Sunteți pe pagina 1din 274

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad Facultatea de Medicină, Farmacie şi Medicină Dentară Specializarea Medicină Dentară

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ Septembrie 2013

(in paranteze este precizat indexul bibliografic al temei)

1. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (9, [integral])

2. Rolul factorilor functionali în formarea aparatului dento-maxilar (10, [pag. 315-392, 405-417, 433-

445])

3. Semiologie dentara (4, [pag. 139-154])

4. Instrumente necesare prepararii cavitatilor si obturatiei coronare (4, [pag. 187-206])

5. Tratamentul cariei dentare (4, [pag. 167-185, 294-333, 339-346])

6. Tehnica prepararii cavitatilor (4, [pag. 207-234])

7. Etiopatogenia cariei dentare (4, [pag. 31-57])

8. Inflamatia pulpei dentare (5, [pag. 51-67])

9. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (5, [pag. 68-93])

10. Necroza si gangrena pulpara (5, [pag. 94-102])

11. Parodontite apicale acute si cronice (5, [pag. 103-125])

12. Tratamentul inflamatiilor pulpare (5, [pag. 131-157])

13. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (5, [pag. 158-213])

14. Obturarea canalelor radiculare (5, [pag. 214-248])

15. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (5, [pag. 249-260])

16. Morfologia parodontiului marginal (3, [pag. 16-57])

17. Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice (3, [pag. 63-95])

18. Examinarea pacientului parodontopat (3, [pag. 100-118])

19. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (3, [pag. 119-123])

20. Gingivite si stomatite (3, [pag. 124-150])

21. Parodontite marginale (3, [pag. 151-161])

22. Manifestari gingivo-parodontale si orale în SIDA (3, [pag. 162-164])

23. Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinara si alte complicatii ale bolilor parodontiului

marginal (3, [pag. 171-175])

24. Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al placii microbiene)

(3, [pag. 176-246])

25. Tratamentul de echilibrare ocluzala în parodontopatiile marginale cronice (3, [pag. 279-318])

26. Bioterapia de reactivare în bolile parodontiului marginal (3, [pag. 315-318])

27. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament în bolile parodontiului marginal (3, [pag. 318-

328])

28. Extractia dentara (2, [pag. 51-136])

29. Incidentele si accidentele eruptiei dentare (2, [pag. 51-136])

30. Leziuni traumatice ale partilor moi oro-faciale (2, [pag. 497-525])

31. Traumatismele dento-parodontale (2, [pag. 669-708])

32. Infectiile oro-maxilo-faciale (2, [pag. 293-362 - fara abcesul parodontal])

33. Sinuzita odotogena si comunicarea buco-sinusala (2, [pag. 366-379])

34. Chisturile de maxilar (2, [pag. 713-734])

35. Leziuni orale cu potential de malignizare (2, [pag. 815-842])

36. Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontica) (2, [pag. 139-161])

37. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice (2, [pag. 175-196])

38. Chirurgia protetica (2, [pag. 197-219])

40.

Patologia articulatiei temporo-mandibulare (2, [pag. 1182-1211])

41. Fracturi ale mandibulei (2, [pag. 527-650])

42. Fracturile de masiv facial (2, [pag. 653-687])

43. Tumorile odontogene ale maxilarelor (2, [pag. 717-813])

44. Durerea în teritoriul oro-maxilo-facial (2, [pag. 429-496])

45. Inflamatiile glandelor salivare, litiazele salivare (2, [pag. 1124-1158])

46. Sialozele (2, [pag. 1155-1158])

47. Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al fetei (2, [pag. 1039-1048])

48. Tumorile maligne ale mandibulei (2, [pag. 1070-1077])

49. Examenul clinic al edentatului partial (7, [pag. 43-86])

50. Etapele tratamentului edentatiei partiale (7, [pag. 87-140])

51. Tipuri de amprente în edentatia partiala (7, [pag. 343-372])

52. Elemente structurale ale protezelor partiale scheletate (7, [pag. 140-314])

53. Determinarea si înregistrarea relatiei intermaxilare în edentatia partiala tratata cu proteze scheletate (7,

[pag. 515-524])

54. Biodinamica protezelor scheletate în cavitatea bucala (7, [pag. 114-140])

55. Aplicarea protezelor scheletate în cavitatea bucala (7, [pag. 539-554])

56. Readaptarea protezelor partiale scheletate (7, [pag. 555-566])

57. Cinematica mandibulara (8, [pag. 27-140])

58. Fiziologia contactelor dento-dentare (ocluzia functionala) (8, [pag. 143-168])

59. Disfunctia mandibulo-craniana (8, [pag. 177-235])

60. Câmpul protetic edentat total (6, [pag. 19-43])

61. Examenul pacientului edentat total (6, [pag. 44-48])

62. Amprentarea câmpului protetic edentat total (6, [pag. 60-69, 94-129])

63. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total (6, [pag. 130-151])

64. Proba machetelor (6, [pag. 206-222])

65. Aplicarea si adaptarea protezelor totale (6, [pag. 223-235])

66. Reconditionarea protezelor totale (6, [pag. 240-248])

67. Stomatopatiile protetice la edentatul total (6, [pag. 275-282])

68. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare (1, [pag. 191-243])

69. Principiile prepararii dintilor în protezarea fixa (1, [pag. 545-618])

70. Planul de tratament în protezarea maselor edentate (1, [pag. 413-500])

71. Înregistrarea relatiilor intermaxilare în protezarea fixa (1, [pag. 142-162])

72. Adaptarea si fixarea protezelor fixe (1, [pag. 981-1009])

73. Elemente de anatomie (11, [pag. 14-87])

74. Examenul bolnavului (11, [pag. 88-105])

75. Durerea (11, [pag. 106-108])

76. Substante anestezice (11, [pag. 109-129])

77. Instrumentarul necesar pentru administrarea anesteziei (11. [pag. 130-138])

78. Utilizarea in stomatologie a anesteziei locale (11. [pag. 139 -140])

79. Clasificarea anesteziilor (11. [pag. 141-142])

80. Anestezia locala (11. [pag. 143-155])

81. Anestezia loco-regionala (11. [pag. 156-194])

82. Premedicatia in stomatologie (11. [pag. 200-206])

83. Alegerea anesteziei in raport cu starea bolnavului (11. [pag. 207-213])

84. Accidentele si complicatiile anesteziei loco-regionale (11. [pag. 214-220])

85. Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale (11. [pag. 221-224])

86. Conduita in cabinetul stomatologic fata de pacientul cu afectiuni asociate sau stari fiziologice speciale

(12. [pag. 14-160])

BIBLIOGRAFIE

1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,

Timisoara, 2001

2. C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999.

3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala româneasca, Bucuresti, 1999.

4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie restauratoare, Ed.medicala,

5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002

6. E. Hutu, s.a. - Edentatia totala, Ed.III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.

7. A.Ionescu - Clinica si tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucuresti, 1997.

Bucuresti, 2001.

8. S. Ionita, A. Petre - Ocluzia dentara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997.

9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din santuri si fosete, Ed.Cerma,

1997.

10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvoltare, Ed. medicala, Bucuresti, 1995.

11. V.Vasca-Anestezia in medicina dentara.Ed. Mirton, Timisoara, 2005.

12. A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de

Bucuresti, 2004.

Bucuresti,

curs, Ed. Etna,

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad Facultatea de Medicină Generală, Farmacie şi Medicină Dentară

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA SPECIALIZAREA MEDICINĂ DENTARĂ Septembrie 2011

1. Respiraţia orală influenţează dezvoltarea aparatului dento-maxilar prin următoarele mecanisme:

a. aerul inspirat pe gură are o acţiune directă asupra bolţii producând un palat înalt

b. apare compresiunea de maxilar

c. limba exercită o acţiune de apăsare pe pereţii laterali ai bolţii

d. tulburări de masticaţie

e. absenţa stimulilor naturali de creştere

R: a, b, d, e

pag. 323

2. Alimentaţia artificială prezintă următoarele inconveniente:

a. lipsa mişcării de retropulsie

b. aerofagie

c. secreţie salivară abundentă

d. rahitism

e. influenţe de ordin general

 

R: b, d, e

332

3.

Stereotipul vertical de masticaţie se caracterizează prin:

a.

mişcări verticale de închidere şi deschidere

b.

tip frecător

c.

dinţi cu cuspizi abrazaţi

d.

inocluzie verticală frontală

e.

dezvoltare musculară mai redusă

R: a, e

p. 334

4.

Terapia anomaliilor dento-maxilare cu aparate funcţionale se bazează pe următoarele principii:

a.

pentru a exercita forţa corectoare este necesar să se producă contracţii musculare

b.

contracţiile musculare se declanşează reflex când apartul este în cavitatea bucală

c.

aparatele descompun forţele orizontale în forţe verticale

d.

normalizează funcţiile perturbate

e. produc recidive

 

R: a, b. d,

416

5. Sugerea policelui poate produce următoarele anomalii:

a. tonus labial crescut

b. incompetenţă labială

c. respiraţie orală

e. prodenţie

R: b, c, d, e

6. În cazul instalării anomaliei dento-maxilare, eficienţa masticatorie este micşorată prin

următoarele mecanisme:

a. reducerea suprafeţei de contact ocluzal

b. dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii

c. accentuarea unor mişcări masticatorii

d. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist

e. lipsa unei suferinţe parodontale

R: a, b, d,

345

7. În timpul articulării fonetice anormale se poate observa:

a. sprijinul limbii pe suprafaţa palatinală a incisivilor superiori

b. interpoziţia limbii către incisivi

c. interpoziţia limbii către premolari

d. interpoziţia limbii către molari

e. sprijin al limbii pe faţa linguală a incisivilor inferiori

R: a, b, c, e

381

8. Care din următoarele tulburări ale dezvoltării aparatului dento-maxilar ar putea avea influenţe

asupra respiraţiei:

a. îngustarea maxilarului superior

b. prognatismul mandibular

c. retropoziţia mandibulei

d. ocluzia deschisă

e. îngustarea maxilarului inferior

R: a, c, d

326

9. Indicaţi vârsta de la care sugerea degetului încetează a mai fi o manifestare în cadrul normalului

şi devine obicei vicios:

a. vârsta de 1 an

b. vârsta de 2-3 ani

c. vârsta de 4-5 ani

d. vârsta de 6 ani

e. întreaga perioadă preşcolară

R: b 441

10. Deglutiţia cu arcadele în contact, caracteristic adultului, are loc în condiţiile ingerării:

a. alimente păstoase sau solide

b. când se beau lichide

c. alimente zemoase

d. lichide în cantităţi mici

e. deglutiţia de salivă

R: a, d, e

320

Subiecte licenţă prevenţie Rodica Luca

1. Proprietăţile ideale ale unui sigilant sunt:

a. timp de lucru mediu

b. timp de lucru îndelungat

c. penetranţă înaltă

d. expansiune termică redusă

e. timp de lucru scurt

R: a, c, d

16

2. Cimenturile ionomer de sticlă folosite pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor pot fi utilizate ca

alternativă în cazul:

a. condiţiilor de izolare perfectă

b. suprafeţei ocluzale acoperite parţial cu un capuşon de mucoasă

c. molarilor permanenţi parţial erupţi

d. condiţiilor de izolare precară

e. molarilor permanenţi erupţi în totalitate când se poate realiza o izolare corespunzătoare

R: b, c, d

34

3. Următoarele faze reprezintă timpi operatori ai sigilării cu răşini compozite:

a. controale periodice

b. prepararea materialului de sigilare

c. curăţirea suprafeţeor dentare cu pastă fluorurată

d. pregătirea suprafeţelor de smalţ prin demineralizare timp de 90 de secunde

e. izolarea

R: a, b, e

35

4. Morfologia şanţurilor ocluzale poate fi:

a. şanţuri largi în formă de „V”, cu diametrul mare şi puţin adânci

b. şanţuri înguste în formă de „M”, mai puţin adânci

c. şanţuri largi în formă de „W”, cu diametrul mare şi adânci

d. şanţuri în formă de „I”, adânci şi înguste

e. şanţuri în formă de „H”, adânci şi înguste

R: a, d

7

5. Cel mai bun mediu pentru dezvoltarea cariilor îl reprezintă următoarele tipuri de şanţuri:

a. şanţurile adânci şi cu diametrul mare

b. şanţurile largi şi adânci

c. şanţurile adânci şi înguste

d. şanţurile cu diametrul mare şi puţin adânci

e. şanţurile înguste şi cu o adâncime redusă

6.

Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii următorilor factori:

a. capacităţii de retenţie în fostele şi şanţurile adânci ca într-o nişă retentivă

b. imposibilităţile realizării unei curăţiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat

c. concentraţiei prea mari a fluorului în smalţul ocluzal faţă de cel proximal

d. concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal faţă de cel proximal

e. grosimii reduse a startului de smalţ de la nivel ocuzal

R: a, b, d

8

7. Sigilarea este o mtodăde prevenie a cariei de pe următoarele suprafeţe:

a. de pe suprafeţele orale ale incisivilor inferiori

b. de pe suprafeţele orale ale incisivilor superiori

c. de pe suprafeţele ocluzale ale molarilor şi premolarilor

d. de pe suprafeţele vestibulare sau orale ale molarilor

e. de pe suprafeţele proximale ale incisivilor superiori

R: b, c, d

14

8. Sigilanţii au următoarle efecte importante:

a. uşurează manoperele de curăţire a şanţurilor şi fosetelor

b. umplu în mod mecanic fosetele şi şanţurile adânci cu o răşină acido-rezistentă

c. sunt rezistente la stresul ocluzal şi se menţin bine timp îndelungat

d. blochează „locusul” preferat al Streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene

e. este o manoperă simplă şi poate fi efectuată şi la domiciliu

R: a, b, d

15

9. Calităţile unui material de sigilare sunt următoarele:

a. fluiditate

b. aderenţă bună la suprafeţele gravate

c. văscozitate cât mai crescută pentru a putea fi îndesat uşor în şanţurile adânci

d. biocompatibilitate

e. priză lentă în condiţiile cavităţii bucale

R: a, b, d

15

10.

Sigilanţii fotopolimerizabili prezintă următoarele avantaje faţă de cei autopolimerizabili:

a.

materilalul se întăreşte în 40 de secunde

b.

nu se încorporează bule de aer, deoarece materialul nu se pregăteşte prin amestecare

c.

materialul îşi păstrează aceeaşi vâscozitate pe toată perioada manoperei

d.

materialul face priză în 5 secunde când se produce fotoactivarea

e.

din punct de vedere estetic şi mecanic sunt mult superiori sigilanţilor autopolimerizabili

R: b, c

19

11.

Avantajele folosirii laserului în fotoactivarea sigilanţilor fotopolimerizabili sunt:

a.

smalţul expus laserului are rezistenţă crescută la factorii cariogeni

b.

creşterea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare

c.

îmbunătăţeşte rezistenţa mecanică şi estetică a materialului

e. reducerea timpului de priză

R: a, b, d, e

19

12. Materialele de sigilare transparente pot fi:

a. gri

b. albăstrui

c. calre

d. roz

e. gălbui

R: c, d, e

21

13.

Materialele de sigilare opace pot fi:

a.

portocalii

b.

verzui

c.

albe

d.

de culoarea dintelui

e.

argintii

R: c, d

21

14.

Fluorul eliberat de către răşinile de sigilare cu eliberare de fluor este încorporat în smalţ astfel:

a.

3500 ppm de fluor la o adâncime de 10 microni

b.

5000 ppm de fluor la o adâncime de 10 microni

c.

1700 ppm de fluor la o adâncime de 6 microni

d.

2000 ppm de fluor la o adâncime de 6 microni

e.

6500 ppm de fluor la o adâncime de 6 microni

R: a, c

22

15.

În cazul răşinilor de sigilare cu eliberare de fluor, cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează:

a.

în primele 48 de ore

b.

în primele 72 de ore

c.

în primele 24 de ore

d.

după 1 an de la aplicarea sigilantului

e.

după 2 ani de la aplicarea sigilantului

R: c

23

16.

Între proprietăţile Sigilar-ului, un material de sigilare produs în România amintim:

a.

adeziune foarte bună

b.

capacitate de etanşare

c.

contracţie mică la polimerizare

d.

hidrofilie crescută

e.

timp de lucru şi priză convenabile

R: b, c, e

26

17. Cimenturile glass ionomer prezintă următoarele calităţi importante care le recomandă pentru a fi

folosite în stomatologia preventivă:

a.

aplicare foarte uşoară

b.

adeziune chimică la structurile dure dentare

c.

capacitate continuă de a elibera ioni de fluor

d.

timp de priză scurt

e.

nu necesită finisare

R: b, c

28

18.

Între dezavantajele cimenturilor glass ionomer convenţionale ca material de sigilare amintim:

a.

rezistenţă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii

b.

dezhidratare în timpul stadiului iniţial al reacţiei de priză

c.

timp de priză prea scurt

d.

sensibilitate în mediul umed

e.

finisare slabă datorită rugozităţii superficiale

R: a, b, d, e

29

19. Cimenturile glass ionomer modificate cu răşină (glass ionomeri fotopolimerizabili), ca materiale

de sigilare prezintă următoarele caracteristici:

a. manevrare mai uşară

b. timp de priză mai lung

c. sensiblitate mai redusă în mediul umed

d. adaptare marginală mai bună

e. adeziune mai bună

R: a, c, d, e

30

20.

În comparaţie cu răşinile compozite pentru sigilare, cimenturile glass ionomer prezintă:

a.

rezistenţă mai mare la uzură

b.

capacitate mai mare de a pătrunde în profunzimea şanţului

c.

capacitate mai bună de a elibera ioni de fluor

d.

protecţie anticarioasă şi după pierderea sigilării

e.

cimenturile glass ionomer pot fi utilizaţi pentru sigilare în toate situaţiile

R: c, d

31

21.

Fuji Ionmer Type III este un glass ionomer autopolimerizabil folosit în sigilarea şanţurilor şi

fostelor şi prezintă următoarele caracteristici:

a. închidere marginală excelentă

b. legătură puternică la structura dentară după o demineralizare prealabilă

c. biocompatibilitate foarte bună

d. priză rapidă

e. suprafaţă netedă cu modificări minime de culoare

R: a, c, d, e

32

22. Curăţirea suprafeţei de smalţ din cadrul tehnicii sigilării cu răşini compozite se face în felul

următor:

a.

periaj profesional cu o perie profilactică şi o pastă formată din pulbere de piatră ponce, apă şi

fluor

b.

se curăţă suprfaţa de smalţ cu o perie de dinţi şi o pastă formată din pulbere de piatră ponce, apă

şi fluor

c.

pasta rămasă în şanţuri se îndepărtează cu vârful unei sonde ascuţite

d.

după curăţirea mecanică, suprafaţa de smalţ se spală atent cu apă

e.

după curăţirea mecanică, pacientul este rugat să se clătească cu apă de gură cu fluor

R: c, d

33

23.

Pregătirea suprafeţei de smalţ din cadrul tehnicii sigilării cu răşini compozite se face de obicei cu

acid ortofosforic cu o concentraţie de:

a.

30-50%

b.

10-30%

c.

50-70%

d.

37%

e.

67%

R: a, d

34

24.

Timpul de demineralizare în cazul sigilării cu răşini compozite este de :

a.

60 de secunde pentru dinţii temporari

b.

120 de secunde pentru dinţii permanenţi

c.

120 de secunde indifernt de tipul dentiţiei

d.

120 de secunde pentru dinţii temporari

e.

60 de secunde pentru dinţii permanenţi

R: d, e

35

25.

În cazul sigilării cu răşini compozite agentul demineralizant se aplică astfel:

a.

agentul demineralizant se aplică strict până la marginea viitoarei sigilări

b.

dacă agentul demineralizant este sub formă de soluţie, acesta se aplică obligatoriu prin frecare

pentru a creşte eficienţa soluţiei

c. indiferent dacă este gel sau soluţie, el trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o suprafaţă de aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilări

d. numai dacă este soluţie, agentul demineralizant trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o

suprafaţă de aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilări

e.

dacă este gel, agentul demineralizant se aplică strict până la marginea viitoarei sigilări

R: c

35

26.

Tehnica de sigilare a şanţurilor şi fosetelor recomandată de EINWAG presupune:

a.

curăţirea suprafeţei ocluzale cu o pastă cu fluor

b.

înăspirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aprox. 1 mm lăţime cu o freză diamantată

c.

înăspirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aprox. 4 mm lăţime cu o freză diamantată

d.

nu este necesară demineralizarea, deoarece suprafaţa de smalţ a fost prelucrată cu freza

diamantată în prealabil

e.

demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţului

R: b, e

37

27.

În cazul folsirii sigilanţilor autopolimerizabili trebuie să se cunoască următoarele:

a.

timpul de lucru este limitat

b. polimerizarea materialului începe la 20-40 de secunde după ce catalizatorul se adaugă la bază

c. amestecul celor două componente trebuie făcut rapid şi cu mişcări energice având în vedere că

timpul de lucru este limitat

d.

temperatura ridicată a mediului ambiant modifică polimerizarea, micşorând perioada de lucru şi

priza

e.

amestecul celor două componente trebuie făcut cu meticulozitate, fără mişcări energice

R: a, d, e

38

28.

Aplicarea sigilantului când se folosesc răşimi compozite se face în felul următor:

a.

se recomandă utilizarea unei cantităţi de material astfel încât să acopere toate şanţurile şi fosetele

ocluzale

b. materialul de sigilare trebuie să acopere şi aproximativ 1 mm din pantele cuspidiene

c. materialul de sigilare trebuie să acopere şi aproximativ 3 mm din pantele cuspidiene

d. după aplicarea materialului de sigilare se recomandă aplicarea imediată a sursei luminoase

e. după aplicarea materialului de sigilare se recomandă temporizarea aplicării sursei luminoase timp de 5 până la 20 de secunde

R: a, e

40

29.

Tehnica sigilării cu un ciment glass ionomer convenţional autopolimerizabil prezintă următorii

timpi operatori:

a. curăţarea suprafeţei dentare cu o perie conică sub jet de apă

b. lărgirea şanţurilor şi fosetelor cu o freză diamantată foarte fină

c. demineraliare acidă

d. aplicarea materialului

e. aplicarea unui lac protector

R: a, d, e

42

30.

Enameloplastia ca tehnică de sigilare a şanţurilor şi fosetelor se recomandă în cazul:

a.

şanţurile adânci şi cu diametrul mai mare care prezintă modificări de culoare

b.

în cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci

c.

şanţurile adânci şi cu diametrul mai mare care nu prezintă modificări de culoare

d.

şanţurile adânci şi înguste care prezită modificări de culoare

e.

şanţurile largi şi mai puţin adânci care nu prezintă modificări de culoare

R: b, d

43

31.

În cazul folosirii materialelor pe bază de răşini compozite, sigilarea prin enameloplastie oferă

următoarele avantaje:

a.

permite pătrunderea mai profundă a materialului, numai dacă acesta este negranular

b.

asigură o adaptare mai bună la smalţ

c.

creşte rezistenţa la uzură a materialului

d.

permite pătrunderea mai profundă a materialului, numai dacă acesta este granular

e.

aspectul estetic este net superior sigilării convenţionale

R: b, c

44

32.

În legarea materialului de sigilare la suprafaţa de smalţ demineralizată acid au rol important

următorii factori:

a. grosimea stratului de smalţ

b. topografia suprafeţei de smalţ demineralizată

c. gradul de curăţenie şi de uscare a smalţului

d. concentraţia fluorului în smalţul demineralizat

e. agentul de demineralizare

R: b, c, e

45

33. Sigilarea se recomandă în următoarele situaţii clinice:

a. şanţuri în formă de „I”, amforă, picătură

b. şanţuri şi fosete adânci cu proastă coalescenţă

c. sonda „agaţă”, dar nu sunt alte semne de carie dentară

d. şanţurile şi fosetele la dinţii care nu au erupt de mai mult de 5 ani pe arcadă

e. dinţii sunt erupţi suficient pentru a se obţine o suprafaţă uscată

R: a, b, c, e

56

34.

SIMONSEN recomandă ca perioade potrivite pentru sigilare:

a.

vârsta de 3-4 ani pentru molarii temporari

b.

vârsta de 8-9 ani pentru molarii primi permanenţi

c.

vârsta 2-3 ani pentru molarii temporari

d.

vărsta de 6-7 ani pentru molarii primi permanenţi

e.

vârsta de 13-14 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari

R: a, d

58

35.

Şcoala scandinavă recomandă sigilarea în următoarele situaţii:

a.

molarii unu şi doi predispuşi la carie

b.

la pacienţii care consumă zilnic mari cantităţi de dulciuri

c.

la pacienţii care prezintă multe leziuni aproximale

d.

dinţii cu defecte de dezvoltare, de coalescenţă

e.

pacienţii cu handicap general

R: a, d, e

59

36. SURMONT P şi colab. indică aplicarea sigilărilor la grupul persoanelor cu risc, care cuprinde:

a. pacienţi carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans

b. pacienţi care fumează mult şi consumă mari cantităţi de alcool

c. pacienţi care consumă zilnic mari cantităţi de dulciuri

d. pacienţi handicapaţi psihic sau fizic, cu igienă bucală precară

e. pacienţi cu numeroase leziuni aproximale

R. a, c, d

56

37. Criterii de selecţionare a dinţilor în vederea sigilării şanţurilor şi fosetelor:

a. nu se recomandă în mod normal sigilarea molarilor temporari

b. orice copil cu carie proximală ar trebui să beneficieze de sigilarea suprfeţei ocluzale la dintele

respectiv

c. cariile ocluzale la unul sau mai mulţi molari de 6 ani, necesită sigilarea molarilor de 12 ani imediat după erupţie

e. sigilarea se poate efectua la orice vârstă după erupţia dintelui pentru a asigura o uscare adecvată

R: a, c, d 60

38. Sigilarea accidentală a cariilor incipiente din şanţuri şi fosete se caracterizează prin:

a. microorganismele prezente sub materialul de sigilare îşi pierd viabilitatea, dar nu şi potenţialul de demineralizare

b. microorganismele prezente sub materialul de sigilare îşi pierd viabilitatea şi potenţialul de

demineralizare

c. microorganismele prezente sub materialul de sigilare nu îşi pierd viabilitatea, dar le scade

potenţialul de demineralizare

d.

la două săptămâni după sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 3 ori

e.

la două săptămâni după sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 23 ori

R: b, e

53

39.

În funcţie de extinderea şi adâncimea procesului carios depistate prin preperare exploratorie, se

deosebesc următoarele tipuri de obturaţii preventive cu răşină:

a. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă, cantonată numai în smalţ

b. când leziunea de carie a progresat în dentină, dar este încă mică

c. când leziunea are o extindere mai mare în dentină

d. când leziunea s-a extins mult în dentină şi a provocat hiperemie pulpară

e. când leziunea a deschis camera pulpară şi a provocat pulpită

R: a, b, c

63

40. Obturaţiile preventive cu glass ionomeri presupun următorii timpi operatori:

a. periaj profesional cu pastă de piatră ponce

b. pregătirea conservatoare a cavităţii

c. demineralizare prin gravaj acid

d. aplicarea glass ionomerului

e. aplicarea unui lac protector

R: a, b, d

67

TERAPIE

SUBIECTE LICENTA ODONTO

1.Caria dentara poate sa apara:

a. numai pe suprafata ocluzala a dintilor ;

b. numai pe suprafata meziala a dintilor;

c. pe orice suprafata a dintelui;

d. numai pe suprafata linguala/palatinala a dintilor;

e. numai pe suprafata distala a dintilor.

Raspuns corect:c (4,pag 139)

2. Aspectele morfologice ce determina simptomatologia cariei dentare, sunt in functie de:

a. rata si viteza de evolutie a cariei;

b.extinderea cariei ;

c. localizarea cariei;

d.gradul de penetrare a materialului de obturatie;

e.nici un raspuns corect. Raspuns corect: A,B,C (4,pag.139)

3. Localizarea cariei in santuri si fosete:

a.suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor;

b. fata vestibulara a dintilor frontali superiori;

c.gropitele de pe fata orala ale frontalilor superiori;

d. gropitele vestibulare si orale ale incisivilor;

e.nici un raspuns correct. Raspuns corect: A,C,D (4,pag.139)

4. Caracteristicile cariei suprafetelor netede:

a.nu apare acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea/curatirea artificiala; b.nu sunt frecvente pe fetele proximale ale molarilor,premolarilor,frontali; c.pe suprafetele proximale ale frontalilor sunt situate la marginea fetei subminind/intrerupand creasta marginala; d.pe sectiune, leziunea carioasa are forma de U,cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de V spre JAD; e.toate raspunsurile sunt corecte. Raspuns corect: C,D (4,pag.140)

5.Caracteristicile cariei radiculare:

a.nu incepe la sau aproape de jonctiunea smalt-cement;

b. cel mai afectati sunt molarii mandibulari,apoi caninii maxilari,incisivii;

c.nu afecteaza cel mai frecvent suprafetele vestibulare;

d.la mandibula e mai frecventa o data cu inaintarea in varsta;

e. afecteaza smaltul de obicei.

Raspuns corect: B,D,(4,pag.142)

6.Pentru caria incipienta caracteristice sunt urmatoarele:

a. leziunea nu se poate remineraliza daca se iau imediat masurile profilactice nacesare; b.apare ca o pata alba,opaca atunci cand dintele e uscat cu aerul; c.suprafata dintelui apare intact si dur;

d. este reversibila;

e.este o leziune ireversibila. Raspuns correct: B,C,D(4,pag.143)

7.In functie de gradul de penetrare microbian, caria poate fi:

a.carie superficiala; b.carie medie; c.carie profunda;

d. carie reversibila;

e. carie penetranta.

Raspubs corect:A,B,C,E(4,pag.143)

8.Caria in functie de viteza de evolutie poate fi:

a. carie incipienta;

b.carie cronica cu evolutie lenta; c.carie cronica stationara;

d. carie acuta;

e.nici un raspuns correct. Raspuns corect:B,C,D(4,pag.144)

9.Semnele subiective ale cariei dentare sunt:

a. retentionarea de resturi alimentare; b.sensibilitate la dulce/acru;

c. sensibilitate la rece/cald;

d.eventuale modificari de volum si culoare ale papilelor interdentare; e.tote raspunsurile sunt corecte.

Raspuns corect:E(4,pag.145)

10.Semnele obiective ale cariei dentare sunt:

a. nici un raspuns corect;

b.marmoratia santurilor,coloratia brun-maronie,aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase;

c.la palpare se observa dentina ramolita,detritus,gradul de sensibilitate a peretilor cavitatii; d.percutia in axul dintelui este negativa;

e. modificarea de culoare pe suprafetele expuse vederii. Raspuns correct:B,C,D,E(4,pag.145)

11. Caria dentara poate fi decelata cu ajutorul unor examenele complementare ca:

a.deglutitia;

b.examenul radiologic;

c.diafanoscopia:

d.testul spatulei; e.starea mucoasei gingivale. Raspuns correct:B,C,E(4,pag.146)

12. Caracteristici leziunilor cavitare sunt:

a. exista radiotransparenta;

b.separarea temporara a dintelui nu poate usura diagnosticul

c.zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare;

d. suprafata smaltului intrerupta;

e.nici un raspuns correct. Raspuns corect:A,C,D(4,pag.149)

13.Leziunile dentare coronare necarioase sunt:

a. atritia;

b.eroziunea ;

c.lacunele cuneiforme;

d. abrazia;

e.rizaliza;

Raspuns corect:A,B,C,D,(4,pag.151)

14.Frezele sferice se folosesc la:

a.atacul primar al dintelui; b.testarea vitalitatii dintelui; c.masurarea cavitatii; d.indeparterea dentinei dure alterate; e.slefuirea dintelui. Raspuns corect :A,D(4,pag.188)

15.Instrumente taietoare sunt denumite:

a.polipanturi;

b.sapita;

c.toporisca;

d.bizotator de prag gingival; e.freze. Raspuns corect: B,C,D(4,pag.191)

16. In timpul prepararii cavitatii sunt folosite urmatoarele sisteme de racire:

a. apa;

b.aerul;

c.badijonaj cu alcool;

d.aerosolul;

e.nu avem nevoie de system de racire. Raspuns corect:A,B,D(4,pag.194)

17.Fazele tratamentului in caria dentara simpla:

a.faza de control; b.faza de lucru; c.faza definitiva; d.faza de intretinere; e.nici un raspuns corect Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.167)

18.Profilaxia cariei se refera la:

a. folosirea fluorurilor;

b.sigilarea fisurilor,santurilor si fosetelor; c.modificarea dietei;

d. remineralizarea leziunilor incipiente;

e.eradicarea cariilor acute prin slefuirea dintelui pentru coroana de invelis. Raspuns corect:A,B,C,D,(4,pag.168)

19.Dupa numarul suprafetelor implicate cavitatile pot fi:

a. cavitati compuse

b. cavitati simple c.cavitati complexe

d. cavitati linguale;

e cavitati distale. Raspuns corect:A,B.C(4,pag.172)

20. Sunt corecte afirmatiile de mai jos:

a.cavitatile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare in toate fisurile si fosetele de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor ;

b. cavitatile de clasa V rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare la nivelul suprafetei palatinale ale

dintilor frontali maxilari;

c. cavitatile de clasa II rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor;

d. cavitatile de clasa III rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale

incisivilor si caninilor cu pastrarea unghiului incizal.

e. .cavitatile de clasa VI rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare doar in fisurile si fosetele de pe molari . Raspuns corect:A,C,D(4,pag.173)

21.Care sunt timpii in terapia cariei simple:

a.sunt 5-6 timpi in functie de marimea dintelui;

b.timpul 2 sau etapa medicamentoasa sau tratamentul plagii dentinare; c.timpul 3 sau etapa ortopedica-etapa de restaurare a substantei pierdute; d.timpul 1 sau etapa chirurgicala a terapiei cariei simple;

e. exista doar un singur timp;

Raspuns correct: B,C,D (4,pag.172)

22.

Rolul obturatiei este:

a. toate raspunurile corecte;

b. curativ si profilactic;

c.impiedica progresiunea leziunii carioase;

d. a restabilii functiile masticatorii si fizionomice;

e. refacerea anatomiei dintelui; Raspuns corect A (4,pag.173)

23. Sporirea extensiei se face in urmatoarele conditii:

a. varsta inaintata a pacientului;

b. handicap psihic sau fizic;

c.restaurarea dintilor care pot devein stalpi de punte;

d. nu necesita ajustarea conturului dintilor;

e.nici un raspuns correct. Raspuns corect:A,B,C,(4,pag.176)

24.Principiile in obtinerea formei de rezistenta a cavitatilor sunt:

a. sa furnizeze grosime materialului restaurativ pt a-i preveni fractura; b.reducerea peretilor cavitatii;

c.acoperirea sau includerea carespnzatoare a dintilor distrusi in restaurare ca sa previna fracturarea lor prim forte laterale;

d. a se folosi cavitati cu baza plana;

e.nici un raspuns corect. Raspuns corect:A,C,D(4,pag.177)

25.Lacurilor dentare au avantajele:

a. aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare

b.confera o protectie mai buna a plagii c.incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune ai amalgamului de argint

d. solubile in mediul salivar

e. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in placa dentinara

Raspuns corect :B,C,E(4,pag 294)

26. Lacurile dentare au urmatoarele dezavantaje:

a.aderenta de natura fizica b.rezistenta mecanica slaba la solicitarile masticatorii din cauza grosimii reduse

c. indepartarea rapida prin uzura masticatorie

d.impiedica umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini

e. izolarea termica necorespunzatoare Raspuns corect B,C,D,E(4,pag 294)

27.Indicatii ale lacurilor dentare sunt:

a. reducere hipersesibilitatii dentinare dupa obturatiile coronare recent

b.protectia bonturilor coronare la dintii vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de zinc

d.

sigilarea canaliculilor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam

e. protectia temporara a uzurii masticatorii la obturatiile coronare

Raspuns corect A,B,D,E (4,pag 295)

28.Avantajele linerilor dentari sunt:

a. utilizarea in coafajul direct

b.formarea unei bariere de protectie a plagii dentinare c.efect cariostatic la interfata plagii dentinare cu materialul de obturatie coronara

d. protectie chimica

e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect : E (4,pag 296)

29.

Functiile salivei sunt:

A.

dizolvă smaltul dentar

B.

produce dezechilibru ecologic bucal

C.

lubrafiantă

D.

digestivă

E.

sistem tampon

corect:C,D,E (4, pag. 36)

30. Dezvantajele linerilor dentari sunt:

a. toate raspunsurile corecte

b.desprinderea de pe suparafata plagii dentinare,in cursul contractiei de priza a rasinilor acrilice sau

compozite

c. izolarea termica necorespunzatoare

d. lipsa unei rezistente mecanice semnificative

e. solubilizarea si dezintegrarea in lichidele bucale Raspuns corect:A (4,pag296)

31. Linerii cu hidroxid de calciu au urmatoarele avantajele:

a.alcalinitate scazuta care se pastreaza si dupa priza

b.insolubile in mediul apos

c. rezistenta foarte slaba la compresiune

d.stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara

e. efect bacteriostatic

Raspuns corect:D,E(4,pag 297)

32.Avantajele linerului din eugenat de zinc sunt:

a. nu adera de dentina

b. efect sedative pulpar

c.neiritanti pulpari

d.inhiba polimerizarea rasinilor

e. ph in apropierea neutralitatii

Raspuns corect: B,C,E(4,pag298)

33.Dezavantajele linerilor din CIS sunt:

a. efect cariostatic

b.adezivitatea la dentina care exclude prezenta bacteriilor

c. biocompatibilitatea

d.rezistenta la compresiunea masticatorie superioara celorlalti lineri d.reducere microinfiltratie marginale sub obturatiile cu amalgam de argint e.nici un raspuns corect Raspuns corect:E(4,pag299)

34.Proprietati ale cimentului fosfat de zinc:

a. cel mai putin elastic din toate bazele propriu-zise

b. in 24 ore de la priza atinge 2/3 din valoarea finala

c. rezistenta mecanica foarte mare

d.nu izoleaza termic e.aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica

Raspuns corect: A,C,E (4,pag304)

35.Proprietati ale cimentului eugenolat de zinc:

a. solubilitate relativa mare

b. efect sedativ pulpar c.ph acid

d.priza dureaza 3-10 min e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,D (4,pag 307)

36.Proprietati ale cimentului policarboxilat de zinc:

a. vascozitate ceva mai mica decat a cimentului fosfat de zinc in primele 2 min de la spatulare b.constituie o matrice ionica amorfa de poliacrilat de zinc

c.tixotrop

d.adeziune chimica la smalt si dentina printr-o legatura ionica intre anionii cimentului si cationii de calciu

e.rezistenta mecanica la compresia masticatorie similara eugenatului de zinc armat Raspuns corect:B,C,D(4,pag 309)

37.Proprietati ale CIS:

a. posibil efect bacteriostatic sau chiar bactericid prin eliminarea fluorului

b.transluciditate

c.insolubilitate

e. suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint

Raspuns corect:A,B,D,E(4,pag 311)

38.Avantaje ale CIS cu mecanism dublu de priza fata de CIS conventionale sunt:

a. suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint b.priza mai lenta

c.eliberare mai marcata de fluor comparativ cu CIS d.aciditate mai ridicata e.rezistenta mai mare la compresiune prin rezistenta rasinii Raspuns corect:A,C,E(4, pag312)

39.Obiective ale coafajului indirect:

a.fizionomic

b.stimularea neodentinogenezei

c.creearea conditiilor optime de vindecare pulpara d.favorizarea inchiderii marginale optime a obturatiei coronare

e. posibilitatea crearii conditiilor optime de vindecare pulpara Raspuns corect B,C,D,E(4,pag 314)

40.Calitatile materialului ideal pentru coafajul direct:

a.incompatibilitate pulpodentinara b.sigilarea canaliculelor dentinare c.stimularea neodentinogenezei d.capacitatea termoizolanta

e.radiotransparent

Raspuns corect B,C,D(4,pag 314)

41.Avantaj ale adezivilor dentinari:

a. reducerea hiperesteziei dentinare

b. diluarea toxinelor de catre limfa dentinara\

c. sigilarea canaliculelor dentinare superioare lacurilor

d. reducerea hipersensibilitatii dentinare

e.solubili in apa si saliva Raspuns corect A,B,C,D (4,pag320)

42. Scopurile glazurarii obturatiei coronare de compozit:

a. pigmentare marginala

b.reducerea uzurii ocluzale prin masticatie sau parafunctii

c.pastrarea texturii de suprafata a obturatiei d.nu se glazureaza obturatia de compozit e.nici un raspuns corect Raspuns corect:B,C(4,pag 324)

43. Rasinile adezive au urmatoarele roluri:

a sigileaza plaga dentinara b.realizeaza hibridizarea plagii dentinare c.permite obturatii coronare adezive d.amortizeaza solicitariile ocluzale masticatorii e.toate raspunsurile sunt corecte Raspuns correct E(4,pag 330)

44.Viteza difuziunii rasinii adezive intr-un substrat depinde de:

a. vascozitate

b.masa moleculara

c.concentratie

d.afinitatea pentru substrat e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect E(4,pag 331)

45.Eficienta hibridizarii poate fi influentata de:

a. valoarea mult prea scazuta a temperaturii corpului poate reduce grosimea stratului hibrid b.demineralizarea excesiva a dentinei c.polimerizarea incomplete a monomerului adeziv din cauza prezentei apei

d.reactia dureroasa generata de deplasarea centrifuga a limfei dentare la aplicarea conditionantilor acizi

e. demineralizarea insuficienta a dentinei Raspuns correct B,C,D,E(4,pag333)

46.Avantaje ale primerilor autogravanti:

a.demineralizarea si infiltrarea simultanta cu monomeri adezivi a DDR si plagii dentinare subdiacente reduce riscul de a lasa dentina demineralizata neimpregnata de rasina b.cresterearea timpului de lucru ,eliminand etapele comune tehnicilor adezive conventionale cum ar fi gravarea acida si lavajul

c. eliminarea gravarii acide

d.primerul adera direct pe stratul de DDR ce va fi pastrat in stratul hibrid fie partial demineralizat fie nedemineralizat e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect:A,C,D(4,pag 345)

47.Tehnicile de hibridizare sunt:

a. hibridizare pe dentina umeda

b.hibridizare cu indepartarea DDR c.hibridizarea dentinei uscate d.hibridizare cu timp de lucru efectuat succesiv sau simultan e.hibridizare cu gravare acida Raspuns corectA,B,C,D,E(4,pag 339)

48.Care din urmatoarele materiale sunt fizionomice:

a. plastobturul

b. FOZ

c. materialele compozite

d.cimenturile silicofosfat

e. cimenturile silicat

Raspuns corect C,E (4,pag348)

49.Care sunt materialele de obturatie provizorie:

a. cimentul FONCO

b.atropina

c.cimentul fosfat de zinc

d. cimenturile silicate

e.cimenturile compozite Raspuns corect A,C(4,pag 348)

50.Caracteristici clinice EOZ:

a. impermeabil fata de acizi

b.aderent la peretii cavitatii asigurand o inchidere etansa

c. actiune bactericida

d.fizionomice

e.se foloseste ca obturatie de baza in cavitatiile ce urmeaza a fi obturate cu materiale compozite Raspuns corect A,B,C (4,pag 351)

51.Caracteristicile cimentului FOZ:

a. acoperirea pastelor ce contin hidroxid de calciu

b. transluciditatea lipseste

c.rau conducator de caldura si electricitate d.cimentarea lucrarilor protetice

e. aderenta la suprafata dentinei Raspuns correct B,C,D,E(4,pag 353)

52.Cimenturile silicat au caracteristicile:

a. prezinta transluciditate

b.sunt aderente de peretii cavitatii c.sunt toxice pentru pulpa daca se aplica direct in cavitate d.timpul de priza variaza intre 1-10 min e.cu timpul se degradeaza in cavitatea bucala Raspuns corect:A,C,E (4,pag354)

53. Defecte si accidente posibile ale obturatiei fizionomice:

a.adapatarea incorecta in ocluzie a obturatiei

b. fisurarea sau fractura obturatiei

c.colorarea marginilor cavitatii in galben mat datorita urmelor de ciment zinc-fosfat

d.estetica

e.incorporarea unei cantitati de pulbere prea mari sau prea mici Raspuns corect A,B,C,E(4,pag 356)

54. CIS sunt indicate:

a. fixarea provizorie a elementelor protetice

b.sigilarea fosetelor si fisurilor c.restaurarea dintilor temporari d.tratament medicamentos intracanalar

e. restaurarea leziunilor milolitice fara prepararea de cavitati Raspuns corect B,C,E(4,pag 359)

55.Cimentul de hidroxid de calciu are caracteristic:

a. reduce permeabilitatea dentinara

b.stimuleaza formarea dentinei secundare de reparatie

c.neutralizeaza aciditatea din focar

d. timp de priza 2-7 minute

e.toate raspunsurile sunt corecte

Raspuns corect E (4,pag317)

56. Lichidul bucal are rolul cariopreventiv prin:

a.diluarea acizilor oraganici produsi in placa bacteriana b.tamponarea aciditatii bucale prin sistemele tampon salivare si substante alcaline c.remineralizarea carilor incipiente,necavitare d.formarea bolului alimentar

e. inhibarea adeziunii microbiene

Raspuns corect A,B,C,E(4,pag43)

57.Diagnosticul cariei dentare:

a. percutia orizontala sau in ax a dintelui este negativ

b.semne obiective obtinute prin inspectie, palpare, percutie

c.semne obiective obtinute prin examenele complementare

d. semne subiective: rece ,dulce,acru

e.mobilite de gradul II/III Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 145)

58.Examenele complementare folosite in diagnosticul cariei dentare:

a.palparea si percutia dintelui b.examenul radiologic

c. firul de matase

d.diafanoscopia

e.starea mucoasei gingivale Raspuns corect B,C,D,E(4,pag146)

59.Forma cavitara a cariei dentare:

a.radioopaca sub smaltul ocluzal

b. radiotransparenta sub smaltul ocluzal

c.coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent

d. substanta dentinara moale la baza gropitelor

e. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor

Raspuns corect ,B,C,D,E(4,pag 148)

60.Leziunile cavitare sunt caracterizate prin :

a. zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare

b.separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul

c. suprafata smaltului continua

d.exista radiotransparenta e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,D(4,pag 149)

61.Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:

a.sensibilitate la agenti termici-cald b.prezenta petelor cretoase si marmoratiilor santului c.pierderea de substanta dura dentinara d.prezenta dentinei alterate e.deschiderea camerei pulpare Raspuns corect B,C,D (4,pag150)

62.Displaziile si hipoplaziile dentare sunt:

a. dentinogeneza imperfecta

b. amelogeneza imperfecta

c. hipoplazia amelara neereditara

d. displazia cronica primara

e. nici un raspuns corect

Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 151)

63.Sigilarile se pot folosi la:

a. pacienti cu multe leziuni proximale

b. fisurile santurile si gropitele retentive de la nivelul molarilor c.dinti erupti de mai putin de 4 ani

d. gropitele cu pante largi

e. santuri si fisuri supuse autocuratirii Raspuns corect B,C (4,pagina 155)

64. Sigilarile sunt contraindicate:

a. gropitele cu pante largi dinti fara carii de peste 4 ani b.premolarii exceptand pacientii carioactivi

c. gropitele cu pante largi

d.santuri si fisuri supuse autocuratirii e.dintii tineri care prezinta tesut dentar ramolit sau opacitati in gropite si fisuri Raspuns corect A,B,C,D(4,Pag 156)

65.Demineralizarea prealabila creste retentia materialelor prin:

a. cresterea capacitatii de umectare a smaltului

b.curatirea zonei ce urmeaza a fi sigilata c.scaderea ariei de contact dintre smalt si material d.formarea de microretentii care sa faciliteze penetrarea materialului de sigilare sub forma de ramificatii

e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,D(4,pag 156)

66.Avantajele fluorizarii cu gelul aplicat in lingura sunt

a. timp crescut de lucru

b.o actiune indelungata a agentului

c.controlul tuturor zonelor unde se aplica fluorul

d. in general bine acceptat de pacient

e. nu se pot trata ambele arcade simultan Raspuns corect B,C,D(4,pag 161)

67. Dentinei are proprietatiile fizice:

a. elasticitate neuniforma

b.microduritatea creste pe masura apropierii de pulpa din cauza reducerii duritatii dentinei intercanaliculare

c. rezistenta mecanica scade prin prepararea si obturarea unei cavitati

d.impermeabilitate

e. elasticitate uniforma

Raspuns corect A,B,C(4,pag 276)

68. Caria de pe suprafetele netede are urmatoarele zone din punct de vedere histologic:

a. corpul leziunii

b.zona intunecata

c. zona translucida

d.zona de suprafata e.toate raspunsurile sunt corecte Raspuns corect E(4,pag 126-128)

69.Caria de cement prezinta:

a. fara aparitia zonei de scleroza

b.zone de epuizare marcata a cristalelor c.invadarea cu bacterii se face mai rapid decat la caria in smalt

d.obstruarea canaliculilor dentinari

e. cristale in forma de tablete de hidroxiapatita Raspuns corect A,C,D,E(4,pag 133)

70.Depunerea dentinei de reactie depinde de:

a.varsta dintelui

b. viteza de progresie a cariei

c.intensitatea excitantiilor

d. capacitatea biologica a dintelui

e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect E (4,pag 136)

71.Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:

a. abrazie si eroziune

b.displaziile si distrofiile dentare

c. atritia si fractura

d. leziunile dentare necarioase

e. complicatiile cariei dentare

Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag 151)

72.Pulpa va reactiona la instrumentele taietoare rotative in functie de:

a. varsta pacientului

b. mecanismul de protectie a pulpei

c.numarul de instrument active d.pozitia pacientului in fotoliul dentar e.sistemul de ventilatie din cabinet Raspuns corect A,B, (4,pag 192)

73.Avantajele digii:

a.asigura o buna vizibilitate b.asigura un camp operator curat si uscat c.asigura retractia partilor moi d.poate modifica concentratia optima a medicamentelor e.este economica Raspuns corectA,B,C,E (4,pag 203)

74.Indicatii pentru restaurarile cu rasini compozite sunt:

a. reconstituiri de bonturi coronare

b.fracturi ale dintilor frontali

c. fracturi ale unghiurilor incizale

d.cimentarea reconstituirilor corono-radiculare turnate

e. nici un raspuns corect

Raspuns corect A,B,C, (4,pag 253)

75.Contraindicatiile restaurarilor cu rasini compozite sunt:

a. fracturi ale dintilor frontali

b. fracturi ale unghiurilor incizale

c.la pacientii cu inalta rata si redus control al cavitatii carioase

d. restaurari posterioare de rutina

e. rasinile compozite nu au contraindicatii corect C,D(4,pag203)

76. Tehnicile de utilizare a sistemelor adezive actuale se clasifica după criteriile care stau la baza hibridizării:

A. hibridizare cu sau fără adeziv B. hibridizare cu timpi de lucru efectuati suceesiv sau simultan

C.

hibridizare cu sau fără păstrarea DDR

D.

hibridizare imediată sau tardivă

E.

hibridizare pe dentină umedă sau uscată

Raspuns corect:B,C,E (4, pag. 339)

77.

Hibridizarea optima:

A.

aplicarea primerului timp de 30 secunde

B.

utilizarea preferentială a gravării globale

C.

aplicarea răsinii adezive, preferabil cu umplutură, intr-un strat suficient de gros

D.

sistemele adezive cu acetonă sunt eficiente pe dentină uscată

E.

polimerizarea concomitentă a răsinii adezive cu obturatia coronară

Raspuns corect:B,D (4, pag. 346)

78. Amalgamul e folosit ca material de restaurare pentru cavitătile de cls.I:

A. esteticul

B. incidenta cariei pe suprafetele proximale

C. vârsta si pacientului

D. extinderea cariei în fosete si fisuri

E. sexul pacientului

Raspuns corect A,B,C,D (4, pag. 208)

79. Lătimea ideală a istmului în cavitătile de cls I pentru amalgam la premolarii maxilari nu trebuie să fie mai mare decât :

A. 3,00-3,25mm

B. 1,00-1,52mm

C. 1/3din distanta dintre vârful cuspizilor

D. 1/2din distanta dintre vârful cuspizilor

E. 1/4din distanta dintre vârful cuspizilor

Raspuns corect:B,E (4, pag. 209)

80.

Triada de factori etiologici (Keyes) ai cariei dentare sunt:

A.

sexul

B.

terenul

C.

alimentatia

D.

flora microbiană

E.

zona geografică

Raspuns corect:B,C,D (4, pag. 31)

81. Perturbarea formării matricei organice a smaltului:

A. carenta în complexul B

B. carenta în vitamina E

C. carenta în vitamina PP

E. carenta în vitamina C Raspuns corect:D,E (4, pag. 33)

82.

In cavitătile obtinute în urma preparării cariilor extinse - aplicarea bazei:

A.

se inseră un preparat moale de ZOF

B.

grosimea stratului de ZOF va fi de 0,5-0,75 mm

C.

grosimea stratului de Ca(OH)2 va fi de 0,5-0,75 mm

D.

trebuie să acopere toate zonele expuse sau neexpuse

E.

se inseră un preparat moale de Ca(OH)2

Raspuns corect:C,D,E (4, pag.211)

83. Restaurarea uneia sau a ambelor fetele proximale ale dintelui cu amalgam, va fi de durată,

dacă:

A. matricea este aplicată doar când este necesar

B. cavitatea este preparată conservator

C. matricea este aplicată adecvat

D. nu este folosită diga

E. este folosită diga

Raspuns corect:C, E (4, pag. 217)

84.

Selectarea materialului restaurator pentru cls a -II-a depinde de:

A.

esteticul

B.

economicul

C.

vârsta pacientului

D.

incidenta cariei

E.

extinderea pe suprafata ocluzală a cariei

Raspuns corect:A,B,C,D (4, pag. 218)

85.

Prepararea MOD pentru obturatii cu amalgam:

A.

aplicarea digăi

B.

stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale

C.

prepararea cavitătii de colet

D.

îndepărtarea dentinei cariate restante

E.

finisarea marginilor de smalt

Raspuns corect:A,B,D,E (4, pag. 226)

86. Desfiintarea crestei oblice a molarului 1 maxilar, în vederea preparării unei cavităti MOD se face

când în urma îndepărtării dentinei alterate, rămâne un perete de dentină mai îngust de :

A. 5,5 mm

B. 0,5 mm

C. 1,00 mm

D. 0,2 mm

E. nu are importantă

Raspuns coerct:B (4, pag. 227)

87.

Prepararea cavitătii de cls a-V-a pentru restaurarea cu amalgam pe caninul mandibular:

A.

se face cu o freză cilindro-conică de mărime potrivită

B.

se face cu o freză globulară de mărime potrivită

C.

freza se mentine astfel încât toti peretii interni să fie perpendiculari pe suprafata externă

a dintelui

D.

peretele axial este în smalt

E.

peretele axial este în dentină

Raspuns corect:A,E (4, pag. 233)

88. Mineralizarea matricei smaltului e perturbata de:

A.

carenta de vitamina A

B.

raportul calciu-fosfst din alimentatie

C.

dereglări hormonale

D.

carenta de magneziu si potasiu

E.

rolul fluorului

Raspuns corect:B,C,E (4, pag. 34)

89.

Caria dentară:

A.

necroza tesutului dur este urmat de cavitatie

B.

fără caracter inflamator

C.

are caracter inflamator

D.

este un proces distructiv cronic al tesuturilor dure ale dintelui

E.

se dezvoltă si pe dintii inclusi

Raspuns corect:A,B,D (4, pag. 31)

90. Caria dentară:

A. reprezintă un proces patologic cu analogie în restul organismului

B. leziunea initială necavitară este ireversibilă

C. este un proces dinamic desfăsurat la interfata dintre placa bacteriană si dinte

D. este o boală multifactorială

E. este influentată de microflora bucală cariogenă

Raspuns corect:C,D,E (4, pag. 31)

91. In lichidul bucal se gasesc, pe lângă salivă:

A mucus nazofaringian

B. exudat al santurilor gingivale

C. lichide de pasaj

D. transudat al mucoasei bucale

E. transudat din pungile parodontale

92.

Volumul zilnic al secretiei globale salivare este de:

A. 1-1,6 l

B. 1,2-1,8 l

C. 0,2-1,9 l

D. 0,5-1,5 l

E. 3-5 l

Raspuns corect:D (4, pag. 36)

93. Sialometria:

A. se exprimă în mg/oră

B.constă în măsurarea ritmului secretiei salivare

C. valoarea normală este 10-30 ml/min pentru secretia salivară stimulată

D. valoarea normală este 1-3 ml/min pentru secretia salivară stimulată

E. valoarea normală este 2,25-4,35 ml/min pentru secretia salivară de repaus

Raspuns corect:B,D (4, pag. 36)

94.

Vâscozitatea salivei:

A.

vâscozitatea relativă a salivei parotidiene este de 7,5

B.

vâscozitatea relativă a salivei submandibulare este de 35

C.

vâscozitatea relativă a salivei sublinguale este de 13,4

D.

vâscozitatea relativă a salivei parotidiene este de 1,5

E. vâscozitatea relativă a salivei submandibulare este de 3,5 Raspuns corect:B,D,E (4, pag. 37)

95.

Fluorul:

A.

fluorul salivar nu blochează ionii bivalenti de calciu si magneziu

B.

prin administrarea unei tablete de fluor de 0,25 mg se ajunge la o concentratie de 800

ppm a fluorului în salivă

C.

fluorul din secretia salivară reprezintă 20-60% din concentratia sanguină

D.

când ph-ul coboară sub 5, fluorul începe să se elibereze treptat

E.fluorura de calciu este solubilă la ph neutral

Raspuns corect:D (4, pag. 39)

96. Toaleta finală a cavităţii include:

A. îndepărtarea tuturor aşchiilor şi debriurilor care s-au acumulat

B. uscarea cavitătii

C. efectuarea unei inspecţii finale completă a preparării

D. degresarea cavităţii

E. neutralizarea acizilor din cavitate

Raspuns corect A,B,C(4, pag. 182)

97. Solvenţii organici în care sunt dizolvate lacurile dentare sunt:

A. alcool

B. cloroform

C.

eugenol

D. eter

E. perhidrol

Raspuns corect A,B,D(4, pag. 294)

98. Metoda ideală pentru îndepărtarea materialului carios trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

A.

căldura fricţională să fie aproape zero

B.

să se exercite o presiune minimă

C.

se realizeaza numai cu turbina

D.

să existe un control complet al instrumentului folosit

E. să se facă numai manual Raspuns corect A,B,D(4, pag. 180)

99. Materialul anorganic salivar este reprezentat de:

A.

mucine

B.

calciu

C.

fosfaţi

D.

fluor

E.lactoferină

Raspuns corect B,C,D(4, pag 37-38)

100. Hidrocarbonatul cu cel mai însemnat potenţial cariogen este Zaharoza deoarece:

A.

scade colonizarea plăcii bacteriene pe suprafeţele dentare

B.

favorizează colonizarea microorganismelor odontopatogene

C.

este utilizată de microorganisme mai mult decât oricare alt principiu nutritiv pentru înmulţire şi

dezvoltare

D. nu este uşor fermentabilă de către microorganisme, ducând la o producţie masivă şi rapidă de acizi

organici

E. inhibă sinteza polizaharidelor extracelulare

Raspuns corect B,C(4, pag 47)

SUBIECTE LICENTA ENDO

1. Adăpostirea pulpei într-un spatiu cu pereti rigizi are avantajele urmatoare:

A. cresterea presiunii intrapulpare peste valoarea normală, provoacă tulburări functionale, ce vor

amplifica gradul inflamatiei B. când sunt integrii accesibilitatea la pulpă în scop terapeutic, se obtine numai prin trepanarea peretilor

C.

peretii duri, rigizi, permit prelucrarea prin slefuire

D.

presiunea dezvoltată pe arcada dentară în timpul actului masticator nu ajunge la pulpă

E.

peretii duri care acoperă pulpa sunt impermeabili la agentii patogeni,

corect:C,D,E (5,pag. 51)

2.

Care din următoarele afirmatii este corectă:

A.

sistemul arterial pulpar este de tip terminal

B.

foramenul apical nu este calea principală a pulpei de comunicare cu exteriorul

C.

sistemul nervos slab reprezentat in pulpă, explică sensibilitatea complexă a pulpei

D.

durerea dentinară este explicată prin teoria hidrostatică si hemostatică

E.

bogata inervatie a pulpei face ca, în general timpul care trece de la impactul agentului cu

Ńesutul pulpar, până la aparitia durerii să fie extrem de lung corect: A (5, pag. 52,53)

3. In timpul actului masticator presiunea medie exercitată pe arcada dentară este :

A. 8-10 kg

B. 15-40 kg

C. 35-80 kg

D. 100-120 kg

E. 120-150 kg

coract:B (5,pag. 51 )

4. Fibrele mielinice parcurg traiectul liniar ascendent spre pulpa coronară se ramifică

mai mult spre periferie, în zona subodontoblastică, alcătuind un plex:

A. Brannstrom

B. Amielinic

C. Raschov

D.Tomes

E. Nu formează plex

corect: C (5, pag. 53)

5. Functiile organului pulpar sunt:

A. functia regresivă

B. functia nutritivă

C.

functia senzitivă

D. functia progresivă

E. functia dentinogenetică

corect:A,B,C,E (5, pag. 54)

6. Care din următoarele afirmatii sunt gresite:

A. în prima fază, durerea atrage atentia asupra suferintei pulpare, nedeclansând mecanisme

complexe de apărare

B. pragul de percepere al durerii are si un carecter individual, în raport cu tipul de sistem

nervos

C. se pare că, indiferent de calitatea lor, stimulii de intensitate redusă, actionează pe fibrele

vegetative

D.

în a doua fază, durerea, prin componenta ei afectivă, determină reactii de apărare

E.

durerea de tip vegetativ este cu caracter paroxistic, intermitent si bine localizat

corect: B,C (5, pag. 54)

7. Dentina secundară:

A. este formată înainte de eruptia dintelui

B. este formată în timpul eruptia dintelui

C.

se depune peste dentina primară

D.

se depune sub dentina primară

E.

nu se deosebeste ca structură de dentina primară

corect:C (5, pag. 54)

8.

Functia regresivă a pulpei este:

A.

un tesut conjunctiv fibros

B.

un proces de întinerire

C.

intalnita numai la dintii temporari

D.

un proces de liză a tesutului pulpar

E.

toate răspunsurile sunt gresite

corect E (5, pag.55)

9. Despre functia regresiva a organului pulpar:

A. dezechilibrului biologic al tesutului face ca proceselor reactive adaptative să li se substituie procese

regresive B.degenerescenta organului pulpar evoluează progresiv, cu viteze foarte diferite si neprevăzute

C. aspectul pulpei este acela al unui tesut cu capacitate reactională rapida

D. transformarea regresivă a pulpei cunoaste si fenomenul de degenerescentă calcară

E. nici un răspuns nu este corect

corect:A,B,D (5, pag.55)

10. În fazele mai avansate de inflamatie, ph-ul pulpar de 7,30-7,50:

A. tinde să crească crească la 10-10,20

C.

tinde să crească la 9,50-9,80

D.

rămâne constant

E.

modificarea ph-ului nu are importantă

corect: B (5, pag.57)

11. Asupra structurilor pulpare mentinerea îndelungată a aciditătii are efecte negative:

A. accelerarea proceselor de formare a dentinei de reactie

B.procese de liză celulară si formarea puroiului

C.

instalarea hipoexcitabilităii

D.

cresterea diapedezei celulare

E.

scaderea permeabilitătii peretilor vasculari

corect:B,D (5, pag. 57)

12. Agentii patogeni externi:

A. dismetabolici

B. chimici

C. termici

D. fizici

E. avitaminoze

corect:B,D(5, pag 58)

13. Agentii patogeni interni:

A. avitaminoze

B. dismetabolisme

C. bacterii

D. boli de sistem

E. intoxicatii endogene

corect:A,B,D,E (5, pag. 58)

14.

Secventele inflamatiei pulpare:

A.

reactia metadolică celulară

B.

reactia vasculară locală

C.

reactia biochimică

D.

formarea infiltratului seros

E.

toate sunt corecte

corect:E (5, pag. 58)

15.

Asupra pulpei sunt considerati agenti agresori termici:

A.

testarea electrică a vitalitătii pulpare

B.

testarea vitalitătii pulpare cu clorură de etil

C.

diatermia

E. preparările de cavităti cu răcire tip spray apă-aer

corect:B,C,D (5, pag. 59)

16. Agentii agresori ce actionează cu intensităti mici si repetate:

A. au loc fenomene de coagulare a lipidelor din celule

B. trecerea în cursul aceleiasi mese, de la alimente cu temperaturi ridecate la alimente cu

temperaturi coborâte

C. modificările de temperatură duc la accelerarea ritmului metabolic si alterarea ulterioară a

functiei celulei

D.

la excitatii termice brutale, are loc vasoconstrictie cu transudat

E.

pot fi obturatii metalice efectuate fără mijloace de protectie a pulpei dentare

corect:B,C,E (5, pag. 59)

17.

Agentii traumatici de mică intensitate si repetate pot fi:

A.

lucrări protetice în supraocluzie

B.

obiceiuri peofesionale

C.

dezechilibre ocluzo-articulare primare si secundare

D.

manevre ortodontice controlate

E.

toate de mai sus

corect:A,B,C (5, pag. 60)

18. Deschiderea camerei pulpare in traumatismele brutale cu fracturi coronare se produc reactii inflamatorii intense si imediate datorită:

A.

infiltrarea camerei pulpare cu salivă sterilă

B.

vasele sanguine raman integre

C.

distrugerea unor zone importante celulare

D.

dezactivarea unor substante cu actiune litică

E.

lezării fibrelor si receptorilor nervosi

corect:C,E(5, pag. 61)

19.

Inflamatia supurată a pulpei:

A.

ph-ul pulpar este în jur de 3

B.

ph-ul pulpar este în jur de 5

C.

presiunea intratisulară este de 3-4ori mai mare decât normal

D.

presiunea intratisulară este de 5-6 ori mai mare decât normal

E.

ph-ul este mai scăzut decât în pulpita seroasă

corect:B,D (5, pag.67)

20.

Hiperemia pulpară:

A.

reprezintă debutul potential ireversibil al unui ciclu inflamator

B.

se reflectă clinic sub forma hipreamiei preinflamatoare a pulpitelor

C.

este un proces ireversibil pulpar

D.

prin tratament adecvat, se poate ajunge la o vindecare prin reechilibrare functională

E.

nici un răspuns nu este corect

Correct: B ,D (5, pag. 65)

21. Daca nu se actioneză terapeutic, finalul oricărui proces inflamator este:

A. pulpita seroasă coronară;

B. necroza pulpară

C. pulpita purulentă partială;

D. pulpita purulentă totală;

E.; pulpita seroasă totală; Răspuns corect: B (5, pag. 69)

22. Care dintre pulpite este caracterizată pentru caracterul cumplit al suferintei, sub denumirea de “

turbarea dintilor”:

A. pulpita seroasă coronară;

B. necroza pulpară;

C. pulpita purulentă partială;

D. pulpita purulentă totală;

E. pulpita seroasă totală

Răspuns corect: E (5, pag. 75)

23. Reducerea a durerii la rece (pacientul tine apă în gură în timpul crizei)are in:

A. pulpita seroasă coronară;

B. pulpita purulentă partială;

C. pulpita seroasă totală;

D. pulpita purulentă totală;

E. necroza pulpară;

Răspuns corect: B (5, pag. 79)

24. După deschiderea camerei pulpare durerea se reduce sau chiar încetează:

A. pulpita seroasă coronară;

B. pulpita seroasă totală;

C. pulpita purulentă partială;

D. pulpita purulentă totală;

E. necroza pulpară;

Răspuns corect: D (5, pag. 80)

25. Boala “petelor roz”apare in afectiunea pulpara :

A. pulpita cronică închisă hiperplazică;

B. pulpita seroasă totală;

C. pulpita purulentă partială;

D. pulpita purulentă totală;

E. pulpita seroasă coronară;

Răspuns corect: A (5, pag. 90)

a.

Persistenta durerii câteva minute după îndepartarea excitantului

b.

Test de vitalitate pozitiv

c.

Persistenta durerii câteva ore după îndepartarea excitantului

d.

Existenta procesului carios cu deschiderea camerei puplare

e.

Existenta procesului carios fără deschiderea camerei puplare

Răspuns corect : A,B si E(5, pag 71)

27. Diagnosticul diferential in hiperemie se face cu :

a.

Hipersensibilitatea dentinară

b.

Parodontita apicală cronică

c.

Hiperestezia dentinară

d.

Pulpitele acute coronare

e.

Parodontita apicala acută

Răspuns corect A, C si D (5, pag 71)

28. In pulpita acută seroasă partială diagnosticul pozitiv se pune pe:

a.

Teste de vitalitate pozitive

b.

Caracterul iradiant al durerii

c.

Durere surda, neprovocată ce poate dura pâna la câteva ore

d.

Proces carios profund fără deschiderea camerei pulpare

e.

La atingerea fundului cavitătii hipersensibilitate

Răspuns corect : A,D si E (5, pag )

29. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu :

a.

Necoza pulpară

b.

Pulpita acută seroasă partială

c.

Pulpita purulentă partială

d.

Pulpita purulentă totală

e.

Hiperemia pre-inflamatorie

Răspuns corect : C,D,E(5, pag 74)

30. Pulpita seroasă partiala acută se poate trata prin :

a.

Extirpare vitală

b.

Amputatie vitală

c.

Coafaj direct

d.

Toate raspunsurile corecte

e.

Nici un răspuns corect

Răspuns corect : A,B,C(5, pag74)

31. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale :

a. Durere de intensitate crescuta

b. Durere continuă

c.

La percutie în ax durere de intensitate crescuta

d. La testele de vitalitate hipersensibiliate

e. Toate raspunsurile corecte

Răspuns corect :E (5, pag 76)

32. In pulpita seroasa acuta totala diagnosticul diferential se face cu :

a.

Pulpita purulentă totală

b.

Gangrena pulpară

c.

Pulpita acută seroasă partială

d.

Necroza pulpară

e.

Parodontita apicală acută seroasă

Răspuns corect : A,C,si E (5, pag 76)

33. Diagnosticul pozitiv la pulpita acută purulentă partiala :

a.

Durere pulsatilă

b.

Exacerbare la rece

c.

Prezenta picăturii de puroi la deschiderea camerei pulpare

d.

Diminuare la rece

e. Testul de vitalitate dă răspuns negative indifferent de intensitate Răspuns corect : A,C, D (5, pag 79)

34. In pulpita purulenta acuta partiale diagnosticul diferential se face cu :

a. Necroza pulpară

b. Pulpita purulentă totală

c. Pulpita seroasă coronară

d. Gangrena pulpară

e. Parodontita apicală acută seroasă

Răspuns corect : C (5, pag 79)

35. Pulpite cronice deschise :

a.

Pulpita scleroatrofică

b.

Pulpita hiperplazică

c.

Pulpita polipoasă

d.

Pulpita ulceroasă

e.

Pulpita granulomatoasă

Răspuns corect : D, E (5, pag 80)

36. Pulpite cronice închise sunt :

a.

Pulpita hiperplazică

b.

Pulpita granulomatoasă

c.

Granulomul intern Palazzi

d.

Pulpita neatrofică

e.

Pulpita ulceroasă

37.

În granulomul intern Palazzi există următoarea simtomatologie :

a. Durere la rece

b.Prin transparenta smaltului se observă pulpa de culoare verde

c.

Vagă jenă la dintele respectiv

d.

Uneori fistulă in dreptul dintelui

e.

Durere la cald

Răspuns corect : C, D (5, pag 91)

38. In necroza pulpară diagnosticul pozitiv constă în :

a.

Teste de vitalitate negative

b.

Lipsa sensibilitătii la palparea cu sonda

c.

Durere la rece

d.

Modificarea de culoare a dintelui

e.

Insămânare bacteriană pozitivă

Răspuns corect : A, D, C (5, pag 98)

39.Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară constă în :

a. Fetiditate

b. Insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare

c. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare

d. Teste de vitaliate negative

e. Toate raspunsurile sunt corecte

Răspuns corect :E (5, pag 101)

40. Agenti etiologici în parodontita apicală acută hiperemică pot fi :

a. Agentii chimici

b. Traumatismele

c. Agentii microbieni

d. Nici una de mai sus

e. Toate de mai sus

Răspuns corect : A,B,C(5, pag 1044)

41.Diagnosticul pozitiv in parodontita apicală acută hiperemică constă în :

a.

Simptomatologie de pulpită totală

b.

Usoară congestie de mucoasa în dreptul apexului

c.

Dintele este sensibil la percutia în ax

d.

Toate de mai sus

e.

Nici una de mai sus

42.

Evolutia parodontitei apicale acute hiperemice poate fi spre :

a. Pulpită purulentă

b.Parodontita apicală purulentă

c. Parodontită apicală totală

d. Pulpită acută seroasă seroasă

e. Parodontită cronică fibroasă

Răspuns corect : B, D, E (5, pag 107)

43.In parodontita apicala acuta seroasa diagnosticul pozitiv constă în :

a.

Stare generală afectată

b.

Durere cu caracter acut si la percutie în ax

c.

Tumefierea mucoasei si tegumentelor

d.

Lipsa oricaror semne de vitalitate dentară

e.

Toate raspunsurile sunt corecte

Răspuns corect: E (5, pag 109)

44.Semnele subiective în parodontita apicală acută purulentă :

a.

Durere cu caracter pulsatil

b.

Durere spontană

c.

Durere la rece

d.

Senzatie de egresiune a dintelui

e.

Durere continuă foarte intensă

Răspuns corect : A, B, D, E (5, pag 111)

45.Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută purulentă constă în :

a.

Durere la atingerea dintelui

b.

Toate răspunsurile sunt corecte

c.

Modificare de culoare si tumefactia mucoasei din dreptul apexului

d.

Teste de vitalitate negative

e.

Fistulizare cu eliminare de puroi

Răspuns corect : B (5, pag 112)

46. Imagine radiologica conturată apare in parodontite apicale cronice :

a.

Parodontita apicală cronica fibroasă

b.

Granulomul chistic

c.

Granulomul epitelial

d.

Parodontita apicală cronică condensantă

e.

Granulomul simplu conjunctiv

Răspuns corect : A, B, C,E (5, pag 113)

47. Simtomatologia granulomului chistic :

a. Toate raspunsurile sunt corecte

b.

Teste de vitalitate negative

c.

Lipsa sensibilităŃii si sângerării pe canal

d.

ConsistenŃă redusă cu os depresibil la palpare in dreptul apexului

e.

Deformarea regiunii si bombarea mucoasei

Răspuns corect : A,(5, pag 119)

48. Complicatii ale parodontitei apicale cronice difuze progresive pot fi :

a. Supuratii ale lojilor fetei

b. Focar de infectie

c. Septicemie

d. Osteomielita

e. Toate de mai sus

Răspuns corect : A, B,D (5, pag 124)

49.

Factori general ce pot favoriza necroza pulpară:

A.

factorii termici;

B.

spasmele hipoxiante in boli generale;

C.

modificarea calitătii permeabilitătii peretilor vaselor;

D.

traumatismele;

E.

circulatia pulpară de tip terminal;

Răspuns corect:B,C,E (5, pag. 94)

50. Necroza pulpară poate fi determinata de următorii factori locali:

A.tulburarea permeabilităii vasculare

B.

chimico-toxici;

C.

termici;

D.

mecanici;

E.

circulatia pulpară de tip terminal;

Răspuns corect: B, C,D (5, pag. 95)

51. Simptomatologie in necroza pulpara:

A. teste de vitalitate negative;

B. examen bacteriologic pozitiv;

C. modificarea de culoare a dintelui;

D. lipsa sensibilitătii, la palpare cu sonda, atât în camera pulpară cât si în canalul radicular

E. fetiditate;

Răspuns corect: A, C, D (5, pag. 98)

52. Parodontitelor apicale cronice cu secretie moderată si persistentă pe canal se trateaza cu :

A. rezectie apicală;

B. obturatie provizorie cu hidroxid de Ca;

C. extractie

E. obturatie provizorie cu pastă iodoformată;;

Răspuns corect: D,E (5, pag. 260)

53. Durerea iradiază în tot hemimaxilarul in care dintre stadiile parodontitei apicale acute purulente (circumscrise):

A. intraosos;

B. subperiostal;

C. submucos;

D. endoosos;

E. Toate raspunsurile sunt corecte;

Răspuns corect: D (5, pag. 111)

54.

In hiperemia pulpara fazele de tratament sunt:

A.

obturatia de durată;

B.

tratarea plăgii dentinare;

C.

protejarea pulpei prin obturatii de bază;

D.

eliminarea tesuturilor alterate;

E.

Toate raspunsurile sunt corecte;

Răspuns corect: E (5, pag. 132)

55.

Pulpita seroasa partiala se poate trata prin:

A.

amputatia devitală

B.

coafaj direct;

C.

extirpare vitală;

D.

extirpare devitală;

E.

amputatie devitală;

Răspuns corect:A, B, C, D (5, pag. 134)

56.

Tratamentul pulpitei purulente totale se poate face prin:

A.

coafaj direct;

B.

extirpare vitală

C.amputatia vitală;

D.

extirpare devitală;

E.

toate raspunsurile sunt gresite;

Răspuns corect: B (5, pag. 135)

57. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt:

a. amputatia devitala

b. coafajul indirect

c. coafajul direct

e. amputatia vitala

(B,C, E, 5 pag 135)

58. In hiperemia pulpara protejarea pulpei se poate face cu:

a. eugenat de zinc

b. ciment fosfat de zinc

c. ciment ionomer de sticla

d. preparate pe baza de hidroxid de calciu acoperite cu ZOE sau ZOF

e. cimenturi silicat

Raspuns corect D ( 5 pag 133)

59 Nu beneficiază de tratament al necrozei si gangrenei pulpare:

A.

pacientii sănătosi clinic;

B.

dintii cu malformatii radiculare;

C.

dintii cu implantare deficitară;

D.