Sunteți pe pagina 1din 6

Lectia 1

Management: Stiinta si Practica

1.1 Continutul activitatii de management


1.2 Managementul stiinta, practica sau arta?
1.3 Principalele scolii de management
1.4 Principii ale managementului organizatiilor

1.1 Continutul activitatii de management

Din cele mai vechi timpuri, omul a sesizat ca pentru satisfacerea nevoilor
proprii cu cheltuieli de munca cat mai reduse, trebuie sa se asocieze cu alti
semeni si sa desfasoare activitatea in comun si sa se organizeze.

Activitatea de management a aparut odata cu primele forme de organizare si


s-a dezvoltat concomitent cu procesul material si spiritual al omenirii.

Activitatea de management constituie o componenta a oricarei activitati


colective, si are rolul de a asigura conexiunea si unitatea tuturor activitatilor
umane desfasurate in colectiv, de a le coordona si dirija in conformitate cu
cerintele functionarii intregului sistem social.

Asa cum a aparut si s-a manifestat conducerea este o actiune practica, tot
atat de veche ca si civilizatia umana. SE regaseste peste tot in societate,
acolo unde este de natura sociala, economie, in politica, in armata, in justitie
etc
Aceasta actiune practica este cunoscuta astazi sub denumirea de
management, iar specialistii in derularea ei, manageri.
Cuvantul “management” deriva din latina “manus” , adica mana si sugereaza
ideea de “manevrare”, “pilotare”. Apoi in italiana”mannegio”, franceza
“manège”, care inseamna a administra, a conduce. De aici cuvintele derivate
“manager”, si “management” ce inseamna conducator si respectiv,
conducere.
Etimologic, management = “a tine in mana”, ”a conduce in mod eficient”

Termenul s-a impus acum peste 50 de ani, in sfera economica, datorita


lucrarii lui James Burnham “The Managerial Revolution”, publicata la New
York in 1941. El a impus notiunea de manager ca vector al inovatiei si
progresului, precum si cea de management. Ideea noua si de mare valoare si
actualitate pusa in circulatie de Burnham este aceea ca orice societate,
indiferent de regimul ideologic, juridic sau politic are nevoie de manageri
daca vrea ca economia ei sa prospere in ritm novator si creator.

Sensul conceptului de management se desprinde din definitiile:


A. Mackensie arata ca“managementul este procesul in care managerul
opereaza cu trei elemente fundamentale – idei, lucruri si oameni,
realizand obiectivul prin altii”.
B. Willian Newman defineste managementul ca “importanta tehnica
sociala, ca directionare, conducere, si control al eforturilor unei grupe
de indivizi in vederea realizarii unui scop comun. Este evident ca un
bun conducator este acela care face ca grupa sa-si atinga scopurile, in
conditiile unui minim de cheltuieli de resurse si eforturi.”
C. Jean Gerbier arata ca “managementul inseamna organizare, arta de a
conduce, de a administra”.
D. H.Johannsen si A.B.Robertson aratau ca “management este arta sau
stiintade a directiona, dirija, si administra munca altora pentru a
atinge obiectivele stabilite, procesul de luare a deciziilor si de
conducere.
E. H.Koontz si H.Weihrich defineau managementul drept “ un process
de proiectare si mentinere a unui climat in care indivizii, muncind
impreuna in colectiv, realizeaza eficient scopurile stabilite”.

Daca analizam aceste definitii:


1) managerii, oamenii indeplinesc functii de conducere, de
planificare, de organizare, de a organizare, de antrenare si de
control.
2) managementul se aplica la toate tipurile de organizatii;
3) managementul se aplica la toate nivelurile organizatiei
4) scopul principal este crearea profitului;
5) managementul este corelat cu productivitatea, ceea ce
inseamana eficienta.

Dintre specialistii romani care au contributii in definirea managementului”


1) Prof. Ovidiu Nicolescu si Prof. Ion Verboncu prezinta ca:
“managementul intreprinderilor rezida in studierea procesului si
relatiilor de management din cadrul lor, in vederea descoperirii
legitatilor si principiilor care le guverneaza, a conceperii de noi

2
sisteme, metode, tehnici si modalitati de conducere, de natura sa
asigure ridicarea eficientei.”
2) Gheorghe Macovei arata ca “managementul desemneaza un sistem
de principii, de cerinte si reguli, precum si talentul de a le aplica”.
3) Dan Anghel Constantinescu & altii subliniaza ca “managementul
reprezinta procesul de planificare, organizare, antrenare si control al
utilizarii resurselor in vederea indeplinirii obiectivelor stabilite”
4) Prof. Viorel Cornescu & altii considera ca “managementul, ca
actiune practica, desemneaza un sistem de principii, cerinte, reguli si
metode de conducere, precum si talentul managerilor de a le aplica.”

Deci managementul reprezinta un complex de actiuni desfasurate cu


scopul de a asigura functionalitatea normala, eficienta, a colectivitatilor
umane organizate : - intreprinderi economice; organizatii publice; unitati
de invatamant etc , in ansamblul lor, cat si a fiecarei verigi structurale
componente.
Managementul are ca scop atingerea obiectivelor organizatiei, in
conditiile utilizarii cat mai judicioase a resurselor materiale, umane,
financiare de care dispune.

1.2. Managementul stiinta sau arta?

Managemntul, in zilele noastre, nu poate fi privit numai ca activitate


practica, ca proces concret de rationalizare si eficientizare a muncii.
Managementul este si stiinta, in aceasta calitate reprezentand un
ansamblu de concepte, metode si mijloace de solutionare a problemelor
de conducere in toate domeniile de activitate din societate, si cuprinzand
si toate nivelurile organizatorice ale acesteia.
Managementul ca stiinta si teorie este de data recenta, “nascut” in secolul
nostru, sintetizand tot ceea ce a acumulat omenirea in gandirea si practica
conducerii.

Stiinta managementului presupune activitatea de sintetizare si


generalizare a experientei practice de conducere, cautarea de idei noi,
formularea de legi si principii de conducere , gasirea celor mai bune cai si
metode de conducere a organizatiilor umane.
Stiinta managementului este o parte a cunostintelor acumulate si
recunoscute, care sunt sistematizate si formulate in conformitate cu
descoperirea adevarului general sau cu actiunea legitatilor generale.

3
Stiinta managementului se refera la intregul sistem de management al
societatii. Relatiile de conducere se intalnesc in toate segmentele
societatii, campul de actiune al stiintei managementului fiind intreaga
societate.

Obiectul stiintei mangementului nu poate fi limitat la un domeniu sau al


societatii, acesta studiind relatiile de conducere la toate nivelurile atat pe
orizontata cat si pe verticala.
Obiectul de studiu il reprezinta relatiile si procesele de conducere. Pe
baza analizei relatiilor si proceselor de conducere , asa cum apar ele si se
manifesta in fiecare organizatie, stiinta managementului sintetizeaza si
formuleaza legile si principiile de conducere, descopera si elaboreaza
sistemele, metodele si tehnicile cele mai eficiente de conducere.

Relatiile de conducere sunt relatii ce se stabilesc intre oameni si, ca atare


ele sunt puternic influentate de raporturile specifice interumane de natura
psihosociala din cadrul organizatiilor, de structura si calitate elementului
uman, de personalitatea managerilor, nivelul de pregatire al acestora etc.

LATURA LATURA
APLICATIVA TEHNICO-MATERIALA

MANAGEMEN
T

STIINTIFIC
LATURA LATURA
CREATIVA SOCIAL - UMANA

Managementul stiintific presupune existenta unor conditii:


 Existenta pentru fiecare organizatie a unor obiective de viitor bine
precizate;
 Organizarea rationala a organizatiilor si a structurii aparatului de
conducere;
 Transpunerea in viata a deciziilor;
 Controlul activitatii desfasurate in vederea realizarii deciziilor;

4
 Consultarea larga a specialistilor, crearea cadrului organizatoric si
juridic pentru participarea lor la conducere.
Managementul stiintific se prezinta cu un complex de actiuni desfasurate cu
scopul de a asigura functionalitatea normala eficienta, atat a organizatiei in
ansamblul ei, cat si a tuturor structurilor organizatorice componente.

Oare pe langa teorie si practica, managementul este si arta?

Trebuie stiut ca pe langa cunoasterea riguroasa a principiilor, regulilor si


metodelor elaborate de stiinta managementului pentru conducerea unei
colectivitati este necesar existenta unei doze de talent si a unor aptitudini pe
care trebuie sa le posede managerii.
Frederic W.Taylor, inginer american, considerat unul din parintii
managementului stiintific, spunea ca cunostintele exacte formeaza stiinta, iar
aplicarea lor in practica, pentru atingerea unui scop anume formeaza arta.
Indiferent de formele concrete pe care le imbraca, “arta inseamna viata”, dar
definitorie este forta talentului artistului, urmare a sensibilitatii si experientei
lui.

Arta de a conduce se bazeaza, inainte de toate, pe cunoasterea stiintei


managementului, a realitatii concrete si apoi pe talentul si aptitudinile
managerului de a aplica pricipiile, regulile, metodele etc puse la dispozitie
de stiinta managementului.
De altfel, Fr.Taylor a definit arta conducerii intreprinderii in urmatorii
termeni: “Sa stii exact ceea ce doresc sa faca oamenii si sa vezi daca aceasta
se face in chipul cel mai bun si mai ieftin.”
A conduce in conditiile contemporane dupa principiul “vazand si facand”,
bazandu-te numai pe asa-zisul talent si pe bunul simt al individului este un
lucru de neconceput.

In toata lumea, astazi, cercetatorii,oamenii de stiinta care se ocupa de


problemele managementului, cauta sa stabileasca aptitudinile strict necesare
pentru ca o persoana sa devina cadru de conducere. Dictonul “omul potrivit
la locul potrivit” se aplica.

Managementul modern cauta raportul optim dintre stiinta si arta. Astfel el


reprezinta sinteza dintre stiinta, practica si arta. Totodata este si ostare de
spirit specifica, reflectata de un fel anume de a vedea, a dori, a cauta, si a
accepta progresul.

5
Deci managementul cuprinde intr-un tot unitar urmatoarele activitati
fundamentale:
1) previzionare – orientarea spre viitor: previziune, planificare,
marketing;
2) inovationale – dinamica sistemului: inovatie, risc, creativitate,
dezvoltare;
3) operationale- stabilitatea sistemului: organizare, adaptare
optimizare;
4) de gestiune – eficienta sistemului: informatii, decizii, strategii,
tactici, control
5) de personal – calitatea umana: animare, motivare, comunicare,
participare

S-ar putea să vă placă și