Sunteți pe pagina 1din 3

Stima de sine si ipostazele sale

Stima de sine
Stima de sine este o dimensiune fundamental pentru orice fiin uman, indiferent c este copil, adult sau vrstnic, indiferent de cultur, personalitate, interese, statut social, abiliti. Stima de sine se refer la modul n care ne evalum pe noi nine, ct de "buni" ne considerm comparativ cu propriile expectane sau cu alii. Imaginea de sine sau "cum ne vedem", se refera, asa cum se subintelege deja, la modul in care ne percepem propriile noastre caracteristici fi ice, emotionale, cognitive, sociale si spirituale. !odul in care ne percepem depinde de gradul de autostima "autoapreciere, autorespect, autoacceptare# pe care il avem. $stfel, daca ne acceptam pe noi insine, daca ne apreciem pentru ceea ce facem bine % aceasta contribuie la autorespectul si increderea in sine % daca acceptam ca avem si slabiciuni fara sa ne criticam in permanenta pentru ele % aceasta constituie ba a tolerantei fata de sine si, implicit, fata de altii % putem trai confortabil din punct de vedere emotional. &rebuie inteles ca este bine sa existe mereu un ec'ilibru intre autoapreciere si autocritica, nici una din cele doua extreme nefiind eficienta. (el care se lauda prea mult este, in cele din urma, persiflat sau c'iar abandonat de catre ceilalti iar cel care se autocritica exagerat provoaca celorlalti fie sentimente de mila, de vina, fie un sentiment de superioritate, atragand de la sine alte critici. )astrand pe cat posibil ec'ilibrul intre o lauda de sine exagerata si o autocritica exagerata putem contribui la igiena noastra sufleteasca. Stima de sine o dobandim inca din copilarie, contea a foarte mult modul in care parintii se poarta cu copii inca din primul an de copilarie. *e exemplu pentru prescolari sursa cea mai importanta pentru formarea stimei de sine o constituie evaluarile parintilor. !esajele transmise de acestia sunt interiori ate de catre copil, conducand la sentimentul de inadecvare sau adecvare ca persoana. $laturi de acesta distinctie fundamentala, comportament + persoana, alte imagini pot influenta negativ imaginea de sine , precum , -daca nu faci.,nu te mai iubim si te lasam singur/, 0u esti bun1a de nimic/, in general amenintarile cu abandounul, copiii care sunt des amenintati si cu alte lucruri care ii fac sa sufere, copiii care sunt ridiculari ati, ignorati, criticati des sau comparati cu frati sau alti copiii mai -buni/, duc la o stima de sine sca uta. 2a copiii colari relaia evenimente % stim de sine are un caracter circular i sursa de formare a stimei de sine se extinde la grupul de prieteni, coal, alte persoane din viaa lor. 3n

obiectiv important al orelor de consiliere este nvarea modului de formare a stimei de sine i a relaiei dintre gnduri "cogniii# %comportamente i emoii. Imaginea de sine se de volt pe parcursul vieii din experienele pe care le are copilul i din aciunile pe care le reali ea i la care particip. 4xperienele din timpul copilriei au un rol esenial n de voltarea imaginii de sine. $stfel, succesele i eecurile din copilrie precum i modalitile de reacie a copilului la acestea definesc imaginea pe care o are copilul despre el. $titudinile prinilor, ale profesorilor colegilor, frailor, prietenilor, rudelor contribuie la crearea imaginii de sine a copilului. Spre deosebire de persoanele cu o stima de sine sca uta care duce la comportamente de tip 5 0u pot face asta/ sau 5 0u sunt bun1a de nimic/, persoana nu are incredere in ceea ce poate face, cele cu o stima de sine ridicata sunt 'otarate, cu incredere in tot ceea ce fac, se implica in proiecte, si 5)ot face asta/. $titudinile negative fa de sine sunt generate att de comportamentul celorlali ct i de modul personal de a gndi fa de propria persoan. *istorsiunile cognitive sunt deprinderi negative de a folosi frecvent anumite gnduri n interpretarea eronat a realitii. 4xist mai multe tipuri de astfel de modaliti greite de a gndi despre sine, Supragenerali area, pornind de la un singur eveniment, de la o premis, se construiete o adevrat regul general, universal valabil6 "*ac am luat o dat un 7 la c'imie, nseamn c nu voi fi capabil niciodat s trec semestrul" % 4tic'etarea, se aseamn cu supragenerali area, diferena fiind instrumental, etic'etarea nseamn folosirea de adjective stereotipe, pe cnd supragenerali area implic folosirea regulilor. )rin etic'etare se folosesc, n mod automat, etic'ete peiorative pentru a descrie propria persoan, mai degrab dect pentru a descrie n mod acurat calitile. 8iltrarea, nseamn a acorda atenie doar aspectelor negative, fr a lua n calcul ceea ce este po itiv. 8iltrnd realitatea e ca i cum am privi lumea printr%o perec'e de oc'elari cenuii6 am vedea doar anumite aspecte. 2umea poate fi v ut mai mare sau mai mic dect este n realitate, sau unele aspecte nu pot fi v ute deloc. Indicii filtrrii sunt acele cuvinte c'eie care devin laitmotivul tuturor situaiilor de via, pierdere, incorectitudine, abandon % 9ndirea polari at, persoanele care gndesc polari at triesc ntr%o lume fr nuane doar n alb i negru. &oate experienele i aciunile sunt judecate prin prisma di'otomiilor ori1ori. $ceste persoane se judec ca fiind "fie ngeri, fie pctoi", fie persoane bure, fie rele. :esponsabilitatea. $ceast distorsiune se refer la faptul c persoanele fie se simt rspun toare de tot ceea ce se ntmpl n jur i ceea ce li se ntmpl altora, fie au sentimentul c nu pot controla nimic, c sunt nite persoane fr nici o putere.

!odaliti de mbuntire a stimei de sine, crearea n coal i familie a ct mai multe oportuniti de succes, situaii n care copilul s%i identifice punctele tari6 crearea unor situaii n care copilul s%i exprime n grup calitile sau punctele tari6 crearea de situaii n care copilul i adolescentul s aib oportunitatea de a oferi ajutor celorlalte persoane % activiti de voluntariat, centre pentru copii cu nevoi speciale, cmine de btrni6 identificarea domeniilor de competen ale copilul i adolescentului i crearea situaiilor n care acestea s fie utili ate cu succes6 identificarea surselor de suport social, emoional, instrumental, informaional6 de voltarea abilitilor de comunicare, negociere, re olvare de probleme, abilitile de a face fa situaiilor de cri 6 de voltarea sentimentului de auto%eficacitate Stima de sine nu este, aadar, o aciune de definire i definitivare de 5self%esteem/, nici egoism sau narcisism ce s%ar fi de voltat printr%o astfel de aciune, ci, pur i simplu, este recunoaterea sentimentului de ncredere c eti n stare.

Bibliografie:
% )etru Ilut "7;;<# + )si'ologie sociala si sociopsi'ologie, 4d. )olirom, Iasi "despre sine# % $driana =aban "7;;># + (onsiliere si orientare vocationala, Imprimeria $rdealului, (luj%0apoca

S-ar putea să vă placă și