-conf, dr. ing. Alexandrina Pretorian ....

-sef lucr. ing. Daniel Stoica .

Indrumator pentru

prolectarea e.~~~~

constructiilor civile ~ multietajate cu pereti. structurali din beton

armat

~~~~

l"'-~~~~':

volumul 1

.11 pentru uzul studentilor

~:'~-~ fi!~4~·:-

~.~ "'" .•• I' _ ........

-

Jniversitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Tehnoredactare eomputerizata :

• eonf.dr .ing;' A~exandrip.a Pretorian

• sef lucr .ing. Dan StoiCa···' ~:.

Multiplicarea a fost efectuata in Atelierele UTCB

,

INTRODUCERE

Acest indrumator se refera la proiectarea c1adirilor civile multietajate avand structura de rezistenta cu plan see si pereti structurali din beton annat monolit; este destinat studentilor din anul V ingineri zi S1 seral, in vederea realizarii proiectului de an si de diploma, in cadrul disciplinei de "Constructii civile".

Necesitatea elaborarii acestei editii noi a indrumatorului se datoreaza modificarii codurilor de proiectare:

• "Cod pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton armat - P85- 96'"

,

• "Norrnativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale, agrozootehnice si industriale" - PI 00-92.

Volumul I al acestui indrumator cuprinde partea teoretica corespunzatoare calculului eforturilor sectionale pentru elementele structurale (plan see, scari) si pentru sistemul structural al suprastructurii (pereti structurali, rigle de cuplare), pre cum si pentru dimensionarea acestora.

Pentru calculul eforturilor sectionale in suprastructura, corespunzatoare stadiului elastic, precum si pentru dimensionarea peretilor structurali este prezentata o metoda de calcul simplificata, manual a ~ in volumele urmatoare vor fi prezentate pentru calculul stru, ... tural si met ode de calcul automat , static liniare si dinamic neliniare, exemple de calcul pentru 0 structura multietajata S+P+8E si proiectarea infrastructurii.

Indrumatorul cuprinde in cadrul fiecarui capitol rei atiiI e de cal cul, succesiunea calculelor pentm elementele structurale, date constructive pentru alcatuirea acestora, figuri pre cum si un nurnar de tabele cu valori numerice ale coeficientilor necesari in calcule.

....

l~_~ _

CUPRINS

I. CLADIRI CU PERETI STRUCTURALI DIN BETON ARMAT pag.1

1.1. Alcatuirea generals a cladirilor pagl

1.2. Proiectarea preliminara a elementelor structurale pag2

1.2.1. Dimensionarea preliminara a sectiunilor peretilor pag2

1.2.2. Dimensionarea preliminara a sectiunilor riglelor de cuplare pag 4

1.3. calculul eforturilor sectiooale in peretii structurali din actiunea lncarearilcr

gmvitationale " pag .. S

1.3.1 Seetiuni active pentru determinarea incarcarilor verticale aferente

peretilor structurali pfOJ.5

1.3.2. Relatii de caleul pentru eforturile axiale gravitati-: _£~ in pereti pa 6

II.DTERMINAREA CARACTERISTICILOR DE RIG\DITATE ALE PERETILOR STRUCTURALI

If ,:,

11.1. Relatii de caleul pag.8

11.1.1. Sectiuni de ealcul ( active) ale peretilor structurali pag.8

n.l.1.1:.Sectiunile active pentru determinarea rigiditatilor la deplasare

18 tera.Ia a "' pag. 8

II.l.l.2~ Sectiunile de calcul (active) ale riglelor de cuplare pag.9

11.2. Metoda simplificata pentru determinarea eforturilor sectionale, in domeniul

elastic " , "' "' "'...................... pag9

11.2.1. Ipoteze si scheme de baza ;.................. .pag 10

II.2.2.Valori de caleul (echivalente) ale caracteristicilor geometriee sectionale utilizate

in determinarea caraderisticilor de rigiditate a elementelor structurale pag.l1

11.2.3. Elemente generale privind metoda cadrului echivalent pag.12

11.2.4. Momente de inertie echivalente pentru peretii structurali pag13

II.2.4.1. Perete structural individual pag.13

11.2.4.2. Perete euplat cu un sir de goluri pag.14

1I.2.4.3.Perete euplat cu mai multe siruri de goluri pag. 18

III. DETERMINAREA POZITIEI CENTRULUI DE GREUTATE AL

MASELOR DE NIVEL pag.23

IV. DETERMINAREA R1GIDITATII ANSAMBLULUI PERETILOR STRUCTURALI LA ROTIRE (~FECTUL DE TORSIUNE GENERALA).

IV.1.Pozitia eentrului de rigiditate (C.R.) al ansamblului sectiunilor

peretilor structurali pag.24

IV.2. Momentul de inertie polar al ansamblului sectiunilor peretilor ,

in raport eu ceatrul de rigiditate pag.25

L iii __

V. EV ALUAREA INCARCARII SEISMICE ORIWNTALE ASUPRA CLADIRII

V.I. Relatiile de calcul pag.25

VI. STABILIREA EXCENTRICITATILOR DE APLICARE A FORTEI

SEISMICE SI A MOMENTULUI DE TORSIUNE pag.27

VI.I. Excentricitatea de aplicare a fortei seismice. de nivel. pag.27

VI.2. Momentul de torsiune dat de forta seismica de nlvel pag.28

VII. REPARTIZAREA INCARCARII SEISMICE TOTALE LA PERETII

STRU CTURALI. .. I. I. Ii 11 " •• I •••••••••••••••••••• "' 1.1 I. pag .. 28

VIII. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE IN PERETI DIN ACTIUNEA

INCARCARILOR SEISMICE 11 , pag.30

VIII.I. Distributia incarcarilor seismlce pe inaltimea peretelui pag.30

vm.2. Caleulul momentelor incovoietoare in peretii plini.. pag.30

vm.3. Calculul momentelor incovoietoare in montantii peretilor cu goluri pag30

VIII.4. Calculul fortelor taietoare in montantii peretilor structurali cu goluri. pag32

VllI.5. Calculul momentelor incovoietoare in riglele de cuplare ale peretilor structurali

cu goluri pagS2

VIll.6. Calculul fortelor taietoare in riglele de cuplare ale peretilor cu goluri _ .. pag34

VIII. 7. Calculul eforturilor axiale indirecte in montantii peretilor structurali

cu goluri pag34

VIII.S. Relatii de verificare pentru starea de eforturi section ale ale

cadrului echivalent pag35

,

IX. CALCULUL SECTIUNILOR PERETILOR STRUCTURALI

IX.I. Mecanism structural de disipare a energiei, (MDE), prin

deformatii postelastice favorabil (dorit) pag35

IX.2. Calculul armaturilor din riglele de cuplare pag37

IX.2.1. Tipuri de annare posibila ale riglelor de cuplare pag37

IX.2.2. Prevederi constructive pentru armare pag38

IX.2.~. Calculul armaturilor Iogitudinale si transversale din riglele

de cuplare : pag39

IX.3. Schema logica pentru dimension area montantilor peretilor

structurali pag4S

IX.4. Dimensionarea si conformarea careaselor de armaturi longitudinale de la capetele montantilor, Ia solicitarea de compresiune excentrica, in sectiunea 0 (sectiunea potential plastica de la baza montantului) folosind metoda manuala de calcul aproximativa:

(bloc 3.) :-: pag47

IX.4.1. Generalitati despre metoda pag47

IX.4.2. Dimensionarea armaturilor verticale, longitudinale, pentru

. .. tri

seetlum snne nce pag4 7

IX.4.3. Dimensionarea armaturilor verticale, longitudinale, pentru sectiuni . t'

nesnne nce pag 52

-

.~

.. -~.-

I iv

l_~

1X.5. StaINIirea momeatel&riaeovoieteare capabile Is baza montantHor si a momenteJor de rastumare eapabile la baza peretelui structural eorespunzatoare meeanismalui de

cedare at acesmia; -bloc 4 _ _._ ..•... _._ ~ pag53

IX.5.2.Stabilirea momentnlni de rasturnare capabilla baza peretelui

structural cupJat pag54

IX.6. Caletilul coeficieBtaJui Q). peBtru ampliticarea eforturilor section ale in vederea

realizarii mecanismului de disipare de eaergie MDE; bloc S pag54

IX.7. Verifiarea capacitatii de dudilitate si a pierderii stabilitatii montantilor in

sectiunea potential plastica; bloc 6 pag54

IX.S. Stabilirea valorilor eforiurilor sectionale de dimeosionare: bloc 7 pag55

I IX.S.l.Relatii peotru stabilirea momentelorde dimensionare pagS6

,.. IX.S.2. Relatii pentru stabilirea forielor taietoare 4e dimensiooare par 56

IX.9. Dimensionarea si conformarea eareaselor de ··rmatu ... r Jogitudioale de fa cape tuturor mOitiantilor Ia solicitarea de corapreslaae ~K~,.tr·· a, in f~(·;·IDile de deasupnl zonei potential pla stiee (sectiuni care trebuie sa r~ in ~ adml elast,c dp comportare.): (b1oe

8): pag56

IX.IO. Calculul peretilor independenti si al montantilor peretilor struen-rali cuplati Ja

forta taietoare si contormarea armaturilor; bloc 9 .:.. pag57

iX.IO.I. Calculul in sectiuni inclinate pag57

IX.IO.2. Calculul in sectiuni orizontale de la nivelul rosturilor de tumare pag.60

X.CALCULUL PLANSEELOR

x.~ Retatii de calcul petittO calca:tul ~implificat iIr dOllleniul plastit ft,oufollb

STASlOl0112-92) :. _._ _~7

X.I.l. Plaef ann ate pe D direetie p8a..67

LIZ..PIrIcl armate pe cloua. direcGL........__ - --- ---~ ~-..fl8&69

-".101.1. Plaet rezemate-pe-tee ~()IItttnrl.. pag69

X.t2:.2: P:I:aci rezemate pe trei.lamri _--._-_ .. _._ IJ.3!l70

X.2.€akllllll placilor dreptungbiulare cu httura libeI'a- .. ; ; pag?2

X.~t~ .Ptacl.cu trei laturi latun simplu rezemate pa~2

X.2.2. Plaei CII 0 latura longitudinala ineastrata paZ73

X.2.3. Placi ell doua laturi transversale incastrate pag74

X.2.4. Placi cu 0 latura transversala incastrata pa.,g75

X.2.S. Placi cu doua Iatori Incastrate ~ ~ pagi6

X.2.6. PIaei~tl trei latun Ineastrate pag17

X.3.Ca1cu1ul sagetii lu placi pag78

X.4. calculul pJanseelor ea diafragme orizontale pag8 1

X.4.1. Stabilirea fortelor orizontale care actioneaza asupra planseelor si armarea

acestora pagB 1

B'lbJiografie

1

I.CLADIRI CU PERETI STRUCTURALI DIN BETON ARMA T

1.1. ALCATUIREA Gt:NERALA A CLADIRILOR

• Forma constructiei va fi de preferinta, cu contururi regulate in plan, evitandu-se disimetrii pronuntate in distributia volumelor, a maselor si a rigiditatilor in eadrul aceluiasi tronson de cladire, in vederea limitarii efectelor de torsiune general a sub aetiunea seismic a si a altor efecte de interaetiune defavorabile;

• Distributia peretilor in plan sa fie aceeasi la toate nivelurile; se admit retrageri la ultimele niveluri, unnarind sa se evite aparitia unor disimetrii de mase si de rigiditati;

• La cladirile eu forma in plan dreptunghiulara, peretii strueturali se vor dispune de regula dupa doua directii perpendiculare intre ele; se recomanda ca rigiditatile de ansamblu ale structurii dupa cele doua directii sa fie de valori apropiate intre ele;

• Peretilor structurali carora le revin eele mai mari valori ale fortelor orizontale, trebuie sa li se asigure 0 incarcare gravitationala suficienta;

• Amplasarea in plan a peretilor structurali va urmari cu prioritate posibilitatea obtinerii unui sistem avantajos de fundatii (incluzand, daca este necesar, peretii de la subsol )~ in masura sa realizeze un transfer cat mai simplu si mai avantajos aI eforturilor de la baza peretilor la terenul de fundare;

• Peretii exteriori pot fi reaJizati din beton annat si utilizati ca pereti structurali, eu conditia asigurarii izolarii lor termice prin placare la exterior cu un material termoizolator;

• Pentru elementele vertic ale , peretii individuali sau peretii cuplati, se vor alege, de preferinta, forme de sectiuni cat mai simple; (figJ.1 .); in cazul structurilor mixte (cadre + pereti structurali) se va urmari sa se evite, de regula intersectia peretilor structurali de pe cele doua directii principaIe ale cladirii; in eazul cladirilor eu pereti structurali desi, acest deziderat se poate realiza printr-o dispunere judicioasa a golurilor si prin eventuala fragmentare a peretilor;

L

a) sectiune lamelara;

b) sectiune cu bulbi;

c) sectiune ell talpi.

Fig. 1.1.

a)

b)

c)

• Se vor adopt a , eand este necesar, siruri de goluri suprapuse, eu dispozitie ordonata, eondueand la pereti formati din plinuri verticale (montanti), legate intre ele prin rigle de cuplare, avand configuratia general a a unor cadre etajate; (fig.1.4.)

• Planseele vor fi astfel alcatuite incat sa asigure satisfacerea exigentelor functionale (izolare fonica, termica, etc.). precum si pe cele de de rezistenta si rigiditate, pentru incarcari verticaIe si orizontale; planseele trebuie sa rezulte practic indeformabile pentru forte in planullor;

• . Se vor prevedea , dupa necesitati rosturi de dilatatie-contractie, rosturi antiseismice si/sau rosturi de tasare; este de preferat ca rosturile sa cumuleze doua sau toate rolurile mentionate; pentru a reduce starea de eforturi datorata contractiei betonului si variatiilor

2

de temperatura, lungimile "L" ale tronsoanelor ,ea si 1ungimile "I" (fig. 1.2) intre eapetele extreme ale peretilor nu vor depasi valorile din tabelul 1.1.


•
I
• I

L

B

Fig.L2.

TabelL1.

Tipul de planseu L(m) 1 (m)
Planseu din beton armat monolit sau planseu cu alcatuire mixta (din
elemente prefabricate suprabetonate). 45 40
Planseu prefabricat sau Jllanseu mixt eu 0 sugmbetonare ~ 50mm. 55 45 1.2. PROlECTAREA PRELIMINARA A ELEMENTELOR STRUCTURALE

1.2.1. Dimensionarea preliminara a sectiunilor peretilor

• Seetiunea totala a peretilor structurali (in m2) pe fieeare direetie, va fi de regula, eel putin eea data de relatia:

LAp~akanApl/lOO (1.1.) .

unde:

L Ap = aria inimilor sectiunilor orizontale ale tuturor peretilor structurali, pe fiecare directie, eu contributie semnificativa in preluarea fortelor orizontale;

a = eoeficientul de irnportanta a eonstructiei, conform PlOO-92 (vezi punetul V.l); k, = coeficientul zonei seismiee de calcul, conform PlOO-92

ApI = aria planseului in m2;

n = numarul de niveluri de cladire (numarul de plansee) situate deasupra seetiunii

considerate.

Preeizare:

-Relatia de mai sus, prrvitoare la dimension area seetiunii inimilor peretilor structurali, exprima simplificat conditia ca efortul tangential mediu in sectiunile

.,

r

-.. .. -_ .... - - - .. --

3

orizontale ale peretilor sa nu depaseasca, la starea limita de rezistenta valoarea 1.0 NI

2 rnm .

Acest efort unitar este inferior limitei 2 R. impusa in Codul P85-1996 pentru orice clasa

de beton.

• Grosimea peretilor va fi ce putin 15cm; la c1adiri cu pana la 10-12 niveluri se recomanda sa se pastreze dimensiuni eonstante ale seetiunilor peretilor pe toata inaltimea;

• Aria bulbilor sau talpilor AI va respecta relatiile:

no ~ 1.5 All Ai + 0.35' - pentru zonele seismiee de ealeul A+D si (1.2)

Do ~ 1,5 All Ai + 0.50 -pentru zonele seismiee de ealeul E si F (1.3)

unde: no = N I bh ~ (1.4)

b si h dimensiunile inimii peretelui; (veri punctul

R, - rezistenta de calcul a betonului la eompresiune

inima perete structural

talpa perete structural

bulb perete structural

directie aetiune seismica

Fig.!.3.

N = efortul axial de compresiune in pereti;

• pentru peretii structurali indepententi (legati nurnai prin intermediul planseelor) N reprezinta efortul axial dat numai de incarcarile gravitationale; (vezi punctul 1.2)

N = N gravitational (1.5)

• pentru peretii structurali euplati prin rigle de cuplare , valoarea lui N include si componenta data de efectul indirect al fortelor orizontale; in calculele de proiectare preliminara, se poate adrnite sa se eonsidere aceasta eomponenta numai pentru montantii marginali ai peretilor structurali cuplati;

N = Ngravitational + N indirect (dat de fortele orizontale) (1.6)

valorile eforturilor axiale indirecte, (N indirect - vezi punctul VIII.7), produse de fortele .orizontale se pot determina aproximativ pe baza fortelor taietoare din riglele de cuplare asociate momentelor capabile din rigle, corespunzatoare unor procente de annare apreciate (obisnuite). (vezi punctul IX.2)

4

directie si sens de actiune seismica

montant :::::::::::+:::::::::::\=1

marginal montant central rigle de cuplare

II
II
nivel n

'/ '/ I4-McIlP

nivel i V. /. <, "QIIBOCillt
N\ Ni2 Ni3

...... ~ ....... " ....... ~ ......... . ..... ~ ......

parter Fig.1.4.

montant 1

montant2

montant 3

1.2.2. Dimensionarea preliminara a sectiunilor riglelor de cuplare.

• Inaltimea riglelor de cuplare la c1adirile' obisnuite se va Iua egala cu dimensiunea

plinului de deasupra golurilor de usi si de ferestre;

• Latimea riglelor se va Ina egala, de regula, ell grosimea inirnii peretilor; daca este necesar se va adopta 0 latime rnai mare, cu conditia intaririi rnarginilor montantilor cu bulbi, care vor avea eel putin grosimea riglelor; (fig. 1.5);

Rigla de cuplare

Fig.I.5

A