Sunteți pe pagina 1din 23

INGRIJIREA PACIENTELOR CU AVORT SPONTAN

Ingrijirea pacientelor cu avort spontan

Cap.I - Anatomia si fiziologia organului afectat


1.1 Anatomia aparatului genitale feminin Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele. landele mamare constituie anexe ale aparatului genital. !volutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta custarea "ormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare. Organele genitale externe: Vulva # reprezinta desc"iderea in afara organelor genitale . !ste constituita din: - muntele lui $enus - la%iile mari - la%iile mici - clitorisul - "imenul - glandele &ert"olin - glandele '(ene - %ul%ii vesti%ulari - glandele anexe regionale - perineul )a nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele '(ene. Muntele lui Venus :*egiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita, de la pu%ertate cu par.!ste %ogat in tesut grasos, fi%rocon+uctiv, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale de ,perinita-. Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fi%re musculare si tesut grasos si con+unctiv. !le sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. .rezinta foliculi polise%atici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie de%uteaza la pu%ertate. Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un %ogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce "emoragie profuza si "ematoame extinse. Labiile mici : 'unt formate din tesut con+unctiv si fi%re musculare, printre care se gasesc rare fi%re de tip erectil. 'unt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. .rezinta glande se%acee si eventual glande sudoripare.

Clitorisul: !ste constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. 'e termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren. Himenul: /%litereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut con+unctiv %ine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos. Forma orificiului "imenal poate fi: - semilunara - circulara - cri%iforma - septata - fi%riata Glandele Bertholin : 'unt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a vaginului in grosimea la%iilor mari. 'unt glande tu%ulare ramificate, alcatuite din lo%i formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie. Glandele !ene : 'unt asezate parauretral si se desc"id pe partile laterale ale orificiului uretral. Bulbii vestibulari: 'unt organe erectile incomplet dezvoltate. Limfaticele vulvei : 'unt drenate de ganglionii limfatici ing"inali superficiali si profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi. "erineul : !ste o formatiune musculo-aponevrotica, care inc"ide in +os excavatia osoasa a %azinului. Organele genitale interne: Vaginul: !ste un organ fi%ro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-posterior. $aginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste drept canal # trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii. 0atorita elasticitatii are posi%ilitatea de a se desc"ide in special in cursul nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii %azinului, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile o%isnuite. )a femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intr-un conduct foarte rigid. $aginul are o directie o%lica de sus in +os si dinapoi, inainte avand o lungime aproximativ de 11 cm si diametrul de 1 cm. In drumul sau o%lic, stra%ate o serie de planuri musculare care inc"id %azinul in partea de +os a trunc"iului. 2usc"ii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului si in %una parte a tuturor organelor %azinului. .e fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de celule suprapuse. 'uprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lic"idului spermatic depus in vagin. 2ucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de "ormoni sexuali din organism, in special cu secretia de estrogeni.

$aginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de +os se desc"ide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in raport cu vezica si uretra. #terul: este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. !ste situat in regiunea pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice: - anterior # cu vezica urinara - posterior # cu rectul - inferior # se continua cu vaginul - superior # cu organele intestinale si colonul - lateral # cu ligamentele largi 3terul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 4,5 cm lungime, iar la multipare 6,7 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la %aza si 8 cm in portiunea medie a colului si un diametru anteroposterior de 1,5 # 8 cm. !ste format din trei portiuni: corpul, istmul si colul. Corpul uterin # are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua margini. - Fata anterioara # usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin. - Fata posterioara # mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care co%oara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino-rectal (0ouglas). !ste in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin. 2arginile laterale sunt rotun+ite si in raport cu ligamentele largi. .e marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului 9olff cum este canalul 2alpig"i # artner. - 2arginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotun+ita, concava sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. .rin intermediul peritonelui este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. 3ng"iurile laterale denumite coarne uterine se continua cu istmul tu%ar si sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tu%are. $stmul continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia. Colul uterin - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui %utoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotun+ite. $aginul se insera pe col dupa o linie o%lica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si su%vaginala. - .ortiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac 0ouglas. 2arginile laterale sunt in raport cu %aza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior.

- .ortiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce se face pe o inaltime de :,5 cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara. - .ortiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotun+it si centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta care la multipare se lungeste pana la 1,5 cm. &uza anterioara mai proeminenta si rotun+ita, cea posterioara mai lunga creeaza asemanarea cu %otul de linx cu care este comparat. Colul este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac. Mi%loace de fixare si sustinere 2i+oacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin: - ligamente largi - ligamente rotunde - ligamente utero-sacrate Ligamentele largi # se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene. Fata anterioara # este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotun+it de 15 cm, care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoise anga+eaza in canalul ing"inal, terminandu-se prin numeroase fascicule fi%roase in tesutul celulo-grasos al muntelui lui $enus si al la%iilor mari. Fata posterioara # a ligamentului este ridicata in+ portiunea mi+locie de catre ovar si ligamentele utero si tu%o-ovariene formand aripioara posterioara. 2arginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una pe alta, fiind stra%atute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau aripioara superioara. &aza ligamentului larg cu o grosime de 1.5 cm in plan sagital reprezinta "ilul principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului. ;esutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele. Ligamente utero&sacrate& sunt doua fascicole con+unctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul celei de a doua sau a primei gauri sacrate. 'unt alcatuite din fi%re musculare netede (musc"iul recto-uterin), tesut con+unctiv condensat si fi%re con+unctive elastice proprii. 0ar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin intermediul peretilor vaginali. Vasculari'atia si inervatia Artera uterina ram a iliecei interne ("ipogastrica) din care se desprinde cel mai frecvent in trunc"i comun cu artera om%ilicala la nivelul festei ovariene. Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero-ovarian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului. $enele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. 0e la aceasta se formeaza marginile uterului, verita%ile plexuri venoase uterine de unde sangele dreneaza prin venele tu%are si ovariene in

vena ovariana. In +os, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. / mica parte din sangele venos urmeaza calea ligamentului rotund. Limfaticele .ornite din endometru si miometru, formeaza su% seros o %ogata retea mai a%undenta posterior. 0e aici pornesc trunc"iurile colectoare care de pe marginile uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. / parte urmeaza calea ligamentului rotund si a+uns in ganglionii ing"inali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. )imfaticele colului impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei statii ganglionare. 1. # !ste formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul o%turator iliac intern si extern 1. # !ste formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati. 8. # !ste formata din ganglionii lom%o-aortici. $nervatia Inervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului "ipogastric inferior cu predominenta simpatica. .lexul utero-vaginal se prezinta ca o textura densa de fi%re si ganglioni plasat in parametre ce anastomeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine. (rompele uterine sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-mem%ranoase situate in partea superioara a ligamentelor largi. !le se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara a ovarelor.)a nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a oului. ;rompele au o lungime de 1:-11 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor intra 1 # < cm pana la 4 # 7 cm, in partea terminala. Fiecare trompa prezinta < parti: - .artea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin. - Istmul care continua partea interna si are o lungime de 8-< cm - Ampula cu o lungime de 6 # 7 cm # mai dilatata. - .avilionul, portiunea terminala, cu o forma de palnie care este dotata cu cate 1: # 15 fran+uri pe margine (fiim%rii). ;rompele sunt dotate cu o mare capacitate de mo%ilitate. .ozitia lor este asigurata de ligamente largi, ligamente ovariene, precum si mezosalpinx. $ascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele ovariene si arterele uterine. Ovarele & sunt organe perec"e. !le constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor. 'unt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior. Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 8 cm, latimea de 1 cm si grosimea de 1 cm. 'uprafata este neteda pana la pu%ertate, iar dupa aceea usor neregulate. Fata superioara a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul trompei. =ilul ovarian se gaseste pe marginea lor. /varul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tu%o-ovarian si lom%o-ovarian, precum si prin mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana cu o

ramura a arterei uterine si din care se desprind 1: # 11 arteriole care patrund in ovar la nivelul "ilului. )unctii ovariene /varul, gonada feminina are functia de a forma si eli%era in fiecare luna un ovul si de a secreta "ormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru graviditate. *+ Ovogene'a& consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa primordiala are un numar complet (diploid) de cromozomi (<< somatici si 1 sexuali >>). !a se divide formand ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinal I. In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare # ovocitul II si primul glo%ul polar. /vocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, in trompa uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul, care nu se divid si devine oul fecunda%il cu numarul de cromozomi redus la +umatate (11 ? x) si al doilea glo%ul polar. /vulul a+unge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine. 0aca ovulul nu este fecundat, corpul gal%en in aproximativ a douazeci si patra zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. 0aca ovulul a fost fecundat, corpul gal%en persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii. ,+ ecretia de hormone ovarieni consta din estrogen si progesteron. =ormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului gal%en, in timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. !strogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine, simuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine. .rogesteronul este secretat de catre celulele corpului gal%en, de corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. 'ecretia "ormonala ovariana este controlata de catre "ormonii gonadotropi "ipofizari. Glanda mamara & este glanda perec"e situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral de stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a I$-a, anterior musc"iului pectoral si dintat. .oate prezenta anomalii numerice in plus sau minus@ anomalii de forma sau volum. Forma este aproximativ a unei emisfere cu tendinta spre conicizare sau aplatizare discoidala, cu fata plana spre torace, iar convexa li%era, centrata pe mamelon. 0imensiunile sunt de 11 # 18 cm, diametrul, inaltimea de 1: #11 cm si greutatea de aproximativ 15: # 1:: grame. Consistenta este formata dar elastica. (egumentele # sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 # 15 mm, pigmentata si cu 1:- 11 tu%erculi 2orgagni (glande se%acee). In centrul areolei proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 1: # 11 orificii galactofore. ;esutul celular su%cutanat, %ine reprezentat, se desparte in lama preglandulara care lipseste la nivelul mamelonului si lama retromamara, ce asigura mo%ilitatea fata de marele pectoral. 1.1 Fiziologia aparatului genitale feminin

Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-"ormonale la femeie, este reprezentata de o "emoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic, incepand cu pu%ertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii genitale feminine. In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul "iptalmo-"ipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital. Ciclul menstrual si disfunctiile in urma acestuia: 2odificari ciclice ale endometrului. 2ucoasa uterina este divizata in doua straturi cu caracteristici anatomice si evolutive diferite: - startul profund sau %azal, ce nu sufera nici o modificare pina la prima relatie sexual, este eliminate odata cu prima nastere. - stratul superficial, numit si functional este eliminat in cursul primelor actiuni ale ciclului menstrual. Ciclul menstrual se poate imparti in 8 faze: proliferativa, secretorie si menstruala. )a'a proliferativa & spre a 1:-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin treptat "ipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici mucus, nici glicogen. 'pre ziua 18 # 1<, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, su% influenta mucoasei F.'.=.-ului se secreta estrogeni cu actiune proliferative asupra mucoasei. )a'a secretorie -progesteronica sau pregravidica.& In cea de-a 15 #16-a zi, la %aza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a excreta catre ziua a 15-a. In acest moment partea spicala a celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in zilele 15 # 16, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resor%tia edemului. 0eterminismul fazei secretorie este: ).=. # progesteron # faza secretorie. )a'a menstrual& dureaza in medie < zile. 'tratul superficial masoara 7 # 1: cm in grosime si se elimina. 2enstruatia apare ca un cliva+ "emoragic al mucoasei uterine, realizat prin +ocul modificarilor vasculare. Ciclul vaginului& in mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual. Acestea sunt: - zona superficiala - zona intermediara - zona para%azala - zona %azala

In timpul fazei estrogenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de dezvoltare inainte de evolutie. Celulele zonei para%azale devin cilindrice, de asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor. Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. 'pre sfarsitul fazei estrogenice (avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare). /vulatia se caracterizeaza prin de%utul modificarilor regresive care se manifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt eliminate in placarde. .e masura ce faza estrogenica avanseaza, activitatea epiteliului inceteaza iar descuamarea lui se continua. Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o crestere a acidofilei si a indicelui picnotic. Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare. Ciclul mamar &in cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari morfofiziologice su% actiunea celor 1 "ormoni ovarieni: foliculina si progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina "iperplazia tesutului con+unctiv si a canalelor galacto-fore. In faza a doua su% actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lo%ulo-alveolar. In timpul sarcinii, su% actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt dureroase. )a examinarea mamelonului c"iar in primele luni, va aparea colostrul. 2amelonul si areola se pigmenteaza mai intens. 0e asemenea, circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua =aller. 0upa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 8-a # a <-a datorita inceperii secretiei de prolactina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului, intervenind si o cale neuroflexa.

Cap.II # Avortul spontan


1.1 0efinitie .otrivit criteriilor /.2.'. avortul este o complicatie a sarcinii, consecutiv careia are loc expulzia oului cu un produs de conceptie pana la varsta de 17 de saptamani de sarcina, si o greutate de 1:: gr. 0upa formularea lui =erting si '"eldon AAavortul ar fi expulzia prematura a unui fat nevia%ilBB. 'tudiul avortului spontan s-a extins in ultimii ani de la fenomenele gestatiei incipiente si de la studiul primelor faze de dezvoltare a oului la studiile de gentica cromatiniana, de morfo%ilogie a placentei , la studiile sistemului vascular uterin, ale fenomenelor imunologice ale sarcinii si grefei de ou, pana la factorii de peristaza. Cele mai multe statistici sta%ilesc o proportie de 17 - 1: C de avorturi spontane din totalulsarcinilor, dintre acestea ma+oritatea se produc in primele 1 # 8 luni desarcina. Fazele avortului spontan in functie de modul in care se desfasoara intreruperea sarcinii sau cum se face evacuarea produsului de conceptie, d..p.d.v. anatomo-clinic, avortul poate fi:

- iminent - incipient - incomplet - complet

1.1 !tiopatogenie Cauzele avortului spontan sunt multiple si variate. Factorii pot fi: - favorizanti - determinant /riginea lor putand fi din: - mediul extern - mediul intern - de origine genetica - gene - nuclei - cromozomiale Factorii din mediul extern: - eforturile fizice legate de activitatea profesionala a femeii poate produce avortul prin declansarea contractiilor uterine. - emotiile negative permanente. - alimentatia carentata: carentele de vitamine, proteine, fier, calciu, fosfor, pot determina avortul prin aparitia de "emoragii placentare sau cu necroza vilozitatilor sau prin moartea produsului de conceptie. Factorii din mediul intern: - a%eratiile cromozomiale de la nivelul oului reprezinta un factor important (<:C) in etiologia intreruperii spontane a evolutiei sarcinii. 0e cele mai multe ori este vor%a de a%eratii cromozomiale la nivelul celular sexuale, care produc un ou ce este de la inceput anormal. Alteori gametii sunt normali, dar asupra oului actioneaza o serie de factori, care produc a%eratii cromozomiale. )a %aza acestor tul%urari exista 8 grupe de factori: 1.'tari patologice familiale ("eredo-colaterale), anomalii de dezvoltare, %oli neuropsi"ice, %oli endocrine si de meta%olism. 1. 'tari patologice capatate ale genitorilor: %oli infectioase (virale), %oli endocrine, varsta inaintata, intoxicatii exogene, iradiatii, care pot determina pertur%ari ale functiei gonadelor. 8. Afectiuni ce apar pe organismul matern in cursul evolutiei sarcinii: infectii, intoxicatii profesionale, unele medicamente administrate la inceputul gestatiei. A%eratii cromozomiale numerice: variatiile numerice ale cromozomilor pot interesa setul cromozomial (poliploidie) sau numai o singura perec"e de cromozomi (aneuploidiu). ;ul%urarile din cadrul a%eratiilor cromozomiale numerice s-ar datora unui supradoza+ sau defect genic si in consecinta enzimatic care ar duce la tul%urari meta%olice, responsa%ile de diferite anomalii organice, ce determina moartea produsului de conceptie.

Anomalii morfologice: aceste anomalii se refera in special la deletiune si translocatie, ele fiind mai putin importante in declansarea avortului, deoarece numarul de gene din celula ramane nesc"im%at sau variaza putin. Infectiile cronice: luessul, toxoplasmoza, listerioza, pot determina avortul prin leziuni placentare sau prin moartea em%rionului sau fatului. Intoxicatiile cronice: alcool, plum%, ta%agism, medicamentoase (tranc"ilizante, euforizante, etc.) produc frecvente leziuni placentare sau moartea produsului de conceptie. Afectiuni ale sistemului nervos: in unele situatii pot determina avortul prin declansarea contractiilor uterine. Afectiuni ale sistemului endocrin: produc intreruperea sarcinii in procenta+ de 8: # 85C. 0intre toate tul%urarile "ormonale cele mai importante sunt determinate de anomalii ale steroizilor sexuali si anume: insuficienta estrogenica, insuficienta progestativa, insuficienta glo%ala si "iperandrogenia. Afectiuni ale sistemului "ematopaetic: anemiile cronice care produc avortul prin moartea em%rionului sau fatului datorita "ipoxiei. .urpura "emoragica determina "emoragii placentare. Incompati%ilitatea factorului *= poate produce avortul repetat in caz de imunizare masiva cu anticorpi permanenti cand se a+unge la moartea produsului de conceptie printr-un conflict grav anticorp-antigen. Afectiuni ale aparatului respirator: %ronsita si astmul pot produce avortul, fie prin declansarea contractiilor uterine fie prin moartea fatului datorita "ipoxiei. Afectiuni ale aparatului circular: cardiopatiile grave decompensate pot determina "emoragii placentare prin tul%urari circulatorii pelviene. Afectiuni ale aparatului urinar: nefritele cronice produc frecvent leziuni placentare ("emoragii, infarcte). Afectiuni ale aparatului genital: - malformatiile uterine: determina avortul prin declansarea contractiilor ca rezultat al inacapacitatii de extensie a uterului. - infectiile cronice (endometria): determina fixari defectuoase si fragile ale oului. - tumorile: (fi%romul uterin) expliac avortul prin reducerea extensi%ilitatii musc"iului uterin. - cicatricile: in special cele de la nivelul corpului pot impiedica extensi%ilitatea musc"iului uterin. - deplasarile (retroversia, prolapsul) pot determina avortul prin anclavarea uterului gravid in micul %azin. Incompetenta cervico-istmica: explica in special avortul fetal (lunile 5-4) cand prin presiunea exercitata de catre ou, se produce o relaxare a istmului si colului. 0atorita acestui fenomen mem%ranele de la polulinferiotr al uterului nu vor mai intalni nici o rezistenta si se vor rupe. Factorii ovulari: toate starile patologice de la nivelul elementelor oului pot sa produca avortul(mola, ruptura prematura a mem%ranelor endometrita deciduala, sarcina generala) prin distensia exagerata a uterului prin leziuni placentare sau prin mortea peodusului se conceptie.

2ecanismul avortului spontan este diferit in raport cu varsta sarcinii. Astfel: - in avortul spontan din primele saptamani (avortul ovular) eliminarea oului se face de o%icei glo%al, ramanand in cavitatea uterina aproape intotdeauna resturi ovulare, "emoragia este mare. - in avortul din saptamanile D # 14 (avortul em%rionar) se elimina de o%icei numai em%rionul, placenta si mem%ranele ramanand aderente numai un timp in cavitatea uterina, "emoragia este moderata. - in avortul fetal saptamanile 16-14, mecanismul avortului este oarecum asemanator cu cel al nasterii. 1.8 Anatomie patologica '-a adoptat o divi'iune anatomica: - avort ovular, cand expulzia s-a facut in primele 7 saptamani de sarcina. - avort em%rionar, produs intre a D-a si a 14-a saptamana de sarcina. - avort fetal, survenit in cursul saptamanilor 16 si 14. In primele saptamani de sarcina de cele mai multe ori, partile care constituie oul sunt atat de infiltrate in sange, incat masa expulzata se prezinta ca un %loc compact in care nu se recunosc usor elementele anatomice distincte: s-a dat numele de ,mola sangvina- sau ,mola carnoasaacestei mase eliminata intr-un singur timp. Foarte adesea oul expulzat se prezinta compus din toate cele 8 mem%rane, dar cavitatea amniotica este fara em%rion sau cel mult cu un mic mugure care reprezinta insertia cordonului. /ul uman de 8 sau < luni are partile constitutive perfect distincte: un ou expulzat la aceasta varsta poate sa se prezinte complet, adica invelit la exterior de o caduca parietala cu o portiune mult ingrosata. 0aca oul este mort de mai mult timp, el sufera modificari de mumifiere, un fat mumifiat este scurtat, pielea de culoare gal%en-pamantie pe care lic"idul amniotic, resor%it in parte, lasa un depozit cremos. )a varsta de 5- 4 luni, oul are aproape acelasi aspect anatomic, ca si la termen. Cand fatul este viu, poate prezenta miscari respiratorii si %atai ale inimii care persista catva timp. Cand oul a fost mort si retinut, fatul se macereaza, tesuturile se im%i%a cu serozitate, pielea devine rosie # %runa, se acopera cu flictene pline de o serozitate rosiatica, consistenta fatului este mult scazuta, oasele craniului sunt incalecate: placenta poate prezenta leziuni degenerative, infiltratii, focare "emoragice.

1.8 ;a%lou clinic: - disparitia semnelor su%iective de sarcina - metroragie - dureri lom%are sau a%domino-pelviene

0urata En care se efectueaza un avort spontan este varia%ila, de la o ora la 5-4 ore. 0e cele mai multe ori oul este eliminat incomplet din cauza contractiilor uterine sau aderentei mem%ranelor numit avort incomplet. 0upa efectuarea avortului, uterul, involueaza, rapid si poate vindecat En 7-1: zile de la avort( pentru avorturile din primele trei luni de sarcina) si dupa 1<-15 zile( pentru un avort de 54 luni). 0upa avort menstruatia revine En <-4 saptamFni. Gn cazul avorturilor trecute de 8 luni se o%serva o marire a sFnilor cu o secretie lactata redusa, care dispare En 5-1: zile de la avort.

1.< !tape clinice: ;a%loul clinic al avortului spontan este caracteristic desfasurFndu-se En etape succesive: - amenintare de avort - avort iminent( A% incipient) - avort En curs de efectuare - avort incomplet efectuat - avort retinut. Amenintarea de avort se caracterizeaza prin: - pierderi mici de sFnge rosu, care uneori poate persista zile sau saptamFni@ - contractii uterine dureroase exprimate prin dureri colicative lom%are, dureri asemanatoare celor de la menstruatie si dureri suprasimfizare@ - de o%icei sFngerarea apare prima, iar durerile a%dominale apar mai tFrziu@ - colul este lung, cu orificiul extern Enc"is, iar uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei@ - vizionarea ecografica a sacului gestational si a ecoului em%rionar. Iminenta de avort se caracterizeaza prin: - sFngerare a%undenta cu sFnge rosu uneori c"eaguri@ - contractii uterine dureroase frecvente si intense@ - colul este cu orificiul desc"is, uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei. Avortul En curs se caracterizeaza prin: - sFngerare a%undenta sau moderata@ - contractii uterine dureroase frecvente si intense exprimate prin dureri colicative@ - stergerea colului si dilatarea acestuia, uneori aparitia En aria colului de parti ovulare sau expulzia produsului de conceptie.

Avortul incomplet consta En eliminarea em%rionului, iar placenta sau resturile placentare ramFn En uter. 'e caracterizeaza prin: - sFngerare a%undenta cu c"eaguri@ - dureri colicative de intensitate redusa@ - col cu orificiul extern desc"is@

- uterul En dimensiuni mai mici decFt durata amenoreei. 'arcina nemaiputFnd fi salvata pentru a evita "emoragiile legate de avorturi, se impune ca tratamentul o%stetrical sa fie activ. 1.5 Investigatii Investigatiile de specialitate au scopul de a diagnostica sarcina si de a vedea daca sunt si alte pro%leme care necesita urmarire. Indiferent de viitorul sarcinii, continuare sau avort, consultul va include o anamneza in care se va pune accent pe antecedentele personale (alte sarcini, avorturi, %oli asociate), un examen o%iectiv si examene paraclinice (de la%orator). Indiferent de varsta gravidei, femeie adulta sau adolescenta, consultul ginecologic este confidential. inecologul nu are voie sa divulge aspecte ale consultatiei nimanui fara acordul pacientei.
!xamenul o%iectiv anterior avortului cuprinde:

- semnele vitale: tensiunea arteriala si frecventa cardiaca (pulsul) - auscultatia inimii si a plamanilor - examen pelvin pentru a determina dimensiunea uterului (a+uta la estimarea saptamanii de sarcina), forma uterului, starea ovarelor si a trompelor uterine (pentru a elimina o posi%ila sarcina ectopica in trompele uterine si nu in uter, unde este normal, caz in care se palpeaza o formatiune in pelvis). !xamenele de la%orator anterioare avortului includ: - test de sarcina care sa confirme sarcina # exista si alte motive pentru lipsa ciclului menstrual (posi%il stresul) - examen de sange pentru a eliminaHconfirma o anemie (fier scazut in sange) # daca se confirma anemia medicul va recomanda supliment de fier inainte si dupa avort - determinarea grupei sangvine si daca pacienta este *"-pozitiva sau *"-negativa # daca este *"negativa va primi dupa avort un vaccin care se numeste *" imuno glo%ulina - examen de urina pentru a elimina o posi%ila infectie urinara - screening pentru o %oala cu transmitere sexuala, daca pacienta prezinta risc pentru o astfel de %oala. Acest screening nu reprezinta o investigatie de rutina inaintea unui avort, dar este %ine de facut pentru a reduce riscurile de complicatii (precum infectiile) postinterventionale - frotiu .apanicolau pentru a elimina displazia (celule cervicale anormale). Iici aceasta investigatie nu este de rutina inaintea unui avort, dar este indicata pacientelor predispuseHcare prezinta risc pentru cancerul de col uterin.
'e recomanda si o ecografieHultrasonografie a%dominala pentru a vedea marimea, forma uterului si numarul de fetusi prezenti. !cografiaHultrasonografia transvaginala este metoda cea mai exacta de

determinare a varstei sarcinii in primul trimestru si poate diagnostica o sarcina cu o saptamana inaintea ecografiei a%dominale.

1.4 0iagnostic 0iagnosticul se %azeaza pe: - diagnostic clinic - examene de la%orator 0iagnosticul clinic: - semne su%iective (amenoree, tul%urari neuro-vegetative). - semne o%iective -semne uterine de sarcina (uter marit, moale, pastos, etc.) 0aca la o femeie care a prezentat amenoree si semne de graviditate apar "emoragii, dureri sau am%ele, tre%uie sa ne gandim de la inceput la posi%ilitatea unei interuperi de sarcina. .rin examinarea completa a femeii tre%uie rezolvate urmatoarele pro%leme: - daca femeia este sau a fost gravida@ - daca exista o amenintare de avort@ - daca este un avort in curs de efectuare sau c"iar efectuat@ - daca este complet sau incomplet@ - daca este complicat@ - cauza lui@ 0ureri si "emoragii apar la mai multe femei care se cred gravide in mod gresit@ simple intarzieri de menstruatie, tul%urari nervoase, gastro-intestinale sau "epatice, precum si modificari de volum ale uterului, au indus in eroare pe femei si pe medici. Iumai constatarea precisa a unui grup de simptome poate sa sta%ileasca un diagnostic de sarcina. In prezenta "emoragiilor la o femeie gravida, tre%uie precizat daca sangele vine din uter si este rezultat unei dezlipiri a oului, ori este pierdut din col, din vagin sau c"iar din "emoroizi. 3neori se produc mici pierderi de sange dintr-un uter gravid, fara ca oul sa fi suferit vreo atingere, prin simpla insuficienta de secretie a corpului gal%en. 'e mai pot produce pierderi menstruale anormale din a doua cavitatea uterului du%lu. 0ureri a%dominale sau lom%are la o gravida pot fi datorate unei colici intestinale, apendiculare, nefrite sau "epatice. In primele doua luni ale sarcinii, un diagnostic diferential greu de lamurit il ofera sarcina extrauterina care dupa ce determina de la inceput o amenoree, se manifesta apoi prin dureri a%dominale, pierderi de sange persistente, marirea uterului si eliminarea de caduca. .rezenta sau diferenta unei tumori anexiale fixeaza de o%icei diagnosticul. 0iagnosticul unui avort in curs de efectuare, nu se poate sta%ili decat prin examen local, constatandu-se ca vaginul este plin de c"eaguri, colul desc"is, oul sau fatul co%orat in cavitatea cervicala, corpul uterin contractat intermitent, are volumul micsorat fata de varsta sarcinii.

!xaminarea micilor %ucati ovulare se va face in apa, spre a descoperi %ucati de caduca si vilozitati coriale@ acest examen cere multa experienta. Iu este intotdeauna usor de precizat daca expulzia oului a fost completa sau incompleta. C"iar atunci cand oul pare eliminat in intregime, este posi%il ca %ucati mari de caduca sau cotiledoane sa fie retinute in uter. .ierderile de sange in zilele care urmeaza avortului constituie semnul cel mai sigur al retentiei de resturi. 'e adauga semne locale ca: un col moale, intredesc"is, care permite patrunderea pulpei indexului sau c"iar o exploratie intrauterina: corpul uterin marit de consistenta pastoasa, este dureros la presiune si de mai multe ori deviat. !xamenul digital: lamureste precis diagnosticul de retentie. 0iagnosticul de infectie postavortum se sta%ileste prin constatarea fe%rei, a fetiditatii si a purulentei lo"iilor, a frisoanelor repetate si a modificarilor patologice locale. Cazurile avorturilor spontane au un prognostic %enign, cu totul diferit de avortul provocat, unde mortalitatea si mor%idilitatea au un procent mai ridicat. Avortul cu retentie este in proportie de <: # 5:C. Interventia medicala rationala asigura vindecarea. In cazurile cu retentie, in care s-a asteptat eliminarea spontana a resturilor si vindecarea in timp, complicatiile trec de <:-4:C cele mai multe se complica cu "emoragii, iar 5-1:C se complica cu infectii. 3n numar foarte redus se vindeca prin eliminarea sponatanea a resturilor, iar in cele mai multe dau nastere la complicatii tardive ca: polipi placentari, metrite, tul%urari menstruale, sterilitate secundara. 1.6 ;ratament Iu exista o modalitate terapeutica prin care sa fie stopat avortul spontan in evolutie (in curs). In cazul in care nu sunt prezente simptome ale "emoragiei masive, fe%ra, sla%iciune sau alte semne de infectie, nu se poate sc"im%a prin interventie cursul avortului. Avortul spontan este ceva natural si de aceea medicii iau o pozitie de expectativa. 0e o%icei, dureaza cateva zile. 0aca durerile provocate de avort sunt insuporta%ile, sangerarea este a%undenta sau eliminarea produsului de conceptie mort dureaza o perioada prea lunga, ginecologul va interveni prin c"iureta+ (procedura prin care este eliminat continutul uterin). 1.6.1 ;ratamentul iminentei de avort sau a avortului incipient In caz de iminenta de avort spontan (amenintarea de avort) sau de avort incipient, procesul se poate remite spontan sau su% influenta tratamentului@ incepand cu etapa avortului in evolutie, el este ireversi%il. In cazul in care apar sangerari vaginale in cursul sarcinii, se recomanda urmatoarele masuri: -evitarea efortului fizic excesiv si repaus sexual (evitarea contactelor sexuale)@ unii medici recomanda repaus strict la pat, insa ma+oritatea studiilor arata ca prin aceasta nu se opreste cursul avortului

-administrarea de progesteron poate fi utila in pastrarea sarcinii@ insa prin aceasta metoda se intarzie doar desfasurarea avortului (progesteronul este eficient in prevenirea producerilor nasterilor premature in cazul sarcinilor cu risc) -evitarea administrarii AII' (antiinflamatoarelor nesteroidiene) de tipul I%uprofenului. Acetaminofenul (paracetamolul) poate fi folosit ca analgezic. 1.6.1. ;ratamentul avortului incomplet Avortul incomplet reprezinta expulzia partiala a produsului de conceptie. In cazul avortului incomplet sau avortului in curs, optiunile terapeutice sunt urmatoarele: -expectativa vigilenta, in care se urmareste atent evolutia fireasca, fara sa se intervina terapeutic decat in cazul aparitiei complicatiilor -tratament medicamentos 2ifepristone siHsau 2isoprostol, care faciliteaza eliminarea avortonului -dilatatie si c"iureta+ (0JC) procedura c"irurgicala rapida prin care se realizeaza avortul produsului de conceptie. 1.6.8 ;ratamentul medicamentos Avortul medicamentos adica folosirea medicatiei pentru intreruperea unei sarcini, este D7C eficient daca se realizeaza in primele D saptamani de sarcina. .e masura ce sarcina se apropie de sfarsitul primului trimestru, medicatia nu mai este suficienta pentru a induce avortul. In acest caz este necesar si un avort c"irurgical pentru a o%tine un avort complet (indepartarea tuturor urmelor de tesut fetal din uter). .lanul terapeutic intr-un avort medicamentos cuprinde un prim consult medical si administrare de medicatie, urmat dupa 8-< zile de al doilea consult si medicatie (conform unui alt plan terapeutic, a doua administrare de medicatie este permisa si la domiciliu). 'angerarea vaginala dureaza in medie 1< zile. 0upa aproximativ 1 saptamani de la al doilea consult medical este o%ligatoriu un control pentru a vedea daca evolutia este corespunzatoare. 3rmarirea medicala inainte si dupa avort include examene fizice si teste de la%orator, informarea pacientei despre posi%ilele urmari ale avortului, instructiuni de autoingri+ire, informarea despre posi%ile acuze pentru care tre%uie sa se prezinte la specialist si planning-ul familial. 2edicamentele folosite in prezent pentru inducerea avortului sunt: - 2isoprostol # acest "ormon induce travaliul prin dilatarea colului cervical si prin producerea de contractii uterine. 2isoprostolul poate fi administrat singur, dar este mult mai eficient daca este asociat cu 2ifepristona sau 2et"otrexat, pentru avorturile din primul trimestru - 2ifepristona si 2isoprostol - 2ifepristona cunoscuta si ca 2ifeprex sau *3-<74, %loc"eaza folosirea progesteronului, acesta opreste cresterea placentei, dilata colul cervical si pregateste

uterul pentru travaliu. 2isoprostolul declanseaza contractiile si curata uterul de tesutul fetal. Acest tratament are o eficacitate intre D5-D7C pentru sarcinile de pana la D saptamani - 2et"otrexat si 2isoprostol # 2et"otrexatul opreste cresterea placentei, fiind mai putin eficient decat 2ifepristona@ 2isoprostolul declanseaza contractiile si curata uterul de tesutul fetal. Acest tratament are o eficacitate intre D5-DDC pentru sarcinile de pana la 6 saptamani. 1.6.< ;ratamentul c"irurgical Avortul c"irurgical intrerupe sarcina prin indepartarea c"irurgicala a continutului uterului. In functie de varsta sarcinii in saptamani, se folosesc proceduri diferite pentru avortul c"irurgical. 3rmarirea medicala inainte si dupa avortul c"irurgical include examene fizice si teste de la%orator, informarea pacientei despre posi%ilele urmari ale avortului, instructiuni de autoingri+ire, informarea despre posi%ile acuze pentru care tre%uie sa se prezinte la specialist si planning-ul familial. ;e"nicile c"irurgicale folosite pentru sarcini in primul trimestru (saptamana 8-11) sunt: - aspiratia manuala sau aspiratia mecanica realizeaza aspiratia printr-un tu% a intregului tesut fetal din uter - dilatarea colului uterin si c"iuretarea uterului, o te"nica mai c"irurgicala decat anterioara, foloseste pentru a curati uterul cu un instrument ascutit. Aceasta metoda este de o%icei rezervata cazurilor in care prin aspiratie nu s-a o%tinut curatirea completa a uterului. ;e"nica c"irurgicala folosita pentru sarcini in al doilea trimestru este dilatarea colului uterin si evacuarea uterului care de fapt este o com%inatie intre aspiratie, dilatare si c"iuretare, folosind instrumente c"irurgicale precum forcepsul pentru indepartarea tesutului fetal si a placentei din uter. Aceasta metoda este mai frecvent folosita pentru sarcinile din trimestrul doi decat inducerea unui avort (medicamentos) deoarece prezinta un risc mai scazut de complicatii. 2etoda nec"irurgicala posi%ila in sarcini aflate in trimestrul al doilea este inducerea avortului folosind medicatie care produce contractii uterine urmate de expulzia fatului din uter. 0in cauza riscului crescut de complicatii aceasta metoda este rar folosita. 0urerea asociata cu avortul poate sa varieze de la usoara pana la severa si depinde de statusulHconditia fizica si emotional al fiecarei femei. 3nele anomalii congenitale (defecte de la nastere) sau alte pro%leme fetale sunt de multe ori diagnosticate doar in al doilea trimestru de sarcina in cadrul unor investigatii de rutina. In aceste conditii raman mai putine optiuni in legatura cu metoda de avort. 0upa avortul c"irurgical pacienta este urmarita in centrul medical continuu pentru 1 pana la < ore, dupa care poate sa mai ramana su% o%servatie sau sa mearga acasa cu instructiuni speciale de ingri+ire si la cine sa apeleze in cazul aparitiei unei complicatii.

1.7. !volutie. .rognostic. Complicatii !volutie 0urata de timp in care se efectueaza un avort este varia%ila. 3nele se efectueaza rapid, in mai putin de o ora, altele dureaza 5-4 ore si c"iar mai mult. 0eseori oul este eliminat incomplet din cauza contractiilor uterine insuficiente, a rezistentei colului sau a aderentei mem%ranelor. In avorturile incomplete, resturile ovulare se elimina treptat in curs de mai multe zile, sau se organizeaza si se formeaza polipi placentari, sau produc complicatii "emoragice si septice. 0upa avorturile complete urmeaza o scurgere de lo"ii, scurgere putin a%undenta, a carei durata este in raport cu varsta sarcinii. 3terul involueaza rapid si poate fi considerat vindecat dupa 7-1: zile pentru avorturile din primele 8 luni si duap 1<-15 zile pentru avorturile de 5-4 luni. 2enstruatia revine dupa < pana la 4 saptamani. )a avorturile trecute de 8 luni se o%serva o marire a sanilor cu o secretie lactata redusa, care dispare dupa 5-1: zile. .rognostic Avortul medicamentos si avortul prin aspiratie nu afecteaza capacitatea pacientei de a ramane din nou insarcinata. !ste posi%ila o noua sarcina inca din primele saptamani dupa avort. 'e recomanda evitarea contactului sexual pana in momentul in care organismul este complet vindecat, cel putin 1-8 saptamani. .entru a preveni infectia si o noua sarcina specialistul va recomanda folosirea prezervativului in momentul reluarii contactului sexual. 'e poate avea in vedere si o alta metoda de contraceptie potrivita stilului de viata al pacientei. Complicatii *etentia totala sau partiala de reasturi ovulare poate sa determine complicatii immediate sau tardive. Complicatiile imediate sunt "emoragiilesi infectiile. Hemoragiile: pot sa fie a%undente (care persista zile si saptamani), alteori ele sunt dintr-o data masive si a%undente, cu sange rosu-viu, cu fenomene de anemie acuta, stari mecopale. C"iar la femeile cu pierderi mici dar prelungite, starea generala se altereaza, iar numarul de glo%ule rosii scade mult. 2ai frecvent se o%serva o alternanta a pierderilor mici cu pierderi a%undente. $nfectiile: sunt complicatiile cele mai de temut ale resturilor. 2icro%ii din vagin infecteaza resturile si produc putrefierea lor- lo"iile devin purulente, rau mirositoare, a%undente, fe%ra si pulsul se ridica, uterul devine dureros, involutia se opreste. Forma clinica cea mai frecventa este endometrita post-avortum, datorita infectiei resturilor de caduca

Infectia se poate propaga la musc"iul uterin, la anexele uterului sau venele periuterine. .rintre complicatiile tardive ale avortului amintim: - polipii placentari cu "emoragiile secundare@ - metrita cronica, manifestata prin tul%urari menstruale, scurgeri mucoase, uter su%involuat, cervicita, -eroziuni cervicale@ - sterilitate secundara.

Cap.III #*olul asistentei medicale in ingri+irea pacientei cu avort spontan


Intre profesia de asistent medical si societate este o relatie reciproca: asistentii medicali daruiesc ingri+ire continua tuturor fiintelor umane fara a avea in vedere %oala sau statutul social, iar societatea recunoaste profesia in care mem%rii actioneaza responsa%il si conform unui cod al eticii. Codul international de etica pentru asistentele medicale de o%stetrica ginecologie respecta dreptul femeilor de a lua o decizie, favorizeaza acceptarea responsa%ilitatii pentru consecintele deciziilor lor si le spri+ina dreptul de a participa la luarea deciziilor privind propria persoana, incura+andu-le sa vor%easca in interesul lor despre pro%lemele care le afecteaza sanatatea. In acelasi timp acorda ingri+iri femeilor si familiilor care asteapta copii, incura+andu-le sperantele realiste legate de nastere astfel ca nici o femeie sa nu fie lezata prin conceptie sau nastere, raspunzand nevoilor psi"ologice, fizice, emotionale si spirituale ale femeilor. .ro%lemele sarcinii sunt relatate a fi: facilitarea, prevenirea si normalitatea. Facilitarea a prezentat interes pentru cercetatorii in domeniu, stiinta moderna rezolvand situatii de sterilitate cauzate de casatoria si nasterea tarzie la femeile independente, active, sau cu cariera. 3nele femei amana incercarea de a ramane insarcinate pana la varsta cand fertilitatea este scazuta. 2ulte femei nu realizeaza posi%ilele implicatii la luarea acestor decizii, dorinta de a-si controla viata, de a fi independente le fac sa creada ca infertilitatea este o pro%lema a altora. In timp ce stiinta a facut mari progrese in facilitarea sarcinii, in a%ilitatea de a induce sarcina prin fertilizarea in vitro, fara a putea insa controla posi%ilitatea unor nasteri multiple, te"nica de fertilizare a ovarelor in vitro ridica pro%leme etice ca, acceptarea metodei de catre femei sau a%ilitatea mamei cu disfunctii ovariene de a accepta un ovar donat, etc. 3nul din rolurile asistentei medicale in aceasta pro%lema este cel de educator, educatia a+utand cuplurile sa depaseasca starea de anxietate si dificultatile emotionale. Consilierea in aceasta sensi%ila si unica pro%lema: educatie, raport emotional, asistenta si responsa%ilitati clinice, ridica multiple pro%leme etice asistentelor medicale.

.ro%lema prevenirii este centrata in +urul evitarii conceptiei pentru prevenirea sarcinilor nedorite. Controlul reproducerii este o pro%lema atat sociala cat si una personala, care variaza de la sterilizare permanenta, contraceptive temporare, la avort. Aceste metode au creat dileme etice asistentilor medicali cu ocazia consilierilor, in situatii cand sarcina desi era dorita, situatia financiara, familiara, sociala etc. nu o permitea. 'terilzarea creaza, de asemenea, dileme etice privind autonomia femeii, situatia ei sociala, pana la falsificarea genetica a omului. 0atorita contraceptivelor traditionale, femeile au fost responsa%ile de controlul nasterii. 0e curand in controlul sarcinii sunt implicati si %ar%atii, prin recent acceptata vasectomie. Acum sterilizarea masculina este o procedura simpla dar care ridica pro%leme legate de responsa%ilitatea contraceptiei. 0esi metoda este greu acceptata de %ar%ati, sterilizarea masculina le da sansa de a participa vizi%il si permanent in controlul sarcinii. Introducerea unor contraceptive ca spirala uterina a pus o %ariera intre pro%lemele contraceptive si avort, asemenea unui mecanism de interferare cu sarcina. Initierea cu valorilor profesionale pentru cele mai multe asistente medicale de o%stetrica ginecologie se produce in timpul adolescentei tarzii sau la inceputurile maturizarii. In acest moment multe persoane s-ar putea sa nu ai%a un moral dezvoltat. Avand insa responsa%ilitati profesionale se pot forma, dezvolta etic, atata timp cat realizarea profesionala este inteleasa ca un proces de dezvoltare de alungul vietii. *esponsa%ilitatea incepe cu cuplul con+ugal, cu pro%lemele sterilitatii si fertilitatii si se termina cu lauzia, perioada in care de asemenea pot aparea complicatii fata de care este necesara o conduita etica. Asistenta medicala de o%stetrica ginecologie va tre%ui sa respecte cu strictete indicatiile terapeutice, cuplul ca existenta, calitatea vietii mamei, care include, de regula, si fatul, c"iar daca prin educatie, varsta, situatie familiala, femeia se comporta diferit fata de conceptie si sarcina. /%iectivele din cadrul mentinerii sanatatii femeii includ informarea ei despre importanta controlui ginecologic regulat pentru a putea promova sanatatea si a detecta orice pro%lema in timp util. *olul asistentei medicale este sa asigure asistenta in pro%leme ginecologice si functiile reproductive, sa lamureasca pacienta in legatura cu intre%arile si ingr+orarile ei referitoare la functiile sexuale si sexualitate. .e linga pro%lemele de etica cu care se confrunta asistentele medicale, acestea sustin, prin munca lor, conditia umana in lupta cu esecul, %oala sau moartea, nu numai prin multa pricepere, prudenta, devotament pentru om, ci si prin multa omenie, pasiune de a se dedica sanatatii oamenilor 8.1 *olul propriu:

- preia pacienta nou internata, verifica identitatea, toaleta personala, tinuta de spital si o repartizeaza En salon, dupa informarea preala%ila asupra structurii sectiei si drepturile ce Ei revin ca pacienta@ - perzinta medicului pacienta pentru examinare si da informatii asupra starii si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul monitorizarii, tratamentul si ingri+irile acordate conform indicatiilor din foaia de o%servatie@ - identifica pro%lemele de ingri+ire a pacientei, monitorizeaza functiile vitale, sta%ileste prioritatiile pentru planul de ingri+ire, evalueaza rezultatele otinute pe care le inregistreza in dosarul de ingri+iri - pregateste pacienta pentru te"nicii specifice, pentru investigatii speciale sau c"irurgicale - pregateste materialul si instrumentarul En vederea sterilizarii - pregateste ec"ipamentul, instrumentarul si materialele sterile necesare interventiei - efectueaza in scris si ver%al preluarea-predarea fiecarei paciente si a activitatii desfasurate En timpul serviciului, En cadrul raportului de tura - respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si com%aterea infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienico-sanitare, a circuitelor sanitare - organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate - participa siHsau initiaza activitatii de cercetare En domeniul medical si al Engri+irilor pentru sanatate

8.1 *olul delegat - sta lFnga gravida asigurFndu-i confortul psi"oafectiv, oferindu-i siguranta@ - urmareste ;A, ;, C30, &CF-urile si En general evolutia travaliului@ -administreza medicatia prescrisa de medic, recolteaza produse %iologice pentru examen de la%orator - a+uta gravida sa se aseze pe masa ginecologica@ - pregateste cFmpul operator dupa ce face o dezinfectie larga suprapu%iana, vulvoperineala si a fetelor posterointerne ale coapsei, cu solutie de alcool iodat@ - aseaza cFmpurile sterile, izolFnd regiunea vulvoperineala@

- a+uta medicul la efectuarea tratamentului c"irurgical