Sunteți pe pagina 1din 32

CURS DREPT PENAL PARTEA GENERALA

1)Aplicarea Legii Penale in spatiu


Respectarea exigentelor legii penale de catre marea majoritate a destinatarilor ii confera legii penale o eficienta activa. Fata de cei care savarsesc faptele interzise (infractiuni) ordinea de drept urmeaza sa se realizeze prin constrangere, iar legea penala va avea o eficienta reactiva. Eficienta legii penale se raporteaza la anumite elemente care ii determina limitele de aplicare. Aceste elemente sunt: spatiul, timpul, persoanele si faptele Aplicarea legii penale in raport cu faptele sa!arsite pe teritoriul tarii Principiul teritorialitatii. Este un principiu de baza al aplicarii legii penale in spatiu, consacrat prin dispozitiile art. !.p.: "#egea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei.$ Aplicarea legii penale romane infractiunilor savarsite pe teritoriul tarii este exclusiva si neconditionata, adica atat calificarea faptei ca infractiune, conditiile raspunderii penale, aplicarea sanctiunilor ca si executarea acestora se realizeaza pe baza legii penale romane, indiferent de calitatea faptuitorului (cetatean roman, cetatean strain, apatrid cu domiciliul in tara sau in strainatate). Notiunea "e teritoriu %rin dispozitiile art. &'( !.p. s)a precizat ca: "%rin termenul de "teritoriu$ din expresiile "teritoriul Romaniei$ si "teritoriul tarii$ se intelege intinderea de pamant si marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul aerian al acesteia$ *n notiunea de teritoriu sunt cuprinse elementele : a)intinderea de pamant sau suprafata terestra cuprinsa intre frontierele politico)geografice stabilite de statul nostru prin conventii cu statele vecine+ b)apele interioare, adica apele cuprinse intre frontiere ca: lacuri, balti, rauri, apele maritime din golfuri. , clarificare importanta o adduce #egea nr. &-.&//0 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale Romaniei. c)1area teritoriala a Romaniei+ d)2ubsolul+ e)2patiul aerian. #nfractiuni sa!arsite pe teritoriul tarii *ntelesul expresiei "infractiuni savarsite pe teritoriul tarii$ il gasim in !odul penal art.&' : "prin infractiuni savarsite pe teritoriul tarii se intelege orice infractiune comisa pe taritoriul aratat in art.&' !.p. sau pe o nava ori aeronava romana$ %rin dispozitiile art.&' alin.( !.p. se precizeaza ca: "infractiunea se considera savarsita pe teritoriul tarii si atunci cand pe acest teritoriu, ori pe o nava ori aeronava romana s)a efectuat numai un act de executare ori s)a produs rezultatul infractiunii.$ %rin aceste dispozitii se consacra criteriul zis al ubicuitatii sau al desfasurarii integrale potrivit caruia infractiunea se considera savarsita pretutindeni (termenul ubicuitate deriva din adverbul latin ubi3ue4pretutindeni), unde s)a savarsit fie si numai un act de executare ori s)a produs rezultatul infractiunii. E$ceptii "e la principiul teritorialitatii

&

#munitatea "e %uris"ictie %otrivit art.5 !.p. legea romana nu se aplica infractiunilor savarsite de reprezentantii diplomatici ai statelor straine, sau de alte persoane care, in conformitate cu conventiile internationale, nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului roman. *n afara de reprezentantii diplomatici se bucura de imunitate de jurisdictie penala, conform art.5 !.p., si alte persoane prevazute in conventiile internationale care pot fi: sefi de state, sefi de 6uverne, ministrii de externe, personalul et7nic si administrativ din cadrul misiunilor diplomatice, reprezentanti ,.8.9., agenti consulri, care au doar o imunitate partiala in legatura cu actele savarsite in indeplinirea atributiilor de serviciu consulare. :eci infractiunile savarsite de personalul acestor armate nu li se aplica legea teritoriului, ci legea statului caruia apartin aceste trupe. #nfractiunile sa!arsite la &or"ul na!elor sau aerona!elor straine aflate pe teritoriul tarii noastre %roblema se rezolva diferit dupa cum navele si aeronavele sunt militare ori sunt folosite in scopuri comerciale. 8avele si aeronavele militare ori folosite in scopuri guvernamentale se afla pe teritoriul tarii cu acordul statului roman si reprezinta statul carora apartin. *nfractiunile savarsite la bordul lor nu cad sub incidenta legii penale romane. *nfractiunile ce ar fi savarsite de persoanele care fac parte din ec7ipajul acestor nave sau aeronave pe timpul cat nava sau aeronava s)ar afla in porturi saui aeroporturi romanesti, ori cand nava s)ar afla in apele maritime interioare ori marea teritoriala, se judeca dupa legea statului caruia apartine nava ori potrivit conventiilor internationale. #nfractiunile sa!arsite la &or"ul na!elor sau aerona!elor comerciale 8avele si aeronavele folosite in scopuri comerciale nu se bucura de acelasi regim. *nfractiunile savarsite la bordul lor atata timp cat se afla in porturi ori aeroporturi romanesti se judeca dupa legea romana.

')Principiul personalitatii legii penale


2e mai numeste al nationalitatii active si este prevazut de art.' !.p. "#egea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriul tarii, daca faptuitorul este cetatean roman sau daca, neavand nici o cetatenie, are domiciuliul in tara$. Pentru aplicarea legii penale romane conform acestui principiului sunt necesare con"itiile( a)infractiunea sa se savarseasca in strainatate+ b)fapta sa fie considerate infractiune potrivit legii penale romane. 8u se cere ca fapta sa fie incriminate si de legea locului unde s)a savarsit+ c)infractorul in momentul savarsirii infractiunii sa fie cetatean roman, ori persoana fara cetatenie, dar cu domiciliul in Romania.

))Principiul realitatii
Este cunoscut si sub denumirea de principiul protectiei reale sau al nationalitatii passive (art.; !.p.). %rin acest principiu se consacra aplicarea legii penale romane infractiunilor savarsite in strainatate, daca acestea sunt contra statului roman, contra vietii unui cetatean roman sau prin care s)a pricinuit o vatamare grava integritatii corporale unui cetatean roman, de catre un cetatean strain ori de un apatrid care nu domiciliaza in Romania. Con"itii "e aplicare a legii penale romane conform principiului realitatii: a)*nfractiunea sa se savarseasca in strainatate+ b)*nfractiunea sa fie dintre cele aratate expres in art.; !.p.: contra sigurantei statului roman+ contra vietii unui cetatean roman+ prin care s)a pricinuit o vatamare corporala grava unui cetatean roman+ c)*nfractorul sa fie cetatean strain ori apatrid care nu domiciliaza in Romania+ d)Actiunea penala se pune in miscare cu autorizarea prealabila a %rocurorului 6eneral al %rc7etului de pe langa !urtea 2uprema de <ustitie

*)Principiul uni!ersalitati (art.= !.p.)


(

!onsacra aplicarea legii penale romane infractiunilor savarsite in afara tarii, altele decat cele aratate la art.; !.p., daca infractorul este cetatean strain ori apatrid care nu domiciliaza in Romania. %rincipiul universalitatii consacra cooperarea Romaniei la lupta comuna a statelor impotriva criminalitatii. Aplicarea legii penale romane conform principiului uni!ersalitatii este con"itionata "e( a)2avarsirea in afara teritoriului tarii a unei infractiuni, alta decat cea pentru care ar fi incidenta legea penala conform principiului realitatii+ b)*nfractiunea sa fie prevazuta ca atare atat in legea penala romana cat si in legea locului unde s)a savrasit (dubla incriminare)+ c)*nfractorul sa fie cetatean strain sau daca nu are cetatenie sa nu aiba domiciliul in Romania+ d)*nfractorul sa se afle in Romania de buna voie, ori daca s)a obtinut extradarea sa.

+)E$tra"area
Extradarea este un act bilateral intre doua state in baza caruia un stat pe al carui teritoriu s)a refugiat un infractor sau un condamnat il preda la cerere, altui stat pentru a fi judecat ori pus sa execute pedeapsa la care fusese condamnat. #a extradare participa intotdeauna doua state: )2tatul solicitat > pe teritoriul caruia se gaseste infractorul sau condamnatul. )2tatul solicitant (care cere) si care poate fi: a)statul pe teritoriul caruia s)a savarsit infractiunea+ b)statul impotriva intereselor caruia a fost savarsita infractiunea+ c)statul al carui cetatean este infractorul. ,elurile e$tra"arii :upa pozitia pe care o are statul in realizarea extradarii, aceasta poate fi: a)acti!a > cand se cere extradarea+ &)pasi!a > cand se acorda extradarea. Extradarea este reglementata cu caracter principal in art./ !.p. "extradarea se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si in lipsa acestora in temeiul legii.$ %rin aceasta reglementare s)a stabilit si ordinea de prioritate a reglementarilor privind extradarea: a)%rin conventii internationale inc7eiate de Romania+ b)*n lipsa conventiilor pe baza de reciprocitate (declaratie de reciprocitate)+ c)*n temeiul legii interne > #egea nr. 0(.(00' privind cooperarea judiciara internationala in mat.pen Con"itii in acre se poate solicita ori acor"a e$tra"area A)Con"itii cu pri!ire la infractiune &. 2a se fi savarsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant ori impotriva intereselor acestuia, sau de catre un cetatean al acestui stat. Extradarea poate fi refuzata atunci cand fapta care motiveaza cererea face obiectul unui proces penal in curs sau atunci cand aceasta fapta poate obiectul unui proces penal in Romania. (. Fapta sa die incriminata in legile ambelor state (dubla incriminare) care participa la extradare. :e la aceasta regula sunt prevazute exceptii prin dispozitiile alin.( art.(= din #egea 0(.(00' astfel: "(() %rin derogare de la dispozitiile alin.& extradarea poate fi acordata si daca fapta respectiva nu este prevazuta de legea romana, daca pentru aceasta fapta este exclusa cerinta dublei incriminari printr)o conventie internationala, la care Romania este parte.$ . *nfractiunea savarsita sa atraga potrivit legislatiei statului solicitant cat si legislatiei statului roman o pedeapsa privative de libertate de cel putin un an, iar in vederea executarii unei pedepse, numai daca aceasta este de cel putin ' luni. '. *n ce priveste gravitatea deosebita a faptelor pentru care se acorda ori cere extradarea in #egea nr. 0(.(00' se prevede ca: ":aca fapta pentru care se cere extradarea este pedepsita cu moartea de catre legea

statului solicitant, extradarea nu va putea fi acordata decat cu conditia ca statul respectiv sad ea asigurari considerate ca indestulatoare de catre statul roman ca pedeapsa capitala nu se va executa urmand a fi comutata.$(art.(/) ;. Extradarea va fi refuzata daca nu a fost respectat dreptul la un proces ec7itabil in sensul !onventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, inc7eiata la Roma la ' noiembrie &/;0 sau a oricarui alt instrument pertinent in domeniu ratificat de Romania (art.(' alin.& lit.A din #egea nr. 0(.(00'), astfel cum a fost modificat prin #egea nr. (('.(00=. -)Con"itii cu pri!ire la infractor &. !and Romania este stat solicitat, infractorul ori condamnatul trebuie sa fie cetatean strain. (. 8u pot fi extradati de catre Romania potrivit dispozitiilor art.( din #egea nr. 0(.(00': a)cetatenii romani, daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art.(' din #egea nr. 0(.(00'. %otrivit dispozitiilor art.&/ alin.& din !onstitutia revizuita a Romaniei: "!etatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate.$ b)persoanele carora li s)a acordat dreptul de azil in Romania (art.( alin.& lit.? din #egea nr. 0(.(00')+ c)persoanele straine care se bucura in Romania de imunitate de jurisdictie, in conditiile si in limitele conferite prin conventii sau prin alte intelegeri internationale (art.( alin.& lit.!)+ d)persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii ca parti, martori sau experti in fata unei autoritati judiciare romane solicitante, in limitele imunitatilor conferite prin conventie internationala (art.( alin.& lit.:). C)Con"itii pri!in" urmarirea penala sau e$ecutarea pe"epsei &. *nfractiunea pentru care se cere extradarea sa nu fie dintre acelea pentru care actiunea penala atat in legislatia romana cat si in legislatia statului solicitant poate fi angajata numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar aceasta persoana se opune extradarii (art. ( din #egea nr. 0(.(00'). (. 2a nu fi intervenit potrivit legii penale romane, ori potrivit legii penale a statului solicitant prescriptia raspunderii penale ori prescriptia executarii pedepselor. . Extradarea nu se admite pentru o infractiune pentru care a intervenit amnistia in Romania, daca statul roman avea competenta sa urmareasca aceasta infractiune, potrivit propriei sale legi penale (art. = din #egea nr. 0(.(00'). '. Extradarea este inoperanta daca in statul solicitant s)a acordat gratierea pentru pedeapsa aplicata infractorului (art. - din #egea nr. 0(.(00') D)Con"itii pri!in" cererea "e e$tra"are !ererea de extradare trebuie sa fie insotita de inscrisuri din care sa rezulte temeiurile pentru admiterea extradarii (art. 5 din #egea nr. 0(.(00'): )originalul sau copie autentica a mandatului de arestare sau dupa caz, copie a 7otararii de condamnare+ )o expunere a faptelor pentru care se cere extradarea. :ata si locul savarsirii lor, calificarea lor juridica si referirile la dispozitiile legale care le sunt aplicabile+ )o copie a textelor de lege aplicabile+ )alte date: privind eventuala executare partiala a pedepsei, unde locuieste infractorul etc. Principiul specialitatii e$tra"arii Acest principiu presupune ca persoana extradata nu poate fi judecata decat pentru infractiunea ori infractiunile pentru care a fost extradata, si tot astfel, nu poate fi pusa sa execute decat pedeapsa ori pedepsele pentru care a fost extradata. %ersoana ce a fost extradata: )va fi judecata si pentru alte infractiuni, anterioare predarii, dar cu acordul prealabil al statului ce a acordat extradarea si in acelasi sens, pentru cazul extradarii condamnatului. )va putea fi judecata si pentru alte infractiuni, anterioare predarii daca dupa executarea pedepsei nu paraseste teritoriul in termen de '; de zile de la liberarea sa definitive sau dup ace a parasite teritoriul statului solicitant revine pe acesta. )persoana care beneficiaza de regula specialitatii va putea fi judecata si pentru alte infractiuni, anterioare predarii daca renunta la acest beneficiu, iar aceasta renuntare trebuie sa rezulte din declaratia data in fata judecatorului care trebuie sa se asigure ca persoana a exprimat)o voluntar si pe deplin constienta de consecintele actiunii sale, asistata de un aparator ales numit din oficiu. '

Sisteme "e acor"are a e$tra"arii a)2istemul zi politic sau guvernamental, in care extradarea este un act politic si de aceea se acorda de governul statului solicitat, pe baza datelor culese de organele administrative sau judiciare. b)2istemul jurisdictional, in care extradarea este un act exclusiv jurisdictional si vor decide asupra ei instantele judecatoresti. c)2istemul mixt, in care se recunoaste extradarii un caracter atat politic cat si jurisdictional la rezolvarea extradarii participand atat organele judiciare care verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege cat si autoritatea guvernamentala, ce decide asupra extradarii. .r"inea "e preferinta in acora"rea e$tra"arii :aca extradarea este ceruta de mai multe state, fie pentru aceeasi fapta, fie pentru fapte diefrite, partea romana 7otaraste, tinand seama de toate imprejurarile si, in mod deosebit, de gravitatea si de locul savarsirii infractiunilor, de datele depunerii cererilor respective, de nationalitatea persoanei reclamate, de existent reciprocitatii de extradare in raport cu statul roman si de posibilitatea unei extradari ulterioare catre alt stat solicitant.

/)Principiul Acti!itatii Legii Penale


%otrivit acestui principiu legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare. #egea penala este in vigoare de la intrarea si pana la iesirea ei din vigoare. %rin dispozitiile art.-5 din !onstitutia Revizuita a Romaniei s)a precizat intrarea in vigoare a legii: "#egea se publica in 1onitorul ,ficial al Romaniei si intra in vigoare la zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.$ !alculul celor zile se face pe zile libere, astfel ca ziua in care este publicat 1onitorul ,ficial nu se ia in calcul, iar prima zi de activitate a legi > cand produce efecte juridice > incepe dupa orele (' ale celei de)a treia zi. *ntrarea in vigoare a unei legi penale poate avea loc si la o data ulterioara publicarii ei > cand se prevede o asfel de data in respectiva lege. Exemple de legi penale ce au intrat in vigoare la o data ulterioara publicarii. !odul penal actual a fost adoptat la (& iunie &/=5, iar in vigoare a intrat la & ianuarie &/=/ potrivit si dispozitiei art. = !.p. 8oul !od penal adoptat prin #egea nr. 0&.(00', publicat in 1onitorul ,ficial nr.;-; din (/ iunie (00' va intra in vigoare potrivit articolului final ;&( la un an de la publicarea in 1onitorul ,ficial al Romaniei. %rin publicare se realizeaza o mai buna cunoastere a legii si nimeni nu va putea invoca, in caz de incalcare, ca nu au cunoscut)o (nemo censetur ignorare legem). *esirea din vigoare are loc prin abrogare. Abrogarea, dupa caracterul ei poate fi: expresa si tacita. Aplicarea legii penale nu ridica probleme daca infractiunea s)a savarsit si se judeca in timp ce este in vigoare aceeasi lege penala.

0)Concursul "e legi penale


%robleme speciale se pun in cazul infractiunilor ce incep sa fie savarsite sub incidenta unei legi si se epuizeaza sub incidenta altei legi. Este cazul infractiunilor: continui, continuate, de obicei, progresive. :octrina penala si practica judiciara sunt unanime in a aprecia ca legea aplicabila infractiunilor a caror consumare se intinde pe durata a doua sau mai multe legi, este cea din momentul epuizarii infractiunii, a producerii ultimului rezultat.

1)Determinarea legii penale in !igoare


:eterminarea legii penale aplicabile se va pune si in situatia in care la reglementarea aceleiasi relatii sociale vin in concurs doua legi (una generala si una speciala), ambele in vigoare. Regula ca legea speciala deroga de la legea generala va rezolva problema. !and in vigoare sunt doua norme care incrimineaza aceeasi fapta, dar o norma este in partea speciala a codului penal, iar alta intr)o lege penala speciala ori lege nepenala cu dispozitiuni penale, se va considera norma din partea speciala a codului penal norma generala, iar norma aplicabila este cea din legea penala speciala. ;

Principiul neretroacti!itatii legii penale Este consacrat prin dispozitiile art.&& !.p.: "#egea nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu erau prevazute ca infractiuni.$ %rincipiul neretroactivitatii apare ca un aspect al principiului fundamental al legalitatii. *n adevar, prin dispozitiile prevazute in art.&& !.p. se consacra regula ca nimeni nu poate fi tinut sa raspunda de o fapta care la data savarsirii ei nu era prevazuta ca infractiune (nullum crimen sine lege praevia). :aca principiul legalitatii formulat in art.( !.p. ar fi cuprins si aceasta regula, a interzicerii retroactivitatii legii penale noi, care incrimineaza, el ar fi fost complet formulat, iar dispozitiile din art.&& !.p. ar fi fost de prisos.

2)Retroacti!itatea, Ultraacti!itatea legii penale


Principiul retroacti!itatii legii penale Este consacrat in dispozitiile art.&( !.p. si contine regula ca legea noua care dezincrimineaza (abolition criminis) se aplica faptelor savarsite inainte de intrarea ei in vigoare. %rincipiul retroactivitatii legii penale are in vedere situatia in care la data cand este savarsita fapta, aceasta este prevazuta de legea in vigoare ca infractiune, dar ulterior, este adoptata o lege noua care dezincrimineaza fapta, o scoate in afara ilicitului penal. Aceasta lege ce dezincrimineaza se aplica si faptelor savarsite inaite de intrarea ei in vigoare. %rincipiul retroactivitatii are in vedere ipoteza dezincriminarii faptei prin legea noua si nu situatiile in care fapta continua sa ramana infractiune sub legea noua sub alta denumire, ori prin abrogarea din legea speciala, ramane ca infractiune in legea penala generala (codul penal) sau ca modalitate de savarsire a altei infractiuni. %otrivit principiului retroactivitatii legii penale (art.&( !.p.), odata cu intrarea in vigoare a legii noi care nu mai prevede fapta ca infractiune, inceteaza executarea pedepselor, a masurilor de siguranta si a masurilor educative pronuntate in baza legii veci, precum si toate consecintele penale ale 7otararilor judecatoresti privitoare la faptele ce au fost dezincriminate. *n dispozitiile alin.( din art.&( !.p. este consacrata retroactivitatea legii penale care prevede masuri de siguranta sau masuri educative si care se va aplica infractiunilor care nu au fost definitive judecate pana la intrarea in vigoare a legii noi. Principiul ultraacti!itatii legii penale temporare 9ltraactivitatea este cunoscuta numai legilor penale temporare. Este principiul consacrat prin dispozitia art&= !.p. #egea penala temporara se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat era in vigoare c7iar daca fptele nu au fost urmarite sau judecate in acel interval de timp.

13)Aplicarea legii penale mai fa!ora&ile pentru infractiunile ne%u"ecate "efiniti!


Principiul aplicarii legii penale mai fa!ora&ile infractiuinilor ne"efiniti! %u"ecate Este consacrat in art.& !.p. si are in vedere ipoteza in care de la savarsirea infractiunii pana la judecata definitiva a cauzei intervin una sau mai multe legi penale succesive, cand se va alege dintre acestea, legea mai favorabila infractorului, ce vai fi aplicata. Determinarea legii penale mai fa!ora&ile *n determinarea legii penale mai favorabile infractorului, doctrina penala s)a oprit asupra a trei criterii: a)al conditiilor de incriminare+ b)al conditiilor de tragere la raspundere penala+ c)al sanctiunilor penale (pedepsei). %rin compararea legilor si determinarea celei mai favorabile infractorului, nu trebuie sa se ajunga la combinarea dispozitiilor mai favorabile din legile succesive > la o asa numita lex tertia. #egea mai favorabila, in intregul ei, trebuie aleasa pentru a fi aplicata infractorului, dintre legile penale succesive. =

!riteriul cel mai des folosit de determinare a legii penale mai favorabile este cel al pedepselor principale. #egea penala mai favorabila nu se stabileste in functie de pedepsele complementare > aceasta din urma aplaicandu)se conform principiului legii mai conforme cu interesele apararii sociale (care este legea noua). Acest pricipiu etse consacrat in art.& alin.(, care prevede: "!and legea anterioara este mai favorabila, pedepsele complementare care au correspondent in legea noua se aplica in continutul si limitele prevazute de aceasta, iar cele care nu mai sunt prevazute in legea noua nu se mai aplica.$ Aplicarea legii penale mai fa!ora&ile in ca4ul pe"epselor "efiniti!e Este un principiu nou, consacrat in codul penal actual, in doua variante: a)aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile (art.&' !.p.)+ b)aplicarea facultative a legii penale mai favorabile (art.&; !.p.). Aplicarea o&ligatorie a legii mai fa!ora&ile in ca4ul pe"epselor "efiniti!e !onditiile de aplicare a legii penale mai favorabile infractiunilor definitiv judecate sunt aratate in art.&' !.p. si au in vedere situatiile cand legea noua prevede pentru aceeasi infractiune o pedeapsa mai usoara ca natura, ori ca maxim special decat pedeapsa aplicata. Astfel: a)%edeapsa detentiunii pe viata aplicata in baza legii vec7i se inlocuieste cu maximul pedepsei inc7isorii prevazuta de legea noua (art.&' alin.( !.p.)+ b)!and in baza legii vec7i pedeapsa aplicata prin 7otarare judecatoreasca ramasa definitiva este inc7isoarea, iar legea noua prevede numai pedeapsa amenzii, se va inlocui pedeapsa inc7isorii cu amenda, acre nu va putea depasi maximul esi special, iar daca o parte din pedeapsa inc7isorii a fost executata, se poate inlatura in total sau in parte executarea amenzii (art.&' alin. !.p.)+ c)!and pedepsele (cea aplicata prin 7otarare judecatoreasca ramasa definitiva sic ea prevazuta de legea noua) sunt de aceeasi natura, in cazul pedepsei inc7isorii, pedeapsa aplicata aplicata deupa legea vec7e se reduce, la maximul special prevazut in legea noua, iar daca pedeapsa pronuntata in baza legii vec7i este amenda, aceasta va fi redusa la maximul special prevazut in legea noua (art.&' alin.& !.p.)+ d)Efectele legii penale noi mai se intend si asupra pedepselor complementare, masurilor de siguranta si masurilor educative, in masura in care nu au fost executate si constau in inlaturarea executarii lor daca nu mai sunt prevazute in legea noua, ori in executarea acestora in limitele si continutul prevazut de legea noua (art.&' alin.' !.p.). Aplicarea facultati!a a legii penale mai fa!ora&ile in ca4ul pe"epselor "efiniti!e Este reglementata prin dispozitiile art.&; !.p. care prevad: "cand dupa ramanea definitiva a 7otararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inc7isorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, iar sanctiunea aplicata este mai mica decat maximul prevazut de legea noua, tinandu)se seama de infractiunea savarsita, de persoana condamnatului, de conduita acestuia dupa pronuntarea 7otararii sau in timpul executarii pedepsei si de timpul cat a executat din pedeapsa, se poate dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei.$ *nstanta de judecata sa aprecieze ca este necesara reducerea pedepsei, apreciere ce se va forma in forma cu criteriile oferite in lege (art.&; alin.& !.p.): infractiunea savarsita+ persoana condamnatului+ conduita condamnatului dupa pronuntarea 7otararii sau in timpul executarii pedepsei+ timpul cat a executat din pedeapsa. *n cazul in care instanta de judecata reduce pedeapsa, aceasta nu poate fi coborata sub limit ace ar rezulta din reducerea acestei pedespse proportional cu micsorarea maximul special prevazut pentru infractiunea savarsita.

11)#nfractiunea
Definitia generala a infractiunii %otrivit art.&- !.p. "*nfractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.$ -

*n adevar, infractiunea ca fenomen ce se petrece in realitatea sociala, imbraca aspectele de a fi: material in sensul ca reprezinta o manifestare exterioara a individului+ uman pentru ca reprezinta o activitate omeneasca+ social fiindca priveste, se indreapta impotriva relatiilor sociale+ moral5politic, fiindca reprezinta atitudinea morala si politica a faptuitorului fata de valorile sociale+ %uri"ic pentru ca reprezinta o incalcare a unei norme juridice penale. *n notiunea de infractiune se retine ceea ce este essential pentru fapta: pericolul social, vinovatia si prevederea in lege. *nstitutia infractiunii are consacrat @itlul ** din partea generala a !odului penal roman (art.&-);&) sistematizat pe ; capitole astfel: !ap. *, Dispo4itii generale (art.&-)&/)+ !ap. **, Tentati!a (art.(0)(()+ !ap. ***, Participarea (art.( ) &)+ !ap. *A, Pluralitatea "e infractiuni (art. ()' )+ !ap. A, Cau4ele care inlatura caracterul penal al faptei (art.'');&)

Trasaturile esentiale ale infractiuii 1)Sa!arsirea unei fapte , prima trasatura esentiala a infractiunii ce degaja din definitia data de art.&!.p., este aceea de a fi o fapta care prezinta pericol social. Aceasta trasatura esentiala a infractiunii releva aspectul material si social al infractiunii. Fapta este o manifestare a individului in sfera realitatii, in cadrul relatiilor sociale. Fapta reprezinta o activitate a unui membru al societatii in cadrul relatiilor sociale, in cadrul relatiilor cu semenii lui. ,apta sa!arsita pre4inta pericol social 8umai activitatile omenesti au aceasta insusire, de a prezenta pericol social, caci numai omul se afla in relatii sociale. 2ub acest aspect subliniem ca reactia animalului, evenimentele naturii (cutremur, inundatie) care prin consecintele lor sunt periculoase (vatamari, distrugeri, pierderi de vieti omenesti), nu prezinta pericol social, c7iar daca rezultatul se produce in societate, ci doar pericol natural. Fapta care prezinta pericolul social al unei infractiuni este fapta prin care se pericliteaza ori se vatama valorile sociale aratate in art.& !.p., si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse. !u alte cuvinte, trasatura esentiala a infractiunii de a fi o fapta ce prezinta pericol social se materializeaza asa cum se prevede in art.&5 !.p., prin doua aspecte: a)prin fapta se adduce atingere unor valori sociale importante, aratate generic in art.& !.p.+ b)pentru sanctionarea unei astfel de fapte este necesara aplicarea unei pedepse. %ericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor in functie de valoarea sociala careia i se adduce atingere, de dinamica faptelor oferita de statistica penala, de imprejurarile in care se savarsesc faptele, de persoana infractorului etc. *n doctrina penala pericolul social ca trasatura a infractiunii este cunoscut sub doua forme: generic sau abstract si concret. Pericolul social generic sau a&stract este apreciat de legiuitor in momentul inscrierii faptei periculoase in legea penala ca infractiune. Aprecierea pericolului social generic are loc pe baza unor date obiective si subiective ca: insemnatatea valorii sociale ce trebuie ocrotita+ gravitatea vatamarii ce i se poate aduce valorii sociale, frecventa faptelor ce se pot savarsi, persoana faptuitorului, imprejurarile in care se pot savarsi astfel de fapte. Pericolul social concret, este pericolul ce)l prezinta o fapta concreta savarsita de o persoana si este apreciat de instanta judecatoreasca cu prilejul judecarii faptei > el reflecta in sanctiunea penala aplicata. '),apta sa!arsita cu !ino!atie , a doua trasatura esentiala a infractiunii ce se degaja din definitia legala a acesteia in art.&- !.p., priveste savarsirea faptei cu vinovatie. Ainovatia reflecta aspectul subiectiv al infractiunii si cuprinde atitudinea psi7ica a faptuitorului de fapta savarsita si de urmarile acesteia. !a atitudine psi7ica a faptuitorului fata de fapta savarsita si fata de urmarile acesteia > vinovatia > este rezultatul interactiunii a doi factori: constiinta si vointa. *n adevar, vinovatia presupune o atitudine constienta in 5

sensul ca faptuitorul isi da seama, are reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale, al rezultatului acestora, care este periculos si savarseste cu vointa aceste actiuni sai inactiuni antrenand energia sa fizica spre realizarea rezultatelor urmarite. Aointa de a savarsi fapta este determinate, cu alte cuvinte, numai dupa reprezentarea in constiinta faptuitorului a urmarilor faptei. %rezenta atat a factorului intelectiv cat si a celui volitiv in savarsirea unei fapte este o conditie esentiala a vinovatiei. ,ormele !ino!atiei !a trasatura esentiala a infractiunii, vinovatia imbraca doua forme principale: intentia si culpa #a acestea se mai adauga si o forma mixta > praeterintentia sau intentia depasita specifica unor infractiuni. #ntentia Este o forma principala de vinovatie definite in art.&/ pct.& !.p. si reprezinta atitudinea psi7ica a faptuitorului rezultand din prevederea rezultatului faptei sale si urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei, ori numai acceptarea acelui rezultat. *ntentia este cunoscuta in doctrina si in legislatie sub doua modalitati: directa si indirecta. a)*ntentia directa (prevazuta in art.&/ pct.& lit.a !.p.) se caracterizeaza prin prevederea rezultatului faptei si urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei. *ntentia directa cu care se savarsesc unele infractiuni se deduce din observarea imprejurarilor in care se savarseste fapta, vointa de a savarsi fapta, urmarirea rezultatului. b)*ntentia indirecta (art.&/ pct.& lit.b !.p.) se caracterizeaza prin prevederea rezultatului de catre faptuitor, rezultat care nu mai este urmarit ci acceptata eventualitatea prodicerii lui. !a forma a vinovatiei intentia indirecta se intalneste la savarsirea unei fapte ce poate produce cel putin doua rezultate. Fata de un rezultat, pozitia psi7ica a faptuitorului este de urmarile a lui prin realizarea faptei (intentia directa), acest rezultat poate sa fie deopotriva licit ori illicit+ iar fata de al doilea rezultat pozitia psi7ica a faptuitorului este de acceptare a posibilitatii producerii lui (intentie indirecta). *n literatura juridica de specialitate, pe langa modalitatile normative ale intentiei (directa si indirecta) se mai face deosebire intre: intentia simpla si intentia calificata+ intentia spontana si intentia premeditat+ intentia unica si intentia complexa+ intentia initiala si intentia supravenita. Culpa !a forma a vinovatiei culpa este definite prin dispozitiile art.&/ pct.( !.p. si consta in atitudinea psi7ica a faptuitorului care prevede rezultatul faptei sale, nu)l accepta, socotind fara temei ca acesta nu se va produce, ori nu prevede rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa)l prevada. Culpa este cunoscuta in "octrina si in legislatie su& "oua mo"alitati( culpa cu pre!e"re si culpa simpla. a)Culpa cu pre!e"re. 2e caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, rezultat pe care nu)l urmareste, nu)l accepta si considera fara temei ca acesta nu se va produce. !ulpa cu prevedere mai este denumita in doctrina penala, culpa cu previziune, sau usurinta ori temeritate. %ozitia psi7ica fata de rezultat, diferentiaza culpa cu prevedere de intentie, fiindca daca la intentia directa este urmrit rezultatul, la intentia indirecta era acceptat, in cazul usurintei rezultatul nu este acceptat+ infractorul a sperat in mod usuratic ca aceasta nu se va produce. &)Culpa simpla sau culpa fara prevedere, ori neglijenta sau greseala cum mai este denumita in doctrina penala, se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa)l prevada. !ulpa simpla este singura for,a a vinovatiei in care faptuitorul nu prevede rezultatul , iar pentru a fi vinovat de producerea rezultatului s)a prevazut obligatia de a prevedea acest rezultat si posibilitatea prevederii acestuia. Aprecierea vinovatiei sub forma culpei urmeaza a se stabilii dupa observarea criteriilor prevazute de lege, anume: daca faptuitorul trebuia sa prevada rezultatul si daca putea sa)l prevada. !riteriul obiectiv care se propune in doctrina penala, in stabilirea obligatiei de prevedere este cel al imprejurarilor in care se savarseste fapta, pentru a observa daca orice om normal si atent din categoria faptuitorului (pregatire, experienta de viata) avea in momentul savarsirii faptei posibilitatea sa prevada rezultatul. :aca se stabileste ca rezultatul nu era previzibil, asadar faptuitorul nu trebuia sa)l prevada, fapta nu mai este considerata savarsita cu vinovatie (din culpa simpla) ci in caz fortuit. :aca in urma observarii acestui criteriu ubiectiv se stabileste ca faptuitorul putea prevedea rezultatul, atunci vinovatia sub forma culpei simple exista. :aca rezultatul observarii > dupa creiteriul subiectiv de mai sus > /

este negative, in sensul ca faptuitorul nu a putut prevedea rezultatul > vinovatia sub forma culpei nu poate fi retinuta > "datorita imposibilitatii subiective a faptuitorului de a)l prevedea$. !ulpa este cunoscuta si sub alte modalitati, decat cele prevazute in art.&/ pct.( !.p., care au importanta in individualizarea raspunderii penale. Aceste modalitati ale culpei sunt mai degraba, denumiri ale culpei cuprinse in continutul unor infractiuni, ca de ex.: "nebare de seama$+ "nedibacie$+ "nesocotinta$+ "nepricepere$. #ntentia "epasita 6praeterintentia) este o forma mixta de vinovatie, ce cuprinde intentia si culpa reunite. *ntentia depasita este forma de vinovatie ce se realizeaza prin savarsirea unei fapte cu intentie si producerea unui rezultat mai grav decat cel urmarit ori acceptat de faptuitor prin savarsirea faptei, rezultat ce se imputa acestuia sub forma culpei, deoarece nu l)a prevazut desi trebuia si putea sa)l prevada. 1entionam ca in cazul praeterintentiei faptuitorului actioneaza cu intentie directa pentru producerea (obtinerea) unui anumit rezultat, iar rezultatul mai grav se produce din culpa. Existenta acestei forme de vinovatie > culpa > in producerea rezultatului mai grav distinge praeterintentia (intentia depasita) de intentia indirecta sau eventuala pentru ca in cazul in care faptuitorul a prevazut rezultatul mai grav ca posibil si totusi a actionat, infractiunea mai grava, realizata nu poate fi savarsita decat cu intentie indirecta . ))Pre!e"erea in lege ca trasatura esentiala a infractiunii Elementul legal al infractiunii !ea dea treia trasatura esentiala a infractiunii ce se desprinde din notiunea data acesteia prin dispozitiile art.&- !.p., o reprezinta prevederea acesteia in lege. %entru existenta oricarei infractiuni sunt necesare cele trei trasaturi esentiale: fapta ce prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de lege, intrunite cumulativ. %rin prevederea in legea penala, a faptei periculoase ce se savarseste cu vinovatie se realizeaza diferentierea infractiunii de celelalte forme de illicit juridic. Aceasta trasatura esentiala > de fapta prevazuta de legea penala > a infractiunii decurge din principiul fundamental al legalitatii in dreptul penal consacrat prin dispozitiile art.( !.p. @rasatura esentiala a infractiunii de a fi o fapta prevazuta de legea penala nu se poate confunda cu infractiunea, care asa cum am precizat mai sus reprezinta intrunirea cumulativa si a celorlalte trasaturi.

1').&iectul #nfractiunii
:efinind pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii, legiuitorul in art.&5 !.p., a prevazut ca "Fapta care prezinta pericol social in intelesul legii penale este orice actiune sau inactiune prin care se adduce atingere valorilor sociale aratate la art.& !.p. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse.$ :octrina penala este unanima in a considera obiectul infractiunii ca fiind valoarea sociala si relatiile create in jurul acestei valori, care sunt periclitate ori vatamate prin fapta infractionala. Aspecte ale o&iectului infractiunii .&iectul %uri"ic general este format din totalitatea relatiilor sociale ocrotite prin normele dreptului penal. 2e considera ca in ultima instanta orice infractiune lezeaza societatea, ordinea de drept. .&iectul %uri"ic generic (de grup) este format din fascicolul, grupul, manunc7iul de valori sociale de aceeasi natura ocrotite prin normele penale. ,biectul juridic generic este comun pentru un grup de infractiuni. .&iectul %uri"ic specific este valoarea sociala concreta careia i se adduce atingere prin infractiune. Aceasta categorie de obiect serveste la determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup. .&iect "irect nemi%locit (material). *nfractiunea fiind o fapta socialmente periculoasa se indreapta impotriva unor valori sociale ocrotite penal si nu impotriva aspectului material al obiectului infractiunii. *nfractiunile care au obiect material sunt infractiuni de rezultat, iar cele care nu au astfel de obiect material sunt infractiuni de pericol, de punere in primejdie. #ipsa obiectului, de unde credea infractorul ca se afla, in momentul savarsirii faptei conduce la calificarea faptei ca tentativa improprie (art.(0 alin.( !.p.) .&iectul %uri"ic comple$ Este specific infractiunilor complexe si este format dintr)un obiect juridic principal (relatia sociala careia i se adduce atingere) si dintr)un obiect juridic adiacent, secundar (relatia sociala secundara careia i se adduce atingere prin fapta infractionala). #mportanta cunoasterii o&iectului infractiunii ,biectul infractiunii este un factor preexistent, necesar oricarei infractiuni. *nexistenta acestuia conduce la inexistenta infractiunii. &0

1))Su&iectii infractiunii
%rin notiunea de subiecti ai infractiunii, se desemneaza in doctrina penala, persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni, fie prin insasi savarsirea infractiunii, fie prin suportarea consecintelor acesteia. 2unt asadar, subiecti ai infractiunii atat persoana fizica cat si persoana juridica ce nu si)au respectat obligatiile din cadrul raportului juridic penal de conformare si au savarsit fapta interzisa, pe de o parte, cat si persoana fizica sau persoana juridica beneficiare a ocrotirii juridice penale si care prin savarsirea infractiunii au suportat consecintele acesteia, pe de alta parte. *n functie de modul in care sunt implicate in savarsirea infractiunii, se face distinctie intre subiecti active sau propriu)zisi ai infractiunii, care sunt persoanele fizice ce au savarsit infractiunea, si subiectii pasivi sau persoanele vatamate care sufera raul produs prin infractiune. A)Persoana fi4ica su&iect acti! al infractiunii 2ubiect activ al infractiunii este persoana fizica ce a savarsit fapta direct si nemijlocit (in calitate de autor) ori a participat la savarsirea infractiunii (in calitate de instigator ori complice). *n legislatia cat si in doctrina penala se foloseste atat notiunea de infractor cat si de faptuitor pentru a desemna persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. *nfractiunea, reprezinta fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie si care prezinta un pericol social. #ipsa vinovatiei ori a pericolului social face ca fapta savarsita prevazuta de legea penala sa nu fie infractiune, iar persoana care a savarsit)o sa nu fie infractor ci doar faptuitor. 2i in dreptul penal al altor tari se admite ca persoana juridica poate fi subiect activ al infractiunii, prevazandu)se sanctiuni specifice ca: amenda, dizolvarea persoanei juridice, suspendarea persoanei juridice, inc7iderea localului. Con"itii generale "e e$istenta ale su&iectului acti! persoana fi4ica !onditiile generale se desprin din economia dispozitiilor art.&-, art.'=, art.'5, art.;0, srt.// !.p. si privesc: a)varsta+ b)responsabilitatea+ c)libertatea de vointa si actiune. 7arsta ceruta "e lege Avand in vedere particularitatile bio)psi7ice ale minorului, legiutorul penal roman a stabilit ca varsta de la care poate o persoana sa raspunda penal, sa devina subiect al infractiunii este de &' ani impliniti (art.// !.p.) %ana la varsta de &' ani se prezuma absolut ca minorul nu are discernamant, adica nu are dezvoltarea psi7o)fizica necesara pentru a)si da seama de rezonanta sociala a faptelor sale, sa poata fi stapan pe ele. 1inoritatea faptuitorului (sub &' ani) constituie cauza care inlatura caracterul penal al unei fapte (art.;0 !.p.). Avand in vedere ca nici dupa implinirea varstei de &' ani dezvoltarea bio)psi7ica a persoanei, nu este suficienta intotdeauna, in legislatia penala s)a prevazut ca minorul intre &' si &= ani va raspunde penal numai daca se dovedeste ca in savarsirea faptei concrete a avut discernamant. :eci si pentru minorul in varsta de la &' la &= ani este prevazuta in lege o prezumtie a lipsei de discernamnt. *ntrucat prin discernamnt se intelege capacitatea persoanei de a)si manifesta constient vointa in raport cu o anumita fapta concreta nu este suficienta constatarea ca minorul in varsta de la &' la &= ani are capacitatea generala, ci ca in raport cu fapta savarsita a avut discernamant. 1inorul care a implinit varsta de &= ani este prezumat ca are capacitate penala. 2i aceasta prezumtie este relativa, putand fi combatuta prin proba contrarie. Responsa&ilitatea este cea de)a doua conditie generala pentru subiectul activ al infractiunii. Responsabilitatea nu este definite in codul penal, ea se poate deduce din interpretarea dispozitiilor art.'5 !.p., care definesc iresponsabilitatea > cauza care inlatura caracterul penal al unei fapte prin inlaturarea trasaturii esentiale a vinovatiei. Responsabilitatea este definite in doctrina penala ca fiind aptitudinea presoanei de a)si da seama de faptele sale (actiuni sau inactiuni) de rezonanta (semnificatia) sociala a acestora precum si de a)si putea determina si dirija in mod constient vointa in raport cu aceste fapte. Responsabilitatea se apreciaza prin prisma a doi factori: unul intelectiv ce presepune capacitatea persoanei de a intelege semnificatia actiunilor sau inactiunilor ei, a urmarilor acestora si altul volitiv ce presupune capacitatea persoanei de a fi stapana pe actiunile sau inactiunile sale, pe care le dirijeaza in mod constient.

&&

Li&ertatea "e !ointa si actiune Este conditia generala a subiectului activ al infractiunii, ce presupune ca acesta a decis in mod liber asupra savarsirii faptei si a avut libertatea de 7otarare si libertatea de actiune potrivit propriei sale vointe. :aca faptuitorul a actionat sub imperiul constrangerii fizice sau constrangerii morale, fapta nu mai este imputabila acestuia si fiind savarsita fara vinovatiei nu este infractiune (art.'= !.p.). Con"itii speciale pri!in" su&iectul acti! al infractiunii Aceste conditii speciale ale subiectului activ al infractiunii se refera la anumite calitati ca de ex.: cetatean, pentru infractiunile de tradare+ strain pentru infractiunea de spionaj+ functionar pentru unele infractiuni contra capacitatii de apaprare a patriei. 2ubiectul activ pentru care este necesar indeplinirea unei conditii speciale se numeste subiect activ calificat sau circumstantiat. -)Persoana %uri"ica su&iect acti! al infractiunii :in dispozitiile art.&/ !.p. care prevad ca: "%ersoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de legea penala$. !onditiile in care persoana juridica raspunde penal pot fi grupate in: a)conditii ce privesc existenta persoanei juridice+ b)conditii privind sfera persoanelor juridice care raspund penal+ c)conditii privind persoanele fizice care prin faptele lor pot antrena raspunderea penala a persoanei juridice+ d)vinovatia ceruta de lege pentru existenta infractiunii. Con"itii pri!in" e$istenta persoanei %uri"ice %ersoana juridica pentru a raspunde penal trebuie sa existe in momentul infractiunii. 2ub acest aspect nu poate fi subiect activ al infractiunii acele entitati care nu au dobandit personalitate juridica pana la data comiterii infractiunii. %oate fi subiect activ al infractiunii persoana juridica aflata in proces de lic7idare pana la incetarea activitatii. Apreciem ca in situatia transformarii persoanei juridice si crearea uneia noi, raspunderea penala va subzista avand ca temei continuitatea societatii. %ersoana juridica care dupa savarsirea faptei este incorporata intr) o alta persoana juridica, fiindca dispare ca entitate juridica, in lipsa unei prevederi legale exprese, nu mai poate fi subiect activ al infractiunii si astfel sa raspunda penal. Con"itiile pri!in" sfera persoanelor %uri"ice care raspun" penal *n principiu respunderea penala poate intervene pentru orice persoana juridica. :e la aceasta regula, prin lege s)au prevazut exceptii ce privesc persoanele juridice de drept public si anume: statul, autoritatile publice, institutiile publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat. *n stabilirea entitatilor juridice (persoane juridice), ce constituie autoritati publice, institutiile publice care desfasoara o actvitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, criteriul de urmat il constituie rglementarile constitutionale, legea contenciosului administrativ, legea proprietatii publice. Con"itii pri!in" persoanele fi4ice care prin faptele lor pot antrena raspun"erea penala a persoanei %uri"ice :in dispozitiile art.&/ !.p., ce reglementeaza respunderea penala a persoanei juridice, se desprind relatiile care trbuie sa existe intre persoana fizica si persoana juridica pentru ca fapta persoanei fizice sa antreneze raspunderea penala a persoanei juridice. 2e poate sustine opinia conform careia raspunderea penala a persoanei juridice poate fi antrenata de orice persoana fizica din conducerea persoanei juridice, de orice prepus al persoanei juridice, de orice persoana aflata sub autoritatea persoanei juridice si c7iar de orice persoana ce are o relatie de fapt ori de drept cu persoana juridica si care actioneaza in realizarea obiectului de activitate ori in interesul persoanei juridice si cu acordul acesteia. Con"itii pri!in" forma "e !ino!atie ceruta "e lege pentru e$istenta infractiunii *n dispozitiile art.&/ !.p. s)a prevazut drept conditie pentru antrenarea raspunderii penale a persoanei juridice savarsirea faptei cu forma de vinovatie ceruta de lege. Ainovtia ca atitudine fata de fapta si urmarile acesteia este specifica doar persoanei fizice si prin mecanismele de formare a acesteia nu poate fi extinsa la persoana juridica. *n stabilirea vinovatiei persoanei juridice la savarsirea unei infractiuni se va avea in vedere pozitia persoanei fizice fata de persoana juridica, astfel ca daca persoana fizica este organul de conducere al persoanei juridice, forma de vinovatie a persoanei fizice in comiterea faptei este si forma de vinovatie a persoanei juridice &(

faptuitoare. Asadar vinovatia persoanei juridice in forma ceruta de lege va fi aceeasi cu cea retinuta in sarcina conducerii acesteia (persoana fizica). :aca persona fizica ce a comis infractiunea este un prepus ori un mandatar al persoanei juridice, vinovatia persoanei juridice trebuie stabilita distinct de vinovatia persoanei fizice si urmeaza a fi retinuta numai in masura in care persoana juridica prin organele ei de conducere a acceptat, tolerat, incurajat ori determinat savarsirea faptei. Formele de vinovatie in care o persoana juridica poate comite o infractiune sunt, ca si in cazul persoanei fizice intentia sau culpa. Concursul intre raspun"erea penala a persoanei %uri"ice si raspun"erea penala a persoanei fi4ice ce a contri&uit la comiterea aceleiasi infractiuni !onform art.&/ alin.( !.p. "raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude respunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni$. Raspunderea penala a persoanei fizice poate fi antrenata indiferent daca persoanei juridice i se stabileste o raspundere penala sau nu. %rin dispozitiile art.&/ alin.( legiutorul a dorit sa excluda posibilitatea folosirii persoanelor juridice drept instrument pentru comiterea de infractiuni de catre persoanele fizice.

1*)Su&iectul pasi! al infractiunii


*n doctrine penala, subiectul pasiv este definit ca fiind o persoana fizica sau persoana juridica titulara a valorii sociale ocrotite si care este vatamata ori periclitata prin infractiune. %entru a fi subiect pasiv al infractiunii persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa fie titulara valorii sociale ocrotite penal. :e cele mai multe ori subiectul pasiv al infractiunii este si persoana pagubita prin infractiune. Con"itii speciale pri!in" su&iectul pasi! sunt prevazute in continutul unor infractiuni. Astfel, este necesar de exemplu: pentru infractiunea de ultraj (art.( / !.p.) ca subiectul pasiv sa fie un functionar ce indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat+ pentru infractiunea de pruncucidere (art.&- !.p.) subiectul pasiv trebuie trebuie sa fie noul nascut al mamei ucigase si exemplele ar putea continua.

1+)Locul si timpul sa!arsirii infractiunii


#ocul si timpul sunt elemente preexistente infractiunii, fara de care nu poate fi conceputa savarsirea unei infractiuni. *n legea penala au fost inscrise dispozitii cu privire la incidenta acesteia in raport cu locul de savarsire a infractiunii (art. )/ !.p.), in raport cu timpul (art.&0)&= !.p.). Locul "e sa!arsire a faptei 8 con"itie esentiala #ocul de savarsire al unei infractiuni poate constitui o conditie esentiala in continutul infractiunii, de indeplinirea careia depinde existenta infractiunii. 2pre exemplu: conducerea unui autove7icul cu tractiune mecanica fara permis de conducere pentru a fi infractiune trebuie sa se faca pe drumurile publice (art.5= din ,.9.6 nr.&/;.(00( privind circulatia pe drumurile publice). *n astfel de cazuri nerealizarea conditiei privind savarsirea faptei intr)un anumit loc conduce la inexistenta respectivei infractiuni, din lipsa unuia dintre elementele ei constitutive. Locul "e sa!arsire a faptei 8 element circumstantial #ocul de savarsire a infractiunii poate constitui doar o conditie ce are rolul de element circumstantial, de realizarea caruia nu depinde existenta infractiunii ci doar realizarea variantei calificate a acesteia. 2pre exemplu: infractiunea de furt se realizeaza in varianta calificata cand furtul este savarsit "intr)un loc public$ (art.(0/ lit.e !.p.)+ ori "intr)un mijloc de transport in comun$ (art.(0/ lit.f !.p.). *n astfel de situatii, precizam ca nerealizarea conditiei de loc al savarsirii infractiunii nu conduce la inexistenta infractiunii, fapta ramane infractiune in varianta tip (simpla) dar nu se realizeaza varianta calificata. Timpul in care se sa!arseste fapta 8 con"itie esentiala @impul in care se savarseste fapta poate constitui o conditie esentiala de realizarea careia depinde existenta infractiunii. Astfel infractiunea prevazuta in art. '' !.p. "!oborarea pavilionului are drept conditie esentiala realizarea ei in timpul luptei$. :aca coborarea pavilionului nu are loc in timpul luptei, aceasta nu are relevanta penala (nu se realizeaza continutul infractiunii). &

Timpul in care se sa!arseste fapta 8 element circumstantial @impul in care se savarseste infractiunea poate sa constituie doar o conditie cu rol de elemnt circumstantial, de realizarea careia nu depinde existenta infractiunii ci doar a variantei calificate a acesteia. Astfel infractiunea de furt devine calificata: cand este savarsita "in timpul noptii$ (art.(0/ alin.& lit.g !.p.), cand e savarsita "in timpul unei calamitati$ (art.(0/ alin.& lit.7 !.p.).

1/ Latura o&iecti!a a infractiunii


Aspectul obiectiv sau latura obiectiva a continutului constitutiv al infractiunii desemneaza totalitatea conditiilor cerute de norma de incriminare privitoare la actul de conduita pentru existenta infractiunii. !ercetarea laturii obiective se face prin examinarea elementelor sale componente : elementul material,urmarea imediata,legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata. a) Elementul material desemneaza actul de conduita interzis prin norma de incriminare .*n norma de incriminare, elementul material este desemnat printr)o expresie ce arata actiunea sau inactiunea interzisa,asa numitul B verbum regens C ) Actiunea desemneaza o atitudine a faptuitorului prin care face ceva,ce legea penala ordona sa nu se faca. Actiunea se poate realiza prin acte materiale ca : lovire,luare,distrugere,ori prin cuvinte ,proferare la amenintare (art &/ ,!%),sau prin scris la denuntare calomnioasa ,falsificare,contrafacere. ) *nactiunea desemneaza atitudinea faptuitorului care nu face ceva ce legea penala ordona sa se faca. *nactiunea nu constituie element material al infractiunii daca nu exista o obligatie legala ori conventionala de a nu ramane in pasivitate. %rin inactiune se comit infractiuni ca : nedenuntarea ( art &-0),nedenuntarea unor infractiuni((=; !%),cazuri in care obligatia de a iesi din pasivitate decurge din lege. Elementul material poate aparea in varianta unica (cand consta fie intr)o actiune ,fie intr)o inactiune) sau in variante alternative (cand consta din mai multe actiuni sau inactiuni). Elementul material in variantele alternative poate consta si dintr)o actiune si o inactiune ( abuzul in serviciu > art ('=,('5) . !erintele esentiale se pot referi la locul savarsirii faptei,la timpul savarsirii faptei sau la modul si mijloacele de savarsire a infractiunii. &) Urmarea ime"iata. %rin savarsirea actiunii sau inactiunii impotriva obiectului infraciunii se produce o vatamare a acestuia. Aatamarea adusa valorii sociale ocrotite prin fapta interzisa reprezinta urmarea periculoasa)element al laturii obiective a continutului contitutiv al infractiunii. 9rmarea produsa prin savarsirea faptei poate consta fie printr)o sc7imbare a obiectului ori a pozitiei acestuia)cand obiectul are un aspect material. 9rmarea periculoasa trebuie sa fie imediata,adica sa fie rezultatul actiunii sau inactiunii. 9rmarea imediata este un element necesar al continutului constitutiv al infractiunii,pe cand celelalte urmari subsecvente pot fi elemente de circumstantiere in continutul agrvat al infractiunii. *nfractiunile ce au in continut referiri la rezultatul produs sunt infractiuni materiale, de rezultat. :aca rezultatul nu s)a produs , atunci infractiunea nu s)a consumat, a ramas in faza de tentativa. !and nu sunt referiri cu privire la rezultat,in fractiunile se numesc infractiuni de pericol,de atitudine,ori infractiuni formale. &'

c) Legatura "e cau4alitate este liantul intre elementul material (cauza) si urmarea imediata (efectul) cerut de lege pentru existenta infractiunii. !ercetarea legaturii de cauzalitate este necesara in cazul infractiunilor B materiale C,adica la infractiunile in care urmarea imediata se materializeaza printr)un rezultat. *n cazul infractiunilor B formale C.stabilirea de cauzalitate nu este necesara ea rezultand din savarsirea faptei, B ex rei C. !urentul de idei ce sustine te4a monista considera ca uramarea imediata are o singura cauza si de aceea in situatia unei pluralitati de contributii umane ,acestea trebuie considerate ca simple conditii,fara semnificatie penala. 2a)u formulat diverse teorii : teoria cau4ei eficiente ( care propune sa fie considerata drept cauza a rezultatului pe aceea care a declansat procesul genetic),teoria cau4ei pro$ime (considera drept cauza contributia umana ce se situeaza in timp imediat anterior rezultattului),teoria cau4ei prepon"erente (considera cauza a unui anumit rezultat energia care a contribuit la producerea lui),teoria cau4ei a"ec!ate sau tipice (considera drept cauza a unui rezultat pe aceea care este apta sa produca acel rezultat). !urentul de idei ce sustine te4a pluralista considera ca producerea rezultatului se poate datora unui concurs de cauze. Au fost formulate doua teorii :teoria ec9i!alentei con"itiilor (potrivit acestei teorii sunt considerate cauze ale rezultatului produs,toate conditiile care l)au precedat si fara de care rezultatul nu s)ar fi produs,fiind incluse si conditiile sine 3ua non) si teoria con"itiei necesare ( care propune sa fie considerata drept cauza a rezultatului orice conditie necesara pentru producerea acestuia ,tinandu)se seama de contributia concreta adusa de fiecare conditie. Principii pentru sta&ilirea legaturii "e cau4alitate : )identificarea in antecedenta cauzala a tuturor contributiilor umane care ar putea avea legatura cauza cu acesta + )stabilirea aspectului psi7ic al legaturii de cauzaliate )delimitarea si determinarea contributiilor esentiale si inlesnitoare din antecedenta cauzala.

10 Latura su&iecti!a
#atura subiectiva ca element al continutului constitutiv al infractiunii cuprinde totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea constiintei si vointei infractorului fata de fapta si urmarile acesteia pentru caracterizarea faptei drept infractiune. Alaturi de elementul esential al infractiunii,elementul subiectiv !ino!atia,uneori se mai adauga si anumite cerinte esentiale precum mo&ilul si scopul 7ino!atia ca element su&iecti! Elementul subiectiv reprezinta atitudinea psi7ica a persoanei care a savarsit o fapta,fata de aceasta si urmarile acesteia,atitudine exprimata in vinovatia ceruta de lege pentru existenta acelei infractiuni. Ainovatia ca trasatura a infractiunii este exprimata in formele si modalitatile prevazute de art.&/ !% si exista ori de cate ori se constata indeplinirea uneia dintre aceste modalitati. !a element al continutului infractiunii vinovatia va exista numai atunci cand elementul material al infractiunii a fost savarsit cu forma de vinovatie ceruta de lege. Ainovatia ca element subiectiv poate fi prevazuta sub forma intentiei,culpei sau praeterintentiei 6intentiei "epasite) !a element al continutului infractiunii vinovatia trebuie prevazuta in continutul juridic al fiecarei infractiuni. *n !% au fost trecute in continutul diferitelor infractiuni si forma de vinovatie cu care trebuie comise faptele pentru a putea fi considerate ca atare ( uciderea din culpa)art. &-5 !% + distrugerea din culpa)art.(&/ !%). Regulile dupa care se determina forma de vinovatie necesara pentru existenta unei anumite infractiuni sub stabilite in art.&/,alin.( si !%. Elementul su&iecti! in ca4ul infractiunilor comisi!e. Fapta constand intr)o actiune savarsita din culpa este infractiune numai daca se prevede expres in continutul juridic al infractiunii. Faptele ce constau in actiune sunt intotdeauna infractiuni cand se savarsesc cu intentie,iar din culpa numai daca se prevede expres. Elementul su&iecti! in ca4ul infractiunilor omisi!e Fapta constand in inactiune constand in inactiune constituie infractiune fie ca se savarseste cu intentie fie din culpa,afara de cazul cand legiuitorul restrange sanctionarea ei numai cand se savarseste din intentie. &;

:o&ilul sau cau4a interna a actului de conduita desemneaza acel sentiment(dorinta,tendinta,pasiune) ce a condus la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei anumite fapte. Existenta mobilului in savarsirea faptelor infractionale este apreciata ca un indiciu de normalitate psi7ica a faptuitorului ,lipsa unui mobil fiind un indiciu de anormalitate psi7ica ce impune cercetarea responsabilitatii acestuia. Existenta faptei poate aparea ca element circumstantial in continutul calificat al unei infractiuni ( de ex. :omorul devine calificat cand este savarsit di interes material)art.&-;,lit.b !%). 1obilul savarsirii faptei poate constitui circumstanta agravanta generala ,fiind cuprins in denumirea generala B motive josnice C (art.-;,lit.d !%)lacomia,ura,razbunarea,gelozia) si conduc la agravarea sanctiunilor penale fata de cei care au savarsit fapta din motive josnice Scopul sau telul urmarit prin savarsirea faptei intregeste elementul subiectiv al infractiunii si presupune reprezentarea clara a rezultatului faptei,de catre faptuitor. 2copul apare in continutul juridic al infractiunii desemnand o finalitate ce se situeaza in afara infractiunii. Aa fi indeplinita aceasta cerinta esentiala cand faptuitorul a urmarit realizarea scopului prevazut de lege,indiferent daca acest scop a fost atins sau nu prin savarsirea faptei,elementul subiectiv luand forma intentiei calificate prin scop. 2unt si cazuri in care scopul ca cerinta esentiala este atasat elementului obiectiv al infractiunii,este cazul infractiunilor in care "scopul$ este folosit cu intelesul de destinatie. 2copul poate aparea si ca element circumstantial in continutul calificat al unor infractiuni (art. &-;,lit.g !%)omorul savarsit pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de la urmarire,arestare,sau executarea pedepsei) !unoasterea scopului urmarit de infractor este importanta in individualizarea sanctiunilor de drept penal.

11 ,ormele infractiunii intentionate 1 Actele preparatorii


Actele de pregatire sau preparatorii reprezinta prima faza a perioadei externe a activitatii infractionale si constau in acte,activitati de procurare de date,informatii ori adaptare a mijloacelor sau instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea infractiunii ca si de crearea conditiilor favorabile savarsirii acesteia. Acestea sunt posibile numai la infractiunile intentionate. Pentru a fi consi"erate acte preparatorii,tre&uie sa in"eplineasca urmatoarele con"itii ( a) sa aiba un caracter univoc b) sa se concretizeze intr)o activitate obiectiva de creare a conditiilor pentru savarsirea infractiunii c) sa nu cuprinda acte ce intra in continutul elemetului material al laturii obiective,sa nu faca parte din actele de executare + d) sa fie intentionate. ,elurile actelor preparatorii :upa natura si continutul lor,actele de pregatire se imparte in : acte "e pregatire materiala (care constau in pregatirea materiala pentru savarsirea infractiunii ca : procurarea de instrumente,de mijloace,in adaptarea acestora pentru comiterea infractiunii) si acte "e pregatire morala sau intelectuala (care constau in culegerea de date,informatii cu privire la locul si timpul in care urmeaza sa se savarseasca infractiunea,in atragerea de complici). *n doctrina penala s)au coturat doua teze principale si anume teza incriminarii actelor preparatorii si teza neincriminarii actelor preparatorii. Te4a incriminarii actelor preparatorii. *n motivarea acestei teze se aduc argumente ce privesc pericolul social al unor acte de pregatire ce reies din : crearea conditiilor favorabile pentru comiterea infractiunii,inserarea lor in antecedenta cauzala a infractiunii. Este necesara incriminarea actelor de pregatire pentru a opri de la inceput activitatea infractionala. *n cadrul acestei teze se disting douta variante : a incriminarii nelimitate a acetlor preparatorii ce presupune incriminarea acestora la toata infractiunile unde sunt posibile si teoria incriminarii limitate a actelor de pregatire,adica incriminarea acestora numai la infractiunile periculoase. &=

Te4a neincriminarii actelor preparatorii 2ustinatorii acestei teze aduc ca argumente : ec7ivocitatea marii majoritati a actelor de pregatire,situarea acestora in afara actiunii tipice a elementului material,in raportul de cauzalitate actele de pregatire reprezinta doar conditii care nu pot genera niciodata rezultatul periculos. 8eincriminarea actelor preparatorii inseamna o B incurajare pentru cel ce s)a pregatit sa savarseasca o infractiune,de a renunta cat nu este prea tarziu C Regimul actelor preparatorii in "reptul penal roman actual Legiuitorul penal roman a im&ratisat principal te4a neincriminarii actelor preparatorii a) actele preparatorii sunt assimilate tentativei si pedepsite ca atare la unele infractiuni grave prin folosirea expresiei B 2e considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor sau instrumentelor C. b) Actele preparatorii sunt incriminate ca infractiuni autonome,de sine statatoare atunci cand periculozitatea lor este evidenta,cand caracterul lor este ec7ivoc. c) Actele de pregatire savarsite de alta persoana decat autorul (culegerea de date ,informatii,procurarea de mijloace,de instrumente pentru savarsirea infractiunii) atunci cand autorul a savarsit o infractiune consumata ori tentativa pedepsibila,constituie acte de complicitate anterioara.

' Tentati!a
@entativa este forma de infractiune care se situeaza in faza de executare a infractiunii,intre inceputul executarii actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective si producerea rezultatului periculos. @entativa este definita in doctrina ca forma a infractiunii ce consta in punerea in executare a 7otararii de a savarsi infractiunea ,executare care a fost intrerupta ori nu si)a produs efectul desi executarea a fost efectuata in intrgime. Con"itiile tentati!ei pri!esc : existenta unei 7otarari sau rezolutii de a savarsi o infractiune,rezolutia infractionala sa fie pusa in executare,executarea sa fie intrerupta ori sa nu)si produca rezultatul. a) E$istenta 9otararii infractionale se deduce din dispozitiile art. (0 !%,care prevad ca B tentativa consta in punerea in executare a 7otararii de a savarsi infractiunea C. Dotararea de a savarsi o infractiune se manifesta numai prin intentie ca forma a vinovatie care poate fi directa sau indirecta, fiind exclusa in cazul culpei cu prevedere,in cazul culpei simple ca si in cazul praeterintentiei. &) Punerea in e$ecutare a 9otararii infractionale. %rin inceperea actiunii se declanseaza procesul cauzal spre producerea rezultatului urmarit ori acceptat de faptuitor,se marc7eaza trecerea de la actele de pregatire la etapa urmatoare a actlor de executare. 2unt cunoscute mai multe teorii ce pot fi sistematizate dupa criteriile de solutionare pe care le propun : teorii subiective,teorii obiective si teorii formale. Teoriile su&iecti!e. *n cadrul acestor teorii se considera ca o anumita activitate este de executare daca prin ea insasi,singura ori corelata cu alte inprejurari scoate in evidenta 7otararea infractionala in vederea careia a fost realizata. Actele de executare sunt univoce , actele de pregatire sunt ec7ivoce. 2)a reprosat teoriei subiective ca extind sfera actelor de executare si acolo unde acestea sunt doar de pregatire. Teoriile o&iecti!e. *n cadrul teoriilor obiective,criteriul de distinctie intre actele de pregatire si actele de executare este cel al pozitiei acestora in procesul dinamic ce duce la savarsirea faptei. Reprezentativa este teoria zisa a cauzalitatii inerte in care se considera ca acte de executare acelea care au primit o orientare precisa in cadrul activitatii infractionale ,adica acele acte care sunt indreptate impotriva obiectului infractiunii. Teoriile formale *n cadrul acestor teorii criteriul de distinctie are in vedere identitatea intre actul comis de faptuitor si actiunea interzisa prin legea penala si care reprezinta elementul material al laturii obiective. !and actul comis de o persoana se inscrie in cadrul actiunii prevazute de verbum regens,acel act este de executare. &-

@eoriilor formale li s)a reprosat ca resfrang sfera actelor de executare,lasand in fara lor acte ce nu corespund formal actiunii prevazute in verbum regens,dar care in realitate sunt acte de executare. c) #ntreruperea e$ecutarii ori nepro"ucerea re4ultatului !ea de a treia conditie a tentativei priveste intreruperea executarii si neproducerea rezultatului pentru o forma a tentativei,ori executarea este dusa pana la capat si rezultatul nu se produce,pentru alte forme ale acesteia. %rin aceatsa conditie se marc7eaza limita superioara a tentativei si o delimiteaza de infractiunea consumata. #ncriminarea si sanctonarea tentati!ei *n doctrina penala sunt cunoscute doua conceptii privind incriminarea tentativei : a incriminarii nelimitate si a incriminarii limitate. #egiuitorul penal roman a adoptat sistemul incriminarii limitate a tentativei,numai la infractiunile grave,unde si tentativa prezinta un pericol social ridicat. %rin dispozitiile art.(& alin & !%,s)a prevazut ca tentativa se pedepseste numai cand legea prevede expre aceasta. @eoriile cunoscute in doctrina penala privind sanctionarea tentativei sunt : teoria parificarii pedepsei pentru tentativa cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata si teoria diversificarii pedepselor. #egiuitorul penal roman a adoptat pe cea a diversificarii pedepsei,in raport cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata. %otrivit art. (&,alin.( !% : Cpedeapsa pentru tentativa la o infractiune este cuprinsa intre jumatatea minimului special si jumatatea maximului special prevazute de lege pentru infractiunea consumata,fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general C. Art. (&,alin (,legea de modificare a !odului penal : B *n cazul persoanei juridice,tentativa se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata,reduse la jumatate. #a aceasta pedeapsa se poate adauga una sau mai multe pedepse complementare ,elurile si mo"alitatile tentati!ei. :in definitia data continutului tentativei prin art. (0 !%,reiese ca acesta se poate realiza sub mai multe forme care se disting dupa : gradul de realizare a actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii si dupa cauzele care determina neproducerea rezultatului,legate fie de mijloacele folosite de faptuitor,fie de obiectul material al infractiunii. :upa criteriul gradului de realizare a actiunii se disting : tentativa intrerupta sau inperfecta si tentativa terminata sau perfecta. :apa cel de)al doilea criteriu al cauzelor care determina neproducerea rezultatului se disting :tentativa proprie si tentativa improprie. 1odalitatile tentativei,dupa criteriile de mai sus nu sunt exclusive :astfel,tentativa intrerupta poate fi atat proprie cat si improprie,iar tentativa terminata poate fi atat proprie cat si improprie. Tentati!a intrerupta se mai numeste si tentativa simpla,neterminata,imperfecta,indepartata si se caracterizeaza prin punerea in executare a 7otararii de a savarsiinfractiunea,executare care se intrerupe si rezultatul nu se produce. !auza care determina neproducerea rezultatului este intreruperea executarii si se situeaza in timp,deci dupa inceputul executarii ,putand fi de natura umana (actiunea altei persoane) si neumana (obstacole care nu potfi depasite). Tentati!a perfecta se mai numeste si tentativa terminata,fara efect,fara rezultat,completa si consta in punerea in executare a 7otararii de a savarsi o infractiune,executare dusa pana la capat,iar rezultatul nu se produce. @entativa terminata poate fi atat proprie cat si improprie. %entru tentativa terminata proprie ,cauza care determina neproducerea rezultatului se poate situa in orice moment pana la producerea rezultatului. !auza rezultatului poate fi anterioara inceputului executarii,concomitenta executarii, sau dupa executare. @entativa proprie este posibila numai la infractiunile materiale. Tentati!a improprie se caracterizeaza prin punerea in executare a 7otararii de a savarsi infractiunea,executare care este realizata in intregime,dar producerea rezultatului nu a fost posibila datorita insuficientei mijloacelor folosite,ori lipsei obiectului. !auza care impiedica producerea rezultatului se situeaza in timp anterior inceputului executarii actiunii. *nsuficienta si lipsa obiectului infractiunii de la locul stiut de faptuitor sunt preexistente. &5

9n mijloc este insuficient cand,sub raport cantitativ,in cazul concret nu poate produce rezultatul. 9n mijloc este defectuos cand in cazul concret nu functioneaza . @entativa improprie este cunoscuta si sub denumirea de tentativa relativ improprie. Tentati!a a&solut improprie sau tentativa absurda se caracterizeaza prin punerea in executare a 7otararii de a savarsii infractiunea, executare care este dusa pana la sfarsit ,dar rezultatul nu se produce datorita modului gresit de concepere al infractiunii. #egiuitorul penal a prevazut in art. (0 !%,:$nu exista tentative atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorita modului cum a fost conceputa executarea$.

) Desistarea si impie"icarea pro"ucerii re4ultatului


Desistarea reprezinta renuntarea de buna voie din partea faptuitorului la continuarea actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii. #mpie"icarea pro"ucerii re4ultatului consta in zadarnicirea din partea faptuitorului,de buna voie,a aparitiei rezultatului faptei sale care a fost realizata in intregime. Atat desistarea cat si impedicarea producerii rezultatului sunt cauze de nepedepsire,reprezinta o incurajare a faptuitorului de a renunta la continuarea executarii faptei. Con"itiile "esistarii pentru a constitui cau4a "e nepe"epsire ( a) sa existe un inceput de executare a faptei,adica sa inceapa realizarea actiunii ce reprezinta elementul material al laturii obiective al infractiunii + b) executarea faptei sa fie intrerupta + c) intreruperea sa fie expresia vointei libera a faptuitorului,adica sa fie realizata de bunavoie + Con"itiile impie"icarii pro"ucerii re4ultatului ( a) faptuitorul sa fi executat in intregime actiunea ce reprezinta elementul material al laturii obiective a infractiunii + b) faptuitorul,dupa executarea faptei,sa impiedice producerea rezultatului c) impiedicarea producerii rezultatului sa fie facuta de faptuitor din proprie initiativa,de bunavoie d) impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc mai inainte de descoperirea faptei. Efectele "esistarii si impie"icarii pro"ucerii re4ultatului. :esistarea si impiedicarea producerii rezultatului sunt cauze de nepedepsire, de impunitate. :aca pana in momentul desistarii si impiedicarii producerii rezultatului activitatile indeplinite realizeaza conditiile unei alte infractiuni, faptuitorul urmeaza sa raspunda penal pentru infractiunea realizata. Actele executate pana in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii rezultatului sunt cunoscute ca acte de executare calificate.

12 #nfractiunea simpla
!a forma a unitatii naturale infractiunea simpla se caracterizeaza sub raport obiectiv printr)o singura actiunea sau inactiune ,printr)un singur rezultat,iar subiectiv printr)o singura forma de vinovatie. *nfractiunea simpla nu trebuie inteleasa ca fiind rezultatul unei singure actiuni,ea putand ingloba mai multe acte de executare care nu au semnifixcatie proprie,cuprinzandu)se in activitatea unica. !and printr)o simpla actiune se aduce atingere mai multor persoane nu se mai realizeaza continutul unei singure infractiuni ci o pluralitate de infractiuni ,fiindca se aduce atingere mai multor titulari de valori sociale ocrotite. &/

*n cazul infractiunilor contra persoanei,cu exceptia celor contra vietii,pluralitatea de persoane vatamate printr)o singura activitate infractionala va determina o pluralitate de infractiuni ,vor fi tot atatea infractiuni cate persoane au fost vatamate in drepturile lor. *n cazul infractiunilor contra vietii, din pluralitatea de victime ucise printr)o activitate unica,legiuitorul a creat o singura infractiune complexa)omorul deosebit de grav cand este savarsit B asupra a doua sau mai multor persoane (art. &-=,lit.b !%). *n cazul infractiunilor contra patrimoniului,altele decat tal7aria,pirateria,pluralitatea de persoane pagubite printr)o singura activitate infractionala nu determina o pluralitate de infractiuni ci o infractiune unica fiindca se aduce atingere unei valori sociale unice,care este patrimoniul. *n cazul infractiunii de ultraj (art. ( /,!%) pluralitatea de persoane ultragiate printr)o singura activitate infractionala va conduce la realizarea unei pluralitati de infractiuni fiindca,infractiunea de ultraj este complexe,se aduc atingeri atat autoritatii cat si titularilor de valori sociale ocrotite care sunt persoanele fizice detinatoare ale autoritatii de stat ce au fost insultate,amenintate sau lovite.

#nfractiunea continua
!a forma a unitatii naturale,infractiunea continua se caracterizeaza prin prelungirea in c7ip natural a actiunii sau inactiunii,ce constituie elementul material al laturii obiective,dupa consumare,pana la inteventia unei forte contrare. Epuizarea infractiunii continue este data de momentul interventiei unei forte contrare care poate avea ca sursa : vointa faptuitorului insusi,interventia autoritatii,interventia altei persoane. *nfractiunea continua se identifica in legislatia penala dupa elementul material al laturii obiective ce presupune o actiune ori o inactiune ce dureaza in timp,ca : detinerea,retinerea,ramanerea,purtarea. Activitatea infractionala la unele infractiuni continue este susceptibila de intreruperi care sunt determinata de natura activitatii infractionale.Astfel de infractiuni poarta denumirea de infractiuni continue succesi!e. 2pre deosebire de infractiunile continue succesive,in doctrina penala se cunoaste si o alta categorie de infractiuni continue permanente pentru care este caracteristica desfasurarea activitatii infractionale fara intrerupere,si care nu necesita interventia faptuitorului pentru prelungirea activitatii infractionale. Data comiterii infractiunii continue #egea penala aplicabila in timp va fi legea in vigoare din momentul epuizarii acesteia,moment de la care se calculeaza si termenul de prescriptie a raspunderii penale,moment in functie de care se stabileste incidenta unui act de clementa ( amnistie,gratiere).

#nfractiunea comple$a
*nfractiunea complexa este definita ca fiind infractiunea ce cuprinde in continutul sau ca element constitutiv sau ca o circumstanta agravata o actiune sau o inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala.*nfractiunea complexa cuprinde in continutul ei pe de o parte ca element,iar pe de alta parte ca o circumstanta agravanta,o actiune sau o inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala. Avand in vedere rolul indeplinit de actiunea sau inactiunea ce intra in continutul infractiunii complexe ca element ori ca circumstanta agravanta se face distinctie intre : infractiunea comple$a forma tip si infractiunea comple$a ca !arianta agra!anta #nfractiunea comple$a forma tip sau infractiunea comple$a propriu54isa se caracterizeaza prin accea ca in continutul ei intra ca element o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni. :eci infractiunea complexa in aceasta forma este formata din reunirea de catre legiuitor a doua infractiuni distincte si crearea unei a treia deosebite de cele inglobate. *n literatura juridica se considera ca exista si o alta forma a infractiunii complexe in forma tip si anume cand in continutul acesteia intra ca element o actiune ce formeaza continutul unei alte infractiuni fara a forma o a treia infractiune distincta. ( ex :infractiunea de atentat care pune in pericol siguranta statului >art.&=0 !%) (0

#nfractiunea comple$a ca forma agra!anta ,cuprinde in continutul sau,o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni. *nfractiunea complexa este o varianta calificata a unor infractiuni simple,creata prin absorbirea in continutul sau a unor fapte ce reprezinta continutul unor alte infractiuni. Structura infractiunii comple$e *n elementul material al infractiunii complexe sunt reunite actiunile ce constituie continutul material al actiunilor absorbite. !u privire la obiectul infractiunii complexe se deosebeste,pe de o parte,un obiect juridic principal si pe de alta parte un obiect juridic adiacent. :upa obiectul juridic principal,infractiunea complexa este cuprinsa intr)un grup de infractiuni ,apartine unei categorii de infractiuni.Forma de vinovatie este intentia,deoarece faptuitorul prevede rezultatul actiunilor sale si urmareste ori accepta rezultatul acestora. 2pre deosebire de forma tip,in cazul infractiunii complexe varianta calificata vinovatia poate fi si praeterintentia dar si culpa.*nfractiunea complexa nu reprezinta o cauza de agravare a raspunderii penale asa ca sanctiunea aplicabila est ecea prevazuta de lege. Comple$itatea naturala rezulta din absorbirea in c7ip natural de catre infractiunea fapt consumat a tentativei la acea infractiune,ori in cazul unor infractiuni contra persoanei absorbirea unor infractiuni mai usoare in altele mai grave. *n astfel de cazuri se pastreaza unitatea infractiunii simple ce cuprinde in elementul sau material si elementul material al altei infractiuni simple mai putin grave.

#nfractiunea "e!iata
Este o forma a unitatii naturale de infractiune si desemneaza infractiunea savarsita prin devierea actiunii de la obiectul sau persoana impotriva carora era indreptata,datorita greselii faptuitorului,la alt obiect sau persoana pe de o parte,sau prin indreptarea actiunii) din eroare a faptuitorului >asupra altei persoane ori altui obiect decat acela pe care faptuitorul vrea sa)l vatame,pe de o parte. :o"alitati su& care se poate sa!arsi infractiunea "e!iata ( a) se poate realiza prin devierea actiunii ( greseala faptuitorului in executarea actiunii) spre un alt obiect sau alta persoana)asa zisa)B aberratio)ictus C b) cea de a doua situatie priveste savarsirea faptei asupra altei persoane ori asupra altui obiect datorita erorii faptuitorului,cu privire la persoana ori obiectul vizat)B error in persona C *nfractiunea deviata a fost creata in doctrina penala pentru a raspunde situatiilor de natura celor exemplificate mai sus,considerand ca in realitate s)a comis o singura infractiune si nu doua infractiuni)o tentativa la infractiunea pentru care infractorul luase 7otararea realizata prin devierea actiunii.

#nfractiunea continuata
*nfractiunea continuata este forma unitatii legale de infractiune caracterizata prin savarsirea de aceiasi persoana ,la intervale de timp diferite,in realizarea aceleiasi 7otarari infractionale a unor actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni. :in notiunea legala a infractiunii continuate data prin art. '&,alin ( !%,rezulta con"itiile "e e$istenta ale acesteia de a fi formulata dintr)o pluralitate de acte de executare unite intre ele sub aspecte : unitate de subiect,unitate de 7otarare sau rezolutie infractionala si unitate de continut al infractiunii. , prima conditie de existenta a infractiunii continuate priveste unitatea "e su&iect acti!,adica aceiasi persoana savarseste mai multe actiuni sau inactiuni. Este indeplinita conditia si atunci cand aceiasi persoana savarseste unele acte in calitate de autor si altele in calitate de complice. A doua conditie priveste pluralitatea "e acte "e e$ecutare,actiuni sau inactiuni savarsite la intervale de timp. Este indeplinita aceasta conditie cand se savarsesc mai multe acte de executare,ce au forma actului consumat,iar altele au ramas in faza de tentativa. Actele de executare trebuie savarsite la intervale de timp nici prea scurte nici prea lungi. *n cazul in care actele de executare se succed la intervale scurte,infractiunea ar putea fi socotita simpla, pe cand un timp mai indelungat poate conduce la caracterizarea lor ca infractiuni distincte. , alta conditie priveste unitatea "e re4olutie infractionala. Este conditia esentiala pentru unirea tuturor actiunilor in cadrul aceleiasi 7otarari infractionale,initiale,cu care infractorul savarseste actele de executare.Rezolutia ingfractionala trebuie sa fie anterioara activitatii infractionale si sa se mentina in linii (&

generale pe parcursul executarii actelor ce compun acea activitate.%entru a uni toate eactele de executare,rezolutia infractionala trebuie sa fie suficient de determinata,in sensul ca infractorul are imaginea de ansamblu a activitatii sale ulterioare ce o va desfasura prin acte de executare separata,iar cu fiecare executare,7otararea se concretizeaza.:intre elementele ce pot concura la stabilirea unitatii de rezolutie se alatura unitatea obiectului infractiunii,a locului,a persoanei vatamate si unitatea de timp. Unitate "e calificare %uri"ica Actele de executare de acelasi fel trebuie sa prezinte fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni. :eci prin fiecare act de executare ce consta intr)o actiune sau inactiune se realizeaza continutul juridic al aceleiasi infractiuni. Actele de executare nu trebuie sa fie identice ci doar fiecare sa realizeze continutul aceleiasi infractiuni. Data sa!arsirii infractiunii continuate. 2tabilirea caracterului continuat prezinta importanta sub mai multe aspecte : de la momentul epuizarii incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale ( att.&(( !%),se stabileste incidenta unui act de clementa ,aplicarea legii penale in timp va fi cea in vigoare din momentul epuizarii,daca actele de executare se afla pe teritorii diferite,legea penala va fi incidenta daca o parte ori rezultatul infractiunii s)a produs pe teritoriul Romaniei. :ispozitiile legale privind tratamentul penal al infractiunii continuate ( art. '( !%),trimit la tratamentul penal al concursului de infractiuni.( art ' !% ). *ntrucat infractiunea continuata este unica,aplicarea pedepsei se va face intr)o singura etapa.

'3 Pluralitate naturala


%luralitatea naturala sau pluralitatea necesara este forma pluralitatii de infractori in care cooperarea mai multor persoane la comiterea faptei este ceruta de insasi natura acesteia. %rin pluralitate de infractori este desemnata situatia in care mai multe persoane savarsesc o singura infractiune. 9nele infractiuni presupun cooperarea a doua persoane si de aceea se mai numesc si infractiuni bilaterale ca de exemplu infractiunile de bigamie (art. 0 !% ),adulter (art. 0' !% ),incest ( art (0 !%). Alte infractiuni presupun cooperarea a mai multor persoane. %luralitatea naturala de infractori are ca specific considerarea ca autor a fiecarui participant si drept urmare raspunderea penala a fiecaruia se stabileste in functie de rezultatul produs. 8u este de esenta pluralitatii naturale,atat in cazul infractiunilor bilaterale cai si a celor ce presupun existenta mai multor persoane la savarsirea faptei ca toti faptuitorii sa fie infractori,adica sa raspunda penal,fiind suficient ca unul dintre faptuitori sa actioneze cu vinovatie.

Pluralitatea constituita
Este forma pluralitatii de infractori,ce presupune gruparea mai multor persoane pentru savarsirea de infractiuni. %rin asocierea mai multor persoane in vederea comiterii de infractiuni se realizeaza pluralitatea constituita ,care datorita scopului ei antisocial este incriminata ca infractiune de sine statatoare. %rin dispozitiile care incrimineaza complotul (art &-= !% ) ca si asocierea pentru savarsirea de infractiuni (art ( !% ),sunt prevazute conditiile cu privire la gruparea de persoane, la scopul urmarit) savarsirea de infractiuni)la organizarea acesteia de durata pentru a reprezenta o infractiune, pentru a realiza pluralitatea constituita.( infractiunea de complot consta in B initierea sau constituirea unei asociatii sau grupari in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute in art &;;)&;= + iar asocierea pentru savarasirea de infractiuni consta in B fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni. %luralitatea constituita exista indiferent daca s)au savarsit sau nu fapte infractionale dintre cele care si le)au propus cei care s)au constituit. 2i in cazul pluralitatii constituite fiecare persoana este considerata ca a savarsit infractiunea si va raspunde penale pentru aceasta ca autor.

Pluralitatea oca4ionala
((

%luralitatea ocazionala sau participatia penala este forma pluralitatii de infractori in care, la comiterea faptei prevazuta de legea penala participa un numar mai mare de persoane decat era necesar. Asadar la savarsirea faptei prevazuta de legea penala au participat un numar mai mare de persoane decat era necesar potrivit naturii faptei. Aceasta inseamna ca daca o fapta putea fi comisa de o singura persoana datorita naturii ei,la savarsire au participat doua sau mai multe persoane,iar daca potrivit naturii ei fapta putea fi comisa de doua persoane ,la savarsirea ei au participat trei sau mai multe. %rin aceasta caracteristica se subliniaza posibilitatea existentei unei pluralitati ocazionale la o pluralitate naturala si la o pluralitate constituita de infractori. 2e sustine ca pluralitatea ocazionala ar fi posibila numai la savarsirea infractiunilor ce si le)au propus cei care s)au constituit. 8u este posibila participatia penala la constituire,cand prin actele de sprijinire,se intra intr)o astfel de pluralitate constituita. *ntr)o alta opinie, Cparticipatia penala este posibila in cazul depasirii numarului de faptuitori necesari pentru exitenta pluralitatii constituite C. *n cazul pluralitatii ocazionale de infractori fiecare participant este considerat ca a contribuit cu o parte la savarsirea infractiunii si va raspunde penal in functie de contributia adusa la savarsirea infractiunii.

'1 Participatia penala


%articipatia penala sau pluralitatea ocazionala de infractori desemneaza situatia in care la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala au participat mai multe persoane decat era necesar potrivit naturii acelei fapte. Con"itiile participatiei penale ( a) sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala,fapta ce poate fi consumata sau ramasa in faza de tentativa pedepsibila b) la comiterea faptei sa)si fi adus contributia mai multe persoane decat era necesar potrivit naturii faptei (este indeplinita acesta conditie si atunci cand numai unul dintre faptuitori actioneaza cu intentie si indeplineste conditiile generale pentru a fi subiect activ al infractiunii)infractor) !ontributia poate fi prin acte de executare directa si nemijlocita) de autor, ori prin inlesnire,sprijinire materiala si morala)de complice,sau de determinare la savarsirea infractiunii)instigator. c) toti participantii trebuie sa fie animati de aceiasi vointa comuna de a savarsi fapta prevazuta de legea penala d) existenta participatiei este conditionata de calificarea faptei comise prin contributia mai multor persoane ca infractiune. ,elurile participatiei penale A :upa criteriul atitudinii psi7ice fata de rezultatul faptei comise cu vointa comuna de a coopera :participatia proprie si participatia improprie. Participatia proprie se mai numeste si participatia propriu)zisa sau perfecta si se caracterizeaza prin aceea ca toti participantii la savarsirea infractiunii actioneaza cu aceiasi forma a vinovatiei) intentie sau culpa. Participatia improprie sau imperfecta se caracterizeaza prin aceea ca participantii nu actioneaza cu aceiasi forma a vinovatiei :unii cu intentie si altii din culpa sau unii cu intentie si altii fara vinovatie. - :upa natura contributiei participantilor la comiterea infractiunii se face deosebirea intre : a) activitatea de executare directa si nemijlocita a faptei,specifica autorului si coautorilor b) activitatea de determinare la savarsirea unei fapte > activitate proprie instigatorilor c) activitatea de inlesnire,de ajutarea la savarsirea faptei > activitate de complice C :upa importanta contributiei participantilor si producerea rezultatului se face deosebire intre formele principale "e participatie si formele secun"are "e participatie Participatia este principala cand prin contrubutia participantului se realizeaza continutul infractiunii +specifica autorilor si coautorilor. (

Participatia este secun"ara cand contributiile participantilor nu se inscriu in realizarea actiunii sau inactiunii ce reprezinta fapta criminala +specifica instigatorilor si complicilor. Aceasta impartire este importnat fiindca este unanim admis in doctrina penala ca formele principale ale participatiei absorb pe cele secundare. 2unt considerate forme principale de participatie : coautoratul fata de celelalte forme de participatie respectiv instigarea si complicitatea si instigarea fata de complicitate.

1 Autoratul
Autoratul este forma de participatie penala in care o persoana savarseste prin acte de executare fapta prevazuta de legea penala. !and o persoana savarseste singura,direct si nemijlocit o infractiune pentru care a luat singur 7otararea infractionala si nu a fost sprijinit la executarea infractiunii de nici o persoana,este autorul acelei infractiuni. Autoratul,ca forma de participatie presupune cooperarea si altor persoane la comiterea infractiunii sin calitate de instigatori,complici. Autoratul este forma de participatie esentiala si necesara,fara d ecare nu pot exista celelalte forme :instigarea si complicitate. 2ub raport subiectiv,autorul actioneaza intotdeauna cu intentie)in cazul participatiei proprii,iar in cazul participatiei improprii actioneaza din culpa sau fara vinovatie.

' Coautoratul
!oautoratul este forma de participatie in care,la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala,si) au adus contributia in mod nemijlocit doua sau mai multe persoane. !oautoratul nu presupune existenta si a altor participanti , instigatori,complici,dar nici nu ii exclude,fiind deci deopotriva posibila participatia sub forma coautoratului fara alti participanti cat si atunci cand alaturi de coautori la savarsirea aceleiasi infractiuni si)au adus contributia si alti participanti. Con"itiile coautoratului ( a) Coautoratul presupune contri&utia a cel putin "oua persoane la comitrea faptei,contri&utii ce repre4inta elementul material al laturii o&iecti!e a infractiunii 2)a decis in practica judiciara ca sunt acte de coautorat loviturile aplicate de mai multe persoane victimei,in cadrul unei 7otarari infractionale comune,de omor,c7iar daca nu toate au fost mortale + actele prin care s eface imposibila rezistenta ,apararea victimei. *n cazul infractiunii complexe,coautoratul se poate realiza prin acte de executare diferite,corespunzator actiunilor ce constituie elementul materisal al laturii obiective al acestei infractiuni. !ontributia coautorilor poate fi concomitenta sau succesiva. &) Su& aspect su&iecti! coautoratul ca forma a participatiei proprii presupune sa!arsirea actelor "e e$ecutare "e catre toti participantii cu aceiasi forma "e !ino!atie ( culpa sau intentia :upa elementul material nu pot fi comise in coautorat infractiunile ce presupun inactiunea,cand obligatia de a indeplini o actiune,o activitate de a iesi din pasivitate,este personala (nedenuntarea)art.&-0) 8u pot fi comise in coautorat infractiunile ce presupun un subiect calificat ( gestionar, functionar),decat daca faptuitorii au calitatea ceruta de lege. !oautoratul nu este posibil nici in cazul infractiunilor ce se comit in persona propria ( marturia mincinoasa,dezertarea,vagabondajul,violul) *nfractiunile care nu permit coautoratul ca forma a participatiei penale,permit insa celelalte forme de participatie)instigarea si complicitatea,care nu cunosc restrangeri.

) #nstigarea
*nstigarea este forma participatiei penale ce consta in fapta de determinare cu intentie,prin orice mijloacede catre o persoana numita instigator a altei persoane numita instigat,sa savarseasca o fapta penala prevazuta de legea penala. ('

:atorita faptului ca 7otararea de a savarsi infractiunea apartine instigatorului,acesta mai este denumit si B autor moral C al infractiunii,spre a)l deosebi de instigat care este autorul material al infractiunii. Con"itiile instigarii a) efectuarea unei acti!itati "e "eterminare "in partea unei persoane,instigator fata "e o alta persoana instigat :eterminarea presupune o operatie de transplantare,de inoculare in constiinta instigatului a 7otararii de a savarsi o fapta prevazuta de legea penala. 1ijloacele prin care se obtine determinarea instigatorului pot fi de la rugaminti,indemnuri,promisiuni,oferire de cadouri,pana la constrangerea acestuia. Activitatea de determinare trebuie sa se situeze anterior luarii 7otararii de a savarsi fapta de catre autor. &) acti!itatea "e "eterminare sa pri!easca sa!arsirea unei fapte pre!a4ute "e legea penala c) #nstigatorul sa actione4e cu intentie Activitatea de determinare se desfasoara sub raport subiectiv,numai cu intentie,atat directa cat si indirecta. !omiterea faptei si de catre instigat cu intentie,realizeaza conditiile unei instigari proprii sau perfecte,iar cand instigatul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie sunt realizate conditiile unei instigarii improprii sau imperfecte. ") instigatul sa fi sa!arsit fapta la care a fost instigat ori sa fi reali4at cel putin o tentati!a pe"epsi&ila ,elurile instigarii 1) Dupa forma "e !ino!atie cu care instigatul sa!arseste fapta ( a) instigare proprie sau perfecta (ce se caracterizeaza prin realizarea unei concordante sub raport subiectiv intre instigator si instigat,in care cu alte cuvinte si instigatul savarseste fapta cu intentie) b) instigare improprie sau imperfecta (caracterizata prin lipsa coeziunii psi7ice intre instigatir si instigat). *nstigatul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie. ') Dupa mi%loacele folosite "e instigator pentru "eterminarea instigatului ( a) instigarea simpla ( cand mijloacele de determinare sunt simple,obisnuite : rugaminti,indemnuri) b) instigarea calificata ( cand sunt folosite mijloace deosebite ca : oferirea de daruri ,exercitarea de presiuni) ) ) Dupa numarul persoanelor ce "esfasoara acti!itatea "e instigare : a) instigarea cu un singur instigator b) coinstigarea ( presupune cooperarea mai multor persoane la determinarea unei sau unor persoane sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala +poate fi facuta succesiv sau concomitent) * ) Dupa numarul persoanelor fata "e care se "esfasoara acti!itatea "e instigare ( a) instigarea in"i!i"uala ( activitatea de detrminare se desfasoara asupra unei persoane determinate) b) instigarea colecti!a ( instigarea unui numar nedeterminat de persoane )) *nstigare publica si apologia infractiunilor ( art. (' !% ) + ) Dupul mo"ul "e actiune al instigatorului pentru "eterminarea instigatului ( a) instigarea ime"iata ( instigatorul se adreseaza nemijlocit instigatului) b) instigarea me"iata ( determinarea are loc prin intermediul altei persoane) / ) Dupa mo"ul "esc9is ori ascuns in care actionea4a instigatorul pentru "eterminarea instigatului ( a) instigare e!i"enta sau "esc9isa sau explicita ( expune desc7is scopul sau de a)l convinge pe instigat) b) instigare insi"uoasa sau ascunsa ( instigatorul nu da in vileag rolul sau, instigatul nerealizand caracterul infractional al faptei la care a fost determinat) 0 ) Dupa re4ultatul o&tinut in "eterminarea instigatului la sa!arsirea faptei ( a) instigarea cu efect po4iti!,reusita ( instigatorul a reusit sa determine pe instigat) b) instigarea cu efcet negati! (instigatorul nu a reusit sa determine pe instigat sa savarseasca infractiunea) *n cazul instigarii cu efect pozitivse pot distinge diferite stadii ale realizarii activitatii instigatului. (;

!and instigatul a savarsit fapta la acre a fost instigat ,sunt indeplinite conditiile unei instigari perfecte,reusite. !and instigatul a inceput savarsirea faptei,dar s)a desistat ori a impiedicat producerea rezultatului) sunt realizate conditiile instigarii dar consecintele juridice ale activitatii instigatorului si instigatului sunt diferite.

* Complicitatea
Complicitatea este forma participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care cu intentie inlesneste sau ajua in orice mod la comitarea unei fapte prevazuta de legea penala ori promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe infractor , c7iar daca , dupa savarsirea faptei , promisiunea nu este indeplinita. Con"itiile complicitatii a) Fiind forma de participare secundara, complicitatea presupune drept conditie de baza a existentei sale comiterea de catre autor a unei fapte prevazute de legea penala. b) , alta conditie priveste savarsirea de catre complice a uor activitati menite sa inlesneasca, sa ajute , pe autor la savarsirea actiunii. Activitatea complicelui, potrivit legii penale, poate consta atat in ajutor sau inlesnire la savarsirea faptei prevazute de legea penala, cat si i promisiunea de tainuire a bunurilor provenite dein infractiuni ori de favorizare a infractorului. E*nlesnireaF priveste activitatile complicelui desfasurate anterior comiterii infractiunii care se situeaza in faza de pregatire a savarsirii infractiunii.*nlesnirea poate consta atat in activitati materiale de procurare a mijloacelor, cat si in activitati ce reprezinta o contributie morala ca : procurarea de informatii cu privire la locul si timpul unde urmeaza sa fie savarsita infractiunea,. ;A%utorul< dat de complice priveste activitatile desfasurate de acesta in timpul in timpul executarii faptei de catre autor. ;Promisiunea E de tainuire a bunurilor sau de favorizare a infractoruluiF are loc inainte de comiterea infractiunii sau cel mai tarziu pana in momentul comiterii infractiunii. ,elurile complicitatii a) complicitatea materiala si morala + b) complicitatea prin ajutorare sau inlesnire ori prin promisiune de tainuire a bunurilor sau de favorizare a infractorului + c) complicitatea la pregatirea si la executarea faptei + d) complicitate nemijlocita si imediata + e) complicitate prin actiune si prin inactiune + f) complicitate proprie si improprie + :upa natura ajutorului dat la savarsirea infractiunii complicitatea poate fi : a) !omplicitatea materiala consta in realizarea de acte de sprijin material ca :procurarea de instrumente, de mijloace, adaptarea instrumentelor sau mijloacelor pentru savarsirea infractiunii, inlaturare de obstacole. b) !omplicitatea morala consta in acte de sprijin moral , in vederea realizarii laturii subiective a infractiunii. Complicitatea prin inlesnire sau a%utor la sa!arsirea faptei pre!a4ute "e legea penala si complicitate prin promisiunea "e tainuire a &unurilor sau "e fa!ori4are a infractorului sunt prevazute in dispozitiile art.(= !.p. si reprezinta totodata contributii ale complicelui la savarsirea faptei prevazute de legea penala. :upa momentul in care se acorda ajutorul la comiterea infractiunii complicitatea poate fi : a) !omplicitate la pregatirea infractiunii si priveste activitatile complicelui pentru pregatirea infractiunii,complicitate anterioara. (=

b) !omplicitate la e$ecutarea infractiunii priveste actele executate de complice prin care se da ajutor autorului, in momentul savarsirii infractiunii, concomitenta. :upa modul direct sau indirect in care se realizeaza contributia complicelui la savarsirea infractiunii : a) complicitatea nemi%locita in care complicele acorda sprijin direct autorului b) complicitatea me"iata cand sprijinul este dat prin intermediul altui participant (instigator sau alt complice). :upa aspectul dinamic al contributiei complicelui la savarsirea faptei prevazute de legea penala: a) complicitatea prin actiune (comisiva), cand complicele acorda ajutor b) complicitate prin inactiune, cand ajutorul complicelui consta in neindeplinirea unei obligatii legale. :upa forma de vinovatie cu care autorul savarseste fapta, complicitatea poate fi : a) proprie, cand autorul savarseste fapta cu intentie , cand se realizeaza coeziunea psi7ica intre complice si autor b) improprie, cand autorul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie.

'' Participatia improprie


%articipatia improprie sau imperfecta este aceea forma a participatiei penale la care persoanele care savarsesc cu vointa comun ao fapta prevazuta de legea penala nu actioneaza toate cu aceeasi forma de vinovatie. %articipatia improprie este posibila la toate formele de participatie, adica poate exista sub forma coautorului, a instigarii si a complicitatii. @eza Eautorului mediatF, a autorului de la distanta , a autorului de mana lunga (longa manus), presupune in esenta considerarea ca autor mediat al ainfractiunii pe instigatorul care determina cu intentie pe o alta persoana sa savarseasca o infractiune si care savarseste aceea fapta, dar fara vinovatie fiind :iresponsabil, minor de &' ani , in stare de betie accidentala completa ori in eroare de fapt. Aceasta teorie a Eautorului mediatFare si inconveniente in cazul instigarii la o infractiune ce presupune un subiect calificat (ruda, sot) si car ar savarsi fapta fara vinovatie. :o"alitatile participatiei improprii :upa natura contributiei la savarsirea faptei prevazute de legea penala si in raport cu vinovatia celui care isi aduce contributia se pot distinge urmatoarele modalitati ale participatiei improprii. a) modalitatea intentie si culpa in care contributia participantului este data cu intentie la fapta savarsirii de autor din culpa b) modalitatea intentie si lipsa de vinovatie in care contributia participantului este data cu intentie la fapta savarsita de autor fara vinovatie c) modalitatea culpa si intentie in care contributia participantlui este din culpa la fapta savarsita de autor cu intentie d) modalitatea lipsa de vinovatie si intentie in care contributia participantului este fara vinovatie la fapta savarsita de autor cu intentie. :o"alitatea intentie si culpa.*n aceasta modalitate , participatia improprie, consta potrivit dispozitiilor art. & al.& !.p., in determinarea , inlesnirea sau ajutarea in orice mod cu intentie , la savarsirea din culpa de catre o alta persoana a unei fapte prevazute de legea penala. %articipatia improprie in aceasta forma imbraca doua forme : instigare improprie si complicitate improprie. 1odalitatea coautorului in care unii coautori au actionat cu intentie si altii din culpa nu are nevoie de reglementare, deoarece fiecare autor raspunde pentru fapta sa, potrivit cu vinovatia sa. (-

:o"alitatea intentie si lipsa "e !ino!atie *n aceasta modalitate participatia improprie consta potrivit dispozitiilor art. & al.( !.p.in determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod , cu intentie la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala , de catre o persoana care comite aceea fapta fara vinovatie. 2i in aceasta modalitate a participatiei improprii ca de altfel in orice forma de participatie instigatorul si complicele isi aduc contributia la sa savarsire faptei cu intentie, dar autorul comite fapte fara vinovatie , gasindu)se in acel moment in eroare de fapt ( art.;& !.p.) ori sub imperiul unei constrangeri fizice sau morale (art.'= !.p.)ori in stare de betie accidentala completa (art.'/ al.& !.p.)sau faptuitorul era minor (art.;0 !.p.) sau iresponsabil (art.'5 !.p.). Pe"eapsa in ca4ul participatiei improprii *n cazul participatiei improprii modalitatea intentie si culpa pentru sanctionarea participantilor s)a consacrat prin dispozitiile art. & al.& !.p., sistemul diversificarii pedepselor. *ntrucat instigatorul si complicele contribuie cu intentie la savarsirea faptei urmeaza sa fie sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie , iar autorul deoarece a comis fapta din culpa va fi sanctionat cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa din culpa. *n modalitatea intentie si lipsa de vinovatie a participatiei improprii instigatorul si complicele care au contribuit cu intentie la savarsirea faptei prevazute de legea penala vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infravtiunea intentionata.

') Tratamentul penal al participatiei


Aplicarea pe"epselor in ca4ul participatiei proprii %entru sanctionarean participantilor la savarsirea unei fapte, cu acceasi forma a vinovatiei , in codul penal roman a fost consacrat sistemul parificarii pedepselor, adica toti participantii vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea comisa de autor @inad seama ca la savarsirea unei infractiuni, contributiile participantilor sub raport obiectiv sunt totusi distincte , prin lege s)a prevazut obligativitatea ca la sabilirea pedepseai sa se aiba in vedere contributia participantilor la savarsirea infractiunii si citeriile generale de individualizare prevazute in dispozitiile art.-( !.p. Aplicarea pe"epsei in ca4ul coautorului %arificarea pedepselor pentru participanti nu presupune nici c7iar in cazul coautorului aplicarea aceleiasi pedepse pentru toti autorii , fiind deopotriva obligatorii criteriile generale de individualizare prevazute in art.-( !.p., cat si cele prevazute in art.(- !.p. Aplicarea pe"epsei in ca4ul instigarii *nstigatorul, potrivit sistemului parificarii, se pedepseste cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.(art.(- !.p.) Aplicarea pe"epsei in ca4ul complicitatii 2i in cazul complicitatii proprii sistemul de sanctionare este prevazut de art.(- !.p. (al parificarii pedepselor).%edeapsa pentru complice urmeaza a se stabili intre limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea respectiva, tinandu)se seama de contributia acestuia la savarsirea infractiunii si de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Circumstantele personale si circumstantele reale !ircumstantele sunt imprejurarile in care are loc comiterea faptei prevazute de lege, imprejurari ce constau in stari, intamplari, calitati, insusiri si orice alte date ale realitatii sau date susuceptibile sa particularizeze fapta sau pe faptuitor. *n adevar , prima dispozitie art.(5 !.p., s)a prevazut ca circumstantele privitoare la persoana unui participant nu se rasfrang asupra celorlalti, iar circumstantele privitoare la fapta se rasfrang asupra participantilor numai in masura in care acestia le)au cunoscut sau le)au prevazut. !ircumstantele personale, privesc faptuitorul si pot fi in legatura cu atitudinea psi7ica a acestuia fata de fapta prevazuta de legea penala la care a contribuit, situatie in care circumstantele personale sunt subiective.:aca circumstantele personale privesc particularitatile personalitatii participantului , aceste circumstante sunt de individualizare.

(5

!ircumstantele reale sunt legate de imprejurari anterioare, concomitente sau posterioare savarsirii faptei si privesc continutulatenuat sau agravat al faptei legat de mijloacele folosite , de imprejurarile de loc , de timp in care fapta s)a savarsit , de rezultatul produs. Tratamantul penal al instrigarii neurmata "e e$ecutare 2ub denumirea de instigare neurmata de executare sunt prevazute in art.(/ !.p.doua situatii distincte si anume : a) instigarea neurmata de un inceput de executare si b) instigarea neurmata de o executare pedepsibila. *n prima situatie instigatul desi determina sa savarseasca o fapta prevazuta de lege penala nu trece la executare (se razgandeste) ori incepe executarea si realizeaza o tentativa nepedepsibila. *n cea de a doua situatie cand instigatorul a inceput executarea si s)a desistat ori a impiedicat procedura rezultatului sunt realizate conditiile instigarii. 2anctionarea actelor de instigare neurmate de executare are loc numai daca infractiunea la care s)a instigat este sanctionata cu o pedeapsa mai mare de ( ani, daca este, cu alte cuvinte o infractiune de o anumita gravitate. #mpie"icarea "e catre participanti a sa!arsirii faptei %rin dispozitiile art. 0 !.p. , s)a instituit o cauza de nepedepsire, de impunitate a participantului la savarsirea unei infractiuni daca in cursul executarii, dar inainte de descoperirea faptei , impiedica consumarea acesteia. %entru ca impiedicarea savarsirii faptei de catre participant sa constituie cauza de impunitate se cer indeplinite conditiile : a) sa fi inceput executarea faptei de catre autor +b) dupa inceperea executarii, participantul sa fi intervenit eficient, impiedicand consumarea infractiunii + c) interventia participantului care a dus la neconsumarea infractiunii trebuie sa aiba loc mai inainte de descoperire afaptei. Pe"eapsa in ca4ul participatiei improprii *n cazul participatiei improprii modalitatea intentie si culpa pentru sanctionarea participantilor s)a consacrat prin dispozitiile art. & al.& !.p., sistemul diversificarii pedepselor. *ntrucat instigatorul si complicele contribuie cu intentie la savarsirea faptei urmeaza sa fie sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie , iar autorul deoarece a comis fapta din culpa va fi sanctionat cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa din culpa. *n modalitatea intentie si lipsa de vinovatie a participatiei improprii instigatorul si complicele care au contribuit cu intentie la savarsirea faptei prevazute de legea penala vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea intentionata.

'* C.NCURSUL DE #N,RACT#UN#


Prin concurs "e infractiuni in "octrina si in legislatia penala este "esmnata forma pluralitatii "e infractiuni ce consta "in sa!arsirea a "oua sau mai multe infactiuni "e catre aceiasi persoana mai inainte "e a fi con"amnata "efiniti! pentru !reuna "in ele !onditiile de existenta : a) savarsirea a doua sau mai multe infractiuni b) infractiunile sa fie savarsite de aceiasi persoana c) savarsirea infractiunilor mai inainte de condamnarea definitiva a infractorului pentru vreuna din ele d) infractiunile comise,ori cel putin doua dintre ele sa poata fi supuse judecatii ,ormele concursului "e infractiuni !oncursul de infractiuni este cunoscut sub doua forme : concursul real si concursul formal 1 Concursul real "e infractiuni se mai numeste si concurs material ori concurs prin mai multe actiuni sau inactiuni . !oncursul real de infractiuni este acea forma ce se realizeaza prin savarsirea mai multor infractiuni ca urmare a ma multor actiuni sau inactiuni distincte. Aceasta caracteristica a concursului real se dedue implicit dain dispozitiile art. !% care reglementeaza concursul ideal sau formal prevazand ca exista concurs : Ccand o actiune sau inactiune savarsita de aceiasi persoana ,datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le)a produs intruneste elementele mai multor infractiuni. *nfractiunile savarsite de o persoana pot fi de aceeasi natura si concursul devine omogen ,iar cand infractiunile sunt de natura diferita,concursul este eterogen. (/

*n functie de legaturile care exista intre infractiunile aflate in concurs se disting doua modalitati ale concursului : concursul real simplu si concursul real calificat. Concursul real simplu se caracterizeaza prin aceea ca intre infractiunile savarsite nu exista o alta legatura decat cea persoanala (savarsite de aceiasi persoana). Concursul real calificat sau caacterizat sau cu conexitate se caractrizeaza prin existenta anumitor legaturi conexiuni intre infractiunile savarsite de aceiasi persoana : conexiunea topografica ( ce presupune o legatura de spatiu, de loc,intre infactiunile comise) ,conexitatea cronologica ( ce presupune comiterea infractiunilor simultan) ,conexitatea consecventionala ( in care o infractiune este savarsita pentru a ascunde comiterea altei infractiuni), conexitatea etiologica ( in care o infractiune este savarsita pentru a inlesni comiterea altei infractiuni). *n !p au fost retinute conexitatea etiologica si conexitatea consecventionala. ' Concursul i"eal sau formal "e infractiuni ori concursul printr)o singura actiune cum se mai numeste in literatura juridica, exista potrivit dispozitiilor art. , lit b,atunci cand : B o actiune sau inactiune savarsita de aceiasi persoana,datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le)a produs ,intruneste elementele mai multor infractiuni. *nfractiunile savarsite in concurs ideal pot fi de aceiasi natura ,concursul fiind si omogen ori de natura diferita concursu fiind eterogen. 2ub raport subiectiv infractiunile aflate in concurs ideal pot fi savarsite cu : intentie directa,cu intentie directa unele si cu intentie indirecta altele ,cu intentie unele si altele din culpa,dupa cum toate pot fi savarsite din culpa. Tratamentul penal al concursului "e infractiuni 2unt cunoscute trei sisteme de sanctonare : sistemul cumulului aritmetic,sistemul absorbtiei si sistemul cumulului juridic. Sistemul cumulului aritmetic sau sistemul aditionarii pedepselor presupune adunarea pedepselor stabilite pentru fiecare infractiune din concurs (3uot delicte tot poenae) si executarea pedepsei rezultate din adunarea lor. 2)a reprosat acestui sistem ca este rigid si in cazul pedepselor privative de libertate conduce la pedepse ce depasesc durata de viata a omului si ca prin adunarea pedepselor se creeaza un plus de suferinta care nu ar exista cand pedepsele ar fi executate cu intermitente. Sistemul a&sor&tiei presupune aplicarea pedepsei stabilite pentru infractiunea cea mai grava care va absorbi pedepsele stabilite pentru celelalte infractiuni mai usoare. Acest sistem al absorbtiei pedepselor ma usoare in pedeapsa cea mai grava ( major poena absorbet minorem) are mai multe eajunsuri decat pedeaspa cumulului aritmetic ,deoarece creeaza pentru infractor impresia de impuntate pentru infractiunile mai putin grave. Sistemul cumulului %uri"ic, sau al contopirii pedepselor este un sistem intermediar intre cel al aditionarii si cel al absorbtiei si presupune aplicarea pedepsei celei mai grave ,dintre cele stabilite pentru fiecare infractiune, la care se poate adauga un spor. Acest sitem adoptat si de !odul penl roman in vigoare ,are avantajul caelimina inconvenintele semnalate in celelalte sisteme.

'+ Reci"i!a
!a forma a pluralitatii de infractiuni recidiva consta in savrasirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune. *n literatura juridica,condamnarea definitiva pentru infractiunea anterioara si noua infractiune comisa au fost denumite termeni ai recidivei. %rimul termen al recidivei consta intotdeauna intr)o condamnare definitiva la o pedeapsa privativa de libertate iar cel de al doilea termen consta in savarsirea din nou a unei infractiuni. 0

:o"alitatile reci"i!ei 1odalitatile recidivei sunt formele pe care aceasta le poate avea in functie de variatiunile celor doi termeni. A Reci"i!a postcon"amnatorie si reci"i!a poste$ecutorie *n functie de momentul savarsirii noii infractiuni dupa condamnarea anterioara,mai inainte de executarea pedepsei sau dupa executarea pedepsei, recidiva este cunoascuta sub aceste doua forme. 1 Reci"i!a postcon"amnatorie presupune comiterea unei noi infractiuni dupa ramanerea definitiva a 7otararii de condamnare pentru infractiunea anterioara si mai inainte de executara in intregime a pedepsei pronuntate pentru acea infractiune. ' Reci"i!a poste$ecutorie presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa executarea pedepsei sau stingerea excutarii pedepsei rin gratiere, prescriptie,pronuntate pentru infractiunea anterioara. - Reci"i!a generala si reci"i!a speciala :upa natura infractiunilor ce compun pluralitatea sub forma recidivei se disting : recidiva generala si recidiva speciala. 1 Reci"i!a este generala cand existenta ei nu este conditionata de natura infractiunilor comise,putand fi de natura diferita ori de aceiasi natura. ' Reci"i!a este speciala cand existenta ei este conditionata de savarsirea unor ifractiuni de acelasi fel,de aceiasi natura. Recidiva este speciala si atunci cand existenta ei este conditionata de asemanari intre infractiunile ce formeaza termeii acesteia,cu privire la sursa legislativa. C Reci"i!a mare si reci"i!a mica,reci"i!a a&soluta si relati!a *n functie de gravitatea condamnarii pentru prima infractiune ,recidiva poate fi absoluta sau relativa,mare si mica. 1 Reci"i!a este a&soluta,cand existenta ei nu este conditionata de gravitatea primei condamnari. ' Reci"i!a este relati!a, cand existenta ei este conditionata de o anumita gravitate a condamnarii pronuntata pentru infractiunea anterioara. ) Reci"i!a mare este conditionata de existenta unei condamnari pentru prima infractiune de o anumita gravitate ( in !p roman s)a prevazut conditia ca pedeapsa sa fie inc7isoarea mai mare de = luni) * Reci"i!a mica presupune savarsirea unei noi infractiuni de catre aceiasi persoana care anterior a mai fost condamnata la pedepse privative de libertate de o gravitate redusa. D Reci"i!a permanenta si reci"i!a temporara *n functie de timpul scurs intre executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara si savarsirea noii infractiuni recidiva poate fi temporara si permanenta. 1 Reci"i!a este permanenta sau perpetua cand existenta acesteia nu este conditionata de savarsirea noii infractiuni intr)un anumit termen. ' Reci"i!a este temporara cand existenta ei este conditionata de comiterea noii infractiuni numai intr)un anumit termen de la condamnarea sau de la executarea pedepsei pronuntate pentru infractiunea anterioara. E Reci"i!a teritoriala si reci"i!a internationala. :upa criteriul locului unde s)a aplicat pedeapsa definitiva ce formeaza primul termen al recidivei,se disting : recidiva nationala si recidiva internationala. 1 Reci"i!a este nationala sau teritoriala cand primul termen consta intr)o condamnare definitiva la pedeapsa inc7isorii pronuntata de o instanta romana. ' Reci"i!a este internationala cand condamnarea definitiva ce formeaza primul termen al recidivei este pronuntata de o instanta straina. , Reci"i!a cu efect unic si reci"i!a cu efecte progresi!e :upa criteriul tratamentului sanctionator al recidivei, acesta poate fi cu efcet unic, cu efect progresiv,cu regim sanctionator uniform, cu regim snactionator diferentiat. &

1 Reci"i!a cu efect unic presupune aplicarea aceluiasi tratament penal atat pentru infractorul la prima recidiva cat si pentru cel care a perseverat in recidiva (multirecidivist). ' Reci"i!a ce efecte pregresi!e presupune agravarea pedepsei recidivistului cu fiecare noua recidiva. ) Reci"i!a cu regim sanctionator uniform presupune acelasi regim de sanctionare pentru toate modalitatile recidivei. * Reci"i!a cu regim "e sanctionare "iferentiat care presupune un regim de sanctionare diferit pentru modalitatile recidivei. ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) #n Cp au fost consacrate urmatoarele mo"alitati ale reci"i!ei ( recidiva mare postcondamnatorie in art. -, lit. a recidiva mare postexecutorie , in art. -, lit b recidiva mica postcondamnatorie in art. - , lit. c recidiva mica postexecutorie in art. - , lit c recidiva internationala recidiva temporara recidiva generala recidiva cu efect unic recidiva cu efect sanctionator diversificat recidiva postcondamnatorie in cazul persoanei juridice recidiva postexecutorie in cazul persoanei juridice Tratamentul penal al reci"i!ei Aplicarea pe"epsei principale in ca4ul reci"i!ei mari postcon"amnatorii %rin dispozitiile art. /, alin. & !p ,s)a conscacrat , ca sGstem de sanctionare pentru recidiva postcondamnatorie ,sistemul cumulului juridic cu spor facultativ ,sistem prevazut pentru concursul de infractiuni prin dispozitiile art. ' si ; !p si la care se face expres trimitere. @rebuie sa se faca distinctie in aplicarea pedepsei pentru starea de recidiva postcondamnatorie dupa momentul savarsirii din nou a infractiunii : a) inainte de inceperea executarii pedepsei, b) in timpul executarii pedepsei, c) in stare de evedare. 1 Sa!arsirea unei infractiuni inainte "e inceperea e$ecutarii pe"epsei anterioare !and cel condamnat savarseste din nou o infractiune inainte de a incepe executarea pedepsei ce formeaza primul termen, se stabileste o pedeapsa pentru infractiunea savarsita din nou care se contopeste cu pedeapsa ce formeaza primul termen al recidivei, dupa regulile prevazute pentru concursul de infractiuni. *n cazul recidivei, sporul ce se poate adauga in a doua treapta,adica la maximul special al pedepsei celei mai grele este de pana la - ani ( art. /, alin.& !p) ' Sa!arsirea noii infractiuni in timpul e$ecutarii pe"epsei anterioare !and noua infractiune se savarseste in timpul executarii pedepsei ce formeaza primul termen ,deci dupa ce condamnatul a executat deja o parte din pedeapsa pronuntat pentru infractiunea anterioara,contopirea are loc intre pedeapsa stabilita pentru noua infractiune si restul de pedeapsa ramas neexecutat din condamnarea anterioara( art. /, alin (, !%). ) Sa!arsirea noii infractiuni in stare "e e!a"are.:aca noua infractiune s)a savarsit in stare de evadare, pedepsele ce se vor contopi vor fi pe de o parte ,pedeapsa pentru primul termen al recidivei care este compusa din restul ramas neexecutat din pedeapsa ce se executa cand a evadat la care se aduna pedeapsa pentru evadare si pe de alta parte pedeapsa pentru al doilea termen al recidivei care este pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita in stare de evadare(art /, alin !% ). !nd condamnatul aflat in executarea unei pedepse privative de libertate >ce indeplineste conditiile pentru a constitui primul termen al recidivei mari postcondamnatorii)evadeaza,pedepsa stabilita pentru infractiunea de evadare se adauga la restul ramas neexecutat (art (=/,alin !%),retinandu)se totdeodata si starea de recidiva postcondamnatorie a condamnatului. (