFERITOARE LA IMBUNATATIREA

ACTIVITATII PARLAMENTARILOR:
Necesitatea consolidarii institutiei Parlamentului si a
parlamentarului, ca organe reprezentative fundamentale ale
democratiei romanesti
Cresterea utilizarii Parlamentului ca for de dezbatere a
agendei cetateanului
Realizarea unei mai bune comunicari a parlamentarilor cu
cetatenii si societatea civila la nivel central, dar mai ales la
nivel local
Sporirea transparentei activitatii parlamentarilor, atat la nivel
local, cat si in cadrul parlamentului
111
DEZBATERILE REGIONALE AID

Realizarea de catre parlamentari a unor initiative conjugate,

trans-partidice, pentru sustinerea dezvoltarii comunitatilor
pe care acestia le reprezinta
Realizarea unei mai bune comunicari intre parlamentari si
institutiile statului
Necesitatea unui acces facil al cetatenilor la datele de
contact ale birourilor parlamentare din circumscriptie
Reformarea sistemului electoral prin analizarea oportunitatii
introducerii scrutinului uninominal
Necesitatea unei mai bune informari a cetateanului cu
privire la atributiile si competentele parlamentarului
INFORMATIILE PREZENTATE NU REPREZINTA

NEAPARAT PUNCTELE DE VEDERE ALE ECHIPEI
AID SAU ALE FINANTATORILOR PROIECTULUI CI
REPREZINTA PUNCTE DE VEDERE COLECTATE DE
ECHIPA AID PRIN CONSULTAREA CU CELE 15
GRUPURI DE ACTIUNE PENTRU POLITCI
CONSTITUITE DE CATRE AID IN 15
CIRCUMSCRIPTII ELECTORALE.
MEMBRII ACESTOR GRUPURI SUNT: PARLAMENTARI
AI TUTUROR PARTIDELOR PARLAMENTARE, ONG-
URI LOCALE, MASS MEDIA LOCALA, MEDIUL DE
AFACERI, INSTITUTII ALE STATULUI
112
SCRUTINUL UNINOMINAL
PUNCTE FORTE:
Responsabilizarea directa a parlamentarului fata de alegatori

Asigurarea unui contact permanent intre parlamentari,
alegatori si organizatii ale societatii civile
Asumarea de programe individuale de catre fiecare
parlamentar privind comunitatea pe care o reprezinta,
programe care vor trebui sa corespunda intereselor si
nevoilor cetatenilor din circumscriptia electorala respectiva
Diminuarea coruptiei politice datorata “cumpararii” locurilor
de parlamentar
PUNCTE FORTE: - continuare
Exista sustinere publica pentru introducerea lui

Cresterea competitivitatii politicienilor in cadrul
partidelor politice, competitie bazata pe increderea acordata
de electorat
Asigurarea unui balans decizional intre cele doua camere
ale Parlamentului, prin tranformarea unei camere in camera
a programelor reprezentantilor alesi si pastrarea celeilalte ca
si camera a programelor politice ale partidelor politice
(forma propusa de unii membrii PAG)
113
PUNCTE SLABE:
Lipsa de coerenta a initiativelor privind introducerea sa:

existenta mai multor initiative diferite in acest sens
Pericolul votarii candidatilor pentru notorietate, nu si pentru
profesionalism: aparitia unor parlamentari cu notorietate in alte
domenii de activitate: sport, film, muzica, etc
Diminuarea sanselor pentru parlamentarii tineri, fara
notorietate si resurse financiare
Votul uninominal nu va insemna neaparat si disparitia
grupurilor de interese nelegitime ce sustin un parlamentar sau
partidul pe care acesta il reprezinta, intrucat candidatii la
parlament vor avea nevoie de resurse financiare chiar mai
importante pentru sustinerea campaniilor la nivel local
Dificultatea realizarii unor majoritati parlamentare
INITIATIVA NATIONALA PENTRU

TRANSPARENTA PARLAMENTARA
Asociatia pentru Implementarea Democratiei
Ambasada Britanică
114

Manualul Pentru Dialog Tar Cetatean

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul Pentru Dialog Tar Cetatean

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iniţiativa Naţională pentru Transparenţă Parlamentară

Program implementat de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei

ASOCIAŢIA PENTRU IMPLEMENTAREA DEMOCRAŢIEI

ACEST MANUAL A FOST REALIZAT CU SPRIJINUL

MINISTERULUI DE EXTERNE AL REPUBLICII FEDERALE GERMANIA

ASOCIAŢIA PENTRU IMPLEMENTAREA DEMOCRAŢIEI

MIHAELA CĂLIN - COORDONATOR

ALEXANDRU CUMPĂNAŞU – EXPERT COORDONATOR REFORMĂ PARLAMENTARĂ

ECHIPA AID DOREŞTE SA ADUCĂ MULŢUMIRI:

AMBASADEI REPUBLICII FEDERALE GERMANIA

AMBASADEI STATELOR UNITE ALE AMERICII

pentru susţinerea oferită programului Iniţiativa Naţională pentru Transparenţă

D-nei Suzane Kastner, Vice-Preşedinte al Parlamentului German

D-lui Thomas Coburn, Membru al Senatului American, Presedintele

D-lui Alistair Burt, Membru al Parlamentului Britanic, Ministru din

CUVÂNTUL FINANŢATORULUI ________________________________________________________6

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Germania a fost şi este un partener de nădejde al României pe drumul său în Uniunea

Astfel, Germania a finanţat tipărirea publicaţiilor “Manualul pentru Dialog Parlamentar -

R ELAŢIA PARLAMENTAR -C ETĂŢEAN ÎN R OMÂNIA -

Din analiza efectuată asupra ultimilor 17 ani de activitate a Parlamentului României şi a

Această situaţie a fost generată de incapacitatea partidelor politice de promovare a unor

La acestea se adaugă şi procesul de “acumulare primitivă” a funcţiilor politice sau

Lipsa de viziune a parlamentarului român a dus la o reprezentare defectuoasă a

Astfel, instituţia Parlamentului şi a parlamentarului român a ajuns pe ultimele locuri în

De aceea, după 15 ani de democraţie, singura posibilitate de reabilitare a imaginii

Prin acest manual încercăm să furnizăm o viziune de ansamblu asupra

cetăţenii cât şi parlamentarii le pot folosi pentru a îmbunătăţi relaţia parlamentar –

Ne exprimăm astfel încrederea că prin imbunătăţirea relaţiei parlamentar – cetăţean şi

AID - PREZENTARE GENERALĂ

Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei este o organizaţie românească,

Motto-ul AID este “RESPONSABILITATE ÎN DEMOCRAŢIE”, responsbilizarea

Activităţile AID vizează probleme sistemice pentru consolidarea democraţiei din

Activităţile AID sunt fundamentate pe principiile de necesitate, eficienţă şi

1. Reforma instituţională. Reforma administraţiei publice centrale şi locale

Activităţile vizează: Creşterea transparenţei şi responsabilităţii administraţiei publice

2. Reforma politică. Reforma parlamentară şi reformarea partidelor politice

În acelaşi timp, AID contribuie la accelerarea reformei interne a partidelor politice

3. Dezvoltarea unei noi generaţii de lideri.

Manualul pentru Dialog Parlamentar-Cetăţean este un instrument de lucru oferit atât

Manualul este împărţit în patru părţi:

Partea I cuprinde informaţii referitoare la reglementări privind activitatea

Cadrul legal ce reglementează activitatea parlamentarului;

Raporturile Parlamentului cu Guvernul şi alte instituţii.

Partea a II-a se referă la relaţia parlamentar-cetăţean şi cuprinde:

Pârghii de interacţionare parlamentar-cetăţean

Participarea cetăţenilor la procesul de legiferare

Accesul la informaţii privind activitatea parlamentară

Partea a III-a cuprinde bune practici de activitate parlamentară:

Transparenţa activităţii parlamentarului

Dezbaterea publică – un instrument direct de comunicare şi

Rolul Grupurilor de Acţiune pentru Politici în dezvoltarea locală

Dosar Presa – Iniţiativa Naţională pentru Transparenţă Parlamentară

Partea a IV-a cuprinde o scurtă analiza asupra introducerii scrutinului

PARTEA I - REGLEMENTĂRI PRIVIND

Partea I cuprinde informaţii prevăzute de legislaţia în vigoare şi instrumente practice

1. CADRUL LEGAL CE REGLEMENTEAZĂ STATUTUL PARLAMENTARULUI ÎN ROMÂNIA

3. RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL ŞI ALTE INSTITUŢII.

1. CADRUL LEGAL CE REGLEMENTEAZĂ

Legea 96/2006 privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Camerei Deputaţilor

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Senatului

Mandatul reprezentativ al parlamentarului