Sunteți pe pagina 1din 87

UNIVERSITATEA DIN BACU FACULTATEA DE sTIINE ECONOMICE

SECIA CONTABILITATE sI INFORMATIC DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICEN

UNIVERSITATEA DIN BACU FACULTATEA DE sTIINE ECONOMICE

SECIA CONTABILITATE sI INFORMATIC DE GESTIUNE

MAGAZINE VIRTUALE
BACU
2007

CUPRINS:
INTRODUCERE 1. NOIUNI GENERALE DESPRE INTERNET
1.1. Aparitia Internetului n lume.................................................................7 1.2. Functionarea Internetului......................................................................8 1.3. Aparitia Internetului n Romnia..........................................................9 1.4. Utilitatea Internetului pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii..............10

2. AFACERI ELECTRONICE PE INTERNET

2.1. Caracteristici generale...........................................................................15 2.2. Tipuri de afaceri on-line.......................................................................17 2.3. Etapele realizarii unei afaceri on-line...................................................23 2.4. Mijloace de plata n afacerile electronice.............................................28 2.5. Categorii de fraude pe Internet..............................................................30

3. COMERUL ELECTRONIC

3.1. Notiunea de comert electronic..............................................................32 3.2. nceputul si evolutia comertului electronic n Romnia.......................33 3.3. Legislatia n domeniul comertului electronic.......................................37 3.4. Contabilitatea si gestiunea operatiunilor de comert electronic.............44 3.5. Avantajele comertului electronic .........................................................46 3.6. Dezavantajele comertului electronic.....................................................47

4. MAGAZINELE VIRTUALE
4.1. Aspecte Generale....................................................................................49 4.2. Profilul unui client de magazin virtual...................................................50 4.3. Continutul unui magazin virtual.............................................................51 4.4. Analiza eficientei comerciale a unui magazin on-line...........................70 4.5. Functia financiar-contabila ntr-o societate comerciala.........................74

5. ARHITECTURA MAGAZINELOR ONLINE


5.1. 5.2. 5.3. Notiuni generale......................................................................................76 Solutia software.......................................................................................77 Crearea unui magazin virtual..................................................................78

5.4. 5.5.

Magazinului virtual www.petrutori.3x.ro. Descriere si utilizare............82 Administrarea magazinului virtual www.petrutori.3x.ro........................91

6. CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE

INTRODUCERE:
Odata cu dezvoltarea Internetului, comertul on-line a luat amploare antrennd din ce n ce mai multi jucatori pe piata. Mediul de afaceri s-a schimbat radical. Practic acum si cele mai mici firme au o pagina web n care prezinta cel putin cteva datele de contact, oferta de bunuri si servicii oferita clientilor sai precum si domeniul de activitate. Afacerile se dezvolta si cei care iau n calcul si o prezenta on-line pot spera sa gaseasca noi clienti si/sau parteneri de afaceri. Din acest motiv am considerat ca foarte utila alegerea unei asemenea teme, studiul unui sector n continua expansiune, la care sa adaugat si provocarea de a nvata cum se construieste o pagina de Internet. Lucrarea "Magazine Virtuale" se doreste a fi o pledoarie pentru dezvoltarea comertului electronic, un studiu al afacerilor on-line, o analiza a avantajelor si dezavantajelor pe care le poate avea detinerea unui afaceri electronice. Studiul este organizat n cinci capitole care trateaza aceasta tema att din punctul de vedere al ntreprinzatorlui ct si din perspectiva cumparatorului de bunuri si servicii. Primul capitol "NOIUNI GENERALE DESPRE INTERNET" ofera informatii despre ce ea ce nseamna Internetul ca mediu informational, modul n care acesta functioneaza. Este realizat si un istoric al modului n care Internetul a evoluat n Romnia, a felului n care el este folosit de catre societatile comerciale. Avantajele unei prezente active n acest mediu aflat n continua expansiune ncheie acest prin capitol. "AFACERI ELECTRONICE PE INTERNET" este tematica tratata de al doilea capitol, accentul fiind pus att pe tipurile principale de afaceri posibile n acest mediu ct si etapele necesare de parcurs pentru a realiza o astfel de activitate n mod profitabil. Alte doua subiecte dezvoltate n aceasta sectiune a lucrarii sunt mijloacele de plata practicate de magazinele electronice si tipurile de frauda ntlnite n acest domeniu. n a treia parte a lucrarii numita "Comertul electronic" sunt analizate aspecte legate de evolutia pe care acest nou tip de afacere electronica a cunoscut-o n Romnia, legislatia care se aplica n cazul acestor tipuri de activitati precum si chestiunile specifice de contabilitate. Finalul acestui fragment evidentiaza avantajele de care ar beneficia un utilizator al serviciilor comertului electronic ct si limitele pe care acesta le are ca orice sector de activitate. Chestiunile legate de profilul unui client de magazin virtual, continutul unui asemenea site sau analiza eficientei comerciale pe care o poate avea un site de comert electronic sunt subiecte studiate n capitolul "MAGAZINE VIRTUALE".

Ultima parte a lucrarii este rezervata unor notiuni de proiectare a paginilor web, a etapelor necesare de parcurs pentru a crea un site de acest tip. Aplicatia informatica dezvoltata pentru o mai buna percepere a ceea ce nseamna magazin virtual, este descrisa ca mod de functionare si structura tot de acest ultim capitol "ARHITECTURA MAGAZINELOR ON-LINE". Ioana Roxana Gherasim Bacau, 2007

1. NOIUNI GENERALE DESPRE INTERNET


1.1 Aparitia Internetului n lume
Reusita n afaceri necesita n prezent utilizarea tuturor resurselor si mijloacelor informationale disponibile, precum si extinderea relatiilor de afaceri n afara limitelor teritoriului national. Internetul poate fi considerat un mediu, o infrastructura ce ofera agentilor economici, spre exemplu, abilitatea de a se face cunoscuti att clientilor ct si posibililor parteneri de afaceri, de a accesa informatia usor si rapid. Dar ce este internetul? Sunt multe definitii pentru acest mediu. Este considerat, n primul rnd, o retea prin care circula informatia de orice tip: text, sunet, imagine, video; o infrastructura globala realizata din retele mai mici prin care se conecteaza milioane de calculatoare din ntreaga lume. Internetul a aparut acum 20 de ani, prin ncercarea de a conecta reteaua Departamentului Apararii Statelor Unite (cunoscuta sub numele de ARPAnet) cu alte retele conectate prin dispozitive radio sau satelit. I-a urmat NSFNET, nfiintata de NSF (National Science Fundation), o agentie guvernamentala americana, nsa problema costului ridicat al liniilor telefonice nchiriate pe distante foarte mari a fost un impediment pentru dezvoltarea si largirea acestui mediu. Desi separate, cele doua retele puteau comunica n continuare, crendu-se astfel o inter-retea denumita DARPA Internet, Internetul de mai trziu. Initial, Internetul a fost o retea n care cea mai mare parte a utilizatorilor era formata din cercetatori din domeniul academic, guvernamental sau industrial. Odata cu introducerea aplicatiei, WWW[1], reteaua a cuprins si alti noi utilizatori care nu erau doar membri ai domeniului academic. Prin aceasta aplicatie Internetul intra n domeniul comercializarii, deoarece devine posibil accesul tuturor la site-uri[2] care pun la dispozitie un numar de pagini interconectate de informatii care contin texte, fotografii, sunet sau chiar imagini video[3]. Datorita numarului lor tot mai mare, Internetul ofera o serie de facilitati de cautare utiliznd motoarele de cautare[4]. Pe parcurs tot mai multe calculatoare se conecteaza la Internet, astfel nct n 1990 Internetul cuprindea peste 3 000 de retele si 300 000 de calculatoare. Dupa acest moment marimea Internetului, se poate afirma, ca sa cam dublat de la an la an. Initiat de un grup restrns de cercetatori, Internetul a devenit, n timp scurt, un urias succes comercial.

1.2

Functionarea Internetului

Adresa unui calculator este o succesiune de 4 numere naturale mai mici dect 255, separate prin "." (de exemplu: 193.226.30.1, 193.226.26.30, etc.) si l identifica n mod unic pe Internet. Dezavantajul memorarii si folosirii acestor numere de catre utilizatori este evident, motiv pentru care s-a utilizat o metoda de asignare a unui nume fiecarui calculator din Internet. Restrictia de baza este aceea ca nu trebuie sa existe n Internet doua calculatoare cu acelasi nume (adresa de IP). Numele sunt folosite doar pentru a usura utilizarea Internet-ului. Numele calculatoarelor sunt stocate n baze de date distribuite si organizate ierarhic. Exista doar 7 domenii organizationale diferite. Acestea sunt prezentate mai jos:

Domeniu
.com .edu .gov .mil .org .net .int

Utilizare
Entitati comerciale Organizatii educationale Institutii guvernamentale nemilitare Organizatii militare Alte organizatii Resurse pentru retea Institutii internationale (NATO)

n afara de domenii organizationale exista si domenii geografice. Daca domeniul este n afara Statelor Unite, el include un cod care arata tara careia i apartine. Fiecare tara are cte un cod, astfel nct privind la numele unui calculator se poate afla loc atia acestuia. Cteva coduri mai des ntlnite sunt prezentate n tabelul urmator:

Domeniu
.au .fr .ca .it .de .uk .ru

ara
Austria Franta Canada Italia Germania Marea Britanie Federatia Rusa

1.3

Aparitia Internetului n Romnia

n Romnia Internetul a patruns relativ ncet, multa vreme fiind considerat un lux inutil. El este destul de putin utilizat chiar si acum pentru uz personal, cauza principala fiind costurile foarte mari ale serviciilor telefonice. Numarul utilizatorilor romni de Internet, conform datelor oferite de Trafic. Ro, n luna iunie 2006, s-a cifrat la 5,79 de milioane, n crestere cu 11,2% fata de luna aprilie. La sfrsitul anului 2005, Romnia a avut cea mai mare rata de penetrare a accesului la Internet din Europa de Sud-est, (respectiv 3,46%, mult peste media regiunii, care se situa n jurul a 1,6%). Potrivit ANRCTI, n primele sase luni ale anului 2006, numarul de conexiuni la Internet n banda larga a crescut cu 60%, de la 750.000 de conexiuni n decembrie 2005, la aproximativ 1,2 milioane la 30 iunie 2006. n urmatoarele sase luni rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet n banda larga n Romnia a ajuns la 5,5%. Ritmul de crestere al acesteia este n continuare printre cele mai mari din Europa", a declarat Dan Georgescu[6], n cadrul conferintei "Metropolitan Area Networks".

Un grafic reprezentativ pentru aceste date este prezentat mai jos:

Numarul utilizatorilor de Internet n Romnia n banda larga (milioane)

1.4

Utilitatea Internetului pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii

IMM-urile constituie o forta n cadrul pietei globale n curs de formare, prin crearea de noi locuri de munca, prin inovare (55% din totalul inovatiilor din SUA este atribuit IMM-urilor). Calculatorul, folosit initial doar pentru activitati simple ca: scrierea de scrisori, memorii, pentru crearea de tabele se transforma, destul de brusc ntr-o componenta fundamentala pentru orice afacere. De asemenea, Internetul ofera noi oportunitati pentru noi forme de afaceri si este, n acelasi timp, un instrument exceptional pentru IMM-uri, instrument prin se poate realiza o egalizare a sanselor pe piata pentru toate firmele independent de dimensiuni. Pe Internet este dificila determinarea caracteristicilor posibililor partenerilor sau intuirea dimensiunilor firmei. O alta facilitate oferita de Internet IMM-urilor este infrastructura electronica ce usureaza schimbul de informatii reducnd n acelasi timp costurile aferente, acestea fiind mpartite ntre milioane de utilizatori. Tot prin intermediul Internetului se extinde si piata IMM-urilor fie prin crearea unor noi piete pentru bunurile si serviciile firmei, fie prin extinderea celor deja existente. n Romnia dotarea cu computere a firmelor se apropie de nivelul atins n Uniunea Europeana, dar procentul celor care au conexiune la Internet este sensibil mai mic dect cel nregistrat la nivel european.

Aceasta este una dintre concluziile studiului realizat de CNIPMMR[7] n lunile aprilie-mai 2006 pe un esantion de 1.399 de IMM-uri ce activeaza n ntreaga economie, din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale tarii. Studiul dat publicitatii arata ca:

81,90% dintre firmele autohtone au n dotare computere, 64,16% acceseaza Internetul 56,51% utilizeaza email-ul.

Circa 31,29% dintre IMM-uri detin site-uri proprii si 9,51% din ntreprinderi recurg la vnzarile/cumparaturile on-line. Totusi, un procent destul de ridicat de IMM-uri (15,52%) nu detin computere/site-uri proprii si nu utilizeaza Internetul, email-ul si vnzarile/cumparaturile on-line, n vreme ce 0,79% dintre firme folosesc alte componente IT, cum ar fi telefonia IP, programe de proiectare asistata sau Intranetul. Un sondaj asemanator, realizat la nivel european pe 7.662 de IMM-uri, a evidentiat ca 85,3% dintre microfirme, 91% din firmele mici si 95% dintre firmele mijlocii au n dotare computere. De asemenea, 73% dintre microntreprinderile investigate au conexiune la Internet, comparativ cu numai 54,59% dintre microfirmele romnesti. Email-ul este folosit de aproximativ 68% dintre microfirmele europene si de 53,11% din cele romnesti. n schimb, n Romnia exista cinci milioane de utilizatori care petrec cel putin o ora saptamnal pe Internet. Dintre acestia, 16% utilizeaza Internetul n mod frecvent, iar 23% din cnd n cnd. Conform unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers[8], rata cresterii numarului de utilizatori de Internet din Romnia este de un milion pe an. innd cond de aceste date este usor de nteles ct de importanta este pentru o firma o pagina de Internet. Un site pe Internet este mai mult dect un afis publicitar sau un birou virtual al societatii. Posibilii clientii intra pe site-ul firmei, se informeaza, pun ntrebari, primesc raspunsuri, comanda si/sau cumpara produse sau servicii, platesc. si toate acestea fara prea mari costuri. Alte beneficii la fel de profitabile ar putea fi:

Permite comunicarea cu partenerii de afaceri si cu posibilii clienti oferindu-le informatii de afaceri

O pagina pe Internet este o carte de vizita prezentata unor sute de mii de clienti si parteneri potentiali cuprinznd informatii generale referitoare la obiectul de activitate, datele si persoanele de contact, oferta de bunuri si preturi, orele de lucru, sediu precum si alte astfel de posibilitati, 24 de ore din 24, simplu, eficient si profitabil.

Permite servirea mai profesionista a clientilor

Internetul ofera o multitudine de modalitati de a va servi clientii, fie printr-un service mult mai eficient, fie prin intermediul unui formular on-line care sa permita cumparatorilor sa vada daca un articol anume este disponibil n stoc sau nu. Acest lucru poate fi realizat simplu si rapid pe Internet.

Permite publicarea informatiilor la momentul potrivit

Acest avantaj este util n cazul unor situatii de genul anuntarii cstigatorului pentru concursul organizat de firma sau pentru un anunt de presa mult asteptat. Internetul ofera posibilitati de acest tip si ele trebuie exploatate.

Permite nsotirea ofertei de bunuri si servicii de imagini, sunet si video

Aceasta facilitate oferita clientilor i poate convinge sau cel putin sa-i faca curiosi. Orice alt tip de material publicitar nu ar putea produce acelasi efect.

Permite patrunderea pe cea mai extinsa piata demografica

Utilizatorii Internetului reprezinta probabil cea mai extinsa piata demografica disponibila: studenti, absolventi de liceu sau universitati, cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de a realiza venituri mari. Daca aceasta piata nu este exploatata de catre firma, concurenta ar putea utiliza aceasta neglijenta n beneficiul ei.

Permite asistarea clientilor prin a oferi raspunsuri la ntrebari frecvente

De cele mai multe ori ntrebarile sunt fie aceleasi, fie se refera cam la aceleasi probleme, iar Internetul permite att realizarea unei statistici cu privire la aspectele ridicate de vizitatorii site-ului, ct si expunerea unei pagini cu posibile raspunsuri la posibile ntrebari. Se reduc, astfel, si eventualele costuri ocazionate de angajarea unor operatori telefonici.

Permite accesul pe piete internationale

Este posibil ca posta, telefonul si alte mijloace de comunicare clasice sa nu corespunda cerintelor pietii internationale. Cu ajutorul unui site web se poate purta un dialog cu cei de pe pietele internationale, la fel de usor ca si cu un partener local. n cazul acelor firme cu mai multe filiale sau birouri n strainatate se poate beneficia de un alt avantaj major, ele putnd avea acces la informatii la tarife telefonice locale.

Permite modificarea rapida a informatiilor publicate

Uneori, informatia se schimba chiar nainte de a ajunge la tipografie. Publicatiile electronice, n schimb, ofera posibilitatea de a modifica informatia n functie de necesitati, n timp real si asta datorita gradului mare de flexibilitate.

Permite o prezenta activa n mediu 24 de ore pe zi

Diferentele de fus orar n afacerile internationale reprezinta un inconvenient n cazul convorbirilor telefonice. Afacerile sunt internationale, dar orele de lucru nu, iar paginile web reusesc sa deserveasca clientii si partenerii firmei 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamna, fara ore suplimentare. De asemenea, informatiile prezentate pe Internet ntr-un mod corespunzator exigentelor clientilor pot aduce un avantaj fata de concurenta.

Permite obtinerea unui feedback de la clienti cu privire la produsele si serviciile oferite

Internetul ofera, prin intermediul paginilor web, posibilitatea testarii pietei pentru a prevenii unele situatii cum ar fi scaderea vnz 19219u2023t ;rilor datorita unor preturi nepotrivite sau a unor probleme calitative. Totul instantaneu si fara cheltuieli suplimentare, prin completarea unui formular ncorporat n pagina web.

Permite testarea pietei pentru produsele si serviciile noi

Lansarea unui nou produs pe piata necesita o reclama costisitoare. Pagina web permite o testare a reactiei clientilor la noul produs, mai simplu, mai rapid si mai eficient dect pe oricare alta piata.

2. AFACERILE
2. 1 Caracteristici generale

ELECTRONICE PE INTERNET

Internetul este un spatiu propice pentru dezvoltarea unei afaceri, nsa potentialul sau comercial nu este nca folosit la justa sa valoare. Exista posibilitatea obtinerii de profituri rapide dintr-o activitate on-line cu specific comercial, fara a avea cunostinte prea multe n domeniul IT, fara a investi o suma initiala majora. De la servicii de producere a fotografiilor descarcate de client direct pe site-ul firmei, pna la asigurarea aprovizionarii unei familii care are un program prea ncarcat pentru a ajunge la piata, Internetul ramne cea mai simpla si mai eficienta forma, pentru un ntreprinzator, de a se face util si mai ales profitabil. n afacerile on-line costurile sunt scazute, profiturile realizate sunt mari si ceea ce este foarte important, se pot realiza afaceri cu parteneri aflati n diferite colturi ale lumii, stnd confortabil n fata calculatorului. Prezenta societatii pe Internet, prin intermediul unui site are cteva avantaje clare comparativ cu deschiderea unui sediu fizic. Avantajele pot fi mpartite, n functie de beneficiarul lor direct, n avantaje directe ale firmei, avantaje ale beneficiarilor produselor si serviciilor firmei si avantaje ale societatii. Principalele avantaje aduse activitatii firmelor de catre diferitele tipuri de afaceri electronice sunt: Faciliteaza extinderea si dezvoltarea activitatii printr-un acces rapid la pietele locale si nationale, sau pe pietele internationale; Scaderea costurilor cu desfasurarea activitatii firmei, n special cele legate de realizarea, procesarea, distribuirea, pastrarea si regasirea informatiilor pastrate pe hrtie; n cazul afacerilor electronice sunt folosite solutii informatice, automatizate, pentru aceste activitati; Creeaza posibilitatea modelarii, adaptarii a produselor si serviciilor la nevoile cumparatorilor; Reducerea semnificativa a costurilor de comunicatie si transport. Avantajele consumatorilor sunt, de asemenea, numeroase: Consumatorii au posibilitatea de a cumpara sau de a efectua tranzactii on-line 24 h/zi, n tot timpul anului din aproape orice locatie; Consumatorii beneficiaza de mai multe posibilitati de alegere;

Cumparatorii pot sa faca o "cercetare de piata" pentru a alege mai usor cel mai mic pret pentru un produs sau serviciu; Permite livrarea rapida a produselor si/sau serviciilor (n unele cazuri, n functie de locatia destinatarului si tipul produsului); Consumatorii pot sa primeasca informatie referitoare la oferta de bunuri si servicii ntr-un timp scurt: n cteva secunde si nu n zile sau chiar saptamni cum este cazul n multe afaceri traditionale; Consumatorul poate participa la licitatii virtuale daca ndeplineste conditiile necesare; Se favorizeaza competitia, avnd ca efect scaderea preturilor la produsele si serviciile din oferta; Consumatorii au posibilitatea de sa interactioneze cu alti cumparatori prin intermediul comunitatilor electronice, sa schime impresii si sa-si compare experientele n domeniu. Exista si o serie de avantaje sociale, printre care: Oferirea posibilitatii mai multor persoane sa lucreze de acasa si sa cumpere de acasa, ceea ce poate duce eliminarea marilor aglomerari din supermarketuri, si n timp, la scaderea traficului auto, la scaderea poluarii; Anumite marfuri pot fi vndute la preturi mai mici, acest lucru avantajndu-i pe cei cu venituri mai mici, contribuind astfel la protectia sociala; Afacerile electronice contribuie la cresterea eficientei si/sau mbunatatirea calitatii produselor si serviciilor. Pe lnga aceste avantaje, afacerile electronice au si o serie de limite. Cele mai importante neajunsuri ale afacerilor electronice sunt: Lipsa unor standarde universal acceptate pentru calitate, securitate si ncredere n afacerile electronice; Instrumentele de dezvoltare software pentru derularea afacerilor electronice sunt nca n evolutie; Exista unele dificultati n ceea ce priveste integrarea aplicatiilor software de comert electronic cu unele aplicatii existente si bazele de date; Accesul Internet este nca scump si/sau inoportun pentru o mare parte a populatiei, nsa aceasta este o problema de moment care se va rezolva n viitorii ani.

2. 2 Tipuri de afaceri on-line


n ceea ce priveste afacerile electronice exista o multitudine de categorii n care aceste sunt mpartite. Strns legat de afacerile electronice este comertule electronic. Comertul electronic (e-commerce) este procesul de cumparare, vnzare sau schimb de produse, servicii sau informatii prin intermediul retelelor de calculatoare. Afacerile electronice (e-business) nu se limiteaza la cumpararea si vnzarea de bunuri sau servicii, ci includ si facilitati pentru servirea cumparatorilor, colaborarea

cu partenerii de afaceri sau conducerea unei organizatii prin mijloace electronice. Un exemplu poate fi compania Hewlett-Packard care a lansat sub numele de servicii electronice (e-services), o serie de solutii complete pentru afaceri, formate dintr-o componenta hardware, o parte software si consultanta pentru afaceri.
Activitatile din categoria afacerilor electronice sunt acele parti ale afacerilor traditionale care pot fi automatizate si mai mult, se pot desfasura pe Internet. Afacerile electronice pot fi partiale sau totale si ele presupun desfasurarea a cel putin uneia din urmatoarele activitati: . Prezenta on-line (existenta unui site de prezentare); . Comanda on-line; . Plata on-line; . Transmiterea on-line a produsului sau serviciului. Strns legata de comertul electronic este piata virtuala, aceasta reprezentnd locul unde se ntlnesc cumparatorii si vnzatorii pentru schimbul de produse, servicii sau informatii contra bani. Afacerile electronice existente la ora actuala au fost mpartite n cteva mari categorii si anume:

Business to Business (B2B) Business to Consumer (B2C), Consumer to business (C2B), Consumer to consumer (C2C), M-commerce (comertul mobil) E-banking, E-directories, E-engineering, E-gambling, E-learning, E-mailing, E-working, E-operational resources management E-procurement E-trading/ e-brokering; E-leasing

Government-to-business (G2B) Government-to-consumer (G2C)

Business to Business (B2B) reprezinta un model de comert electronic n care toti participantii care participa la tranzactii sunt companii sau organizatii. Acest tip de afaceri folosesc ca mediu de comunicare extranetul vnzatorului de servicii prin utilizarea de nume si parole pentru paginile web proprii. Celelalte categorii de afaceri electronice folosesc ca mediu de comunicare reteaua Internet.

Interactiunile de acest tip cuprind cautarea potentialilor furnizori, cataloage de produse si posibilitatea de a comanda bunuri si servicii. Furnizorii primesc comenzile, le urmaresc, coordoneaza livrarea, factureaza si ofera asistenta consumatorilor.
O organizatie B2B este orientata, n primul rnd, spre oferirea de informatii, date si conectivitate ntre alte organizatii pentru un produs sau o functie sau pe o anumita piata.

Business to Consumer (B2C) este un model de comert electronic n care companiile ofera persoanelor fizice, prin intermediul magazinele on-line (magazine virtuale) o serie de servicii similare celor ale comertului traditional: informari despre produsele/servicii, oferte speciale, discount-uri, plata electronica a produselor achizitionate, achizitionarea de produse. Magazinele electronice au la baza un site Web care este administrat de o firma pentru promovarea si vnzarea de produse si/sau servicii. Un magazin virtual contine un catalog de produse si/sau servicii cu descrierea aferenta fiecarei pozitii. Catalogul este gestionat prin intermediul unui Sistem de Gestiune al Bazelor de Date(SGBD) prin intermediul caruia care sunt stocate si actualizate informatii le privind produsele si/sau serviciile oferite. Magazinele electronice includ functii pentru cautarea si vizualizarea produsele, preluarea comenzilor si efectuarea platilor (sau initierea acestora). Acest tip de afacere a avut o evolutie destul de lenta datorita securitatii informatiilor transmise prin intermediul Internetului. Pe masura ce problemele au fost rezolvate ncrederea clientilor a crescut, ca si volumul tranzactiilor.
Exemple de afaceri B2C sunt: www.emania.ro si www.amazon.com

Exemplu de site B2C

Consumer to business (C2B) este o categorie de afaceri electronice n care persoanele fizice (consumatori) utilizeaza Internetul pentru a-si vinde produsele sau serviciile firmelor si/sau cauta vnzatori sa liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie. Consumer to consumer (C2C) - model n care consumatorii si vnd direct altor consumatori produsele si serviciile prin intermediul unor licitatii on-line. Un exemplu este www.okazii.ro.

Exemplu de site C2C


M-commerce sau comertul mobil n care tranzactiile si activitatile de comert electronic sunt conduse prin intermediul telefoanelor mobile. Cele mai frecvente servicii oferite sunt livrarea de informatii, vnzarea de bilete la spectacole etc. E-banking presupune realizarea de tranzactii bancare on-line, transfer de bani din conturile deschise la banci, plati electronice, consultanta bancara. Un astfel de exemplu este serviciul e-bcr oferit de Banca Comerciala Romna la adresa http://www.bcr.ro/multicash E-directories sau cataloage de informatii sunt site-uri, ca de exemplu www.yahoo.com , care si organizeaza informatiile pe categorii de concepte. Regasirea informatiilor se face pe baza unor arbori de cautare. E-engineering este creat pentru proiectarea electronica distribuita. E-gambling ofera jocuri de noroc virtuale. Un exemplu este CasinoPalace.com E-learning reprezinta sisteme instruire virtuala. De exemplu www.webct.com E-mailing sunt foarte cunoscutele serviciile de posta electronica. E-working sau ntreprinderi virtuale, un exemplu fiind www.eworking.com

Exemplu de site de e-learning E-operational resources management ofera echipamente de calcul, produse pentru ntretinere si reparatii etc. E-procurement (aprovizionare electronica) folosita pentru procurarea bunurilor si serviciilor de catre marile companii si autoritati publice. Prin publicarea pe Web a specificatiilor ofertei, scad att timpul ct si costul de transmisie, marindu-se numarul de firme care iau parte la licitatie. Sistemul duce la cresterea concurentei si automat scaderea pretului. E-trading/e-brokering sunt sistemele de bursa virtuala folosite pentru cumpararea si vnzarea on-line a actiunilor. De exemplu siteul Bursei Electronice RASDAQ este www.rasd.ro; Prin e-leasing sunt oferite sisteme de leasing electronic, cum ar fi www.leasing.ro Government-to-business (G2B) reprezinta un model de afaceri electronice n care o institutie guvernamentala cumpara sau vinde bunuri, servicii sau informatii persoanelor juridice. La noi n tara a cunoscut o dezvoltare rapida www.e-licitatie.ro .

Exemplu de site de e-leasing


Government-to-consumer (G2C) - acopera relatiile de tip guvern-cetateni la nivel de informare si prestare de servicii publice. n aceasta categorie intra site-urile pentru plata on-line a taxelor si impozitelor, cum ar fi Serviciul Public pentru Finantele Publice Locale Sector 6 Bucuresti www.taxelocale6.ro .

2. 3 Etapele realizarii unei afaceri on-line


Etapele realizarii afacerilor electronice sunt similare celor realizarii afacerilor traditionale si anume:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Analiza afacerii electronice; Argumente pentru o afacere electronica; Identificarea riscurilor; Proiectarea; Realizarea; Promovarea; Administrarea afacerii.

Analiza afacerii are ca principale etape:

Se identifica tipul de afacere si se ncadreaza ntr-una din categoriile de afaceri electronice prezentate; Stabilirea obiectivelor si performantelor afacerii; Stabilirea canalului/canalelor ce vor fi utilizate pentru vnzarea si distributia produselor/serviciilor; Alegerea unui furnizor de servicii internet (ISP), care va oferi si servicii de gazduire a site-ului; Stabilirea imaginii si continutului site-ului; acesta trebuie sa ofere elemente de securitate implementate;

Alegerea strategiei de promovare a produselor si a site-ului; Alegerea mijloacelor si a modalitatilor ce vor fi folosite pentru plata produselor/ serviciilor: cecuri, carti de credit etc.

Cele mai importante mijloace pentru argumentarea oportunitatii variantei electronice a afacerii sunt: Explicarea avantajelor afacerilor electronice pentru beneficiarii sau clientii firmei, Explicarea rolului tehnologiei folosite pentru desfasurarea afacerii electronice.
Realizarea unui proiect initial, Estimarea costurilor cu instruirea personalului, ntretinerea afacerii si suportul tehnic necesar desfasurarii afacerii, Calculul productivitatii afacerii si compararea acesteia cu productivitatea afacerii n varianta traditionala a acesteia.

Este necesara si identificarea riscurilor care pot sa apara n realizarea unei afaceri electronice. Exista o serie de riscuri suplimentare ale afacerilor electronice fata de riscurile afacerilor traditionale de care trebuie sa se tina seama si anume: Daca n cazul afacerilor de tip clasic competitia este locala sau nationala, acest lucru depinznd de aria de ntindere a afacerii, n cazul afacerilor electronice competitia este mondiala deoarece localizarea companiei nu mai are, n majoritatea cazurilor, nici o importanta; Un element deosebit de important n desfasurarea afacerilor electronice l reprezinta securizarea siteului; "spargerea" lui ducnd la imposibilitatea desfasurarii afacerii; Viabilitatea - exista anumite tipuri de activitati/domenii pentru care nu este oportuna construirea unei afaceri electronice; Exista cteva situatii care ar putea pune afacerea n pericol si anume: Pierderea ncrederii clientilor sau daca acestia ar constata ca produsele sau serviciile nu corespund descrierii acestora, Fluxul virusilor este o situatie de care trebuie luata n considerare deoarece acestia pot pune n pericol afacerea, daca site-ul nu este securizat suficient, Posibilitatea fraudei este o alta situatie pentru care este bine sa exista o serie de solutii de rezerva. Sunt des ntlnite cazuri n care diferite persoane au folosit informatii nsusite fraudulos sau au intrat pe site-uri prin punctele sale vulnerabile si au beneficiat de produse/servicii prin frauda.

Principalele strategii[9] folosite la proiectarea continutului site-ului afacerilor electronice sunt: "Continutul este regele" este o strategie care pune accent pe continut, consistenta si densitatea informatiilor prezentate, design si pe volumul informatiilor disponibile prin intermediul site-ului; Contactul cu utilizatorii - continutul site-ului este modificat n urma mesajelor primite de utilizatori si n functie de raspunsurile date de acestia la chestionarele publicate pe site; ntrebari cel mai frecvent adresate (FAQ[10]) este o rubrica consacrata n multe site-uri pentru actualizarea continutului n functie de dorintele utilizatorilor frecventi ai site-ului; Consistenta navigarii - este important ca navigarea n site sa fie unitara, usurnd astfel utilizarea acestuia de toate categoriile de utilizatori, indiferent de nivelul lor de pregatire; Consistenta cromatica - este bine ca utilizatorii site-ului sa nu fie obositi cu o paleta prea mare de culori, ci culorile folosite la realizarea site-ului sa fie armonioase si aceleasi folosite si la realizarea materialelor de promovare ale firmei; Viteza de ncarcare a informatiilor trebuie sa fie ct mai mica; n acest sens dimensiunea imaginilor continute n site trebuie sa fie ct mai mica.
Exista mai multe tehnici care pot fi folosite pentru atragerea vizitatorilor site-ului: Oferirea de informatii gratuite sub forma de ghiduri, raspunsuri la ntrebarile vizitatorilor; Personalizarea continutului site-ului din punctul de vedere al informatiilor si a prezentarii, conform optiunii utilizatorilor; Suport on-line/offline pentru derularea afacerii electronice; Anticiparea dorintelor clientilor; Traducerea informatiilor n limba materna; exemplu: google.com versus google.ro; Realizarea unei interfete atractive.

Realizarea site-ului presupune separarea datelor (continutului) de forma de prezentare (de forma). Realizarea site-ului consta n parcurgerea unor etape, pentru fiecare putndu-se folosi una sau mai multe tehnologii de programare. Etapele si tehnologiile corespunzatoare sunt prezentate n tabelul de mai jos:

ETAPE
Generarea documentului la nivelul clientului
Generarea documentului la nivelul serverului

TEHNOLOGII
JavaScript, Applet-uri Java, DHTML, DOM CGI, PHP, ASP, ASP.NET, ISAPI XSL, CSS XML, XQL, SQL, CGI, ASP, PHP

Transformarea datelor XML n pagini HTML Stocarea si interogarea datelor

Promovarea afacerii electronice reprezinta urmatorul pas n derularea unei afaceri electronice. Etapele promovarii unei afaceri electronice sunt: publicarea site-ului si anuntarea aparitiei pe Web. Pentru publicarea site-ului este necesara alegerea furnizorului pentru gazduire (web hosting). Principalele elemente de care trebuie sa se tina cont la alegerea furnizorului sunt:

costul lunar al serviciului (exista furnizori care ofera acest serviciu gratuit); caracteristicile tehnice ale suportului oferit: platforma pe care va fi stocat site-ul (sistemul de operare), tehnologiile ce vor putea fi folosite pentru accesarea datelor, sistemul de gestiune a bazelor de date disponibil pentru stocarea informatiilor, elementele de securitate pe care le pune la dispozitie sistemul, largimea de banda disponibila utilizatorilor pentru accesarea site-ului.

De asemenea trebuie ales un nume de domeniu si achizitionarea acestuia. Unele firme includ gratuit aceasta optiune n pachetele de servicii. Domeniile pot fi achizitionate direct de la organizatia existenta n fiecare tara, organizatie care gestioneaza numele de domenii. n Romnia, achizitionarea numelor de domenii se poate face apelnd la Reteaua Nationala de Calculatoare pentru Cercetare si Dezvoltare (http://www.rnc.ro). Anuntarea aparitiei pe Web este necesara n promovarea site-ului firmei, principalele mijloace ce pot fi folosite pentru promovarea site-ului fiind enumerate mai jos:

Cataloagele, publicatiile si brosurile, toate locurile n care apare numele companiei trebuie sa apara si adresa site-ului; nscrierea site-ului n cataloagele portalurilor romnesti si straine; nregistrarea site-ului la ct mai multe motoare de cautare si optimizarea continutului sau pentru indexarea adecvata; Promovarea site-ului pe forumuri si n grupuri de discutii; Participarea la clasamentele site-urilor care fac topuri. Administrarea afacerii presupune utilizarea unor sisteme avansate de gestiune a informatiilor. Exista sisteme pentru gestiunea cunostintelor, a relatiilor cu clientii, pentru colaborare, pentru managementul imaginii companiei etc. Pentru gestiunea cunostintelor pot fi utilizate urmatoarele tehnologii: OLAP (On-line Analytical Processing); Depozite de date (Data Warehouse); Web semantic n cadrul unei firme toate activitatile acesteia pot fi gestionate prin intermediul unor sisteme informationale specializate:

gestiunea productiei; relatiile cu clientii;

relatiile cu furnizorii; contabilitate; gestiunea depozitelor si logistica resursele umane.

Fiecare sistem ofera posibilitatea de introducere de informatii n bazele de date asociate, de prelucrare, de regasire a informatiilor si de obtinere de rapoarte privind diverse situatii. Managementul imaginii companiei presupune urmatoarele activitati: Construirea profilului clientului; Analiza fisierelor cu informatii despre clientii care au accesat site-ul; Stabilirea popularitatii site-ului prin analiza urmatoarelor elemente: o o o o Numarul de accesari, ntr-o perioada de timp; Viteza de ncarcare a datelor; Timpul de vizitare al site-ului; Numarul de bannere vizualizate.

Concluzia ce ar putea fi trasa n urma parcurgerii acestor etape este ca realizarea unei afaceri electronice necesita o serie de investitii. Amortizarea se va produce prin derularea afacerii, cu conditia existentei unei analize obiective si a unui management eficient.

2. 4 Mijloace de plata n afacerile electronice


n desfasurarea afacerilor on-line, un aspect foarte important l reprezinta efectuarea platilor pentru produsele sau serviciile oferite. Exista mai multe modalitati de plata, dintre cele mai raspndite metode utilizate n afacerile electronice se regasesc:

Cartile de credit; Cecuri electronice (e-checks); PayPal; CyberCash; Gift certificates;

eCharge; Mijloace de plata traditionale.

n prezent cea mai utilizata modalitate de plata pentru produsele si serviciile oferite pe Internet este cea prin carti de credit. Clientul completeaza on-line un formular de comanda care cuprinde informatiile necesare despre cartea de credit. n acest moment este important ca lista de parteneri a firmei sa fie ct mai mare astfel nct sa fie ct mai multe tipuri de carti de credit acceptate. n caz contrar se diminueaza sansele de crestere a vnzarilor eliminnd din posibilii cumparatorii. Pentru acei cumparatori reticenti la procesul de comanda si livrare exista o modalitate de debitare a cartii de credit, un serviciu numit "PIN Virtual". Se ofera acestor clienti un plus de securitate pentru a nu ezita sa furnizeze informatii confidentiale pe Internet. Se emite un nou cod PIN pentru cumparator, dupa ce acesta a furnizat numarul cartii sale de credit printr-un sistem de telefonie vocala. Astfel, cumparatorii vor utiliza PIN-ul Virtual n corelatie cu numarul cartii de credit. Pentru fiecare actiune de cumparare, se transmite posesorului de PIN Virtual un mesaj prin posta electronica, solicitndu-se confirmarea tranzactiei n vederea efectuarii livrarii de catre magazinul virtual. Pentru comenzile de valoare mica datorita comisionul relativ mare ce trebuie platit de catre comerciant este mai rara utilizarea acestui serviciu.
Avantajul acestei modalitati de plata, din punctul de vedere al clientului dar si al magazinului virtual, este ca riscul de frauda se transfera de la firma la institutia financiara care a emis cartea de credit. Cecuri electronice (e-checks) constituie o metoda foarte utilizata n afacerilor electronice. n forma lui cea mai simpla, acest sistem necesita completarea de catre client a unui formular n cadrul magazinului electronic. Datele astfel furnizate vor fi transferate comerciantului, unde vor fi transpuse pe un cec obisnuit, prin listare la imprimanta pe formulare de cec necompletate. Un consortiu de banci, FSTC[11] a creat un model de cec electronic care este foarte asemanator cecurilor clasice, pe hrtie. Platitorul foloseste un procesor pentru a genera si semna digital un cec electronic ce va fi transmis prin posta electronica sau Web. El este transmis fie bancii cumparatorului - care-l va onora dupa verificarea semnaturii digitale, trimitnd banii bancii firmei vnzatoare, fie direct magazinului virtual care va verifica semnatura, l va semna la rndul sau, si l va trimite bancii sale. PayPal este o solutie software pentru platile electronice (www.paypal.com ). Tranzactiile se desfasoara ntre vnzator si cumparator, care trebuie sa-si creeze un cont de utilizator PayPal. Exista mai multe tipuri de conturi, iar platile se realizeaza prin mai multe metode. CyberCash este un sistem care presupune instalarea la consumator a unui software care simuleaza portofelul, face criptarea mesajelor si memoreaza tranzactiile. Portofelul software permite folosirea mai multor metode de plata: bani digitali, carti de credit sau cecuri. La instalarea software-ului, se genereaza o pereche: cheie publica - cheie privata. Cheia publica este transmisa CyberCash-ului, care o memoreaza ntr-o baza de date, alaturi de toate cheile publice ale vnzatorilor si clientilor. Vnzatorul are un software similar; el nu trebuie dect sa foloseasca butonul pentru plata, buton aflat pe site-ul sau de comert electronic si sa aiba un cont deschis la o banca. Cumparatorul si vnzatorul trebuie sa faca schimb de chei nainte de a sti cu ce cheie publica se cripteaza mesajul adresat unui anumit corespondent. O alta metoda de plata destul de des ntlnita o constituie gift certificates. Utiliznd diverse sisteme de plata (cash, carti de credit) o persoana poate cumpara un astfel de certificat avnd o anumita valoare. Certificatul este transmis unei alte persoane (cadou), aceasta putnd efectua plati (n limita sumei nscrisa pe certificat) n foarte multe magazine virtuale. Debitarea electronica (eCharge) este un sistem electronic care permite utilizatorilor sa ncarce factura proprie de plata a c onvorbirilor telefonice cu contravaloarea achizitiei facute prin Internet. n Romnia aceasta modalitate de plata nu este implementata, fiind folosita, n prezent doar de magazinele on-line din SUA si Canada. ECharge se extinde nsa si n Europa.

Metodele de plata traditionale sunt si ele foarte des folosite. Sistemele electronice de plata sunt abia la nceput n Romnia si multi clienti opteaza nca pentru utilizarea metodelor de plata traditionale, cum sunt cecurile pe suport de hrtie, numerar la livrare sau numerar nainte de livrare, asa-numita comanda contra-cost.

2. 5 Categorii de fraude pe Internet


Oferte de lucru pe Internet Se ofera cstiguri importante, rapide si fara dificultati desfasurnd diferite activitati din propriul birou de acasa (exemplu: asamblarea de jucarii, ncropirea de colaje, activitati manuale de obicei). Se solicita, nsa "pentru nceput" achizitionarea unor carti, pliante sau materiale, contracost desigur, care sa ofere datele si cunostintele necesare pentru ndeplinirea corecta a sarcinilor. Planuri MLM (Multi Level Marketing) Se solicita, celor interesati, recrutarea de noi membrii pentru largirea afacerii si marirea numarului de vizitatori. Scheme piramidale Acest tip de afacere este cunoscut att on-line ct si offline. Cstigurile promise sunt obtinute dupa un anumit numar de cotizatii si de noi membrii recrutati. Fraude legate de operele de creatie Se lanseaza un concurs cu lucrari, ntr-un anumit domeniu, se realizeaza un "site oficial", se ofera un premiu generos, dar dupa expirarea timpului ideile si eventualele proiecte sunt preluate de catre organizatori ca fiind propriile lor rezultate si prelucrari. nstiintari asupra unor achizitii fictive Clientul este anuntat prin email ca are de primit un pachet cu produse comandate anterior de la o anume companie.

3. COMERUL ELECTRONIC
Odata cu dezvoltarea Internetului un nou tip de afacere s-a evidentiat din ce n ce mai accentuat: comertul on-line sau comertul electronic.

3.1 Notiunea de comert electronic


Conform Organizatiei Economice de Cooperare si Dezvoltare (OECD) comertul electronic reprezinta desfasurarea unei afaceri, vnzarea de bunuri si servicii prin intermediul Internetului. Au aparut nenumarate site-uri si firme care se ocupa cu vnzarile en-gros de produse prin Internet, cu organizarea de licitatii on-line, cu furnizarea accesului contracost la pagini cu informatii, ntr-un cuvnt abordeaza o forma sau alta de comert virtual, un domeniu ct se poate de profitabil.

Avantajul este evident: piata pe Internet creste exponential de la un an la altul. Un site bine lucrat, cunoscut si care ofera produse de calitate la preturi bune va avea mai multi vizitatori, mai motivati si mai nzestrati financiar dect magazinele de cartier. n general procesul de vnzare-cumparare on-line se desfasoara astfel:

Comerciantul si deschide un site de Internet pe care si prezinta detaliat produsele si conditiile comerciale (preturi, termene de livrare, garantie, ncasare.) Cumparatorul intra pe acest site, gaseste produsul cautat si transmite o comanda catre comerciant, specificnd produsele, cantitatile comandate, modalitatea de plata si adresele de livrare, de facturare. n cazul platii cu card, pe o pagina securizata, cumparatorul si introduce si datele cardului. Dupa verificarea veridicitatii datelor din comanda, comerciantul livreaza marfa catre cumparator, ncasnd contravaloarea acesteia fie de pe cardul cumparatorului, fie la livrarea produselor sau chiar n avans, n unele cazuri.

3.2 nceputul si evolutia comertului electronic n Romnia


Primele semnale ale comertului electronic romnesc au aparut n anul 2000, cnd compania netBrdige Investments a lansat portalul OKazii.ro, care permitea consumatorilor contactul n mediul virtual, licitarea online pentru produsul ales si finalizarea tranzactiei n lumea reala. Momentul era, nsa, extrem de dificil att din punct de vedere al numarului mic de conexiuni la Internet, ct mai ales din punct de vedere al lipsei totale de ncredere a utilizatorilor n participarea la o tranzactie desfasurata on-line. La 3 ani mai trziu, comertul electronic intra ntr-o noua etapa n urma implementarii standardului 3D Secure, cel mai nalt sistem de securitate al tranzactionarii prin Internet. Romnia a fost singura tara din regiunea CEMEA[12] si printre putinele din Europa (la nivel international mai existau doar 3 tari care experimentau acest standard: Spania, Marea Britanie si Germania) n care s-a promovat de catre organizatiile internationale emitente de carduri, Visa si MasterCard acest sistem. n ultimul trimestru al anului 2003, RomCard[13] a configurat primele banci n 3D Secure att pe activitatea de emitere, ct si de acceptare (BCR, Raiffeisen Bank, Banca iriac), iar Alpha Bank pe emitere sub sigla Visa. n prezent, numarul bancilor care au implementat 3D Secure a ajuns la 8 prin aderarea Romexterra si CEC (emitere) si a BRD-GSG (emitere si acceptare), aflndu-se n curs de configurare si Banca Transilvania (emitere si acceptare). Potrivit RomCard, anul 2007 va mai aduce cel putin o banca n sistemul 3D Secure. n ultimele zile ale lunii februarie 2004 s-au nregistrat primele tranzactii on-line cu cardul, acesta reprezentnd nceputul propriu-zis al comertului electronic romnesc. nceputul a fost timid si n primele 7 luni de e-commerce securizat s-au realizat doar 3.106 tranzactii, n timp ce ultimul trimestru al anului a adus un volum semnificativ: 16.304 tranzactii n valoare de aproape 3 milioane USD. 2004 se ncheia cu un total de 19.410 tranzactii efectuate n magazinele virtuale configurate 3D Secure de catre RomCard si cu un bilant de aproximativ 3,5 milioane USD generate de plata on-line cu cardul. Valoarea tranzactiilor efectuate n ultimul trimestru al anului 2004 (sursa: RomCard) Luna Octombrie Valoare lei vechi 419.376.301 Valoare USD 29.287 Valoare Euro 6

Noiembrie Decembrie TOTAL

501.445.478 453.753.235 1.374.575.014

701.511 2.050.949 2.781.747

35.422 65.086 100.514

si, poate cel mai important aspect, raportarile RomCard ne ofera doar o imagine asupra comertului electronic cu plata prin card, celelalte modalitati de plata precum cash on delivery[14] nefiind contorizate de nimeni, chiar daca reprezinta, de fapt, aproximativ 95% din valoarea pietei. n schimb, raportul pentru 2004 facut public de Visa International, arata ca detinatorii de carduri Visa din Romnia au cheltuit mai mult n magazinele virtuale din strainatate dect n cele romnesti. Din suma totala de 4,6 milioane USD tranzactionata on-line de posesorii de carduri Visa din Romnia, aproximativ 80% au reprezentat cheltuieli n magazinele on-line din afara tarii. De cel mai mare succes s-au bucurat magazinele virtuale din SUA unde detinatorii romni de carduri Visa au cheltuit aproape jumatate (43%) din valoarea totala a tranzactiilor electronice. Alte magazine virtuale din care romnii au facut cumparaturi importante, au fost cele din Italia (16% din suma totala a cheltuielilor) si din Marea Britanie (15%). Nu acelasi lucru se poate spune despre detinatorii de carduri Visa din strainatate care au fost mai putin atrasi de produsele si serviciile oferite de magazinele virtuale romnesti, efectund cumparaturi de doar 1,17 milioane USD comparativ cu 3,68 milioane USD, ct au cheltuit romnii. Faptul demonstreaza ca posesorii romni de card nu sunt reticenti n a-l folosi pentru a cumpara de pe Internet, diferenta facnd-o doar varietatea ofertei de produse si servicii care, n cazul magazinelor virtuale autohtone, este mai mica si i-a determinat sa cheltuiasca mai putin. Daca bilantul RomCard pentru anul 2004 a fost de aproximativ 3,5 milioane USD cheltuite cu cardul att de straini, ct si de romni pe magazinele virtuale romnesti, 2005 s-a ncheiat cu 44.353.145 USD. O valoare impresionanta generata, nsa, n proportie de 90% de tranzactionarea cross border[15], pe magazine virtuale straine, dar care erau procesate prin bancile romnesti. Numai pentru luna iulie a anului trecut, RomCard a raportat 53.000 de tranzactii n valoare de aproximativ 9,5 milioane USD, statistica ce extaziase piata. Dar, la scurt timp, organizatiile internationale emitente de carduri, Visa si MasterCard, au hotart restrictionarea activitatii de cross-border, motivnd decizia prin numarul mare de plngeri si de fraude nregistrat. Astfel, ultimul trimestru al anului 2005 aducea comertul electronic romnesc la valori similare cu cele de la finalul lui 2004, adica mici. Evident, profiturile bancilor de cteva sute de mii de dolari nregistrate pna n acel moment, s-au transformat n sume infime care le-au determinat sa nu mai acorde aceeasi atentie activitatii de e-commerce. Sfrsitul lui 2005 arata pesimist pentru tranzactionarea pe Internet cu cardul dar, cel putin, indica valoarea reala a comertului electronic romnesc. Anul 2006 a nceput din nou timid, cu doar 2.812 tranzactii nregistrate n luna ianuarie dar, surprinzator si mbucurator, n acelasi timp, numarul acestora a crescut constant cu o medie de 15% pe luna, depasind n octombrie pragul de 12.500 de tranzactii efectuate pe magazinele virtuale romnesti, configurate 3D Secure. Situatia tranz. n per. 1.01 - 31.11 2006 n magazinele, configurate 3D Secure de RomCard
LUNA Numar Tranzactii 2.812 3.113 Tranz. in RON 2622 2.761 Tranz. in USD 113 179 Tranz. in EURO Ianuarie Februarie 77 173 Valoare in RON 339.684 345.765 12.242 23.583 Valoare in USD Valoare in EURO 11.012 31.197

Conform cifrelor si Aprilie 5.816 4.531 671 614 634.237 216.020 22.616 declaratiilor Mai 6.668 4.765 1.695 208 724.056 315.040 21.989 RomCard, n Iunie 8.119 5.135 2.795 189 913.589 499.360 24.148 anul 2006 peste 65% din Iulie 11.677 4.892 6.594 191 875.572 1.220.829 23.742 tranzactii au August 12.581 5.967 5.229 1.358 923.158 859.110 349.195 fost generate de Septembrie 10.161 7.204 316 2.641 1.220.058 70.603 678.311 posesorii de Octombrie 12.530 8.933 432 3.165 1.498.449 66.123 828.096 card romni n magazinele TOTAL 68.665 45.215 17.778 5.672 7.294.304 3.243.672 1.190.855 virtuale autohtone. Restul de 35% nseamna tranzactii efectuate de detinatorii unui card strain, emis fie n Euro, fie n USD, care au cumparat din magazinele on-line romnesti.
Martie 7.718 7.338 186 194 1.318.186 26.885 28.644

Chiar daca romnii au generat cele mai multe tranzactii, valoarea medie a unei tranzactii cu un card emis n moneda locala a fost mai mica dect valoarea medie a tranzactiilor efectuate cu carduri emise n valuta (USD, respectiv Euro). Astfel, romnii au cheltuit, n medie, 160 RON per tranzactie, n timp ce detinatorii de card din strainatate au cheltuit 180 USD potrivit cifrelor furnizate de RomCard. Sumele mai mici cheltuite de romni reprezinta, n opinia oficialilor RomCard, plata facturilor catre operatorii de telefonie mobila care, de obicei, nu depasesc 150 RON, dar care au o pondere de aproximativ 30% din totalul tranzactiilor. Pe lnga acestea, alte domenii care genereaza volume mari de bani n comertul electronic sunt, pe rnd: turismul (rezervarile on-line de bilete de avion si pentru serviciile de cazare), produsele IT&C, electronicele si electrocasnicele, cartea si filmul. Cu doar doua luni nainte de finele anului 2006, comertul electronic romnesc 3D Secure a generat un total de 68.665 de tranzactii n valoare de aproape 7,5 milioane USD, bilantul final pentru 2006 fiind estimat de catre RomCard la 8-8,5 milioane USD. Adica de aproape 6 ori mai putin dect n 2005, cnd s-au nregistrat peste 44 de milioane USD. Partea buna e ca e-commerce-ul romnesc a crescut fata de anul trecut: daca n 2005 magazinele virtuale romanesti au generat doar 10% din numarul si valoarea tranzactiilor totale, adica 4,4 milioane USD, n 2006 aceasta valoare tinde sa se dubleze catre un volum final de peste 8 milioane USD. Explicatia este data de cresterea numarului de magazine virtuale de la aproximativ 450 la sfrsitul anului 2005, la 650 n prezent - conform studiilor efectuate de Claudiu Gamulescu, Underclick.ro. Din cele 650 de magazine care nregistreaza profituri (mai mici sau mai mari), doar putin peste 200 sunt configurate 3D Secure de catre RomCard, iar din acestea, numai 100 genereaza volum n tranzactionarea on-line cu cardul. Chiar daca numarul magazinelor a mai crescut, ele sunt nca putine pentru o piata care numara aproape 7 milioane de utilizatori Internet (potrivit statisticilor netBridge Investments) si peste 8 milioane de carduri bancare n circulatie (conform rapoartelor Visa si MasterCard). Problema e ca marea majoritate a magazinelor virtuale romanesti nu sunt profesioniste: nu acorda importanta necesara comunicarii cu clientul mai ales n mediul virtual care, prin definitie, confera reticenta utilizatorilor; nu s-a nteles ct de importanta este promovarea si construirea unui brand-name; site-urile nu respecta elementele care confera succes unei afaceri on-line; au probleme la nivel de descriere a produselor (specificatii gresite sau prea putine, specificatii n limba engleza); produsele de pe site nu se regasesc n stocurile reale; termenii de livrare sunt nca mari; nu prezinta pe site elementele de identificare ale firmei care se afla n spatele acestuia si datele de contact, fapt care sporeste nencrederea utilizatorilor n comertul electronic. Totusi, lucrurile evolueaza n bine. Estimarea RomCard pentru sfrsitul anului 2006 este de 8,5 milioane USD generate de plata on-line cu cardul (att Visa, ct si MasterCard) n magazinele virtuale romnesti configurate 3D Secure, tranzactiile fiind initiate att de detinatorii de card din Romnia, ct si de detinatorii de

card din strainatate. Tot potrivit RomCard, detinatorii de carduri Visa genereaza 56% din totalul tranzactiilor, restul de 44% reprezentnd cheltuieli efectuate cu carduri emise sub sigla MasterCard. Acestea fiind premisele, nseamna ca din cele 8,5 milioane USD estimate ca bilant al anului 2006, 4.760.000 USD reprezinta cheltuieli cu carduri Visa n magazinele virtuale romnesti configurate 3D Secure, efectuate de posesorii de card romni si de posesorii de card din strainatate. Detinatorii romni de card Visa cheltuie 9.520.000 USD n magazinele romnesti (3D Secure si non-3D Secure), restul pna la 32 de milioane USD (adica 22.480.000 USD) nsemnnd cheltuieli n magazinele virtuale din strainatate. E o pierdere uriasa pentru magazinele virtuale si pentru bancile romnesti. Largirea gamei de produse oferite de magazinele virtuale si dezvoltarea turismului romnesc, ar putea aduce beneficii comertului electronic (multe din cheltuielile romnilor n magazinele virtuale din strainatate fiind pentru servicii de cazare si carti) si economiei nationale, generndu-se volume mari de bani.

3.3 Legislatia n domeniul comertului electronic


Activitatea de comert electronic este reglementata de o serie de legi, hotarri de guvern si regulamente cum ar fi: Legea comertului electronic nr. 365/2002; Hotarrea de Guvern nr. 1308 din 20/11/2002 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea legii 365/2002 privind comertul electronic; Legea nr. 51/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta; Legea semnaturii electronice nr. 455/2001 Regulamentul nr. 4/2002 al BNR privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica.

Legea comertului electronic nr. 365/2002


Legea Comertului Electronic a devenit aplicabila pe data de 5 octombrie 2002 si publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 483/ 2002. Reglementarile din acest act normativ se aplica tuturor furnizorilor stabiliti n Romnia si vizeaza actele de comert desfasurate prin mijloace electronice, stabilind, de asemenea, conditiile de furnizare a serviciilor societatii informationale si identificnd faptele savrsite n legatura cu securitatea acestor servicii. Din categoria serviciilor societatii informationale sunt excluse: ofertele de servicii care necesita manipularea unor bunuri corporale de catre destinatar, desi prestarea serviciilor implica utilizarea de echipamente electronice; activitatile care se efectueaza prin intermediul serviciilor de telefonie vocala, telex, servicii de radiodifuziune si televiziune, inclusiv serviciile de teletext; schimburile de informatii prin posta electronica sau prin alte mijloace de comunicare echivalente, ntre persoane care actioneaza n alte scopuri ale activitatii comerciale;

Furnizarea de servicii prin intermediul Internetului de catre persoanele fizice sau juridice nu este supusa unei autorizari prealabile si trebuie sa respecte principiile concurentei libere si loiale. Firma distribuitoare are obligatia de a pune la dispozitie clientilor si autoritatilor publice mijloace si tehnici care sa permita un acces facil, direct, permanent si gratuit la informatii[16] ca: numele sau denumirea vnzatorului; domiciliul sau sediul furnizorului; datele necesare contactarii firmei n mod direct si efectiv (numerele de telefon, fax, adresa de posta electronica,etc.); numarul de nmatriculare si codul de nregistrare fiscala n registrul comertului sau n alt registru public similar; tarifele aferente serviciilor oferite cu precizarea scutirii, includerea sau neincluderea taxei pe valoarea adaugata, precum si a cotei acesteia; includerea sau neincluderea n pret a cheltuielilor de livrare, precum si valoarea acestora, daca este cazul;

O alta problema reglementata se refera la mesaje comerciale nesolicitate cunoscute si ca SPAM-uri. Conform prevederilor legale, este interzisa efectuarea de comunicari comerciale prin posta electronica, cu exceptia acelor cazuri n care destinatarul si-a exprimat n prealabil consimtamntul expres pentru a primi asemenea comunicari. n situatia n care aceste mesaje comerciale constituie un serviciu al furnizorului ele sunt permise si trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

mesajul si firma/persoana fizica expeditoare sa fie usor si clar de identificat; ofertele promotionale, precum si reducerile, premiile si cadourile, sa fie clar identificabile, iar conditiile care trebuie ndeplinite pentru obtinerea lor sa fie usor accesibile si clar prezentate; competitiile si jocurile promotionale sa fie explicate corect si obiectiv, iar conditiile de participare sa fie usor accesibile si clar prezentate;

n ceea ce priveste validitatea si proba contractelor ncheiate prin mijloace electronice se precizeaza ca nu este necesar consimtamntul prealabil al partilor asupra utilizarii mijloacelor electronice. Proba ncheierii contractelor prin mijloace electronice si a obligatiilor care rezulta din aceste contracte este reglementata de prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica, precum si de HG nr. 1308 din 20/11/2002 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea acestui act normativ. Destinatarul serviciilor societatii informationale are dreptul de a primi informatii exprimate ntr-un limbaj accesibil referitoare la:

etapele tehnice care trebuie urmate pentru a ncheia contractul sau procesul de vnzare-cumparare; stocarea sau nu a contractului n baza de date a furnizorului de servicii; mijloacele tehnice pe care societatea le pune la dispozitia clientului pentru identificarea si corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor; limba n care se poate ncheia contractul/procesul de vnzare-cumparare;

Una din obligatiile furnizorului este si aceea de a oferi clientului posibilitatea de a utiliza procedee si metode tehnice adecvate, eficace si accesibile, care sa permita identificarea si corectarea erorilor aparute la introducerea datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptarii acesteia. Exceptia este data de acele situatii n care s-a convenit altfel cu destinatarul, cu conditia ca nici una dintre parti sa nu aiba calitatea de consumator.

Clauzele si conditiile procesului de vnzare-cumparare trebuie puse la dispozitie consumatorului ntr-un mod care sa i permita acestuia sa le stocheze si sa le reproduca, mai putin acele cazuri cnd contractele se ncheie exclusiv prin posta electronica sau prin alte mijloace de comunicare echivalente. Se considera ncheiat procesul de vnzare-cumparare n momentul acceptarii ofertei si realizarea comenzii efective. Executarea contractului este imediata, mai putin acele situatii cnd se prevede altceva. n cazul n care consumatorul trimite acceptarea ofertei prin mijloace electronice furnizorul de servicii are obligatia de a confirma primirea ofertei sau, dupa caz, a acceptarii acesteia, n unul dintre urmatoarele moduri:

trimiterea unei dovezi de primire prin posta electronica sau printr-un alt mijloc de comunicare echivalent, la adresa indicata de catre destinatar, n termen de 24 de ore de la primirea ofertei sau acceptarii; confirmarea primirii ofertei sau a acceptarii ofertei, printr-un mijloc echivalent cu cel folosit la trimiterea ofertei, imediat ce oferta a fost primita de furnizorul de servicii.

Legea Comertului Electronic impune ca informatia sa fie prezentata sau pastrata n forma sa originala ndeplinind cumulativ urmatoarele conditii: se garanteaza integritatea informatiei prin respectarea standardelor nationale n domeniu; mesajul este semnat utilizndu-se semnatura electronica a emitentului; informatia poate fi furnizata si prezentata la cerere.

n acele situatii cnd serviciile societatii constau n transmiterea ntr-o retea de comunicatii a informatiei oferite de parteneri, furnizorul acelui serviciu nu raspunde pentru stocarea automata, intermediara si temporara a informatiei, n masura n care aceasta operatie are loc n scopul de a face mai eficienta transmiterea informatiei catre alti destinatari, la cererea acestora. Trebuie, nsa ndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: nu se aduc modificari asupra informatiei transmise; accesul la informatie ndeplineste conditiile legale; actualizarea informatiei respecta regulile si uzantele aplicate n domeniu; obtinerea de date despre natura si utilizarea informatiei trebuie puse la dispozitia tuturor persoanelor interesate;

Daca serviciile oferite de societate constau n stocarea informatiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, firma furnizoare nu raspunde pentru informatia stocata la cererea unui destinatar. Sunt impuse, nsa o serie de conditii: n cazul unor daune, societatea trebuie sa dovedeasca faptul ca nu a stiut ca activitatea sau informatia stocata este nelegala sau ca ar putea vatama drepturile unui tert; daca firma are cunostinta faptul ca activitatea sau informatia respectiva este nelegala sau ar putea vatama drepturile unui terte persoane, societatea furnizoare trebuie sa actioneze n vederea eliminarii sau a blocarii accesului la aceasta.

Societatile care au ca activitate principala facilitarea accesului la informatia furnizata de alte firme prin oferirea unor instrumente de cautare a informatiilor sau a unor legaturi cu alte pagini de web, nu raspunde pentru informatia n cauza. Singura conditie este ca societatea sa nu aiba cunostinta despre faptul ca informatia facilitata este nelegala sau ar putea prejudicia drepturile unui tert; Furnizorul de servicii raspunde pentru informatie atunci cnd caracterul nelegal al acesteia a fost constatat printr-o decizie a unei autoritati publice. De asemenea, tot n obligatiile furnizorului de servicii se afla si sarcina de a informa de ndata autoritatile publice competente despre activitatile cu aparenta nelegala desfasurate de clientii firmei sau despre informatiile cu aparenta nelegala furnizate de acestia. Furnizorii de servicii sunt obligati sa comunice de ndata autoritatilor si informatii care sa permita identificarea clientilor, n cazul n care s-au ncheiat contracte privind stocarea permanenta a informatiei. Societatile sunt obligate sa ntrerupa, temporar sau permanent, transmiterea sau stocarea informatiei furnizate de un client al serviciului respectiv, prin eliminarea informatiei sau blocarea accesului la aceasta, daca aceste masuri au fost dispuse de o autoritate publica sau la primirea unei plngeri, unei sesizari din partea oricarei persoane. Plngerea sau sesizarea poate fi facuta de catre orice persoana care se considera prejudiciata prin continutul informatiei n cauza. Ea se ntocmeste n forma scrisa, fiind obligatorie precizarea motivelor, datarea si semnarea. Este precedata, nsa de o cerere n justitie, avnd acelasi obiect si aceleasi parti. Cnd se formuleaza decizia autoritatilor, acesta trebuie motivata si se comunica celor doua partilor n termen de 30 de zile de la data primirii plngerii sau a sesizarii. Termenul devine de 15 zile pentru situatia n care autoritatea a actionat din oficiu. Persoanele interesate pot formula contestatie n termen de 15 zile de la comunicare la instanta competenta. Sentinta este definitiva. Autoritatea competenta pentru rezolvarea acestor chestiuni este ARCTI[17]. Ea poate solicita societatilor orice informatii necesare preciznd baza legala si scopul solicitarii. Se pot stabili termene pna la care aceste informatii sa i fie furnizate, n caz contrar fiind prevazute sanctiuni. Verificarile sunt desfasurate prin personalul de control mputernicit al ARCTI, acesta putnd solicita declaratii sau orice documente necesare pentru ndeplinirea misiunii, sa sigileze, sa ridice orice registre, acte financiar-contabile si comerciale sau alte evidente, elibernd persoanei supuse investigatiei copii de pe originale, ori sa obtina copii, lasndu-i acesteia originalele. De asemenea, personalul de control este autorizat sa faca inspectii inopinate, al caror rezultat va fi nregistrat ntr-un proces-verbal de constatare, si sa primeasca, la convocare sau la fata locului, informatii si justificari. ARCTI are dreptul si obligatia de a sesiza organele de urmarire penala la constatarea de ncalcari ale legii penale. Asociatiile si organizatiile neguvernamentale cu caracter profesional sau cele constituite n scopul protectiei consumatorilor, a minorilor sau a persoanelor cu handicap pot elabora coduri de conduita cu prevederi referitoare la: solutionarea litigiilor pe cale extrajudiciara; protectia minorilor si a demnitatii umane;

protectia clientilor cu privire la comunicarilor comerciale (Spam-uri).

Semnatura electronica (digitala)


Semnatura digitala reprezinta o metoda sigura de a dovedi autenticitatea unei persoane ce va trimite un document oarecare cu avantajul ca ofera posibilitatea de a insera un cod special (amprenta digitala) n momentul semnarii. Se indica astfel daca documentul a ajuns intact la destinatie sau daca a fost alterat pe transmiterii. n Romnia, serviciile si produsele pentru semnatura electronica sunt reglementate de Legea privind semnatura electronica 455/2001, precum si de Hotarrea de Guvern 1259 din 13 decembrie 2001 privind aprobarea normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica. Caracteristicile legale ale semnaturii electronice sunt urmatoarele: permite identificarea autorului; exprima acordul autorului la continutul si responsabilitatile ce deriva din documentul semnat; verifica integritatii documentului prin intermediul generarii functiei hash asociata mesajului. Semnatura digitala are rolul de a cripta continutul documentului, folosind cheia criptografica a expeditorului. n acest mod semnatura devine unica att pentru documentul trimis ct si pentru destinatarul cheii. Orice modificari aduse documentului vor afecta semnatura, oferindu-se astfel att integritate ct si autentificare. Semnatura electronica (sau digitala) este pentru documentele electronice ceea ce este o semnatura olografa pentru documentele tiparite. Semnatura reprezinta un esantion de date care demonstreaza ca o anumita persoana a si/sau a fost de acord cu documentul caruia i s-a atasat semnatura. Printr-o semnatura digitala se ofera un grad mult mai mare de securizare dect semnatura olografa. Destinatarul mesajului semnat digital poate verifica faptul ca mesajul original apartine persoanei a carei semnatura a fost atasata. Mai mult, semnatura digitala nu poate fi negata. Semnatarul documentului nu se poate disculpa mai trziu invocnd faptul ca a fost falsificata, cum se ntmpla uneori cu semnatura olografa. O semnatura electronica nu poate fi o semnatura scanata, o iconita, o poza, o holograma, un smalt card. Documentele semnate electronic folosind un certificat digital calificat emis de certSIGN, Furnizor Public de Servicii de Certificare conform cu Legea semnaturii electronice din Romnia, au valoare legala, iar semnatura rezultata se numeste semnatura electronica extinsa. Semnatura electronica este des utilizata n cazul afacerilor electronice fiind o dovada a identitatii clientului.

3.4. Contabilitatea si gestiunea operatiunilor de comert electronic


Prin intermediul comertului electronic se pot comercializa att marfuri n forma materiala (carti, CD nregistrate cu muzica, etc.) ct si n forma informatica, fara suport material (programe pentru diferite domenii, abonamente virtuale la diferite site-uri specializate pe anumite domenii informationale). De cele mai multe, n cazul produselor software, se realizeaza un comert on-line veritabil, fara fluxuri materiale, cu decontare, de asemenea electronica prin intermediul cartilor de credit.

Principala problema legata de contabilitatea acestor operatiuni apare la nregistrarea veniturilor din vnzarea marfurilor si colectarea taxei pe valoarea adaugata (n cazul n care comerciantul este nregistrat ca platitor de TVA). Se recomanda[18] ntocmirea unor avize de nsotire a marfii la expedierea marfurilor prin colete, iar pentru ncasarea valorii ntocmirea unei facturi fiscale care sa cuprinda sumele ncasate de la clienti. Se va nregistra, n consecinta, venitul si taxa pe valoare adaugata aferente facturii emise. De cele mai multe ori, factura fiscala este primita de catre client fie n colet, fie ulterior prin posta. Pentru prima situatie exigibilitatea TVA este anticipata vnzarii si intervine "la data la care este emisa factura fiscala naintea livrarii de bunuri[19]". Dupa ntocmirea facturii taxa pe valoare adaugata se colecteaza, se nregistreaza n jurnalul de vnzari, iar dupa n decontul de taxa pe valoare adaugata. TVA rezultat trebuie virat la bugetul statului indiferent daca marfurile au fost preluate de catre clienti sau nu. n functie de produsele vndute se aplica cota standard de taxa 19% sau cota redusa de 9%. Aceasta obligativitate, a ntocmirii de factura fiscala, se aplica "oricarei persoane impozabile, nregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata[20]"daca desfasoara livrari de bunuri sau prestari de servicii, indiferent de tipul lor. Emiterea facturii fiscale se va realiza, n conformitate cu reglementarile n vigoare, la data livrarii efective a bunurilor. n cazul emiterii de avize de nsotire a marfii, legea 571/2003 precizeaza "Pentru bunurile livrate cu aviz de nsotire, factura fiscala trebuie emisa n termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data livrarii, fara a depasii finele lunii n care a avut loc livrarea". O etapa importanta n emiterea facturii fiscale este culegerea datelor de identificare ale clientului. Pentru comenzile provenite n urma publicitatii realizate pe Internet se acceseaza adresa de e-mail indicata prin mesajul publicitar. nsa, indiferent de modalitatea prin care se face comanda clientii sunt obligati sa transmita datele lor personale pentru introducerea lor n baza de date a firmei vnzatoare si n vederea completarii corecte a facturii fiscale. Singura diferenta va fi data de lipsa semnaturii de primire a beneficiarului. ara de domiciliu a clientului devine foarte importanta pentru alegerea modalitatii de predare a facturii. Daca sediul clientului se afla ntr-o tara unde factura fiscala este valabila fara semnatura si stampila furnizorului n original, atunci documentul poate fi completat, scanat si trimis tot prin intermediul Internetului, iar mai apoi ndosariat la client. Cele trei exemplare ale documentului ramn la firma emitenta. Pentru cazurile cnd este obligatorie prezenta unei facturi fiscale ntr-un act de vnzare - cumparare, exista optiunea semnaturii electronice[21] sau expedierea prin posta a originalului. n momentul onorarii comenzii ntre cele doua parti cumparator si vnzator se creeaza o relatie contractuala care trebuie sa se supuna regimului juridic al contractelor la distanta[22]. Conform acestuia furnizorul are obligatia de a livra produsul cerut de client, la calitatea si pretul precizat n momentul realizarii comenzii. De asemenea, vizitatorul magazinului virtual trebuie sa fie informat n ceea ce priveste posibilitatile de returnare sau daca nu poate oferi produsul solicitat. Sumele retinute de pe card vor fi returnate. n cele mai multe din situatii se ntlnesc urmatoarele tipuri de venituri si cheltuieli specifice: Venituri din vnzarea marfurilor; Venituri din servicii de expediere postala; Venituri din dobnzi bancare. Cheltuieli pentru achizitia unor sisteme informatice; Cheltuieli pentru crearea unui site web de prezentare

Cheltuieli privind marfurile; Cheltuieli cu materiale pentru ambalat Cheltuieli postale; Cheltuieli de publicitate; Cheltuieli cu comisioane bancare; Cheltuieli pentru protocolul de plati electronice; Cheltuieli pentru obtinerea semnaturii electronice.

Cheltuielile ulterioare sunt, de ce mai multe ori, mult mai reduse si legate de activitati absolut necesare cum ar fi cele cu ntretinerea, administrarea si mentinerea site-ului sau de consumul de energie sau actualizarea programelor, a preturilor.

3.5 Avantajele comertului electronic


Pentru firme: Este la fel de interesant pentru ntreprinzatori si pentru clienti deoarece aproape orice tip de produs poate fi vndut pe Internet; Este un mijloc rapid, accesibil si putin costisitor, prin care orice persoana fizica sau juridica poate sa se informeze sau sa-si faca cunoscuta oferta de bunuri si servicii; Ofera costuri mai mici de deschidere n comparatie cu un magazin de tip traditional Permite o comunicare mai rapida a imaginii firmei si un marketing cu viteza de reactie n special n relatiile publice, rezultatul fiind patrunderea pe noi piete; Se elimina unele restrictii fizice de comunicare ntre partenerii de afaceri; Clientilor le este oferit un service mult mbunatatit, mai eficient si mai profitabil, venindu-se astfel n ntmpinarea cerintelor lor; Se reduc unele costurilor de marketing prin reducerea timpului destinat service-ului clientilor si reducerea costurilor cu imprimatele de toate tipurile; Se reduc costurile specifice lantului de aprovizionare prin reducerea nivelului stocurilor, cresterea competitiei dintre furnizori si reducerea timpului necesar realizarii aprovizionarii; Se reduc costurile administrative prin eficientizarea proceselor economice n ceea ce priveste recrutarea de noi furnizori si plata celor existenti; O gestiune mai eficienta a informatiilor de piata si despre clienti;

Obtinerea rapida a feedback-ului de la clienti cu privire la produsele si serviciile oferite, prin realizarea unei statistici cu cele mai cautate produse, perioadele n care acestea sunt solicitate, precum si tendintele cumparatorilor; Costurile modificarilor ce s-ar putea face n cazul unui magazine virtual sunt incomparabile cu cele ocazionate de reamenajarea a unui magazine traditional; Se reduc cheltuielile cu publicitatea prin trimiterea unor mesaje[23] electronice nesolicitate, instrument puternic si ieftin de promovare. Singura conditie este sa nu se abuzeze de bunavointa si rabdarea clientilor;

Pentru consumatori: Magazinul virtual este accesibil 24 de ore din 24 si poate fi accesat de oricine cu acces la Internet, spre deosebire de magazinul sau firma cu o adresa fixa si un program mai lung sau mai scurt de functionare; Consumatorul poate sa se informeze rapid despre oferta vnzatorului vizitnd magazinul electronic al acestuia. Rezultatele sunt economii de timp, de ambele parti; Aceasta modalitate de comert permite si posibilitatea unor studii de piata, pentru a decide ce produs ar satisface mai bine nevoile si asteptarile clientului, cam la ce pret poate fi gasit, ce garantie are si multe astfel de caracteristici. Un site cu informatii complete si bine prezentate devine pentru client un punct de referinta;

3.7 Dezavantajele comertului electronic


Gradul de nesiguranta

n acest moment cumparatorii romni sunt destul de sceptici n privinta achizitionarii de produse prin intermediul comertului electronic si al Internetului. Infrastructura

Internetul a fost conceput initial ca un mediu deschis, comunitar, bazat pe interactiune, dar nu neaparat sigur. Din acest motiv, sistemele de securitate sunt abia la nceput ca dezvoltare pentru a putea asigura suportul necesar raspndirii comertului electronic. Mentalitatea cumparatorilor

Acesta este un mare dezavantaj al comertului virtual si, din fericire depinde de profesionalismul firmelor ce desfasoara acest tip de afacere electronica. Explicatia suspiciunii este data de atitudinea unor persoane ce ncearca sa profite ilegal de serviciile afacerilor electronice. Ignoranta

Ignoranta multor persoane, precum si refuzul de a accepta tehnologiile noi sau progresul tehnic, dar si lipsa unei infrastructuri de telecomunicatii adecvate sunt cteva din cele mai importante limite, pentru momentul actual ale comertului electronic. Din fericire, un alt mare dezavantaj, si anume costurile ridicate ale accesului la internet pentru acasa sunt n scadere permitnd unui numar din ce n ce mai mare de oameni sa poata beneficia de serviciile Internetului.

Alte diferente semnificative Alte mari diferente fata de comertul traditional sunt: Cumparatorii nu pot atinge sau testa produsele, prezentarea articolelor din magazin contnd foarte mult pentru cei mai multi clienti; Nu exista un vnzator care sa poata face recomandari si sa raspunda la ntrebarile cumparatorilor, n schimb multe magazine on-line ofera asistenta on-line; Trebuie implementat un sistem profesionist de livrare a produselor si preluare a banilor;

Majoritatea marilor magazine on-line din Romnia au nteles aceste obstacole si au ncercat, cu succes, sa le depaseasca, n cea mai mare parte.

4. MAGAZINELE VIRTUALE
4.1 Aspecte Generale
Un magazin virtual este o pagina de Internet care ndeplineste urmatoarele conditii:

prezinta informatii despre produse sau servicii, inclusiv pretul acestora; include un sistem prin care vizitatorii paginii pot selecta produsele dorite si le pot adauga ntr-un "cos electronic de cumparaturi" (la fel cum ntr-un supermarket vizitatorii pot lua produsele dorite de pe raft si le pot pune n cos); include un sistem de preluare si transmitere a datelor personale ale cumparatorului, pentru a putea fi contactat de catre vnzator. include un sistem de plata prin care vnzatorul sa si poata ncasa banii de la clientul "virtual".

Un magazin electronic include, n plus fata de aceste elemente si un sistem de administrare invizibil pentru vizitatorii obisnuiti. Prin intermediul acestuia se introduc si se actualizeaza informatiile despre produse, se tine evidenta comenzilor, a conturilor cumparatorilor nregistrati, se urmaresc statistici despre produsele cele mai cautate si, nu n ultimul rnd, se trimit mesaje de promovare menite sa informeze clientii magazinului despre ofertele curente. Conform sondajelor efectuate de Claudiu Gamulescu (Underclick.ro) n rndul magazinelor virtuale romnesti, n anul 2006 au aparut un numar de aproape 250 de magazine cu activitate, fata de 2005, cea mai mare parte din ele (respectiv 321) desfasurndu-si activitatea n Bucuresti, urmatoarele clasate n topul distributiei geografice fiind din:

Cluj (31), Brasovul (14), Constanta (13), Timis (12) Iasi (10).

Restul de judete sunt reprezentate pe piata de comert electronic cu mai putin de 10 magazine virtuale, iar n 11 judete nu exista dect un magazin on-line (cea mai mare parte dintre ele sunt judetele din sudul tarii). n ceea ce priveste modalitatea de plata acceptata, majoritatea magazinelor virtuale nu ofera informatii suplimentare despre acestea. Din cele care ofera, totusi, exista 118 magazine care accepta doar plata on-line (comparativ cu 106 care se nregistrau anul trecut), 396 de magazine care accepta doar plata offline[24] (375 n 2005) si 108 care accepta ambele variante, spre deosebire de doar 50 anul trecut. Concluziile sunt vizibile: majoritatea magazinelor virtuale prefera orice alt tip de plata cu exceptia platii on-line cu crdul, motivele invocate fiind adesea valorile mari ale comisioanelor de procesare. De asemenea, n 2006 numarul magazinelor care accepta att plata on-line, ct si offline s-a dublat, fapt care demonstreaza deschiderea magazinelor catre oferirea de servicii si alternative complexe cumparatorilor. Modalitatea preferata de magazinele virtuale pentru acceptarea comenzilor a ramas, la fel ca anul trecut, shopping cart-ul[25], 465 din numarul total de magazine (adica 72,88%) optnd pentru aceasta varianta (352 n 2005 - adica 81,67%). Numarul de magazine care accepta comanda prin telefon a crescut fata de anul trecut de la 53% la 95%, iar cele care accepta comanda prin email s-a dublat (de la 32 n 2005, la 64 n 2006). De asemenea, n piata exista 54 de magazine care accepta comenzi prin completarea unui formular on-line (44 n 2005), 5 care accepta comenzi prin SMS fata de unul singur anul trecut si 46 de magazine care ofera mai multe variante pentru realizarea comenzii. Din punct de vedere al produselor vndute, cea mai mare parte a magazinelor virtuale romnesti s-a orientat catre echipamentele IT&C, n piata existnd 154 de magazine care comercializeaza asemenea produse. Pe locul al doilea n topul produselor vndute se afla echipamentele video (camere foto, camere video, dvd playere, sisteme home cinema, videoproiectoare, accesorii), 140 de magazine comercializnd produsele mentionate. 118 magazine vnd sisteme audio, boxe, reportofoane, mp3 playere, cd-uri portabile, radio casetofoane etc. Urmeaza magazinele care comercializeaza produse de comunicatii (telefoane, centrale si accesorii) si cele care vnd "informatie" (carti, ziare, reviste, anticariat, abonamente la diverse publicatii). Sexshop-urile, arta si biletele sunt cele mai putin cautate nise de catre detinatorii de magazine virtuale.

4.2 Profilul unui client de magazin virtual


Consumatorul on-line ideal este un individ cu venituri relativ mari, ntre 18 si 40 de ani, pentru care navigarea pe Internet nu mai reprezinta o necunoscuta. Acesti posibili clienti cunosc principiile tranzactiilor electronice, urasc shopping-ul traditional, unde fie se sta la coada, la casa, fie informatiile cerute despre bunul dorit sunt refuzate de o persoana plictisita si taciturna. n general, tnar, pasionat de tot ceea ce nseamna IT, cumparatorul on-line reactioneaza rapid si pozitiv la comertul electronic, indiferent de nationalitatea sa. nsa, acest tip de client are, de cele mai multe ori, asteptari ridicate fata de serviciile primite, orice fel de compromisuri legate de calitate fiind rapid sanctionate. De asemenea, reactia consumatorului la vnzarile on-line este strns legata de capacitatea sa de a accepta un risc si de a estima importanta acestui risc. Este foarte important a se cunoaste daca posibilii clientii accepta ca magazinele on-line sa stocheze informatii despre cumparaturile lor. Daca ei considera acest lucru un atentat la intimitatea lor, (de nteles n

cazul unor achizitii din magazine virtuale de tip sex-shop) sau, dimpotriva ncurajeaza aceasta practica, considernd ca favorizeaza mbunatatirea serviciilor furnizat. Cunoasterea profilului detaliat al clientului usureaza cumpararile on-line, care n acest fel vor dura mai putin timp dect cumparaturile traditionale. n plus, pentru consumator se reduce semnificativ timpul necesar pentru cumparaturi, prin simplul fapt ca nu mai trebuie sa caute prin diferite magazine produsul sau serviciul care sa i satisfaca nevoile si cerintele.

4.3 Continutul unui magazin virtual


Continutul unui site comercial trebuie sa cuprind o serie de informatii obligatorii referitoare la: 1. Furnizor Site-ul trebuie sa ofere informatii corecte si actualizate despre furnizor sau/si distribuitor precum si locatia geografica a acestora. Astfel trebuie sa se evidentieze: . numele organizatiei producatoare si/sau distribuitoare, care de cele mai multe ori nu este acelasi cu adresa de Web; . adresa exacta a firmei furnizor, telefonul, e-mail; . tara n care organizatia este nregistrata; . daca este posibil, numarul de nregistrare (din Registrul Comercial, de exemplu) al licentei sau autorizatia de functionare; . informatii de contact. 2. Livrare Site-ul trebuie sa ofere informatii clare si actualizate pentru consumator despre tarile n care se efectueaza livrarea produselor nainte de a se procesa comanda. Informatiile despre livrare este bine sa se regaseasca chiar n Home Page si sa fie actualizate permanent. Este necesar ca termenele si conditiile de livrare sa ofere informatii importante despre renuntarea la achizitie, plata, termenul de livrare precum si modalitatile de rezolvare a diferendelor dintre parti. Toate aceste elemente trebuie prezentate clientului clar, mai nainte de a se completa comanda. Firmele trebuie sa includa n continutul site-ului aceste elemente, care sa explice clar termenele si conditiile mai nainte de a fi procesata comanda sau cel putin un link catre pagina unde exista acestea, care sa preceada confirmarea. Elementele din aceasta categorie trebuie sa fie diferentiate de alte informatii astfel nct clientii sa fie asigurati din punctul de vedere al legalitatii vnzarii. Termenele si conditiile de livrare trebuie prezentate si ntr-o forma usor de listat pentru a asigura clientului posibilitatea de a se referi la ele n viitor.

Firma vnzatoare trebuie sa arate clar data cnd marfurile se asteapta sa ajunga pentru ca beneficiarul lor sa le primeasca, precum si procedurile de urmat n cazul n care marfurile nu ajung la timp, dar si drepturile clientului n acest caz. 3. Pret Pretul este un element esential si de aceea site-ul trebuie sa afiseze pretul total (cu toate taxele incluse) nainte de a se efectua comanda de catre client. n pret trebuie incluse si taxele de livrare (transport). Aceste elemente sunt foarte importante, mai ales n cazul n care site-ul se adreseaza clientilor din alte tari si apar diferente din distantele diferite, diferente care pot mari mult pretul total. Este important si sa se asigure conversia pretului n moneda locala (doar 25% din totalul site-urilor asigura aceasta conversie). Desi acest lucru nu este dificil, i asigura clientului informatii importante n luarea deciziei de cumparare. 4. Legea aplicabila

n general, n cazul consumatorilor internationali se considera ca legea care guverneaza tranzactia ar trebui sa fie aceea a tarii clientului. Aceasta procedura este, nsa nca dezbatuta. Unele magazine virtuale stipuleaza n contract legea care se considera a se aplica, dar acest lucru nu este acceptat n toate situatiile. Totusi, daca vnzatorul mentioneaza ca legea aplicabila este cea a tarii sale si nu cea a clientului ( tara de rezidenta a clientului) acest lucru trebuie sa i fie evidentiat clientului foarte clar, ct mai vizibil si fara ambiguitati. Clientul trebuie sa aiba dreptul de a face plngeri n tara sa. 5. Comanda n realizarea unui magazin on-line se recomanda parcurgerea a trei niveluri (trei click-uri) pentru efectuarea unei comenzii on-line, care sa asigure lipsa oricarei nentelegeri. Cele trei niveluri sunt: Clientul si exprima intentia de a cumpara produsul/serviciul (de exemplu prin adaugarea sa n cos prin tehnologia "shopping cart"); Clientului i se ofera informatii referitoare la toate detaliile comenzii (fara a trece de la o pagina la alta) si de a confirma ca acestea sunt corecte; Clientul trebuie sa fie de acord sa mearga mai departe si sa aiba posibilitatea de a citi termenele si conditiile de livrare. Trebuie sa fie clar ca s-a ajuns la nivelul final al ncheierii contractului. Designul site-ului trebuie sa i ofere consumatorului si posibilitatea de a anula comanda imediat (nainte de a parasi procesul de comanda). Elementele ce privesc legalitatea termenelor si conditiile contractului trebuie prezentate clientului nainte de finalizarea comenzii. Orice alte termene sau conditii care nu au fost prezentate clientului nu sunt considerate valabile (dect n masura n care acesta le accepta).

n finalizarea comenzii, clientul trebuie anuntat printr-o confirmare de faptul ca s-a efectuat preluarea comenzii sale. 6. Confidentialitatea datelor Toate site-urile trebuie sa aiba o politica clara si usor de nteles n ceea ce priveste confidentialitatea datelor introduse de posibilii clienti. Aceasta trebuie sa includa urmatoarele: Se vor cere doar informatiile absolut necesare si rezonabile pentru desfasurarea tranzactiei; Consumatorul trebuie sa cunoasca modul n care informatiile sunt adunate, de ce si cum vor fi folosite acestea; Clientul trebuie sa aiba dreptul de a refuza cererea de informatii ulterioare (informatii cerute de catre vnzator sau organizatii adiacente); Trebuie sa existe o persoana din cadrul firmei care sa raspunda de protectia datelor, persoana cu care clientii trebuie sa poata lua legatura; Consumatorii trebuie sa aiba posibilitatea de a modifica sau corecta informatiile despre ei ulterior; Organizatia nu trebuie sa furnizeze informatii despre clienti unei terte parti. 7. Securitatea tranzactiei Site-ul trebuie sa cuprinda informatii referitoare la securitatea tranzactiei. Aceste informatii trebuie prezentate ntr-o forma clara si usor de nteles. Clientul trebuie asigurat ca se gaseste ntr-un mediu sigur pentru ai cstiga si pastra ncrederea. Consumatorii trebuie informati despre drepturile lor si raspunderea pentru pagubele ce pot aparea dintr-o tranzactie frauduloasa. 8. Returnarea produselor Clientilor trebuie sa li se respecte dreptul de a returna produsele ntr-o perioada de timp precizata anterior, fara a li se cere specificarea motivelor. n acest domeniu firmele trebuie sa aiba o politica clara. Conditiile n care se poate produce returnarea produselor se recomanda a fi evidentiate nainte de comanda. Informatiile despre cum se returneaza bunurile trebuie afisate si trimise o data cu acestea la livrare. Totodata clientii trebuie sa fie informati despre costurile pe care le vor suporta n cazul returnarii produsului. 9. Plngeri Magazinul virtual trebuie sa contina informatii privind modul n care se pot face plngeri, care este procedura si pe cine sa contacteze consumatorul precum si modalitatea de raspuns a vnzatorului.

Clientii trebuie sa cunoasca si modalitatile de rezolvare a eventualelor conflicte n cazul n care nu se ajunge la un acord ntre parti. 10. Desfasurarea contractului Magazine virtuale trebuie sa asigure informatii despre situatia executarii comenzii, ca de exemplu: informatii despre articolul solicitat (n ceea ce priveste existenta lui n stoc sau nu); daca articolul nu este n stoc, data cnd se va afla n stoc; o data ce comanda a fost efectuata, se va trimite o confirmare; o notificare a momentului cnd marfurile au fost expediate precum si data cnd se asteapta sa soseasca. 11. Despagubiri Magazine on-line trebuie: sa ofere o politica de despagubire ct mai simpla; sa ofere link-ul catre pagina unde se gasesc informatiile legate de marfa; sa clarifice care din costurile de returnare a marfii vor fi suportat de client; sa returneze banii ct mai repede si sa estimeze data cnd acestia vor ajunge n contul clientului;

4.4 Tipuri de Magazine On-line


MAGAZINELE DE FOTO Aceste magazine ocupa un segment de piata de circa 6%. Cele 30 de magazine on-line care pot fi gasite n Romnia se afla ntr-o concurenta foarte mare. Diferenta o face, pe de o parte, pretul (nu toate practica preturi corecte) si, pe de alta parte, serviciile complementare. Neincluse n zona "foto" dar complementare cu acestea sunt magazinele care vnd carduri de memorie, magazine de nisa care cunosc un succes impresionant. Magazinele foto, desi vnd imagine n toate formele ei, nu sunt bine puse la punct la capitolele estetic si design. Problemele de tipul acesta apar si pentru magazine de electronice sau IT, deoarece sunt realizate de comercianti care ignora complet faptul ca tehnica, indiferent de tipul ei (fotografie, informatica, etc.) este o arta. Se ignora si faptul ca nu toata lumea cunoaste si ntelege datele tehnice cuprinse n descrieri. Folosirea unor instrumente de marketing absolut la ndemna pot face din aceste magazine adevarate afaceri de succes. De aceea, primul magazin cu adevarat profesionist n acest segment l va si cstiga. n ceea ce priveste modalitatea de livrare magazinele prefera transportul asigurat de curierii rapizi ce manipuleaza mai cu grija coletele. La o simpla cautare pe Internet cu ajutorul motorului de cautare www.google.ro prima varianta oferita posibilului client este www.camerafoto.ro, un magazin on-line care comercializeaza camere foto digitale si

camere video digitale ale unor marci cum ar fi: Benq, Canon, Casio, FujiFilm, Genius, HP, Kodak, Logitech, Mercury, Minolta, Nikon, Olympus, Panasonic, Polaroid, Samsung, Sony, etc. n oferta lor se mai afla si alte produse din aceeasi gama cum ar fi: binocluri, video proiectoare, reportofoane digitale. Firma din spatele acestui magazin on-line este S.C. "Digicom Systems" S.R.L. Braila, toate datele de contact ale acesteia (cod fiscal, adresa, telefon fix si mobil, email) fiind prezentate n meniul Contact. Aceste informatii sunt oferite de cele mai multe din site-uri la aceasta optiune din pagina pentru a veni n sprijinul clientilor ce au nevoie de asistenta sau de un contact direct. n meniul Cum cumpar? sunt oferite informatii legate de modalitatile de plata puse la dispozitia clientilor, conditiile de acordare ale garantiei precum si raspunsurile la cele mai frecvente ntrebari. Plata produselor comandate se poate face: ramburs cu plata n numerar la livrare, catre curierul Cargus care efectueaza livrarea; ordin de plata (OP), n contul firmei urmnd ca, n momentul n care se obtine confirmarea intrarii banilor n cont, sa se primeasca efectiv comanda. Pretul fiecarui produs existent pe site este exprimat n RON (cu TVA) si poate varia de la o saptamna la alta n functie de preturile obtinute n noile contracte de la furnizori. Produsele existente pe site pot fi disponibile pe stoc sau pot fi disponibile n cel mult o saptamna. Se recomanda, atunci cnd se doreste achizitia un produs, completarea formularului de comanda de pe site, astfel nct comanda sa poata fi nregistrata n baza de date a magazinul on-line. n maxim 24 ore clientul va primi un raspuns exact legat de existenta produsului pe stoc si a conditiilor de livrare, valoarea aproximativa a transportului. si adresa la care produsul va ajunge conform formularului de comanda. Prin aceasta optiune se pot preveni eventualele fraude sau glume proaste, fiind necesara confirmarea cumparatorului. La cererea clientului, produsele pot fi returnate n termen de maxim 10 zile de la data facturari. n oferta magazinului se afla si anumite produse cu garantie internationala, aceasta fiind asigurata de catre producator. Aceasta forma de garantie, va permite solutionarea problemelor aparute la produsul achizitionat prinwww.digitals.ro. Orice probleme care pot apare la un produs si care fac obiectul garantiei, vor fi solutionate, prin expedierea produsului n ambalajul original catre adresa firmei. Cnd produsul este trimis catre firma, pentru solutionarea garantiei, este obligatoriu ca el sa fie nsotit de certificatul de garantie n original. Eventualele reduceri ce pot fi acordate cumparatorilor se negociaza direct cu unul din operatorii site-ului prin utilizarea mijloacelor de contact. Digitals.ro este nregistrat din data de 03-03-2004 n topul site-urilor romnesti de profil. El a fost afisat de 1.178 ori si accesat de un numar de 2.422 vizitatori n ultimele 30 de zile. Recordul de vizitatori pe zi este de 227 posibili clienti pe data de 20-09-2006. Motorul de cautare cel mai folosit este Google, termenul utilizat fiind "camere foto digitale"[26]. MAGAZINELE DE ELECTRONICE La fel de interesante ca aparatele foto sunt toate tipurile de electronice, ncepnd cu banalul casetofon si pna la Mp3 playere cu video ncorporat, roboti cu diverse ntrebuintari si facilitati de zi cu zi. De asemenea, numarul produselor este destul de mare nct magazinele reale se transforma n adevarate supermarket-uri. Este, deci, normal ca si comertul electronic sa fie reprezentat destul de bine de astfel de magazine (n Romnia ele reprezentnd circa 10% din piata).

Acest segment este cel mai bine reprezentat din punct de vedere al esteticului, 11 din cele 25 de magazine( 45%) prezentndu-se de la bine la foarte bine. Alaturi de magazinele de haine si cele de software, magazinele de electronice sunt pe primele pozitii ale topurilor ca reprezentare grafica. De asemenea, aceste magazine sunt foarte bine puse la punct cu ceea ce nseamna "shopping cart" si plata cu cardul, oferind aceste posibilitati. Impresia pe care o lasa acest segment este ca e puternic concurential si deja antreprenoriatul este singura optiune de a rezista pe aceasta nisa. Modalitatile de livrare sunt diverse, n principal folosindu-se curierii rapizi sau propriile sisteme de distributie. Nu prea se ofera facilitati de reducere a costului transportului si deseori se conditioneaza valoarea acestuia de marimea comenzii, iar valorile nu sunt chiar mici la aceste produse. Din punct de vedere al vizibilitatii lor pe web stau destul de bine si sunt traficate (vizitate), indicator care exprima interesul crescut al romnilor. Magazinul on-line care ofera spre vnzare acest gen de produse si este oferit ca prima varianta la o cautare pe site-ul www.google.ro este pagina oficiala a magazinului Flamingo (www.eflamingo.ro). n pagina de nceput a site-ului sunt prezentate doua harti una a Romniei si una a Bucurestiului cu magazinele existente n fiecare judet precum si n capitala. n acest mod cumparatorii nca reticenti la achizitia on-line de produse si servicii au posibilitatea sa afle att informatii n legatura cu unele bunuri ct si locatia exacta a magazinelor grupului. Pagina are n partea de sus un meniu care permite o vizitare rapida a site-ului. Sunt facute link-uri catre produse, ponturi de alegere a produselor, servicii oferite clientilor, conditiile de acordare a ratelor, cosul de cumparaturi n cazul achizitiilor on-line si o pagina de asistenta pentru cei neinitiati. n partea din stnga paginii principale se afla un alt meniu care mparte produsele oferite spre comercializare n trei categorii si anume: calculatoare/periferice, hardware/software si sunet/imagine. De asemenea, tot aici se afla si doua alte legaturi catre pagini ale site-ului cu informatii despre profilul societatii si comunicatele de presa/ofertele lunare. Un alt instrument oferit vizitatorilor este un "motor de cautare" al magazinului on-line care permite acestora gasirea unui anumit produs. Ca orice magazin virtual profesionist realizat si www.eflamingo.ro are o pagina speciala cu informatii despre modul n care se desfasoara o achizitie on-line. Aici sunt furnizate raspunsurile la cele mai des ntlnite ntrebari puse de vizitatorii paginii de internet. Sunt explicate aici etapele ce trebuie parcurse pna la efectuarea cu succes a comenzii, modul de folosire a optiunii de cautare produse, utilizarea instrumentului de comparare ntre produsele alese de cumparator. O alta optiune n ajutorul clientilor este prezenta unor comentarii pentru fiecare produs, acestea fiind lasate de alti cumparatori pe baza experientei proprii. Pentru cei cu alte nelamuriri sau care prefera asistenta telefonica este oferit un numar de telefon gratuit. Modalitatile de plata preferate de acest magazin electronic sunt variate, ncepnd cu cea mai des ntlnita forma - plata ramburs si ncheind cu plata prin ordin de plata sau cu cec. Eflamingo.ro este nregistrat din data de 26-01-2002 n topul site-urilor romnesti de profil. El a fost afisat de 3.444 ori si accesat de un numar de 3.148 vizitatori n ultimele 30 de zile. Recordul de vizitatori pe zi

este de 473 posibili clienti pe data de 18-09-2006. Motorul de cautare cel mai folosit este Google, termenul utilizat fiind "flamingo"[27]. MAGAZINELE DE ARTICOLE SPORTIVE n Europa de Vest piata articolelor sportive este n continua crestere de ceva timp. n aceasta categorie nu se includ numai produsele de mbracaminte sportive ci si cele de accesorii de orice fel. Din pacate, n Romnia, magazinele cu acest profil nu sunt realizate si gestionate prea profesionist. Din aceasta cauza, n comparatie cu celelalte segmente de piata, aceasta nisa permite noilor veniti o patrundere cu mai multa usurinta. La asta se adauga faptul ca sportul (ncepnd cu atletismul si ncheind cu pescuitul) e un domeniu foarte vast si care are multi adepti. Magazinele prefera, n general, livrarea prin curier rapid si cu plata la livrare. nca nu s-au implementat modalitatile de plata cu ajutorul cardurilor, nsa lucrurile se vor remedia ct de curnd din acest punct de vedere, odata cu cresterea ncrederii n brandurile on-line. Cu o cota de 4% din total, aceasta piata este deosebit de atractiva. www.sportive.ro este primul site gasit de Google la o cautare a unui posibil client a unui magazin virtual de articole sportive. Plecnd de la numele foarte inspirat ales si pna la combinatia de culori aleasa (alb, verde crud si albastru) totul este realizat profesionist. Prima pagina prezinta oferta de produse a firmei cu prezentarea a cte unui bun din fiecare categorie. n dreapta si stnga acestei prezentari sunt expuse doua coloane cu legaturi catre cosul de cumparaturi, catre un raport cu topul vnzarilor si catre marfurile aflate la promotie. Coloana din stnga prezinta toate produsele magazinului clasificate pe tipuri de sport. Magazinul on-line comercializeaza marfuri variate pentru sporturi ca: ciclism, culturism, fitness, alpinism, patinaj, tenis, box si arte martiale, etc. Pe lnga acestea n promotiile site-ului se afla si produse din gama drumetiilor, pescuitului sportiv sau a sporturilor nautice. Un client va gasi n acest site toate produsele care l-ar putea interesa din categoria marfurilor sportive. Alegerea produselor se face utiliznd meniul din stnga si selectnd fie din categoriile de produse fie din lista producatorilor marfurile de urmeaza a fi introduse n comanda. Dupa ce a fost gasit bunul care ndeplineste cerintele clientului, acesta trebuie sa apese pe butonul "Cumpara" pentru a-l adauga n cosul virtual. Trimiterea comenzii presupune apasarea butonul "Plateste". n pagina ce se va deschide i se va solicita cumparatorului adresa de email cu care sa nregistrat si parola corespunzatoare. La completarea datelor personale n formularul de nregistrare va fi introdus si un numar de telefon al carui rol este acela de a permite contactul cu un consultant al magazinului on-line care sa realizeze confirmarea telefonica a comenzii. Dupa ce comanda a fost validata de catre client si s-a stabilit ora la care acesta poate fi gasit la adresa de livrare, el va mai avea de asteptat maxim 48 ore. Costurile livrarii vor fi suportate de catre client, el fiind diferit n functie de greutatea produselor achizitionate. Sportive.ro este nregistrat din data de 22-04-2007 n topul site-urilor romnesti de profil. El a fost afisat de 5.564 ori si accesat de un numar de 2.890 vizitatori n ultimele 30 de zile. Recordul de vizitatori pe zi este de 151 posibili clienti pe data de 02-07-2007. Motorul de cautare cel mai folosit este Google, termenul utilizat fiind "articole sportive"[28].

MAGAZINELE DE PRODUSE IT n general, este vorba de firme care activeaza n domeniu si offline, care au dorit extinderea afacerilor din mediul real pe Internet pentru atragerea de noi clienti prin spargerea barierelor geografice. Exista doi "poli" majori reprezentati de firmele din Bucuresti si firmele din Ardeal care si disputa piata. Produsele sunt diverse si, practic, se poate gasi orice n domeniu, de la cel mai ieftin echipament, la cel mai scump. Sunt putine magazine care sunt specializate, marea majoritate functionnd cu ofertele complete pe care le au si magazinele reale. Exista 81 de magazine ce comercializeaza produse IT dar, mai putin de un sfert din acestea nu ndeplinesc conditiile de baza pentru a face afacerea profitabila. Una din problemele majore pentru aceste firme este comunicarea cu utilizatorul, aspect ignorat de cele mai multe ori. Marketingului are, de asemenea, de suferit din cauza lipsei de profesionalism prin adoptarea unor metode de promovare mai putin ortodoxe. Jucatorii de pe aceasta piata prefera transportul cu Posta Romna sau cu serviciile de curierat rapid, modalitatile de plata oferite fiind diverse, cu precadere plata facndu-se ramburs sau la livrare. Magazinele de IT detin aproximativ 75% din valoarea tranzactiilor. Pare mult, n comparatie cu potentialul pietei si tendintele internationale, dar vulnerabilitatea firmelor existente permite intrarea unor noi "jucatori" profesionisti. Motorul de cautare Google gaseste ca prima varianta de magazin virtual cu produse IT siteul www.realvirtual.ro. Acesta este specializat pe vnzarea de periferice, consumabile si retelistica comercializnd produse ale unor marci ca: A4Tech, Canon, Creative, Epson, Genius, HP, Panasonic sau Sony. Spre deosebire de majoritatea magazinelor virtuale, realvirtual.ro nu are ca scop doar vnzarea de bunuri si servicii. Acest site este si gazda unui portal de anunturi gratuite cu profil divers, de la afaceri, animale si arta pna la transport si turism. Tot aici se afla si un calculator de rate independent de comenzile pe site. O alta optiune oferita vizitatorilor de administratorii site-ului este cursul valutar zilnic pentru cinci valute: euro, dolar american, dolar canadian, lira sterlina si francul elvetian. Daca din punct de vedere al optiunilor oferite site-ul este "de laudat" la capitolul magazin virtual lucrurile nu stau la fel de bine. n primul rnd produsele nu pot fi afisate pe criterii, nu pot fi sortate dupa functii, caracteristici sau pret. Aceasta deficienta ar putea determina posibilul cumparator sa caute un alt magazin electronic care sa i ofere pe lnga o gama variata de marfuri si aceasta posibilitate. Pentru ai asista pe clienti n bara de meniu se afla optiunea "Cum Cumpar" care directioneaza vizitatorul catre o pagina cu explicatii privind modul de realizare a comenzii si conditiile de livrare. Comanda se valideaza prin apasarea butonului "Comanda" ce deschide o fereastra cu o ultima posibilitate de ajustare a continutului cosului. Se stabilesc tot aici si ultimele detalii de livrare a marfii, precum: facturarea pe persoana fizica sau juridica, alegerea modalitatii de plata, clientul avnd posibilitatea de a alege ntre ramburs si dispozitie de plata. Toate informatiile necesare achitarii livrarii sunt prezentate n meniul Contact. Tot aici se permite optarea pentru furnizorul de servicii de expediere. Firma are ca partener din acest punct de vedere fie Posta Romna ca mesagerie normala, fie societatea comerciala Priori Post ce pune la dispozitia cumparatorului avantajele unei expedieri rapide n maxim 24 de ore de la validarea comenzii. Finalizarea comenzii se face prin validarea telefonica sau prin intermediul casutei de email.

RealVirtaul.ro este nregistrat din data de 20-09-2005 n topul site-urilor romnesti de profil. El a fost afisat de 3.151 ori si accesat de un numar de 8.618 vizitatori n ultimele 30 de zile. Recordul de vizitatori pe zi este de 560 posibili clienti pe data de 27-02-2007. Motorul de cautare cel mai folosit este Google, termenul utilizat fiind "anunturi gratuite"[29]. MAGAZINELE DE CARTI Comertul electronic de carte este unul din cele mai profitabile segmentele ale pietei, att la nivel international ct si pentru Romnia, n prezent, existnd un numar de 45 de magazine cu acest domeniu de activitate. Desi valorile sunt mai mici n comparatie cu sectorul IT, numarul clientilor este mult mai mare. Comanda unei carti este un lucru mai facil si nu sperie att de mult utilizatorul de Internet din cauza valorii comenzii, adeseori aceasta fiind pna n limita sumei de 50 RON. Posibilitatile de plata sunt n cea mai mare parte offline (plata ramburs la livrarea cu Posta Romna (90%)). si aceasta piata are un potential urias mai ales n ceea ce priveste comercializarea de carti din strainatate. nsa, aceasta stare nu va mai dura prea mult, este suficient ca firme ca Amazon sau alti mari furnizori de acest tip sa-si mareasca piata. La o simpla cautare pe Internet cu ajutorul motorului de cautare www.google.ro prima varianta oferita posibilului client este www.librarie.ro. Acesta este, din punctul meu de vedere site-ul cel mai profesionist ncepnd cu asezarea n pagina a meniului, ofertei, a contului sau a motorului de cautare si ncheind cu explicatiile clare, succinte, cu alternativele variate oferite posibilului cumparator. Meniul paginii de start cuprinde legaturi catre catalogul de produse, lista editurilor, autentificarea clientilor, abonarea gratuita la oferta si promotiile periodice ale magazinului, si cel mai important datele de contact ale firmei. Este pus la dispozitia celor interesati si un program de afiliere ce asigura venituri sigure si constante. Comisioanele oferite sunt de doua tipuri: comision principal de 7% oferit pentru prima comanda a oricarui client adus de partener; comision secundar de 2% oferit pentru toate comenzile pe care le face un client adus de partener pna cnd acesta va fi inclus ca afiliat sau va fi preluat de alt afiliat.

Acest serviciu este rar ntlnit n cazul altor site-uri, viitorul partener fiind asigurat prin semnarea unui contract. n sectiunea de informatii a meniului sunt prezentate date despre societatea comerciala aflata n spatele site-ului, despre comanda, livrare si transport, precum si posibilitatea de rezervare a unor produse. Pentru a comanda o carte, trebuie mai nti sa se realizeze o autentificare a cumparatorului, urmata de gasirea produsului dorit si adaugarea lui n cosul de cumparaturi. Apoi din pagina cosului se va completa formularul de comanda. Imediat dupa trimiterea si validarea comenzii cumparatorul va primi un email automat cu detalii complete despre livrare si despre modalitatile de plata. Sunt acceptate si comenzi prin email n cazuri speciale din punct de vedere al cantitatilor achizitionate sau al titlurilor, nsa este de preferat realizarea ei pe site-ul de prezentare. Pentru cartile care nu mai sunt disponibile, se ofera posibilitatea clientilor de a fi informati n cazul n care acestea vor fi din nou disponibile pentru vnzare. Rezervarea nu implica nici o obligatie din partea

cumparatorului. Pentru a rezerva o carte, este necesar un simplu click pe link-ul Rezervati si completarea formularul de rezervare on-line. Transportul comenzii are loc prin Posta Romna sau prin curier rapid, taxele postale fiind specificate n cosul de cumparaturi. Cumparatorul va beneficia de urmatoarele reduceri:

pentru comenzi mai mari de 100 RON vor fi suportate taxele pentru transportul prin Posta Romna; pentru comenzi mai mari de 250 RON vor fi suportate si taxele pentru curier rapid.

Magazinul comercializeaza o gama variata de carti din diverse genuri si domenii: beletristica, carti pentru copii, crestinism, drept, economie, limbi straine, dictionare, psihologie, stiinta si tehnica, etc. n situatia n care totusi clientul nu gaseste cartea cautata pe pagina principala se afla pe lnga reclame pentru alte site-uri si link-uri catre paginile oficiale ale editurilor cu care lucreaza magazinul on-line. O alta optiune pusa la dispozitia vizitatorilor este un motor de cautare a titlurilor prezente n oferta firmei. Pentru acei clienti ca doresc sa achizitioneze o anumita carte aceasta facilitate se poate dovedii foarte utila. Librarie.ro este nregistrat din data de 21-09-2005 n topul site-urilor romnesti de profil. El a fost afisat de 259.631 ori si accesat de un numar de 346.193 vizitatori n ultimele 30 de zile. Recordul de vizitatori pe zi este de 19.865 posibili clienti pe data de 16-01-2007. Motorul de cautare cel mai folosit este Google, termenul utilizat fiind "carti"[30]. MAGAZINELE ONLINE DE ARTICOLE PENTRU COPII Profitabilitatea acestui segment de piata este n continua crestere si asta deoarece mamicile stau acasa cu copii. Le este mai comod sa comande niste produse pe care le gaseste printr-o simpla sortare, fara timp pierdut si stat la coada. Produsele vin direct acasa, fara sa mai fie nevoie de carat, si de multe ori se obtine un pret mai bun dect cel din magazine. 15 magazine si desfasoara activitatea n acest sector, nsa numai unul poate fi numit profesionist din punct de vedere al functionalitatii, al imaginii, al marketingului si al comunicarii cu posibilul client. Marea lor majoritate nu au modalitati de plata on-line cu card pentru ca, facnd chiar ei distributia, este mai simplu sa faca si colectarea banilor. Transportul se plateste, chiar daca n marea parte a cazurilor se face n regie proprie. Potentialul acestei piete este foarte mare pentru ca, n afara de cteva firme care au si alte activitati de distributie, practic este un segment n care profesionalismul si va spune cuvntul n urmatorii ani. Motorul de cautare Google gaseste ca prima varianta de magazin virtual cu produse IT siteul www.muccelmic.com. Primul lucru care se observa este multitudinea de informatii. Pe lnga prezentarea ofertei si a promotiilor, pe lnga formularul de autentificare a membrilor, meniul nelipsit din continutul majoritatii site-urilor de comert electronic acest magazin virtual gazduieste si o galerie foto cu bebelusi si mamicile lor, sunt oferite vizitatorilor sfaturi privind activitatile copiilor, retete sau probleme legate de legislatie. Este realizat un calendar al dezvoltarii copilului, sunt enumerate nume de copilasi pentru proaspetii parinti, sunt prezentate povesti, poezii si proverbe pentru mamicile ce ramase fara inspiratie. Ca orice site n carte majoritatea vizitatorilor sunt de gen feminin si aici se afla realizat un horoscop european pentru fiecare zi a saptamnii. Pe site este prezenta si o sectiune cu articole despre mai multe subiecte foarte interesante nu numai pentru viitoarele/proaspetele mamici, cum ar fi: preconceptia, adoptia-avortul-nastere, alimentatia si cresterea

copilasilor, educatie si jocuri etc. Mai mult, site-ul ofera si cteva jocuri simple dar n acelasi timp educative pentru micutii care ncep sa aiba acces la "beneficiile " Internetului. Este genul de site care "te tine" prin informatiile prezentate, avnd nevoie de mai mult de cteva click-uri pentru a-l naviga n totalitate. Este cu adevarat un site complet, singurul deficit care ar putea aduce dezavantaje fiind "nghesuiala" de sectiuni, articole si poze. n coloana principala a paginii de start sunt prezentate produsele aflate la promotie cu preturile si descrierile lor, urmate n partea de jos de mostre de articole legate de diverse domenii: retete culinare, alimentatie, etc. n coloana din stnga este prezentata galeria foto cu mamicile membre si bebelusii lor, urmata apoi de oferta de produse a firmei din spatele site-ului clasificate dupa tipul lor. Sunt comercializate marfuri din urmatoarele categorii: jucarii, transport bebelusi, muzica pentru copii, jocuri si povesti interactive, educative, soft-uri pentru scolari si prescolari, etc. Sub acestea exista un motor de cautare al produselor dupa denumirea producatorului si un altul dupa criterii de pret. n aceiasi coloana din stnga se afla prezentate cele mai noi produse, urmate de un meniu cu informatii pentru posibilii cumparatori. Aceasta sectiune se finalizeaza cu un forum si cteva reclame gazduite de site. n coloana din dreapta este prezenta sectiunea de autentificare a vizitatorilor, cosul de cumparaturi, informatii utile ca: activitati educative pentru copii, grafice de crestere, retete culinare pentru bebelusi, nume, etc. Urmeaza sectiunea de utile cu mai multe tipuri de calculatoare de crestere a copilului pentru diferite vrste, de crestere n greutate n perioada de sarcina si multe astfel de simulatoare care sunt foarte interesante pentru o viitoare mamica. Prin oferirea unei game att de variate de informatii, articole, jocuri, dar si produse pentru cele mai variate nevoi ale bebelusilor si nu numai acest site sa transformat dint-un simplu magazin on-line ntr-un adevarat portal. Cu siguranta cei ce au deschis acest site din ntmplare vor reveni pentru informatiile si optiunile sale daca nu si pentru achizitia unor produse. Ei vor deveni vizitatori fideli recomandnd pagina si altor prieteni asa cum se ntmpla de ce mai multe ori. Pentru a stimula clientii acestia primesc pentru fiecare comanda un numar de puncte. La nscrierea n rndul membrilor clientii primesc 50 de puncte, iar la o comanda minima de 50 RON nca 2000 de puncte cadou. Punctele acumulate pot fi folosite pentru a achita partial sau total urmatoarele comenzi, deci din nou o masura de fidelizare a clientilor magazinului on-line. MuccelMic.ro este nregistrat din data de 21-02-2006 n topul site-urilor romnesti de profil. El a fost afisat de 25.076 ori si accesat de un numar de 19.842 vizitatori n ultimele 30 de zile. Recordul de vizitatori pe zi este de 1.348 posibili clienti pe data de 31-05-2007. Motorul de cautare cel mai folosit este Google, termenul utilizat fiind "muc cel mic"[31]. MAGAZINELE ONLINE GSM Desi piata acestor produse este n continua crestere, pe Internet exista numai 21 de magazine care comercializeaza telefoane si accesorii GSM, iar acestea au n oferta aceleasi modele de telefoane, cam la aceleasi preturi, fara a sublinia o diferenta fata de concurenta. n privinta serviciilor post-vnzare 38% din firme prefera transportul comenzilor cu Posta Romna si 50% cu diversi alti transportatori. Numai 5% au propria retea de distributie, iar livrarea se plateste n 75% din cazuri. 95% din magazine ofera clientilor posibilitati de plata offline, desi n 70% din situatii comanda se face cu shopping cart (o tehnologie ce permite implementarea cu usurinta a solutiilor de plata on-line).

Unul din trei magazine de acest fel sunt construite pe Open Source[32] ceea ce arata si lipsa de profesionism, precum si ignoranta la variantele mult mai puternice ale concurentei. Phoenix-Gsm este prima varianta oferita de motorul de cautare Google. Este site-ul celor pasionati de tuning pentru telefoanele mobile, a celor care sunt n cautare de accesorii pentru telefonul lor, sau a celor care au nevoie de "readucerea la viata" a unui mobil. n gama de marfuri comercializate de acest magazin sunt incluse: telefoane mobile, accesorii GSM, accesorii auto, sisteme pentru navigatia FPS, dar si produse multimedia ca mp3 playere sau camere video digitale. Meniul site-ului cuprinde link-uri catre: prima pagina, contact, informatiile privind cumpararea, livrarea si plata serviciilor, a bunurilor. n sectiunea download sunt oferite membrilor site-ului diferite soft-uri si jocuri pentru 7 marci de telefoane mobile de la Nokia si Sony Ericsson si pna la Sagemsau Samsung. n meniul Service se ofera servicii de decodare/deblocare si rescriere software pentru toate marcile si modelele existente pe piata din tara sau din strainatate, indiferent de banda de frecventa n care acestea functioneaza. Toate operatiunile se realizeaza pe loc, fara a se interveni asupra versiunii software originale a telefonului. n cazul n care pentru deblocare este necesara schimbarea versiunii de soft, clientul este anuntat si decodarea/deblocarea se va executa numai n urma acordului acestuia. Pentru diverse tipuri de telefoane, dupa deblocare, se ofera servicii suplimentare cum ar fi WAP, GPRS, MMS, PLAY, etc. n aceste cazuri, este nevoie de rescrierea softului cu un pachet special produs. Modalitatea de plata se alege pe parcursul completarii formularului de comanda. Livrarea se poate achita: direct la comisionar, n momentul primirii coletului sau n avans prin virarea n contul firmei conform facturii proforme. Pe lnga oferta on-line, site-ul pune la dispozitia posibililor cumparatori si comanda telefonica preferata de unii clienti nca reticenti la comertul electronic. Sunt precizate n pagina principala si tarifele pentru livrari, informatii care n alte magazine virtuale pot fi aflate doar telefonic. Astfel pentru livrari n Bucuresti este perceput un cost de 6 RON, pentru mesageria postala expediata n 4-5 zile este aplicat un pret de 8 RON + 6% din valoarea comenzii, n timp ce pentru curieratul rapid valoarea taxei de transport ajunge la 23 RON + 1% din valoarea comenzii. Phoenix-Gsm.ro este nregistrat din data de 11-07-2003 n topul site-urilor romnesti de profil. El a fost afisat de 22.406 ori si accesat de un numar de 15.149 vizitatori n ultimele 30 de zile. Recordul de vizitatori pe zi este de 1.611 posibili clienti pe data de 15-01-2007. Motorul de cautare cel mai folosit este Google, termenul utilizat fiind "telefoane"[33]. MAGAZINELE ONLINE DE FARMACEUTICE Acesta este un segment foarte sensibil, firmele din domeniu fidelizndu-si clientii on-line. Produsul este acelasi cu cel achizitionat n farmacii, cu exceptia faptului ca este livrat la domiciliu. n cele mai multe situatii serviciile de transport sunt gratuite, dar conditionate de valoarea comenzii. La cele 15 magazine existente comanda se face 90% prin shopping cart, iar 6 magazine au implementate solutii de plata on-line.

Herbanet.vstore.ca este un magazin virtual specializat pe comercializarea de produse farmaceutice oferit de Google ca prima varianta la cautarea unui magazin electronic de farmaceutice. n gama marfurilor de pe acest site sunt incluse produse pentru cele mai variate probleme de sanatate: afectiuni ale ochilor, probleme cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, genitale, etc. n pagina principala a site-ului sunt trecute medicamentele cuprinse la promotie, n timp ce coloanele din stnga si dreapta ofera cumparatorului alte solutii pentru problemele de sanatate. Comanda minima este de: 40 RON, iar pentru comenzi mai mari de 600 RON este necesara plata unui avans de 25% din valoarea totala a comenzii. Sunt onorate si comenzile din afara Romniei cu respectarea urmatoarelor conditii: preturile produselor sunt numai cele n Euro sau $, iar comanda minima este de 100 Euro + taxe postale. Plata se face prin Western Union sau transfer bancar, iar expedierea se face n maxim 48 de ore de la primirea banilor. Produsele sunt livrate n maxim 48 de ore de la primirea comenzii. Pentru Bucuresti marfurile sunt expediate adresa si la ora specificata prin reconfirmarea telefonica, n maxim 48 de ore de la primirea comenzii. n celelalte cazuri produsele vor fi expediate prin posta n maxim 48 de ore de la primirea comenzii. La acest termen se mai adauga durata medie a transportului unui colet intern care este cam de 4 zile. Deci comanda este primita cam n 6-7 zile, fara a se socoti ziua de duminica. Phoenix-Gsm.ro este nregistrat din data de 02-05-2007 n topul site-urilor romnesti de profil. El a fost afisat de 703 ori si accesat de un numar de 1.046 vizitatori n ultimele 30 de zile. Recordul de vizitatori pe zi este de 70 posibili clienti pe data de 23-05-2007. Motorul de cautare cel mai folosit este Google, termenul utilizat fiind "farmacie"[34].

MAGAZINELE ONLINE SEXSHOP Principalul avantaj n acest segment de piata este discretia. Din cele 13 magazine de tip sex-shop 90% fac livrarea cu Posta Romna pentru a demonstra un maxim de siguranta clientului. Serviciul de livrare se plateste n functie de valoarea comenzilor. Doar doua magazine folosesc avantajul transportului gratuit, iar 50% sunt construite pe Open Source. La 60% din magazine se comanda cu shopping cart, plata fiind 100% offline pentru a pastra discretia dorita de client (un colet platit poate fi lasat si n fata usii). Topsex.ro este site-ul oferit ca solutie la cautarea cu Google a unui sex-shop. Pagina principala este mpartita n trei, doua coloane principale si sectiunea de mijloc. Coloana din stnga cuprinde o clasificare a produselor dupa categorii, oferta firmei avnd un numar de 19 elemente. Urmeaza apoi un motor de cautare care ofera posibilului cumparator instrumentul de a gasi un anume produs. n dreapta imaginii se afla link-ul catre gestiunea cosului virtual si mai jos formularul de logare a membrilor siteului. Pentru cei nehotarti exista un top al celor mai vndute marfuri, un top al noutatilor si o sectiune cu recomandari. Pagina se finalizeaza cu cteva poze specifice site-urilor de acest tip. Desi pagina cuprinde si un link catre horoscop erotic, nu exista pagini cu informatii despre modalitatile de comanda, de livrare si plata sau despre confidentialitatea ce ar putea fi acordata clientilor tinnd cont de tipul

produselor oferite sper vnzare. Nu exista nici detalii legate de datele de identificare ale firmei ce administreaza magazinul on-line. n concluzie acest site este bine realizat doar din punct de vedere estetic si mai putin din punct de vedere informational. TopSex.ro este nregistrat din data de 18-12-2005 n topul site-urilor romnesti de profil. El a fost afisat de 22.281 ori si accesat de un numar de 5.469 vizitatori n ultimele 30 de zile. Recordul de vizitatori pe zi este de 376 posibili clienti pe data de 13-02-2007. Motorul de cautare cel mai folosit este Google, termenul utilizat fiind "sex-shop"[35].

4. 5. Analiza eficientei comerciale a unui magazin virtual


Magazinele on-line au evoluat relativ rapid de la faza n care erau folosite doar pentru prezentarea produselor si a brosurilor n format electronic la etapa n care au devenit adevarate canale de distributie, oferind, de asemenea si asistenta on-line clientilor. Este important de stiut care este eficienta unui magazin on-line sub efectul navigarii rapide pe care cei mai multi din vizitatorii site-urilor comerciale o practica. Din acest motiv cele mai multe firme strng, analizeaza si aplica diferite strategii pe baza datelor, colectate automat, despre clientii fideli. Colectarea datelor se poate realiza la fiecare accesare a site-ului de catre client, nsa se obtin cantitati relativ mari de informatii. Acest fapt se datoreaza experientei si cunostintelor reduse n ceea ce priveste identificarea din multimea informatiilor colectate a elementelor care sunt cu adevarat relevante pentru afacere. Eficienta unui site comercial poate fi studiata din trei puncte de vedere: cel global, care se refera la performanta de ansamblu a magazinului; cel al marketingului; cel comercial. Performanta globala a magazinului este influentata direct de calitatea managementului pe de o parte, si de numarul de vizitatori si volumul vnzarilor pe de alta parte. Pentru a observa care este eficienta globala a magazinului este necesar sa se raspunda la urmatoarele ntrebari: Care este volumul vnzarilor pentru o anumita perioada de timp (saptamna, luna)? Care este numarul celor care acceseaza site-ul ntr-o zi? Care este rata de conversie (procentul de vizitatori care au efectuat cumparaturi) pentru aceasta saptamna? Eficienta marketingul prin Internet poate fi analizata pe baza clientilor cstigati si pastrati pentru magazinul on-line. Tehnicile specifice marketingului on-line includ bannerele introduse n paginile web, la reperele plasate n motoarele de cautare si pe marile portaluri si la campaniile de promovare prin e-mail. Se poate analiza performanta marketingului pe baza unor ntrebari ca:

Care banner genereaza cel mai mare trafic si volum de vnzari? Cte vnzari se datoreaza unui anumit banner? Ce produse achizitioneaza clientii ca urmare a accesarii unui banner? Care este rata de conversie pentru fiecare banner? Ce portal aduce cel mai mare volum de trafic? Ce portal genereaza cele mai multe vnzari? Ce produse achizitioneaza clientii ca urmare a accesarii unui anumit reper? Trebuie sa se tina seama si de segmentarea cumparatorilor pentru o cunoastere ct mai buna lor si a preferintelor lor. Cteva din criteriile de segmentare cele mai des utilizate ar putea fi: numele domeniilor de unde provin clientii; portalurile si bannerele pe care le-au accesat cumparatorii pentru a ajunge la magazinul virtual; comportamentul de la accesare pna la plasarea produsului n cos pot fi interesante n anumite situatii. Analiza eficientei comerciale a magazinului on-line se refera, n general, la urmatoarele 4 aspecte: sortimentul de produse, sugestiile comerciale, metaforele de cumparare si particularitatile de design ale site-ului web. Analiza eficientei comerciale din punct de vedere al sortimentului de produse are rolul de a stabili gradul n care gama de marfuri prezentate n magazinul virtual acopera cerintele clientilor. Daca sortimentul de produse nu este optim atunci comerciantul poate schimba de exemplu, marca, calitatea, regulile de selectie, pretul de vnzare. ntrebari ajutatoare pentru acest studiu ar putea fi: Care sunt produsele care au avut cea mai mare desfacere ntr-o anumita perioada de timp? Care este rata de conversie pentru un anumit departament de vnzari? Cu ce frecventa si n ce cantitate sunt cumparate produsele? Care sunt caracteristicile produselor care nu mai sunt cerute? Care este procentul vnzarilor unui produs generate de cautarea sa prin intermediul unui motor de cautare? Analiza eficientei comerciale pe baza sugestiilor comerciale se realizeaza prin tehnici de prezentare si/sau grupare a produselor pentru a creste motivatia de a cumpara din magazinele virtuale.

Exemple de sugestii comerciale ar putea fi: vnzarile ncrucisate, vnzarile de tip upgrade, promotiile si recomandarile. De exemplu, o vnzare ncrucisata este o hiperlegatura care prezinta vizitatorilor unei pagini web un produs cu o functie complementara celei pe care o are produsul din pagina curenta. Spre deosebire de aceasta, o vnzare de tip upgrade acceseaza o pagina web n care este prezentat un produs similar, dar care are performante superioare. Magazinele virtuale trebuie sa cunoasca eficacitatea acestor tehnici exprimata prin traficul si vnzarile pe care le-au generat. Exemple de ntrebari care exprima eficienta sugestiilor comerciale sunt: Cu ct au contribuit vnzarile ncrucisate la venitul global? Care au fost perechile de produse care s-au bucurat de cel mai mare succes n cadrul vnzarilor ncrucisate? Dar cele mai putin solicitate? Care este rata de conversie globala pentru vnzarile ncrucisate? Dar pentru vnzarile de tip upgrade? Ct de mult au contribuit promotiile la venitul global? Metaforele de cumparare ntr-un magazin on-line sunt mijloacele pe care clientii le folosesc pentru a gasi produsele pe care-i intereseaza. Ca exemplele ar putea fi luate rasfoirea ierarhizata prin catalogul de produse si diferite forme de cautare necesara pentru a solicita produsele de comanda. Eficienta acestor mijloace este de interes pentru firme deoarece asemenea sugestiilor comerciale, metaforele de cumparare sunt asociate unor hiperlegaturi n paginile web. Se permite gruparea si aranjarea pe categorii a produselor dintr-un magazin on-line n functie de sugestiile comerciale si metaforele de cumparare. Se poate analiza influenta metaforelor de cumparare pe baza unor ntrebari ca: Ce genereaza cea mai mare parte a vnzarilor, cautarea sau rasfoirea? Ct de mult contribuie motorul de cautare la venitul global?

Care este rata de conversie pentru cautare?

Particularitatile de design ale magazinului virtual reprezinta un alt domeniu de analiza a eficientei comerciale a acestuia. Ele se refera la aspectul fundalului, a mijloacelor utilizate (filme, imagini, text), caracterele si corpul literelor utilizate, dimensiunea, culoarea, amplasarea acestor elemente n pagina. Se poate analiza performanta comerciala a particularitatilor de design pe baza unor ntrebari: Care sunt elementele de design care contribuie la cresterea vnzarilor? Care sunt paginile de web cel mai des accesate? Se vnd mai bine produsele daca sunt prezentate n coltul stnga sus al paginii de web?

Pentru masurarea eficientei eforturilor depuse si a marketingului on-line sunt necesare rate de microconversie. n general, rata de conversie a unui magazin on-line indica procentul de vizitatori care au efectuat cumparaturi. Ratele de microconversie fundamentale: rata de vizitare - accesare arata cte din impresiile pozitive create de pagina web n care este inserat produsul au condus la accesarea paginii web a produsului. rata de accesare - plasare n cos arata cte din accesarile paginii de web a produsului s-au finalizat cu plasarea acestuia n cos. rata de plasare n cos - cumparare arata ce procent din vizitarile paginii n care este indexat produsul sau finalizat cu achizitionarea sa. rata de vizitare - cumparare arata ce procent din accesarile paginii principale n care este indexat produsul s-au finalizat cu achizitionarea lui. Analiznd rata de vizitare - cumparare firmele pot afla daca produsul este supraexpus sau subexpus si pot lua masurile necesare pentru o prezentare a sa optima. Ratele de microconversie sunt asociate strategiilor de marketing si comerciale putnd fi utilizate pentru evaluarea eficientei diferitelor aspecte comerciale ale magazinului virtual. De asemenea, ratele de microconversie pot fi calculate pentru fiecare produs, sugestie comerciala, metafora comerciala si banner n parte. Acest sistem nu este dificil de aplicat din moment ce accesarile paginilor de web sunt nregistrate automat n servere, iar traficul poate fi usor monitorizat. Beneficiile sunt semnificative, efectul principal obtinut fiind o crestere o rentabilitatii firmei.

4. 6 Functia financiar - contabila ntr-o societate comerciala(magazin on-line)

ntr-o societate comerciala, fie ea si magazin virtual, administrarea si gestionarea patrimoniului se realizeaza prin functia financiar-contabila. Aceasta are doua componente de baza: o componenta activa care presupune activitati de previzionare a fluxurilor financiare n strnsa legatura cu politica de investitii si modalitatile de finantare a activelor; o componenta pasiva care presupune activitati de nregistrare si evidenta a tuturor operatiunilor desfasurate de catre firma. Prin intermediul acestei functii a societatii comerciale, magazinul on-line si poate maximiza profitul obtinnd valori ct mai performante n raportul profit - investitie sau n cel profit - risc. Alte obiective alte functiei financiar - contabile ar putea fi: asigurarea din resurse proprii sau atragerea din alte surse a necesarului de lichiditati indispensabil desfasurarii activitatii firmei;

distribuirea disponibilitatilor banesti corespunzator obiectivelor prestabilite; efectuarea de planificarii; stabilirea preturilor; realizarea de studii si analize economice referitoare atragerea si alocarea mijloacelor financiare; previziunea indicatorilor financiari; organizarea si executarea controlului financiar intern; evidenta resurselor materiale si financiare din firma; ntocmirea bilanturilor contabile; realizarea situatiilor cu indicatori economico - financiari; organizarea si desfasurarea procesului de inventariere a stocurilor si a altor obiecte de inventar; reconstituirea legala eventualelor documente contabile pierdute, distruse sau sustrase; ntocmirea arhivei contabile. Functia financiar contabila are si o valoare strategica datorita rolului sau de anticipare a fenomenelor viitoare, asemenea functiei de cercetare -dezvoltare si functiei de marketing. Previzionarea periodica a fluxului de numerar, anticiparea surselor de venituri si cheltuieli este esentiala, n special, la elaborarea planului de afaceri aferent unei perioade viitoare de activitate. O alta particularitate a functiei financiar - contabile este data de necesitatea cunoasterii si punerii n aplicare corect a prevederilor legale si a normelor metodologice referitoare la efectuarea tuturor categoriilor de evidente. Relatia functiei financiar-contabile cu cadrul legislativ nu se limiteaza la obligativitatea ntocmirii si depunerii documentelor specifice, ci presupune si obtinerea de anumite facilitati pentru societatea comerciala. evidentierea clara a concluziilor si recomandarilor.

5. ARHITECTURA MAGAZINELOR ONLINE


5. 1. Notiuni generale
Un site web este compus din doua parti fundamentale: interfata si partea ascunsa utilizatorului final, care nu se vede, si anume functionalitatea (partea de programare). Interfata unei pagini web este ceea ce vizitatorul vede, este partea cu care utilizatorul interactioneaza, este imaginea si identitatea unei pagini web. Realizarea ei este foarte importanta deoarece ea poate determina revenirea sau nu a clientului. Interfata trebuie sa fie bine structurata, trebuie sa comunice eficient si sa se potriveasca cu mesajul administratorului. Vizitatorul trebuie sa reuseasca sa interpreteze cu succes informatiile pe care autorul paginii web doreste sa le transmita prin felul n care a organizat textul, imaginile, animatiile, etc.

Primul element al interfetei, ntlnit la majoritatea site-urilor, este bannerul. Acesta cuprinde titlul paginii, un motto, si cteva elemente grafice. Urmatorul element este ntlnit la cele mai multe din site-urile profesionist realizate si anume meniul al carui rol este acela de a permite navigarea rapida prin paginile siteului. Urmeaza apoi, de regula trei coloane verticale n care sunt organizate informatiile, sunt prezentate ofertele si promotiile sau incluse diferite formulare de autentificare, nscriere. Corpul paginii este ncadrat de cele doua coloane si se finalizeaza, de cele mai multe ori cu acelasi meniu din partea de nceput. Este bine ca proiectantul site-ului sa nu ncarce excesiv aceste sectiuni din doua motive, n primul rnd o aglomeratie de informatii ar putea bulversa un vizitator mai putin initiat n privinta lucrului cu Internetul, si n al doilea rnd eventualele optiuni care ar putea aparea n viitor nu ar mai avea spatiu pentru adaugare. Partea centrala a site-ului cuprinde, n general fie produsele din promotii fie articolele saptamnii, n functie de domeniul n care activeaza pagina web. Acestea sunt nsotite de informatii suplimentare, cum ar fi pretul, caracteristicile, data publicarii, accesari etc. Paginile cuprind si cteva date statistice cu numarul total de vizitatori, recordul de vizitatori pe zi, numarul de articole, produse accesate/descarcate ntr-o perioada. Pentru ca aceste informatii sa fie credibile, acestea sunt validate de site-uri specializate n urmarirea si analiza numarului de utilizatori (www.trafic.ro). n partea dreapta a paginii poate fi ntlnit un modul de cautare a articolelor, produselor, etc. foarte important indiferent de domeniul din care face parte pagina web. Cautarea poate fi facuta dupa nume, categorie, pret sau caracteristici. Unele site-uri ofera si link-uri catre paginile oficiale ale utilitarelor necesare parcurgerii/navigarii (de exemplu Acrobat Reader un program specializat pe citirea documentelor de tip PDF). nainte de a se trece la partea de programare din dezvoltarea site-ului se recomanda ca interfata sa fie terminata pentru ca, dupa ce se ncepe implementarea efectiva (de exemplu n PHP) va fi relativ dificila modificarea aspectului initial al site-ului. PHP este un limbaj de tip script proiectat special pentru web, care ruleaza pe server. n cadrul codului HTML al unei pagini web se poate insera cod PHP care va fi executat de fiecare data cnd acea pagina este vizitata Codul PHP este interpretat de catre serverul web, fiind generat cod HTML sau orice alt tip de continut cum ar fi de exemplu fisiere grafice. Limbajul acesta a fost creat n 1994 de catre Rasmus Lerdorf si preluat apoi si se alti programatori ajungndu-se n prezent la utilizarea lui de catre aproximativ 20.000.000 de domenii si 1.200.000 adrese IP[36].

Sursa: http://www.php.net/usage.php

5. 2. Solutia software
Pentru crearea unui magazin virtual solutia software aleasa este cea folosind: ca limbaj de programare PHP; ca server de baze de date MySQL; ca server web Apache. Principalele avantaje oferite de aceasta solutie sunt, n principal, interactiunea cu vizitatorul si mentenenta sitului. Ca solutii alternative ar putea fi utilizate combinatiile: ASP/ASP.NET + MS SQL Server + IIS (Internet Information Services) pentru o platforma Windows; JSP + MySQL + Tomcat / Apache pentru aplicarea unei solutii Java. Un site trebuie sa aiba un continut dinamic, care sa atraga vizitatorul permitnd n acelasi timp si interactiunea cu el. Acestuia trebuie sa i se ofere posibilitatea de a cauta, selecta si chiar personaliza informatia pe care o doreste. Va contribui astfel la perfectionarea continua a magazinului asigurnd n acest mod o adaptare permanenta la cerintele pietei. nsa, cel mai mare avantaj oferit de un site dinamic este dat de simplitatea procesului de mentenanta, de ntretinere. ntretinerea unui magazin virtual al carui continut se modifica frecvent este unul din principalele aspecte ce trebuie luate n calcul. n practica se ntmpla rar ca n bugetul initial destinat dezvoltarii unui site web sa fie

luate n vedere si cheltuielile ulterioare pentru ntretinerea si actualizarea continutului. Astfel, daca tehnologia aleasa nu este suficient de simpla si, n acelasi timp, eficienta pentru a putea fi exploatata efectiv, finalul nu poate fi dect unul singur si nu prea roz.

5. 3. Crearea unui magazin virtual


Cerintele unei aplicatii informatice de aceste dimensiuni se pot realiza pornind de la patru module elementare: Autentificarea; Catalogul de produse si servicii oferite; Transferul bancar; Administrarea aplicatiei. 1. Autentificarea Un sistem de autentificare presupune, n primul rnd, permiterea accesului pentru fiecare dintre utilizatori la serviciile oferite de o aplicatie, de un sistem, n functie de identitatea clientului. De cele mai multe ori autentificarea se face pe baza unui nume de utilizator, pentru a stabili identitatea vizitatorului, si a unei parole de acces la resursele aplicatiei. Aceste informatii se stabilesc n momentul completarii formularului de nscriere, de catre posibilul client. Abia dupa aceasta etapa vizitatorul, acum utilizator poate beneficia, n totalitate de serviciile oferite de magazinul virtual. n aceasta etapa ar putea aparea o serie de probleme pe care cel care a creat aplicatia trebuie sa le prevada si sa le previna. Una din aceste probleme ar fi introducerea, de catre client, a unor date incorecte si ar putea fi prentmpinata prin aparitia, de fiecare data, a unui mesaj de avertizare. Exemplu: vizitatorul a uitat numele de utilizator (username-ul) sau parola. Problema va putea fi rezolvata daca se trimite n casuta de email a clientului din nou datele de identificare necesare pentru autentificare. Reamintirea parolei se va face la cererea clientului care va completa, n momentul selectarii acestei optiuni, un formular cu datele utilizate la nscriere (nume, prenume, adresa de e-mail, nume de cont). Dupa aceasta etapa va putea folosi vechiul cont dar cu introducerea unei parole noi criptata si stocata ntr-o baza de date. Nu se va face, astfel o reamintire a parolei, ci va fi generata cu ajutorul algoritmului MD5 si a unei chei de criptare o noua parola. Daca utilizatorul nu si aminteste datele cerute n formular singura solutie posibila va fi crearea unui nou cont de utilizator. Datele introduse n formular, inclusiv parola, nu vor putea fi interceptate de o terta persoana daca se utilizeaza protocolul SSL (Secure Socket Lazer) pentru transmiterea datelor la server. Parola, n momentul n care un vizitator doreste sa-si creeze un cont nou, valoarea cmpului parola va fi criptata cu ajutorul unei functii predefinite crypt()disponibila n PHP. Este indicata obligarea utilizatorilor la folosirea unor parole ct mai lungi, pentru o criptare ct mai sigura dar si mai dificila.

Functia are doi parametrii: sirul care urmeaza a fi criptat (parola utilizatorului); cheie de criptare (optional). Algoritmii cei mai des utilizati sunt DES (Data Encryption Standard) sau MD5 (Message Digest Algoritm). Criptarea cu ajutorul algoritmului DES se face prin apelarea functiei dupa modelul: criptat", substr ("sir de cripatat", 0,2)). Se va utiliza o cheie formata din 2 caractere, extrasa chiar din sirul de criptat. n cazul celui de al doilea algoritm, MD5, functia se apeleaza dupa modelul: crypt ("sir de criptat", " $1$ sirdecri"). Cheia folosita trebuie, n acest caz, sa contina 12 caractere si sa nceapa cu simbolurile $1$. De preferat ar fi cel de al doilea algoritm datorita gradul de securitate mai mare oferit. n cazul unui magazin on-line sistemul de autentificare a utilizatorilor este primul pas catre cumparaturile on-line. Unui vizitator i se impune ca mai nti sa si creeze un cont cu informatiile necesare unei posibile achizitii si mai apoi poate sa adauge si sa verifice continutul cosului de cumparaturi. 2. Catalogul de produse si servicii Oferta de bunuri si servicii poate fi considerata un mecanism de vizualizare a produselor facilitnd selectarea si cunoasterea lor, eventual chiar efectuarea unor cumparaturi on-line. Un exemplu pentru acest mecanism din cadrul aplicatiei este achizitia on-line a unui monitor. Astfel, se alege categoria "monitoare" din lista de categorii disponibile, se selecteaza unul din produsele acestei grupe, se studiaza caracteristicile sale detaliate, dupa care fie se adauga n cosul de cumparaturi, fie se cumpara direct fara a mai apela la diferite comparatii sau a cere alte informatii suplimentare. Se continua: fie cu selectarea altor produse din aceeasi categorie sau din categorii diferite; fie cu modificarea cantitatii fiecarui produs; fie cu stergerea din cosul de cumparaturi a unor selectii anterioare. Acesta este modul de functionare, acestea sunt optiunile oferite de un cos de cumparaturi virtual (tehnologia shopping cart). crypt ("sir de

3. Transferul bancar

Modalitatile de plata n cadrul unui magazin on-line sunt diverse, ncepnd cu cea mai des utilizata forma, cea prin mandat postal si ncheind cu formele cele mai noi, un exemplu fiind cecurile electronice (echecks). Aplicatia creata, nsa va accepta pentru nceput plata clientilor prin intermediul unui card bancar. Dupa selectarea butonului "Cumpara", clientul va completa un cmp al unui formular care va contine seria cardului bancar, unde se va conecta clientul precum si suma ce trebui achitata. Daca datele introduse de cumparator sunt validate, atunci mai este necesara o singura etapa pentru a considera ncheiata tranzactia. Se genereaza nou formular care va raspunde la o ntrebare despre ncheierea cu succes a operatiunii pna n acel moment. Daca toate validarile au fost efectuate cu succes, raspunsul la ntrebare va fi afisat automat. Clientul trebuie doar sa utilizeze butonul "Trimite" pentru a ncheia tranzactia. Pentru ca o problema importanta o constituie securitatea datelor trimise, este necesara folosirea protocolului SSL. 4. Administrarea aplicatiei Succesul oricarui magazin on-line depinde de modul n care acesta este ntretinut. Administrarea aplicatiei se face ntr-un mod dinamic. Ea nu este destinata utilizatorilor obisnuiti, ci doar administratorilor care se ocupa de actualizarea produselor.

5. 4. Magazinului virtual www.petrutori.3x.ro. Descriere si utilizare.

Site-ul www.petrutoti.3x.ro reprezinta partea aplicativa a lucrarii de licenta, este un magazin on-line specializat pe comercializarea de produse electronice ca: sisteme audio, mp3 playere, camere foto digitale, camere video digitale, camere web, scannere, imprimante, monitoare sau televizoare.

Primul element al interfetei site-ului, comun majoritatii paginilor web, este bannerul. El cuprinde, n cazul de fata titlul paginii, "Pentru toti" si un element grafic, o inimioara mai multe stelute. Urmatorul element este meniul, o alta componenta de ntlnita a paginilor web. Rolul lui este acela de a permite, de a oferi o navigare ct mai rapida si eficienta prin paginile site-ului. n acest caz meniul este unul orizontal cu legaturi catre patru pagini de informatii pentru posibilii cumparatori: "Cum cumpar?", "Cum Platesc?", "Confidentialitate" si "Contact". Pagina principala este mpartita n trei sectiuni. n partea centrala a site-ului sunt prezentate trei dintre articole cuprinse n promotii, cu precizarea pretului lor de vnzare si un link catre pagina cu principalele lor caracteristici.

Dupa un simplu click pe aceasta legatura se deschide pagina cu descrierea detaliata a produselor pe care magazinul on-line le pune la dispozitia clientilor sai. Daca aceste caracteristici satisfac cerintele si nevoile clientului, el va apasa butonul "Adauga n cos". Urmatoarea pagina generata va afisa n coloana din dreapta paginii, un alt link cu informatii despre produsul aflat n cosul de cumparaturi si valoarea totala a acestuia. Pentru a face modificari referitoare la continutul acestuia trebuie apasat butonul "Administrare cos". Va aparea urmatoarea pagina:

n aceasta pagina posibilului cumparator i se ofera mijloacele de a modifica continutul cosului sau virtual. n sectiunea principala a paginii este prezentata denumirea produsului, cu pretul sau de vnzare (inclusiv TVA) si un formular care permite precizarea cantitatii de produse incluse n comanda. Daca clientul s-a razgndit n privinta produsului el poate folosi butonul "Elimina produs". La finalul acestui formular este recalculata valoarea cosului de cumparaturi si prezentat un nou buton "Cumpara". Aceasta optiune va trimite clientul catre o noua pagina:

Aceasta pagina se deschide n cazul n care vizitatorul doreste sa cumpere produse de pe site si nu este autentificat ca membru. Pentru a putea realiza comanda clientului i se recomanda sa si creeze un cont propriu definit de o parola si un cont de e-mail. Informatiile ce vor fi completate n formularul de nscriere sunt confidentiale si foarte importante deoarece stabileste modalitatile de plata si adresa n care se expediaza comanda. Dupa autentificare clientul se va ntoarce pe pagina de administrare a cosului si va apasa din nou butonul "Cumpara". Va fi generata o noua pagina care va confirma efectuarea cu succes a comenzii printr-un mesaj. Pentru clientii care doresc sa gaseasca un anumit produs, ei pot sorta articolele din oferta firmei alegnd o anumita marca de producator. Aceasta optiune este prezentata n coloana din stnga paginii web.

Meniul magazinului virtual www.petrutori.3x.ro


Pentru a veni n ajutorul cumparatorului, pentru o ct mai usoara navigare a site-ului, pentru a gasi cu rapiditate produsul care satisface dorintele clientului, pentru toate astea este recomandat ca orice magazin virtual sa aiba dezvoltat un meniu. n general acesta cuprinde cteva optiuni "clasice" ca: Produse - cuprinde o sortare a produselor pe marci de producator, functii si caracteristici, sau chiar dupa pret, criteriu des utilizat de clientii unui magazin virtual.

nscriere - aceasta legatura deschide o alta pagina web cu un formular de nscriere a vizitatorilor care se afla pentru prima data n calitatea de cumparatori. Informatiile introduse sunt folosite att la stabilirea locatiei livrarilor, adresa, modalitati de contact cu viitorul client, ct si pentru realizarea unor analize a cumparatorilor fideli ai firmei. Datele obtinute cu acest scop sunt necesare pentru crearea unui profil al clientului fidel si pentru a stabili masurile de luat pentru fidelizarea unor alti vizitatori constanti ai magazinului electronic. Cosul meu - este legatura catre pagina web ce pastreaza produsele pe care cumparatorul le-a gasit satisfacatoare pentru nevoile si dorintele sale. De cele mai multe ori n aceasta pagina se poate alege cantitatea de produs ce urmeaza a fi trecuta n comanda clientului, se poate face comparatii cu alte produse pe baza caracteristicilor generale. Tot aceasta este pagina care indica valoarea totala a comenzii. Contact - este cu siguranta optiunea cel mai des ntlnita ntr-un magazin virtual, iar importanta sa este certa. n acest mediu este foarte important ca vizitatorul site-ului sa aiba acces la date concrete despre firma cu care intra n contact. Prezenta unor informatii importante ca adresa, numarul de telefon, persoanele de contact, contul bancar al firmei, toate acestea ofera clientului siguranta ca nu are de a face cu o tentativa de frauda. El poate utiliza numerele de telefon att pentru confirmarea comenzii, adaugarea unor specificatii n legatura cu plata si conditiile de livrare, ct si pentru a intra n contact direct cu administratorii site-ului, cu cei care se ocupa de magazin.

n cazul aplicatiei create pentru exemplificarea functionarii si dezvoltarii unui magazin virtual meniul cuprinde urmatoarele legaturi: Cum Cumpar, Cum Platesc, Confidentialitate si Contact. Pe lnga aceste optiuni este prezent si un link catre pagina principala a magazinului ce permite cumparatorului revenirea la situatia initiala. 1. Cum Cumpar? face legatura catre o pagina cu urmatorul continut:

ALEGEREA PRODUSELOR Partea cea mai grea consta n alegerea produsului care sa satisfaca dorintele si nevoile dumneavoastra, restul este cum nu se poate mai simplu. Pentru a cumpara unul sau mai multe produse din magazinul nostru trebuie sa alegeti fie categoria de produs dorit, utiliznd criteriul Categorie, fie marca de produs daca exista deja un produs anume cautat, utiliznd criteriul Marca. EFECTUAREA COMENZII

Aveti de ales ntre doua modalitati de comanda, n functie de dorintele dumneavoastra. Comanda on-line: Alegi produsele se comunica conditiile de livrare. 1. ADAUGAREA PRODUSELOR N COs Dupa ce ati studiat produsele si preturile, le puteti adauga n cosul de cumparaturi prin apasarea butonului "adauga n cos". n cosul de cumparaturi se pot aduce modificari asupra produselor si cantitatilor selectate. Urmatoarea etapa presupune deschiderea ferestrei de Administrare Cos pentru a vizualiza produsele alese, pentru a alege cantitatile ce urmeaza a fi achizitionate, pentru a elimina unele produse n caz ca te-ai razgndit. Tot aceasta pagina ofera informatiile despre valoarea totala a comenzii, inclusiv TVA. n cazul produselor inexistente n stoc clientii vor fi informati si consultati cu privire la mentinerea sau anularea comenzii. Comanda va fi considerata efectuata abia dupa autentificarea cumparatorului n pagina login cu ajutorul unui user si a unei parole. Pentru a putea comanda produsele din cos trebuie sa va autentificati n pagina login cu user-ul si parola dumneavoastra. n caz ca nu aveti un cont deschis pe site-ul http://petrutoti.3x.ro, va puteti deschide unul n pagina creare cont. 2. AUTENTIFICAREA CUMPRTORULUI Contul si parola sunt doua elemente necesare pentru a obtine informatiile despre clientii magazinului online. Dupa alegerea produselor si adaugarea lor n cosul de cumparaturi, urmatoarea etapa este autentificarea clientului, prin logarea sa pe baza adresei de email si a unei parole. Datele referitoare la persoana de contact, adresa de livrare si datele pentru facturare vor fi memorate astfel nct la o noua comanda cumparatorul sa nu mai fie nevoit sa completeze acest formular fiind suficient sa introduca adresa de email si parola cu care s-a nscris. Daca este cazul unui nou cumparator informatiile despre acesta vor fi introduse ntr-un formular de nscriere si revalidare telefonica n momentul confirmarii comenzii. Magazinul virtual http://petrutoti.3x.ro si ia angajamentul ca datele cu caracter personal (adresa, preferintele de achizitii, domeniile de interes, etc.) sa nu fie dezvaluite unor terte persoane. n cazul n care aceasta procedura vi se pare greoaie puteti face comanda la unul din numerele de telefon afisate n pagina de Contact. Comanda telefonica: Dumneavoastra trebuie doar sa va alegeti produsul, sunati la (0234) 599522 sau (0234) 589500 si echipa http://petrutoti.3x.ro va avea grija sa primiti produsul la adresa indicata de dumneavoastra n cel mult 3 zile lucratoare. Ultimul pas este sa apasati butonul Comanda dupa care pe ecran va aparea un mesaj de confirmare a trimiterii comenzii. 2. Cum Platesc? face legatura catre o pagina cu urmatorul continut: Adaugi produsele in cos Te nregistrezi Vei fi contactat a ti

MODALITI DE PLAT Pentru modalitatea de plata se poate opta, pentru una din variantele: Cash la livrare - se achita direct agentului care va livreaza coletul Ordin de plata n cazul n care optezi pentru a doua varianta, ti se va emite o factura proforma, pentru produsele comandate, n baza careia va trebui sa faci plata n avans n contul firmei, expedierea facndu-se numai dupa confirmarea platii. Pentru comenzi mai mari de 2.000 lei se percepe un avans de 10% din valoarea comenzii, diferenta platindu-se la livrare. Contul firmei este: Cont IBAN : RO95 BTRL 0440 1202 8206 80XX Beneficiar: S.C. Electronice Pentru Toti S.R.L PREURILE PRODUSELOR Preturile din catalogul on-line nu contin si costul transportului, acesta depinznd de locatie, valoare, volum si greutatea comenzii. Costul de transport poate fi suportat partial sau integral de firma noastra n functie de valoarea comenzii. Toate produsele au TVA-ul inclus n pret, precum si taxa verde. 3. Confidentialitatea datelor face legatura catre o pagina cu urmatorul continut:

Acest site respecta confidentialitatea datelor oferite de dumneavoastra. Datele cu caracter personal sunt prelucrate cu respectarea prevederilor legale. http://petrutoti.3x.ro se angajeaza sa nu transmita datele personale ale clientilor catre terti. Asemenea informatii cu caracter personal sunt: numele, adresa, codul numeric personal, numarul de telefon, sex, vrsta, ct si orice informatie furnizata de tine care este prelucrata si introdusa n baza noastra de date. Daca nu esti de acord cu conditiile de utilizare de catre tine a site-ului si a datelor cu caracter personal de catre http://petrutoti.3x.ro, nu mai utilizati acest web site. 4. Contact face legatura catre o pagina cu urmatorul continut:

Aceste site este un exemplu didactic. 5. 5. Administrarea magazinului virtual www.petrutori.3x.ro.


Succesul oricarui magazin on-line depinde de modul n care acesta este ntretinut. Administrarea aplicatiei se face ntr-un mod dinamic. Ea nu este destinata utilizatorilor obisnuiti, ci doar administratorilor care se ocupa de actualizarea produselor.

Pentru site-ul creat administrarea se face pe pagina:

Sunt create doua meniuri, ambele pozitionate n coloana din stnga a paginii principale. Primul dintre ele este destinat gestiunii produselor din oferta magazinului virtual, iar al doilea are rolul de a obtine rapoarte cu informatii necesare fundamentarii deciziilor economice.

n meniul "Navigare" sunt realizate patru link-uri catre "Introducerea de produse", "stergerea produselor", "Modificarea produselor" si adaugarea de noi marci sau categorii de articole. Prima legatura deschide pagina:

Introducerea de noi articole n baza de date presupune completarea datelor din formular dupa cum urmeaza: Nume produs - aceasta denumire va aparea n pagina principala; Descriere - cuprinde informatiile despre produsul adaugat ce vor aparea n pagina cu detalii despre marfuri; Categorie - presupune ncadrarea articolului ntr-una din grupurile deja existente de marfuri; Marca - presupune alegerea numelui producatorului produselor ce urmeaza a fi adaugate; Cantitatea - este cea pe care administratorul site-ului decide sa o introduca n oferta magazinului electronic;

Imagine - presupune ncarcarea unei poze cu viitorul produs astfel nct posibilul cumparator sa si faca o parere n legatura cu articolul pe care l cauta; Pret - este valoarea cu TVA inclus ce va fi utilizata la calcularea valorii totale a comenzii;

Pagina se finalizeaza cu butonul "nscriere". Dupa apasarea acestuia va fi generat un mesaj automat care anunta operatorul daca introducerea a fost sau nu nregistrata. Urmatoarele doua meniuri sunt asemanatoare, diferenta facnd-o doar finalitatea butonului aflat n josul paginii. n prima pagina este creata posibilitatea de a modifica datele introduse despre un articol n timp ce a doua legatura ofera mijloacele de a sterge un produs introdus anterior. Paginile vor fi in consecinta asemanatoare:

Meniul permite si adaugarea unor noi categorii sau marci de produse, ambele elemente n aceeasi pagina. Al doilea meniu genereaza urmatoarele rapoarte: "Vnzari lunare", "Cele mai vndute produse " si "Cele mai vndute marci".

Ca orice lucru creat de mna omului nici acest site nu este perfect. I s-ar putea aduce cteva mbunatatiri prin adaugarea unor optiuni ca:

realizarea unui modul de cautare a produsului si dupa alte criterii n afara de categorie si marca. O alta alternativa ar putea fi sortarea produselor n ordine crescatoare sau descrescatoare dupa pret. traducerea site-ului n doua limbi de circulatie internationala ca engleza si franceza;

CONCLUZII:
Lucrarea "Magazine Virtuale" se doreste a fi o pledoarie pentru crearea, dezvoltarea si cresterea numarului de site-uri de comert electronic. Beneficiile prezentei pe Internet sunt evidente pentru activitatea a diferite societati comerciale a caror extindere si dezvoltare o favorizeaza. Nici cumparatorii nu au sunt mai prejos, ei au posibilitatea de a face cumparaturi la orice ora din zi indiferent de locatie, pot beneficia de preturi mai mici fara a mai pierde timp pretios n magazinele de tip traditional. Exista pe lnga aceste beneficii si cteva avantaje sociale: marfurile pot

fi vndute la preturi mai mici favoriznd pe cei cu venituri mai mici si contribuind astfel la protectia sociala. Aceste aspecte au fost prezentate n lucrarea de fata n capitolul 2 numit "Afaceri electronice pe Internet". Au fost studiate, analizate si urmarite noua tipuri de magazine on-line att din punct de vedere al structurii, modului de organizare si functionare, ct si pe baza unor date statistice furnizate de un site specializat n domeniu. Concluziile sunt usor se sesizat. Reusita n afaceri necesita, n prezent utilizarea tuturor resurselor si mijloacelor informationale de care dispune ntreprinzatorul precum si extinderea relatiilor de afaceri n afara limitelor conventionale. Internetul poate fi considerat un mediu, o infrastructura ce ofera agentilor economici, spre exemplu, abilitatea de a se face cunoscuti att clientilor ct si posibililor parteneri de afaceri, de a accesa informatia usor si rapid. n aceste conditii lipsa de pe aceasta piata n continua crestere s-ar putea dovedi un adevarat insucces, se poate transforma ntr-o nereusita. Dupa studiul acestei lucrari pot afirma ca ar fi o greseala ca oportunitatile oferite de Internet sa nu fie valorificate.

BIBLIOGRAFIE:

Bogdan Onete, "Continutul Site-urilor Comerciale - Elemente Obligatorii", Editura ASE, Bucuresti, anul 2005; V. Patrut, M. Deju, D. Pacurari, "Gestiunea si contabilitatea unor activitati economice cu caracter deosebit", Editura Junimea, 2005, Iasi; Doru Plesca, "Analiza Eficientei Comerciale a unui Magazin On-line", Editura ASE, Bucuresti, anul 2006; Andreea Saseanu, "Incertitudinea Strategica si Viitorul Dialogului On-line cu Consumatorul", Editura ASE, Bucuresti, anul 2005; Sabin Buraga, "Aplicatii Web la Cheie", Editura Polirom, Bucuresti, 2003; Sabin Buraga, "Proiectarea Siturilor Web. Design si Functionalitate", Editura Polirom, 2004; M. Fotache, "Proiectarea bazelor de date", Revista Net Report, martie 2004

Revista Tribuna Economica, nr. 26/1997, articolul "Comercializarea marfurilor prin coletarie" autor C. apusi; Revista Tribuna Economica, nr. 4/2006, articolul "Ce trebuie sa contina un site performant"; Legea 571/2003 privind Codul Fiscal publicata n Monitorul Oficial nr. 927/ 23.12.2003;
Legea comertului electronic nr. 365/2002; Legea nr. 51/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta; Legea semnaturii electronice nr. 455/2001; www.mimmc.ro este pagina oficiala a Ministerului pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale; www.anrc.ro este pagina oficiala a Autoritatii Nationale pentru Reglementari n Comunicatii si Tehnologia Informatiei; www.cnipmmr.ro este pagina de Internet a Consiliului National al ntreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romnia; www.trafic.ro este un site specializat n analiza paginilor de Internet din punct de vedere al numarului de vizitatori; www.underclick.ro este un site specializat n analiza pietei de comert electronic; www. legi-internet.ro este un site de informare despre legislatia si practica judiciara privind anumite aspecte legate de Internet; www.linkmagazine.ro - revista on-line de IT&C si Finante; www.afaceri.net - site specializat pe educarea si asistarea programatorilor de pagini web; www.ereferate-romana.com - revista on-line cu articole legate de comertul electronic.

Anexe
Anexa 1

GLOSAR DE TERMENI WEB RIVINDCOMERUL ELECTRONIC

Browser = program care permite navigarea pe internet, specializat n vizualizarea paginilor web si implicit n interpretarea codului sursa al acestora (HTML). Exemplu: Internet Explorer, Mozilla Firefox, Opera, etc. Client de mail (email client) = program specializat de primire si transmitere de e-mailuri. Exemplu: Microsoft Outlook. Comert electronic(e-commerce) = modalitatea de a comercializa produsele sau serviciile pentru diferite firme prin internet n cadrul unui magazin virtual. Cos de cumparaturi (shopping cart) = mod de programare prin care vizitatorul are posibilitatea de a adauga mai multe produse n "cosul sau virtual" nainte de a trimite comanda propriu-zisa. Download = copierea unui fisier de pe un server pe calculatorul utilizat.

Email-uri publicitare (newsletter) = email-uri trimise regulat vizitatorilor paginii web ce solicita acest lucru pentru a-i anunta de modificarea ofertelor sau alte mesaje promotionale. FTP (File Transfer Protocol) = protocol server/client pentru schimbul de fisiere cu un computer distant. Magazin virtual (e-shop, virtual store) = pagina web creata special pentru vnzarea de produse sau servicii. Merchant account = se refera la contul unui magazin virtual, la payment gateway prin care poate administra banii primiti: sa-i transfere prin wire transfer sau cec n contul de la banca locala sau sa-i pastreze acolo n vederea unui transfer ulterior. Pagina web (web page) = document aflat ntr-un website. Payment gateway = site specializat pentru transferul banilor din contul cartii de credit a clientului n contul merchant account al magazinului virtual. Site web (website) = site web compus din mai multe documente (pagini web) care contin informatia oferita vizitatorilor. Web = abreviere pentru WWW (World Wide Web); este constituit dintr-o colectie neorganizata de milioane de documente raspndite pe servere n ntreaga lume. ntre aceste documente se poate naviga cu ajutorul link-urilor sau folosind URL-ul paginii dorite. Wire transfer = modalitate de transfer ntre doua banci (implicit 2 persoane fizice sau juridice) prin intermediul Western Union. Durata este foarte scurta, dar comisioanele nu sunt neglijabile, mai ales n cazul sumelor mici.
Anexa 2

Codul aplicatiei informatice:


<?php /* include "conectare.php"; $id="b146d051b578201f1e3419f8850a8a43"; */ //echo "administreare cos <br />"; if (isset($id)==true)else echo"</p>"; echo"<form method=\"post\"> Modifica cantitatea: action=\"index.php?produs=".$inregistrare[4]."&actiune=2\"
cod aplicatie administrare cos

<input type=\"text\" name=\"cant_noua\" size=\"2\" class=\"input2\"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <input type=\"submit\" value=\"Modifica\" class=\"input2\"></form>"; echo" <p> <form action=\"index.php?produs=".$inregistrare[4]."&actiune=3\" method=\"post\"> <input type=\"submit\" value=\"Elimina produs\" class=\"input2\"> </form> </p>"; echo "</td></tr>"; $total=$total+$inregistrare[1]*$inregistrare[2]; } if ($total!=0) echo "<tr><td class=\"centru\"> <p> <form action=\"index.php?actiune=7\" method=\"post\"> <input type=\"submit\" value=\"Cumpara\" class=\"input2\"> </form> </p> </td></tr>"; echo "</table>\n"; } ?> <p> <a href="index.php?act=1">Introducere produs nou</a> </p> <p>
cod aplicatie meniu navigare

<a href="index.php?act=2">Stergere produs</a> </p> <p> <a href="index.php?act=3">Modificare produs</a> </p> <?php $numeprodus=$_POST['numeprodus']; if ($act==1) else } } ?> <form enctype="multipart/form-data" action="index.php?act=1" method="POST"> Nume produs: <input name="numeprodus" type="text" class="input2" length="30"/> <br /><br /> Descriere: <br /><textarea name="adresa" rows="15" cols="50" class="input2"></textarea> <br /><br /> Cantitate: <input name="cantitate" type="text" class="input2" length="10"/> <br /><br />

<input type="hidden" name="MAX_FILE_SIZE" value="100000" /> Imagine: <input name="uploadedfile" type="file" /> <br /><br /> Pret: <input name="pret" type="text" class="input2" length="10"/> <br /><br /> <input type="submit" value="Inscriere" /> </form> <?php
cod aplicatie autentificare

/*--------- DATABASE CONNECTION INFO---------*/ $hostname="localhost"; $mysql_login="root"; $mysql_password="test"; $database="magazin"; // connect to the database server if (!($db = mysql_pconnect("localhost", "root" )))else } ?> <?php $actiune=$_GET["actiune"]; if (isset($actiune)==true) else } } } //echo "timp=".time(); if (isset($id)==true) } else } } } /* pana aici */ $interogare="SELECT produse.nume, cos.cant, produse.pret produse.id_produs=cos.id_produs and sesiune='".$id."';"; //echo "interogare=".$interogare."<br />"; $rez = mysql_query($interogare); from produse, cos where
cod aplicatie administrare cos

$total=0; if (mysql_num_rows($rez)>0) echo "<tr><td>TOTAL ".$total."</td></tr>"; echo "</table>\n"; } } ?>


cod aplicatie creare cont

<p>Completati campurile de mai jos pentru a va crea un cont pe acest site.</p> <p>Toate campurile sunt obligatorii</p> <form action="index.php" method="post"> E-mail: <input name="email" type="text" class="input2" length="20"/> <br /><br /> Adresa: <br /><textarea name="adresa" rows="10" cols="30" class="input2"></textarea> <br /><br /> Parola: <input name="parola" type="password" class="input2" size="20" /> <br /><br /> <input type="submit" value="Inscriere" /> </form> <?php echo "idclient=".$idclient."<br />"; if (isset($idclient)==false)else $interogare=$interogare."(".$idvanzare.",".$inregistrare[0].",".$inregistrare[1].")"; $i=$i+1; } $interogare=$interogare.";"; //echo $interogare;
cod aplicatie cumparare

if (mysql_query($interogare)!=false) } ?> <?php $produs=$_GET["produs"]; //echo "aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa"; if (is_numeric($produs)==true)


cod aplicatie descriere produs

echo "</td></tr></table> \n"; }

?>
cod footer

<tr> <td width="20%" class="navigare"> <? include "navigare.php"; ?> </td> <td width="60%" class="centru"> <? if ($actiune>8 or $actiune<13) if ($actiune==7) if ($actiune==6)else else else } }

?> </td> <td width="20%" class="cos"> <? include "cos.php"; ?> </td> </tr> </table> </body> </html> <? session_start(); if (isset($id)==true) else include("conectare.php"); ?> <!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN"> <html> <head> <link rel="stylesheet" type="text/css" href="stil.css" /> <meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=windows-1250"> <meta name="generator" content="PSPad editor, www.pspad.com"> <title></title> </head> <body> <table width=% height=100% class="tabel_mare" cellspacing="5"> <tr>
cod header

<td colspan="2" height="150px" class="titlu"> <img src="img/header.jpg" /> </td> <td height="150px" class="login"> <? $email=$_POST['email']; $parola=md5($_POST['parola']); $adresa=$_POST['adresa']; if (isset($email)==true && isset($parola)==true) else } $rezultat = mysql_query("select id_client adresa from client where email=\"".$email."\" and parola=\"".$parola."\";"); if (mysql_num_rows($rezultat)==0) else } if (isset($idclient)==true) unset($rezultat); unset($inregistrare); ?> <form action="index.php" method="post"> E-mail: <input name="email" type="text" class="input"/><br /> Parola: <input name="parola" type="password" class="input" /> <br /><br /> <input type="submit" value="Login" /> </form> <a href="index.php?actiune=6" style="color:#ffffff;">Cont nou</a> </td>

</tr> <tr>

<td colspan="3">

<div class="navigare_sus"> <a href="index.php?actiune=8">Prima pagina</a> <a href="index.php?actiune=9">Cum cumpar?</a> <a href="index.php?actiune=10">Cum platesc?</a> <a href="index.php?actiune=11">Confidentialitate</a> <a href="index.php?actiune=12">Contact</a> </div> </td> </tr> <? $cat1=$_POST['cat1']; $cat2=$_POST['cat2']; $cat3=$_POST['cat3']; //echo "categoria 1=" . $cat1 . "<br /> \n"; //echo "categoria 2=" . $cat2 . "<br /> \n"; //echo "categoria 3=" . $cat3 . "<br /> \n"; ?>
cod navigare

h2 class="cat1">Categorie</h2> <ul class="navigare"> <?php $rezultat = mysql_query("select nume_cat1, cat1 from nume_categorii where nume_cat1<>\"\" group by nume_cat1 order by nume_cat1;"); while($inregistrare = mysql_fetch_array($rezultat)) ?> </ul> <h2>Marca</h2>

<ul class="navigare"> <?php $rezultat = mysql_query("select nume_cat2, cat2 from nume_categorii where nume_cat2<>\"\" group by nume_cat2 order by nume_cat2;"); while($inregistrare = mysql_fetch_array($rezultat)) ?> </ul>
cod meniu principal

table width="100%" class="informatii"> <?php if ($actiune==9) if ($actiune==10) if ($actiune==11) if ($actiune==12) ?> </table>
cod nscriere

<table width="100%"> <?php if (isset($mesaj_inscriere)==true) //$cat1=2; //$cat2=2; //$cat3=9; $cat1=$_GET["cat1"]; $cat2=$_GET["cat2"]; $cat3=$_GET["cat3"]; if ($cat1==0) if ($cat2==0) if ($cat3==0)

//echo "categorie1 = ".$cat1."<br />"; //echo "categorie2 = ".$cat2."<br />"; //echo "categorie3 = ".$cat3."<br />"; unset($interogare); if (isset($cat1)==true) else } else else } } else else } else else } } //echo "interogare 3 = ".$interogare."<br />"; if (isset($interogare)==true) function afisare_produse($inter) } return 0; } ?> </table>

[1] World Wide Web este o aplicatie inventata de fizicianul Tim Barners Leede. Web-ul este constituit dintr-o colectie neorganizata de milioane
de documente raspndite pe servere n ntreaga lume. ntre aceste documente se poate naviga cu ajutorul link-urilor sau folosind URL-ul paginii dorite.

[2] Site web (website) = site web compus din mai multe documente (pagini web) care contin informatia oferita vizitatorilor [3] Multe firme au paginile organizate ntr-o structura arborescenta compusa dintr-o pagina principala cu intrari care trimit la alte pagini cu informatii referitoare la produse, preturi, tehnici de comunicare cu angajatii, informatii despre actionari, etc. [4] Motoarele de cautare sunt baze de date servite de sisteme informationale puternice ce cauta si listeaza n cteva secunde locatiile unde se poate gasi informatia cautata. Cele mai importante motoare de
cautare sunt: Google (www.google.com), Yahoo (www.yahoo.com), Alta Vista (www.altavista.com), Trafic (www.trafic.ro) etc.

[5] ANRCTI sau Agentia Nationala de Reglementare n Comunicatii si Tehnologia Informatiei are ca scop principal protejarea
drepturilor si intereselor utilizatorilor de servicii si retele de comunicatii electronice si de servicii postale, pentru toti cetatenii Romniei.

[6] Dan Cristian Georgescu este Presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare n Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI) din
martie 2005. Cnd a fost numit n aceasta functie, el conducea n calitate de presedinte si director executiv Asociatia Operatorilor de Telecomunicatii din Romnia pe care o nfiintase n 2003.

[7] CNIPMMR sau Consiliul National al ntreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romnia are ca obiectiv apararea si promovarea
intereselor IMM-urilor private la nivel international si national n relatia cu autoritatile publice precum si cu alte organisme si organizatii.

[8] PricewaterhouseCoopers este una este una din cele mai mari companii de servicii profesionale de audit, consultanta financiara , fiscala,
juridica, de managementul afacerii, n tranzactii, n resurse umane si n riscul ntreprinderii.

[9] Termenii sunt preluati din lucrarea "Tehnologii Web si Baze de Date" autor Prof. univ. dr. Traian Surcel, Prof. univ. dr. Radu Marsanu [10] Frequently Asked Questions [11] FSTC sau Financial Services Technology Consortium (www.fstc.org ) [12] Din regiunea CEMEA fac parte state aflate n Europa Centrala, Orientul Mijlociu si Africa [13] RomCard este o organizatie care are ca domeniu de activitatea al firmei include: autorizarea tranzactiilor cu carduri (front office),
administrare baze de date, switching national si international, decontarea si procesarea tranzactiilor cu carduri (back office), solutie "3DSecure" la cheie pentru bancile acceptatoare si emitente pentru serviciile de e-commerce "Verified by Visa" si "MasterCard SecureCode".

[14] cash on delivery este o forma de plata acceptata n comertul electronic; plata bunurilor/serviciilor se face la livrare [15] Tranzactiile cross border sunt cumparaturi on-line cu carduri emise n strainatate [16] Articolul nr. 4, Capitolul II "Furnizarea serviciilor societatii informationale" din Legea Comertului Electronic [17] ARCTI sau Autoritatea de reglementare n comunicatii si tehnologia informatiei are competenta de a supraveghea si controla
respectarea de catre societati a prevederilor legislatiei n domeniu, de a constata contraventii si de a aplica sanctiuni. Acest organism functioneaza pe lnga Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

[18] Revista Tribuna Economica, nr. 26/1997, articolul "Comercializarea marfurilor prin coletarie" autor C. apusi [19] Reglementare din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal publicata n Monitorul Oficial nr. 927/ 23.12.2003 [20] Reglementare din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal publicata n Monitorul Oficial nr. 927/ 23.12.2003 [21] Conditiile necesare pentru legalitatea semnaturii electronice sunt prevazute n Legea nr. 455/2001 si prezentate n subcapitolul " 3.3. Legislatia n domeniul comertului electronic" din capitolul " Comertul Electronic".

[22] Reglementarile privind contractele la distanta sunt prevazute n Legea nr. 51/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
130/2000 publicata n Monitorul Oficial nr. 57/2003; [23] Aceasta optiune este posibila daca la nregistrarea clientilor n magazine li se cere permisiunea. n caz contrar se ncalca reglementarile
legii comertului electronic nr. 365/2002

[24] Plata offline se face de cele mai multe ori la predarea coletului. Exemplu: plata prin ramburs, plata n numerar, mandat postal, ordin de
plata

[25] Tehnologia shopping cart permite expunerea de imagini ale produselor, descrieri si preturi. Clientul are posibilitatea de a alege numarul si
cantitatea de produse cumparate, de a vizualiza taxele de transport.

[26] Aceste date sunt furnizate de Trafic.ro, un site de analiza a paginilor de Internet din punct de vedere al numarului de vizit atori. Trafic.ro
realizeaza o analiza a traficului (pe ore, zile, saptamni si luni), a profilului vizitatorilor (tari, sisteme de operare, browsere, afisare si extensii) si

a promovarii a site-urilor respective. Se obtin informatii ce se adreseaza n special administratorilor de site-uri, avnd explicatii atasate fiecarui tabel. Datele au fost preluate de pe site n ziua de 11 iulie 2007.

[27] Aceste date sunt furnizate de Trafic.ro, un site de analiza a paginilor de Internet din punct de vedere al numarului de vizitatori. Trafic.ro
realizeaza o analiza a traficului (pe ore, zile, saptamni si luni), a profilului vizitatorilor (tari, sisteme de operare, br owsere, afisare si extensii) si a promovarii a site-urilor respective. Se obtin informatii ce se adreseaza n special administratorilor de site-uri, avnd explicatii atasate fiecarui tabel. Datele au fost preluate de pe site pe data de 11 iulie 2007.

[28] Aceste date sunt furnizate de Trafic.ro, un site de analiza a paginilor de Internet din punct de vedere al numarului de vizit atori. Trafic.ro
realizeaza o analiza a traficului (pe ore, zile, saptamni si luni), a profilului vizitatorilor (tari, sisteme de operare, browsere, afisare si extensii) si a promovarii a site-urilor respective. Se obtin informatii ce se adreseaza n special administratorilor de site-uri, avnd explicatii atasate fiecarui tabel. Datele au fost preluate de pe site n ziua de 11 iulie 2007.

[29] Aceste date sunt furnizate de Trafic.ro, un site de analiza a paginilor de Internet din punct de vedere al numarului de vizitatori. Trafic.ro
realizeaza o analiza a traficului (pe ore, zile, saptamni si luni), a profilului vizitatorilor (tari, sisteme de operare, br owsere, afisare si extensii) si a promovarii a site-urilor respective. Se obtin informatii ce se adreseaza n special administratorilor de site-uri, avnd explicatii atasate fiecarui tabel. Datele au fost preluate de pe site n ziua de 11 iulie 2007.

[30] Aceste date sunt furnizate de Trafic.ro, un site de analiza a paginilor de Internet din punct de vedere al numarului de vizit atori. Trafic.ro
realizeaza o analiza a traficului (pe ore, zile, saptamni si luni), a profilului vizitatorilor (tari, sisteme de operare, browsere, afisare si extensii) si a promovarii a site-urilor respective. Se obtin informatii ce se adreseaza n special administratorilor de site-uri, avnd explicatii atasate fiecarui tabel. Datele au fost preluate de pe site n ziua de 11 iulie 2007.

[31] Aceste date sunt furnizate de Trafic.ro, un site de analiza a paginilor de Internet din punct de vedere al numarului de vizitatori. Trafic.ro
realizeaza o analiza a traficului (pe ore, zile, saptamni si luni), a profilului vizitatorilor (tari, sisteme de operare, br owsere, afisare si extensii) si a promovarii site-urilor respective. Se obtin informatii ce se adreseaza n special administratorilor de site-uri, avnd explicatii atasate fiecarui tabel. Datele au fost preluate de pe site n ziua de 11 iulie 2007.

[32]Open Source este o practica de a produce sau dezvolta produse informatice finite, permitnd utilizatorilor sa actioneze liber asupra
procesului de dezvoltare

[33] Aceste date sunt furnizate de Trafic.ro, un site de analiza a paginilor de Internet din punct de vedere al numarului de vizitatori. Trafic.ro
realizeaza o analiza a traficului (pe ore, zile, saptamni si luni), a profilului vizitatorilor (tari, sisteme de operare, br owsere, afisare si extensii) si a promovarii a site-urilor respective. Se obtin informatii ce se adreseaza n special administratorilor de site-uri, avnd explicatii atasate fiecarui tabel. Datele au fost preluate de pe site n ziua de 11 iulie 2007.

[34] Aceste date sunt furnizate de Trafic.ro, un site de analiza a paginilor de Internet din punct de vedere al numarului de vizit atori. Trafic.ro
realizeaza o analiza a traficului (pe ore, zile, saptamni si luni), a profilului vizitatorilor (tari, sisteme de operare, browsere, afisare si extensii) si a promovarii a site-urilor respective. Se obtin informatii ce se adreseaza n special administratorilor de site-uri, avnd explicatii atasate fiecarui tabel. Datele au fost preluate de pe site n ziua de 11 iulie 2007.

[35] Aceste date sunt furnizate de Trafic.ro, un site de analiza a paginilor de Internet din punct de vedere al numarului de vizitatori. Trafic.ro
realizeaza o analiza a traficului (pe ore, zile, saptamni si luni), a profilului vizitatorilor (tari, sisteme de operare, br owsere, afisare si extensii) si a promovarii a site-urilor respective. Se obtin informatii ce se adreseaza n special administratorilor de site-uri, avnd explicatii atasate fiecarui tabel. Datele au fost preluate de pe site n ziua de 11 iulie 2007.

[36] Aceste date statistice au fost preluate de pe site-ul www.php.net/usage.php

http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Lucrare-de-licenta-MAGAZINE-VI24219202310.php

S-ar putea să vă placă și