Sunteți pe pagina 1din 41

TEST I:Notiunea dreptului constitutional ca ramura de drept 1.

Notiunea ramurii dreptului constitutional Ca ramura, dreptul constitutional este o grupa de norme juridice cu forta juridica suprema, aceste norme juridice au trasaturi distincte, procedura de adoptare si modificare speciala, ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale di domeniul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat sin in caz de necesitate asigurate cu forta de constrangere statala. Dreptul constituional este ramura principal a sistemului de drept alctuit din ansamblul unitar de norme juridice cuprinse prioritar n Constituie prin care se reglementeaz: relaii sociale fundamentale ce apar n procesul instaurrii, meninerii i exercitrii puterii de stat: drepturile, libertile i ndatoririle fundamentale ale omului i ceteanului; modul de organizare i funcionare a instituiilor politice i bazele instituiilor administrative i jurisdicionale. 2.Determinati obiectul si metoda ramurii dreptului constitutional. Obiect de reglementare grup de relatii sociale omogene, strans legate intre ele ce tin de un anumit domeniu. Obiectul de reglementare a dc: rsf ce apar n procesul instaurrii,meninerii i exercitrii puterii de stat: drepturile, libertile i ndatoririle fundamentale ale omului i ceteanului; modul de organizare i funcionare a instituiilor politice i bazele instituiilor administrative i jurisdicionale,cetatenia, sistemul electoral,etc. In obiectul dreptului Constitutional sunt cuprinse doua categorii de relatii: -relatii cu o dubla natura juridical-care sunt reglementate si de alte ramuri de drept so de constitutie. -relatii specific dreptului constitutional-relatii ce sunt reglementate doar de normele dreptului constitutional. Prin metoda intelegem un procedeu, o cale,o forma de stabilire a unui comportament. Dreptul constitutional in reglementarea relatiilor sociale fundamentale folosestein marea majoritate a cazurilor metoda imperativa si metoda dispozitiva. Metoda imperativa consta in ceea ca legiuitorul printro norma dispune un anumit comportament si nu se perminte o abatere de la dispozitiile normei. Metoda dispozitiva consta in acordarea drepturilor subiectilor de drept constitutional de a savirsi atiuni concrete ,determinate, de asi alege singuri comportamentul in limitele permise de norme. 3.Formulati particularitatile distincte ale obiectului si metodei ramurii dr.const. 1. Obiectului raspunde la intrebarea ce relatii reglementeaza normele ramurii: a) relatiile sociale fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat pe de o parte, ca subiect la aceasta relatie este statul sau poporul. b) iese din domeniul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat c) unele au natura juridica dubla ( este reglementata simultan/paralele) 2.Metodei: - prevaleaza metoda prescriptiva - metoda interdictiva presupune pedeapsa reglementata de relatia juridica dubla. La sanctiuni mai este specifica prin ceea ca consta in privarea unui drept primit tot in baza DC (ex: dizolvarea parlamentului, demiterea presedintelui) rmulati particularitatile distinct, specific ale obiectului si metodei ramurii dreptului constitutional.

TEST 2:Raporturile de drept constitutional si subiectele raportului juridic constitutional.

1.Definiti notiunea raportului de drept constitutional si notiunea subiectelor raportului juridic constitutional. Raportul de drept constitutional-reprezinta o categorie a raporturilor sociale reglementate de normele dreptului constitutional care se nasc, se desfasoara si se sting in domeniul relatiilor sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat , drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale omului si cetateanului, modul de organizare si functionare a institutiilor politice si bazele institutiiilor administrative si jurisdictionale. Subiectele raportului juridic constitutional-sunt oamenii luati individual ca persoane fizice sau grupati in colective ca persoane juridice fie statul reprezentat dde organelle sale.Unul dintre subiecte este fie detinatorul puterii, fie statul, fie un organ reprezentativsi aceste subiecte actioneaza in mod necesar intrun raport juridic aparut in activitatea de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat. 2.Enumerati subiectele raportului de drept constitutional si clasificati raporturile de drept constitutional. Subiect: Poporul art 2(1) CRM Suveranitatea nationala apartine poporului RM statul (organele reprezentative) apare ca subiect la raporturile juridice privitoare la cetatenie si raporturile privind federatia organele statale (autoritatile: legislativ/ executiv(partial)/ jurisdictional) numai daca raportul se naste in timpul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de stat( raportul sa fie de dc) partide politice art 41 Constitutie- posibilitatea partidelor de a participa la raporturile de drept ce privesc instaurarea,mentinerea si exercitarea puterii in stat(prin dreptul de a propune candidati la alegeri) cetatenii RM pot aparea ca subiecte ale raportului de drept const. In 3 ipostaze:ca persoane fizice in cazul raporturilor pentru realizarea drepturilor libertatilor si indatoririlor fundamentale;ca persoane cu functie intrun anumit organ de stat in raporturile de reprezentare;organizati pe circumscriptii electorale in cazul alegerilor de deputati, sefului statului. strainii si apatrizi sunt subiecte ale raportului de drept const.in cazul acordarii cetateniei sau a azilului politic.

Pe criteriul subiectelor ce participa la raportul de drept const putem distinge: -raport de drept const. intre autoritatii publice -raport intre autorit. Publice si persoane fizice sau juridice.

3.Distingeti trasaturile raportului de drept const. Raporul de drept const. are urmatoarele trasaturi caracteristice:este un raport social-astfel raportul juridic se stabileste intotdeauna intre oameni fie dintre persoane fizice fie dintre acestea si organel statului sau dintre organelle statului intreprinderi institutii etc.;O a doua trasatura este ca raportul juridic este un raport de suprastructura-astfel raportul juridic este influentat si influenteaza celelalte categorii de raporturi sociale si este prezent in toate domeniile vietii economice, politice, administrative atc.Deasemeneea raportul juridic este un raport volitional-prin aceasta trasatura se intelege faptul ca el este reglementat de norme juridice care exprima vointa legiuitorului care in conditiile unui regim democratic poate fi vointa

poprului.Raportul juridic este un raport valoric-acesta aparind valorile esentiale ale societatii.O alta rasatura a raportului juridic este ca el e o categorie istorica- fiind in strinsa legatura cu dezvoltarea istorica a societatii intro anumita perioada.Deasemenea raportul juridic este unul ideologic deoarece inainte ca sa se formeze el trece prin constiinta persoanelor, depinde de vointa acestora are un character subiectiv si tine de constinutul de idei al suprastructturii sociale. Trasaturile specific ale raportului juridic const. sunt: 1) obiectul de reglementare- rsf din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat. 2) Pe de o parte ca subiect este statul sau poporul 3) Unele relatii sunt de natura juridica dubla

TEST 3:Normele juridice constitutionale si institutiile juridice constitutionale. 1.Definiti notiunea normei juridice constitutionale si notiunea institutiei juridice constitutionale Normele dreptului constitutional sunt normele care reglementeaza conduita oamenilor in relaiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat, aceste norme sunt cuprinse in Constitutie cit si alte acte normative care sunt izvoare ale dreptului constitutional. Institutia juridica de drept constitutional cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza un anumit grup sau categorie unitara de relatii sociale fundamentale determinind astfel o sfera aparte de raporturi juridice. 2.Clasificati normele juridice constitutionale si indicati sistema institutiilor jurice constitutionale. Normele de drept constitutional se clasifica in norme de aplicatie mijlocita si norme de aplicatie directa. Normele de aplicatie mijlocita sau indirecta sunt normele care pentru a fi puse in aplicare in cazuri concrete sunt urmate de reglementari suplimentare prin alte ramuri de drept. Normele de aplicatie nemijlocita sau directa sunt normele care reglementeaza direct relatiile sociale si nu au nevoie de a fi precizate printro lege organica sau ordinara. Exista si alte clasificari a normelor: Astfel dupa sfera functionala distingem:norme constitutionale de reglementare care reglementeaza nemijlocit relatiile sociale fundamentale si norme constitutionale de protectie, conservare si asigurare. Dupa modul de influenta asupra subiectului de drept distingem norme const. Obligatorii;norme const. Onervative, si norme const.prohibitorii. Dupa caracterul raporturilor sociale reglementate distingem: norme const. Materiale si norme const.procesuale. Iar dupa durata actiunii in timp exista:norme permanente, norme provizorii si norme exceptionale. Din categoria institutiilor de drept const fac parte:sistemul electoral, cetatenia,controlul constitutionalitatii legilor, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale omului si cetateanului, structura de stat, forma de guvernamint etc 3.Formulati trasaturile caracteristice ale normelor juridice constitutionale si institutiilor juridice constitutionale. Trasaturile normei juridice constitutionale: a) Are forta juridica suprema b) Reglementeaza relatii fundamentale

c) Unele norme (90% din Constit) fac abatere de la structura logico-interna clasica d) Structura tehnico-legislativa sub forma de titluri,articole,paragrafe,puncte,etc e) Multe norme nu au sanctiune deoarece contin relatii fundamentale,asta nu inseamna ca nu este sanctiune, deoarece sanctiunea o gasim in alte ramuri. f) Unele norme de dc sint de aplicare mijlocita/indirecta, sint relatii cu natura juridica dubla g) Sanctiunea consta in privarea de un drept obtinut tot in baza dreptului constitutional h) Normele juridice const pe linga unele prevederi care reglementeaza nemijlocit unele relatii sociale au si prevederi care contin formularea unor principii, consfintesc bazele puterii si definesc unele institutii. i) Majoritatea normelor constitutionale nu contin nici o prevedere concreta care ar stabili sanctiunea in cazul nerespectarii ei.astfel pentru mai multe dispozitii este prevazuta o singura sanctiune. Sanctiunile in dreptul const. Sunt specifice precum revocarea mandatului parlamentar, revocarea unui organ de stat, declararea ca neconstitutional a unui act normativ etc.

Test 4:Izvoarele ramurii dreptului constitutional 1.Definiti notiunea de izvor, enumerati izvoarele. Izvor de drept forma specifica, particulara , de exprimare a normelor juridice care sunt determinate de modul de adoptare sau de sanctionare a lor de catre stat. Termenul izvor al drepturlui are doua sensuri: material si formal. Izvoarele materiale sistem de factori sociali, politici,materiali, care determina actiunea legiuitorului sau dau nastere unor reguli izvorate din necesitatile practice de reglementare prin norme juridice a unor relatii sociale Izvoarele formale forma de exprimare a normelor juridice. Dc are doar izvoare formale Izvoare ale dreptului const sunt:constitutia, legile constitutionale, organice,ordinare, actele normative ale sefului statului, hotaririle si deciziile curtii constitutionale,regulamentul parlamentului, ordonantele si hotaririle guvernului, hotaririle autoritatilor administratiei publice locale, contractul normativ, tratatele internationale, precedentul judiciar, cutuma, codul regulilor religioase in tarile din sistemul islamic de drept.

2.Stabiliti trasaturile si corelatia dintre izvoare. Trasatura specifica a izvoarelor de drept constitutional este ca ele :Contin reglementari cu privire la relatiile fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat. Corelatia: Nici unul din izvoare nu trebuie sa contravina Constitutiei. Ca sa devina izvoar al dreptului national, de exemplu tratatul international trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii: Reglementeaza relatii sociale fundamentale Trebuie sa fie ratificat si de aplicare directa Pana la ratificarea tratatului, Constitutia este superioara. Daca tratatul contravine Constitutiei,atunci: a) Nu se ratifica tratatul b) Se fac rezerve la tratat in partea care contravine c) Mai intai se modifica constitutia, pentru a elimina discrepanta dintre Tratat si Constitutie, mai apoi se ratifica tratatul. 3.Argumentati importanta Constitutiei.

1) Reglementeaza relatiile fundamentale 2) Are forta juridica suprema 3) Este barometrul/etalonul intregului sistem de drept national(normele nu contravin Constitutiei,controlul constitutionalitatii legii) 4) Este un program al natiunii contine directii de dezvoltare 5) Arata principiile generale a sistemului de drept. TEST 5:Locul si rolul dreptului const in sistemul dreptului. 1.Descrieti locul si rolul dreptului const In sistemul dreptului Pentru a determina locul si rolul ramurii dreptului constitutional in sistemul dreptului, trebuie sa tinem cont de doua aspecte: importanta relatiilor sociale reglementate prin dreptul constitutional si valoarea formelor juridice, prin care vointa detinatorilor puterii devine drept(izvoarele de drept) Normele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale, relatiile ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat. Aceste relatii prezinta cea mai mare importanta pentru popor. De aceea, aceste relatii sociale sunt reglementate de Constitutie, legea fundamentala a statului, care se situeaza in fruntea sistemului de drept. Din normele Constitutiei se desprind principiile dupa care celelalte ramuri de drept reglementeaza in domeniile lor de activitate. Dreptul constitutional guverneaza si orienteaza reglementarea juridica din celelalte ramuri ale dreptului, ii imprima un anumit continut si o anumita directie.Orice ramura de drept isi gaseste fundamentul juridic in normele din constitutie. 2.Stabiliti legatura dreptului const. Cu alte ramuri de drept. Ca factor structurant in sistemul de drept dreptul constitutional guverneaza si orienteaza reglementarea juridica in celelelate ramuri ale dreptului , imprimindui un anumit continut si o anumita directie.Toate relatiile sociale reglementate prin normele juridice ce apartin altor ramuri de dreptsunt intrun fel sau altul conditionate de normele dreptului constitutional , de faptul ca normele dreptului constitutional apar ca norme principiice formeza fundamentul juridic si determina orientarea actiunii tuturor celorlalte.Dreptul constitutional apare ca factor structurant al intregului sistem de drept prin aceea ca nirmele ce alcatuiesc celelalate ramuri ale dreptului trebuie sa fie conforme celor cuprinse in dreptul constitutional si mai presus de toate sa fie conforme normelor cuprinse in constitutie.Modificarile intervenite in dreptul constitutional impune modificari corespunzatoare ale normelor din celelalte ramuri de drept . 3.Argumentati locul deosebit al dreptului const in sistemul de drept. Dreptul constitutional apare in cadrul sistemului de drept intro dubla ipostaza ca ramura de drept si pe de alta parte ca factor structurant al intregului sistem. TEST 6:Dreptul constitutional ca stiinta 1.Relatati in linii generale despre dreptul constitutional ca stiinta Stiinta dreptului constitutional reprezinta un sistem de cunostinte istorice, logic fundamentate capatate in rezultatul cercetarii dreptului constitutional ca ramura de drept , a relatiilor reglementate de aceasta ramura precum si a practicii realizarii normelor dreptului constitutional.Cunostintele apar sub forma de definitii, teorii, descrieri, concluzii, propuneri, argumente, sunt intalnite in manuale, monografii, doctrina. Dreptul constitutional studiaza fenomene si raporturi politico-juridice care, partial, formeaza obiectul de studiu si al altor stiinte. Cel mai aproape de stiinta dreptului constitutional sunt acele stiinte juridice care fac parte din dreptul public: dr administrativ,politienesc,militar,vamal,etc. Toate ramurile stiinte dreptului public au ca obiectiv cercetarea normelor juridic si a relatiilor sociale reglementate de acestea. Stiinta dreptului constitutional, procesul de realizare a investigatiilor stiintifice, este conditionata si de aplicarea unor date si metode specifice unor discipline adiacente cum ar fi: teoria generala a

dreptului, istoria statului si dreptului,drept privat,etc.In mod special, stiinta dreptului constitutional este apropaita de teoria statului si dreptului, dreptul international public si politologia.

2.Determinati obiectul, metoda si izvoarele stiintei dreptului const. Obiectul stiintei dreptului constitutional il constituie normele de drept constitutional si relatiile sociale din domeniul relatiilor ce tin de organizare societatii in stat, reglementarea acestor norme precum si conceptiile specialistilor in materia dreptului constitutional.Obiectul stiintei dreptului constitutional nu este limitat in timp si spatiu.Orice teorie negata, orice norma abrogata ramane parte din stiinta. Metodele stiintei dreptului constitutional sunt: metoda logic care reprezint argumentarea pe calea deductiv; metoda comparativ, extrem de util n compararea trsturilor ramurilor,instituiilor i normelor de drept ale altor state; metoda istoric care are la baz dezvluirea sensului evenimentelor trecute, determinnd astfel modificarea i ameliorarea sistemului actual; metoda sociologic care cuprinde: observaii, sondaje de opinie, anchetsociologic, chestionarul, interviul; metoda cantitativ care contribuie la sistematizarea i evidenalegislativ, stocarea i sistematizarea informaiei tiinifice juridice. Izvoarele stiintei dreptului constitutional sunt cunostinte sistematizate despre obiectul de studiu al acestei stiinte elucidate in lucrari stiintifice ca monografii articole manuale etc. 3.Estimati rolul si sarcinile de baza ale stiintei dreptului const. Sarcinile de baza a stiintei: Sa explice normele juridice Sa asigure armonie intre norme si relatii Sa evite reglementari duble Sa propruna modificari si proiecte in vederea perfectionarii cadrului legal Sa solutioneze contradictiile din relatiile sociale Sa proiecteze dezvoltarea normelor si relatiilor in perspectiva Sa asigure armonia reglementarii interne si celei internationale

TEST 7:Dezvoltarea stiintei dreptului constitutional 1.Identificati etapele principale si directiile de dezvoltare a stiintei dreptului constittional in lume si in R.M Notiunea de drept constitutional s-a nascut in Italia. Aici, prima catedra de drept constitutional apare la Ferrara. Aceasta notiune s-a incetatenit deja in Franta mai tirziu cand a fost creata la Paris cea dintai catedra de drept constitutional condusa de contele Rossi.In perioada data, dreptul constituional se confunda cu dreptul Constitutiei. Pe langa notiunea de drept constitutional a fost si mai poate fi intalnita in calitate de sinonim notiunea de drept de stat a fost utilizata aproape in toate statele socialiste. Odata cu prabusirea regimurilor totalitare, in statele din Europa si in fostele republici din URSS termenul drept de stat este substituit cu cel de drept constitutional. In RM, pana la declararea suveranitatii si independentei statale, stiinta dreptului constitutional practic nu recunostea orientarile doctrinelor occidentale de drept constitutional. In aceasta perioada, stiinta dreptului

constitutional s-a limitat mai mult la proslavirea organelor puterii de stat existente si la analiza lor prin prisma reglementarilor juridice. Incepand cu anul 1985 ia amploare procesul de renovare si perfectionare a relatiilor sociale , economice si politice. Sunt intemeiate teorii constitutionale noi influentate de curentele social-democratice contemporane. In RM este utilizata pe larg notiunea de drept constitutional.Pana la formarea unei catedre speicale disciplina drept constitutional a fost predata in cadrul catedrei Disciplini Statale. Un rol important in dezvoltarea stiintei dc l -a avut Catedra Drept Constitutional si Drept Administrativ din cadrul USM, care a fost organizata la 5 septembrie 1994.

2.Comparati etapa sovietica si post sovietica de dezvoltere a stiintei dreptului const in R.M In R.M. pina la declararea suveranitatii si independentei statale stiinta dreptului const. Practic nu recunostea orientari doctrinale occidentale de drept const.In aceasta perioada stiinta dreptului cont sa limitat mai mult la proslavirea organelor puterii de stat existente si la analiza lor prin prisma reglementarilor juridice.Dreptul de stat sovietic era recunoscuta ca ramura de drept fundamentala , ramura ce contine dispozitii si prevederi pentru alte ramuri de drept.Stiinta in perioada sovietica era cenzurata in argumente, servea ideologiei comuniste. Stiinta era marcata de unicitatea partidului comunist,alegeri nedemocratice. Drepturile si libertatile omului erau limitate. In perioada sovietica partidul politic era superior organelor de stat In perioada post-sovietica era invers pluralismul politic, separatia si colaborarea puterilor, sistemul democrat, drepturi si libertati fundamentale, stiinta este autonoma si nu este cenzurata. 3.Formulati directiile principale de dezvoltare a stiintei dreptului const in R.M Directiile de dezvoltare a stiintei RM azi: asigurarea independentei; puterii judecatoresti; perfectionarea sistemului electoral in urma caruia reprezentantii sa fie cei mai destoinci; procedura de alegere a sefului de stat. Alte probleme ar fi perfectionarea statutului deputatilor in parlament in vederea concretizarii obligatiilor si reducerii imunitatii, precum si alte probleme legate de organizarea partidelor politice.

TEST 8:Corelatia stiintei dreptului const cu alte stiinte 1.Identificati stiintele cu care coreleza dreptul const Cel mai aproape de stiinta dreptului constitutional sunt acele stiinte juridice care fac parte din dreptul public cum ar fi:dreptul administrativ, drept informational, drept militar, drept financiar, drept vamal , drept ecologic, organizarea si functionarea institutiilor de drept Stiinta dreptului const. In procesul de realizare a investigatiilor stiintifice este conditionata si de aplicarea unor date si metode specifice unor discipline adiacente cum ar fi tgd,istoria statului si dreptului, istoria doctrinelor politice si de drept, drept international public, politologia etc. 2.Stabiliti legatura dreptului const cu alte stiinte juridice Inn mod special stiinta dreptului const.este apropiata de teoria statului si dreptului , dreptul international piblic si politologia. Politologia si dreptul constitutional au obiectele si metode diferite de studiu insa intre ele exista nenumarate puncte de tangenta.Astfel institutiile politice sunt obiecte de studiu pentru ambele stiinte.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit dreptul const, ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor din toate laturile, pe cind dreptul constitutional analizeaza indeosebi institutiile politice, cele prin care se exercita puterea de stat a poporului. 3.Evaluati si argumentati corelatia stiintei dreptului const cu alte stiinte sociale.

TEST 9:Dreprul constitutional ca disciplina de studiu 1.Relatati in linii generale despre dreptul const. A disciplina de studiu Dreptul constitutional ca disciplina didactica se preda preponderent in cadrul facultatii de drept . Scopul predarii disciplinei date consta in familiarizare si formarea deprinderilor studentilor in ceea ce priveste bazele teotiei Const si dezvoltarii ei, bazele organizarii de stat principiile statutului juridc al persoanei etc. 2.Stabiliti legatura disciplinei dr. Cosnt cu alte discipline 3.Evaluati si formulati propuneri privitor la programa disciplinei de studiu dr. Const si metodele de predare TEST 10:Notiunea si esenta constitutiei 1.Definiti notiunea Const. Si dterminati trasaturile principale a le ei. Constitutia-ansamblul de norme juridice chemate s asigure garantarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului posibil numai n cadrul regimului politic bazat pe principiul separaiei puterilor n stat,graie crui fapt ele sunt stabilite i nvestite cu o for juridic suprem,adoptate dup o procedur special i prin controlul constituionalitii. Trsturile principale ale constituiei deriva din definitie: Supremaia juridic Rigiditatea constituional Reglementeaza relatii sociale fundamentale Controlul constituionalitii legii Stabilitatea constituiei

a) b) c) d)

2.Argumentati trasaturile principale ale Const.\ Stabilitatea presupune ca normele constitutionale nu trebuie sa fie modificate foarte des, deoarece ele nu vor mai putea fi considerate stabile, si nu vor fi fixate in constiinta juridica a maselor....... 3.Evaluati viziunile stiinttifice privind esenta Const. Exista viziuni stiintifice conform caror Constitutia este programul unei natiuni Constitutia este expresia vointei clasei dominante Viziunea care o deducem din Declaratia Franceza 1789 in care se specifica ca Constitutia reglementeaza drepturile si libertatile fundamentale plus separarea si colaborarea puterii Constitutia este un etalon a sistemului de drept national.

TEST 11:Aparitia si dezvoltarea constitutiei 1.Relatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea constitutiei in lume Aparitia Constitutiei, ca lege suprema este tratata diferit existand 2 opinii: a) unii autori sustin ca prima Constitutie in sensul de lege suprema a aparut odata cu primele acte cu caracter constitutional si anume MAGNA Charta Libertatum 1215. b) Prima Constitutie a aparut odata cu prima Constitutie scrisa America 1787 Dezvoltarea Constitutiei inseamna raspandirea sau difuzarea Constitutiei care a avut loc dupa anumite etape,perioadae sau valuri de difuzare. Deosebim 5 valuri: 1.Evenimentele din SUA soldata cu Declaratia de Independenta (1776),Declaratia Franceza a Drepturilor Omului (1789). 2.Revolutiile franceze (1830-1848). Constitutia belgiana a inspirat si prima Constitutie in Romania 1866

3.Caderea Imperiului Austro-Ungar dupa primul razboi mondial,revolutia socialista din Rusia, din care ca consecinta s-a adoptat prima Constitutie Sovietica Socialista 4.Sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial,eliberatul de sub regimul colonial, asa numitele tari de-a lumea a 3-a si ca urmare unele au luat calea sovietica de dezvoltare 5.Caderea imperiului Sovietic, Zidul de la Berlin, in urma declaratiilor de independenta au aparut pest 100 state noi care au adoptat Constitutii democratice 2.Determinati trsaturile generale ale primelor const in lume Primele constitutii cutumiare Magna Charta Libertatum(1215) contin reglementari fragmentare,adica reglementeaza doar o parte din relatiile social fundamentale din domeniul instaurarii mentinerii si exercitarii puterii in stat. Trasaturi: protejeaza doar unele categorii sociale procedura de adoptare a primelor Constitutii este cu rezerva au participat doar reprezentantii nobilimii. Pentru acea perioada recunoasterea unor drepturi ca fundamentale printr-un act obligatoriu cu putere juridica suprema a insemnat foarte mult pentru societate, a constituit o dezvoltare a Constitutiei ca lege suprema. Cuvantul Constitutie a fost utilizat incepand cu perioada antica, avand sensul de act al monarhului. In perioada feudala avea sensul de regulament pentru membrii manastirii. Tocmai cu adoptarea Magna Charta Libertatum se capata sensul de lege suprema. Si necatand de neajunsuri, aceasta este parte componenta a Constitutiei Marii Britanii. Constitutiile scris 1787 de regula au procedura de adoptare si modificare specifica, cuprinsa de regula intr-un singur act normativ. Obiectul de reglementare a acestor Constitutii scrise cuprinde ca obiect complex toate relatiile social fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat. Constitutia scrise se refera, protejeaza intregul popor.

3.Estimati dezvoltarea const r.m.


Perioada interbelic. a) Constituia din 1923. b) Dictatura regal instaurat prin constituia din 1938. Constituiile socialiste. a) Constituia din 1925. b) Constituia din 1938. c) Constituia din 1941. d) Constituia din 1978. Etapa actual. Constituia Republicii Moldova din 1994

TEST 12:Continutul normativ al Constitutiei 1.Determinati si descrieti obiectele de reglementare a Const Continutul normativ al Constitutiei din majoritatea statelor cuprinde norme ce se refera la: forma de guvernamint, structura de stat, regimul politic al statului, fundamentele politice, economice, sociale, si religioase ale statului,statutul juridic al persoanei, separatia puterilor in stat, controlul constitutionalitatii legilor, drepturile si indatoririle cetatenilor.

2.Stabiliti corelatia dintre obiectele de reglementare a const Legatura - toate reglementarile din Constitutie se completeaza una pe alta 3.Evaluati constinutul normativ al Const R.M. Din punct de vedere juridic constituia este structurat n 143 articole, 7 titluri unele avnd capitole i seciuni. Titlul I. Principii generale. n primele 13 articole ale prezentului titlu este legiferat fundamentul juridic i politic al statului. Art.1 declar Republica Moldova stat suveran, independent, unitar i indivizibil, cu

forma de guvernmnt republican, stat de drept, democratic, n care demnitatea omului, drepturile i libertile lui, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezint valori supreme i sunt garantate. Celelalte articole din titlu sunt armonios legate cu cel citat, reprezentnd o dezvoltare a reglementrii date cum ar fi: suveranitatea naional aparine poporului care o exercit n mod direct i prin organele sale reprezentative (art.2); teritoriul este inalienabil, frontierele fiindu -i consfinite prin lege organic (art.3); democraia se exercit n condiiile pluralismului politic care este incompatibil cu dictatura i totalitarismul (art.5). O importan deosebit o prezint art.6 care fixeaz separarea i colaborarea puterii legislative, executive i judectoreti n exercitarea prerogativelor ce le revin. Republica Moldova ca subiect a relaiilor de drept internaional se oblig s respecte Carta Naiunilor Unite i tratatele la care este parte, s-i Bazeze relaiile cu alte state pe principiile i normele unanim recunoscute ale dreptului internaional. Art.9 declar proprietatea public i privat, iar piaa, libera iniiativ economic, concurena loial ca factori de baz a economiei. Prin acest articol principiul economiei de pia ca fiind definitoriu pentru dezvoltarea economic i social a statului. Important este i faptul c constituia recunoate i garanteaz drepturile tuturor cetenilor la pstrarea, dezvoltarea i la exprimarea identitii lor etnice, culturale, lingvistice i religioase. Republica Moldova se proclam stat neutru i nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul su. Tutlul II. Drepturile, libertile i ndatoririle fundamentale. Acest titlu cuprinde 3 capitole i 45 articole prin care sunt consacrate cele mai eseniale i inerente drepturi ale omului i ceteanului bineneles, fiind indisolubil legate de ndatoririle pe care le au cetenii fa de stat. n mod firesc, acest compartiment al constituiei ncepe cu consacrarea principiului universalitii drepturilor i ndatoririlor dup care urmeaz principiul egalitii ceea ce nseamn c toi cetenii statului sunt egale n faa legii. Aceste principii corespund exigenilor formulate n preambulurile celor dou pacte privitoare la drepturile omului (Pactul relativ la drepturile economice, sociale i culturale i Pactul relativ la drepturile civile i politice) ratificate de Republica Moldova. Articolele 17, 18 stabilesc cetenia Republicii Moldova, restriciile i protecia ei. n conformitate cu normele dreptului internaional cetenii strini i apatrizii beneficiaz de aceleai drepturi ca i cetenii Moldovei, bineneles, cu unele excepii ce in de drepturile exclusiv politice care aparin numai celor care au calitatea de cetean al republicii. Articolele 20 i 21 declar accesul liber la justiie i prezumia nevinoviei pn cnd vinovia va fi dovedit n mod legal, n cursul unui procesa, n cadrul cruia i sau asigurat toate garaniile necesare aprrii sale. Capitolul 2 al prezentului titlu reglementeaz drepturile i libertile propriu zise care sunt: dreptul la via i integritate fizic i psihic; libertatea individual i sigurana persoanei; dreptul la aprare; dreptul la libera circulaie; dreptul la via intim, familial i privat; inviolabilitatea domiciliului; secretul corespondenei; libertatea contiinei; libertatea opiniei i a exprimrii; libertatea creaiei; dreptul la informaie; dreptul la nvtur; dreptul la ocrotirea sntii; dreptul la un mediu nconjurtor sntos; dreptul de vot i dreptul de a fi ales; dreptul la administrare; libertatea ntrunirilor; libertatea partidelor i altor organizaii social politice i altele n total 31 drepturi i liberti care fiind nserate n textul constituiei au devenit fundamentale. n capitolul 3 sunt stabilite ndatoririle fundamentale i anume: exercitarea n sistem a drepturilor i obligaiilor; devotamentul fa de ar; aprarea patriei; contribuii financiare; protecia mediului nconjurtor i ocrotirea monumentelor. Tutlul III. Autoritile publice. Acest titlu este structurat n 6 capitole, 6 seciuni i 65 articole n care sunt stabilite autoritilr publice din Republica moldova, limitele competenelor lor i raporturile dintre ele. Capitolul 4 este consacrat Parlamentului n care acesta este calificat ca organ reprezentati v suprem i unica autoritate legislativ a statului. Tot aici sunt stabilite principiile de ,baz de constituire a Parlamentului, durata mandatului de 4 ani, validarea mandatului de ctre Curtea Constituional, organizarea intern. Atribuiile de baz a puterii legislative sunt redate n art.66, sau ntr-o alt optic pot fi numite i limitele competenei deoarece Parlamentul nu are dreptul s le depeasc. Seciunea a 2-a al capitolului respectiv, legifereaz statutul deputailor din Parlament, fixnd dispoziia mandatului reprezentativ, orice mandat imperativ fiind declarat nul., ceea ce trebuie neles c deputaii odat fiind alei se afl n serviciul ntregului popor i nu mai pot fi revocai.

Seciunea a 3-a stabilete categoriile de legi: constituionale, organice i ordinare, stabilete i procesul adoptrii lor i intrrii n vigoare. Tot aici, prin art.75 este stabilit referendumul ca form direct de participare a poporului la exercitarea suveranitii naionale (puterii politice). Capitolul 5 este destinat Preedintelui Republicii Moldova n care este stabilit modul de alegere, durata mandatului, incompatibilitile i imunitile precum i atribuiile, formele de activitate i modalitile de suspendare din funcie. Guvernul este reglementat n capitolul 6 care conine norme privitoare la rolul lui n asigurarea realizrii politicii interne i externe i conducerii generale a administraiei publice, la structura sa, investitur, incompatibiliti i actele care poate s le adopte. Capitolul 7, realiznd principiul separrii i echilibrului puterii n stat, este consacrat raporturilor Parlamentului cu Guvernul n care se stabilesc mecanismele de influen asupra executivului. Administraia public este reglementat n capitolul 8 care o divizeaz n administraie public central de specialitate, din care fac parte ministerele, i administraie public local din care fac parte consiliile locale, oreneti, raionale i primarii alei prin vot universal, secret, direct i liber exprimat i care activeaz n baza principiilor: descentralizrii serviciilor publice, autonomiei locale, eligibilitii autoritilor publice locale i consultrii cetenilor n problemele locale de interes deosebit. Capitolul 9 divizat n trei seciuni i 12 articole se refer la autoritate judectoreasc, stabilind sistemul organelor judectoreti, statutul judectorilor, caracterul public al dezbaterilor judiciare, folosirea cilor de atac i altele necesare bunei funcionri a puterii judectoreti. Seciunea a 2-a din acest capitol legifereaz un nou organ numit Consiliul Superior al Magistraturii care este abilitat cu asigurarea numirilor, deplasrilor, promovrilor i msurilor disciplinare fa de judectori. Procuratura este legiferat de seciunea a 3-a art.art.124, 125 fiindu-i stabilit structura, atribuiile precum i mandatul procurorilor. Titlul IV. Economia naional i finanele publice. 8 articole ale acestui titlu sunt destinate: economiei, care este calificat de pia, de orientare social, bazat pe proprietatea privat i pe proprietatea public antrenate n concuren liber; proprietii, prin care proprietatea se garanteaz n formele solicitate de titular, iar bogiile de orice natur a subsolului, spaiul aerian, apele i pdurile folosite n interes public, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, cile de comunicaie, precum i alte bunuri stabilite de lege sunt declarate ca obiect exclusiv al proprietii publice; sistemului financiar-creditar, prin care moneda naional a republicii Moldova este stabilit leul, cu dreptul exclusid de emisie al Bncii Naionale; bugetului public naional, stabilindui structura i modalitile de elaborare i adoptare; sistemului fiscal, prevzut din impozite, taxe i orice alte venituri cere se stabilesc de autoritile reprezentative ale statului. Art.133 creeaz Curtea de Conturi care exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare publice. Titlul V. Curtea Constituional cuprinde 7 articole prin care se stabilete statutul acestui organ de jurisdicie constituional, atribuiile, structura, independena, condiiile pentru numire, incompatibilitile i hotrrile pe care le adopt. Tltlul VI. Revizuirea constituiei este consacrat modalitilor i procedurilor de revizuire (modificare). Art.141 al acestui titlu stabilete subiecii investii cu dreptul la iniiativa revizuirii, art.142 limitele revizuirii i art.143 legea privind modificare constituiei. Titlul VII. Dispoziii finale i tranzitorii. Acesta este ultimul titlu al constituiei, considerat parte integrant a ei, care n 8 articole nominalizate separat, cuprinde reguli referitoare la intrarea n vigoare a constituiei. Astfel, art.II prevede c legile i celelalte acte normative ale statului rmn n vigoare n msura n care nu contravin prevederilor constituiei, iar comisiile permanente ale Parlamentului i Guvernul sunt obliga ca n decursul unui an, adica pn la 27.08.1995, s examineze conformitatea legislaiei cu constituia, Tot n acest titlu se stabilete statutul instituiilor care activau la momentul adoptrii constituiei i a celor viitoare care urmai a fi create. TEST 13:Forma si structura constitutiei 1.Definiti notiunea formei si structurii constututiei

Forma modalitatea de exprimare a Constitutiilor Structura constitutiei structura tehnico-legislativa a normelor constitutionale,adica sistematizarea normelor in cadrul actului normativ 2.Determinati formele constitutiilor si comparati-le Se cunosc mai multe criterii de clasif a const si anume:1)in dependenta de forma de exprimare:*costit scrise*const nescrise*const mixte.Constit nescrise-sunt compuse din reguli cu privire la organizarea puterii ce nu au forma unui izvor normative scris,dar exista I realit si se aplica temorar in result unor lovit de stat sau revolutii.Constitutii scrise-sunt compuse dintr-un singur act normative codificat sau din mai multe legi constitutionale.Constitutii mixte-se compun atat din texte scrise cat si din cutume constitutionale si precedente judiciare. 2)in dependenta de procedura de revizuire ,constit se impart in :*rigide*flexibile:Constit rigide-acele constitutii care stabilesc prin normele sale constitutionale o procedura complicata de modificare sau prevad o perioada in acre o parte sau intreaga Const nu poate fi modificata.Constit flexibile:ele pot fi modif de catre legiuitor printr-o procedura similara cu cea de modificare a unei legi ordinare. 3)in dependenta de regimul politic:*democratice*autoritare:Constitutiile democratice-prevad drepturile si libert cet ,princip pluripartidismului,separatia puterilor in stat si drept cet de a participa si a alege organelle statale.Constit autoritare-limiteaza drept cet si promoveaza politica si ideologia unui singur partid 4)in dependenta de durata in timp:*permanente-maj const lumii*temporare-se adopt ape o anumita perioada de timp,prealabil stabilit in cazuri exceptionale. 3.Estimati forma si structura Const R.M Structura Const RM: titluri,capitole,sectiuni,articole. Forma:scrisa, rigida,democratica(titlu I, art 1, alin 3RM stat democratic)

TEST 14:Adoptarea si abrogarea Const 1.Descrieti prevederile generale privind adoptarea si abrogarea const In general,Constitutia trebuie sa fie un act stabil, statornic pentru a fi constientizat si respectat in societate.Suprematia Constitutiei determina o procedura speciala de adoptare. Adoptarea Contitutiei determina 3 elemente: 1. Initiativa adoptarii 2. Organul competent sa adopte 3. Moduri de adoptare. Unele Constitutii prevad, in mod expres, organul care poate initia procesul de elaborare si adoptare a Constitutiei. Alte Constitutii nu contin asemenea reglementari. Organul competent sa adopte Constitutia este desemnat prin notiunea de putere constitutionala, care poate fi: a) put constitutionala originara are menirea de a stabili o Constitutie noua atunci cand apar state noi.Titularii puterii const pot fi guvernul sau poporul. b) put const derivata sau instituita modul de organizare si functionare este prestabilit intr-o Constitutie anterioara Abrogarea Constitutiei. Abrogarea anularea legilor. Deosebim abrogare totala sau partiala. Abrogarea partiala este intalnita in procesul de revizuire (ex: in 2000 s-a modificat art 78) - textul vechi e inlocuit cu cel nou. Abrogarea totala nu este sustinuta de stiinta,dar este intalnita in istorie: in caz de complot de stat, crearea de state noi, schimbarea regimului politic. 2.Clasificati Const. Dupa modul de adoptare Clasificarea clasica: a) Constitutia acordata cunoscuta si sub denumirea de carta concedata,adoptata de catre monarh, care constrans de anumite imprejurari, recunoaste anumite drepturi fundamentale cetatenesti si se autolimiteaza prin constituirea unei adunari reprezentative. Carta concedata este un fel de act de capitulare a monarhului fata de fortele sociale progresiste.Ex:Constitutia lui Ludovic al 18-lea

b) Constitutia plebiscitara(statut) o varianta mai dezvoltata a const acordate.Este la fel initiata de catre monarh, dar este ratificata prin plebiscit.La prima vedere,pare o constitutie democrata, insa istoria a aratat ca plebiscitele s-au desfasurat adeseori in conditii de teroare sau presiuni.Ex: Statutul Albertin, Constitutia regala a Romaniei din 1938 c) Pactul contract intre rege si popor. Poporul este reprezentat prin Parlament. Constitutie elaborata printr-un compromis intervenit intre monarh si adunarea reprezentativa. Ex: Constitutia 1866 si 1923 Romania, d) Constitutia-conventie opera unei adunari, numita Conventie. Aceasta adunare este special aleasa pentru a adopta Constitutia,era considerata deasupra Parlamentului.Exemple: Constitutiile SUA e) Constitutia parlamentara Dupa cel de-al 2lea razboi mondial,Constitutiile au fost adoptate, de regula de Parlament,folosindu-se de urmatoarea procedura:initiativa,elaborarea proiectului,discutarea publica a proiectului,adoptarea proiectului de catre Parlament cu o majoritate calificata(cel putin2/3 din nrul total), aprobarea Constitutiei de catre popor prin referendu. Cel mai eficient si mai democratic mod de adoptarea a Constitutiei. In dependenta de procedura de adoptare: a) Adoptate de Parlament cu aprobarea ulterioara de catre popor prin referendum b) Adoptate de Parlament fara aprobarea ulterioara de catre popor prin referendum I.Deleanu:

a) Formele monocratice atunci cand organizarea constitutionala este expresia emanatiei de vointa a unei singure persoane: monarh sau alt sef de stat. b) Formele democratice formele ce au la baza vointa poporului: 1. Conventia 2. Referendum constitutional 3.constituirea insasi a poporului in instanta constitutionala suprema c) Formele mixte combinarea celor 2 forme: monocratie si democratie.

3.Argumentati procedura speciala privind adoptarea si abrogarea Const.R.M Const.R.M se atribuie la categoria constitutiilor parlamentare deoarece a fost adoptata in parlamentul R.M cu votul a 2/3din numarul total de deputati insa nu a fost aprobata de catre popor prin referendum.Constitutia R.m preede la dispozitii finale si tranzitorii artI ca intra in vigoare la 27 august 1994, la aceeasi data Const R M din 15 apr 1978 este in intregime abrogata. Procedura de revizuire a Const o putem gasi in TITLU VI Revizuirea CONSt

TEST 15:Revizuirea Const: 1.Descrieti prevederile generale privind revizuirea Const Orice Constitutie este supusa revizuirii indiferent de forma ei. In procesul de revizuire a Constitutiei se determina 3 cerinte: 1. Dreptul de a revizui Constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o 2. Autoritatea competenta a revizui Constitutia difera dupa felul acesteia 3. Procedura de revizuire a Constitutiei, este in principiu asemanatoare celei de adoptare.

2.Clasificati Constitutiile dupa modul de revizuire. 1).revizuirea Constit se poate face dupa aceeasi procedura dupa care se modifica legile.In acest caz ,suntem in prezenta unei Const supple sau flexibile.In sistemul Cosntitutiilor considerate flexibile,o simpla lege votata de parlament este suficienta pt a produce modificarea constitutionala dorita,cu conditia evident ca parlamentul sa dispuna de o anumita majoritate.Sistemul constitutiilor flexibile este usor ,dar punannd pe picior de egalitate constitutiile cu legile ordinare,limiteaza semnificatia Constitutiei si a valorii sale de lege juridika fundamentala.2)daca modificarea Constitutiei se face dupa alte reguli decat cele obisnuite dupa care se modifica legile ordinare ,ne aflam in fata unei Cosnt rigide .In sistemul constitutiilor rigide orice modificare constit cuprinde intotdeauna o majoritate constitutionala 2/3 la nivelul intregului Parlament ,dar si un referendum popular,in acre majorit cet trebuie sa se pronunte in favoarea modif constitutionale.Constit rigide subliniaza valoarea su autorit suprematiei Constit,promovand un system de valori in cadrul caruia o schimbare constitutionala trebuie efectuata in anumite forme si proceduri diferite de acelea ale legilor ordinare 3.Argumentati procedura speciala privind revizuirea Const R.M Procedura de revizuire a Constitutiei RM este reglementata in titlul 6 art 141-143. Este o procedura speciala deoarece are o metoda complicata si rigida de revizuire.Gasim 5 etape pentru revizuire: 1. Initiativa de revizuire 2. Dezbaterea initiative de revizuire de catre autoritatea publica competenta 3. Adoptarea legii de revizuire 4. Promulgarea legii de revizuire 5. Publicarea legii de revizuire In conformitate cu Const. RM initiativa de revizuire poate apartine:unui numar de cel putin 200 mii cetateni ai RM cu drept de vot;unui numar de cel putin o treime de deputati in Parlament ;sau Guvernului.Dezbaterea initiativei de revizuire apartine unei comisii creata de Parlament in care intra reprezentanti ai tuturor fractiunilor parlamentare sau dezbate acest proiect comisia permanenta sesizata in fond de competenta careia tine proiectul respectiv.Dezbaterile au loc in 3 lecturi.A treia etapa a revizuirii constitutiei este adoptarea, in aceasta etapa are loc votarea legii, votare se considera valabila cu votul a 2/3 din numarul deputatilor alesi.A patra etapa este promulgarea legii de catre Presedintele RM,ira dup aceasta etapa este publicarea legii de revizuire a Const.

Test 16:Clasificarea Constitutiilor 1.Caracterizati in linii generale clasificare const. Clasificarea constitutiilor semnifica repartizarea sistematic pe clase sau ntr-o anumit ordine a constitutiilor, divizarea dupa anumite criteria. Importanta clasificarii consta in cunoasterea tipurilor de constitutii dupa modul de adoptare , dupa forma de exprimare,in dependent de regimul politic asfel cunoscind clasificare noi intelegem tipul constitutiei.

2.Clasificati constitutiile in dependenta de diferite criterii de clasificare . In dependenta de forma de exprimare avem:

a) Constitutii nescrise b) Constitutii scrise c) Constitutii mixte In dependenta de procedura de revizuire deosebim: a) Constitutii rigide b) Constitutii flexibile In dependenta de regimul politic: a) Democratice b) Autoritare In dependenta de durata in timp avem constitutii: a) Permanente b) Temporare Dupa modul de adoptare deosebim: a) Constitutie acordata b) Constitutie statut c) Pactul d) Constitutie-conventie e) Constitutie parlamentara

3.Estimati Const R.M dupa diverse criterii de clasificare

TEST 17:Suprematia Constitutiei 1.Definiti notiunea suprematiei Constitutiei Suprematia Constitutiei-calitate a constitutiei care o situeaza in varful institutiilor politico-juridice,dintr-o societate a unui stat,fiind sursa reglemntarilor in domeniile economic,politic,social si juridic, calitatea de superioaritate in comparatie cu restul normelor din sistemul de drept national, se manifesta prin suprematie juridica,formala,materiala. 2.Indicati temeiurile care ii confera suprematie constitutiei Suprematia constitutionala se bazeaza pe constinutull si forma ei:suprematia juridica materiala si formala. Suprematia juridica art 7 Constitutia este Legea Suprema a RM. Suprematia materiala intreaga ordine juridica se bazeaza pe Constitutie Suprematia formala are o procedura de modificare si adoptare speciala. Supremtia constitutiei a fost si este fundamentata pe democratism.Constitutia este unul din mijloacele juridice de realizare a democratismului in organizare activitatii statului.Constitutia este sursa fundamentala a sistemului politic ca si a sistmului juridic national.

Temeiul de suprematie a Constitutiei se deduc din locul si rolul Constitutiei: 1) Deoarece reglementeaza cele mai importante relatii pe care se bazeaza celelalte relatii,cum ar fi separatia si colaborarea puterilor,drepturile si libertatile fundamentale 2) Reglementand atributiile autoritatilor publice de fapt constientizeaza aceste autoritati aratand limitele competentelor 3) Este programul unei natiuni care traseaza directiile de dezvoltare a societatii 4) Contine mecanismul menit sa asigure armonia cu tratatele internationale Asigurarea suprematiei Constitutiei: a) Obligatia generala de a respecta Constitutia- art 55 b) Activitatea autoritatilor publice in conformitate cu Constitutia principiul dreptului constitutional ca se va actiona numai daca este stabilit in lege c) Controlul constituionalitatii legii mecanism legal

3.Argumentati suprematia const. R.M

Const este plasata in fruntea ierarhiei actelor politice si actelor normative, carora le confera legitimitate politica si juridica in masura in care acestea corespund intru totul normelor si principiilor pe care ea le consacra.Continutul Const RM reflecta conditiile socila politice si istorice existent la momentul de fata in RM.Suprematie const RM ii confera si garantiile juridice ale suprematiei Constitutiei si anume:Controlul general al aplicarii Const,controlul const legilor, indatoririle fundamentale de a repecta const.

TEST 18:Controlul Constitutional 1.Definiti notiunea controlului constitutional Controlul constitutional ca o institutie juridica cuprinde o grupa de norme in cadrul ramurii DC ce reglementeaza instituirea Curtii Constitutionale, mandatul judecatorului CC, atributiile CC,efectul contrulului constitutionalitatii. Controlul Constitutionalitaii reprezinta oactivitate specializata dupa procedura stabilita legal pentru a verifica conformitatea legilor cu Constitutia.

2.Determinati tipurile de control constitutional doctrina cunoaste mai mute tip ale cotr const legilor.1)in dependenta de timpul in care se efectueaza controlului constitutionalitatii legilor:*controlul anterior adoptarii legilor se exercita in faza de proiect al legii.*Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor deja adoptate 2)In dependenta de forma controlul constit legilor este:*controlul abstract-presupune verificarea unui act normativ in afara cazului concret.*controlul concret-are loc numai in urma unui process judiciar unde trebuie sa se aplice unui act normativ a carui constitutionalitate este suspecta. 3)Ind ependenta de modul inscrierii in Constitutie controlul constit legilor se imparte in :*controlul explicit este prevazut insasi se Constitutie.*Controlul implicit nu este prevazut de Constitutie ,dar rezulta din principiul legalitatii.

4)In dependenta de spatial de realizare a contr constit legilor:*controlul intern se realizeaza de organul care a emis actul normative*Controlul extern se realizeaza de o alta autoritate statala. 5)In dependenta de continutul contr constit legilor:*Controlul formal- atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de elaborarea si adoptarea unui act normativ.*Controlul material-verifica conformitatea conformitatea continutului actului cu prevederile constitutionale. 6)Dupa volum:*Controlul general se refera la toate relatiile sociale reglementate de Const*controlul particular se refera la relatii concrete Unii autori deosebesc mai multe feluri de controluri: a) Controlul prin opinia publica b) Referendum c) Controlul politic de catre parlament d) Controlul judecatoresc Controlul specializat 3.Argumentati necesitatea si existenta controlului const,in RM. Constitutia RM a preluat din practica constitutionala moderna sistemului controlului politicojurisdictional al conformitatii legilor cu Constitutia,prin exercitatea obligatory a controlullui de catre Curtea Costitutionala,abilitata cu dreptul de control asupra constitutionalitatii legilor si a proceselor legate de legalitatea exercitat de catre cele 3 puteri in cadrul statului. In sistemul nostrum de drept, supremtia legii si in primul rind a legii fundamentale a fost ridicata la rangul de principiu constitutional iar in literature de specialitate sa subliniat ca prin consacrarea acestui principiu intreaga ordine de drept se bazeaza pe constitutie.Sa demonstrate ca fiind la originea intregii activitati juridice Const este in mod necesar superioara tutror formelor de activitate deoarece ea singura determina valabilitatea lor.Prin esenta sa controlul constitutionalitatii reprezinta unul din mijloacele privilegiate de aparare a societatii civile impotriva dominatiei executivului,si legislativului. TEST 19:Constitutiile Romaniei care au actionat pe teritoriul RM 1.Descrieti premisele adoptarii const. Romaniei care au actionat pe teritoriul RM Const 1866 premisile: existenta statului unificarea actelor cu caracter international existent statalitatii prin tratat international in statele vecine exist adeja o constit Const 1923 premisele: reorganizarea structurii teritoriale a statului (unirea 1918) revolutia socialista din basarabia necesitatea largirii sferei drepturilor si libertatilor omului Const 1938 premise: dorinta monarhului de a concentra puterea in minele lui modificarea legii fara acordul parlamentului Premise: a) Constitutia 1866 1.existenta statalitatii si a institutiilor statale organizate 2.era formata ideea ca fiecare stat sa aiba propria Constitutie 3. Existau Regulamente Organice cu caracter constitutional in Romania, prin care se reglementa activitatea Parlamentului, iar aceste acte trebuiau unificate prin Constitutie 4. La acea perioada exista Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris, care prevedea necesitatea adoptarii unei Constitutii proprii b) Constitutia 1923 1. Numeroase reforme din sistemul economic,agrar urmau sa fie reflectate in Constitutie 2.A avut loc si reorganizarea statala dupa 1918 3. Revolutia socialista din Rusia, din 1918 impunea largirea drepturilor si libertatilor si in Romania

c) Constitutia 1938 1. Pluralismul politic din Romania facea dificila conducerea si existenta monarhiei si regele a dorit concentratia puterii in mainile monarhului prin limitarea democratiei.

2.Stabiliti trasaturile generale ale const Romaniei care au actionat pe teritoriul RM si corelatia dintre ele. La aceste 3 constituii forma de guvernamant era identica monarhie constitutionala. Structura de stat este unitara. In toate 3 era separatia puterii. Dreptul electoral in toate este dupa cenzul de avere. Parlamentul bicameral. Toate erau rigide dupa procedura de revizuire. 3.Formulati trasaturile distincte ale Const Romaniei Fiecare const isi are specificul deoarece au actionat in diferite timpuri si diferite regimuri. Const sdin 1866 proclama suveranitatea, se instituia principiul separrii puterilor n stat. Const din 1923 este numita constituia unificrii Const din 1938 este uzurpearea puterii de catre monarh . Procedura de adoptare este diferita: primele doua sint pact, iar ultima este statut/plebiscitara. Regimul politic este diferit: cea mai nedemocratica este a 3-a. Prima Constitutie oferea posibilitatea oferirii cetateniei doar persoanelor de religie crestina. (ADAUGATOR DACA O SA RAMIE TIMP) Caracteristicile Constituiei din 1866 este prima constituie intern romneasc a fost promulgat fr a se cere acordul Marilor Puteri a fost elaborat dup modelul Constituiei Belgiene din 1831 este un act de factur liberal proclama suveranitatea naional guvernarea era reprezentativ i responsabil se instituia principiul separrii puterilor n stat monarhia reprezenta forma de guvernmnt n stat i era ereditar stabilea liberti i drepturi ceteneti includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar este prima realizare a lui Carol I a fost considerat una din cele mai democratice constituii din Europa instituiile centrale ale statului erau: -Monarhia era ereditar, n familie pe linie brbteasc, motenitorii tronului urmnd s fie crescui n religia ortodox -Guvernul reprezinta puterea executiv i era condus de primul ministru; mparte puterea executiv cu monarhul. Avea ca sarcini prezentarea proiectelor legii Parlamentului i punerea n practic a legilor votate de Parlament -Parlamentul reprezinta puterea legislativ i era format din Senat i Camera Deputailor structura bicamerala ce fusese introdusa pentru prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin "Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris" Constituia Romniei din 1923 Potrivit Constituiei din 1923, Romnia era o monarhie constituional, stat naional, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituia unificrii, cum mai e numit, consfinete realizarea Romniei Mari i are la baz constituia din 1866, dovad fiind faptul c din cele 138 de articole, 78 s-au pstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieii politice. El exercita puterea executiv, numea i revoca minitrii, sanciona i promulga legile, era eful Armatei, avea drept de veto, putea bate moned, conferea decoraii, avea drept de amnistie i graiere, convoca i dizolva Parlamentul, ncheia tratate (acestea devenind valabile dup ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativ n cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul i Adunarea deputailor) i avea rolul de a vota legile, de a le abroga i avea drept de control asupra activitii guvernului. Constituia Romniei din 1938 Const lui carol II trecea de la sistemul parlamentar la sitemul autoritar cu suprematia executivului. 8 titluri. Prezenta reprezentantei nationale si camera deputatilor si senatul erau instrument prin care regele isi exercita puterea. 31.august.1944 este anulata si se restabilesre const din 1923

TEST 20:Constitutiile sovietice care au actionat pe teritorul RM 1.Descrieti premisele Premisele: Constitutia 1923 1.instaurarea unui sistem socialist care trebuia reflectat intr-o constitutie 2.Uniunea Sovietica era o federatie;nationalizare paminturilor si intreprinderilor, colectivizarea.N scripnic a cerut adoptarea constitutiei Constitutia 1938 1.s-a realizat unele etape de dezvoltare socialismului s-au trasat sarcini pentru etapa a doua 2. S-a adoptat Constitutia la nivelul federatiei si subiectele RSSM a preluat modificarile din Constitutia federala Constitutia 1941 1. RASSM fosta regiune autonoma in cadrul Ucrainei a fost declarata ca subiect independent a federatiei, adica scoasa din componenta Ucrainei aceste modificari necesitau reflectare in propria Constitutie 2. Moldova devine o republica din cele 15 republici ale federatiei URSS Constitutia 1978 1. Stabileste socialismul dezvoltat si se traseaza sarcini program pentru construirea urmatoarei etape comunismul. 2.Stabiliti trasaturile generale Toate const. Sistemul judiciar era compus din judecatoriile norodnice organizate in teritoriu, Judecatoria principala ce activeaza in baza regulamentului sau si judecatoria suprema a urss ca instanta superioara care exercita un control general inclusiv si cel administrativ.Toate constitutiile consfinteau prin lege dictatura proletariatului bazata pe alianta claseu muncitoare si taranimii determinind rolul conducator al partidului comunist.Ca proprietate socialista era considerata proprietatea de stat si proprietatea cooperatist-colhoznica.Sistemul sovietelor.Principiul unicitatii puterilor.

3.Formulati trasaturile distincte Constituia a RASSM din 1925. Constitutiea a RASSM avea sapte capitole : 1.Dispozitii generale ,2organele supreme ale puterii de stat ,3 sovietul comisarilor noroddnici .Un factor tare importatnt e ca , constitutiea din 1925 nu se referea ladrepturi si libertati , ceea ce nu e compatibil cu denumire deconstiututie . Constit consfintea prin lege dictatura proletoriatului ,bazata pe alianta clasei muncitoare si taranimei ,determinind rolul conducator al comunistilor. Const RASSM din 1925 a fost compusa doar cu scopul mentinerii ordinii in RASSM a partidului Comunist si Armarei Rosii. Constituia a RASSM din 1938: Se refera la orinduirea sociala , drept si oblig cetatenilor,sistemul electoral proced de modific a const. Nu exista principiul separatiei puterilor in stat. Sovetul suprem era unicul organ legislativ, apare drepul la vot universal,dr la munca , invatatura, odihna , libertatea cuvintului a presei . libertatea asocierii se limita la un singur partid. Constituia a RASSM din 1941: In capitolul I se declara stat al muncitorilor si taranilor. Un principiu nou era proprietatea privata asupra caselor mici si inventarului agricol. Capitolul II RSSM se declara stat suveran . ca organ suprem al puterii de stat sovetul suprem si prezideul sovetului suprem , putere legislativa si partial executiva. Jurisdictia infaptuita de judecatoria suprema RSSM. Aceasta const renunta la principiul pluralismului politic separatia puter suprematia legiisi a stat de drept. Constituia a RASSM din 1978: Const I toata puterea apartine poporului. Const a pastrat principiul unicitatii si suprematii sovetului. Se prevedea dubla cetatenie:fiecare cetatean al RSSM este si cetatean al URSS. Const largea dr cetatenilor.

TEST 21:Dezvoltarea Const a RM incepind cu anul 1989 pina in prezent 1.Descrieti premisele adoptarii si enumerati principalele documente adoptate in RM incepind cu anul 1989 si pina in prezent a)Incepind cu anul 1889 au fost adoptate un sir de acte Declaratia suveranitatii Republicii sovietice socialiste Moldovenesti 1990; declaratia de independenta a RM 1991; si Constitutia RM 1994. Drept premise pentru adoptarea acestor acte au fost: -destramarea URSS -Dreptul popoarelor la autodeterminare de care si Moldova s-a folosit -Necesitatea adoptarii unor acte care sa nu cedeze in valoare si utilitate celor din Europa..si imposiblitatea actelor pina la 1989 de a mai solutiona probleme presente care sau dezvoltat odata cu societatea. 2.Descrieti prevederile generale ale declaratiei de independenta , declaratia de suveranitate Const RM din 1994 si altor acte const adoptate dupa 1989 Prevederile generale a Declaratiei de suveranitate:

1. Se declara suveranitatea RSSMoldova 2. Poporul este declarat purtatorul suveranitatii 3. Se declara caracterul de stat unitar si indivizibil 4. Se declara dreptul RSSM in rezolvarea problemelor interne si externe 5.In statul RSSM se instituie cetatenia proprie,se declara separatia si colaborarea puterilor 6.RSSM recunoaste carta ONU si principiile internationale 7.Se instituie principiul separatiei puterilor in stat 8.Se declara demilitarizare teritoriului

Prevederile generale ale Declaratiei de Independenta:

1.Transnistria se declara parte componenta a teritoriului RM 2. Denumirea statului poarta oficial numele de RM 3. Se reafirma limba romana ca limba de stat, drapelul tricolor,stema de stat si se proclama statul RM independent si suveran, democratic, liber sa-si hotarasca prezentul si viitorul fara nici un amestec din afara La 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova adopt Declaraia de independen. Declaraia de independen, practic, a suplinit neajunsurile din Declaraia de suveranitate. n Declaraia de independen se regsesc o serie de precepte, care au servit drept idei fundamentale (cauze primare) pentru autodeterminare. Menionarea n acest document a unor idei precum alegerile libere i democratice, democratizarea, afirmarea libertii, independentei si unitii naionale, statul de drept economia de pia etc., constituie precepte de baz pentru noua ornduire care urma s fie instaurat. Graie presiunilor micrii de eliberare naional, la 17 martie 1991 Sovietul Suprem al RSSM a refuzat oficial participarea la referendumul unional, iniiat de Moscova, prin care se urmrea meninerea Uniunii Sovietice.

In constitutia din 1994 deja sesizam o tendinta de democratizare a populatiei si formularea a principiilor generale .Astfel constitutia fiind declarata legea suprema a statului si toti se subordoneaza numai legii.In constitutie Rm se declara stat suveran i independent, unitar i indivizibil. Atestam deja si

compartimentul drepturilor .libertatilor si indatoririlor fundamentale ceea ce in constitutiile anterioare nu era. In constitutia din 1994 se reglementeaza organizarea celor 3 puteri in stat astfel fiind un garant ca nici una din puteri nu va putea detine monopolul asupra populatiei din RM.Desi valabilitatea constitutiei este contestata de unii autori ea totusi ramine garantul suveranitatii democaratiei si independentei republicii Moldova. 3.Estimati si argumentati importanta Declaratiei de independenta , declaratia de suveranitate ... Declaratia de suveranitate, declaratia e independenta cit si constitutia RM , sunt niste acte de importanta majora pentru populatia din RM. In primul rind prin aceste acte se recunoaste independenta Rm , suveranitatea si inalinienabilitatea ei. Prin aceste acte Republica Moldova solicit tuturor statelor i guvernelor lumii recunoaterea independenei sale, astfel cum a fost proclamat de Parlamentul liber ales al Republicii... Cu alte cuvinte, Declaraia de independen este unicul document n baza cruia Republica Moldova este recunoscut pe plan internaional i se poate afirma n lume ca stat independent. Constitutia fiind legea suprema demonstreaza ca RM este un stat modern , democratic si liber asi decide soarta. Prin aceste acte populatia din RM face un pas spre democratie si liberalism .datorita lor statul poate face parte la diferite organizatii internationale si isi poate apara teritoriul in cas de atac . Aceste acte au o importanta atit istorica , valorica cit si practica rezolvind diverse conflicte polititce si intarind idea conform carea populatia dintre prut si nistru este aceaseasi ca si cea de peste prut si posibil ca in viitor sa se infaputiasca dreptatea si unirea romanilor

TEST 22:Notiunea si esenta statulului 1.Definiti notiunea statului, functiile Statul institutie social-politica ce include 3 elemente: teritoriu,populatia,puterea, prezentand un sistem institutional organizat care realizeaza in mod suveran conducerea unei societati de pe un anumit teritoriu detinand monopolul in adoptarea si executarea dreptului, care poate oblige executarea vointei generale, aplicind, in caz de necessitate, forta de constringere a statului. Functiile statului directii generale de activitate iar atributiile activitati nemijlocite si concrete a organelor de stat pentru realizarea functiilor. Statul are functii: Interne:Functia economico-organizatorica a statului( reglementarea activitatii economice si administrarea proprietatii statului, exploatarea rationala a pamintului si a resurselor natural, protectia mediului, sporirea numarului de locuri de munca, etc.) Functia cultural-educativa; functia de mentinere a ordinii publice; functia de garantare si aparare a drepturilor, libertatilor fundamentale ale omului; functia ecologica. Externe: functia de aparare a statului; functia de mentinere a pacii si ordinii mondiale; functia de colaborare si consolidare a relatiilor cu tarile comunitatii international; functia de integrare in economia mondiala si de colaborare cu alte state in solutionarea problemelor globale. Toate functiile interne ale statului la general pot fi numite in functia: legislativa/executiva/judecatoreasca.

2.Comparati diferite conceptii privind esenta statului Esenta statului este abordata din doua puncte de vedere.Intro prima acceptiune esenta statului consta in manifestarea intereselor clasei dominante economic si impunerea vointei acesteia intregii societati.A doua abordare a esentei statului consta in posibilitatea acestuia de a asigura coeziunea societatii de a solutiona contradictiile si conflictele aparute.IN doctrina se cunosc mai multe teorii referitor la aparitia statului:teoria contractului social-datorita careia statul era conceput ca rezultat a unui pact sau contract social intre guvernati si guvernanti,teoria claselor-conform careia statul a aparut odata cu aparitia proprietatii private asupra mijloacelor de productie si cu impartirea societatii in clase.Teoria teocraticaconform careia staul este creatia lui Dumnezeu,iar seful statului este reprezentatul fortei divine,teoria patriarhala conform careia statul isi trage originea de la familie,teoria psihologica conform careia in stat sunt doua categorii de oameni cei ce trebuie sa conduca si cei ce trebuie condusi, teoria juridica a statului natiune-conform acestei teorii statul a aparut datorita tendintelor persoanelor de a trai impreuna care aveau aceasi limba, obiceiuri, traditii. 3.Evaluati sistema organelor puterii publice in RM

TEST 23:Elementele statului 1.Determinat elementele statului si descrieti trasaturile fiecaruia Elementele statului sunt: a) teritoriul b) populatia c) puterea Teritoriul este dimensiunea materiala a statului. Acesta e constituit din subsol, spatiul aerian si intinderea de pamint delimitate de frontiere. In Constitutie este reglementat in art 3. Citeva functii ale teritoriului: (permite situarea statului in spatiu si delimitarea acestuia fata de alte state; determina intinderea prerogativelor puterii publice, e un mijloc de actiune a statului.) Populatia este dimensiunea demografica a statului. Poporul sunt toti cetatenii RM indiferent de locul de trai. Natiunea comunitate , un grup de indivizi formata istoriceste in timp pe un anumit teritoriu si are la baza originea etnica comuna, limba,religia,traditii comune. In RM nationalitatea se exprima prin cetatenie Minoritatea nationala grup etnic in minoritatea numeric inferior fata de majoritatea cetatenilor. Puterea relatie sociala dintre 2 elemente unde un element numit subiect impune vointa,iar obiectul accepta vointa pentru atingerea scopului comun. Puterea nationala puterea poporului, iar puterea de stat insumeaza puterile tuturor organelor reprezentative. In comparatie , puterea nationala este mai mare ca puterea de stat. Puterea statala are trasaturile: (e un atribut al statului care se indentifica cu forta, are un caracter politic, are o sfera generala de aplicare, detina monopolul constringerii, este suverana.) 2.Indicati trasaturile caracteristice ale puterii publice si corelatia acesteia cu alte elemente ale statului .Indicati esenta si necesitatea separarii puterilor in stat Trasaturile puterii publice: -puterea publica este o putere juridica astfel cei care o exercita sunt impusi sa exercite puterea prin elaborarea si aplicarea normelor de drept -poseda calitatile de continuitate si permanenta-prerogativele sale apartin autoritatilor publice -pretinde sa exprime interesul intregii societati -puterea publica este unica aceasta apartinind poporului. -suveranitatea puterii publice -este o putere organizata in mecanismul de stat -puterea publica investeste mecanismul de stat cu capacitatea de a conduce societatea Conform principiului separatiei puetrilor in stat-puterea este distribuita intre cele 3 ramuri ale guvernarii puterea legislative, puterea executiva si puterea judecatoreasca.Separatia puterilor in stat permite prevenirea uzurparii puterii, concentrarii ei in minile unei singure persoane sau unui singur partid politic, a unui organ de stat.

3.Estimati principiul separatiei puterilor in stat.in RM Principiul separatiei puterilor in stat este consfintit in art 6 al Const RM.Totodata Constitutia consacra principiul echilibrului puterilor in stat prin crearea unui sistem de garantii care sa excluda dominarea unei puteri in raport cu alta.Prevederile constitutionale consacra raporturile dintre cele 3 puteri, acordindu-le fiecareia un statut aparte.Totodata ea stipuleaza sistemul controlului reciproc dintre puteri.Puterea legislativa , executiva si judecatoreasca trebuie sa actioneze numai in limitele prerogativelor proprii fiecare dintre ele fiind independente cu atributii reglementate strict de prevederile constitutionale.Fiecare autoritate are un domeniu special si separat este inzestrata cu putere statala astfel incit niciuna sa nu uzurpeze atributiile celorlalte.

TEST 24:Caracteristcile statului 1.Descrieti esenta unor asa caracteristici ale statului cum sunt democratic, de drept, social , laic Stat democratic autoritatile publice se intemeiaza pe vointa poporului exprimata prin alegeri libere si corecte. Stat de drept stat in care se respecta suprematia legii si a Constitutiei Stat social presupune drepturi si libertati economice pentru dezvoltarea multilaterala a persoanei. Stat laic stat in care nu este impusa vre-o religie nationala 2.Stabiliti caracterele principale ale fiecarei caracteristici ale statului Stat democratic: a) Caracterul constitutional al puterii de stat b) Cetatenie proprie c) Drept de vot d) Alegeri libere si corecte Stat de drept: a) Suprematia legii si a Constitutiei b) Egalitatea tuturor in fata legii c) Dreptul de a-si cunoaste drepturile si obligatiile si conditiile juridice create pentru asta d) Independenta puterii judecatoresti Stat social: a) Dreptul la munca si garantiile acestui drept b) Protectia persoanelor cu dizabilitati c) Protectia familiei,tinerilor d) Stabilirea unui minim garantat de remunerare a muncii e) Sustinerea din partea statului a pensionarilor Stat laic: a) Lipsa religiei oficiale de stat b) Statul duce evidenta confesiilor religioase si pentru ca ele sa functioneze legal trebuie sa fie inregistrate c) Egalitate tuturor confesiilor in fata legii si autoritatilor publice d) Statul este separat de biserica e) Toate confesiile trebuie sa respecte Constitutia si Legislatia f) Fiecare persoana este libera sa decida asupra credintei sale 3.Evaluati corespunderea realitatii fiecarei dintre caracterisici ale statului in RM Conform Constitutiei art.1 este un stat de drept si democratic. Insa dupa parerea mea, RM doar tinde spre a fi un stat de drept, deoarece realitatea demonstreaza ca frecvent sunt incalcate principiile statului de drept si mai ales (egalitatea tuturor in fata legii, independenta puterii judecatoresti, divizarea puterilor in stat, etc.) Consider ca mai avem de muncit pentru a deveni un stat de drept propriu-zis, si acest efort enorm trebuie depus de fiecare din noi-cetatenii RM. Ce tine de democratie, RM e pe buna dreptate considerat stat democratic, drepturile si libertatile persoanei sunt garantate si aparate de catre stat. RM la fel este si un stat social, toti oamenii se bucura de ocrotirea statului, care ii asigura cu locuri de munca, protejarea familiei, protectia persoanelor cu disabilitati. Totusi nu putem spune ca societatea prospera si nu duce lipsa de nimic, acest lucru insemnind ca e necesar sa muncim foarte mult pentru a prospera si a trai bine

TEST 25:Forma de guvernare 1.DEfiniti notiunea formei de guvernare Forma de guvernamint-modul in care sunt constituite si functioneaza organele supreme, fiind raportata la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile acestuia cu puterea legiuitoare. Forma de guvernamint imparte statele in 2 categorii: monarhii(absoluta, constitutionala, dualista) si republici(prezidentiala,parlamentara, semi-prezidentiala). Monarhia-forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unei singure persoane, monarhului. Republica-forma de guvernamint in care cetatenii detin si exercita puterea suverana direct sau prin reprezentantii alesi. 2.Trasaturile generale ale fiecarui tip de forma de guvernare

Monarhiile sunt de mai multe tipuri : absoluta. Constitutionala, dualista sau parlamentara, 1.monarhia absoluta- puterea legislativa ,executiva, judecatoreasca in miinele unei persoane -lipseste organul legislativ -monarhul poate fi fortat sa abdice de catre familia regala 2.Monarhia constitutionala- imputernicirile monarhului sunt limitate de constitutie 3.Constitutional-dualista-puterea in stat se realizeaza conform principiului separarii puterilor in stat -puterea legislativa apartine parlamentului. Cea executiva monarhului, la fel si cea judecatoreasca -detine puterea de a emite decrete si de a dizolva parlamentul 4.Constitutional-parlamentara-puterea monarhului nu se extinde in sfera legislativa -legile se emit de parlament monarhul nu are drept de veto -orice actiune a monarhului trebuie contrasemnata de catre guvern Republica-prezidentiala-conducatorul statului este ales fie de un colegiu special fie de cetateni direct -separarea severa a puterilor -parlamentul in drept sa acorde drept de neincredere guvernului -presedintele seful executivului -ministrii numiti in functie de catre presedinte -guvernul nu este responsabil in fata parlamentului Republica parlamentara-seful statului ales de parlament -guvernul se formeaza in baza parlamentara si poarta raspundere in fata lui -parlamentul este investit cu dreptul de a exercita control asupra activitatii guvernului -parlamentul poate dizolva guvernul Republica semi-prezidentiala- combina particularitatile republicii prezidentiale cu cele parlamentare -guvernul desemnat de presedinte dar votat de parlament -guvernul responsabil in fata parlamentului 3.Forma de guvernare in RM Republica Moldova la etapa actuala este o republica semiprezidentiala. Pina in anul 2000 RM a fost rep. prezidentiala iar din 2000 pina in prezent deja semiprezidentiala. Deci seful statului fiind ales de catre parlament avind atributii in domeniul administrarii dar nu este seful executivului. Dupa pararea mea Rm ar trebui sa fie schimbata in republica prezidentiala deoarece populatia vede in presedinte conducatorul suprem dupa care sa se indrume, iar majoritatea populatiei nefiind la curent de faptul ca presedintele nu detine puterea executiva , cer de la el actiune care nu tine de competenta sa ,astfel forminduse neincredere in seful statului si indeferenta fata de alegeri , participari la viata politica etc.

TEST 26:Structura de stat 1.Notiunea structurii de stat structura de stat-organizarea politico-teritoriala a statului, inclusiv statutul juridico-politic al partilor lui componente si principalele raporturi dintre organele de stat centrale si locale. Cunoastem 2forme principale ale structurii de stat : unitara si federativa. Statul unitar o singura formatiune statala pe teritoriul cuprins de frontierele acestui stat.Principii ale acestuia (constitutie si sistem de drept unic, cetatenie unica, sistem unic al organelor supreme ale puterii de stat si administrarii; divizarea teritoriului in unitati administrativ-teritoriale.) Stat federativ mai multe formatiuni statale care beneficiaza de un statut de autonomie in materie constitutionala,administrativa si judecatoreasca si se subordoneaza acestuia. Federalismul se bazeaza pe 2 principii: principiul autonomiei (statelor membre li se confera largi prerogative in cele mai diverse domenii-de la cel legislativ la cel jurisdictional si economic.); Principiul participarii (toate statele constituante participa la guvernarea federatiei.) Caracteristicile federatiei: (e constituita din unitati statale care sunt subiectele ei si au un cerc de imputerniciri proprii; componentele federatiei nu sunt state propriu-zise, acestea nu au o suveranitate completa; impreuna cu Constitutia federala mai actioneaza legile si constitutiile statelor-membre; exista cadrul dublu de autoritati publice centrale; populatia federatiei ese un corp uniar, au 2 cetatenii, etc. ) Asociatii de state si ierarhii forme asemanatoare federatiilor,dar acestea nu dau nastere unui stat nou format. Principalele forme ale asociatiilor de state: confederatiile de state, uniunile de state. 2.Trasaturile generale Caracteristicile statului unitar:

Existenta unei Constitutii si a unui singur sistem de drept (de regula) Unicitatea cetateniei cetatenie unica Un singur rand de autoritati publice Un singur subiect de drept international Organizarea teritoriului din punct de vedere administrativ si subordonarea autoritatilor publice locale fata de cele centrale Caracterul unitar se refera asupra tuturor elementelor statului (teritoriu,popor,putere).Statul unitar cunoaste o dezvoltare in exercitarea puterii stabilind autonomie larga fie tuturor unitatilor administrativteritoriale si se numeste stat descentralizat, fie numai unor unitati locale si atunci se numeste relativ descentralizat. Statul federal se bazeaza pe 2 principii: a) Autonomiei - fiecare stat membru are largi prerogative in domenii de la legislativ pana la cel economic si jurisdictional. Fiecare stat are propria structura de guvernare,cetatenie,etc b) Participarii participarea statelor componente la procesul general de guvernare Caracteristici: a) Statele federative sunt subiecte de drept international, iar statele-membre doar subiecte de drept intern. b) Populatia detine 2 cetatenii c) Cadru dublu de autoritati Asociatiile de state si ierarhiile de state-sunt forme asemanatoare federatiilorinsa ele nu dau nastere unui stat nou.Principalele forme ale asociatiilor de state sunt confederatiile de state si uniunile de state.Principalele formeale ierarhiilor de state sunt:statul vassal, satul protejat,dominioanele britanice,teritoriile sub mandate, statetele sub tutela internationala.

a) b) c) d) e)

3.Forma organizarii teritoriale a RM Conform art. 1 Constitutia RM este un stat unitar.Pe teritoriul RM este organizata o singura formatiune statala , exista un singur rind de autoritati publice centrale .Teritoriul tarii este impartit in unitati administrative teritoriale(raioane, orase, sate) iar autoritatile publice din aceste unitati sunt subordinate uniform fata de cele centrale,intreaga organizare statala este stabilita de constitutie. TEST 27:Regimul politic 1.Definiti notiunea de regim politic Regim politic metode,procedee de instaurare,mentinere si exercitare a puterii in stat. Deosebim urmatoarele regimuri politice: democratice/antidemocratice. In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale reregimurilor politice :in functie de criteriul separatiilor puterilor si in functie de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul separatiei puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul confuziei puterilor(detinerea si exercitarea de catre acelasi organ a prerogativelor constitutionale de natura legislative si executiva)*regimul parlamentar(colaborarea puterilor, organul legislativ si executive sunt distingte si colaboreaza)*regimul presidential(separarea organic accentuata a puterilor de stat) si regimul mixt(combinatii dintre elementele ce apartin unor regimuri politice diferite).2)In functie de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifica in democratice si antidemocratice Democratia forma de guvernare in care prerogativele puterii apartin poporului si acesta le exercita suveran prin corpul sau electoral. Nucleul democratiei este principiul suveranitatii poporului. Totalitarism lipsa separatiei puterilor in stat si se bazeaza pe utilizarea directa sau indirecta a constrangerii si forme violente de reprimare a opozitiei de catre grupuri oligarhice restranse. 2.Trasaturile generale. In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor si in fc de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul separatiei puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul confuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential si regimul mixt.regimul confuziei puterilor consta in detinerea si exercitarea de catre acelasi organ a prerogativelor constitutionale de natura legislativa si executiva.in cadrul acestui regim se urmareste controlul reciproc intre autoritatile statale care exercita cele 3 functii traditionale:legislative,executive si judecatoreasca.Regimul presidential are la baza idea separarii organike accentuate a puterilor in stat.Regimul mixt-sunt produsul unor combinatii de elemente ce apartin unor regimuri politice diferite,in special regimului presidential si cel parmalentar..

2)In fc de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifika in democratice si nedemocratice.Regimurile democratice se intemeiaza pe vointa si interesele maj cetatenilorCat priveste regimurile antidemocratice acestorale este caracteristika lipsa separatiei puterilor in stat si se bazeaza pe utilizarea directa saiu indirecta a constrangerii si forme violente de reprimare a opozitiei de catre grupuri oligarhice restranse,ce au drept consecinte suprimarea pluralismului politic,a drepturilor omului si instituirea unui control total al statului si al guvernantilor asupra cetatenilor ,iar cet nu au posibilitatea de a influenta deciziile politice impuse prin intimidare forta sau teroare 3.Regimul politic in RM Conform art. 1 Constitutia Republicii Moldova este republic. Puterea de stat este determinat de Constituia adoptat de Parlament la 29 iulie 1994 i completat la 19 iulie 1996 i 5 iulie 2000. n conformitate cu prevederile Constituiei, Republica Moldova este stat de drept, democratic, n care demnitatea omului, drepturile i libertile lui, dezvoltarea liber a personalitii, dreptatea i pluralismul politic sunt cele mai nalte valori i acestea se garanteaz. TEST 28:Notiunea cetateniei RM 1.Definiti notiunea cetateniei RM Cetenie: dublu sens-instituie juridic i condiia juridic.Ca instituie juridic ansamblu de norme juridice ce reglementeaz raporturi sociale grupate n jurul necesitii de a asigura plenitudinea drepturilor i obligaiilor prevzute de Constituie i legi acelor persoane care, prin sentimentele i interesele lor sunt strns legate de destinele statului nostru.Ca condiie juridic statutul ce se creeaz prin normele juridice acelor persoane care au calitatea de cetean. Instituia de cetenie a fost fondat prin Declaraia Suveranitii RM din 23.06.1990, unde n art 8 se stipula: n RM se instituie cetenia republican.ntru dezvoltarea acestui document, Parlamentul a adoptat mai trziu Legea cu privire la cetenia RM in 1991. Cetatenia RM e reglementata de actele normative: Constitutia RM; Legea Cetateniei din 2000; Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Pactul international privind drepturile civile si politice, Conventia Europeana cu privire la cetatenie din Strasbourg 1997. 2.Determinati trasaturile caracteristice Cetatenia este reglementata azi in RM prin: 1. Legea cetateniei RM 2. Legea privind taxele consulare 3. Conventia Europeana privind cetatenia 4. Regulamente ale Ministerului Dezvoltarii informationale si comunicatiei Cetatenia este calitate a persoanei fizice ce desemneaza o legatura politica si juridica permanenta intre persoana fizica si stat, nelimitata in spatiu si timp si care acorda persoanei fizice posibilitatea sa beneficieze de toate drepturile si libertatile fundamentale recunoscute si garantate de stat ,si isi asuma obligatia de a respecta toate indatoririle fundamentale prevazute de Constsi legislatia statului in vigoare. Relaia dintre stat i persoan de supuenie a persoanei este ntlnit n perioada sclavagist, feudal i se caracterizeaz printr-o relaie numit pe vertical. Supusii nu posedau drepturi politice si nu participau la rezolvarea treburilor publice. Iar n cadrul ceteniei i statul i persoana au drepturi i obligaiuni reciproce(pe orizontal). Astazi, termenul de supus se foloseste numai in unele state-monarhii desemnind aceleasi relatii ca si termenul de cetatean.

3.Argumentati corelatia dintre reg, interne si le internatioanle privitor la cetatenie Cele mai importante tratate la care RM a aderat cu privire la cetenie:Declaraia Universal a Drepturilor omului; Convenia European cu privire la cetenie; Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice; Pactul internaional cu privire la drepturile economice, sociale i culturale. Art.17 Constituie: 1.Cet se dobndete,pstreaz pierde n cond legii 2.Nimeni nu poate fi lipsit arbitra de cetenia sa i nici de dreptul de a-i schimba cetenia Conform art 4. Const RM daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care RM este parte si legile interne atunci prioritate se acorda reglementarilor internationale. Conform art 8. Constitutia RM, se obliga sa respecte tratatele internationale la care este parte si pe care le-a ratificat.

TEST 29:Principiile cetateniei RM 1.Definiti notiunea de principii.. Principiile cet RM- reguli de baz ce stabilesc cadrul juridic general de dobndire, exercitare i de pierdere a calitii de cetean al RM de ctre o p.f. Arseni: principiile cet idei conductoare fundamentale cuprinznd generalizri legale i doctrinare n materie de cetenie. Articolul 7. Principiile generale ale ceteniei Regulile asupra ceteniei Republicii Moldova se ntemeiaz pe urmtoarele principii: dreptul fiecrei persoane la o cetenie; nedescriminarea cetenilor, indiferent de temeiurile dobndirii ceteniei; inadmisibilitatea privrii arbitrare a persoanei de cetenia ei i de dreptul de a-i schimba cetenia; evitarea apatridiei; neproducerea de efecte, prin schimbarea ceteniei unuia dintre soi, asupra ceteniei celuilalt so sau asupra ceteniei copilului dac nu exist o cerere scris n acest sens a prinilor. Dreptul persoanei de a schimba cetatenia Prioritatea reglementarilor internationale privitoare la cetatenie Protectia cetatenilor (ADAUGATOR) 1. Principii ce stau la baza dobndirii ceteniei(dreptul sngelui,dreptul locului,naturalizarea) 2.Principii-drepturi(dreptul fiecruia la cetenie) 3.Principii-garanii(egalitatea n drepturi a cet,nediscriminarea cet,protecia cet, evitarea apatridiei)

4.Principii exclusive (numai cetenii unui stat anume sunt titulari ai tuturor drepturilor prevzute de legi) 5.Principii specifice(pluralitatea de cetenii,admiterea dreptului internaional).

2.Determinati trasaturile esentiale ale fiecarui principi 3.Argumentati aplicare si respecatrea fiecarui principiu

TEST 30:Dobindirea cetateniei RM 1.DEterminati apartenenta la cetatenia RM in lume se cunosc 2 moduri generale de dobindire a cet-niei,: in baza unor efecte de drept si prin intermediul unui act juridic. Dobindirea cet-niei in baza unor efecte de drept prevede cea mai importanta modalitate de dobindire a cetateniei prin nastere.Acest mod cunoaste 2 reguli: a) jus sanguinus (dr singelui); si b) jus soli (dr solului). Regula jus sanguinus este aplicata si in RM, precum si in alte state ale lumii care pastreaza traditia dreptului roman, care prevede ca copilul prin nastere obtine automat cet-nia parintilor sau a unui din parti daca acestia au cetatenie diferita. Regula jus soli este utilizata care au sistemul de dr anglo-saxon, prevede acordarea cet-niei persoanei care s-a nascut pe teritoriul statului respectiv, indiferent de cet-nia pe care o au parintii acestuia. Insa exista tari care utilixeaza si ambele reguli adika imbinarea dr-lui singelui cu dr-lui solului. Dobindirea cetateniei prin intermediul unui act juridic cuprinde mai multe modalitati, cum ar fi:a) infiere infierea unui copil fara cet-nie sau cet-nie straina atrage dupa sine , dobindirea de catre copil a cet-niei adoptatorului. B) prin naturalizare dobindirea cet-niei prin naturalizare are loc la cererea persoanei interesate si in baza deciziei autoritatilor competente ale statului. Insa legislatia prevede si indeplinirea anumitor conditii, de ex: resedinta solicitantului pe terit statului respectiv (intre 3-10 ani); cunoasterea limbii nationale; dispune de mijloace de existenta si altele. C) prin optiune , adica in virtutea anumitor circumstante obiective, persoana este inzestrata cu dr de asi alege cet-nia 2.Modurile de dobindire a cet. .Moduri de dobandire a cetateniei RM: 1. Nastere 2. Recunoastere 3. Redobandire 4. Infiere 5. Naturalizare 6. In baza tratatelor internationale Nastere in doctrina exista 2 principii: 1) Principiul de sange care prevede acordarea cetateniei copilului care este nascut din parinti unde macar un parinte este cetatean indiferent de locul nasterii 2) Ius-solis (de teritoriu) cetatenia se va oferi copilului nascut pe teritoriul Moldovei, indiferent de cetatenia parintilor. Copilul gasit pe teritoriul Moldove primeste cetatenie dac nu-i dovedit contrariul pana la varsta de 18 ani. Recunoastere sint considerati cetateni toate persoanele care au obtinute si detin cetatenia Moldovei in baza legislatiei anterioare si precedente: - Persoanele care au locuit pana in 1940 pe teritoriul RASSM Basarabia,Nordul Bucovinei, tinutul Herta si urmasii lor - Persoanele deportate sau refugiate de pe teritoriul RM incepand cu 28.06.1940, precum si urmasii lor - Persoanele care la data de 23 iunie 1990 lociuau legal si obisnuit pe teritoriul RM si care continua sa locuiasca si in prezent - Persoanele nascute pe teritoriul RM sau persoanele unul dintre ai caror parinti sau bunei s-a nascut pe teritoriul numit

Infierea - notiunea de copil conform legislatiei persoana pana la 18 ani. Conform art 13 din Legea cetateniei sunt 2 aspecte: 1) Copilul apatrid infiat de parinti unul cetatean al RM iar celalat cetatean sau apatrid atunci automat va primi cetatenia RM 2) Copilul apatrid infiat de un cetatea RM si celalalt cetatean strain,i se va acorda cetatenia RM la acordul comun al partilor, iar de la 14 ani copilul prezinta si el acordul in scris, autentificat.Daca parintii nu ajung la o decizie comuna atunci hotaraste instanta de judecata in favoarea copilului. Copilul infiat cu cetatenia unui alt stat va putea primi cetatenia prin infiere numai daca renunta la cetatenia straina. In cazul cand actul de infiere este anulat si declarat ilegal atunci un copil a primit cetatenie prin infiere pot fi 2 urmari: a) Daca copilul continua sa locuiasca pe teritoriul RM dupa nulitatea actului de infiere i se mentine cetatenia RM b) Daca copilul pleaca ptru a trai permanent peste hotarele tarii se considera ca nu a fost cetatean al RM Locul de trai legal si obisnuit locul de trai permanent legalizat pe teritoriul RM.Sectia de pasapoarte inregistreaza legal. Tutela este in aceleasi conditii ca la acordarea cetateniei prin infiere Naturalizare acordarea cetateniei la cererea persoanei care locuieste legal si obisnuit pe teritoriul RM si intruneste conditiile stabilite din art 17 Legea cetateniei. Conditiile sunt: a) Persoana poate inainta cererea dupa 18 ani b) Cenzul de trai legal si obisnuit: 1. 3 ani pentru persoanele care copiii traiesc la printi cetateni sau invers si pentru persoanele straine daca sunt casatorite cu cetateni ai RM 2. 5 ani pentru persoanele care locuiesc pana la 18 ani; fostii cetateni carora li s-a retras cetatenia ca pedeapsa 3. Domiciliaza legal si obisnuit aici cel putin in ultimii 10 ani 4. Daca este apatrid si domiciliaza legal cel putin 8 ani pe teritoriul RM c) Are surse legale de existenta si trai d) Cunoaste si respecta prevederile Constitutiei e) Cunoaste limba de stat in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala Redobandire acordarea cetateniei persoanelor care anterior au detinut cetatenia dar din motive personale au pierdut-o. Persoanele fosti cetateni ai RM pot la cerere sa redobandeasca cetatenia RM si sa obtina cetatenia actuala cu conditia ca nu cad sub incidenta temeiurilor de refuz in acordarea cetatenilor . Persoanele care au pierdut cetatenia ca pedeapsa prin retragerea pe motivul ca a comis o crima deosebit de grava contra statului nu poate dobandi cetatenia, in restul cazurilor poate redobandi prin naturalizare.

3.Evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in RM :Dubla cet-nie apare in cazul lipsei de concordanta intre legislatiile statelor, pe 2 cai : in situatia dobindirii cet-niei prin nastere si in cazul naturalizarii.Din punct de vedere istoric , rezultatul cuceririi Basarabiei de catre URSS in anul 1940, populatia de pe acest terit fiind cet-ni ai Romaniei, au devenit fara vointa lor si cet-ni ai URSS si ulterior ai RSSM. Si in prezent toti descendentii acelor cet-ni romani de pina la 1940 au dr la cet-nia romana. Din acest motiv, majoritatea popilatiei RM poate obtine cet-a romana, numai ca trebuie sa dovedeasca ca stramosii lor au fost cet-ni ai Romaniei. Persoanele care apartin statului RM au o singura cet-nie,cea a RM. Acest principiu decurge din caracterul unitar al statului.insa din legea cet-niei reese ca cet-nii RM pot avea si o alta cet-nie .C-tia RM interzice cet-lor RM sa aiba si cet-nia altor state, cu exceptia cazurilor cind intre RM si un alt stat exista un acord prin care este admisa cet-nia dubla. Pers care are cet-nia altui stat este obligata sa prezinte odata cu depunerea cererii de acordare a cet-niei RM un act care sa dovedeasca ca pers respectiva a renuntat la cet-nia straina.in legea cet-niei sint prevazute unele cazuri care admit pluralitatea de cet-nii, ca de ex: copii care au dobindit la nastere cet-nia RM si cet-nia altui stat.; cetatenii RM care detin si cet-nia unui alt stat, daca aceasta cet-nie este obtinuta prin casatorie; daca pluralitatea rezulta din prevederile acordurilor internationale la care RM este parte. Admiterea pluralitatii de cet-nii RM a fost conditionata de semnarea la Strasbourg,care prevede acordarea dreptului dublei cet-ni in cazurile casatoriilor mixte, nasterii copiilor din casatorii mixte, infierii copiilor, cetateni ai

RM, de catre cet-ni straini.Rm trebuie sa adopte legea cu privire la cet-nia multimpla si sa o includa in Ctie cu prevederea ca Statul recunoaste pluralitatea de cet-nii, si ca cet-nia obtinuta prin nastere nu poate fi retrasa. TEST 31:Pierderea cetateniei RM 1.Modurile de pierdere a cetateniei .Pierderea cetateniei poate avea loc prin renuntare sau retragere. Pierderea cet poate avea loc numai in cond prevazute de legislatia nationala.In practica constitutionala fiind cunoscute urmatoarele modalitati:renuntarea la cerere potrivit unei proceduri determinate-renuntarea voluntara,retragerea cet in temeiul legii sau al unei hot judecatoresti cu caracter de sanctiune pt conditia cauzatoare de prejudicii intereselor statului sau,cand naturalizarea a fost obtinuta prin frauda.Pierderea cet poate sa intervina si in legatura cu dobandirea unei altei cet,de ex prin infiere sau casatorie 2.Restrictiile Cererea de renuntare la cetatenia RM poate fi inaintata de la 18 ani si cu intrunirea anumitor conditii: 1) Se prezinta adeverinta de detinerea sau dobandirea cetateniei altui stat sau garantia ca va dobandi alta cetatenie. 2) Sa nu aiba datorii fata de stat (ex: serviciu militar) Daca persoanei i s-a acceptat renuntarea la cetatenia RM,iar ulterior devine apatrida,atunci decretul presedintelui se abroga in partea renuntarii la cetatenie si persoana se considera cetatean mai departe.Se respecta principiul evitarea apatridiei. 3.Estimati cazuriel prevazute de lege.. Cazurile: 1) A dobandit cetatenia in mod fraudulos (informatie falsa sau ascunderea unui fapt important) 2) S-a inrolat in forte armate a unui stat strain 3) A savarsit fapte deosebit de grave prin care a adus prejudicii esentiale statului In primul caz se va retrage cetatenia indiferent daca persoana este apatrida. In al doilea si al treilea caz nu se va retrage cetatenia daca persoana in rezultat va deveni apatrida. Se respecta principiul evitarea apatridiei. Retragerea cetateniei unei persoane nu va produce efecte asupra cetateniei copiilor si celuilalt sot. TEST 32:Procedura dobindirii si pierderii cetateniei RM 1.Descrieti procedura solutionarii cauzelor cu privire la cetatenie Este descrisa in capitolul 6 a Legii cetateniei RM: Se inainteaza o cerere intocmita dupa un formular stabilit de Guvern de catre persoana de 18 ani, iar daca e mai mica de 18 ani de reprezentantul legal.Daca copilul are 14-18 ani atunci si acordul copilului autentificat notarial. Locul depunerii cererii depinde de locul de trai al persoanei.Persoanele cu domiciliul legal pe teritoriul Moldovei inainteaza cererea in organul teritorial al MTIC.Persoanele cu domiciliul in strainatate depun cererea la misiunile diplomatice sau institutiile consulare. Cererea poate fi depusa fie persoanl fie prin mandatar. Daca in tara nu exista misiune diplomatica sau consulara a RM atunci cererea se depune la MAE si Integrarii Europene. Propunerea privind retragerea cetateniei,daca persoana locuieste pe teritoriul RM vine din partea MTIC.La cererea se anexeaza si documente. Inaintarea dosarului pentru examinarea efectiv se ocupa presedintelui RM.Legislatia determina termenul de examinare de un an de zile. Anul incepe sa fie calculat din momentul in care s-a prezentat ultimul document solicitat. Daca se acorda cetatenia persoanei,presedintele emite un decret care se publica in Monitorul Oficial. Daca presedintele nu acorda cetatenia din motive: pedeapsa penala atunci se da un raspuns argumentat persoanei. Daca persoanei i s-a acordat cetatenia prin decret a presedintelui atunci persoana trebuie sa depuna juramantul in termenul de 6 luni de la intrarea in vigoare a decretului.Juramantul se depune in fata primarului sau a presedintelui de raion (daca locul de trai este in RM).Daca locul de trai e peste hotare in fata sefului delegatiei consulare. 2.Determinati autorit publice.

Presedintele RM : 1. Solutioneaza problemele cetateniei 2. Emite decrete in cazul: acordarii,redobandirii,renuntarii,retragerii cetateniei,iar in cazul refuzului in acordarea cetateniei da un raspuns argumentat Comisia pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic de pe langa Presedintele RM: pentru examinarea prealabila a problemelor cetateniei RM Ministerul Tehnologiei Informationale si Comunicatiilor si organele lui: 1. Primeste cererile privitoare la cetatenie depuse de persoane care domiciliaza pe teritoriul RM 2. Aduna informatie despre solicitanti si impreauna cu avizele altor autoritati cum sant MAI inainteaza dosarele Presedintelui RM 3. Determina apartenenta la cetatenia RM pentru persoanele care domiciliaza in RM 4. Pregatesc materialele de retragere a cetateniei 5. Elibereaza acte ce dobandesc cetatenia 6. Tin evidenta persoanelor care pierd cetatenia 7. Executa decretele presedintelui Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene si institutiile acestui minister: 1. Primesc cereri legate de cetatenie de la persoanele cu domiciliu peste hotare 2. Aduna informatie despre solicitanti si expediaza dosare presedintelui RM 3. Determina apartenenta persoanelor cu domiciliu in strainatate 4. Elibereaza acte oficiale pentru persoanele cu domiciul peste hotare 5. Executa decretele presedintelui in raport cu persoanele ce domciliaza peste hotare Ministerul Afacerilor interne: 1. Aduna informatie despre solicitant 2. Efectueaza controale pentru a stabili temeiuri de refuz in acordarea cetateniei 3. Intocmeste avize pentru acordarea sau pierderea cetateniei 4. Inainteaza propuneri privind retragera cetateniei 3.Evaluati lista documentelor necesare. .Documentele necesare pentru dobandirea cetateniei: a) Cererea b) Autobiografia c) Domiciliul si componenta familiei d) Fotografii e) Adeverinta despre renuntarea la cetatenia altui stat Lista actelor nu este enumerata exhaustiv. Documentele necesare pentru renuntarea la cetatenia RM: a) Cerere b) Autobiografia c) Domiciliul si componenta familiei d) Adeverinta detinerii sau dobandirii unei altei cetatenii sau garantia dobandirii unei alte cetatenii Legislatia stabileste reguli prin care persoana sa-si protejeze drepturile in raport cu eventualele abuzuri a autoritatilor cu atributii in problemele cetateniei. Decretul presedintelui poate fi atacat in Curtea Suprema de Justitie timp de 6 luni de la momentul intrarii in vigoare. Persoana poate ataca in contencios administrativ actiunile sau inactiunile autoritatilor cu atributii in domeniul cetateniei: - Refuzul de a primi cererea - Trecerea termenului de executare

TEST 33:Notiunea drepturilor si libertatilor 1.Definiti notiunea..

Drepturile si libertatile fundamentale drepturi subiective esentiale pentru viata si dezvoltarea multilaterala a persoanei, cuprinse prioritar pentru viata multilaterala a persoanei,asigurate si garantate de catre stat. Trasaturile lor caracteristice: a) Sunt drepturi subiective b) Sunt drepturi esentiale pentru cetateni c) Datorita importantei sunt inscrise in acte deosebite (constitutii,Legi fundamentale) 2.Determinati corelatia Reglementarile interne sunt copia exacta a reglementarilor internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului. La 27 august 1991 Parlamentul RM a adoptat Declaraia de independen a RM.Imediat dup aceasta,tnrul stat s-a adresat Organizaiei Naiunilor Unite cu rugmintea s fie acceptat n calitate de membru cu drepturi depline al comunitii mondiale i organismelor ei speicalizate.n calitate de stat suveran i independent, RM, prin organul su legislativ suprem, i-a exprimat dorina de a se asocia la Actul final al Conferinei pentru securitate i cooperare n Europa de la Helsinki(1975), la actele adoptate ulterior, precum i la Carta de la Paris din 1990, solicitnd totodat s fie admis ca membru cu drepturi egale la Conferina pentru securitate i cooperare n Europa, precum i n organele acesteia. n aceeai Declaraie Republica Moldova garanta respectarea drepturilor sociale,economice,culturale i libertile politice ale tuturor cetenilor si, inclusiv ale grupurilor naionale, etnice,religioase i de limb n conformitate cu prevederile acestor acte. 3.Estimati gradul de respecatre TEST 34:Principiile generale privind statutul juridic al persoanei 1.Definiti Principii generale reguli ce stabilesc direcia dezvoltrii instituiei statutului juridic al persoanei, precum i cadrul juridic i politic general a statutului juridic al unei p. Principiile sunt curpinse in Constitutie in titlu 2 capitolul 1. Principiile: Universalitatea DUDO,art 15 Constituie Egalitatea n drepturi art 16 Non-discriminarea art 16 alin 2 Protecia cetenilor RM n strintate art 18 alin 1 Protecia cet strini i apatrizi art 19 Inadmisibilitatea extrdrii sau expulzrii cet RM art 18 al 2 Accesul liber la justiie art 20 Neretroactivitatea legii art22 Prioritatea reglementrilor internaionale n materia drepturilor omului art 4 Caracterul de excepie al restrngerii exerciiului unor drepturi sau liberti art 54 2.Trasaturile Universalitatea: fiecare persoana se bucura de drepturile si libertatile sale oricunde s-ar afla, universalitatea poate fi privita din 2 aspecte: primul- exprima vocatia umana in societate, al doilea- toti cetatenii unui stat se pot bucura de aceste drepturi si libertati. Egalitatea: garantia ca omului ii sunt respectate toate drepturile si libertatile, acesta nu poate fi limitat decit in cazurile prevazute de lege. Egalitatea e necesar sa fie aplicabila in toate domeniile de activitate. Existenta acesteia elimina discriminarea. Art 16 Constitutia RM. Non-discriminarea: are legatura strinsa cu principiul egalitatii. Non discriminarea presupune ca statul asigura o guvernare eficienta care la rindul sau inseamna inadmisibilitatea lipsirii persoanei in participarea la viata politica, sociala, civila si economica ne tinind cont de sex, rasa,religie, nationalitate, origine etnica, religie, convingeri, educatie, etc.

Protectia cetatenilor RM in strainatate: art 18 Constitutia RM. Persoana se bucura de apararea de catre statul al carui cetatean este, dar in acelasi timp cetateanul nu-si pierde obligatiile fata de stat. Protectia cetatenilor straini si apatrizi: art 19 Constitutia RM. Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in RM legal se bucura de practic aceleasi drepturi si libertati ca si cetatenii RM. Acestia pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in temeiul unei hotariri judecatoresti. Totusi exista drepturi la care acestia nu pot pretinde, deoarece acestea sunt garantate doar cetatenilor statului(dreptul de a alege si a fi ales.) Inadmisibilitatea extradarii sau expulzarii cetatenilor RM: art 18 Const. Este expres prevazut ca cetatenii RM nu pot fi extradati sau expulzati. Este o regula-traditie internationala: cetatenii proprii nu pot fi extradati sau expulzati. Accesul liber la justitie: oricine are acces liber la justitie, pentru apararea drepturilor, libertatilor sau intereselor sale legitime. Neretroactivitatea legii: art 22 Const. E bineinteles ca o lege adoptata produce efecte doar pentru viitor, este imposibila aplicarea acestei reglementari pentru trecut. Nu este logic ca aceasta sa reglementeze relatiile din trecut a subiectilor de drept deoarece acestia nu o puteau cunoaste si nu i se puteau conforma. Prezumtia nevinovatiei: Orice persoana se prezuma a fi nevinovata atita timp cit vina sa nu a fost demonstrata in instanta de judecata in conformitate cu legea. Prioritatea reglementarilor internationale in materia drepturilor omului: art 4 Const. In materia de reglementare a drepturilor omului prioritate au tratatele internationale la care RM este parte. Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Caracterul de exceptie al restringerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati: DUDO adminte existenta unor limitari si restringeri in legatura cu exercitiul drepturilor si libertatilor umane. Art 54 din Const prevede expres ca drepturile si libertatile umane nu pot fi restrinse decit in cazurile de exceptie prevazute in legislatie numai atunci cind de limitarea acestora depinde securitatea nationala, integritatea statala,bunastarea economica, etc. 3.Estimati respectarea TEST 35:Clasificare drepturilor si libertatilor 1.Descrieti in linii generale.. Necesitatea clasificarii dr. Fundamentale a aparut numai dupa ce acestea au fost proclamate prin declaratia de drepturi si mai ales prin constitutii. Clasificare: drepturi private, publice, politice. 2.Clasificati.. Dup coninutul material al reglementrilor deosebim: 1) Drepturi individuale: dreptul la via, integritate fizic i psihic,informaie,etc 2) Liberti individuale: libertatea de exprimare, libertatea ntrunirilor,etc n conformitate cu actele internaionale i n dependen de coninutul lor juridic, deosebim: 1. Drepturi civile 2. Drepturi politice 3. Dr economice 4. Dr sociale 5. Dr culturale n dependen de coninutul lor juridic: 1. Inviolabiliti de la via, integritate fizic i psihic, inviolabilitatea domiciliului 2. Drepturi social-economice i culturale munc, odihn,nvtur,proprietate 3. Drepturi politice drepturile electorale ale cetenilor

4. Drepturi social-politice libertatea contiinei, libertatea ntrunirilor, dreptul la informare, secretul corespondenei,etc 5. Drepturile-garanii dreptul la petiionare 3.Dezvoltati... P 239 cirnat de lavalorificind.. TEST 36:Indatoririle fundamentale 1.Definiti notiunea indatoririlor Indatoririle fundamentale sint obligatiuni considerate din majoritate de societate fiind necesare esentiale pentru atingerea scopului comun,sint consfintite in Constitutie si garantate de catre stat. Trasaturi: 1) Obligatiunile au un caracter imperativ, nu au nimic comun cu metoda permisiva 2) Majoritatea considera ca trebuie sa includa un scop comun(ordine publica,securitatea persoanala si patrimoniala, conditii de buna dezvoltare, sanatate publica) 2.stabiliti corelatia Existenta indatoririlor fundamentale se impune doarece este de neconceput camembrii unei colectivitati umane sa nu aiba alaturi de drepturi si anumite indatoriri, anumite obligatii fata de societatea in care traiesc. Indatoririle fundamentalemobilizeaza oamenii la realizarea scopurilor societatii, constituind in acelasi timp garantia, printre alte garantii, ca drepturile fundamentale se pot realiza efectiv. Corelatia : a) Este stransa deoarece se determina una pe alta b) Drepturile nu sant nelimitate,adica sfera drepturilor unei persoane se termina acolo unde incep drepturile altei persoane c) Indatoririle fundamentale asigura garantarea drepturilor fundamentale (ex: obligatia de contributii financiare,ca mai apoi statul sa sustina financiar persoanele social vulnerabile) 3.Estimati... Indatoririle fundamentale sint reglementate in titlu 2 capit 3 art 55-59. Unii autori clasifica in 2 grupe: 1) Indatoriri specifice numai cetatenilor RM obligati sa respecte istoria,limba, simbolurile de stat, Constitutia si legea, depunerea juramantului.Apararea patriei indatorire fundamentala pentru toti care detin cetatenia. Serviciul militar doar pentru barbati. 2) Restul indatoririlor pentru toti care domiciliaza pe teritoriul RM : a) sa respecte Constitutia si legile tarii b) de a exercita drepturile cu buna-credinta,adica de a respecta drepturile altei persoane. Aceste indatoriri includ: a) ndatorirea de a respecta Constituia i legile; b) ndatorirea de fidelitate fa de ar ; c)ndatorirea de aprare a patriei; d)ndatorirea de a satisface serviciul militar; e) ndatorirea de a contribui la cheltuielile publice; f) ndatorirea de exercitare cu bun credin a drepturilor i libertilor ide a respecta drepturile i libertile celorlali.

TEST 37:Statutul juridic al cetatenilor straini si apatrizilor in RM 1.Relatati in linii generale . Legea cu privire la statutul juridic al cet strini i apatrizilor: Art 1 cet strin este persoana care nu deine cet RM, dar are dovada apartenenei sale la alt stat

Art 2 apatridul este persoana care nu este considerat cetean al niciunui stat, conform legislaiei acestora. Drepturile si obligatiile strainilor si apatrizilor conform art 19 Constitutie strainii si apatrizii au aceleasi drepturi si indatoriri ca si cetatenii, cu exceptiile prevazute de lege. Strainii si apatrizii nu au drepturi exclusiv politice,adica nu au dreptul de vot, nu au drepturi de a fi alesi, nu au dreptul la administrare ( referendum sau initiativa populara) nu au dreptul sa se intruneasca la partidele politice,sa finanteze partidele politice. Pentru exercitarea anumitor drepturi si libertati pentru straini sunt stabilite conditii specifice, de ex: taxa de studii pentru straini si apatrizi este dubla,libertatea circulatiei pentru straini sint conditii cum ar fi viza sau inregistrarea aflarii pe teritoriul Moldovei. Strainii si apatrizii au dreptul de azil politic. Azilul este o protectie a statului oferita in baza suveranitatii strainilor si apatrizilor pe motiv de: Persecutare si amenintare reala in tara de origine pentru activitati democratice. Deosebim 3 forme ale azilului: 1) Statutul de refugiat - individuala 2) Protectie umanitara colectiva 3) Protectie temporara colectiva Strainii si apatrizii nu au indatoriri fundamentale de aparare a patriei si devotamentul fata de tara, dar au alte obligatiuni: sa-si legalizeze intrarea, aflarea pe teritoriul RM, sa paraseasca teritoriul la expirarea termenului de aflare, sa efectueze controlul medical. 2.Determinati Drepturile strainilor si apatrizilor care se afla temporar in tara si celor care domiciliaza lega si obisnuit pe teritoriul Moldovei: Strainii si apatrizii care se afla temporar pe teritoriul Moldovei au statut de emigrant. Deosebirea este in legalizarea intrarii si sederii pe teritoriul RM Sederea provizorie a strainilor poate fi acordata: 1. Pentru emigrare la munca 2. Pentru studii 3. Pentru reintegrarea familiei 4. Pentru activitati umanitare sau religioase 5. Pentru tratament medical Dreptul de sedere provizoriu este conditie pentru detinerea dreptului de sedere permanenta. 3.Argumentati.. .Expulzarea inseamna respingerea strainului de la frontiera din teritoriul RM pe motivul ca a incalcat regulile de intrare,sedere pe teritoriul RM Extradarea transmiterea strainului la cererea unui alt stat. Constitutia stabileste conditii: 1. In baza unei conventii internationale sau asistenta juridica reciproca intre state 2. Exista hotarare de judecata Printre probleme se numr i lipsa, la momentul actual, a unei instituiispecializate de amplasare a acestei categorii de persoane. Dei exist hotrreaguvernului, care prevede crearea Centrului de plasament temporar al strinilor, ns pnn prezent, nu este stabilit un loc de amplasare a acestuia. De asemenea, dei Legea cu privire la migraiune prevede suportarea cheltuielilor pentru expulzarea strinului dincontul fondului de expulzare, un astfel de fond n prezent nu este instituit i nu estedeterminat modalitatea acumulrii surselor financiare n acest scop.

TEST 38:Notiunea si importanta alegerilor 1.Definiti Alegeri aciune prin care cetenii selecteaz i desemneaz prin vot, n conformitate cu anumite proceduri, persoanele care urmeaz s fac parte din organele de conducere ale unui stat,unitate teritorial administrativ sau ale unei organizaii sau un partid politic sau organ colegial. 2.Clasificati alegerile sint de diferite tipuri: * directe- votare in care intre alegator si candidatul la postul electiv nu exista instante intermediare care ar media exprimarea vointei alegatorului.Alegatorul voteaza direct pu candidatul la postul electiv. * indirecte electoratul alege doar reprezentanti sau delegati care, la rindul lor, aleg candidatii propusi. * generale cind se aleg reprezentantii pu toate locurile din organismele reprezentative sau orice tip de alegeri care au loc intro singura zi, de duminica sau in oricare alta zi indicata in actul de stabilire a alegerilor, pe intreg teritoriul tarii. * partiale sau suplimentare se desfasoara pu a completa o parte din locuri. * nationale se desfasoara in toata tara. * ordinare se desf in termenele prevazute de constitutie sau lege, de regula in legatura cu expirarea termenului imputernicirilor; * anticipate se desf in cazul dezvoltarii anticipate a Parlamentului, alegerea organului electiv in cazul incetarii inaite de termen a mandatului sau dizolvarii acestuia ori in cazul reorganizarii administrativ- teritoriale. * alegeri desfasurate intr-un singur scrutin cind rezultatele alegerilor stabilesc dupa votarea unica a alegatorilor, avind caracter difinitivat; * alegeri desfasurate in 2 sau mai multe scrutine cind este necesar de 2 sau mai multe votari in scopul determinarii invingatorilor din nr candidatilor la postul electiv. * repetate se desfasoara in cazurile in care alegerile deja efectuate se dovedesc a fi nevalabile, din cauza incalcarii legislatiei cu privire la alegeri. Exista doua mari categ de sisteme (scrutine) electorale: sistemul majoritar si sistemul electoral al reprezentarii proportionale. Toate celelalte tipuri sunt considerate combinatii in diverse proportii ale acestora, fiind numite sisteme electorale mixte. 3.Evaluati revocarea este notiunea prin care se intelege retragerea de catre instanta de judecata a mandatului persoanei care ocupa o functie publica eligibila, precum si retragere a mandatului primarului prin referendum local. Revocarea are loc atunci cind un nr de semnaturi pe o petitie ( de la 20% pina la 30%) cere organizarea si desfasurarea alegerilor speciale pu indepartarea din functie a unei anumite oficialitati alese in prealabil. Motivele pu care se cere indepartarea din functie variaza de la actiuni contrare legii pina la nemultumirea publica a alegatorilor. In RM revocarea , ca forma de manifestare a democratiei poate fi aplicata doar in raport cu primarii.

TEST 39:principiile dreptului electoral 1.Definiti Principiile electorale reprezinta oserie de standarde general acceptate, fundamentale care reflecta natura democratica a alegerilor in calitate de fundament constitutional al puterii publice. Principiile electorale din rm se clasifica in :1.princ.organizarii si desfasurarii alegerilor2.Principiile participarii cetatenilor RM la alegeri 2.Argumentati P347 cirnat pina la 349 fiecare principiu 3.Estimati Test 40:Modalitati de scrutin 1.Def scrutinul este o notiune ce defineste un act practic, acela de a vota, iar modurile de scrutin repr diferite modalitati de prelucrare (procesare) a voturilor depuse, in urma acestei prelucrari aparind rezultatele votului. In fiecare tip de sistem, distingem diferite modalitati de scrutin.Deosebim doua forme principale ale sistemului majoritar: majoritate absoluta si majoritate relativa.In sistemul reprezentarii proportionale, scrutinul de lista se diferentiaza in functie de modul de reprezentare a locurilor in Parlament, principalele formule fiind: metoda celor mai mari resturi, met celei mai mari medii, metoda lui dHondt, metoda unui singur vot netransferabil, met votului cumulativ sau cea a votului limi 2.Determinati

:Sist majoritar :deosebim 2 forme principale ale sistemului majoritar : majoritate absoluta si majoritate relativa. Sistemul majoritar relativ este cel mai simplu sistem electoral , conform caruia este considerat ales candidatul care a intrunit cel mai mare nr de voturi fata de orice adversar. Iar sistemul majoritar absolut in cadrul caruia pu obtinerea mandatului reprezentativ este necesara acumularea majoritatii absolute de voturi(50+1). In acest sistem elect, de obicei se stabileste nivelul minim de participare a alegatorilor la alegeri. Daca acest nivel de participare nu este atins , se considera ca alegerile nu au avut loc sau nu sunt valabile.De obicei in urma efectuarii alegerilor, nici un candidat nu obtine majoritatea necesara de voturi. In asa caz se utilizeazascrutinul in 2 tururi si votarea alternativa.In sistemul majoritar exista : 1) scrutin uninominal- cind votul este acordat unui singur candidat, intr-o singura circumscriptie electorala. Acest sistem prevede o organizare mai simpla, dar putind fi practicat intr-unul sau doua tururi de scrutin. 2)Scrutin plurinominal presupune ca electoratul alege mai multi candidati. In scrutinul de lista,fiecare alegator voteaza un nr de candidati egal cu nr de mandate de care dispune organul reprezentativ. Scrutinul de lista poate fi complicat prin aplicarea panasatului si al votului preferential. Panasatul este posibilitatea alegatorului de a intocmi chiar el lista candidatilor alegind din mai multe liste prezentate,iar votul preferential numitul si vot trensferabil ofera posibilitatea de a modifica ordinea numerelor de pe lista de candidati. Atunci cind nu este acceptat nici panasatul si nici votul preferential, sistem in prezenta unei liste blocate si alegatorul nu o poate modifica si este obligat sa voteze lista in intregime. In sistemul reprezentarii proportionale, scrutinul de lista se diferentiaza in functie de modul de reprezentare a locurilor in Parlament, principalele formule fiind: met celor mai mari resturi,met celei mai mari medii, met dHondt,met unui singur vot transferabil,met votului cumulativ sau cea a votului limitat. Sistemul electorala al reprezentarii proportionale este cea mai democrata metoda de determinare a rezultatelor alegerilor. Conform acestui sistem , mandatele din fiecare circumscriptie electorala se repartizeaza intre partide in corespudere cu nr de voturi acumulat de fiecare partid. Sistemul elect proportional se poate aplica doar in circumscriptiile electorale cu mai multe mandate : cu cit e mai mare circumscriptia , cu atit un mai inalt grad de proportionalitate poate fi obtinut. 3.Evaluati TEST 41:Organele electorale, circumscriptiile electorale si sectiile de votare 1. circumscripie electoral - unitate electoral administrativ n care se organizeaz i se desfoar alegerile i referendumurile; Prima operaiune electoral, dup fixarea datei alegerilor, este stabilirea circumscripiilor electorale, altfel spus, a cadrului organizatoric i teritorial n care se vor desfura operaiunile electorale . Circumscripia electoral mai estedefinit i teritoriu ce cuprinde numrul de locuitori, identificai dup un anumitcriteriu, de regul domiciliul, avnd dreptul s fie reprezentai n unul dinorganele pentru care se fac alegerile.Cu alte cuvinte, stabilireacircumscripiei electorale presup une o anumit divizare a teritoriului i populaiei dup anumite criterii. organe electorale - organe care organizeaz desfurarea alegerilor Parlamentului, n autoritile administraiei publice locale, precum i desfurarea referendumurilor; Un rol aparte n organizarea i desfurarea alegerilor l au organele electorale. Prin funcionarea lor corect organismele electorale contribuie esenial la respectarea primului criteriu al oricrei democraii moderne: existena unor alegeri libere i corecte. Secia de votare reprezint locul n care este exercitat efectiv dreptul devot. Practic fiind dificil i tehnic aproape imposibil realizarea condiiilor pentru ca alegtorii unei uniti administrativ-teritoriale s voteze ntr-un singur loc i ntr-o singur zi, acetia sunt grupai dup anumite norme, stabilite delege, iar pentru fiecare grup se amenajeaz un loc special n care el i exercitvotul. 2. Sistemul organelor electorale n Republica Moldova: Comisia Electoral Central organ de stat, care activeaz permanent i care este constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea i desfurarea alegerilor la nivel central. Comisia este

constituit din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de ctre Preedintele Republicii Moldova, unul - de ctre Guvern i 7 de ctre Parlament. Consiliile electorale de circumscripie organe electorale constituite cu cel puin 50 de zile nainte de alegeri de ctre Comisia Electoral Central. Hotarele consiliilor electorale de circumscripie corespund hotarelor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliile electorale de circumscripie se constituie n componena a 7-11 membri cu drept de vot deliberativ, dintre care cel puin 3 persoane au studii juridice superioare sau studii n domeniul administraiei publice. Birourile electorale ale seciilor de votare organe electorale constituite de ctre consiliile electorale de circumscripie, la nivel local, cu cel puin 20 de zile nainte de alegeri din 5-11 membri cu drept de vot deliberativ. 3. Atribuiile generale ale Comisiei Electorale Centrale Comisia Electoral Central: a) studiaz organizarea i desfurarea alegerilor cu scopul de a perfeciona legislaia i procedurile electorale; b) nainteaz Guvernului i Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operrii unor modificri n legislaia electoral; c) elaboreaz regulamente i instruciuni menite s perfecioneze procedurile electorale; d) exercit controlul asupra ntocmirii i verificrii n termen a listelor electorale, colabornd n acest scop cu organele administraiei publice centrale i locale; e) ine evidena cadrelor care au participat la organizarea i desfurarea alegerilor, inclusiv a lucrtorilor calificai care pot fi desemnai n consiliile electorale de circumscripie i n birourile electorale ale seciilor de votare; f) constituie consilii electorale de circumscripie i birouri electorale ale seciilor de votare la desfurarea alegerilor pariale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru funcia de primar; g) conlucreaz, n procesul de organizare i desfurare a alegerilor cu: - Ministerul Dezvoltrii Informaionale, la asigurarea evidenei alegtorilor, inclusiv a celor aflai peste hotarele rii, n temeiul Registrului alegtorilor, format n baza Registrului de stat al populaiei; - autoritile administraiei publice locale, n problemele selectrii cadrelor calificate antrenate n activitatea organelor electorale, ale asigurrii localurilor seciilor de votare cu cabine, urne de vot, computere i alte mijloace tehnico-materiale; - Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei seciilor de votare i a materialelor electorale; - ntreprinderile i instituiile de stat, la ncheierea contractelor pentru servicii de tiprire a buletinelor de vot i de aprovizionare cu echipament; - mijloacele de informare n mas i asociaiile obteti, la organizarea manifestrilor ce in de educaia civic a alegtorului i informarea populaiei asupra desfurrii procesului electoral; h) analizeaz structura circumscripiilor electorale din punctul de vedere al organizrii admini strativteritoriale a republicii; i) implementeaz programe de educaie civic n perioada dintre alegeri; j) pregtete programe de informare a alegtorilor n perioada electoral; k) ofer mijloacelor de informare n mas informaii cu privire la desfurarea alegerilor i la practica administrativ utilizat n acest sens; l) prezint anual rapoarte Parlamentului i, la cerere, Parlamentului, Preedintelui Republicii Moldova i Guvernului; m) ofer spre dezbatere mijloacelor de informare n mas i publicului chestiuni electorale; n) stabilete contacte cu partidele, cu alte organizaii social-politice i neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidai pentru funcii publice, asigurndu-le participarea plenar la procesul electoral; o) consult asociaiile obteti locale interesate s desfoare n cadrul alegerilor activiti ce in de educaia civic; p) organizeaz cursuri de instruire i seminare pentru persoanele care vor lua parte la procesul electoral n calitate de membri ai consiliilor electorale de circumscripie i ai birourilor electorale ale seciilor de votare, n calitate de membri reprezentani ai partidelor i ai altor organizaii social-politice sau ai potenialilor candidai, n calitate de funcionari ai aparatului consiliilor electorale, de membri ai grupului de iniiativ;

q) analizeaz fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare i ia msuri pentru prevenirea lor; informeaz autoritile publice despre necesitatea soluionrii un or chestiuni, n conformitate cu legislaia electoral; r) organizeaz consultri prealabile cu partidele, cu alte organizaii social-politice i cu reprezentanii mass-media i asigur semnarea de ctre acetia a Codului de conduit pn la nceperea campaniei electorale. Atribuiile consiliului electoral de circumscripie Consiliul electoral de circumscripie are urmtoarele atribuii: a) exercit controlul asupra executrii prevederilor prezentului cod i a altor legi care conin prevederi referitoare la desfurarea alegerilor; b) constituie birourile electorale ale seciilor de votare i supravegheaz activitatea lor, organizeaz instructaje pentru membrii acestora, propag procedura votrii i importana votului; c) distribuie birourilor electorale ale seciilor de votare mijloace financiare; d) examineaz comunicrile ce in de organizarea i desfurarea alegerilor, sosite din partea autoritilor administraiei publice locale, a efilor de ntreprinderi, instituii i organizaii; e) exercit controlul asupra ntocmirii i verificrii n termen a listelor electorale, colabornd n acest scop cu organele administraiei publice centrale i locale i cu organele teritoriale ale Ministerului Dezvoltrii Informaionale; f) asigur aprovizionarea birourilor electorale ale seciilor de votare cu formulare pentru listele electorale i procesele-verbale, cu buletine de vot etc.; g) nregistreaz candidaii independeni i listele de candidai din partea partidelor i altor organizaii social-politice, aduce la cunotin public informaii despre acetia; h) asigur accesul publicului la declaraiile cu privire la venituri i proprietate ale candidailor n alegerile locale; i) decide degrevarea de atribuiile de la locul de munc permanent a membrilor consiliilor i birourilor electorale pe perioada activitii lor n componena acestora; j) totalizeaz rezultatele alegerilor din circumscripie, prezint Comisiei Electorale Centrale actele respective i asigur publicarea n presa local a rezultatelor votrii; k) adun informaii de la birourile electorale ale seciilor de votare privind prezentarea alegtorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor i le remite Comisiei Electorale Centrale; l) examineaz cererile i contestaiile asupra hotrrilor i aciunilor birourilor electorale ale seciilor de votare i adopt hotrri executorii n privina lor; m) exercit alte aciuni ce in de organizarea i desfurarea alegerilor. Atribuiile biroului electoral al seciei de votare Biroul electoral al seciei de votare: a) verific listele electorale mpreun cu autoritile administraiei publice locale, asigur integritatea acestora i a buletinelor de vot i este responsabil de ntocmirea lor corect i deplin; b) examineaz cererile n legtur cu incorectitudinile din listele electorale, efectueaz modificrile necesare i elibereaz certificate pentru drept de vot alegtorilor care nu se vor afla la domiciliu n ziua alegerilor; c) ntocmete listele electorale suplimentare, nscriind n ele persoanele care voteaz n baza certificatelor pentru drept de vot, precum i persoanele care, din anumite cauze, nu au fost nscrise n listele electorale principale; d) comunic populaiei care locuiete pe teritoriul seciei de votare data i locul votrii, asigur pregtirea localului pentru votare, instalarea urnelor i a cabinelor de vot, organizeaz votarea n ziua stabilit, ia msuri pentru a asigura ordinea n localul seciilor de votare; e) totalizeaz rezultatele alegerilor n secia de votare, ntocmete procesele-verbale i rapoartele i le remite, mpreun cu toate buletinele de vot, consiliului electoral de circumscripie; f) examineaz cererile i contestaiile ce vizeaz organizarea i desfurarea alegerilor, adoptnd hotrri asupra lor, care se anexeaz la procesele-verbale ale edinelor biroului; g) remite consiliului electoral de circumscripie datele privind prezentarea cetenilor la votare, precum i datele necesare pentru totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor; h) exercit i alte atribuii n condiiile prezentului cod. TEST 42:Procesul electoral 1.Relatati

2.caracterizati 3.Evaluati TEST 43:organizare si desfasurarea referendumului republican 1. Referendumul este o form a democraiei directe, prin care se realizeazsuveranitatea poporului n cele mai importante probleme de interes naional i social, avnd dreptscop soluionarea acestora, precum i consultarea cetenilor n probleme locale de interes deosebiti revocarea primarului satului (comunei), sectorului, oraului (municipiului). 1)In dependen de obiect,avem urmtoarele tipuri de referendum: -constituional - dac cu ajutorul referendumului dat se aprob Constituia sau amendamentele laea; -legislativ - dac un act al legislaiei n vigoare este supus votrii de ctre alegtori. Acest tip dcreferendum se organizeaz pentru adoptarea unei legi sau modificarea acesteia; -de drept internaional - se organizeaz n cazul aderrii la Uniunea European sau NATO(Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord), de reunificarea unor pri de teritorii; -de drept administrativ - soluioneaz probleme legate de administrarea statului; -pe probleme morale - interzicerea avorturilor, divorurilor, buturilor alcoolice, drogurilor etc. 2)In funcie de puterea juridic,referendum-urile se clasific n: -imperative - executarea lor este obligatorie pentru toi. Documentul este supus votriialegtorilor pentru soluionarea definitiv a destinului acestuia. Referendumul decisiv poate fi deaprobare (dac alegtorilor li se propune aprobarea documentului respectiv) i de respingere (dacalegtorilor li se propune anularea actului). -consultativ-poart un caracter de recomandare. Se desfoar doar cu scopul elucidrii opinieia legtorilor ntr-o anumit problem, iar soluionarea problemei respective rmne pe seamaorganelor statului; 3)Dup criteriul teritorial referendum-urile pot fi : -naionale( republicane); -regionale; -locale. 2. Articolul 144. Iniierea referendumului republican (1) Referendumul republican poate fi iniiat de: a) un numr de cel puin 200000 de ceteni ai Republicii Moldova cu drept de vot. n cazul referendumului constituional, se aplic prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituie; b) un numr de cel puin o treime din deputaii n Parlament; c) Preedintele Republicii Moldova; d) Guvern. (2) Subiecii menionai la alin.(1) pot iniia orice tip de referendum prevzut la art.143. (3) n cazul n care referendumul este iniiat de subiecii prevzui la alin.(1) lit.a), la propunerea privind desfurarea referendumului se anexeaz i listele de subscripie. (4) Propunerea privind desfurarea referendumului trebuie s includ problemele ce urmeaz s fie supuse referendumului, expuse clar, excluzndu-se interpretarea lor ambigu, precum i scopul desfurrii, data preconizat pentru desfurarea lui. Nu pot fi supuse referendumului probleme care se exclud reciproc. Articolul 146. Problemele supuse referendumului republican (1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind: a) adoptarea Constituiei Republicii Moldova; b) aprobarea legilor constituionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziiilor privind caracterul suveran, independent i unitar al statului, precum i a celor privind neutralitatea permanent a statului; c) alte probleme importante ale societii i ale statului. (2) Organizarea i desfurarea referendumului privind problemele indicate la alin.(1) lit.b) snt obligatorii.

3.legislatia este destul de complete

TEST 44*46:Parlamentul RM 1.Parlamentul organul reprezentativ suprem si unica autoritate legislativa. Parlamentul are 2 functii: 1) Functia de organ suprem reprezentativ al poporului RM 2) Unicul organ legislativ in stat Numai Parlamentul reprezinta intregul popor, pentru ca este unicul organ format direct de catre popor. Celelalte organe Guvernul.. sunt formate derivat. Parlamentul este format din 101 deputati. Alegerile sint confirmate, mandatul este validat,durata de mandat este de 4 ani.