Sunteți pe pagina 1din 33

Colegiul Naional Mihai Eminescu Petroani Clasa a XI-a A Prof.

cordonator Gldean oinia

Modele epice n romanul interbelic

!la" Ionela #uruial Ale$andru

%troe Ioana &radni' #eidi (ierscu aniela

Cuprins
Introducere ). *omanul. efiniie i trsturi...............+ ,. Istoric ,.) -iteratura uni.ersal...................)+ ,., -iteratura rom/n........................)0 1. Princi2alele modele de roman 1.) *omanul o3iecti............................ 1., *omanul su3iecti........................... +. *omanul 4n 2erioada inter3elic............... 5. !i3liografie

Introducere
*omanul este cea mai 2o2ular s2ecie 4n 2ro6 a genului e2ic datorit uurinei cu care transmite idei i "udeci7 dar i sentimente 2e care e.entualii cititori le 2ot recunoate din e$2eriena 2ro2rie. 8a2tul c romanul 2re6int o 2o.este a unor 2ersona"e7 de2n/nd destinul acestora s-a do.edit formula c/tigtoare care a ca2ti.at cititorii tim2 de secole. e altfel7 originile romanului 2ot fi regsite 4nc din Antichitate. *omanul ofer o imagine am2l asu2ra lumii7 2e care o 4nfiea6 4n 4ntreaga ei com2le$itate. %unt e$2use locuri7 oameni7 4ndeletnicirile lor7 o3iceiurile7 tradiiile7 mentalitile9modul de a 2ri.i .iaa i lumea:7 atitudinile. Multitudinea de ti2ologii 4n care se 2oate 4nscrie un roman 2ermite cititorului s e$2lore6e mai multe dimensiuni e$isteniale; este e.ident funcia educati. 2e care o au de e$em2lu romanele realiste7 cele care descriu 4n detaliu as2ecte sociale ale .ieii utili6/nd descrieri minuioase ale unor situaii care se 2etrec 4ntr-un cadru s2aio-tem2oral ins2irat din .iaa real. <n ara noastr7 4ncercri de a a3orda romanul au fost 4ntre2rinse din secolul al X(III-lea7 fa2t cau6at de li2sa unei literaturi de sine stttoare 4n s2aiul autohton7 s2re deose3ire de =ccident. <n 2ofida acestor o3stacole7 secolul al XIX-lea aduce un 2rogres fr seamn literaturii noastre7 2entru ca 4n anii inter3elici romanul rom/nesc s fie cu des./rire alineat standardelor occidentale. Pentru a 2utea 4nelege 2e de2lin romanul inter3elic este necesar a2rofundarea noiunii de roman i a istoricului su7 2recum i a scriitorilor i a a2ortului cu care acetia au contri3uit 4n metamorfo6area 2ermanent a romanului.

1.Romanul. Definiie i trsturi


Romanul este specia literar a genului epic in proz, de mari dimensiuni care are personaje numeroase antrenate ntr-o intrig complicat ce declaneaz o aciune complex desfurat pe mai multe planuri narative. Denumirea roman! provine din lim"a francez, fac#nd trimitere la rdcinile medievale ale acestei specii. Romanul este o structur epic flexi"il care permite modificri de coninut i form n funcie de viziunea autorului. Din acest motiv definiia sa este n permanent sc$im"are, evolu#nd n funcie de momentul istoric i de cel estetic. Romanul-oper literar Deoarece romanul este o oper literar, acesta se poate defini i drept o creaie artistic cult care exprim realitatea prin imagini artistice, filtr#nd-o prin prisma ficiunii. %adar acesta respect n linii mari ceea ce presupune o opera literar& textul propriu-zis& n cadrul romanului este literar'ficional(. %cesta preia elemente din realitate i o transfigureaz conform dorinelor autorului, av#nd rolul de a emoiona cititorul prin utilizarea lim"ajului artistic cu rol stilistic, utilizarea sensului figurat al cuvintelor, prezena figurilor de stil i a procedeelor artistice care fac apel la emoiile i imaginaia cititorului. paratextul& elemente care nsoesc textul propriu-zis precum titlul, dedicaia, prefaa, etc. %cestea sunt importante deoarece au puterea de a atrage poteniali cititori crora le dau indicii n legatur cu su"iectul romanului. metatextul& elemente non-ver"ale cum ar fi aezarea n pagin, pauze etc. De asemenea, romanul preia i elemente ale structurii operei literare precum& tema& aceasta este aspectul fundamental de via pe "aza cruia scriitorul i construiete su"iectul prin transpunere artistic. %t#t n literatura universal c#t i n cea auto$ton se pot identifica teme fundamentale& viaa, moartea, dragostea, ura, pravenitismul,copilria, natura, rz"oiul, meditaia asupra timpului, etc. %numite teme sunt conturate n funcie de tipul eroilor& )rometeu,
*

avarul, geniul nefericit, etc. +ema poate depinde i de curentele literare, dar i de capacitatea creatoare a scriitorului. motivul literar& reprezint ideea care stimuleaz o aciune, o situaie cu caracter de generalitate, un personaj, un o"iect sau un numr sim"olic, o maxim, o formul care se repet n momente variate ale operei. ,otivul poate fi considerat un pretext n alctuirea unei opere literare. laitmotivul'germ. -eitmoti., motiv conductor!( denumete tema sau motivul care revine n mod constant pentru a caracteriza personaje, situaii. )oate fi o idee, sintagm etc. ideea reprezint atitudinea scriitorului fa de tema a"ordat. su"iectul reprezint succesiunea de evenimente reflectate artistic pe parcursul crora personajele sunt antrenate ntr-unul sau mai multe conflicte. -u"iectul presupune existena unei aciuni care permite organizarea acestuia n momente& expoziiune, intrig, desfurarea aciunii, punct culminant, deznodm#nt. comunicarea artistic& se realizeaz ntre scriitor i cititor prin intermediul operei literare. )rivitor la raportul dintre realitate i ficiune, n opera literar se vor"ete despre& ficiune verosimil, apropiat de realitatea vieii umane, conferind ficiunii atri"utul de adevr, de credi"il& .ltima noapte de dragoste, nt#ia noapte de rz"oi!de /amil )etrescu, )durea sp#nzurailor! de 0iviu Re"reanu etc. ficiune alegoric, n care sunt personificate concepte a"stracte- virtutea, dreptatea, sperana& /iuma! de %l"ert /amus, 1storia ieroglific! de Dimitrie /antemir, etc. ficiune sim"olic, n care sunt sugerate idei prin diverse asociaii ntre o"iecte, culori& 2argantua! i )antagruel! de Ra"elais. ficiune para"olic, care conine aspecte moralizatoare& )rocesul! de 3ranz 4af5a. Apartenena romanului la genul epic 2enul epic 'gr.e2os; lat.e2icus- cuv#nt, spunere, discurs( cuprinde toate operele literare n proz sau n versuri care se "azeaz pe naraiune ca modalitate principal de expunere, autorul exprim#ndu-i indirect ideile i sentimentele prin intermediul naratorului care nareaz o aciune executat de personaje. Dup cum este prezentat n nsi definiia sa, romanul este o specie n proz a genului epic, respect#nd deci conveniile impuse de acesta. Deoarece scopul romanului este de a expune nt#mplri i personaje care acioneaz este necesar prezena unei instane care s expun ntr-o manier ordonat faptele, ideile i aciunile, iar aceast instan poarta numele de narator. 6aratorul reprezint instana narativ principal n comunicarea narativ, fiind vocea care relateaz evenimentele epice. 7l realizeaz conexiunea dintre
8

autor i universul narat, precum i conexiunea dintre universul narat i cititor. )ractic, naratorul creeaz o punte de legatur ntre autor i cititor care aparin realitii prin intermediul universului ficional. +ipologia naratorului Dup apropierea9distanarea fa de universul ficional i dup gradul de cunoatere al acestuia, naratorul poate fi& %. narator heterodiegetic care nu este prezent n universul naraiunii, povestind evenimentele la persoana a 111-a, utiliz#nd un discurs impersonal i o"iectiv. 6aratorul $eterodiegetic este omniscient. :mnisciena reprezint acea calitate a autorului de a cunoate a"solut toate detaliile despre personaje i intamplrile relatate deoarece el vede prin pereii casei sau prin craniul eroului!+zvetan +odor. 7xist dou tipuri de omniscien& omniscien represiv9nelimitat- naratorul stp#nete n totalitate universul ficional omniscien relativ9limitat-naratorul poate ceda din prerogativele sale personajelor, prin contiina crora poate filtra anumite evenimente. ;.narator homodiegetic care este prezent n naraiune. 7l poate participa la aciune n calitate de personaj, de cele mai multe ori c$iar protagonist ' ,aitre<i!, .ltima noapte de dragoste, nt#ia noapte de rz"oi!(, atunci c#nd prezena lui este semnalat de mrci lexico-gramaticale care trdeaz implicarea su"iectiv i afectiv, sau martor, atunci c#nd ia parte la aciune n calitate de o"servator, fiind tradat de indici textuali precum alternarea persoanei 1 cu a 111-a i mrci ale su"iectivitii. 7ste de la sine neles faptul c naratorul relateaz nt#mplrile petrecute dintr-un anumit punct de vedere numit perspectiv narativ. 7xist trei tipuri de perspectiv narativ, fiecare cu particularitile ei. Perspectiva obiectiv/focalizare zero se caracterizeaz prin prezena unui narator omniscient care ofer o viziune de ansam"lu asupra desfurrii evenimentelor i care are statut de Dumnezeu! al universului ficional care dirijeaz destinele personajelor. Perspectiva subiectiv/focalizare intern este definit de faptul c punctul de vedere asupra realitii aparine personajului, permi#nd accesul cititorului la psi$ologia personajului. 6araiunea se petrece predominant la persoana 1, indic#nd su"iectivismul naratorului care relateaz evenimentele cu ajutorul unor te$nici precum fluxul contiiei, monologul interior sau introspecia. Perspectiva extern/focalizare extern nu permite naratorului s i asume opinii. %cesta relateaz o"iectiv evenimentele la care este un o"servator care tie mai puin dec#t personajele sale. .neori poate nota reaciile exterioare ale tririlor psi$oafective. =n textul epic sunt nt#lnite toate modurile de expunere&naraiunea, descrierea, dialogul, monologul. =n general acestea sunt asociate in proporii

>

diferite n funcie de efectul dorit de autor? cu toate acestea, n roman naraiunea este modul principal de expunere. Naraiunea'lat.narratio-povestire, istorisire( este modul de expunere al crui o"iect sunt faptele i nt#mplrile prezentate in succesiunea lor. %cestea pot fi reale'istorice( sau imaginare'ficionale(. 6araiunea privete istoria- are in centru aciunea i personajele aflate n anumite raporturi- i discursul, care implic& relatarea- const n prezentarea evenimentelor de ctre narator? reprezentarea- const n punerea n scen a evenimentelor prin dialogul personajelor. 6araiunea poate fi clasificat n funcie de dou mari criterii& %. Dup construcia aciunii 1.6araiunea linear este tipul de naraiune care confer cititorului iluzia realitii, respect#nd momentele su"iectului i fidelitate fa de realitatea zugravit. 0iviu Re"reanu realizeaz acest lucru n romanul 1on!. 2.6araiunea circular realizeaz un ciclu complet marcat de revenirea la momentul iniial n deznodm#ntul romanului. .n exemplu n acest sens este 7nigma :tiliei!de 2eorge /linescu. 3.6araiunea paralel nfieaz dou sau mai multe planuri ale aciunii care sunt fie urmrite n paralel, fie n raport cu un singur personaj, fie in relaie cu mai multe personaje. 7ste reprezentativ )atul lui )rocust! de /amil )etrescu, roman n care exist trei astfel de planuri& cel al doamnei +., cea a naratorului, cea a lui 3red @asilescu. *.6araiunea n spiral se "azeaz pe exploatarea fluxului contiinei unui personaj i presupune evoluia discursului n funcie de niruirea g#ndurilor naratorului. 6araiunea personajului martor tefan 2$eorg$idiu din .ltima noapte de dragoste, nt#ia noapte de rz"oi! de /amil )etrescu se desfoar n funcie de jocul g#ndurilor sale!. ;.Dup relaia dintre narator i aciune 1.6araiunea $eterodiegetic 'hetero-diferit?diegesis-mod narativ de expunere( presupune un narator care nareaz la persoana a 111-a din perspective narativ omniscient, aflat n afara universului narat. 2.6araiunea $omodiegetic 'homo-la fel( presupune un narator care se afl n interiorul universului povestit, care poate aprea n ipostaza de personaj i a crui naraiune la persoana 1 are loc dintr-o perspectiv intern care i permite implicarea afectiv, naraiunea fiind deci supus su"iectivismului. 3.6araiunea polifonic'mai multe voci( presupune transferul discursului narativ de la naratorul $eterodiegetic la personaje sau de la un personaj la celelalte, precum i asocierea persoanei 1 cu a 111-a i alternarea viziunii o"iective cu cea su"iectiv. Descrierea'lat.desci2tio-zugrviri( este modul de expunere care presupune un discurs descriptiv organizat n funcie de elementul descris. De cele mai multe ori descriere este caracterizat de predominana adjectivelor i su"stantivelor, a
A

figurilor de stil i a imaginilor artistice. Descrierea poate conine indici spaiotemporali i poate acea fie caracter o"iectiv, fie su"iectiv sau sim"olic. =n funcie de tipul operei descrierea poate avea diverse roluri. )oate fi de tip ta"lou, denumire ce indic funcia principal a descrierii, i anume prezentarea unor peisaje, a cadrului spaio-temporal n scopul o"inerii unei anumite atmosfere dorite, sau de tip portret, descriere care are rolul de a nfia un personaj n cadrul unui portret literar. Dialogul'gr.dia>cu7 logosBvor"ire( este modul de expunere ce const ntro serie de replici ale personajelor, imprim#nd textului un caracter scenic. Rolul dialogului este de a dinamiza i dramatiza epicul. %re rolul de a furniza cititorului informaii n mod direct n legtur cu aciunea i personajele. Monologul'gr.monologos- vor"iri de unul singur( reprezint o replic de dimensiuni varia"ile emis de un locutor, fr a avea n mod o"ligatoriu un destinatar prezent sau precizat. %ccentul cade pe locutor, fiind un "un mijloc de a permite cititorului s ntrezreasc anumite aspecte ale unui personaj. =n cadrul epicului tipul de monolog cel mai frecvent utilizat este monologul narativ, care poate fi& monolog adresat tip enun prezent n naraiune? se deose"ete de monologul dramatic prin faptul c folosete procedee ale stilului direct din textul narativ& pauza marcat grafic, prezena unui ver" dicendi. Dup cum i spune i numele, acest monolog este adresat unui interlocutor, fapt dovedit de prezena marcilor pronominale i ver"ale la persoana a 11-a ns nu este ateptat un rspuns concret. monologul interior este tipul de monolog care nu este adresat cuiva, nefiind rostit cu glas tare. =n cadrul romanului are funcia de a transmite strile sufleteti ale personajului. -e caracterizeaz prin folosirea preponderent a ver"elor la timpul prezent i utilizarea persoanei 1 singular. Aciunea reprezint totalitatea evenimentelor declanate de modificarea situaiei iniiale existente care determin o evoluie cu scopul resta"ilirii ec$ili"rului iniial. 7voluia aciunii este urmrit din prisma construciei su"iectului n opera epic, pe l#ng care intervine si structura textual numit conflict. onflictul este specific operei epice care const n opoziia dintre dou personaje, dintre mai multe grupuri de personaje, situaie n care conflictul este exterior, sau opoziia unor idei sau concepte care afecteaz judecata unui personaj, context n care conflictul devine interior. 7ste demn de reinut faptul c un conflict nu l ani$ileaz pe cellalt? mai degra" cel exterior poate constitui terenul favora"il declanrii celui interior. =ntr-o oper epic precum romanul at#t aciunea c#t i conflictul sunt generate de interaciunea ntre personaje. Persona!ul literar'lat.2ersona>actor, masc de teatru( reprezint o instan narativ prin intermediul creia scriitorul i exprim n mod indirect ideile, concepiile n opera literar. )entru personaj mai pot fi folosii i termenii de erou sau figur. )ersonajele sunt descrise prin intermediul unui portret literar, al crui scop este prezentarea trsturilor fizice,
C

morale, psi$ice ale personajului, cu scopul individualizrii lui. )ortretul unui personaj furnizeaz informaii despre identitatea sa, particulariz#ndu-l i eventual anticip#ndu-i evoluia. =n opera epic personajele pot fi caracterizate direct printr-un discurs descriptiv al naratorului, prin discursul altor personaje sau prin autocaracterizare care se realizeaz de o"icei prin intermediul monologului interior. /el mai adesea, personajele sunt ns caracterizate n mod indirect prin comportament, acte de comunicare ver"al i non-ver"al'mimic i gestic(, statut social i mediul n care personajul i desfoar activitatea, nume, etc. Dup importana pe care o ocup n economia textului personajele pot fi principale-rol esenial n desfurarea conflictului, secundare-au rolul de a contura personajul principal, episodice-nu sunt implicate n conflict. Dup valorile etice pe care le reprezint ele se mpart n personaje pozitive, caracterizate prin& demnitate, modestie, li"ertate, etc. i personaje negative, caracterizate de trsturi decadente precum& minciuna, lcomia, avariia etc. )erspectiva sociologic le mparte n colective-ilustreaz o mulime i individuale-particularizate d.p.d.v. social, cultural, comportamental, etc. De asemenea, n funcie de curentele literare la mod personajele se clasific n& personaj clasic cu un caracter puternic, ec$ili"rat i demn, dominat de o trstur definitorie'avariie, cruzime, datorie, etc(? personaj romantic care posed caliti de excepie i defecte extreme i care acioneaz n imprejurimi excepionale? spre deose"ire de cel clasic, este fragil si sensi"il, dominat de sentimente excesive de tristee i melancolie? personaj realist ncadrat intr-o tipologie "ine definit care acoper o gam variat a vieii cotidiene& arivistul, coc$eta, orfanul, demagogul? personaj naturalist aflat ntr-o relaie direct cu ereditatea i cu mediul nconjurtor, dominat de instincte i dependent de motenirea genetic. "paiul i timpul #n opera epic "paiul este o dimensiune esenial a operei literare. 7xist un spaiu o"iectiv, exterior, msura"il i un spaiu su"iectiv, cadru al experienelor trite. )utem avea un spaiu real, precum i un spaiu imaginar. =n general spaiile nc$ise pot semnifica at#t protecia i confortul, c#t i angoasa i moartea. )e de alt parte avem spaiile desc$ise care se asociaz cu nevoia de evadare, de aventur sau dimpotriv cu sentimentul pierderii identitii i al cutrii securitii emoionale. $impul narativ necesit separarea ntre timpul povestit, acela n care se petrec aciunile personajelor, i timpul povestirii, timpul contemporan actului povestirii. )e l#ng acestea dou mai distingem la nivel textual i timpul lecturii, timp contemporan citirorului. +impul povestirii, denumit anterior al istoriei sau al naraiunii poate fi& a( timpul exterior, cronologic, care aparine ficiunii. )rin urmare cititorul accept convenia prin care adver"ele de timp precum azi! , acum!

aparin contextului i nu se refer la o aciune petrecut simultan cu timpul contemporan cititorului. "( timpul interior este asociat duratei personale n care sunt asimilate nt#mplrile i tririle sufleteti. 7ste un timp su"iectiv, atemporal, unde realul se estompeaz. %ceast durat personal este surprins prin intermediul timpului fragmentat i a timpului spiral. +impul fragmentat-memoria se refer la trirea interioar a personajului, rezultat ireversi"il al aciunilor. 7xperiena este contientizat ntrun timp diferit fa de petrecerea experienei propiu-zise? acest timp difer de la personaj la personaj i este doar o realitate psi$ologic, el neexist#nd cu adevrat. .n exemplu n acest sens este n#lnit n romanul .ltima noapte de dragoste, nt#ia noapte de rz"oi!, c$iar n primul capitol al acestuia. 6aratorul-personaj este nrolat n armat unde ateapt s i se acorde o permisie. ,omentul discuiei de la popot declaneaz amintirea relaiei cu soia sa, 7la, aduc#nd acest n prim plan. %stfel, timpul exterior al personajului de pe front se mpletete cu timpul interior al eroului i analiza lucid a relaiei sale. +impul spiral reprezint fluxul contiinei, g#ndurile personajului care transpar n mod vizi"il prin dialog sau monolog i care alterneaz cronologia logic a naraiunii. ronotopul este un termen preluat din tiinele matematicii care descrie relaia dintre tipm i spaiu ntr-o oper epic. /ronotopii constituie centre de organizare n jurul crora graviteaz evenimentele din istoria romanului. Particulariti specifice romanului Romanul presupune creerea unui univers totalizator n care se regsete o vast diversitate de medii n care se desfoar o aciune ampl. %ceasta este declanat de conflicte care pot fi de natur economic, social, politic, erotic, ideatic, psi$ologic, etc. 7le au rolul de a pune n eviden divergenele ntre personaje i idealurile acestora cu scopul de a ilustra anumite aspecte ale vieii. Romanele urmresc evoluia unui personaj de la situaia iniial la cea final, ele suferind un complex proces de transfigurare. : particularitate important a romanului este polifonia, trstur care se refer la varietatea discursului narativ care poate lua at#t forma o"iectiv c#t i su"iectiv. @astitatea pe care o presupune romanul permite ntre"uinarea tuturor modurilor de expunere, la care se adaug i analiza psi$ologic i o"servarea celor mai diverse medii de via. +ipologia romanului De-a lungul timpului s-au dezvoltat numeroase tipuri de romane corespunztoare epocii contemporane autorilor, ilustr#nd pro"lematica specific fiecrei epoci n parte. %adar, dup situarea n timp se grupeaz n& Romanul picaresc'fr.2icares?ue7 sp.2@caroBintrigant, aventurier( este un tip de roman aprut n sec. al E@1-lea n -pania i s-a rsp#ndit n urmtoarele dou secole n toat 7uropa. -u"iectul principal al romanului picaresc este zugrvirea
1F

satiric n termeni realiti, uneori comici a aventurilor unui erou denumit picaro care aparine clasei sociale inferioare i care supravieuiete ntr-o societate corupt folosindu-se de isteimea nativ. De o"icei perspectiva narativ este su"iectiv, naraiunea av#nd loc la persoana 1. 6u exist intrig, iar dezvoltarea personajului principal este aproape inexistent, rm#n#nd venic aceeai persoan ireat neatins de corupie. .n exemplu cunoscut este 0azarillo! de +ormes. Romanul eroic'de aventuri( este un tip de roman nt#lnit nc din evul mediu al crui su"iect principal este aventura, o desfurare a evenimentelor agitat i riscant. .n punct comun al romanelor de iu"ire din 7vul mediu era testarea loialitii i triei de caracter a eroului. Romanul istoric este tipul de roman care penduleaz ntre realitate i ficiune, n sensul c dei anumite date i evenimente sunt reale sau veridice, acestea sunt alterate n scopuri estetice. 7le ncearc sa reconstituiasc atmosfera specific unei perioade istorice. -ursele de inspiraie sunt cel mai adesea textele vec$i, mai ales cronicile istorice. )ersonajele pot fi reale sau ficionale ns pstreaz o aur legendar. Roman de anticipaie anticipeaz o societate viitoare ns fr s fac din te$nologie su"iectul central al operei, ca n cazul romanelor science-fiction. .n astfel de roman este 1DC*! de 2eorge :rGell. Roman contemporan Dup forma de organizare, romanul poate fi& 7pistolar& este scris su" forma mai multor documente, naraiunea avans#nd prin intermediul acestora. 3orma uzual este aceea de scrisori, dar pot fi i scrieri ce au caracter de jurnal sau fragmente din articole de ziar, iar recent au devenit folosite i email-urile i articolele scrise pe un "log. %ceste documente adaug o dimensiune realist operei deoarece prezint cu autenticitate punctele de vedere ale personajelor fr necesitatea unui narator omniscient, d#nd totui un caracter su"iectiv naraiunii. 7xemple cele"re de romane epistolare sunt 6oua 7loiz! de H.H.Rousseau, ,emoriile a dou tinere mritate! de ;alzac i Dracula! de ;ram -toe5er. 7seistic& dup cum indic i numele, romanul eseistic mprumut din procedeele specifice eseului. Hurnal& este scris su" forma unor pagini de jurnal, naraiunea derul#ndu-se prin intermediul lor? are deci un profun caracter su"iectiv. /ronic& cuprinde o nregistrare cronologic a evenimentelor sociale, politice i familiale. Dup cadrul social-geografic, romanele se clasific n& Romane ur"ane, a cror aciune se desfoar n mediul citadin. 7ste un roman specific modernismului, un exemplu n literatura rom#neasc fiind 7nigma :tiliei! Romane rurale, a cror aciune se desfoar dimpotriv, n mediul rural. -unt de o"icei monografii ale satului? de exemplu 1on! de 0iviu Re"reanu, roman care
11

prezint at#t tradiii i mentaliti ar$aice, c#t i conexiunea dintre ran i pm#nturile sale. %t#t romanele ur"ane c#t i cele rurale ilustreaz importana mediului social asupra personajelor i impactul pe care acesta l are asupra mentalitii lor. Romane exotice- denumirea lor indic faptul ca evenimentele se petrec ntr-un spaiu ndeprtat si misterios. .na din temele frecvente ale acestui tip de roman este coliziunea dintre cultura occidental i cea oriental, precum n ,aitre<i!. Romane regionale- se concentreaz pe dezvluirea trsturilor specifice unei anumite regiuni& dialect, tradiii, istorie, peisaje, etc., sau aa numita culoare local!. Dup su"stana epic exist& romane de figuri romanul fresc este un roman de mari dimensiuni, de o"icei n mai multe volume, a crui aciune se ntinde pe o perioad mai mare de timp i care nfieaz, n totalitate, o epoc, o societate ori o comunitate. saga'n lim"a nordic vec$e sagaBafirmaie, poveste( atinge n unele cazuri dimensiuni impresionante i trateaz evenimente desfurate de-a lungul mai multor generaii i n decoruri rsp#ndite n mai multe ri. 7le apar spre sf#ritul secolului al E11-lea I dup rsp#ndirea culturii scrise n 1slanda. .n exemplu modern este +$e 3ors<te -aga! de Ho$n 2alsGort$<. romane ciclice sunt considerate acele romane n care naraiunea este circular, exist#nd o oarecare simetrie a incipitului cu finalul, de unde rezult fenomenul de ciclicitate care d denumirea acestui tip de roman& 1on!, 7nigma :tiliei! roman-fluviu& acel roman de mari dimensiuni care adeseori se continu pe mai multe volume cu o multime de personaje si de voci, care dilata si comprima timpul si spatiul. Dup te$nica organizrii discursului, romanul poate fi& Romanul balzacian, creat ,dup cum i spune i numele,de JonorK de ;alzac.7ste un roman o"iectiv care acord interes ar"orelui genealogic al personajelor Iinserie naturalist .,inuia descrierilor de exterior i vestimentaie este specific romanului "alzacian al crui principal scop este ilustrarea dramei pasiunilor umane. ;alzacianismul reprezint epoca n care individul "urg$ez, nsetat de avere vrea s parvin cu o exu"erant explozie de energie, violenL Mi individualism. %par conflicte violente i pasiuni atroce dezlanLuite n jurul zeului epocii!,care in opinia lui ;lazac este "anul. Roman stendhalian% este creaia scriitorului francez -tend$al, pe numele su adevrat Jenri-,arie ;e<le. %cest tip de roman este renumit pentru fineea analizei sentimentelor personajelor i pentru lipsa intenionat de sensi"ilitate a stilului. Dei el aparine clar realismului, lipsesc cu desv#rire descrierile minuioase ale vestimentaiei, ale cldirilor sau peisajelor. Descrierea locurilor este NfuncionalN, naratorul recurg#nd la acest procedeu doar n msura n care este necesar pentru dezvoltarea intrigii Descrierea sumar a realitii materiale este una din particularitile romanului stend$alian. +ema "anilor este adeseori
12

a"ordat doar n relaie cu personajele secundare sau detesta"ile. )rincipala originalitate a lui -tend$al este folosirea intensiv a O focalizrii interne P 7venimentele sunt vzute prin prisma protagonitilor, sau c$iar a unuia singur. %a se explic de ce unele personaje apar i dispar rapid n povestire? totul este vzut prin oc$ii personajului central. Romanul tolstoian este inspirat de opera marelui romancier rus 0ev +olstoi. %cest roman se distinge prin urmrirea marilor idei sociale, filosofice sau religioase ale scriitorului. =n toate toate romanele de acest gen nt#lnim ideea apropierii dintre rnimea patriar$al i moierime I viziune numit la noi poporanism. -oluiile sociale nu sunt radicale i privesc o armonie idealizat ntre rnime i moier ca proprietar, suger#nd reformismul "l#nd ca remediere a unor deficiene sociale. Romanul proustian poart numele scriitorului francez ,arcel )roust. 7le reconstituie atmosfera specific n care aristocraLia dispare pentru totdeauna. 6araLiunea proustian se deruleaz fr gra", urmrind drumul la"irintic al g#ndului. 7ste particularizat mentalitatea general urmrind gesturi, atitudini ale unui personaj, fr intenLia de a crea caractere, ci de a da imaginea unei lumi, dintr-o perspectiv voit su"iectiv. Romanul gidian este denumit dup romancierul francez %ndrK 2ide. -e analizeaz posi"ilitatea existenLei unui roman al povetii pure, nealterat de elemente strine prin apelul la faptul divers Mi actul gratuit. Romanul avangardist apare n timpul dezvoltrii curentului numit avangard'avangardism(. -e manifest prin ideea de discontinuitate, refuzul structurrii, lipsa unei finaliti concrete. Romanul postmodernist este un tip de roman aprut odat cu conturarea n cea de-a doua jumtate a secolului al EE-lea a curentului denumit postmodernism. )resupune textualism, un mod de a organiza povestirea sau romanul? trecerea de la proza auctorial la proza autoreflexiv? predilecia pentru fragment i o nou relaie cu cititorul. 0iteratura postmodern reprezint o ruptur de realismul de secol E1E, unde naraiunea descrie un fir epic tratat dintr-un punct de vedere o"iectiv sau omniscient. -u" raportul personajului, cele dou literaturi exploreaz su"iectivismul, renun la realitatea exterioar, pentru a examina stri interioare de contiin.

13

2. 1storic
2.1 0iteratura universal
&timologie +ermenul apelativ pentru roman n unele lim"i precum engleza Mi spaniola provine din cuv#ntul italian novella! care are semnificaLia de nou7 .eAti sau o 2o.este scurt des2re ce.a nou. =nsuMi acesta provine din cuv#ntul latinesc novella!, un su"stantiv singular o"Linut din pluralul neutru novellus!, diminutiv a lui novus!, care nseamn nou. =n cele mai multe lim"i europene s-a pstrat termenul de roman! n francez, rus, croat, rom#n, suedez Mi norvegian? n german Roman!? n portug$ez romance!, iar n italian romanzo!. Romanul #n alte culturi .n numr mare de opere epice de ficLiune n proz de mare ntindere precedeaz romanul, astfel au fost numite antecedente ale acestuia. %ntecedent este imprecis spus, deoarece deMi aceste scrieri se aseaman formei Mi conLinutul romanului european, operele europene Mi cele strine au evoulat n mod independent. Romancierii europeni erau mai degra" influenLaLi de nuvele Mi de opere epice n versuri. Dintre primele scrieri, semnificative sunt aBa'umCracarita de Dandin, n secolul al @11-lea, Dadam3ari de ;ana"$atta, n secolul al @11-lea, Po.estea lui Gen"i de ,urasa5i -$i"u5u, n secolul al E11-lea, #aEE i3n Fa?dhan 9sau Philoso2hus Autodidactus: de 1"n +ufail, n secolul al E@11-lea, &eologus Autodidactus de 1"n al-6afis, n secoul al E111-lea Mi *omanul celor &rei *egate de 0uo 2uanz$ong, n secolul al E1@-lea. Po.estea lui Gen"i '1F1F( prezint toate caracteristicile pentru care o oper precum -a Princesse de ClG.es '1>AC( de ,arie de 0a 3a<ette, a fost recunoscut, precum individualitatea percepLiei, dezvoltarea personajului Mi o"servarea psi$ologic. Philoso2hus Autodidactus Mi &eologus Autodidactus sunt scrieri didactice ale filozofiei Mi teologiei, acestea fiind considerate modele iniLiale de roman filozofic respectiv teologic. Primele forme ale romanului european
1*

+e$nicile occidentale ale romanului modern provin, n general, din anticele opere epice n versuri precum scrierea sumerian E2o2eea lui Gilgamesh '13FF1FFF .e.n.(, scriarea indian *amaEana '*FF-2FF .e.n.( Mi Maha3harata 'secolul 1@(, care au fost redescoperite n secolele E@111 si E1E. =n evul mediu, n occident, operele studiate de elevi sunt Iliada Mi =diseea ale lui Jomer 'scrise n secolul al 1E-lea sau al @111-lea .e.n.(. %ceste scrieri au fost traduse de francezi n secolul al E@11-lea, fapt care a rezultat n mrirea audienLei operelor lui Jomer n urma cruia a fost acceptat ca fiind un iniLiator al romanului modern prin te$nicile sale. %lte scrieri antice narative n proz renumite sunt dialogurile cu valori didactice ale lui )laton, satirica oper %atEiricon de )etronius, poveMtile incredi"ile ale lui -ucian din %amosata Mi prototipul de roman picaresc Asinus Aureus. Romanul medieval Mi operele rivale de dimensiune mai mic Romanul cavaleresc '()))-(*))+ /uv#ntul roman sau romanH a devenit un termen generic p#n la nceputul secolului al E111-lea, precum n scrierea *oman de la *ose '123F( care a devenit cele"r prin traducerea lui 2eoffrezz /$aucer realizat la sf#rMitul secolului al E1@-lea. -crierile definite prin acest termen realizau o punte ntre ficLiune Mi istorie care a readus la viaL informaLii antice, precum operele din Chanson de geste care a reamintit de +$e"es, Dido Mi %eneas Mi de %lexandru cel ,are. %daptrile 2ermane Mi Daneze ale acestor date istorice faimoase su aprut la sf#rMitul secolului al E11-lea Mi la nceputul secolului al E111-lea. .n exemplu al acestei te$nici folosite la finele secolului al E1@-lea este opera lui /$aucer, &roilus Ai CriseEde '13CF-CA(. -u"iectul care avea s devin tema principal a romanelor din secolele E@1 Mi E@11, era iniLial o ramur a unui gen literar extins. Romanele istorice arturiane au devenit o mod a secolului E11 datorit succesului de a premri sistemul feudal din nordul 7uropei. -crierile lui /$rKtien de +ro<es au fost considerate un exemplu prin com"inarea te$nicilor epopeice nord europene cu cele antice greci. Romanul tipic arturian se "azeaz pe focalizarea acLiunii n jurul unui singur personaj, un erou care va fi direcLionat cre o serie de evenimente n urma crora Mi va dovedi at#t di"cia ct Mi faptul c este apt pentru a-l servi pe regele %rt$ur. ,odelul romanului includea redefinirea misiunii Mi aventurii de ctre cavaler ca Mi pro"leme personale. -ituaLiile n care acesta ajungea erau controlate de Dumnezeu, cavalerul renunL#nd la orice ncercare de a-Mi sc$im"a drumul. %cest gen literar a supravieLuit n timp Mi nc este popular. %lte variaLii care amintesc acest gen sunt parodiile satirice referitoare la misiunile cavalerilor, in opere precum Inelul lui #einrich IittenJiler '1*1F(. +recerea de la scrierea n versuri la scrierea in proz a nceput n secolul al E111-lea. %ceast trecere a fost apreciat datorit mai multor factori. -tilul acesta se dovedea capa"il n a evita exagerrile enervante, facilita realizarea mai uMoar a
18

legturilor dintre tematica romanului Mi alte opere istorice n proz. /opiatorii de proz puteau direct s se axeze pe semnificaLie pe c#nd copiatorii de versuri necesitau de calitLi de poet. .n alt aspect care a favorizat scrierea n proz este sucesul de a trece neafectat de ,area sc$im"are de vocale care a cauzat pierderi de rim Mi sila"e copiatorilor de versuri.

Nuvela '(,))-(-))+ +ermenul de nuvel vizeaz scurtele poveMti povestite mai degra" dec#t scrise n cultura european, lucru care poate fi o"servat p#n la sf#rMitul secolului al E1E-lea. %lte opere cu caracteristici erau asemnatoare "asmului, glume, poveMti amuzante concepute pentru a fi prezentate n mod oral. %u circulat si colecLii scrise de astfel de opere precum ecameron de ;occaccio '138*( Mi Po.eAtile din Cante3urE '13C>-1*FF(. =n secolul al E1@-lea a existat un conflict ntre genurile literare de roman Mi nuvel. -criitori doreau s adauge o multitudine de tematici si motive n operele lor, astfel s-a produs un amestec de genuri. %u aprut scurte romane cu o structur de "asm Mi de fa"ul. /iclurile de poveMti scurte aveau un avantaj asupra romanelor de mare dimensiune mpotriva crora concurau, prin efortul necesar producerii lor. /ompetiLia dintre genuri era evident, fiecare autor apr#nu-Mi ideile Mi critic#nd scrierile concurente pentru imprecizie sau alte greMeli. )ovestitorii Mi scriitorii au menLinut o distanL critic datorit rivaitLii. =n cele din urm cartea a reuMit s ia locul povestitorului, iar discursul oral a fost nlocuit de prefeLe Mi paratexte pentru a de"ate alegerea autorului n genul literar. Perioada ini.ial a cr.ilor tiprite '(/0)-(0,)+ 0a nceputul erei moderne mentalitatea unui cititor difer cu mult faL ce cea unui din secolul EE1. DiferenLa gradului de iluminare a o"servatorilor se remarc prin atitudinea lor faL de romanele tiprite Mi distri"uite. -a Morte dKArthur de Qilliam /axton'1*A1(, ediLia din 1*C8, a fost primit ca istorie, deMi conLinea elemente de factura ficLional Mi incidente magice. )rin aceleasi metode, tema vrjitoriei, nlocuind vec$iul roman n %nglia, a fost folosit pentru a instiga asuprirea vrjitoriei. .n alt exemplu este reperzentat de Cltoriile lui -ir Ho$n ,andeville, scrise n secolul al E1@-lea, care implicau o serie de minuni precum etiopieni cu un singur picior care Mi foloseau extremitatea ca o um"rel pentru soare I fra a fi criticate n niciun fel. )rin anul 1AFF aceste lucrri au fost numite lucrri ale ficLiunii, ca efect al iluminismului, critica asupra scrierilor devenind mult mai so"r. -epararea ficLiunii de istorie a fost facilitat de dou evenimente majore. %pariLia tiparului care a creat o nou piaL prin care cunoMtinLele pot fi rsp#ndite, populare dovedindu-se a fi carLile de "uzunar. )iaLa a cunoscut Mi opere numite 3elle lettres care s-a rsp#nit rapid fiind adoptate de oameni pentru stilul lor nici
1>

prea trivial nici prea academic. %l doilea factor major se rezum la un singur titlu& Amadis de Gaula de 2arcRa ,ontalvo care a devenit prima scriere v#ndut n mas. %ceast oper a devenit n final romanul tipic care a determinat expansiunea genurilor literare ale romanului modern n secolul al E@11-lea.

r.ile de buzunar 1nventarea tiparului a avut un efect de tivalizare si comercializare a operelor scrise, n special asupra celor despre istorie Mi a romanului. )#n n acel moment, romanele circulaser prin manumscrise ornate Mi citite unei audienLe. %u fost introduse aMa zisele crLi de "uzunar, o alternativ ieftin, conLinnd de cele mai multe ori rezumate a unor opere istorice, poveMti cavalereMti, religioase Mi colecLii de "asme Mi fa"ule, care erau menite lecturrii particulare, silenLioase. DeMi aceast metod a contri"uit la rsp#ndirea slovei scrise, noua piaL crLilor de "uzunar a fost criticat de erudiLi. ,ulLi cititori cumprau aceste crLi, fie nu aveau o stare financiar "un fie le era team s cumpere carLi frumos gravate Mi cu o calitate mare a tipririi. Dintre cele mai v#ndute scrieri, putem enumera &ill Eulens2iegel, Cei sa2te lideri 4nHele2Hi, on !elianis din Grecia, r. 8austus Mi Clatoriile lui Ho$n ,andeville, care printre anii 18FF Mi 1CFF au nregistrat un numr imens de v#nzri. 3aL de varianta carLilor de "uzunar a cror adaptare a romanelor semnificative precum on Lui$ote '1>F891>18( de ,uguel /ervantes Mi *o3inson Crusoe '1A1D( de Daniel Defoe care a nfuriat autorii, au existat Mi carLi "elestistice importante precum Amadis Mi Gargantua Ai Pantagruel. Romanele eroice 1 stil 2i mod '(*3)-(0,)+ )#n n anii 188F, au fost conturate dou tipuri de romane. .na dintre ele este cea academic iar cealalt este pentru audienLa majoritar. )iaLa crLilor pentru majoritatea cititorilor a cunoscut o diferenLiere de stil Mi de clas, Linta lor fiind educarea am"lelor sexe. 3icLiunea n proz a suferit o serie de sc$im"ri, determinat de influenLa stilului Mi a modei porvocat de noua piaL. )u"licarea operei Amadis de Gaula n anii 183F Mi multitudinea de imitaLii Mi traduceri n spaniol, francez Mi german care au invadat piaLa, au rsculat mulLi critici. :pera reamintea de evul mediu, de genul literar al romanului arturian, lumea misiunilor Mi a aventruii, dar unele aspecte au fost sc$im"ate, precum cavalerii n prinLi Mi prinLesele n reprezentanLi ai stilului Mi elegantului, lucru care a nfuriat criticii. )#n n anul 1>FF Amadis era detestat, iar astfel s-a pornit n cutarea unui nou gen literar. %u fost promovate valorile intrigii, rivalitLii Mi adversaritLii Mi a luat naMtere o nou art a o"servaLiei asupra personajelor.

1A

:perele cele mai populare care s-au conformat acestui stil sunt -KastrMe de JonorK dS.rfK '1>FA-1>2A(, Argenis de Ho$n ;arcla< '1>28-1>2>(, Clelie de ,adeline de -cudKr< Mi *Nmischer =cta.ia de %nton .lric$ von ;raunsc$Geig. %ceste opere se asemnau cu operele muzicale franceze Mi italiane din acea perioad, dar aceast mod a disprut pn la sf#rMitul anilor 1A2F.

Romanele satirice '(*))-(04)+ %stfel de scrieri erau n acea perioad integrate n modelul romanului european. )utem remarca opere n care personajul central reflect tipologii naLionele precum &ill Eulens2iegel '181F( despre 2ermania Mi -aEarillo de &ormes '188*( despre -pania. .n alt tip de roman satiric este reprezentat operele de Gargantua Ai Pantagruel '1832-18>*(, care se focaliza mai mult pe parodie Mi romanele eroice din alcea vreme. /ervantes, prin opera lui on Lui$ote '1>F>-1>18( a redefinit satira prin descrierea unui personaj care a nne"unit citind prea multe romane scrise n stilul amadisian. DeMi aceste opere se adresau mai mult audienLei masculine, femeile fiind mai mult victime conform conLinutului unor titluri, au gsit aprecierea criticilor care regseau n aceste opere sla"iciuni ale scrierii Amadis. %lte scrieri semnificative de acest gen literar sunt PungaAul engle6 de Ric$ard Jead '1>>8(, Cronica romana de )aul -carron '1>81-1>8A(, Gil !las de %lain-RenK 0esage '1A18-1A38(, Oose2h AndreJs '1A*2( Mi &om Oones '1A*D( de Jenr< 3ielding Mi Oac?ues le fataliste et son maitre de Denis Diderot '1AA3(. Romanul dup secolul al 56777-lea Romanul realist 0iteratura realist deMi se afl n contextul scrierilor din secolul al E1E-lea, putem spune c exist opere de factur realist Mi n secolul anterior. Romanele scrise de Defoe, Ric$ardson Mi 3ielding ntre anii 1A1D Mi 1A8F sunt recunoscuLi ca opere realuste iniLiale, dar cercetri recente au artat ca cea mai reperezentativ scriere este *o3inson Crusoe. %ceasta oper are un model propriu dar asemntor te$nicilor din 3ranLa contemporane. *o3inson Crusoe a urmat modelul lui %lexander -el5ir5. %lte romane cu caracteristici realiste sunt cele scrise de ,adeleine de -cudKr<, Atalantis de Delarivier ,anel< Mi %at6richer *oman de /$risian 3reidric$ Junold, dar Mi opere mai radicale n realismul lor precum scriitorul 2atien de /ourtilz de -andras. Romanul romantic

1C

Remarca"ile sunt romanele CocoAatul de la Notre ame '1C31( Mi Mi6era3ilii '1C>2( ale lui @ictor Jugo Mi Eroul .remurilor noastre '1C*F( de ,i5$ail Tur<evic$ 0ermontov, dar Mi opere de ficLiune precum 8ran'enstein '1C1C(, ie Eli$iere des &eufles '1C18(, -es ),P OournMes de %odome '1AC891DF*( precum Mi operele scrise de )oe, de -ade, ,ar< -$elle< Mi 7rnst +$eodor Qil$elm Joffman.

2.2 0iteratura rom#neasc


Romanul rom#nesc a aprut dup 1C*F 'deMi! 1storia ieroglific! a lui D. /antemir ar putea fi considerat drept primul nostru roman, dar printr-o accepLiune care depMeMte limitele speciei(. De"ut#nd su" auspiciile programului Daciei literareN, ale romantismului si ale realismului, el evolueaz mult timp spre constructia narativ solid. Dar adevarata sa maturizare se produce in perioada inter"elic, pentru ca dupa aceea s asistm la un continuu proces de diversificare si redimensionare. )rima ncercare a fost 1storia lui %lecu! semnat de 1on 2$ica '1C*C(. %u urmat +ainele inimei! de ,. 4ogalniceanu '1C8F(, JoLii si $agiul! de %. )elimon '1C83( - cu incursiuni romantice intr-un univers auto$ton, dar fr a putea renunLa la modelele strine. %"ia D. ;olintineanu, cu cele doua creaLii ale sale I ,anoil! '1C88( Mi 7lena! '1C>2( - a reuMit ceva din sensurile romanului ca atare. =ntre timp, %. /antacuzino ' -erile de toamn la Lar! - 1C88(, 1. Dimitrescu ' Radu ;uzescu! - 1C8C(, Radu 1onescu ' Donjuanii din ;ucureMti! - 1C>1( cutaser alte posi"ilitLi ale acestei specii la confluenLa dintre romantism 'ca esenL( Mi realism 'ca posi"ile intervenLii, destul de simpliste ns(. )rimul nostru roman, n sensul unei crLi cap de serie, din care se trag toate romanele de tip social, este /iocoii vec$i si noi! de 6. 3ilimon 'aparuta in 1C>2 in periodice Mi n 1C>3 in volum(. )rogresul fcut in proza romaneasc apare in acest roman din du"la perspectiv& 3ilimon manifest o mare putere de organizare, at#t in ceea ce priveMte natura preocuprilor sale estetice 'cu deose"ire muzica, asupra careia se fac multiple comentarii(, studiul societLii rom#neMti prin documente 'romanul propune, mai ales, o"iectivarea indirect a societLii rom#neMti din prima parte a secolului al E1E-lea(, c#t si struinLa de a urmri p#n la o"stinaLie ideea unui personaj unic. 6. 3ilimon nu poate fi comparat nici pe departe cu ;alzac Mi nici cu -tend$al cci proza sa este mai sc$ematic, mai naiv, excluz#nd tema psi$ologic. 1ntriga si compoziLia ciocoilor sunt destul de rudimentare 'moraliz#nd, de fapt, su"titlul romanului I /e naMte din pisic tot Moarici mn#nc!(. 7xist totuMi in aceasta prim creaLie remarca"il pentru literatura noastr un flux narativ-tipologic demn de reLinut. )rin struinLa Mi perseverenLa o"servaLiei exterioare Mi sc$ematice, o"iective, semn#nd c$iar cu o lecLie de

1D

Mcoal, 3ilimon a sugerat posi"ila structur a tipologiei ariviMtilor. Romancierul Mi susLine personajul predilectN 'ciocoiulN(, preciz#nd totodata treptele urcuMului acestuia - de la slugrnicie, la c#Mtigarea ncrederii stp#nului Mi p#n la detronarea acestuia. )entru 3ilimon, ciocoiul este totdeauna Mi n orice Lar un om ipocrit, laM, orgolios, lacom, "rutal p#n la "ar"arie si dotat cu o am"iLie nemarginit. Duiliu Uamfirescu va realiza un pas nainte ctre romanul nostru modern 'ce do"#ndeMte o anumit maturitate(. 6uvelistica sa '1CC3-1CCC( reprezint o punte de trecere ctre romanul ciclic, prin categoriile tipologice propuse. @enind cumva in prelungirea lui 6. 3ilimon, Duiliu Uamfirescu aprofundeaz tendinLele rea"ilitrii "oierimii auto$tone, care este urmrit pe moMie ' @iaLa la tar!- 1CD*(, in conflict cu ciocoiul - arendaM, pe frontul luptei pentru independenL 'n rz"oi-1CDA(, n incercrile salvriiN prin iu"ire sau prin relaLii cu %rdealul Din punct de vedere artistic, romanele sale se impun prin& te$nica acLiunilor paralele 'dup modelul lui +olstoi(, tratarea tipului parvenitului, mania autenticitLii si introducerea stilului epistolar. De fapt, autorul @ietii la Lar! compune proz liric spre placerea cititorului pus in faLa marilor taine ale naturii si ale traditiei, c#t Mi n faLa unor poveMti de iu"ire. +ot in 1CD* aprea in +ri"unaN - ,ara 'tiprit n volum n 1DF>(, romanul lui 1on -lavici, elogiat fara rezerve la apariLie de 6. 1orga si redescoperit de 2. /alinescu in 1D*1. 0ucrare descriptiva si psi$ologic, moralist Mi justiLionar, de dragoste si de pregnant pro"lematic etico-social, ,ara s-a impus prin construcLia epic deose"it de consistent, aproape monolitic Mi este, de fapt, primul nostru roman-fresc 'cu psi$ologicul grefat pe social(, anunL#nd astfel capodoperele lui Re"reanu. -VP-lavici prezinta lumea oraMului dinluntrul ei, urmrind formarea si ascensiunea "urg$eziei comerciale, provenite din Lrnime, pe fundalul unor dispute naLionale Mi confesionale care au la "az nu numai prejudecLi naLionale ci Mi concurenLa dat de puterea "anuluiV Dupa 1DFF apar si alte opere care asigur tranziLia ctre marile romane ale epocii inter"elice. %nul 1DF* marc$eaz intrarea lui -adoveanu in literatur, Woimii! desc$izand seria eposului evocrii trecutului. =n 1D1>, se va aduga 6eamul WoimreMtilor! - roman al conflictului dintre rzeMi si "oierimea trdtoare de neam si tradiLie. 1on %g#r"iceanu pu"lic 'n 1D13 n!0uceafrulN Mi n 1D1* n volum( %r$ang$elii!, roman care analizeaz urmrile patimii de im"ogLire pe fundalul vieLii diferitelor categorii sociale din %rdealul inceputului de secol EE. =n perioada inter"elic Mi in continuare, proza rom#neasc se dezvolt mult, lu#nd forma construcLiilor epice masive. /a urmare, romanul devine specia literar cea mai cultivat datorit capacitLii sale de a exprima g#ndirea Mi realitaLile social-istorice ale unei epoci, de a analiza fapte si structuri psi$ologice, fr a fi constr#ns de reguli formale stricte. -unt preluate elemente din traditie, care sunt apoi integrate in forme moderne, astfel ca romanul inter"elic accept
2F

nterferenLe multiple. %ceast perioad a fost, n general, considerat pe dou su"diviziuni. 7ugen 0ovinescu desprindea intre 1DFF-1D2C linia precis a unei du"le evoluLii de importanL inegal& evolutia de la su"iect la o"iect Mi cea de la rural la ur"an. )rimul aspect ar sta la "aza oricrei literaturi epice ce prinde constiinLa de natura Mi de legile ei interioare, Mi s-ar referi la epoca studiat ntre domnii ,i$ail -adoveanu si 0iviu Re"reanu. /ellalt aspect ar viza faptul ca literatura ur"an reprezint o forma evoluat prin complexitatea pro"lemelor psi$ologice pe care le ridic. Dupa 1D2C, s-a manifestat cu deose"ire o directie opusa n roman si anume aceea dinspre o"iectiv spre su"iectiv. 7lementul su"iectiv este alimentat de influentele esteticii moderne, a unor prozatori importanLi ai lumii ',. )roust, %. 2ide, 0.6. +olstoi( %lturi de 0iviu Re"reanu si ,. -adoveanu, printre scriitorii care au ntemeiat romanul modern diversificat tematic si compoziLional se numr si Jortensia )apadat ;engescu, 2. /linescu, /amil )etrescu, ,ircea 7liade, iar apoi n cea de-a doua jumtate a secolului EE ,arin )reda, 7ugen ;ar"u, Ua$aria -tancu, 3nuM 6eagu, %lexandru 1vasiuc, Dumitru Radu )opescu, ,ircea /rtrescu. -unt cultivate mai multe tipuri de roman, astfel se remarc& romanul traditionalist 'Diliu Uamfirescu(, "alzacian '2. /linescu, 7nigma :tiliei!, ;ietul 1oanide!(, romanul perioadei comuniste ' de o"icei roman-para"ol, cu note critice si contestatare la adresa regimului repre<entat de ,arin )reda, %ugustin ;u<ura, %lexandru 1vasiuc, Dinu -araru, 1on 0ncrnjan, Dumitru Radu )opescu(, un roman postmodern (!:r"itor! de ,ircea /rtrescu, 3emeia n roMu! de %driana ;a"eLi, ,ircea ,i$ieM si ,ircea 6edelciu(, romanul o"iectiv nt#lnit la Re"reanu si /linescu, su"iectiv!,!autentic!,!su"stanLial! si anticalofil! la /amil )etrescu, rural la 0iviu re"reanu, citadin la Jortensia )apadat-;engescu, mitic ' /reanga de aur!, -adoveanu(, iniLiatic ' ,aitre<i!, ,ircea 7liade(. %ntiromanul nt#lnit la .rmuz n )#lnia de aur! este un tip de roman avangardist, care se opune romanului tradiLional prin ignorarea intrigii, a dialogului Mi a laturii umane.-unt adoptate de asemenea Mi romanele doric, ionic si corintic, purt#nd numele unor vec$i ordine ar$itectonice greceMti. Romanul doric, al crui nume se trage din ordinal doric caracterizat prin so"rietate Mi simplitate, friza fiind decorat cu triglife Mi metope, are o structur "ine definit, constituit n juruM unui nucleu epic ce conduce la reprezentri narative pregnante , un exemplu elocvent pentru acest tip de roman este 1on! de 0iviu Re"reanu.:rdinul ionic, cu structura supla, opus celui doric, a influenLat romanul cu acelaMi nume. Romanul ionic prezint o structur supl, opus romanului doric, acest tip de roman fiind evidenLiat in .ltima noapte de dragoste,nt#ia noapte de rz"oi! a lui /amil )etrescu.Romanul corintic este specific experienLelor literare postmoderne, marc#nd disoluLia personajului, prin aglomerarea o"iectual a spaLiului, ntr-o viziune ironic, grotesc, "urlesc,

21

alegoric ' ordinul corintic este caracterizat prin supleLea coloanei decorate cu caneluri Mi prin capitelul ei ornamentat cu sculpturi(. Despre ,. -adoveanu, 2. /linescu spune c are realismul lui ;alzac si melancolia unui romantic. =ntr-adevr, creatorul eposului rom#nesc a de"utat continu#nd tradiLia realismuui sentimental si a naturalismului descriptiv dup modelele& 6eculce, /reang, 6. 2ane, Duiliu Uamfirescu si folosind surse din literatura universal 'indicate de el insuMi(& %. Daudet, 2u< ,aupassant, 7. Uola, +urg$eniev, -ien5ieGicz. ,aturitatea literar-artistic Mi-a c#stigat-o ns cu deose"ire n legatura imediata cu mitologia rom#neasc, cu "alade si legende despre Wtefan cel ,are Mi 6icoar )otcoav, despre pri"egi si $aiduci etc. =n opera sa, povestitorul este superior romancierului 'ca mentalitate artistic( intruc#t exprim spiritualitatea unei lumi ar$aice, sta"ile si ritualizate. 6aivitatea prozei sadoveniene este prefcut, dovedind -de fapt - rafinament, expresie a unui ideal filosofico-social si estetic superior. )rincipalele romane ale lui -adoveanu conLin, pe l#ng imaginea unei vieti "azate pe alianLa ntre om Mi cosmos, motivul unei literaturi mreLe si frumoase, moMtenire a umanismului greco-latin, urmrind educarea in spiritul unei lumi egale si naLionale. Dintre cele mai importante romane ale scriitorului, amintim ;altagul!'1D3F( Mi 3raLii Hderi!'1D38,1D3>,1D*2(. Romanul 3raLii Hderi! impune ideea de educaLie in spiritul unei societLi atemporal Mi etern . De fapt, cele trei prLi ale acestui roman ilustreaza trei v#rste ale formrii umane si naLionale& treapta juvenil ' .cenicia lui 1onuL!(, treapta matrimonial ' 1zvorul %l"N( si marea iu"ire de tara ' :amenii ,riei-aleN(. 7ducaLia in spirit primordial-umanitar si national o face )arintele-Domn nsuMi. =n prima parte a romanului, acesta ii dojeneMte pe tinerii aventuroMi n ale dragostei, su"liniindu-le faptul ca Domnul 'deci si maturul deplin( tre"uie s fie ca soareleN& s dea cldur, dar sa nu cear, soarele fiind esenLa epopeicp a curgerii existenLei umane. ,ai departe, se va urmri modul n care se pot forma oamenii si familiile pentru Lar. %stfel, ,oldova - marea familie ar$aica prezidat de ctre domnitorul nsuMi I primeMte oameniN dintre Hderi sau /alimani, se intreste prin noi nuclee de tipul celui al lui -imion Hder, dinspre legendarul pustnic de la 1zvorul %l" se transmit! insemneN traditionale, iar marele -tefan iMi va forma oastea t#nrN cu care va invinge, la @aslui, pu$oiul otoman. %colo, o parte dintre oamenii mriei-sale vor pieri, dar spiritul rom#nesc va continua dincolo de moarte. =n finalul romanului 3raLii Hderi!, -adoveanu impune tocmai ceremonia parcurgerii traseului intre tragism si optimism& trupul ns#ngerat! al ,oldovei cauzeaz sentimente elegiace, dar credinLa in perpetuarea national impune noi Mi noi perspective. =nclinat iniLial s porneasc pe cile descrise de /reang Mi -adoveanu, 0iviu Re"reanu Mi-a gasit originalitatea in o"iectivitate. 6u frumosul, o nscocire omeneasc, intereseaz in art, ci pulsarea vieLiiN -..susLine el '/red, 1D2*(. De la primul su roman I 1on! 'cel care a si inaugurat tradiLia rom#neasc
22

modern( prozatorul Mi-a demonstrat tendinLa autoritar de a-Mi impune in c$ip riguros Mi neconditionat eul artistic o"iectului. Xranul lui Re"reanu este dominat de un spirit primar - ntre egoism Mi sentimentalism, ntre disimulare Mi sinceritate. %semenea personaje sunt manevrate cu minutiozitatea Mi dezinvoltura celui care vrea sa dea tuturor dreptate. -pectacolele rezultate devin astfel viziuni asupra unor lumi verosimile Mi sunt create intr-un stil "olovnos! - stilul acceptat de fapt de insMi viaLa luat fr vreo urm de exagerare. /amil )etrescu descifreaz realul su" semnul unicitLii, al inefa"ilului, romanele sale propun#nd o adevarat literatur a autenticitLii si experienLei. )ersonajele sale sunt puse s traiasca experiente diverse& sociale, erotice, intelectuale etc, din asemenea experiente proiectandu-se pagini de roman care se apropie oarecum de creatii semnate de )roust, -tend$al, +olstoi. Ho<ces.a., rm#n#nd ins mereu originale si c$iar antonimice. De fapt, /amil )etrescu s-a definit intotdeauna drept adept al polemicii, a"ordand un roman su"iectiv, aut$entic, su"stanLial si anticalofil. Romanul .ltima noapte de dragoste, prima noapte de raz"oi poate fi considerat drept o proiecLie superioar asupra experienLei umane -intre social, erotic si raz"oi. : experienta - cea a iu"irii a"solute - tre"uie inlocuit cu o alta, mai puternic, dar tot a"solut, Mi atunci Wtefan pleac voluntar pe front, druinduse total focului purificatorN. +ocmai de aceea rz"oiul va aprea n ntreaga-i grozavie& personajul-autor trieMte prin toate simLurile, alturi de armata participant. =n finalul romanului, Wtefan poate comunica 7lei c-i las averea, numele si trecutul? el rm#ne un perpetuu adept al prezentului, experienLelor trite total. =n concluzie, .ltima noapte de dragoste, intaia noapte de rz"oi! propune o naraLiune ridicatN la persoana 1, ca pe o compasiune a autorului Mi a personajului acestuia. ,emoria voluntar actioneaz o pro"lematic mereu vala"il& condiLia intelectualului in raport cu societatea advers, iu"irea si rz"oiul. Wtefan 2$eorg$idiu pare un nou 0uceafr! care-Mi permite s-Mi impun orgoliul n iu"ire Mi asupra intregii societLi )atul lui )rocust '1D33( se vrea in acelasi timp roman social si erotic, teorie despre roman, proz monografic de tip nou. 1ntuiLionismul "ergsonian se altur cerintelor fluxului conMtiinLeiN de tip H. Ho<ce, dar romancierul nostru prelungeste totul prin modelele Jusserl si ,. )roust, spre a ajunge la creaLia literar care nregistreaz aventuri ale spiritului. 6imic nu este in o"iect, totul este in spiritN -iat teza pe care o ilustreaz cuplul propus de ,. )roust 'n cutarea timpului pierdut(. De fapt, )atul lui )rocust propune eterna reluare a perec$ii care ar tre"ui sa fie ideal, numai c ceea ce n iluzie poate fi aMa, in realitate se traduce in revers si dram. ,area dilema a creaLiei lui /amil )etrescu o reprezint incompati"ilitatea dintre a"solut si relativ& personajele sale sunt noi J<perioniN care-Mi fac din a"solut - mod de viaL, incearc refugii prelungite, dar tre"uie sa suporte Mi drama inadaptrii la concret.

23

Dac in critica literar 2. /alinescu a sustinut spiritul totalitar, in romanul sau nu putea afirma decat acelasi spirit, cu precizarea expres c un asemenea ultim spirit a consemnat at#t tematica literar c#t si te$nica artistic, marele romancier fiind pe deplin angajat in marea tendinL a diversificrii naraLiunii rom#neMti. % realizat acest lucru intre curentele literare, intre multiplele orientrii creative, alturi de ceea ce se poate numi, pe "una dreptate, viziunea intregii lumi in z"aterea ei existentiala, in lungul drum al afirmrii sau al ratrii, esenLa acestuia form#nd-o intotdeauna geniul oric#nd necesar. /artea nunLii '1D33( a constituit un exerciLiu al romancierului 2eorge /linescu, cu o dragoste juvenila intre Him si @era, cu formarea unei csnicii 'dup fuga din casa cu molii N reprezentata de maniacul -ilivestru(, cu Linta formrii unui "r"at, intelectual n devenire. =ntr-un cadru modern, se reface astfel un mit al cuplului necesar evoluLiei. De la un asemenea roman liric, 2. /linescu a trecut la proza o"iectiv, numai aparent "alzaciana si de tipologie, 7nigma :tiliei!'lD3C(. %ici planurile se diversific& ntre romantica iu"ire dintre 3elix si :tilia, istoria unei mosteniriN, 'componenta care ar fi tre"uit s dea un titlu al romanului insuMi(, latura enigmatic Mi pitorescul feudal 'asigurat de lumea lui )ascalopol(. %ctiunea propriu-zis a romanului este de o simplitate realist& 3elix rm#ne n casa lui /ostac$e 2iurgiuveanu 'tutorele su(, se indrgosteMte de :tilia 'o alta tutelaN a "tr#nului /ostac$e(, asist la lupta pentru moMtenirea lui /ostac$e, cunoaMte rapacitatea clanuluiN +ulea, pentru ca, in final, sa triasc deziluzia nerealizrii in plan erotic, dar si sensurile formrii ca medic. )rin urmare, 3elix -ima este intelectualul in formare Mi evolueaz intr-o mai ampl cas cu moliiN 'societatea reprezentata de casa 2iurgiuveanu Mi clanul +ulea(. 7l Mi :tilia 'feminitatea necesar formrii intelectului( par doi naufragiaLi ntr-o jungl a luptei pentru avere si putere. =n plus, 3elix este si un fel de alter ego, pentru c prin el autorul ne introduce in toat istoria rom#neasc!? el este deci personaj martor si actor. Despre posi"ila perec$e a acestui t#nr, 2eorge /alinescu afirm&! :tilia c est moiY! 2eorge /alinescu continu urmrirea evoluLiei, n timp Mi spaLiu a celor trei direcLii rom#neMti n ;ietul 1oanide! Mi -crinul negru!. )rimul roman enunLat '1D83( propune formarea intelectualului de geniu intr-un context socialuman nefast, cu o feminitate tot mai mult transfigurat in arta propriu-zis 'pentru 1oanide dincolo de art nu mai poate exista nimic, conform mitului jertfei creatoare(. /elalalt roman I -crinul negru!'1D>F( - ilustreaz o anumit replic& artistul de geniu se z"ate ntre trecut Mi prezent, sustin#nd permanenta aplicare a mitului marelui meMter. . 1ntr-un pasaj din seria articolelor intitulate N1tinerariu spiritualN, ,ircea 7liade reda din perspectiva personala relatia dintre literatura si cultura. 0iteratura este, asadar, un mod de a reda aspecte ale culturii prin concretizarea experientelor ce survin din aceasta. +otusi, literatura nu poate imprima constiintei

2*

cultura, literatura reuseste doar s surprind Mi s transmit experienLele care au reuMit aceasta. Romanul N,aitre<iN este pu"licat in anul 1D33 ca urmare a experientelor traite in /alcutta. 7ste considerat un roman de dragoste erotic si exotic, original, folosind o te$nica moderna de relatare pe trei planuri& jurnalul lui %llan ',ircea 7liade(, confirmrile sau comentariile acestuia la scurt timp dupa ce a fost scris jurnalul si interpretarea int#mplrilor intr-o maniera relativ o"iectiv, la multi ani dup desfasurarea acestora. %ceasta te$nic, mai rar int#lnit in literatura rom#n, red autenticitatea romanului si ofer credi"ilitate relatrii experienLei trite in 1ndia. De asemenea, prin aceasta modalitate ,ircea 7liade reuseMte s im"ine mai multe specii literare& jurnalul, eseul, reportajul Mi naraLiunea su"iectiv. N,aitre<iN poate fi privit drept o manifestare a literaturii care red experienLele unui european ntr-o lume nou, oriental, reuMind s contureze astfel cultura indian Mi s creeze imaginea mentalitLii specifice. %lturi de /amil )etrescu, Jortensia )apadat-;engescu asigur tranziLia prozei noastre dinspre tradiLie ctre modernizare. )unctul ei de plecare l constituie metoda o"servaLiei 'preluata din realism(, metoda care are acceptiuni multiple - de la simpla prezentare a individului n acLiune Mi p#n la ptrunderea ntregului arsenalN psi$ologic al acestuia. )rozatoarea caut n permanent la personajele sale relaLia dintre! eul interiorN si eul realN, incercnd s descopere ec$ili"rul Mi, mai ales, dezec$ili"rul uman. 2reutatea acestei te$nici const tocmai n faptul c ea cere raportarea trupului la suflet, pentru a demonstra n ce msur sufletul uman poate cdea su" spectrul o"iectivizrii, devenit trupesc, adic insemn al existentei materiale intre cele dou posi"ile extreme& virtualitate si act efemer. :mul - prin definitie - se vrea virtual ca trup si suflet, dar actele sale consemneaza de multe ori tocmai reversul, conduc#nd ctre dramatism, comic sau c$iar ridicol. De "una seama c Jortensia )apadat-;engescu nu va alege psi$ologii perfect sntoaseN, dupa cum nu se va opri la medii sociale ec$ili"rateN. +endinLa sa este de a o"serva universuri sociale n convulsii, dar nu direct 'cum ar fi fcut-o ;alzac, spre exemplu(, ci prin cumulul psi$ologiilor care compun acele universuri. /a atare, viziunea mai multor cadavre viiN va forma un uriaM cadavru viu socialN. /oncert din muzica de ;ac$!'1D2A( are trei straturi, care sunt, de fapt, trei trepte ale declinului social-psi$ologic& una este reprezentata de 7lena Drgnescu si %da Razu, alta l incorporeaz pe ,axentiu, iar pe cea mai de jos se afla soLii Rim. %parent, asemenea personaje actioneaza independent, dar in realitate fiecare formeaz c#te o pies a ntregului mecanism social. )rimele dou personaje se vor doamne de! lume "unN, n realitate fiind parvenite& 7lena, s-a cstorit cu industriaMul Drgnescu pentru a rec#Mtiga terenul averii? cealalt, o fosta fainreas, nc$eag o csnicie cu prinLul ,axentiu numai pentru a deveni prinLes. )rima organizeaz un concert din muzic de ;ac$N pentru a atrage in casa ei $ig$-life-ulN, deci pentru a se ncorpora acestei lumi "uneN. /ealalt iMi plim"a soLul pretutindeni ca pe o mascot, Mtiind c fr el poziLia ei este nul. ,ai
28

mult c$iar, cele dou susLin atitudinea modernN a vieLii extraconjugale& 7lena l caut cu asiduitate pe marele pianist ,arcian, iar %da i impune lui 0ic +ru"adurul poziLia de amant n propria-i casa. %m"ele doamneN propun structura feminina a unui mediu dezolant tocmai prin cumplitul dezacord dintre structura fizica 'aparenLa nMeltoare( si cea psi$ologic 'profunzimea! gunoasN(.

*.Romanul rom#nesc n perioada inter"elic


%nii inter"elici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarca"ila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric european. Romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si pro"lematici mai "ogate si mai complexe. .n an de referinta pentru romanul romanesc este 1D2F, cand apare 1on! a lui 0iviu Re"reanu. )ana la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt /iocoii vec$i si noi! a lui 6icolae 3ilimon, Romanul comanestilor! a lui Duliu Uamfirescu, ,ara de 1on -lavici si 6eamul soimarestilor! de ,i$ail -adoveanu. 1on! este insa primul roman romanesc compara"il cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o degaja. 1n romanul inter"elic se continua inspiratia rurala prin operele lui -adoveanu, si Re"reanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. %cum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. %sa avem creatiile lui /amil )etrescu, /alinescu, Jontensia )apadat ;engescu. 0egat de mediul citadin se dezvolta si pro"lema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui /amil )etrescu. 1n perioada inter"elica se intensifica dez"aterile cu caracter teoretic in legatura cu romanul. %stfel 2ara"et 1"raileanu in studiul /reatie si analiza! constata existenta a doua principale tipuri de roman& romanul de creatii, care prezinta personajele in deose"i prin comportamentul lor si romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psi$ic. 1n perioada inter"elica romancierii experimenteaza te$nici multiple ale romanului modern. %stfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel "alzacian pe care 2eorge /alinescu il foloseste in 7nigma :tiliei!. 7l considera a"solut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe linia studiului caracterului. /a reprezentant de seama a prozei inter"elice, 0iviu Re"reanu este considerat intemeietor al romanului romanesc o"iectiv prin pu"licarea romanului

2>

Z1on! ,data pu"licarii fiind considerata o data istorica Zin procesul de o"iectivare a literaturii noastre epice!'7ugen 0ovinecsu(. Re"reanu este primul nostru mare romancier al sti$ei sociale dar si al celei psi$ologice reprezentata de 8Padurea spanzuratilor9, primul roman de analiza psi$ologica,o"iectiv si realist din literatura romana. 0iviu Re"reanu declara in Z,arturisiri!& Z%ceasta este impresia pe care o pstram in suflet, dupa ce am inc$is o carte atat de tumultuoasa si frematatoare cum e )adurea spanzuratilor! . 7a s-a nascut, isi aminteste autorul, dintr-o fotografie ce infatiseaza o padure plina de ce$i spanzurati... %nectoda romanului sa inc$egat singura si repede& voi face o asemenea padure cu spanzuratiin ;ucovina, unde oamenii executati vor fi toti romani. 7roul meu, vazand atatia romani ucusi de catre insisi conducatorii patriei pentru care lupta si isi primejduieste viata, se revolta si sfarseste in streang, in aceeasi padure dup ace zadarnic a incercat sa treaca dincolo la romani.! +ema romanului o constituie evocarea realista si o"iectiva a primului raz"oi mondial, in care accentul cade pe conditia tragica a intelectualului ardelean care este silit sa lupte su" steag strain impotriva propiului neam.!)adurea spanzuratilor! este monografia incertitudinii c$inuitoare!'2. /alinescu(. -tructural, romanul este alcatuit din patru carti, fiecare cate 1C capitole, cu exceptia ultimului, care are doar C capitole, fapt ce a fost interpretat de critica literara prin aceea ca viata tanarului ;ologa s-a sfarsit prea curand si intra-un mod nefiresc.Romanul are doua planuri distincte, care evolueaza paralel, dar se interconditioneaza, unul al tragediei raz"oiului, altul al dramei psi$ologice a personajului. %tmosfera dezolanta a peisajului de toamna mo$orata, cu cer rece, in care campia este neagra, ar"orii sunt desfrunziti, iar ploaia, vantul, intunericul, cimitirul, precum si sarma g$impata constituie manifestari ale naturii aflate in concordanta cu starile sufletesti ale personajelor. %postol ;ologa, protagonistul romanului, ca mem"ru al /urtii ,artiale, a facut parte din completul de judecata care a condamnat la moarte prin spazuratoare pe su"locotenentul ce$ -vo"oda, pentru ca incercase sa treaca frontul la inamic./onvins ca si-a facut datoria fata de stat, %postol ;ologa supraveg$eaza cu severitate executia ,care i se pare un act de dreapta justitie.,omentul crucial care va avea puternice influente in constiinta eroului si care va declansa conflictul psi$ologic al personajului este privirea o"sedanta a oc$ilor lui -vo"oda, simiti limpede flacara din oc$ii condamnatului i se prelingea in inima ca o imputare dureroasa[oc$ii omului osandit parca il fascineaza cu privirea lor dispretuitoare de moarte si infrumusetata de o dragoste uriasa!.7ste acum o prima manifestare a crizei de constiinta, care, treptat, va domina mintea si sufetul lui %postol. 1ntreaga sa fiinta este dominata de aspiratia spre li"ertate si constiinta apartenentei etnice.De aceea,cand afla ca regimentul sau trece in %rdeal , incearca sa o"tina apro"area de a nu participa la aceste lupte ce se vor purta impotriva
2A

neamului romanesc, insa nici dupa ce va distruge reflectorul rusesc, generalul sau nu va accepta.1ncercand sa dezrteze, este ranit si se intorce la )arva in covalescenta.@a rupe logodna cu ,arta pentru ca, revenit pe front sa se indragostesca de 1lona, fiica groparului @idor,de care era gazduit. Dupa ce este pus in situatia de a condamna la moarte 12 romani, ;ologa dezerteza din nou fiind prins de cel mai vigilent dusmnan al sau, locotenentul ungur @arga?refuza cu incapatanare sa fie aparat si este condamnat la moarte prin spanzuratoare. %postol ;ologa moare ca un erou,intruc$ipand puterea de scrificiu pentru cauza no"ila a neamului sau, pentru li"ertate si iu"ire de adevar, cu oc$ii insetati de lumina rasaritului!, cu privirile indreptate spre stralucirea cereasca!. 1nfernul sufletesc trait de ;ologa este sugerat de simetria compozitionala a romanului& primele pagini descriu spanzurarea ce$ului -vo"oda, condamnat de curtea martiala pentru dezertare, in timp ce ultimele pagini infatiseaza spanzurarea lui ;ologa, condamnat pentru aceeasi crima. 1maginea spanzuratorii mai apare de cateva ori de-a lungul romanului, devenind un laitmotiv al cartii, un sim"ol al ororilor raz"oiului. .n alt laitmotiv aflat in antiteza cu primul este lumina, venind din exterior sau din strafundurile omenesti, sim"olizand lupta impotriva intunericului, reprezentat aici de aceleasi orori ale raz"oiului. 0iviu Re"reanu creeaza romanul romanesc modern pe cand ,i$ail -adoveanu desavarseste povestirea romaneasca.-adoveanu, -tefan cel ,are al literaturii romane! cum i-a spus 2./alinescu, are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala. /ele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marc$eaza z"uciumata istorie a ,oldovei, capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul8:ratii ;deri9,care evoca epoca de glorie a ,oldovei in secolul al E@lea. +ema prezinta istoria ,oldovei in timpul lui -tefan cel ,are, construita ca o ampla cronica a vietii sociale din perioada de maturitate a domniei, epoca de inflorire a tarii, de progres si li"ertate nationala.%ctiunea are doua planuri& unul istoric care ilustreaza evenimentele politice si militare ale epocii si unul social, avand in centru familia Hderilor si devotamentul oamenilor ,ariei -ale!. Romanul se compune din trei volume, fiecare purtand un titlu semnificativ pentru esenta su"iectului& Qcenicia lui Ionut'1D38(-prezinta formarea lui 1onut Hder, fiul cel mai mic al lui ,anole )ar-6egru,ucenicia in sluj"a lui %lexandrel-@oda, dorind sa-si implinesca visul de a ajunge la /urtea domneasca la -uceava./ei doi tineri sunt crescuti aspru, in spiritul "ar"atiei si al demnitatii, devin frati de cruce,isi impartasesc grijile si necazurile,impreuna ies din situatii grele datorita inteligentei,curajului si priceperii manuirii armelor.

2C

1onut Hder afla de un complot impotriva domitorului si salveaza vitejeste pe %lexandrel si, in aceeasi noapte ,anole )ar-6egru impiedica furtul armasarului /atalan,care fusese pus la cale de "oierul ,i$u, un roman pri"eag in )olonia. 6asta,iu"ita lui 1onut, este rapita de tatari si dusa intr-o ta"ara turceasca pe malul Dunarii.1onut pleca in cautarea ei,trece prin multe peripetii riscandu-si viata dar este salvat de fratii si tatal sau, dupa care afla ca 6asta s-a sinucis.7pisodul se inc$eie cu uciderea $anului tatar de 2$eorg$e ;otezatu, slujitorul credincios al lui 1onut,iar el revine la /urtea domneasca devenind ostean adevarat. I6.orul Al3 este un poem al iu"irii.-imion Hder se indragosteste de ,arusca, fiica lui 1atco Judici,care este rapita si dusa in +ara 0eseasca.Hder merge in )olonia si isi aduce iu"ita inapoi,apoi are loc primirea viitoarei doamne a voievodului,,aria de ,angop si nunta lor. =amenii Mariei %ale prezinta evenimentele istorice petrecute intre 1*A1-1*A8.: pagina impresionanata o constituie lupta de la @aslui dar turcii pregatesc un nou atac asupra ,oldovei. 1onut este trimis de @oda sa aduca vesti din 2recia si de la muntele %t$os.7ste insotit de 2$eorg$e ;otezatu, iar drumul este un prilej de a prezenta, in contrast, imaginea ,oldovei si 1mparartia :tomana. Romanul se inc$eie cu lupta de la @aslui, unde -tefan a o"tinut o victorie stralucita impotriva pu$oiului tucesc condus de sultanul ,e$med 7l 3ati$.-tefan ii plange pe eroii care au pierit in lupta ,intre care se numara si "atranul comis ,anole )ar-6egru, -imion Hder, /aliman si fiul sau,-amoila. +impul in care se petrec intamplarile, faptele din intreaga proza sadoveniana, este un timp mitic, un timp al credintelor stramoseseti, intr-o lume ar$aica, primitiva, foarte puternic legata de natura inconjuratoare,un timp care se masoara dupa semnele vremii, dupa superstitii, dupa legi stramosesti nescrise, dar pastrate cu sfintenie de generatii si transmise cu credinta urmasilor, 8<altagul9 fiind un adevarat poem al naturii si al sufletului omului simplu, o ,iorita! in dimensiuni mari!.-cris in numai 1A zile este considerat suprema sinteza sadoveniana. Romanul ilustreaza lumea ar$aica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastrator al traditiilor si al specificului national,cu un mod propiu de a gandi, a simti, si a reactiona in fata pro"lemelor cruciale ale vietii. Romanul este structurat evidentiindu-se doua componenete& una sim"olica-mitica si cealalta epica-realista, care se interfereaza pe parcursul intregului roman.Romanul de"uteaza cu legenda pe care 6ec$ifor 0ipan o povestea la nunti si "otezuri, in care e evidentiata viata aspra a locuitorilor de la munte care isi castigau painea cu toporul, foarte priceputi in im mestesugul oieritului.-tructurat in 1> capitole, romanu evidentiaza trei idei esentiale. )rimele > capitole cuprind asteptarea femeii dominata de neliniste si speranta, de semne rau prevestitoare, se prezinta gospodaria 0ipanilor, oamenii si o"iceiurile locului.
2D

@itoria devine ingrijorata pentru ca 6ec$ifor plecase la Dorna sa cumpere o turma de oi si nu se intorsese cum ar fi tre"uit si nici nu daduse vreo stire.6elinistita, @itoria cere sfatul preotului, dar merge si la "a"a ,aranda, vrajitoarea, $otarandu-se de a porni in cautarea lui 6ec$ifor, intru-cat o multime de semne prevestitoare o indeamna la drum& il viseaza pe 6ec$ifor intors cu spatele trecand o apa neagra, tine post negru, cocosul canta cu ciocul spre poarta, semn de plecare!. /apitolele A-13 ilustreaza cautarile @itoriei pe drumul parcurs de 6ec$ifor, in care sunt trimiteri la o"iceiuri si traditii precum si descrierea locurilor a"rupte ale muntilor. 1mpreuna cu 2$eog$ita, fiul ei, pleaca in cautarea sotului ei.1ntrea"a peste tot de "ar"atul cu caciula "rumarie si cal negru tintat! si afla ca la @atra Dornei a cumparat 3FF de oi.1mpreuna cu el se mai gaseau inca doi munteni care il rugasera sa la vanda 1FF de capete.@itoria urmaeza drumul spre )altinis, ;rosteni apoi ;orca, loc in care turma a parasit apa ;istritei, ajungand la -a"asa.+rece puntile -tanisoarei, poposind la -u$a unde constata cu uimire ca ajusesera numai doi cio"ani si 1 se pare limpede ca intre aceste localitati s-a petrecut omorul.-e intorce la -a"asa si gaseste in ograda unui gospodar cainele "ar"atului ei,0upu. .ltima parte 'cap 1*-1>( evidentiaza gasirea ramasitelor pamantesti ale lui 6ec$ifor, ritualul inmormantarii, demascarea criminalilor, infaptuirea actului justitiar. /alauzita de 0upu, @itoria gaseste osemintele lui 0ipan in prapastie,cu o luciditate si stapanire de sine extraordinare, implineste datinile necesare pentru mort, c$eama autoritatile sa constate crima, iar gandul ei se indreapta spre infaptuirea dreptatii, demascarea si pedepsira ucigasilor. 0a inmormantare,pe fondul unei puternice stari de tensiune pe care o creeaza, ea pune intre"ari viclene si iscusite, apoi afirma ca stie cum s-au petrecut lucrurile, relatand cu uimitoare pecizie crima celor doi.Dupa ce ;ogza se repede la 2$eorg$ita,dar cade palit de "altagul flacaului,faptasii marturisesc crima si sunt luati de autoritati. @itoria 0ipan se poate intoarce la ale sale, se gandeste ca are o fata de maritat si-si planifica implinirea in timp a celor cuvenite pentru memoria lui 6ec$ifor 0ipan, dupa care viata isi va relua cursul si le-om lua de coada toate cate le-am lasat!. %ria tematica a romanului inter"elic se largeste su"stantial, dupa ce Re"reanu fundamentase stilul o"iectiv, romanul-fresca prin 1on!, intemeindu-se romanul de evocare istorica prin ,i$ail -adoveanu, trecand din lumea satului, in cea a orasului. 3ormele epice traditionale coexista cu te$nici artistice moderne ',arcel )roust(? se a"ordeaza si se afirma romanul de analiza psi$ologica - /amil )etrescu, Jortensia )apadat-;engescu, romanul evoluand astfel de la formula o"iectiva spre cea su"iectivista. )rimul autor remarca"il de proza su"iectiva, promotor in dramaturgie al conflictelor de idei, eseist percutant, ganditor modern este /amil
3F

)etrescu.%utenticitatea este esenta noului in creatia literara a autorului,a carui inspiratie catre autenticitate confera !momente autentice de simtire! in roman.1nscriindu-se in modernismul lovinescian al epocii, ale carui noi directii isi propuneau sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana /. )etrescu se va inspira din mediul citadin si va crea eroul intelectual lucid, analitc si intorspectiv. Z7nigma :tiliei! '1D3C( constituie o revenire la formula o"iectiva de roman, la metoda "alzaciana. Romanul lui /alinescu devine astfel unul polemic, replica literara la cultivarea asidua in epoca a formulei proustiene, dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare. @iaa sociala e studiata in spiritul stiintelor naturale cu sentimentul unitatii ansam"lului si cu intentia clasificarii indivizilor pe specii. -e face descrierea animalului in mediul am"iant, cu o mare atentie la valoarea definitorie pe care o are pentru el vizuina!. De aici lim"ajul mo"ilelor, al cladirilor, strazilor si cartierelor. +ema insasi este "alzaciana? in centrul cartii sta istoria unei mosteniri, si lupta pentru inavutire, pentru urcarea scarii sociale imprima actiunilor principalul sens. 1n centrul cartii stau doi orfani. -oarta lor urmeaza sa se decida in functie de determinantele materiale immediate ale paternitatii. /e situatie li s-a lasat, ce protectie, aceasta urmeaza sa examineze romanul. )e autorul 7nigmei :tiliei il o"sedeaza astfel idea paternitatii. )aternitatea e, de pilda, expresia cea mai directa a principiului creatiei. 7a implica deci misterul vietii, o filosofie a "iologicului. +otodata, un intreg s<stem etic al raspunderii continute in calitate de parinte si in cea de fiu. )aternitatea are si expresia ei social economica. /onditiile nasterii si ale cresterii determina punctual de pornire al individului in viata. Descendenta il modeleaza intr-un fel, socialmente. :mul poate mosteni, sau nu, stare, rang, avere. 1n existenta lui sociala se prelungeste ceva din existenta celui care l-a adus pe lume. 6u intamplator a dorit autorul ca titlul initial al romanului sa fie Z)arintii :tiliei!, deoarece el a dorit sa exploreze ceea ce au de oferit potentialii parinti ai :tiliei. ,os /ostac$e, cel mai apropiat de titlul de parinte, dar si cel care isi exercita meseria intr-un mod peni"il este tutorele avar al :tiliei. Din nefericire pentru :tilia, )ascalopol nu isi poate realiza instinctele paterne decat prin realizarea celor erotice& el ca sa-i fie tata tre"uie sa ii fie mai inti sot. :ricat ar parea de "izar, si %glae poate fi considerata Zparinte! al :tiliei, priiveg$indu-i soarta ca un geniu rau, ea intruc$ipand tot ceea ce un copil poate ur la un parinte la un moment dat. 1n prim-plan al romanului prezinta cele doua familii - /ostac$e 2iurgiuveanu - :tilia si +ulea. ,o"ilul principal al tuturor actiunilor care se desfasoara este mostenirea este averea lui /ostac$e 2iurgiuveanu, pe care o vaneaza clanul +ulea. %lt plan al romanului prezinta destinul tanarului 3elix -ima, ramas orfan, venit sa studieze medicina in ;ucuresti si dornic de a face cariera, care traieste prima experienta erotica. %ceasta constituie fondul liric al romanului& iu"irea

31

romantica, adolescentina a lui 3elix pentru :tilia, pe care o cunostea din corespondenta intretinuta. +inuta clasica pe care si-o propune 2./alinescu in literatura sa nu-l face refractar complet la experientele mai noi ale romanului romanesc de dupa raz"oi? la urma urmei, avem de a face cu un mediu citadin. )ersonajele din roman vadesc apoi o complicatie interioara straina prozei "alzaciene. %stfel, romancierul isi intinde studiul si asupra psi$ologiilor incerte, enigmatice, cu rasturnari "ruste si reactii derutante, cum e psi$ologia :tiliei. -e foloseste apoi si o te$nica moderna a relativizarii imaginii prin rasfrangerea ei in mai multe oglinzi, ca in romanele lui /amil )etrescu.%par in carte de fapt mai multe :tilii& .na copilaroasa, tandra, liliala, a lui 3elix, alta capricioasa, atrasa de lux, a lui )ascalopol, o a treia, Zfe-fetita! plina de tact a lui mos /ostac$e, si in sfarsit, ultima& Zzapacita!, Zdezmatata!, Zstraina! despre care vor"este %glae. :tilia este un personaj tipic de feminitate enigmatica pentru toate personajele romanului.%mestecul teri"ilelor copilarii, al placerilor de a alerga prin desculta prin iar"a cu seriozitatea si ratiunea rece cu care judeca si explica imposi"ilitatea mariajului dintre ea si 3elix nedumireste si fascineaza.7ste intelegatoare si plina de tact in comportamentul ei fata de mos /ostac$e, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul +ulea. %ceasta Zenigma a :tiliei! se naste mai ales in mintea lui 3elix, care nu poate da explicatii plauzi"ile pentru comportamentul fetei, ce ramane pana la sfarsitul romanului o tul"uratoare intruc$ipare a naturii contradictorii a sufletului feminin. 1ndragostit total de :tilia, )ascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu poate descifra in profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui 3elix in finalul romanuli&!% fost o fata delicioasa, dar ciudata.)entru mine e o enigma!. Romanul 7nigna :tiliei! intruneste spiritul clasic "alzacian, cu elemente de factura romantica si cu trasaturi puternice ale romanului modern, realist si o"iectiv prin introspectia si luciditatea analiziei psi$ologice a personajelor, din care se desprind psi$ologii derutante ':tilia(, degradari psi$ice ca alienarea, senilitatea '-imion(, consecintele ereditatii, constituindu-se intr-o creatie fundamentala a literaturii romane. )erioada inter"elica a romanului romanesc e o perioada de efervescenta spirituala nemaiantalnita in cultura noastra.@iata culturala cunoaste infaptuiri stralucite, multe din ele cu ecou mondial 'nume ca 1orga, 7nescu, ;rancusi trec de $otarele tarii( dar si de degradari dezolante in anii fascismului.6iciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioada atatia reprezentanti ilustri '-adoveanu, %rg$ezi, Re"reanu, ;alga, J. )apadat-;engescu, 2./alinescu, /amil )etrescu[(, niciodata n-a trait si o mai aprinsa dispozitie la contestarea valorilor.+a"loul activitatii scriitoricesti prezinta, prin urmare, o mare varietate si complexitate, inregistrandu-se dintr-o tesatura deasa de lumini si um"re puternice.
32

8.;i"liografie
,anea,%lina,!0im"a i literatura rom#n&textul literar-concepte i exerciii propuse pentru clasele 1E-E11!,7ditura Delfi, ;ucureti,2F13 ;r"oi /onstana, ;oatc -ilvestru, )opescu ,arieta,!Dicionar de personaje literare!,7ditura /riss-/ezar,;ucureti,1DDA )durea sp#nzurailor-prefa i note finale de 2raziella tefan!,7ditura 1on /reang, ;ucureti, 1DA> 7nigma :tiliei-prefa de :v.-./ro$mlniceanu!,7ditura %l"atros,;ucureti,1DA> 1luzii pierdute-prefa de 2eorge ,irea!, 7ditura ,inerva, ;ucureti, 1DA> -criitori strini-mic dictionar!7leonora %lmosnino,2a"riela Dantis, Rodica )andele, 7ditura stintifiva si enciclopedica, ;ucuresti,1DC1 ZDictionar de literatura romana contemporana!, ,ariana )opa,7ditura %l"atros, ;ucuresti 1DAA GGG.Gi5ipedia.com GGG.autorii.com GGG."eletristica.com

33