Sunteți pe pagina 1din 8

IMPREJURARILE APARITIEI NOTIUNII DE MONUMENT ISTORIC

STUDENT: MOISE THEODORA ANDRADA GRUPA:53 I

MOISE THEODORA ANDRADA GRUPA 53 I

Istoria este martor al evolutiei preocuparii oamenilor pornind de la reparare si recontruire la preocuparea de perpetuare in timp a edificiilor arhitecturale si a stabilirii autenticitatii lor . Astfel originile conceptului de Monument Istoric si evolutia acestuia au fost indelung cercetate si puse in lumina . Din punct de vedere etimologic termenul Monument provine din latinescul Monumentum derivat Monerre ce semnifica a instiinta , a reaminti, un termen ce impinge la aducerea aminte , la rememorare. Totusi sensul initial al termenului monument tinde sa se estompeze in conditiile in care acesta continua sa evolueze . [1](Francois Choay- Alegoria Patrimoniului p.6) Treptat termenul nu a mai fost asociat doar cu edificiile trecutului , cele ale aducerii aminte ci a fost asociat si cu valoarea edificiilor prezentului.,el ramane totusi garantul originilor. Originea notiunii de monument istoric trebuie cautata cu mult timp inainte de aparitia teremenului in sine . Termenul de Monument Istoric a fost pentru prima data folosit de Aubin Louis Millin care in contextul revolutiei franceze se prezinta in fata Adunarii Constituante cerand o decizie favorabila pentru inventarierea monumentelor , cu un catalog pe care il intitulase culegere de monumente . Cu toate acestea expresia intra in dictionarele franceze abia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.[2]( Sergiu Nistor-Note de curs) Revenind asupra originii notiunii de monument istoric se impune prezentarea momentelor de referinta in evolutia acestui concept . Pornind de la primele preocupari de pastrare a monumentelor antichitatii grecesti(exemplaria greca-Horatiu ) , secolul IV in care se constata un apetit pentru tezaurizare,perioadele in care protejarea monumentelor era doar o forma de obtinere a legitimitatii politice- Teodoric trecem la momentul care asa cum il intelegem noi astazi apare la 1162 in sensul operei valoroase din punctul de vedere ale virtutilor pe care le intruchipeaza , moment in care Columna lui Traian e decretata obiect protejat astfel incat sa nu fie nicand distrusa sau mutilata, ci
MOISE THEODORA ANDRADA GRUPA 53 I

pastrata pentru onoarea poporului Roman atata timp cat lumea va exista.[3](
F.A. Gregorovius( History of the City of Rome in the middle Ages- vol iv-p 685)

Perioada Antichizanta asa cum o numeste F. Choay este marcata de doua abordari una umanista(efectul Petrarca) figura emblematica fiind Petrarca , o perioada in care e exploatata ideia de dovada istoricasi una artistica( efecul Bruneleschi)[4]( Francois Choay- Alegoria Patrimoniului p.30-32) Intr-o ordine cronologic se poate spune insa ca monumental istoric s-a nascut in Roma Renascentista ( incepand cu anul 1420)care privea Monumentul ca model prin recunoasterea valorii creatiei.Acesta este cercetat relevant interpretat cunoscut nu atat pentru a fi protejat cat pentru a constitui model pentru operele viitoare, atingerea perfectiunii prin cunoasterea amanuntita a operei anterioare. Factorul care a facut ca cele doua atitudini prezentate anterior sa gaseasca o directie comuna este disparitia progresiva a vestigiilor antice prin folosirea intensive a locului si materialelor din care au fost facute acestea. In acest sens exista multiple exemple insa in opinia mea cel mai edificator este cel al catedralei Paleocrestine Sfantul Petru care a fost demolata pentru ca pe acelasi loc sa se inalte ceea ce azi putem vedea Catedrala Sfantul Petru. Concluzia asupra contrastului dintre cele doua directii si sinteza asupra a ceea ce ei propuneau ii apartine lui Alberti in De Re-Edificatoria care considera edificiile Romei ca fiind fundamentul frumosului, monumental istoric nu poate fi decat unul antic si ca conservarea monumentului ar trebui sa aiba loc in situ. )[5](
Francois Choay- Alegoria Patrimoniului p.36-39)

Pe acest fundal in anul 1516 Raphael trimite o scrisoare catre Leon al X-lea in care isi manifesta preocuparea fata de vestigiile Romei cadavrul acestui nobil oras , altadata regina lumii, astazi jefuita si sfartecata atat de jalnic,despre sensul monumentelor si originea lor . In urma acesteia apar o serie de decrete papale prin care se pedepsea distrugerea sau vandalizarea monumentelor istorice , cum aminteam anterior,Alberti teoretizeazand relatia cu constructiile trecutului justificand interventia asupra lor ca o interventie pentru corectarea greselilor manual(de constructie) si mentale(de concept). Pe acest fond se poate spune ca apare forma primara a Monumentului Istoric.
MOISE THEODORA ANDRADA GRUPA 53 I

Reactia la vandalismele din perioada renascentista si un alt moment important revolutia franceza reprezinta momente cheie in elaborarea si instituirea unor practici patrimoniale . In urma revolutiei franceze- cu cele doua faze pe care le-a cunoscutdistrugerea constructiilor ce amintesc de feudalism si nationalizarea- se manifesta primele departajari intre patrimonial mobil si imobil , prima inventariere a patrimoniului( 11 dec Aubin Louis Millin. Amintit anterior), infiintarea primului organism de gestiune a patimoniului istoric(1790- Comisia Monumentelor ) iar edificiilor vechi le este recunoscuta valoarea cognitive educatie estetica si economica. [6](Sergiu Nistor Note de Curs p.5-6) [7]( Francois Choay- Alegoria
Patrimoniului p.70-74).

Ulterior au avut loc primele restaurari metodice ale lui Raffael Stern si Giuseppe Valadier (Arcul lui Constantin1803, partea estica a Colosseumului 1806- Arcul lui Titus 1819-21), restaurarile mutilatoare (James Wyatt, George Gilbert Scott) si cele ale interventiei minimale, antiinterventioniste(John Ruskin) si cea interventionista(V. Le Duc). Acest cult al patrimoniului dupa cum il numea F. Choay[8](F. Choay Alegoria Patrimoniului Paris-seuil 1996) , aceasta veneratie a fost suficienta relatiei dintre om si monumental istoric pana in momentul revolutiei industriale .[8](Alois
Riegl-Cultul modern al monumentelor, p.6)

Revolutia industrial,respective dezvoltarea societatii industrial prefigureaza o noua era care face ca monumentele sa fie asa cum spunea F. Choay impinse in trecutul trecutului[9] (F.Choay citat). In aceasta era tehnica, industriala obiectele respectiv edificiile se desacralizeaza isi pierd simbolurile si se indeparteaza de origini .Modelul industrial sta la baza modelului statului modern conform teoriei lui E. Gellner. [10](Timpul Monumentului Istoric- Kazmer Kovacs , Paideia p.23) Functia lor simbolica este inlocuita cu preponderenta de cea functionala , temeiul nu este autenticitatea ci abstractia semnului. Acum stilul este definit de functionalitatea formelor. Cu toate acestea monumentele istorice capata o natura duala bazata pe contrast ,iar cultul pentru monumentele trecutului coexista cu cel pentru
MOISE THEODORA ANDRADA GRUPA 53 I

modernitate,o opozitie intre arhitectura traditionala si constructia moderna dupa cum sublinia Ruskin fara el nu ne putem aduce aminte [11](Ruskin- citat). Aceasta natura duala este subliniata si de F. Choay care spune ca monumentele istorice incep sa fie percepute ca apartinand simultan la doua lumi una a prezentului imediat perceptibil si alta a trecutului intangibil.[12](F. Choaycitat).

F. Choay dedica un intreg capitol in cartea sa Alegoria patrimoniului momentului de consacrare al monumentului istoric pe care il plaseaza in timp in perioada 1820-1960. In aceasta perioada se manifesta mai multe doctrine . Ruskin si Moriss apara un antiinterventionism radical, ofera edificiilor caracter sacru si defineste restaurarea ca fiind distrugerea cea mai total ape care o cladire o poate suferi . La polul opus se afla Eugen Emanuel Violet Le Duc care fundamenteaza si aplica doctrina interventionista care afirma ca a restaura un edificiu inseamna a-l aduce intr-o stare in care poate sa nu fi existat niciodata. Ulterior Camilo Boito gaseste o cale de mijloc intre teoriile lui V.L.Duc si Ruskin si fundamenteaza restaurarea Monumentelor istorice ca disciplina stiintifica bazata pe autenticitate . Principiile acestuia au fost preluate in tip si de Gustavo Giovanonni. In acest context se inscrie studiul lui Alois Riegl ,care in opinia mea este cel mai clar in definirea cultului modern al monumentului istoric, in care defineste monumentele istorice , tipurile lor si modul lor de aparitie , aceasta devenind o lucrare de capatai pentru definirea monumentului istoric. Acesta face o diferentiere clara intre notiunea de monument si cea de monument istoric , a carui aparitie o situeaza in Italia sec.XVI monument pe care il defineste prin prisma valorilor sale. Monumentul il defineste ca fiind un obiect incarcat cu semnificatii a pripori, il numeste monument intentional. Monumentul istoric este definit ca fiind un obiect incarcat cu semnificatii a posteriori si il numeste monument neintentional . Afirma despre acestea nu
MOISE THEODORA ANDRADA GRUPA 53 I

destinatia lor initiala confera acestor opera semnificatia de monument , noi le-o atribuim. De asemenea o foarte mare importanta este acordata calorilor ascunse sau pierdute ale edificiluui care trebuiesc analizate pentru o buna interventie. Acesta le clasifica in valori de rememorare , esentiale pentru a putea vorbi de monument istoric . Aceste valori sunt conturate prin prisma valorilor de vechime , valorilor istorice si a celor de rememorare intentionala.cea de-a doua categorie de refera la valorile de contemoraneitate un garant in timp al existentei si pastrari monumentului(valorile de utilizare si de arta).Monumentul istoric si-a capatat numele in raport cu memoria.[13](Alois Riegl- URMI,Bucuresti 1999). Actualitatea aplicarii acestori principia este clara si in ani ce i-au urmat , unul dintre aceste momente este cel al Cartei international de Venetia 1964. In concluzie aparitia conceptului de Monument istoric constituie si a constituit un fragment foarte important in evolutia societatii fie ea mai erudita sau mai putin , aceastea constituie un reper in istorie , identitate culturala ele sunt reprezentarea mitului originii la care simtitm nevoia sa ne raportam pentru a ne regasi din punct de vedere identitar.

MOISE THEODORA ANDRADA GRUPA 53 I

NOTE
[1](Francois Choay- Alegoria Patrimoniului p.6) [2]( Sergiu Nistor-Note de curs) [3]( F.A. Gregorovius( History of the City of Rome in the middle Ages- vol IV-p 685) [4]( Francois Choay- Alegoria Patrimoniului p.30-32) [5]( Francois Choay- Alegoria Patrimoniului p.36-39) [6][7](Sergiu Nistor Note de Curs p.5-6) [7 ]( Francois Choay- Alegoria Patrimoniului p.70-74). [8](Alois Riegl-Cultul modern al monumentelor, p.6- URMI,Bucuresti 1999) [9] (F..Choay citat). [10](Timpul Monumentului Istroric- Kazmer Kovacs , Paideia p.23) [11](Ruskin- citat). [12](F. Choay-citat). [13](Alois Riegl- URMI,Bucuresti 1999).

BIBLIOGRAFIE
Francois Choay- Alegoria Patrimoniului Sergiu Nistor-Note de curs F.A. Gregorovius History of the City of Rome in the middle Ages- vol IV Alois Riegl-Cultul modern al monumentelor,- URMI,Bucuresti 1999 Timpul Monumentului Istroric- Kazmer Kovacs , Paideia 2003

MOISE THEODORA ANDRADA GRUPA 53 I

MOISE THEODORA ANDRADA GRUPA 53 I