DEZVOLTAREA RURAL Conf. univ. dr. Arh. Gheorghe IONACU .C!r!"#eri$#i"i !%e &ediu%ui 'i !'e()rii rur!%e Evo%u*i!

! i$#ori") ! "o&uni#)*i%or u&!ne ! v!%id!# dou) for&u%e de org!ni(!re #eri#ori!%) !n#ro+i") ! &ediu%ui !&,i!n#- or!'u% 'i $!#u%. .n #i&+ "e !,ord!re! #eore#i") 'i +r!g&!#i") ! +refer!# or!'u% 'i &ediu% ur,!n/ $!#u%/ !#un"i "0nd nu ! fo$# #o#!% ignor!#/ ! fo$# !,ord!# ur,!ni$#i"/ 1n $u,$idi!r/ "! $+!*iu +!#ri!rh!%-+ri&i#iv 'i rudi&en#!r de !'e(!re u&!n)/ "! e#!+) de+)'i#) de evo%u*ie ! h!,i#!#u%ui u&!n. Ori/ "ivi%i(!*i! rur!%) nu e$#e non-"ivi%i(!*ie 'i ni"i re(erv!*ie !rh!i")/ h!ndi"!+!#) #ehno%ogi". E! "u+rinde !dev)r!#e re(ervo!re de "u%#ur) 'i de $+iri#u!%i#!#e/ "i(e%!#) de $e"o%e 'i de &i%enii de %o"uire. Av0nd/ de regu%)/ o +er$on!%i#!#e +ro+rie/ di$#in"#)/ $!#u% !re !de$e! 'i o "u%#ur) $+e"ifi")/ origin!%). .n $+!*iu% ro&0ne$"/ $!#u% ! "uno$"u# o &!re diver$i#!#e de #i+uri $i &ode%e "u%#ur!%e in#egr!#e/ de &!re !u#en#i"i#!#e 'i v!%o!re/ "u v!%en*e "!re !u +u#u# "re! 'i 1n#re*ine un h!,i#!# u&!n $u+erior/ re"onfor#!n# 'i din!&i". E$#e "er# ")/ $+re deo$e,ire de or!'/ "!re !dun)un !&!%g!& de o,i"eiuri 'i uneori/ de +$eudo"u%#uri/ $!#u% re+re(in#) !de$e! un &ode% "u%#ur!% !u#en#i". 2#udii%e $o"io%ogi"e !u de+i$#!# "e% +u*in 34de &ode%e e#no-fo%"%ori"e diferi#e de "u%#uri rur!%e/ !v0nd +or#u%/ "!$e%e/ "0n#e"e%e/ o,i"eiuri%e re%!#iv diferi#e. A"e!$#),og)*ie #re,uie "on$erv!#) 'i +u$) 1n v!%o!re 'i 1n $!#u% ro&0ne$" euro+e!n/ !% $e"o%u%ui 55I. 2#!nd!rdu% de vi!*)/ oferi# de $!#u% o""iden#!% "ivi%i(!#/ $e reg%e!() $in"ron "u "ondi*ii%e $i&i%!re oferi#e de or!'/ u#i%i#)*i%e 'i f!"i%i#)*i%e #ehni"e &oderne/ nefiind 1n de#ri&en#u% "on#inui#)*ii i$#ori"e 'i ne!%#er0nd !&,i!n*! %o"!%) $+e"ifi"). Tr!di*ion!%i#!#e! &ediu%ui rur!% nu e6"%ude do#!re! $! "!%i#!#iv) +rin e"hi+)ri #ehni"o-edi%i#!re 'i +rogr!&e de &oderni(!re. Zone%e rur!%e !"o+er) 1n Euro+! "ir"! 78 9 din $u+r!f!*! "on#inen#u%ui/ !+ro!+e :u&)#!#e din +o+u%!*i! #o#!%) %o"uind 1n !"e$# $+!*iu rur!%/ "on$ider!#/ +e dre+# "uv0n#/ "e% &!i i&+or#!n#. E6i$#) "hi!r/ 1n u%#i&i%e de"enii/ o &i'"!re ")#re ve#re%e de %o"uire rur!%)/ %ini'#i#e/ n!#ur!%e 'i re"onfor#!n#e/ ! unor $!%!ri!*i !g!$!*i de "ondi*ii%e $#re$!n#e de %o"uire din !g%o&er)ri%e ur,!ne/ %i&u(in! $!u &i:%o!"e%e de #r!n$+or# 1n "o&un re(o%v0nd "u u'urin*) +ro,%e&! n!ve#ei "!$) $ervi"iu -!+rovi(ion!re. ;ediu% rur!% nu o,%ig) %! !d!+#)ri for*!#e 'i ne"ondi*ion!#e/ nu e$#e e6"e$iv $#ru"#ur!#/ din!&i"! evo%u*iei $!%e $+!*i!%e ur&0nd o %ogi") $i&+%)/ %ine!r)/ f)r) #endin*! de ! $u,ordon! +er$on!%i#!#e! u&!n). Cu #o!#e !"e$#e!/ $!#u% e$#e "on$ider!# "on$erv!#or 'i re(i$#en# %! $"hi&,!re. D!r $) #re"e& 1n revi$#) #r)$)#uri%e defini#orii !%e !'e()rii rur!%e/ !'! "u& re(u%#) e%e din $#udii%e efe"#u!#e !n#erior"ondi*ii geo-"%i&!#i"e de#er&in!n#e "u un gr!d $+ori# de !"ur!#e*e e"o%ogi")< $"!r! u&!n) 'i &orfo%ogie +ro+rie $+e"ifi")< "on"en#r!re redu$) ! +o+u%!*iei 'i in#egr!re org!ni") 1n &ediu% n!#ur!% $u+or#<&e#!,o%i$& fun"*ion!% +ro+riu "o&uni#)*i%or "oeren#e 'i +onder!#e< in#ere$e de gru+ $+e"ifi"e/ do&in!#e de o in#en$) "oe(iune $o"i!%)< v!%ori $+e"ifi"e/ gener!#e de o $en$i,i%i#!#e "o%e"#iv)/ "!re genere!() un "od infor&!*ion!% 'i e$#e#i" +ro+riu< #i+!re "on$#ru"#ive individu!%i(!#e/ &!#eri!%e 'i #ehni"i "u !&+ren#) %o"!%)< di$#ri,u*ie riguro$ ier!rhi(!#) ! +rogr!&e%or de !rhi#e"#ur)/ "u re+re(en#!#ivi#)*i indi$"u#!,i%e "! ,i$eri"!/ '"o!%!/ +ri&)ri!< +re+onderen*! 'i "hi!r o&ni+re(en*! 1n "!dru% +rogr!&e%or de !rhi#e"#ur) ! %o"uin*ei 1n for&! $! de "!$) individu!%) "u %o# +ro+riu< &od!%i#)*i uni#!re de !&+%!$!re ! "on$#ru"*ii%or/ "!r!"#eri(!#e de o o!re"!re uni#!#e $#i%i$#i") !rhi#e"#ur!%)< &ediu !n#ro+o%ogi" $+e"ifi"/ $u+erior "! o&ogeni#!#e/ gener!#or de "o&+or#!&en# u&!n 'i $+iri#u!%i#!#e $+e"ifi"e< $#!,i%i#!#e re%!#iv) ! +o+u%!*iei< #o+oni&ie +ro+rie/ $+e"ifi")< $"he&) ur,!ni$#i") %!"oni")/ $i&+%)/ uneori "u &!i &u%#e #ru+uri de in#r!vi%!n.

2!#u% e$#e un $+!*iu +ro+riu/ o"u+!#/ 1n(e$#r!# 'i u#i%i(!# 1n &od $+e"ifi" de o !nu&i#) "o%e"#ivi#!#e/ "!re !$igur) +er$i$#en*! unei #i+o%ogii ! &odu%ui de vi!*) "o&uni#!r/ "!re/ +rin "u%#iv!re! re%!*ii%or in#er+er$on!%e !%e &e&,ri%or 'i ! $i$#e&u%ui de re+!r#i*ie ! !#ri,u*ii%or !"e$#or!/ e$#e "!+!,i% $) +er+e#ue(e v!%ori%e &o'#eni#e/ +)$#r0nd #r!di*i!. ;odu% de +)$#r!re ! #r!di*iei $e +o!#e re!%i(! %! un nive% $u+erior -"on$i$#en#/ $!u/ di&+o#riv)-$e&ido"#/ di%u!#/ fun"*ie de gr!du% de "u%#ur) 'i de "on'#iin*) "o&uni#!r) ! %o"ui#ori%or re$+e"#ivi/ +re"u& 'i de gr!du% de i&+%i"!re ! !u#ori#)*i%or !d&ini$#r!#ive/ "u%#ur!%e/ '#iin*ifi"e. De%i&i#!re! !'e()rii rur!%e $e f!"e/ nu do!r du+) "ri#erii !d&ini$#r!#ive/ "i 'i e"ono&i"e/ geogr!fi"e/ i$#ori"e 'i de $u,$#r!# "u%#ur!%/ !rhi#e"#ur!%. I&!gine! e6+re$iv) ! +ei$!:u%ui "u%#ur!% rur!% e defini#) eviden# de ve"#orii o&="re!*ie=&ediu .>ro+rie#!#e! fun"i!r) fiind e$en*i!%) +en#ru de(vo%#!re! $!#u%ui/ !& !$i$#!# &!i 1n#0i %! o +re%ungi#) e#!+) ! #r!n(i*iei/ de +unere 1n +o$e$ie ! $)#eni%or/ "u diver$e %o#uri de #eren !gri"o%/ +re! f!r!&i#!#e. .n u%#i&! vre&e/ $e "on$#!#) 'iun 1n"e+u# de +ro"e$ de "o&!$!re %i,er) ! #erenuri%or/ 1n %o#uri de "0#ev! (e"i de he"#!re/! unor go$+od!ri/ "!re +rei!u $i #erenu% ve"ini%or/ $!u rude%or $if!"!$#fe%+o$i,i%) org!ni(!re! unor fer&e !gri"o%e ren#!,i%e. E6i$#)/ in "!dru% $i +e %0ng) ;ini$#eru% Agri"u%#urii diver$e $#ru"#uri in$#i#u*ion!%e/ "!re $e o"u+) de de(vo%#!re! rur!%!. De$igur/ 1n$)/ ") nu de $#ru"#uri in$#i#u*ion!%e ! du$ %i+$) $!#u%/ +en#ru !-'i !$igur! de(vo%#!re! 'i +ro+)'ire!/ "i de o +o%i#i") ! %i,erei ini*i!#ive 'i !$o"iere/ ! e"ono&iei "o&+e#i*ion!%e de +i!*) 'i ! unor re%!*ii de&o"r!#i"e. 2#ru"#uri%e #re,uie $) fie $u+%e/ $) r)$+und) "erin*e%or re!%e/ nu$) $e,iro"r!#i(e(e/ devenind o fr0n) 1n de(vo%#!re 'i "reind ,%o"!:e. 2#!#u% #re,uie $) !:u#e !gri"u%#orii. Tr!n(i*i! i&+%i") de$#ru"#ur)ri 'i re$#ru"#ur)ri/ "!re $) 1n%)#ure ,%o"!:u% in$#i#u*ii%or de #i+ +ir!&id!%/ "!re $ufo") ini*i!#iv! de %! ,!(). ?. Go$+od)ri! 'i %o"uin*! rur!%)Din +un"# de vedere e"o%ogi"/ $!#u% re+re(in#) !'e(!re! u&!n) in#egr!#) org!ni" 1n &ediu/ $+re deo$e,ire de or!'/ "!re &odifi") &!i r!di"!% +ei$!:u%. E%e&en#u% fund!&en#!% de !%")#uire $#ru"#ur!%) ! $!#u%ui 1% "on$#i#uie %o"uin*! 'i go$+od)ri! rur!%) ! f!&i%iei. @!"#oru% ordon!#or !% $!#u%ui 1% "on$#i#uie %o"uin*! individu!%) din go$+od)ri! *)r)ne!$") de #i+ in#egr!#/ "!re re+re(in#) "e%u%! e"ono&i") de ,!() ! $!#u%ui. Ro&0ni! !ve! %! $f0r'i#u% $e"o%u%ui 55/ "0#ev! &i%io!ne de go$+od)rii rur!%e f)r0&i*!#e/ "u %o#uri de #eren de -A he"#!re/ "ee! "e deno#) o e"ono&ie rur!%) de $u,(i$#en*). A#i#udine! f!*) de go$+od)ri! de $u,(i$#en*)#re,uie $"hi&,!#)/ 1n $en$u% ")/ d!") e! $e +er+e#ue!() +r!"#i" de $e"o%e/ d!") nu e$#e "hi!r +!u+er)/d!") +o!r#) "u e! #r!di*ii%e/ !r#! no!$#r) +o+u%!r)/ "u #o# "e !ve& &!i ,un 1n "u%#ur)/ &e'#e'uguri/ !rhi#e"#ur) rur!%)/ d!") +er+e#ue!() +rodu"ere! 'i "on$u&u% de !%i&en#e e"o%ogi"e 'i !re !#0#e! v!%ori/ de"e $) nu o +!$#r)&/ "! +e "ev! ,un 'i v!%oro$/ $+ri:inind -o $) $e ridi"e ")#re "ivi%i(!*ie.>o%oni!/ in#r!#) 1n") din ?443 1n Uniune! Euro+e!n)/ ! re+u$ 1n di$"u*ie +o%i#i"! !gri"o%) "o&uni#!r)/ "!re &erge! e6"%u$iv +e &!ri fer&e +erfor&!n#e/ "u +rodu"*ii re"ord/ "hi&i(!#e/ dorind $) de$fiin*e(e +r!"#i" &i"i%e go$+od)rii de $u,(i$#en*) din $#!#e%e 1n "ur$ de !der!re. Or Ro&0ni! ! f!"u# "or+ "o&un "u >o%oni!/ %! fe% "! 'i Bu%g!ri!/ +en#ru ! &en*ine 'i $+ri:ini go$+od)ri! rur!%) de #i+ in#egr!#/ " u"0#ev! he"#!re de +)&0n#/ "0#ev! !ni&!%e/ "0#ev! "!&ere +en$iune +en#ru #uri'#i/ +u#0ndu -$e +er+e#u!/ "on$o%id!#) +rogre$iv/ "! 'i "e%u%) "on$#i#u#iv)de ,!() ! $!#u%ui ro&0ne$"/ e! "on$erv0nd 'i #r!di*i!. 2!#u% $e +o!#e &oderni(!/ f)r) ! $e ur,!ni(!. In#rodu"ere! o,ie"#e%or de fo%o$in*) 1nde%ung!#) C!u#o&o,i%/ "!%"u%!#or/ frigider/ "onge%!#or/ une%#e !gri"o%e +erfor&!n#e e#".D $!u re!%i(!re! %u"r)ri%or de infr!$#ru"#ur) #ehni"o-edi%i#!r) C!+)/ "!n!%i(!re/ g!(e/ e%e"#ri"i#!#e/ dru&uri e#".D nu 1&+iedi") +)$#r!re! #r!di*iei/ ! !r#ei +o+u%!re/ &en*inere! e%e&en#e%or de "on$#ru"*ie=de"or!*ie #r!di*ion!%) ! "!$e%or/ "erd!"u%/ foi'oru%. .n u%#i&ii !ni/ 1n$)/ 1n Ro&0ni!/ $-!u for&!# 'i &i"i fer&e !gri"o%e/ une%e de+)'ind $u#! de he"#!re. Tendin*! e$#e "!/ od!#) "uin#egr!re! #re+#!#) 1n Uniune! Euro+e!n)/ nu&)ru% dego$+od)rii rur!%e $) $e &!i redu")/ +rin %i,er) "o&!$!re/ +0n) %! o #rei&e/ !di") $) $"!d) ")#re 444 444.

Agreg!re! ve"hi%or go$+od)rii de $u,(i$#en*) 1n go$+od)rii+u#erni"e 'i +ro$+ere nu $e v! f!"e 1n$) +ornind de$u$/ "i de :o$/ din #eren/ +rin %i,er! !$o"iere ! fr!*i%or/ rude%or/ ve"ini%or -+en#ru "u%#iv!re! +)&0n#u%ui 'i "re'#ere! vi#e%or 1n "o&un/ $u, "ondu"ere! "e%or &!i 1n#re+rin()#ori din#re $)#eni. A"e$#e "o&!$)ri $un# v!%!,i%e 1n$) 1n (one%e de "0&+ie 'i "o%in!re/ i!r nu 1n (on! &on#!n)/ unde &i"ii +rodu")#ori #re,uie $) $e !$o"ie(e/ "e% +u*in +e +rodu$/ "u& e $#0n! . @or&! 'i "on*inu#u% o"uin*ei rur!%e !u fo$# de#er&in!#e de "%i&)/de di$+oni,i%i#!#e! $i#u%ui/ de "redin*)/ de nevoi! de "on$erv!re ! #i+u%ui de %o"uire/ de "erin*! de in#i&i#!#e/ d!r 'i de o o!re"!re &oderni(!re/ f!*) de +rede"e$ori/ de &!#eri!%e%e 'i #ehni"i%e "on$#ru"#ive di$+oni,i%e/ de evo%u*i! f!&i%iei/ de &)ie$#ri! "on$#ru"#oru%ui 'i de !%#e o+*iuni +ro+rii. V!%o!re! &!#eri!%) ! "!$ei ! fo$# "re!#) de dou) e%e&en#e-$i#u% n!#ur!% "u %i&i#e%e 'i "ondi*ion)ri%e $!%e fi(i"e 'i -v!%orifi"!re! &!#e&!#i"ii "on$#ru"*ii%or/ "! &i:%o" de $e+!r!re ! o&u%ui de f!"#orii !gre$ivi de &ediu. C!r!"#eri$#i"! fund!&en#!%) ! %o"uin*ei individu!%e rur!%e "on$#) 1n re%!*i! ei dire"#) 'i o$&o#i") "u %o#u%/ "u +!r"e%! 'i "u in"in#! go$+od)riei. 2#udii e%!,or!#e !r!#) ") $i&+%i#!#e! $+!*i!%) ! !'e()rii 'i "!$e%or 1n de#!%iu !$igur) +er&e!,i%i#!#e! $+!*iu%ui. V!#r! $!#u%ui/ "!$!/ +ri$+! $!u "e!rd!"u%/ "ur#e!/ $#r!d!/ +i!*! $e 1n%)n*uie$" 1n#r-o $u""e$iune !r&onio!$)/ ! ")rui %i!n# e$#e 1n$)'i "oeren*! 'i "oe(iune! "o&uni#)*ii u&!ne re$+e"#ive. 2#r!d!/ u%i*! $!#u%ui e$#e un "oridor "o&uni#!r de #r!n$&i#ere ! '#iri%or/ +!r"urgere! ei nefiind do!r o $i&+%) #re"ere/ "0# &!i !%e$ o "!%e de +!r#i"i+!re/ de "on#!"#/ de "o&uni"!re/ de "on#e&+%!*ie/ de re%!6!re/ de $en(!*ie 'i de vehi"u%!re de infor&!*ii "o&uni#!re. Lo"uin*! $)#e!$") e$#e de$"hi$) ")#re !&,ien#u% rur!%/ gener0nd vi!*) $o"i!%) nefr!g&en#!#)/ de$"hi$) $+re %u&e. L! +or*i $un# ,)n"i de odihn)/ 1n +or#i*! $!u 1n g!rdu% de %! $#r!d) !+!re +0r%e!(u%/ "e 1n%e$ne'#e #re"ere!/"on#!"#u% $o"i!%. Lo"uin*! rur!%) &odu%e!() #i+o%ogii 'i "!r!"#ere !rhi#e"#ur!%e diferi#e 1n +%!n (on!% $!u %o"!%/ "!re #r!n$+!r 1n !&+%!$!&en# C+%!ni&e#rie/ !%iniere/ #i+ de in"in#)D/ vo%u&/ +ro+or*ie/ +!r#iu fun"*ion!%/ &od de !"o+erire/ &!#eri!%e $#ru"#ur!%e 'i de fini$!:/ regi& "ro&!#i" 'i orn!&en#!%/ +re(en*! $+!*iu%ui in#er&edi!r C+ri$+!/ foi'oru%/ "e!rd!"u%D. Arhi#e"#ur! $!#u%ui deno#) r!+or#u% #r!di*ie=$"hi&,!re 1n $o%u*ii 'i for&e "on$i$#en#e/ uneori "on#r!di"#orii. Din +)"!#e/ go$+od)ri! *)r)ne!$") de #i+ in#egr!# nu ! f)"u# 1n") o,ie"#u% unor +rogr!&e de !rhi#e"#ur) $#udi!#e/ "!re $) ofere $o%u*ii #ehno%ogi"e/ "on$#ru"#ive 'i e$#e#i"e o+#i&e +en#ru go$+od!rii $!#e%or/ &!i !%e$ din (on! de &un#e/ evi#0ndu-$e $o%u*ii %e &oderni$#e ne"onfor&e #r!di*ii%or 'i ,unu%ui gu$#. Li+$! unor nor&e #ehno%ogi"e/ "!re $) $#!,i%e!$") f%u6uri%e o+#i&e de re!%i(!re ! go$+od)riei/ ! !d)+o$#uri%or de !ni&!%e 'i ! "e%or%!%#e !ne6e go$+od)re'#i ! &en*inu# deru#! 1n re!%i(!re! "on$#ru"*ii%or rur!%e. ;i&e#i$&u% ne"ondi*ion!# 'i re(i$#en*! e#!n') %! nou $un#/ 1n ori"e "!(/ nef!$#e. >%!$#i"! 'i "o&+o(i*i! !rhi#e"#ur!%) #r!n$+un ideogr!&e $+e"ifi"e $+iri#u%ui %o"u%ui Cgeniu$ %o"iD. I&+regn!re! e%e&en#e%or !rhe#i+!%e +re$u+une de$"ifr!re! 'i 1n*e%egere! e$en*ei %or i$#ori"e 'i &e#!fi(i"e. In#e%e"#u!%ii nu $e $i&# ,ine 1n $!#/ ni&)nui nu-i +%!"e %i+$! "onfor#u%ui 'i noroiu% dru&uri%or. De !"ee!/ un! din +ro,%e&e%e $!#u%ui e$#e %i+$! de infr!$#ru"#ur) #ehni"o-edi%i#!r)/ "!re #re,uie !$igur!#). Un in#e%e"#u!% 1'i +o!#e !&en!:! o %o"uin*) "onfor#!,i%)/ d!") e$#e un ,un go$+od!r. A %o"ui 1n $!# "u "hirie e$#e/ 1n$)/ neonor!,i%. Chiri!'u% ni"i nu +o!#e +une +ro,%e&! org!ni()rii 'i de(vo%#)rii $!#u%ui/ +en#ru ") e% ni"i nu e$#e o&u% $!#u%ui/ nu e$#e de-!% %or. Chi!r d!") !r fi 'i +ri&!r/ e% e$#e %u!# 1n der0dere/ +en#ru ") nefiind %o"!ni" 'i go$+od!r %! "!$! %ui/ o!&enii 1% +rive$" "u ne1n"redereE Cu& !r +u#e! e% $) f!") "ev! ,un +en#ru $!#/ +en#ru ei/ d!") nu ! dovedi# !$#! 1n +ro+ri! go$+od)rieF

Din +)"!#e/ $-! !:un$ "! unii +ri&!ri $) $e o"u+e &!i &u%# de !f!"eri +er$on!%e/ de"0# de "e%e o,'#e'#i. De !%#fe%/ ni"i !$#)(i/ %! nive%u% "o&uni#)*i%or rur!%e/ &!:ori#!#e! $!#e%or 'i "o&une%or nu !u 1n") +rogr!&e "oeren#e de de(vo%#!re/ !di") >ri&!ru%'i Con$i%iu% %o"!%nu !uo "on"e+*ie dire"#o!re +rivind evo%u*i! "o&unei $!%e. Agend! %o"!%) 55I !r +u#e! re+re(en#! o $o%u*ie de vii#or. D!r/ +0n) 1n ?448/ din "e%e +e$#e ?744 "o&une/ !,i! un! $ingur)/ "o&un! Ce!h%)u/ din :ude*u% Ne!&*/ 1'i e%!,or!$eun +roie"# de de(vo%#!re dur!,i%)/ o Agend) %o"!%) 55I/ ,enefi"iind de o fin!n*!re din +!r#e! unei @und!*ii de +!r#eneri!#/ de +e$#e &un#e/ din Arde!%. A+oi !u &!i fo$# 'i !%#e%e/ d!r/ ni"i !$#)(i nu $un# &!i &u%# de ?4 de "o&&une/ "!re !u Agend! 55I Cee!"e e$#e fo!r#e +u*in. ;!re! &!:ori#!#e ! "o&une%or *)rii nu !u ni"i &)"!r "0#e un +rogr!& de de(vo%#!re +e ur&)#orii 7 - 4 !ni/ ,!(!# +e &onogr!fii. Idei%e !+!r/ d!r !de$e! %i+$e'#e &un"! 'i &!i !%e$ ordine! 'i org!ni(!re!/ !de$e! %i+$ind 'i %ideru% "!re $) &i'#e %u"ruri%e din %o". De !$e&ene!/ re$ur$e%e nu vin din "er/ e%e #re,uie de+i$#!#e. 2)#enii #re,uie $)-'i "uno!$") in#ere$e%e &!:ore/ $) in$#!%e(e 1n frun#e! %or o!&eni go$+od!ri 'i 1n#re+rin()#ori/ !"#ivi/ h!rni"i 'i "ur!:o'i/ "!re $) !,orde(e fron#!% +ro,%e&e%e $!#u%ui/ "!re/ nu $un# +u*ine/ i!r nu $) $e %!&en#e(e. >en#ru ") !%#fe%/ #inerii/ ne!v0nd ni"i o $+er!n*)/ +o# +%e"! 1n &!$) din $!# 'i "hi!r din *!r).

AGROTURISM Benjamin Franklin Dac cineva v spune c v putei realiza altfel dect prin cultur, munc i economie, ocolii-l. Alcoolul ingerat de mama ajunge in sangele si celulele fatului. Cu o luna-doua inaintea conceperii copilului, alcoolul consumat de mama sau de tata poate afecta viitorul embrion si copilul se naste cu sindromul alcool-fetal. Acesta este un copil diform. n cazul fatului efectele nocive ale alcoolului se e!ercita la nivelul sistemului nervos, tesut care are o mare afinitate pentru alcool. Copilul diagnosticat cu acest sindrom are fata plata, turtita, oc"ii mici si deplasati de pe a!ele lor, capul mic, creierul mic, statura mica, trasaturi care sunt mai evidente la varsta de #, $ sau % ani. &ai tarziu acesti copii vor prezenta tulburari de comportament si de invatare. 'a noi in spital se inregistreaza un caz la doua saptamani sau o luna. &ulti sunt nediagnosticati. (arintii vin si ne spun ca nu seamana nici cu unul, nici cu celalalt si ca au un copil urat. Doctorul de familie isi da greu seama cand un copil are sindromul alcool-fetal, poate si din aceasta cauza sunt putini care ajung la medicul de specialitate), a declarat conf. dr. Constantin Iordache, seful Clinicii (ediatrie din cadrul *pitalului de Copii *f. &aria din asi. +++.argese!pres.ro , trstur specific agroturismului este accesul turitilor la o alimentaie cu produse naturale, ecologice, valoroase pentru -ntreinerea capacitii de munc i, -n general, pentru sntatea organismului uman. (roprietarii de gospodrii cu locuine frumoase, -ncptoare i curate, cu un minim de dotare .curent, ap, gaze/, care doresc s gzduiasc turiti, trebuie s amenajeze o mic ferm proprie care va furniza majoritatea produselor agroalimentare pentru consumul turitilor.

0uritii sunt amatori i vor fi -ncntai dac pe timpul sejurului vor consuma legume i fructe nepoluate, produse cu -ngrminte naturale, fr pesticide1 lapte proaspt, muls de la vacile, oile i caprele din gospodria proprie1 preparate din lapte2 iaurt, ca, telemea, urd, ca afumat, cacaval1 carne proaspt de la animalele proprii i psrile de curte1 miere din stupina proprie1 uic i rac"iuri din fructe, sucuri naturale. (entru consumul de legume proaspete se poate amenaja o grdin a crei suprafa este -n funcie de numrul de turiti estimat -ntr-un sezon. ,rientativ se poate prezenta urmtorul e!emplu2 o gospodrie care -ntr-un sezon estival gzduiete -n permanen o familie de patru persoane .# prini 3 # copii/ i are tot timpul spaiul ocupat, pe -ntreg sezonul estival de circa 455 de zile .perioada 46 mai 7 4 septembrie/ va avea %55 zile-turist. 'a un consum mediu de 5,6 8g roii9persoan9zi, pe -ntreg sezonul se vor consuma, estimativ, #55 8g roii, pentru care se vor planta -n grdina de legume %65-655 fire de tomate. &ai sunt necesare 65 cuiburi de castravei, 465-#55 metri ptrai de usturoi, ceap verde i uscat, #55 fire varz, 65 mp salat, 65 mp fasole verde, 65 mp morcov i alte rdcinoase, 465-#55 mp cartofi de var i de toamn. :rdina de legume poate ocupa o suprafa total de $-% prjini de teren arabil. (entru consumul de fructe sunt necesari %-6 cirei i viini, %-6 piersici i caii, ;-< pruni de var i de toamn, 6-= meri -n plin rod, ;-< peri i gutui. Consumul de alimente de origine animal pentru % turiti timp de 455 de zile dintr-un sezon estival se poate asigura de la 4-# vaci -n lactaie, #-$ capre, 45-46 psri outoare, %5-65 psri de carne, <-45 stupi de albine. (entru sezonul de iarn, se pot lua -n calcul i #-$ porci la -ngrat i 45-46 miei. >ste indicat i meninerea unui cal pentru clrie i plimbri de agrement cu areta i sania. C"eltuielile pentru producerea alimentelor -n gospodrie sunt uor de amortizat din -ncasrile de la turiti, se poate vorbi c"iar despre o valorificare rentabil -n situaia -n care la plecare, turitii vor cumpra unele produse de care au fost mulumii -n timpul sejurului. ng. on ?asilescu

CONDIGII ;INI;E DE .N@IINGARE A UNEI >EN2IUNI AGROTURI2TICE Drd. ing. Daniela C@C,AA>B, @niversitatea CDunrea de DosE, :alai Absolvent a Facultii de Btiina i ngineria Alimentelor, @niversitatea CDunrea de DosE 7 :alai,profilul te"nologie i control -n alimentaie public i turism .#55$/. >ste doctorand cu frecven, -nmatriculat la 4 noiembrie #55$, conductor tiinific prof.dr.ing. Constantin Ganu. REZU;AT A"#ivi#)*i%e de$f)'ur!#e 1n "!dru% +en$iuni%or #uri$#i"e 'i !% fer&e%or !gro#uri$#i"e C"!(!re/ !%i&en#!*ie/ !gre&en#D "on$#i#uie un #o# uni#!r/ fiind +)r*i "o&+onen#e !%e +rodu$u%ui #uri$#i". .n !"e$# $en$ e$#e o,%ig!#orie !$igur!re! uni re%!*ii "ore$+un()#o!re 1n#re "!%i#!#e! do#)ri%or/ ! e"hi+!&en#e%or 'i !$+e"#u% gener!% !% $+!*ii%or de "!(!re "u "e%e +en#ru

!%i&en#!*ie 'i !gre&en#. .n $"o+u% +ro#e"*iei #uri'#i%or/ !"#ivi#!#e! +en$iuni%or #uri$#i"e 'i ! fer&e%or !gro#uri$#i"e $e v! re!%i(! "u re$+e"#!re! !"e$#or nor&!#ive "e reg%e&en#e!() #uri$&u% 1n Ro&0ni!. AB2TRACT The !"#ivi#ie$ $+re!ded !$ +!r# of #ouri$& +en$ion$ !nd !gro#ouri$& f!r&$ C!""o&&od!#ion/ feeding/ en#er# !in&en#D !re "on$#i#u#ive "o&+onen# +!r#$ of #our i$& +rodu"#. In #hi$ $en$e i$ "o&+u%$orH #he en$uring ! re %!#ion ,e#Ieen endoI&en#$ !nd eJui+&en#$ Ju!%i#H !nd gener!% !$+e"# of !""o&&od!#ion/ feeding !nd en#er#!i n&en# $+!"e$. In #he !i& of #ouri$#K$ +ro#e"#ion #he !"#ivi#H of #ouri$ & +en$ ion$ !nd !gro#ouri$ & f!r&$ i# Ii%% ,e "o&e #rue Ii#h #he $ #ri"#%H fo%%oIing of nor&!#ive !"#$ Iho regu%!#e$ #ouri$ & in Rou&!ni!. 0urismul reprezint un factor de seam -n procesul dezvoltrii economice. (ornind de la aceste considerente, precum i de la faptul c Homnia dispune de un bogat i variat cadru natural, de numeroase resurse turistice primare i secundare, turismului -i revine un rol important -n dezvoltarea economico-social a rii, un accent deosebit impunndu-se pentru e!tinderea turismului intern tradiional romnesc. 0urismul rural romnesc este una dintre ofertele care prin lansarea Csatului turisticE romnesc pe piaa naional, dar mai ales pe cea mondial, ar putea crea produse turistice de calitate, cu specific naional i local, diversificate, contribuind astfel la personalizarea produsului turistic romnesc. In acelai timp, suntem contieni c prin comple!itatea sa turismul va determina mutaii -n profil teritorial, contribuind la ridicarea economico-social a unor regiuni rmase -n urm sau lipsite de resurse. Aceste transformri se vor manifesta -n sistematizarea, amenajarea, construcia de locuine, modernizarea cilor de acces i a telecomunicaiilor, serviciilor publice etc., -mbogind peisajul geografic romnesc. In acest conte!t se impune totodat vocaia ecologic a t urismului prin msurile de protejare i conservare a mediului, a valorilor fundamentale ale e!istenei umane. In ultimele decenii ale secolului al JJ-lea curba de popularitate a turismului rural a crescut de la an la an, urmrind -ndeaproape implementarea confortului -n mediul ambiental .funcionalitile spaiului, apa, electricitatea, instalaiile sanitare, dotrile electronice i electrote"nice de uz casnic cotidian / cu toate dificultile -ntmpinate de acestea, dintre care costurile i -nlocuirile nu sunt de neglijat. (e aceiai linie se remarc faptul c de mai bine de dou decenii, -n numeroase ri

europene se generalizeaz dorina de revalorificare a identitilor locale, salvnduse i repopulndu-se ar"itectura rural, conservndu-se i punndu-se -n valoare tot ceea ce este preios i autentic. (ensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avnd o capacitate de cazare pn la 45 camere, totaliznd ma!imum $5 de locuri -n mediul rural i pnla #5 de camere -n mediul urban, funcionnd -n locuinele cetenilor sau -n cldiri independente, care asigur turitilor servicii de cazare i mas. (ensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura servicii de cazare i mas cu specificaia c este asigurat o parte din alimentaia turitilor din producia proprie. *tresul citadin -ndeamn tot mai mult pe locuitorii marilor orae s evadeze pentru a regsi, fie i pentru cteva zile, frumuseea i mreia naturii,linitea patriar"al a unor locuri mai ferite de trepidanta civilizaie urban. :raie unei structuri de relief aproape unice -n lume o treime munte, o treime deal, o treime cmpie oferta turistic este variat, din vrful Carpailor pn pe plajele &rii Aegre. Ca s cunoti cu adevrat Homnia, s descoperi bogia peisajelor i patrimoniul ei cultural, s -ntlneti locuitorii si cu modul lor de via, cu tradiiile i obiceiurile lor, e!ist o singur posibilitate2 vacana la ar. Fermele i pensiunile agroturistice rspndite pe -ntreg teritoriul rii practic un turism organizat, oamenii fiind recunoscui pentru ospitalitatea lor. (rodusul turistic rural este destinat satisfacerii nevoii de re-ntoarcere la origine, de redescoperire a naturii, a linitii i comorilor spaiului rural .etnografic, folclor, tradiii meteugreti, activiti agricole etc./ . (rodusul este destinat unui larg spectru de consumatori .copii i tineret, turiti de vrst medie $5-%6 de ani, turiti de vrsta a treia/ i satisface multiple motivaii .turism de +ee8-end, sejururi, balneoclimateric, vntoare i pescuit, vacane active, culturale/ -n acelai timp vizeaz -n mod special segmentul de turiti ai mediului citadin i din rile dezvoltate i puternic industrializate. Acestor turiti li se ofer mai multe variante de meniuri cu baremuri fi!e i pltite anticipat. In aceste uniti este necesar oferirea suplimentar, contra plii -n numerar, a unor sortimente de preparate i buturi, altele dect cele cuprin se -n cadrul meniurilor zilnice. ,rganizarea interioar trebuie astfel realizat -nct s asigure condiii corespunztoare nivelului de confort al unitii respective, -n corelare cu structura sortimental oferit. Fondate ca afaceri de familie, pensiunile s-au dovedit o atracie datorit aerului de familie pe care -l -ntreineau. (ensiunea presupune i cere o anumit conduit, precum i o relaie mai apropiat -ntre gazd i oaspete. In fapt , -ntreg procesul se bazeaz -n primul rnd pe o relaie interuman.

Din punct de vedere ar"itectural, o pensiune nu este cu nimic mai deosebitde o loc uin. Capacitatea de cazare ine de raportul dintre numrul camerelor de oaspei i capacitatea pe care o poate avea buctria unei locuine. Compromisurile fa de calitate sunt uor de evitat , inn d cont de faptul c orice e!agerare duce inevitabil la lipsa de rentabilitate. Au se poate spune de ct c o astfel de afacere se poate susine numai prin munc asidu a proprietarilor, personalul care poate fi angajat fiind redus, iar c"eia succesului este un spaiu intim i familial, cu preuri decente. Ca sc"em funcional, fa de o locuin obinuit, o pensiune are dezvoltate zonele pentru prepararea "ranei i cele pentru oaspei, dar fr a se apropia de performanele unui restaurant . &eniul fi! sau limitat permite tipuri diferite de preparri, trasee CcurateE i CmurdareE. De asemenea, relaia personal -ntre gazd i oaspete nu mai impune separare strict a traseelor i a zone lor dedicate personalului i oaspeilor. Acest tip de gzduire este foarte asemntor gzduirii o binuite a unui musafir acas. Acesta are libertatea .aproape total/ de a intra -n toat casa .respectnd, bine-neles anumite intimiti/. . CONDIGII ;INI;E >ENTRU >EN2IUNILE TURI2TICE I @ER;ELE AGROTURI2TICE 7Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale i a pensiunilor agroturistice trebuie realizat -n locuri ferite de surse de poluare i de orice alte elemente care ar pune -n pericol sntatea i viaa turitilor1 7Dotrile din camere i din grupurile sanitare destinate turitilor vor fi puse -n e!clusivitate la dispoziia acestora1 7In interiorul pensiunilor nu se admit lucrurile personale ale locatarului .artico lede -mbrcminte i -nclminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stnjeni turitii/1 7*paiile pentru prepararea i servirea mesei, -n cazul -n care sunt destinate i pentru consumatorii din afar, numrul locurilor la mese fiind mai mare dect al celor de cazare, dar mai mic de #5, se clasific -n uniti de alimentaie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de Autoritatea Aaional pentru 0urism1 7(ensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor i rulotelor criteriile privind ec"iparea sanitar i dimensiunea parcelelor potrivit normelor -n vigoare1 7In scopul proteciei turitilor, activitatea pensiunilor turistice i a fermelor agroturistice se va realiza cu respectarea actelor normative ce reglementeaz turismul -n Homnia1

7Agenii economici care construiesc sau amenajeaz pensiuni turistice i ferme agroturistice au obligaia s asigure -nc din faza de proiectare respectarea criteriilor de clasificare prevzute -n prezentele norme1 7Activitile desfurate -n cadrul pensiunilor turistice i al fermelor agroturistice .cazare, alimentaie , a grement , divertisment/ constituie un tot unitar, fiind pri componente ale produsului turistic. In acest sens, este obligatorie asigurarea unei relaii corespunztoare -ntre calitatea dotrilor, a ec"ipamentelor i aspectul general al spaiilor de cazare cu cele pentru alimentaie i agrement1 7In toate pensiunile turistice i fermele agroturistice, att -n spaiile de cazare ct i -n cele pentru alimentaie sunt obligatorii pstrarea ordinii, linitii publice,moralitii, cureniei i respectarea cu strictee a normelor sanitare i a celor de prevenire i stingere a incendiilor1 7'a pensiunile turistice i fermele agroturistice unde grupurile sanitare ale camerelor sau cele de folosin comun ale oaspeilor nu sunt perfect -ntreinute .sub aspect ul igienei, integritii i folosinei obiectelor de dotare/, certificatul de clasificare va fi ridicat pe loc, iar unitatea va fi -nc"is -n cazul -n care agentul constatator este reprezentant al &inisterului 0ransporturilor, Construciilor i 0urismului, cu atribuii -n acest domeniu. TIINGA INGINERIA ALI;ENTELOR Guletinul A: H nr. $9#55$ Kiulie - sept embrie $=

GOSPO ARIA AGROTURISTICA!FORMA SP"CIFICA " CA#AR" FO$OSITA I% AGROTURISM A:H, FAH&-*(>C F C F,H& ,F ACC,&&,DA0 ,A @*>D F,H 0,@H *& Agroturismul este o forma de turism - relativ recenta in Homania - ce a aparut din necesitatea gasirii unor solutii de crestere a veniturilor gospodariilor rurale prin valorificarea potentialului lor economic. Acest potential se refera atat la e!cedentul de cazare e!istent in gospodaria taraneasca -pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti - cat si la bunurile si serviciile oferite de aceasta spre consumul persoanelor care vin in mediul rural pentru rela!are, odi"na si agrement. n functie de ambientul natural, cultural si folcloric al regiunii, serviciile agroturistice oferite de gospodariile taranesti pot varia de la servirea mesei, servicii de insotire si calauza

turistica pe anumite trasee sau initiere in anumite mestesuguri traditionale, la posibilitatea practicarii unor sporturi sau asistarii la o serie de obiceiuri traditionale din gospodarie, localitate sau zona .sezatori, "ore satesti, colinde, "ramuri bisericesti, targuri traditionale, spectacole folclorice, etc/.

Ferma agroturistica este o structura de primire pentru gazduire si servirea mesei ce functioneaza in cadrul unei gospodarii taranesti si care asigura alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. ,biectivul principal al organizarii activitatii de agroturism il constituie folosirea rationala a celor trei resurse importante si anume2 pamantul, capitalul si forta de munca. , organizare eficienta a unei gospodarii agroturistice cuprinde2 - Locuinta este situata in partea din fata a cladirii. 'a parter se afla bucataria, sufrageria si camera de zi iar la etaj dormitoarele. Dormitoarele, la multe gospodarii taranesti, s-au transformat in pensiuni turistice.

- Anexele gospodaresti. n general in zona de mijloc se gaseste un mic atelier gospodaresc, o magazie, camara de alimente, crama, laboratorul de transare sau prepararea produselor traditionale, etc. - Grajdul pentru animale are la parter adapostul pentru animale, sala de muls, tancul de racire iar la etaj fanarul, si turnul de siloz. - Curtea din fata, cuprinde si un spatiu de odi"na si unul de joaca pentru copii. - Livada si gradina de legume se amenajeaza separat si este ingradit. Aici trebuie sa e!iste sectorul de pomi si arbusti fructiferi, sectorul de legume perene, si sectorul de legume anuale si succesive grupate intr-un mic asolament.

Fi&' (') Gospodaria a&rot*ristica!elemente componente Agro-"ouse"old components :ospodaria taraneasca romaneasca reprezinta denumirea spatiului administrativ si spiritual in care familia restransa sau e!tinsa romana traieste si isi desfasoara activitatea spirituala si materiala.L%M *e stie ca structura unei gospodarii este determinata de anumiti factori2 conditiile de relief, ocupatiile, starea sociala, gustul estetic si e!perienta constructorului. 'a inceput, locuinta taranului era rudimentara2 case mici, facute din barne de lemn de stejar, lipite cu pamant galben, varuite si acoperite cu paie1 pe jos - pamant galben batatorit. Casele erau compuse dintr-o camera si tinda in care se intra din pridvor. n tinda e!istau cuptorul pentru copt painea si vatra1 mobilierul era sarac2 scaunele mici, un blidar pentru vase, CtroneceE cu faina de mamaliga, CvrediteE cu mancarea animalelor. Camera de locuit avea pe peretele median cuptorul cu ca"le. Ca mobilier, totul era simplu2 masa, blidar, scaune, pat, lada de zestre

pentru "aine, laita. De tavanul din grinzi de lemn se agatau leaganul, lampa, farfurii si ulcioare din lut ars, frumos ornamentate cu motive populare. (e pereti se aflau icoane pe sticla, iar pe pat cuverturi tesute in razboi si perine. 0ot mobilierul era din scandura nevopsita1 abia in a doua jumatate a secolului al JlJ-lea va patrude in lumea satului, sub influenta saseasca, mobilierul pictat. :ospodaria taraneasca mai cuprindea sopronul din stalpi de lemn, acoperit cu tigla, sura din lemn .aici se depozitau nutreturile si se tineau carul si plugul/, grajdul pentru vite, cotetul pentru porci si cel pentru pasari, cuptorul. ?is- a -vis de casa, la nivelul solului, se construia o casuta, locul unde se faceau cele mai multe treburi gospodaresti. Aefiind pivnite, multe produse se tineau in tinda, in camara sau in pod. Casele mai recent construite, in ung"i, sunt mai inalte, mai voluminoase, mai bine aerisite si insorite. *unt construite din caramida si acoperite cu tigla, iar structura lor este bucataria si trei camere. ,rganizarea interiorului nu mai respecta aceleasi reguli, suferind puternice influente urbane si renuntandu-se la folosirea te!tilelor, cele care au individualizat interiorul. 'ocuinta agroturistica trebuie sa dispuna de urmatoarele incaperi destinate turistilor2

Fi&' ('+ $oc*inta a&rot*ristica Agro-Nousing 4. @n "ol la intrare in locuinta in care sa fie primiti turistii1 #. Camere de dormit pentru turisti1

$. *ufrageria1 %. Gucataria .in cazul in care turistii opteaza pentru prepararea resurselor/1 6. :rupul igienico-sanitar pentru turisti. n construirea, reamenajarea sau rearanjarea casei .fermei agroturistice/ trebuie pastrat specificul rural si ar"aic. Din aceasta cauza specificul manifestat prin materialele de constructii, te"nicile de lucru, ar"itectura, decoratiuni, mobilier, trebuie redescoperit si identificat ca atare fiind ferit de contaminarile civilizatiei oraselor. L#$M n general ceea ce este autentic este simplu, frumos si functional. 0e"nicile traditionale nu numai ca determina specificul si personalitatea locului, dar nu sunt cu nimic mai prejos decat solutiile oferite in prezent de te"nica moderna. @neori, fie din sinceritate, fie din snobism, orasenii apreciaza si confirma valorile satului romanesc traditional. 0raiul aparent usor din mediul urban este platit adesea cu stres si poluare. Casa si gradina trebuie sa se incadreze armonios in mediul rural fara sa atraga atentia trecatorului prin stridenta. Fatada si intrarea casei trebuie amenajata si decorata cu gust inspirandu-se din ar"itectura locala si asigurandu-se o armonie intre constructie si vegetatia din jur. n cadrul gospodariei locuinta este o constructie formata din incaperi de dormit si din dependente separate din punct de vedere functional cu intrare din strada sau din curte fie destinata adapostirii omului in conditii civilizate. n acest ansamblu gospodaria trebuie sa dispuna de acces in locuinta, de cazare si alimentatie, de conditii igienico-sanitare, de mijloace de informare si de alte elemente adiacente confortabile care sa constituie o atractie pentru turisti. Conditia principala a unei ferme agroturistice este ca locuinta sa dispuna de incaperi suficiente pentru propria familie si de capacitati suplimentare de cazare disponibile si confortabile pentru turisti. Aceasta conditie presupune separarea optima a spatiilor destinate turismului in cadrul locuintei familiale pe intreg parcursul anului.

n conformitate si cu reglementarile legale, locuinta agroturistica trebuie sa raspunda unui set de criterii generale pentru a fi apta in acordarea ofertei de cazare pentru turisti. Aceste criterii sunt urmatoarele2 -spatiile si accesul destinat turistilor trebuie sa fie separate de cele ale gazdei1 -camerele de cazare trebuie sa fie decomandate cu acces direct din "ol sau din casa scarii, sa fie spatioase, luminoase si insorite, cu posibilitate de incalzire, mobilate strict corespunzator normelor, de preferat cu mobilier simplu, traditional si rustic, eliminand obiectele lipsite de utilitate pentru turisti1 -sa e!iste balcoane si terase la camere sau la "olurile destinate turistilor dotate cu sezlonguri, fotolii de rac"ita, mese si lumina electrica1 -sa aiba o camera de zi destinata turistilor pentru servitul mesei, petrecerea timpului liber, lectura, jocurilor de societate, vizionare 0? si altele1 -sa dispuna de grupuri sanitare dotate cu apa rece si eventual cu apa curenta, sa fie bine intretinute si intr-o perfecta stare de curatenie1 -sa e!iste posibilitatea de pregatire a mesei de catre turisti intr-un spatiu separat cu toate dotarile necesare prepararii sau in bucataria gazdei cu posibilitatea separarii compartimentelor si ec"ipamentelor pentru turisti1 -pentru locuinte cu mai multe camere destinate cazarii turistilor sa e!iste posibilitatea primirii grupurilor de copii insotiti de un supraveg"etor asigurandu-le si pensiune completa in propria ferma sau in localitate precum si locuri si obiecte de joaca si de sport. >rgonomia L$%, p. =5-4#5M concepe modele de dimensionare a spatiului, a mobilierului si a obiectelor, referindu-se la folosirea acestora pe plan vertical si orizontal la scara umana asigurand o legatura directa intre omul turist si dotarile necesare odi"nei si recreerii. 0oate acestea se subordoneaza la posibilitatile si comportamentele umane, la dimensiunile si limitele

functionale ale omului pentru a permite o pozitie normala, odi"nitoare, un minim de deplasari, evitarea miscarilor incomode si de prisos in timpul sederii turistice. n Homania e!ista mai multe tipuri de stabilimente de primire turistica, particularizate dupa modul in care au fost construite initial. Astfel putem deosebi2L45M a/ Gospodarii realizate pentru satisfacerea nevoilor proprii care nu au fost construite pentru oferta turistica dar care permit amenajari suplimentare care sa ofere conditii minime pentru practicarea agroturismului sau agroturismului. Astfel de gospodarii se intalnesc in multe din localitatile montane din &oldova, fiind proprietatea rezidentilor sau a unor persoane provenind din marile centre urbane ale tarii si care au vrut sa-si construiasca o casa .vila / la tara. b/ Gospodarii construite pentru nevoile proprii si pentru alternativa agroturismului si agroturismului. Acestea sunt intalnite, in general in zonele limitrofe marilor statiuni .montane, de pe litoral, balneoclimaterice/ sau in zonele cu traditie turistica. n general gospodariile pastreaza ar"itectura locala si asigura conditiile minime de confort pentru practicarea agroturismului iar turistii apreciaza autenticitatea gazduirii si ambiantei. c/ Gospodarii construite special, cu destinatie agroturistica. 'a construirea lor sunt asistate de specialisti .ar"itecti/1 dispun de toate ec"ipamentele si utilitatile necesare pentru a raspunde cerintelor agroturistice. De regula sunt proiectate pentru o anumita clasificare si permit modernizari pentru cresterea acesteia. Helatia intre spatiile destinate turistilor si cele in folosinta privata este un important element in ceea ce priveste clasificarea pensiunilor agroturistice. *e pot intalni mai multe variante. @na dintre aceasta este ca spatiile pentru turisti sa fie amplasate in aceeasi cladire cu spatiile private ale proprietarului. *e pot intalni mai multe situatii in cadrul acestei variante si anume2 -intrarea comuna pentru turisti si proprietari: este situatia cel mai des intalnita in cazul amenajarii unor constructii e!istente la care s-au adus modificari functionale. Aceasta situatie

genereaza un anumit disconfort determinat de intersectarea activitatilor de intretinere, cu flu!ul de circulatie al gazdelor. -intrare separata si e!clusiva a turistilor; prezinta avantajul ca elimina disconfortul generat de intersectarea traseelor de activitate a proprietarului cu cele ale turistilor, asigura un grad de intimitate mai mare pentru turisti, spatiile destinate turistilor sunt amplasate intr-o cladire independenta fata de locuinta proprietarului si ane!ele gospodaresti si se asigura conditii optime de confort pentru turisti.