Sunteți pe pagina 1din 54

MOTTO

'Invatam pentru viata, nu pentru scoala' ( SENECA )

MOTIVATIE

''O persoana din cinci poate dezvolta insuficienta cardiaca'' , a afirmat prof. dr. Renne Wille , specialist in cardiologie. Studiul Shape a relevat ca fara mari deosebiri intre tari numai 3% din populatie cunoaste simptomele insuficientei cardiace , boala foarte grava , cu consecinte serioase .

n Romania sunt apro!imativ "##.### de bolnavi cu insuficienta cardiaca si tendinta este de crestere ( prof. dr. $ezar %acarie&.

'oate aceste considerente arata ca tema lucrarii reprezinta o prioritate in sanatatea populatiei , constituind astfel unul dintre argumentele pentru alegerea facuta drept subiect al lucrarii de diploma.

CAPITOLUL I
INT O!UCE E IN ISTO ICUL "OLII )ana in prezent nu e!ista o definitie atotcuprinzatoare si anonim acceptata a insuficientei cardiace , suferinta facand parte din acele sindrome clinice care sunt mai usor de recunoscut decat de definit. 'ermenul de insuficienta cardiaca a fost introdus in ("(3 de *.+o,uez si l-a inlocuit pe cel de . asistolie/. nsuficienta cardiaca reprezinta de fapt stadiul final al diverselor afectiuni cardiace. 0a parcurge initial in stadiu compensat si apoi prin epuizarea mecanismelor compensatoare , a1unge in faza de decompensare. 2escrierea magistrala a celor trei componente ale sindromului ( insuficienta atriala, insuficienta ventriculara stanga, si dreapta& , isi pastreaza si azi intacta valoarea semilogica si diagnostica. 2ezvoltarea medicinei , progresele facute de fiziologia cardiovasculara au facut ca de abordarea bolii sa se ocupe o multime de specialisti3 cardilogi, internisti , fiziologi 4 e!plorationisti, epidemiologi, fiecare cu metodologia si mi1loacele de studiu proprii, largind tot mai mult cunoasterea in acest domeniu. )e langa a1utorul acordat de catre medici bolnavilor , asistenta medicala face tot posibilul pentru a-i asigura conditiile necesare insanatosirii grabnice. 5sistenta il a1uta pe bolnav sa-si urmeze tratamentul prescris de medic si va cauta sa-i faca o educatie sanitara corespunzatoare. Relatia asistenta medicala 4 medic-bolnav va trebui sa fie foarte stransa in domeniul bolii pacientului , aceasta ducand la vindecarea cat mai grabnica. %edicul trebuie sa dea dovada de multa abilitate , sa fie sensibil la aspectele comple!e de boala 4 reactie psihica a bolnavului la boala sentimentul acestuia de infirmitate , integrarea lui in mediul social problemele lui economice. 2irect dar ferm trebuie sa-l linisteasca pe bolnav , sa-l impace cu conditia lui fizica precara.

CAPITOLUL II
!ATE !IN LITE ATU A A# !E$INITIA SI CLASI$ICA EA "OLII !E$INITIA "OLII % . Insuficienta cardiaca globala este insuficienta care afecteaza si inima stanga si cea dreapta. Cand insuficienta dreapta urmeaza celei stangi dispneea scade in intensitate , cand cea stanga urmeaza celei drepte , poate aparea ortopnee sau astm cardiac .. nsuficienta cardiaca nu este o boala de sine statatoare , ci un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a e!pulza inteaga cantitate de sange primita si de a mentine astfel un debit sanguin corespunzator nervilor organismului de 6,7(8m6 suprafata corporala8 minut. Scaderea debitului cardiac, consecutiv scaderii fortei de contractie a miocardului , duce la lipsa o!igenului in tesuturi si organe. 5ceasta definitie impleteste mecanismele anterograde cu cele retrograde . Scaderea debitului cardiac ( 2.$.& care duce la lipsa o!igenului din tesuturi si organe determina scaderea filtratiei glomerulare , cresterea reabsorbtiei tubulare , hipersecretia de aldosteron si 52* 4 fenomene ce e!plica retentia de apa si sare si aparitia edemelor. 5cesta este mecanismul anterograd. %ecanismul retrograd intervine prin scaderea fortei de contractie a miocardului , inima fiind in imposibilitatea de a e!pulza intreaga cantitate de sange primita. CLASI$ICA EA INSU$ICIENTEI CA !IACE se face dupa3 a) Criteriul clinic3 din considerente de ordin clinic , tinand seama de ventriculul care cedeaza cat si de modul acut sau lent de instalare a simptomelor , insuficienta cardiaca se imparte in 3 .$.S. (stanga& cu varianta acuta si cronica9 .$.2. (drepta& cu forma acuta si cronica9 .$.$. ( congestie globala & cand cordul cedeaza in totalitate &) Toleranta la e'ort si (iscon'ortul car(iac% .$.S. ( stanga& debuteaza lent , insidios , cu dispnee progresiva de efort. $u timpul determina .$.2. ( dreapta& si se transforma in .$.$. (globala&. 0!ista : stadii de evolutie3 n stadiul , cardiacul tolereaza eforturi mari fara sa prezinte dispnee si palpitatii. n stadiul , la eforturi mari dispnee, palpitatii si dureri precordiale anginoase. n stadiul , la eforturi moderate , cardiacul se plange de dispnee, palpitatii sau dureri anginoide. 5re staza pulmonara la efort. n stadiul + , cardiacul acuza dispnee de repaus , tahicardie, eventual dureri anginoide. n stadiul + , semne de .$.$. -insuficienta globala& potential reversibila sai
3

ireversibila , cardiacul are toleranta la efort conditionata de stadiul evolutiv. "# ANATOMIA SI $I)IOLO*IA APA ATULUI CA !IOVASCULA 5paratul cardiovascular este format din3 nima9 vase sanguine 9 artere, vene, capilare , sistem limfatic.

INIMA + 'i,#-) este un organ musculo-cavitar de forma unui con turtit, cu rol de pompa aspiro- respingatoare. 0ste asezata in eta1ul inferior al medaistinului , intre cei doi plamani deasupra diafragmului.

;ig. ( nima 2in punctele de vedere anatomic si fiziopatologic se deosebesc o inima (cord& stanga si o inima dreapta. ( . nima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang separate prin orificiul atrio-ventricular stang stra1uit de valva mitrala. 6. nima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept < separate prin orificiul atrio-ventricular drept sta1uit de valva 'riucuspida. 2imensiunile inimii si capacitatea ei variaza in functie de individ , se! si varsta , are o greutate medie de 3## de grame si o capacitate medie de :## cm 3. CON$I*U ATIA E.TE NA nima are 3

6 fete 3 -

una anterioara sau sterno- costala9 una inferioara sau diafragmatica.


7

6 margini9 o baza sau o fata posterioara care corespunde atriului drept si stang. un varf care apartine +S ( ventriculului stang&. nima este alcatuita din trei tunici3 endocard, miocard,pericard. En(ocar(ul sau stratul intern inveleste toate cavitatile inimii si se continua cu endoteliul arterelor si venelor. 0l contine fibre nervoasa si vase limfatice, dar nu contine vase sanguine. Miocar(ul sau stratul mi1lociu (muschiul inimii & este constituit dintr-o retea de fibre musculare ce alcatuiesc un sincitiu.%iocardul este astfel alcatuit , incat intre musculatura atriilor si cea a ventriculilor nu e!ista legatura in afara fasciculului his. =a nivelul atriilor, musculatura este mai subtire si dispusa circular.=a nivelul ventriculilor , musculatura este dispusa in trei straturi cu orientare oblicspiralata. Epicar(ul sau stratul e!tern , reprezinta doua foite 4 viscerala si parietala a pericardului fibros. CON$I*U ATIA INTE NA%

$ordul omului are o structura tetracamerala. 5triul si ventriculul de aceeasi parte comunica intre ele prin orificiul atrio-ventricular corespunzator. Atriile se caracterizeaza prin3 capacitate mai mica decat a ventriculilor9 forma cuboidala9 numar mare de orificii care se deschid la nivelul lor9 >- in 5S(atriul stang& - venele pulmonare9 orificiul atrio-ventricular stang. > - in 52 ( atriul drept& -vena cava superioara9 orificiul atrio- ventricular drept. lipsa muschilor papilari grosime mai mica a peretilor9 la nivelul septului inter-atrial se afla o zona subtiata 4 fosa orala.

Ventriculii se caracterizeaza prin 3

forma piramidala, cu baza spre atrii9


:

capacitate mai mare decat a atriilor9 grosime mult mai mare a peretilor.)eretele +S este de trei ori mai mare decat al +2. prezenta muschilor papilari9 din +2 pleaca trunchiul arterei pulmonare prevazut cu valva pulmonara cara inchide +2 impiedicand astfel intoarcerea coloanei de sange in timpul diastolei9 din +S pleaca artera aorta , al carei orificiu este prevazut cu valvele aortice , cu acelasi rol ca si cele pulmonare. 5paratul de conducere al inimii este format din3 nodul sino-atrial , situat in peretele 52 (atriul drept& intre vena cava superioara si inferioara. - nodul atrio-ventricular situat tot in peretele 52, in vecinatatea valvei tricuspide9 - fasciculul atrio-ventricular (*is& care se imparte in doua ramuri3 - dreapta , care merge la +29 - stanga, care merge la +S9 - fasciculul atrio-ventricular se continua cu o retea de fibre 4 reteaua )ur?in1e. Vascularizarea inimii este asigurata de 3 - arterele coronare3 - stanga , care vascularizeaza 5S, cea mai mare parte a +S, 683 din septul interventricular si o portiune mica a +29 - dreapta care vascularizeaza 352.+2,(83 posterioara a septului interventricular , o zona mica a +S. venele coronare care se varsa in 529 limfatice care se varsa in ganglionii bronsici. Inervatia inimii este asigurata de ple!ul vegetativ simpatic si parasimpatic cardiac. . )ericardul este tunica e!terna a inimii 4 o seroasa care cuprinde ca si pleura , doua foi3 viscerala 4 care acopera miocardul9 parietala 4 care vine in contact cu organele din vecinatate. ntre cele doua foi se afla cavitatea pericardica. ;I)IOLO*IA APA ATULUI CA !IOVACULA -) P OP IETATILE $I)IOLO*ICE ALE MIOCA !ULUI a& 0!citabilitatea3 %iocardul , ca si muschii si nervii, este e!citabil.)rocesul de e!citabilitate este o functie a membranei fibrelor musculare miocardice. b& 5utomatismul cardiac3 nima , mentinuta in conditii fiziologice in afara organismului isi continua
@

activitatea prin functionare spontana , repetitiva , cu caracter ritmic, numit automatism. Suportul morfologic al automatismului este sistemul e!cito-conductor al inimii. ;recventa normala a e!citatiilor ritmice cardiace in repaus este in medie de A6A: batai8 minut si este determinata de e!citatii pornite de la nodul sino-atrial. c& $onductibilitatea 3 5ceasta functie asigura raspandirea e!citatiei in intreaga masa a miocardului. d& $ontractibilitatea3 Bnda de depolarizare determina unda de contractie in miocard. e& 'onicitatea3 0ste starea de semicontractie a muschiului cardiac. 6& CICLUL CA !IAC SAU EVOLUTIA CA !IACA ;azele activitatii inimii constau din contractii = sistole si relaxari =diastole. nima functioneaza ca o pompa , care e!pulzeaza intermitent cu fiecare sistola , in sistemul arterial , o cantitate de sange C debit sistolic. 3& MANI$ESTA I CE INSOTESC CICLUL CA !IAC a) %anifestari acustice - semnele e!terioare ale activitatii inimii care pot fi ascultate direct cu stetoscopul sunt zgomotele cardiace. b& %anifestari mecanice - socul ape!ian se palpeaza in spatiul +9 - pulsul arterial ( se palpeaza prin comprimarea arterei pe o suprafata rigida&3 artera radiala9 arterele pedioase9 artera femurala artera carotida e!terna. c& %anifestari electrice. RE*LA EA ACTIVITATII INIMII nima este inervata de sistemul nervos vegetativ , simpatic si parasimpatic. Dervii cardiaci sunt3 motori , care sunt reprezentati de 3 - fibre parasimpatice9 - fibre simpatice. / senzitivi. !E"ITUL CA !IAC )oate fi e!primat prin 3 cantitatea de sange e!pulzata intr-un minut9 cantitatea de sange e!pulzata cu fiecare sistolaC debit sistolic sau debit bataie.
A

n conditii de repaus , debitul cardiac variaza intre 7-@ (8min. 'ensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme hipotensoare care sunt stimulate pe cale3 refle!a , realizand autoreglarea9 umorala, prin substante chimice cu efect vasoconstrictor si vasodilator. C# EPI!EMIOLO*IA 5m mentionat ca , . nsuficienta cardiaca .nu este o boala de sine statatoare ci un sindrom clinic cauzat de numeroase boli cu etiopatogenie diferita, dar cu simptome comune3 dispnee, cianoza, edeme,1ugulare,turgescente,cardiomegalie, hepatomegalie. nsuficienta cardiaca globala nu este o boala infectioasa. 0!ista trei mecanisme fundamentale prin care se a1unge la insuficienta cardiaca3 (& )rin cedarea mecanismelor de adaptare impuse de suprasolicitarea hemodinamica9 6& prin scaderea primara a fortei de contractie provocata de leziuni ischemice9 3& )rin insuficienta acuta a miocardului de lucru generata de perforatie de sept. n aceste impre1urari , prin cedarea pompei cardiace, se a1unge la insuficienta cardiaca rapid ireductibila. nsuficienta cardiaca o putem clasifica dupa3 a& criteriul clinic 3 - insuficienta cardiaca stanga9 - insuficienta cardiaca dreapta9 - insuficienta cardiaca congestiva globala,cand cordul cedeaza in totalitate. b& toleranta la efort si disconfort cardiac. 2upa eficienta cardiaca bolnavii de cord pot fi grupati astfel3

grupa ( fara simptome sau semne de insuficienta cardiaca&9 grupa ( cu simptome la activitatea obisnuita&9 grupa ( cu simptome ce apar la eforturi inferioare celor necesare activitatii zilnice obisnuite&. grupa + ( cu simptome care apar in repaus&.

+arsta bolnavului constituie un argument statistic in ceea ce priveste concetrarea atentiei doctorului asupra unei anumite patologii cardiace. n primii ani de viata cauzele insuficientei cardiace sunt de obicei o boala congenitala (atrezie, transpozitia vaselor mari , defect septal ventricular , anomalii de vene pulmonare&, tahicardiile paro!istice atriale. ntre : si (: ani predomina cardita reumatismala , valvulopatiile cronice castigate , glomerulonefrita acuta, rar unele boli congenitale. 2upa 7# de ani incepe sa predomine cardiopatia ischemica *'5(hipertensiunea arteriala& ,valvulopatiile cronice se intalnesc mai rar.
E

2aca in trecutul nu prea indepartat insuficienta cardiaca survenita la un valvular aortic permitea o supravietuire in medie de 6 ani, astazi , durata de viata a crescut la E ani. 5ceasta ameliorare se datoreaza in special, abordarii mai rationale a tratamentului insuficientei cardiace si arsenalului terapeutic care a facut progrese mari. !# ETIOPATO*ENIA SI $I)IOPATOLO*IA INSU$ICIENTEI CA !IACE Faza fiziopatologica a insuficientei cardiace o constituie alterarea performantei cardiace. 5ceasta performanta e determinata de patru factori principali3 - presarcina9 - contractilitatea 9 - frecventa cardiaca9 - postsarcina. Presarcina este reprezentata de volumul de sange din ventricul si presiunea telediastolica. 0a este cunoscuta in special in cardiopatiile cu suprasolicitare de volum si in conditiile intoarcerii venoase( efort, sarcina febra, hipertiroidism&, a volumului de sange in compartimentul intratoracic ( pozitia culcat , tonus venos crescut&. $resterea presiunii intratoracice sau intrapericardice si absenta contractiei arteriale altereaza performanta cardiaca prin perturbarea umplerii ventriculului. Contractilitatea este o proprietate intriseca a miocardului , independenta de volumul sarcinii determinata de structura celulelor si proceselor bioenergetice de la nivelul miocardului.0a este influentata de activitatea simpatica si este modificata de afectiunile miocardului, de scaderea masei contractile, de factorii depresori. Postsarcina este reprezentata de presiunea sistolica intraventriculara din cursul e1ectiei.0a depinde de tensiunea din peretele ventricula , de volumul sangelui pe care il contine de la inceputul sistolei si de rezistenta periferica. $recventa car(iaca are un rol important in adaptarea debitului cardiac, reglarea ei, cat si a postsarcinii, fiind in mod deosebit influentata de activitatea simpatica. $onditiile care modifica frecventa cardiaca si 8 sau impiedica adaptarea acesteia la suprasolicitari, fie ca dau bradicardie sau tahicardie,scad performanta cardiaca. 5lterarea performantei cardiace se poate aprecia prin metode care e!ploreaza inima ca pompa , sau functia miocardului ca muschi. $actorii care (eclansea0a insu'icienta car(iaca sunt%

infectiile cailor aeriene superioare9 embolii pulmonare 4 mai frecvente la cardiopatici , nevoiti sa-si restranga activitatea fizica ce duce la hipertensiune pulmonara, decompensari sau cu interzicerea recompensarii9 anemia 4 o anemie severa , mai ales cand este instalata rapid9
"

insuficienta debitului coronarian 4 un .%. poate declansa brusc o insuficienta ventriculara stanga , chiar in cazul in care inima nu a fost marita anterior9 tulburarile de ritm ale inimii duc deseori la insuficienta cardiaca a unui bolnav cu inima lezata in prealabil, ce poate fi declansata de o tahicardie paro!istica , in fibrilatie arteriala sau de fluterul atrial9 solicitarile fizice si psihice 3 unele greseli dietetice si terapeutice , eforturile fizice mari , caldura e!cesiva a mediului ambiant si emotiile puternice pot determina o decompensare cardiaca9 mai pot contribui incorporarea unei cantitati mari de lichide3 sange, transfuziile de sange si perfuziile hidrosaline9 tireotonicoza si sarcina 4 aceste afectiuni trebuiesc conoscute pentru a putea fi evidentiate pentru ca odata aparute ele nu mai pot fi compensate in ciuda tratamentuluiigieno-dietetic si medicamentos corect, ele ducand la aparitia insuficientei cardiace. Se deosebesc cauze determinante si factori precipitanti. Cauzele determinante sunt3cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul si procese inflamatorii si metabolice care afecteaza de la inceput miocardul. 2intre factorii precipitanti, cel mai important este efortul fizic , in al doilea rand situandu-se aportul mare de sodiu.%ai intervin 3 absenta tratamentului digitalic, diverse infectii ( infectia reumatica , endocardia lenta, gripa & , emboliile sau trombozele pulmonare , caldura sau umiditatea e!cesiva , hemoragiile si anemiile , sarcina si nasterea. S-a mentionat ca insuficienta cardiaca nu este o boala de sine statatoare ci un sindrom functional cu simptomele comune ale stazei venoase pulmonare si stazei venoase sistemice. n ordinea prelevantei se amintesc urmatoarele boli3 valvulopatiile inimii stangi9 cardiopatia ischemica9 miocardopatia obstructiva negli1enta9 miocardopatiile primare si secundare 9 malformatiile cardiace congenitale cianogene sau necianogene. n aceste cauze primare care genereaza insuficienta cardiaca se mai aduga o serie de factori de risc care grabesc si agraveaza insuficienta cardiaca3 infectiile reumatice recidivante agraveaza leziunile de tip insuficienta infectiile intercurente ( gripe, viroze pulmonare , pneumonii, bronhopneumoniibacteriene& prin leziuni miocardice,pericardice si endocardice9 *.'.5. prin cresterea rezistentei periferice , creste postsarcina si favorizeaza hipertrofia si dilatatia de rezistenta. n insuficienta cardiaca inductibila sanctionarea rezistentei periferice cu hipotensoare a adus beneficii bolnavilor considerati irecuperabili. tromboembolismul pulmonar subacut9 efortul fizic alimentar ( mese bogate mai ales seara&9 greselile de regim igieno-dietetic 3 consumul de apa , sare si grasimi cat si intreruperea tratamentului cu de la sine putere9

(#

sarcinile repetate dauneaza miocardului deoarece il suprasolicita hemodinamic, gravida bolnava trebuie sa asigure doua metabolisme( al ei si al viitoarei fiinte&. 2eci , insuficienta cardiaca este o consecinta functionala a unor cauze multiple care , direct sau indirect, scad forta de contractie a miocardului. O cauza frecventa este suprasolicitarea ventriculului9 uneori acesta are de facut fata unei sarcini foarte mult crescute de presiune pentru a impinge sangele din camera respectiva. n multa cazuri ventriculul nu se mai poate contracta normal , datorita prezentei in masa lui musculara a unor zone cicatriceale sau prost irigate si hipotone , care ii reduc eficienta contractiei. O alta cauza de insuficienta cardiaca este modificarea morfo-functionala a fibrelor cardiace. 5ceasta modificare poate fi primitiva sau secundara.;orma secundara este cel mai des intalnita si este consecutiva suprasolicitarii ventriculului. n aceste cazuri insuficienta cardiaca este de fapt consecutiva oboselii progresive a fibrelor cardiace. Bneori insuficienta cardiaca este consecinta hipolaziei miocardice3scaderea masei musculare cardiace este frecvent consecinta infarctului de miocard. O alta cauza de insuficienta cardiaca este restrictia in umplerea diastolica a ventriculului, asa cum se intampla in stenoza mitrala. 'ulburarile de ritm cu tahicardie sau bradicardie pot induce insuficienta cardiaca. $lasificarea cauzelor de insuficienta cardiaca este si utila doctorului , atat pentru diagnostic cat si pentru prognosticul si tratamentul diverselor forme de insuficienta cardiaca. 2e obicei , se asociaza cauze multiple in determinismul insuficientei cardiace9in cursul evolutiei bolnavului se asociaza cauze noi3 cordul pulmonar se poate asocia cu cardiopatia ischemica , etc.

E# ASPECTE ANATOMO/PATOLO*ICE IN INSU$ICIENTA CA !IACA n conditiile alterarii performantei cardiace debitul cardiac este mentinut la un nivel adecvat pentru o perioada valabila de timp, prin interventia unor mecanisme compensatorii3 hipertrofia ce se datoreaza in special cresterii tensiunii postsarcinii care accelereaza sintezele proteice ducand la inmultirea structurilor subcelulare, cresterea masei miocardice si in consecinta la cresterea lucrului mecanic al inimii. Rolul compensator al hipertrofiei este insa limitat9 in hipertrofiile mari debitul coronarian devine insuficient pentru necesarul de O6 al miocardului9 dilatatia constituie un mecanism compensator numai pana la o anumita limita. n stadiile tardive cu cord multidilatat si cu sange stagnat in ventriculi alungirea in continuare a fibrei miocardice nu duce la cresterea , ci la scaderea lucrului mecanic al inimii. %iocardul isi poate mari puterea sa de contractie prin hipertrofie concentrica , adaptandu-se la eforturi fizice sau conditii patologice. $ordul pulmonar apare la inceput prin hipertrofia ventriculului drept.acest sindrom numindu-se . sindrom cardio- pulmonar/. =a baza acestui mecanism stau din punct de vedere morfoCpatologic, leziunile din circulatia pulmonara3 endarterite,
((

trombarterite,tromboze si embolii. n functie de mecanismele de producere si de tabloul anatomo-patologic se disting trei forme de cord pulmonar3 acut, subacut si cronic. n cordul pulmonar acut , pe langa dilatarea ventriculara consecutiva instalarii bruste a hipertensiunii in mica circulatie , mai intervine ischemia miocardului prin reducerea debitului coronarian. $ordul pulmonar cronic are drept cauza instalarea hipertensiunii pulmonare cronice. *ipertensiunea pulmonara cronica se realizeaza prin cresterea rezistentei patului vascular pulmonar. nsuficienta cardiaca se manifesta prin staza pulmonara cu variate aspecte3 edem pulmonar acut. 0demul pulmonar acut este o stare clinica ce se instaleaza cu bruschete , ziua sau noaptea , in cursul unei activitati obisnuite sau in urma unor eforturi fizice mari sau stess-uri emotionale. 5paritia edemului pulmonar acut poate fi precipitata de prezenta infectiei, a unei aritmii a .%.-ului. Se intalneste in afectarea inimii stangi, in stenoza mitrala, rar in insuficienta mitrala, in cardiopatia ischemica, in stenoza aortica. 0demul pulmonar poate fi ca faza terminala in numeroase boli desi patogenia edemului pulmonar din insuficienta cardiaca este comple!a cu factori hemodinamici si mecanisme refle!e. ;actorul hemodinamic pare a fi primordial in sensul ca ventriculul drept pastrndu-si forta de contractie intacta, duce la accentuarea congestiei venoase pulmonare, ceea ce are urmari nefavorabile ca permeabilizarea accentuata transudarea plasmei in alveole. Sta0e in alte or,ane% hepatomegalia este un semn important in insuficienta cardiaca9 in cazurile cu evolutie de lunga durata se poate a1unge la ciroza cardiaca cu ascita si uneori cu hidrotorace9 edemele sunt prezente mai ales la nivelul membrelor inferioare si in general a partilor declive in raport cu pozitia corpului si sunt simetrice. 0demul generalizat poarta denumirea de anasacra. %ai constatam si dispnee cu stare an!ioasa. n cazurile de insuficienta cardiaca a inimii stangi edemele survin tardiv remarcandu-se uneori numai in perioada terminala. $ianoza mucoaselor si e!tremitatilor reprezinta un sindrom constituit dintr-o coloratie violacee a mucoaselor si tegumentelor. n formele acute apare la nivelul buzelor, al degetelor de la maini si picioare iar in formele cronice acestea se incurbeaza ca . sticla de ceasornic si e!temitatile digitale se umfla luand aspecte de . bete de toba. $ianoza apre in momentul asistolei fiind un simptom obligatoriu, oricare ar fi cauza.este semnul revelator al insuficientei circulatorii lente sau decompensari in insuficienta cardiaca. $# TA"LOUL CLINIC SI $O ME CLINICE !E "OALA
(6

nsuficienta cardiaca se manifesta clinic printr-un numar de semne si simptome care pot fi grupate astfel3 (& semne si simptome datorate disfunctiei unor organe care sufera mai mult in urma tulburarilor hemodinamice ce caracterizeaza insuficienta cardiaca ( plaman, ficat, vase&. 6& semne cardiace, care apar primele , iar prezenta lor poate trada insuficienta cardiaca intr-un stadiu precoce. 0!amenul cordului de multe ori da indicatii si asupra bolii cardiace care a produs insuficienta cardiaca. Semnele si simptomele insuficientei cardiace variaza , ca e!presie clinica in intensitate , de la bolnav la bolnav si chiar la acelasi bolnavi in timp.5ceasta situatie este conditionata in parte, de severitatea insuficientei cardiace. Simptomele in insuficienta cardiaca congestiva ( globala& sunt comune insuficientei stangi si drepte, dominand unele sau altele , dupa cum ventriculul stang sau drept este mai afectat. n general in aceasta forma de insuficienta cardiaca , cianoza este insotita de o racire a tegumentelor9 tulburarile psihice si digestive sunt mai intense, starea generala este sever alterata , polipneea si tahicardia pronuntate, edemele generalizate. )e langa cianoza, tulburarile psihice si digestive, polipneea , tahicardia mai apare dispneea progresiva de efort, ortopneea, staza pulmonara,staza venoasa sistemica( 1ugulare turgescente,hepatomegalia de staza&. Ritmul de galop prezent in ambele forme reflecta insuficienta ventriculara stanga. 2in partea cordului descoperim ca semne tipice de insuficienta cardiaca 4 cardiomegaleea cu soc ape!ian deplasat in 1os si in afara si ritmul de galop. =a semnele caracteristice insuficientei cardiace globale se aduga semnele bolii de baza care poate fi o valvulopatie, o cardiopatie ischemica, miocardiopatie, *.'.5. ( hipertensiune arteriala & sau boala congenitala de cord. )rezenta tahicardiei sinusale reprezinta un mecanism adaptiv temporar pentru cresterea debitului cardiac ( 2.$.&. !ispneea (e e'ort are ca e!plicatie staza pulmonara si cresterea travaliului respirator. n ortopnee scade intoarcerea venoasa, scade si staza pulmonara , scade si travaliul respirator. Ciano0a are doua cauze 3 hiposaturatia hemoglobinei la plamani si disaturatia ei in capilarele periferice9 la plamani staza pulmonara impiedica schimbul de gaze. Icterul este provocat de congestia hepatica , care duce la hipo!ie si uneori la necroza. Biologic creste bilirubina si transaminazele.5paritia icterului este observata in infarct pulmonar , necroza hepatica. !ispneea paro1istica nocturna se caracterizeza prin acea ca, dupa cateva ore de somn , bolnavul este trezit brusc cu lipsa de aer.0ste nevoit sa se ridice din pat, de obicei se plimba prin camera, deschide fereastra respira adanc, bea putina apa si-si
(3

mai potoleste an!ietatea si treptat dispneea dispare. Bneori, dupa 6-3 ore de somn, criza se poate repeta. Tusea seaca insosita sau nu de dispnee, apare uneori ca semn clinic dominant al insuficientei cardiace.2e multe ori chinuie bolnavul noapte. Bneori acest simptom clinic este declansat de o infectie acuta respiratorie9 unii o numesc bronsita de iarna , dar de fapt ea mascheaza fondul de insuficienta cardiaca. n unele cazuri, dispneea nocturna este precedata de o stare de neliniste si de insomnie. espiratia C2e3ne 4 Sto5es este caracterizata prin perioade de timp in care fazele respiratiei cresc treptat ca amplitudine si frecventa, pentru a diminua apoi progresiv si a fi urmate de perioade de apnee care pot dura variabil ( pana la un minut si peste un minut&. 5cest tip de respiratie se instaleaza imediat ce bolnavii adorm. Bneori, tulburarea respiratiei este insotita de aritmie. Respiratia $heGne 4 Sto?es poate fi simptomul dominant respirator de insuficienta cardiaca.5ceasta respiratie este accentuata prin administrarea de opiacee sau sedative, dar scade in intensitate sau dispare dupa administrarea de %iofilin. Simptomele (i,estive% unele dintre acestea sunt relativ caracteristice si sunt usor de evidentiat clinic, asa cum este congestia ficatului datorita stazei venoase. ;icatul se mareste in volum, devine sensibil sau chiar dureros, spontan la palpare.Bneori, durerile survin numai la efort. Tul&urarile cere&rale sunt nespecifice si se intalnesc rar. Bneori, sunt manifestari de tip psihonevrotic, alteori scaderea debitului circulator cerebraldeterminata de insuficienta cardiaca- conduce la tulburari polimorfe3 scaderea puterii de concentrare si a memoriei, confuzie, ameteli, somnolenta. Ciano0a poate insoti formele mai severe de insuficienta cardiaca si este determinata de saturarea insuficienta a sangelui in plamani si de o saturare e!cesiva in periferie. 6ipersu(oratia este intalnita mai des la copii9 cresterea temperaturii cu (-6 grade. Case1ia car(iaca este evidenta in special in 1umatatea superioara a corpului, unde nu sunt edeme.$auzele sunt multiple3 hipo!ia tesuturilor( vine sange mai putin si mai sarac in o!igen&. Semnele car(iace3 vechii clinicieni spuneau ca fara marirea de volum a inimii, nu poate fi vorba de insuficienta cardiaca.=a ascultatia cordului se constata galopul protodiastolic, el aparand in diastola precoce. 5cest zgomot a fost denumit si galop ventricular9 el poate fi stang, cand se aude mai bine spre varf, sau drept cand se aude mai bine spre stern. 5paritia lui este unul dintre primele semne ale insuficientei cardiace si trebuie
(7

intervenit cu tratament cardiotonic. $ardiomegalia este aproape totdeauna prezenta. Semnele (e la&orator3 semnele radiologice pot evidentie si formele de debut al insuficientei cardiace3 cordul este marit in volum9 presiunea venoasa poate fi apreciata forte bine prin inspectia 1ugularelor ( in insuficienta cardiaca nu este totdeauna crescuta&9 timpul de circulatie care, care este crescut in insuficientele cardiace severe9 capacitatea vitala scade progresiv cu aparitia si agravarea insificientei cardiace9 cateterismul cardiac poate evidentia cresterea presiunii terminal-diastolice in ventricule si atrii9 volumul sanguin este normal sau crescut9 0$H nu este folositoare in insuficienta cardiaca9 ecografia cardiaca poate oferi date foarte pretioase, marimea camerelor inimii, grosimea peretilor ventriculari, dischinezia sau a?inezia peretelui ventricular. *#!IA*NOSTICUL PO)ITIV SI !I$E ANTIAL !ia,nosticul po0itiv nu intampina dificultati ce sunt cunoscute in semnele stazei pulmonare , stazei venoase sistemice, descoperim cardiomegalia si semnele bolii de baza care a generat prin mecanismele fundamentale insuficienta cardiaca congestiva. !ia,nosticul (i'erential n insuficienta cardiaca congestiva cu staza venoasa sistemica, diferentierea se face cu insuficienta cardiaca hipodiastolica din pericardita e!udativa sau constrictiva. nsuficienta cardiaca stanga tradusa prin 0.).5. ( edem pulmonar acut& si 5$ (astm cardiac& ridica problema diferentierii cu astmul bronsic, deoarece atitudinea terapeutica este diferita.%iofilina si $anatosidul $ date .+. sau nitroglicerina sublingual a1uta in 0.).5. si 5$. %iofilina a1uta numai in astmul bronsic une morfina este contraindicata. 2iagnosticul de insuficienta cardiaca rezulta de cele mai multa ori prin inmanuncherea unor semne si simptome evidentiate cu usurinta clinica. n aceste cazuri, problemele care se pun sunt stabilirea cauzei insuficientei cardiace si aplicarea unui tratament corect. 2iagnosticul pozitiv complet trebuie sa cuprinda3 recunoasterea insuficientei cardiace si a formei clinice a acesteia9 aprecierea gravitatii si aprecierea functionala9 diagnosticul bolii de baza9 depistarea factorilor precipitanti ai insuficientei cardiace. Recunoasterea insuficientei cardiace se poate face clinic pe baza semnelor si simptomelor descrise mai inainte si pe baza e!amenelor paraclinice la un bolnav cu cardiopatie.
(:

0!aminarile paraclinice e!ecutate pentru aprecierea corecta a diagnosticului constau in 3 e!amenul radiologic care poate pune in evidenta congestia venoasa, edemul pulmonar interstitial sau alveolar din insuficienta inimii stangi9 edmul interstitial determina largirea aparenta si conturul fluid al vaselor,ingrosarea aparenta a bronhiilor, liniile septale ale lui IerleG. Opacitatile slab delimitate , mai mult sau mai putin confluente , mai ales perihilar, sunt datorate edemului pulmonar alveolar. 0!amenul mai poate pune in evidenta o colectie pleurala si modificarile cordului datorita cardiopatiei de baza,ecografie, electrocardiograma care este o metoda de investigatie e!trem de pretioasa in diagnosticul unei cardiopatii in general, in suferintele miocardo-coronariene in special si totodata , este o metoda de a recunoaste o boala de inima care evolueaza clinic lent, cand se efectueaza 0.I.H.- ul de efort. 0a este interpretata intotdeauna de medic in lumina datelor clinice. testele functionale hepatice sunt de regula normale, putand fi insa usor modificate transaminazele la staza hepatica9 e!amenul urinii poate evidentia proteinurie, uneori hematurie9 densitatea ma!ima a urinii este normala. azotemia poate fi usor sau moderat crescuta E#-(## mg8dl datorita oliguriei. Hravitatea insuficientei cardiace depinde de alura evolutiva a insuficientei cardiace. ;ormele acute sunt foarte grave punand in pericol viata bolnavului. Hravitatea lor mai depinde de boala cauzala ( .%., embolie pulmonara& sau de factorul precipitant ( tulburare de ritm, infectii acute&. Hradul de severitate al insuficientei cardiace se poate aprecia in functie de semnele si simptomele prezentate de bolnav astfel3

grupa 4 tulburari functionale la efort fara semne de staza viscerala9 grupa a -a 4 semne de staza viscerala ( pulmonara, hepatica, renala&9

grupa a -a - retentie hidrosalina (edeme persistente, declive revarsate seroase&. 2iagnosticul cardiopatiei de fond se face pe baza semnelor clinice, a e!amenului radiologic si a 0.I.H.-ului. nvestigatii speciale sunt necesare la bolnavii infectati de angiocardiopatie operabila. 2iagnosticul factorilor precipitanti poate fi facut adesea clinic, alteori acestia trebuie cautati prin e!aminari adecvate (infectii latente, .%., tulburari electrolitice&. 2iagnosticul diferential se face in functie de simptomul dominant cu diverse conditii care produc dispnee de efort( bronhopatii obstructive cronice, obezitate, anemii, nevroze&, tuse ( bronsite acute si cronice, pneumopatii acute , cancer&, crize de dispnee(astm bronsic, embolie pulmonara, cancer bronsic obstructiv, acidoza, arteroscleroza cerebrala&,edem pulmonar( infectii, into!icatii, leziuni cronice, ciroza hepatica&, edeme periferice (tulburari de intoarcere venoasa sau limfatica, boli renale,
(@

tulburari endocrine, disproteinemii&, colectie pleurala (pleurezie,infarct pulmonar, neoplasm& , protenurie, hematurie (boli renale&, tulburari dispeptice ( dis?inezii biliare &, into!icatia digitalica. 2e regula, in prezenta unei boli cardiace , asocierea si succesiunea simptomelor permit stabilirea diagnosticului. 6# EVOLUTIA, COMPLICATII SI P O*NOSTICUL INSU$ICIENTEI CA !IACE 0volutia si prognosticul depind de forma clinica a insuficientei cardiace , de natura si severitatea cardiopatiei de baza, de factori etiopatogenici ad1uvanti, de terapia aplicata si de prezenta sau absenta complicatiilor. ;ormele acute pot duce la deces in cateva ore. n formele cronice evolutia se poate e!tinde pe mai multi ani. nsuficienta cardiaca poate retroceda complet fara a necesita tratament cronic de intretinere cu digitala in cazurile la care cardiopatia este vindecabila sau corectabila prin tratament chirurgical. 2e cele mai multe ori,la primele pusee de decompensare, se obtin remisiuni complete dupa tratament. Rezultatele sunt cu atat mai bune cu cat ponderea unui factor precipitant curabil a fost mai mare. n evolutie perioadele de remisiune din ce in ce mai scurte alterneaza cu pusee de decompensare din ce in ce mai greu reversibile. 2in punct de vedere al gravitatii, dupa ;riedberg, insuficienta cardiaca se clasifica in patru studii3 cardiopatie fara limitarea activitatii fizice9 cardiopatie cu limitarea usoara a activitatii fizice9 cardiopatie cu limitarea considerabila a activitatii fizice9 bolnavi incapabili de a face cel mai mic efort, fara a fi stan1eniti. Detratarea insuficientei cardiace si negli1area tratamentului igieno-dietetic duce la complicatii3 tromboze venoase ale membrelor inferioare9 embolii pulmonare ( secundare tromboze venoase ale membrelor inferioare&9 embolii arteriale (ca urmare a formarii unor trombi in atriul stang sau ventriculul stang&9 complicatii pulmonare 3 edem pulmonar acut, revarsate pleurale, bronhopneumonie9 complicatii cerebrale3 tromboze si 8 sau embolia cerebrala9 ciroza cardiaca9 endocardita bacteriana subacuta9 tulburari trofice cutanate9 insuficienta renala9 tulburari electrolitice. n evolutia recurenta a .$.$.( insuficientei cardiace congestive C globala& se descriu doua etape sau faze3
(A

. )rima etapa reductibila9 . 5 doua etapa ireductibila. n etapa reductibila predomina in scene clinica semnele stazei venoase sistemice. n perioadele de ameliorare, bolnavul se . desumfla/ si cedeaza edemele , staza pulmonara si staza hepatica. n faza de agravare se umfla si apare dispneea de efort, balonarea abdominala, staza hepatica si edemele la membrele inferioare. *epatomegalia este reductibila, ficatul creste in volum, odata cu decompensarea si revine la normal dupa tratamentul diuretic si tonicardic. Reflu!ul hepato-1ugular este prezent la apasarea ficatului de staza. $and se instaleaza ciroza cardiaca, hepatomegalia devine stationara. n functie de conditia terapeutica si insuficienta pompei, in scena clinica alterneaza asa-zisa . compensare si decompensare/ cardiaca. In etapa ireductibila se instaleaza case!ia cardiacului. n vreme ce abdomenul este destins din cauza ascitei, iar membrele inferioare . umflate butuc/, membrele superioare si toracele sunt umflate din cauza topirii musculaturii si tesutului celular subcutanat. Folnavul este casectic cu retentie hidrica.5pare steza venoasa sistemica, greu reductibila.Suntem obligati sa cautam si in aceasta faza, factorii de risc, potentiali reversibili, care mai pot fi influentati terapeutic. 2atele paraclinice aduc elemente de nuanta care reflecta tulburarile hemodinamice. $u sonda SJan Hanz se poate determina presiunea venoasa sistemica care depaseste (6 cm apa.$ateterismul poate evidentia ).'.2. in atrii si ventriculi, scaderea 2.$.0.( debitului cardiac&. nregistrarile grafice simultane arata modificari ale indicilor sistolici, care ne indica scaderea performantei cardiace. Ecografia - ca metoda inofensiva determina volumul cardiac grosimea peretilor, si mai ales fractia de e1ectie care arata o performanta deficitara a pompei cardiace. Cliseul toracic de fata si profil evidentiaza volumul cavitatii cardiace in corelatie cu leziunile valvulare care au dus la .$.$.( insuficienta cardiaca congestiva globala & in stadiu inaintat. $liseul toracic arata un cord global marit , asa zisul . cord bovin/ cu diametrul cardio-toracic sub 7#%. Staza pulmonara , hilii pulsatili si epansamentul pleural drept sunt alte informatii oferite de e!amenul radiologic. COMPLICATIILE nsuficienta cardiaca stanga duce la insuficienta congestiva, iar aceasta are o evolutie recurenta cu episoade de compensare si decompensare a bolii de baza. n final, dupa multe asemenea episoade, a1ung la case!ie. $omplicatiile acute sunt stopul cardiocirculator provocat de fibrilatie ventriculara care poate duce la moartea subita. O alta complicatie este tromboflebita , cauzata de staza venoasa.la randu ei poate provoca o embolie pulmonara cu consecinte nefaste.
(E

)ot face into!icatii cu digitala. 2intre complicatiile cronice,mentionam ciroza hepatica, intalnita, mai ales in stenoza mitrala. 5lte complicatii3 bronsite de staza, tromboflebite periferice, infectii cronice ale gambelor prin edem cronic, alterarea functiilor hepatice- tulburari de ritm , tulburari electrolitce. )e fondul unor insuficiente cardiace apar uneori decompensari repetate , aparent ne1ustificate, uneori cu subfebrilitate , spute hemoptoice sau subicter. 0!amenul atent depisteaza semne de tromboflebita a membrelor pelvine3 dureri la presiunea gambelor, sau la dorsofle!ia piciorului. 2ecesul poate fi cauzat de tulburari de ritm, accidente trombolitice, insuficienta cardiaca ireductibila. P O*NOSTICUL )rognosticul insuficientei cardiace a evoluat foarte mult in decursul ultimelor decenii si este in continua schimbare9 daca in trecutul nu prea indepartat insuficienta cardiaca, survenita la un volvulat aortic, permitea o supravietuire in medie de 6 ani, astazi durata de viata a crescut la E ani. 5ceasta ameliorare se datoreaza, in special abordarii mai rationale a tratamentului insuficietei cardiace si arsenalului terapeutic care a facut progrese mari. )rognosticul insuficientei cardiace congestive este in general rezervat atat cel ,uoad vitam cat si cel ,uoad sanationem. $ardiacul poate muri in orice clipa din momentul a1ungerii in stadiul insuficientei cardiace ireductibile.

("

CAPITOLUL III
T ATAMENTUL INSU$ICIENTEI CA !IACE Tratamentul urmareste reducerea muncii inimii3 repaus , controlul retentiei hidro-saline prin restrictia aportului de sare , administrarea de diuretice si cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. Repausul reprezinta baza tratamentului cu conditia de a fi individualizat, adeseori putandu-se reduce o insuficienta cardiaca numai prin repaus. Repausul absolut si prelung la pat sau fotoliu are insa o serie de nea1unsuri, fapt pentru care bolnavul- cu e!ceptia unor cazuri deosebite- nu trebuie imobilizat complet.)ozitia cea mia recomandabila este aceea semisezanda. n general, repausul la pat dureaza una pana la trei saptamani apoi se trece la mobilizarea progresiva a bolnavului. n perioada de compensare este obligatoriu un repaus de (# ore in cursul noptii si doua ore dupa-amiaza. Repausul trebuie completat cu sedative (bromuri, barbiturice&, pentru a asigura un somn odihnitor si a combate an!ietatea. 0!cesul de sedative este insa daunator. Se vor evita in masura posibilului imobilizarea absoluta si prelungita deoarece favorizeaza tendinta la tromboze venoase, iar la varstnici aparitia infectiilor urinare. Repausul va fi si psihic si intelectual, nu numai fizic. Regimul consta intr-o alimentatie variata si bogata in vitamine, mese fractionate, regim hipocaloric la obezi, hipertensivi si coronarieni. Se va urmari ca greutatea bolnavului sa nu depaseasca valorile normale. 5lcoolul , cafeaua su ceaiul sunt permise in cantitati mici, fumatul trebuie interzis. Se vor asigura proteine suficiente (( gr8 ?ilocorp&, cantitatea de lipide va fi redusa, iar fructele , zarzavaturile, sucurile si zeama de fructe vor fi administrate in cantitati mai mari. Reducerea clorurii de sodiu (sarea de bucatarie& are o importanta esentiala. n formele severe se permit (-(,: gr de sare de bucatarie pe zi, iar in unele cazuri de #,: gr pe zi (regim de orez, fructe si dulciuri&. 2aca se intrebuinteaza diuretice tiazidice se permit (-3 gr sare. Odata compensat,bolnavul poate consuma 3-: gr sare8zi , iar daca primeste diuretice, tiazidice pana la A gr8zi. n insuficienta cardiaca, restrictia de lichide este nerationala si daunatoare 4 deoarece bolnavii au nevoie de lichide suficiente pentru a elimina sodiul, de aceea , bolnavii vor fi lasati sa-si potoleasca setea dar fara a depasi (86-( litri lichid iarna si 6 litri vara.
6#

Regimul va fi normohipo sau hipercaloric, in functie de starea ponderala a bolnavului in cauza9 trebuie sa fie bogat in vitamine,potasiu, deoarece pierde potasiu prin diuretice, fiind echilibrat in glucide si moderat in lipide. 'ratamentul insuficientei cardiace este3 profilactic9 curativ. $el profilactic se refera la profila!ia primara si secundara a valvulopatiilor, prin tratarea carditei reumatice, prevenirea endocarditei lente. 'ratarea chirurgicala in timp util, a valvulopatiilor stranse care suprasolicita hemodinamic miocardul de lucru.Se indica regului de regim igieno-dietetic si tratament medicamentos in *.'.5. esentiala si secundara. Se are in vedere tratarea corecta si prevenirea obezitatii si tratamentul adecvat. $el curativ se refera la respectarea de catre medic si bolnav a celor trei principii de baza3 crutare a muncii- eforturi9 descarcarea organismului de apa si sare9 tonifierea inimii. a& Principiul crutarii inseamna reducerea la ma!im a efortului fizic3 se!ual, respectarea regimului alimentar si renuntarea la to!ice, tutun si alcool9 evitarea muncilor sau a eforturilor inutile, planificarea deplasarilor in oras, piata,etc. 0fortul fizic si se!ual creste munca inimii prin marirea pre si postsarcinii. 2e aceea, cardiacilor li se dau sfaturi cu privire la efortul se!ual. 2e asemenea, efortul fizic si alimentar , provocate de mese copioase, duce la furt de o!igen pentru miocard. 0motiile, supararile, descarca catecoli care pot determina tulburari de ritm si moarte subita. b& Principiul ,olirii (descarcarii organismului de apa si sare& inseamna reducerea volumiei si scaderea presarcinii, utilizand diuretice care maresc eliminarea de apa si electroliti. 0!ista preparate orale si in1ectabile. 2iureticele orale tip sulfainidic sunt Defri!ul (tb. de 6: mg&, ;urantril (tb. de 7# mg& si acidul etacrinic (tb. de :# mg&. n1ectabile3;urosemidul (f. de 6# mg&, 0decrinul (f. de 6# mg&. 5ceste diuretice actioneaza pe ansa nefronului, scade rezorbtia de apa si maresc eliminarea de Da si I.( fac risipa de apa, sare si potasiu&. 2oze3 cele orale se dau dimineata, (-6 tablete , trei zile consecutiv. ;urosemidul se da .+. ( fiola dimineata. 5ceste diuretice nu se dau in doze repartizate de 3 ori8zi, deoarece bolnavul trebuie sa se odihneasca. 5u ca efecte nedorite hipo?alemia si cresterea acidului uric. Se dau sub controlul greutatii si diurezei. 2iureticele cu actiune pe tubul distal fac spoliere de apa, sare si economisesc potasiul. 5miloridul si 'riameterenul (tb.de (## mg&, in doza de (-3 tb.8zi, sunt diuretice care actioneaza pe tubul distal si inhiba reabsorbtia de apa si sare , scade eliminarea de potasiu.
6(

n tratamentul de urgenta se folosesc preparate in1ectabile 4 acid etacrinic ( fiole de 7# mgsi tb. de :# mg&. 5ctiunea diureticelor poate sa fie potentata cu nitroglicerina tablete de #,: grame sau zo?et de : su (# mg, medicamente care scad intoarcerea venoasa. 2e aceea, miofilina data .+.( (-6 fiole8zi& cat si perfuziile de plasma liofilizata sau albumina umana ( (##ml8zi& potentiaza efectul diuretic, a1uta filtrarea renala, corecteaza presiunea oncotica (albuminemia&. Sunt situatii cand trebuie fortata diureza cu 6-7 fiole furosemid8zi, date intr-o mica perfuzie, cu ritm de (#-(: picaturi8minut, si numai dimineata. 'ratamentul diuretic se aplica sub controlul diurezei, electrolitilor, ureei, acidului uric si creatininei. c& Principiul toni'ierii inseamna folosirea pentru toata viata a digitalicelor, la care se asociaza temporar hipotensoare care scad pre si8 sau postsarcina. 0!ista digitalice cu actiune rapida sau semilenta pe care le administram oral sau intravenos. =anatosidul $ si 2igo!inul tb. de #,6: mg , iar in1ectabil (fiole de #,7mg =anatosidul&, iar 2igo!inul fiole de #,: mg. 5u efect tonotrop si batmotrop pozitiv cronotrop negativ. )entru impregnarea optima a miocardului sunt necesare doze eficiente date oral sau intravenos ( .+.&. mpregnarea poate fi atinsa in 6-3 zile sau A zile. S-au impus 3 metode de digitalizare3 (& digitalizare rapida9 6& digitalizare lenta9 3& digitalizare de inretinere. 1 !igitalizarea rapida 3 este o terapie care se aplica in spital sub controlul medical si 0.$.H. (electrocardiograma&. 5ceasta digitalizare rapida este indicata in insuficientele cardiace globale cu predominanta semnelor de staza pulmonara sau staza venoasa. 2oza de saturatie a miocardului se consuma in 7E-A6 h se da (-6 chiar 3 fiole de =anatosid $8zi, 2ezlanozid sau 2igo!in, doza totala fiind de 6-7mg. " !igitalizarea lenta3 este cea mai utilizata metoda de digitalizare, unde doza de saturatie a miocardului este de aproape : mg si se atinge in A zile. 2oza in primele @ zile este de 3 tb8zi,( la Eh, iar in a A-a zi de 6 tb ( la (6 h.0ficacitatea tratamentului se apreciaza prin marirea diurezei, scaderea in greutate , disparitia edemelor, scaderea hepatomegaliei, a stazei pulmonare.5cestea sunt criteriile clinice care apreciaza rezultatele unei terapii bine conduse. 3 !igitalizarea de intretinere# 5m spus ca tratamentul cu digitala dureaza tot restul vietii si nu poate fi intrerupt decat in cazul unor efecte to!ice, si in mod temporar. . Fenzina pentru motorul cardiac sunt digitalicele actuale- =anotosidul $ si 2igo!inul/. 2upa ce s-a obtinut compensarea bolii care a provocat insuficienta pompei
66

cardiace, se trece la stabilirea dozei de intretinere, doza care sa respecta cu sfintenie, tot restul vietii. 2oza minima eficienta se stabileste in functie de frecventa cardiaca si curba ponderala stabilita prin cantarirea saptamanala. 2upa schema sablon, doza este de #,6:mg8zi de 7-: zile pe saptamana, cu 6-3 zile pauza.2aca la aceasta doza, ritmul cardiac, in conditii de efort moderat, este de A#-E# batai8minut, doza este eficienta. 2aca ritmul cardiac este de peste E# de batai8minut, doza este insuficienta si trebuie marita.Se recurge la o tableta8zi, sub controlul alurii ventriculare si a 0.$.H.ului. 2aca la o tableta pe zi ritmul este sub @# batai8minut, doza este prea mare si se reduce la o tableta pe zi, numai 7 zile pe saptamana, sau intermitent, o zi da 4 una nu, cate o tableta. E$ECTE NE!O ITE% 0fectele nedorite ale digitalicelor sunt de ordin3 a& cardiac9 b& digestiv c& ocular. a& E'ectele car(iace sunt3 acute si cronice. $ela acuta si dovedite de e!perienta nedorita din 2anemarca din ("A#, sunt tulburarile de conducere, urmate de tulburarile de ritm rapid sau lent. $a tulburari de conducere, notam blocuri de gradul , si .$a tulburari de ritm amintim bradicardia si tahicardia. 'ahicardia atriala, sinusala, tahicardia paro!istica,supraventriculara, fibrilatia atriala, fluterul atrial si fibrilatia ventriculara. 0fecte nedorite cu caracter cronic care apar dupa folosirea indelungata a digitalicelor. Sunt tulburarile fazei de nepolarizare traduse prin aplatizarea undei '. %ai rar apar tulburarile de ritm si conducere. )entru combaterea lor, prima masura este suspendarea digitalei pentru 6-3 zile. Obisnuit se foloseste clorura de potasiu, tablete de #,: gr, 3 tb.8zi. Se poate folosi in timpul tratamentului si compotul de prune uscate ( un pumn de prune uscate este mai bine tolerat decat clorura de potasiu si aduce 3 gr clorura de potasiu&. Se mai utilizeaza fenitoina, (-6 tb de :# mg8zi, sau !ilina in in1ectii .+. ( (6 fiole8zi&. 5ntiaritmicele cu actiune atriala, ventriculara sau atrioventriculara se folosesc mai 1udicios la bolnavul spitalizat care poate fi urmarit clinic. b& Tul&urarile (i,estive traduse prin anore!ie, greturi, varsaturi, se combat cu calmante, 'orecan sau Reglan, bune rezultate se obtin si cu Ranitidina, o tableta de (:# mg seara, la culcare, medicament care influenteaza favorabil si e!trasistolele. 'ulburarile dispeptice care apar in primele zile se datoreaza stazei cardiace si in mod gresit sunt tratate prin intreruperea digitalicului. )otiunea calmanta care contine !ilina, torecan, sirop codeina, sirop belladona, rezolva greturile, varsaturile si inapetenta.
63

c& Tul&urarile oculare traduse prin vedere colorata in galben a obiectelor apr foarte rar si dispare la intreruperea pentru 6-3 zile a drogului. 2aca insuficienta cardiaca este refractara la diuretice, tonicardice repaus si clorura de potasiu, se apeleaza la vasodilatoare, medicamente care scad pre-si8 sau postsarcina hidralozina.

CAPITOLUL IV
67

P OCESUL !E NU SIN* / Pre0entare ,enerala / )rocesul sau demersul de Kngri1ire este o metodL organizatL Mi sistematicL care permite acordarea de Kngri1iri individualizate. 0ste centrat pe reacNiile particulare ale fiecLrui individ la o modificare realL sau potenNialL de sLnLtate. 2emersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape, logic ordonate, care au ca scop obNinerea unei bune stLri de sLnLtate a pacientului. 2upL Henevieve 2echanoz, procesul de Kngri1ire reprezintL aplicarea modului MtiinNific de rezolvare a problemelor, a analizei situaNiei, a Kngri1irilor pentru a rLspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renunNa la administrarea Kngri1irilor stereotipe Mi de rutinL, bazate pe necesitLNi presupuse, Kn favoarea unor Kngri1iri individuale, adaptate fiecLrui pacient. 5plicarea cadrului conceput de +irginia *enderson Kn procesul de Kngri1ire uMureazL identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural Mi spiritual Mi gLsirea surselor de dificultate care KmpiedicL satisfacerea nevoilor. 2e asemenea permite stabilirea intervenNiilor capabile sL reducL influenNa acelor surse de dificultate, Kn scopul de a a1uta persoana sL-Mi recapete autonomia pe cOt posibil. Etapele procesului (e nursin,% (. 6. 3. 7. :. $ulegerea de date 5naliza Mi interpretarea datelor )lanificarea Kngri1irilor Realizarea intervenNiilor 0valuarea

PLAN !E IN* I7I E PENT U CA)U ILE STU!IATE


6:

CAPITOLUL V

5m efectuat practica in sectia FO= D'0RD0 a Spitalului $alafat urmarind cinci cazuri cu diagnostic de '' suficienta cardiaca'' din care am selectat trei cazuri. 2in dialogul cu bolnavii si din analiza datelor din foile de observatie au rezultat urmatorele3 CA)UL CULE*E EA !ATELO !ate (e i(entitate% Dume si prenume3 .F. 2omiciliul 3 $alafat, Pud. 2ol1 Ocupatia3 pensionar $onditii de viata si munca3 consumator moderat de alcool si nefumator9 2ata internarii3(7.#3.6#(7 2iagnostic la internare3 nsuficienta cardiaca congestiva globala, cardiopatie ischemica cronica dureroasa. 2ata e!ternarii3 6(.#3.6#(7 2iagnosticul la e!ternare3 nsuficienta cardiaca clasa a -a9 fibrilatie atriala, cardiopatie ischemica dureroasa9 Dr. zile spitalizare3 E zile 5namneza3 antecedente heredocolaterale- fara legatura cu cazul 5ntecedente personale patologice3QQQQQ Istoricul &olii% Folnav in varsta de E( ani, cu $ardiopatie cronica ischemica dureroasa si ;ibrilatie atriala, si care nu a urmat tratamentul la domiciliu, si nici nu a respectat regimul igieno-dietetic desodat, astfel ca starea generala s-a inrautatit, prezentand edeme declive masive, hepatalgii, astenie, palpitatii, dispnee si dificultate de deplasare. !ate in(irecte% Folnavul a fost adus la camera de garda a Spitalului %unicipal $alafat unde, dupa consultatia medicului, este internat pentru tratament si investigatii de specialitate, in Sectia de Foli nterne. E1amen clinic% =a e!amenul clinic pe aparate si sisteme, efectuat de medic s-au constatat urmatoarele aspecte patologice3 stare generala3 modificata, astenic, an!ios9 tegumentele, mucoasele3 palide cu e!tremitati reci, cianostice insotite de edeme gambime9 aparatul respirator3 cai respiratorii superioare libere, torace normal conformat, sonoritate pulmonara prezenta, submatitate la baza, murmur
6@

vezicular prezent normal transmis9 raluri umede la nivelul (83 inferioare bilateral9 ap. cardiovascular3 dispneic, ortopneic, '.5.- (7#8(## mm *g )-(3#8b9 Socul ape!ian in spatiul + intercostal si in afara liniei medioclaviculare, malitatea cardiaca marita in sens transversal, zgomote cardiace bine batute9 tahicardie- zgomotele ( intarite la varf, zgomotele intarite la aorta artere pulsatiile si vene periferice permeabile9 aparatul digestiv3 dentitie incompleta, abdomen normal, usor marit de volum, sensibil, spontan si la palpare in epigastrul si hipocondriul drept. 'ranzit intestinal prezent. ;icatul la :-@ cm sub rebord, mobil cu miscarile respiratorii cu sensibilitate si consistenta crescute, dureros la palpare9 aparatul urogenital 3 co1i renale de aspect normal, manevra Hiordano negativa , mictiuni fiziologice9 S.D.$. si organe de simt3 bolnav orientat temporospatial coperant3 astenie, cefalee, an!ios9 refle!e osteotendinoase3 egale , simetrice. INTE P ETA EA !ATELO 2iagnostic clinic3 nsuficienta cardiaca clasa a 'ahicardie sinusala9 5rteroscleroza cerebrala. -a9

!IA*NOSTIC NU SIN* 5naliza biofiziologica3 bolnav cu aparate si sisteme integre, cu afectarea celor mentionate mai sus. 2in analiza datelor culese rezulta ca bolnavul este partial dependent, necesitand a1utorul nursei in satisfacerea nevoilor fundamentale prioritare3 nevoia de a respira si de a avea o ciculatie adecvata9 nevoia de a elimina9 nevoia de a evita pericolele9 nevoia de a se odihni9 nevoia de a bea si de a manca9 nevoia de a fi curat si a-si ingri1i tegumentele9 nevoia de a se deplasa9 nevoia de a se imbraca si dezbraca9 nevoia de a invata despre boala sa. 5naliza psihologica3 bolnav constient, orientat temporospatial, an!ios. 5naliza sociologica3 bolnav cu posibilitati reduse de a se trata si de a urma regimul igieno-dietetic. 5naliza cultural-spirituala3 bolnav cu nivelul relativ scazut de cultura sanitara, de religie crestin-ortodo!a, care nu respecta posturile.

6A

6E

6"

3#

3(

36

33

37

CA)UL 8 CULE*E EA !ATELO !ate (e i(entitate% Dume si prenume3 O.$. 2omiciliul3 maglavit Ocupatia3 pensionar $onditii de viata si munca3 consumator moderat de alcool si nefumator9 2ata internarii3 (#.#7.6#(7 2iagnostic la internare3 astm bronsic in criza, nsuficienta cardiaca clasa a -a, *.'.5. primara gradul 8 9 2ata e!ternarii3 (7.#7.6#(7 2iagnosticul la e!ternare3 *.'.5. primara gradul - , nsuficienta cardiaca clasa a -a si a -a , astm bronsic9 Dr. Rile spitalizare3 : zile 5namneza3 5ntecedente heredocolaterale- mama-astm bronsic9 5ntecedente personale patologice3QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ storicul bolii3 Folnav in varsta de @" de ani, cunoscut cu *.'.5. primara de multi ani si care in ultimele saptamani nu a mai facut tratament ambulator si nici nu a respectat regimul
3:

igieno-dietetic desodat, astfel ca starea generala s-a inrautatit prezentand dispnee la eforturi reduse, cefalee, ameteli, palpitatii, astenie, fatigabilitate. !ate in(irecte% Folnavul a fost adus de urgenta, unde, dupa consultatia medicului , este internat pentru tratament si investigatii de specialitate, in sectia de Foli nterne. E1amen clinic% =a e!amenul clinic pe aparate si sisteme , efectuat de medic, s-au constatat urmatoarele aspecte patologice3 stare generala3 modificata, astenic, an!ios9 aparatul respirator3 cai respiratorii superioare libere, torace normal conformat, sonoritatea pulmonara prezenta, murmur vezicular prezent normal transmis9 - sistemul osteoarticular3 relatii clinice normale9 ap. cardiovascular3 dispneic, ortopneic, '.5.- 6(#8(6#mm*g, )-"6b8min9 Socul ape!iam in spatiul + intercostal si in afara liniei medioclaviculare, matitatea cardiaca moderat marita in sens transversal, zgomote cardiace bine batute9 tahicardie3 zgomotele intarite la varf, zgomotele intarite la aorta, artere pulsatile si vene periferice permeabile9 aparatul digestiv3 dentitie incompleta normal depresibil, nedureros spontan la palpare. 'ranzit intestinal prezent.;icat, splina-relatii clinice normale9 aparatul urogenital3 lo1i renale de aspect normal. %anevra Hiordano negativa, mictiuni spontane fiziologice9 S.D.$. si organe de simt3 bolnav orientat temporospatial cooperant9 refle!e osteotendinoase3 egale, simetrice9 celelalte organe si sisteme 4 in limite normale. INTE P ETA EA !ATELO 3 2iagnostic clinic3 nsuficienta cardiaca, *.'.5. primara gradul bronsic. astm

!IA*NOSTIC NU SIN* 5naliza biofiziologica3 bolnav cu aparate si sisteme integre, cu afectarea celor mentionate mai sus. 2in analiza datelor culese rezulta ca bolnavul este partial dependent, necesitand a1utorul nursei in satisfacerea nevoilor fundamentale prioritare3 - nevoia de a respira si de a avea o ciculatie adecvata9 nevoia de a elimina9 nevoia de a evita pericolele9 nevoia de a se odihni9 nevoia de a bea si de a manca9 nevoia de a fi curat si a-si ingri1i tegumentele9 - nevoia de a se deplasa9 nevoia de a se imbraca si dezbraca9 - nevoia de a invata despre boala sa9
3@

nevoia de a-si mentine temperatura corpului constanta. 5naliza psihologica3 bolnav constient, orientat temporospatial an!ios. 5naliza sociologica3 bolnav cu posibilitati reduse de a se trata si de a urma regimul igieno-dietetic. 5naliza cultural-spirituala3 bolnav cu nivelul relativ scazut de cultura sanitara, de religie ortodo!-crestina, care nu respecta posturile.

3A

3E

3"

7#

7(

76

CA)UL III CULE*E EA !ATELO % 2ate de identitate3 Dume si prenume3 2.%. 2omiciliul3 $alafat Ocupatia3 pensionar $onditi de viata si munca3 consumator moderat de alcool si nefumator 2ata internarii3 66.#:.6#(7 2iagnostic la internare3 F.).O.$. acutizant, *'.5. gradul 8 2ata e!ternarii 6".#:.6#(7 2iagnosticul la e!ternare3 nsuficienta cardiaca congestiva clasa a -a si a +-a ,cord pulmonar cronic stadiul 9 Dr. Rile spitalizare3 E zile 5namneza3 5ntecedente heredocolaterale 4 fara legatura cu cazul9 5ntecedente personale patologice3QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ Istoricul &olii% Folnav in varsta de A6 de ani, cu antecedente cardiace, respiratorii, acuza la internare dispnee la eforturi minime, palpitatii, edeme ale membrelor inferioare. 2ate indirecte3 recent dupa o stare gripala neurmand tratament la domiciliu, se interneaza pentru tratament si investigatii de specialitate in sectia de Foli nterne. E1amen clinic3 la e!amenul clinic pe aparate si sisteme, efectuat de medic , sau constatat urmatoarele aspecte patologice3 starea generala3 modificata, astenic,an!ios9 tegumentele, mucoasele, cianoza periorala si a e!tremitatilor9 aparatul respirator3 frecvente raluri bronsice pe ambele campuri pulmonare, raluri subcrepitante, dispnee la efort9 sistemul osteoarticular3 edeme ale membrelor9 aparatul cardiovascular3 dispneic, ortopneic, palpitatii,'.5.(:#8E#mm*g,)-((# b8min9 Socul ape!iam in spatiul + intercostal stang pe linia medioclaviculara, matitatea cardiaca in limite normale. aparatul digestiv3 dentitie incompleta, ficat la 7 cm sub rebordul costal, sensibil la palpare9 aparatul urogenital3 lo1i renale de aspect normal, manevra Hiordano negativa, mictiuni fiziologice9 S.D.$. Si organe de simt3 relatii clinice normale9
73

refle!e ostendinoasae3 egale, simetrice9 celelalte organe si sisteme3in limite normale.

INTE P ETA EA !ATELO % 2iagnostic clinic3 nsuficienta cardiaca congestiva( globala& clasa a +-a , $.).$.( cord pulmonar cronic& stadiul .

-a si a

!IA*NOSTIC NU SIN*% 5naliza biofiziologica3 bolnav cu aparate si sisteme integre, cu afectarea celor mentionate mai sus. 2in analiza datelor culese rezulta ca bolnavul este partial dependent, necesitand a1utorul nursei in satisfacerea nevoilor fundamentale prioritare3 - nevoia de a respira si de a avea o ciculatie adecvata9 nevoia de a elimina9 nevoia de a evita pericolele9 nevoia de a se odihni9 nevoia de a fi curat si a-si ingri1i tegumentele9 nevoia de a se deplasa9 nevoia de a invata despre boala sa9 nevoia de a-si mentine temperatura corpului constanta. 5naliza psihologica3 bolnav constient, orientat temporospatial, an!ios. 5naliza sociologica3 bolnav cu posibilitati reduse de a se trata si de a-si urma regimul igieno-dietetic. 5naliza cultural-spirituala3 bolnav cu nivelul relativ sczut de cultura sanitara, de religie ortodo!-crestina, care nu respecta posturile.

77

7:

7@

7A

7E

7"

CAPITOLUL VI
OLUL ASISTENTEI M!ICALE IN IN* I7I ILE ACO !ATE "OLNAVILO Devoile umane reprezintL originea Kngri1irilor infirmiere Kn toate serviciile de sLnLtate.'rebuie menNionat cL rolul asistentei medicale se schimbL de la un deceniu la altul. Du numai rolul ei se schimbL, dar Mi situaNiile Kn care se gLseMte.
:#

Rolul asistentei medicale constL Kn a Sa1uta persoana bolnavL sau sLnLtoasL sLMi cOMtige sLnLtatea (sau sL o asiste Kn ultimele sale clipe& prin Kndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi Kndeplinit singurL dacL ar fi avut voinNa sau cunoMtinNele necesareS. 5sistenta medicalL trebuie sL KndeplineascL aceste funcNii, a Kngri1i astfel bolnavul sL-Mi recOMtige independenNa cOt mai repede posibil. +a a1uta bolnavul sL respecte prescripNiile terapeutice ale medicului. Bnii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipseMte pentru a fi complet Kntreg sau independent din cauza slLbiciunii fizice, a lipsei de voinNL sau de cunoMtinNL. 5sistentele medicale trebuie sL KnNeleagL foarte bine ceea ce vrea pacientul Mi care sunt nevoile sale pentru a se menNine Kn viaNL Mi pentru a-Mi cOMtiga e!istenNa. 0a va fi pentru un timp3 SconMtiinNa celui lipsit de cunoMtinNL, dorinNa de a trLi pentru cel ce a gOndit la suicid, membru pentru cel cLruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mi1locul de locomoNie pentru copil, cunoMtinNe Mi Kncredere pentru mama tOnLrL, vocea celor prea slabi pentru a se putea e!primaS. Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind Kn locul unde este nevoie de ea, poate dLrui dragoste celor suferinzi. 2e mai multe ori, un zOmbet, o vorbL bunL, o ascultare sunt mult mai benefice decOt un tratament comple!. Tn unitLNile sanitare, Kn general se trateazL suferinNa fizicL, nepunOndu-se mare preN pe cea sufleteascL. Oamenii sunt niMte fiinNe minunate, de aceea trebuie trataNi ca atare. 0i meritL toatL atenNia noastrL Mi tot efortul nostru, trebuie Kndreptat spre a-i aduce la starea de bine. +iaNa oricLrui cetLNean poate fi ameninNatL la un moment dat, de o suferinNL apLrutL brusc, care-l aduce Kntr-o situaNie criticL acutL ce trebuie rezolvatL de serviciul sanitar cu promptitudine Mi deosebitL competenNL. 5sistenta medico-chirurgicalL solicitL zi Mi noapte corpul sanitar. 0ficienNa asistenNei de urgenNL impune o muncL dusL Kn echipL, pentru a fi eficientL, cere din partea fiecLruia multL dLruire, dar Kn acelaMi timp multL responsabilitate. Spiritul acestei responsabilitLNi cere la rOndul ei conMtiinNL Mi competenNL profesionalL, care sL asigure pentru bolnavul de urgenNL, a cLrui viaNL este ameninNatL a se sfOrMi uneori Kn cOteva zile, dar Mi Kn cOteva ore sau minute chiar, aplicarea imediatL a tuturor mLsurilor terapeutice care sL KnlLture cauzele care se opun supravieNuirii. $ompetenNa corpului sanitar, pusL Kn valoare de o bunL organizare Mi dotare a asistenNei de urgenNL, impune, din partea medicilor Mi a cadrelor medicale, o continuL pregLtire Mi perfecNionare

CONCLU)II
2ezechilibrul care apare intre nevoile de sange o!igenat ale oraganelor, tesuturilor si capacitatea cordului de a-l furniza, precum si imposibilitatea cordului de a face fata hemodinamic volumului de sange venos care se intoarce de la inima, poarta denumirea de insuficienta cardiaca. nsuficienta cardiaca se manifesta clinic printr-un numar de semne si
:(

simptome, datorate disfunctiei unor organe care sufera mai mult in urma tulburarilor hemodinamice ce caracterizeaza insuficienta cardiaca ( plamani, rinichi, ficat si vase&, si sunt de obicei usor evidentiate. ;recventa insuficientei cardiace este in egala masura la ambele se!e, diferenta fiind insa cea de varsta, este mai frecventa la varstnici decat la cei tineri $eea ce duce in primul rand la aparitia insuficientei cardiace este de fapt boala cardiaca de baza. )entru ca nu este o boala contagioasa, sau mai bine-zis . un sindrom contagios/, rata sa de transmitere este egala cu zero. 2atorita medicinei si descoperirii unor medicamente si solutii noi,se poate impiedica aparitia insuficientei cardiace, si daca aceasta a aparut a1uta la compensarea ei. 2iagnosticul de insuficienta cardiaca rezulta de cele mai multe ori prin inmanuncherea unor simptome si semne evidentiate cu usurinta clinica. 2iagnosticul pozitiv complet trebuie sa cuprinda3 recunoasterea insuficientei cardica si a formei clinice a acesteia9 aprecierea gravitatii si incadrarea functionala9 diagnosticul bolii de baza9 depistarea factorilor precipitanti ai insuficientei cardiace. 0volutia si prognosticul depinde de forma clinica a insuficientei cardiace, de natura si severitatea cardiopatiei de baza, de factorii etiopatogeni adecvati, de terapia aplicata si de prezenta sau absenta complicatiilor. ;ormele acute pot duce la deces in cateva ore. n formele cronice, evolutia se poate e!tinde pe mai multi ani. Detratarea insuficientei cardiace si negli1area tratamentului igieno-dietetic, duce la aparitia complicatiilor3 tromboze venoase ale membrelor inferioare9 emboliii pulmonare9 embolii arteriale9 complicatii pulmonare9 ciroza cardiaca9 insuficienta renala9 endocardita bacteriana subacuta9 tulburari trofice cutanate9 tulburari electrolitice. 2ecesul poate fi cauzat de tulburari de ritm, accidente trombolitice, insuficienta cardiaca ireductibila. 'ratamentul medicamentos al insuficientei cardiace este cel indicat in toate cazurile conform schemelor %inisterului Sanatatii si care se administreaza sub stricta supraveghere, atat in spital cat si la dispensarul teritorial, sau la domiciliul bolnavului. 2in punct de vedere al procesului de nursing, a fost vorba de trei pacienti care nu au respectat regimul igieno-dietetic si tratamentul medicamentosla care ingri1irile de nursing au necesitat satisfacerea urmatoarelor nevoi fundamentale3 nevoia de a respira si de a avea o circulatie adecvata9 nevoia de a evita pericolele9
:6

nevoia de a-si mentine temperatura corpului la limitele normale9 nevoia de a manca si de a bea9 nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate9 nevoia de a se odihni9 nevoia de a se deplasa si de a pastra o buna postura9 nevoia de a invata despre boala sa. Studierea acestor cazuri m-a a1utat la intocmirea unor planuri de ingri1ire in pregatirea mea profesionala, invatand sa ingri1esc bolnavii cu diagnosticul de insuficienta cardiaca.

"I"LIO* A$IE -# MO)ES C#/T#I#"#vol I,II,e(itura me(icala 8# "ALTA C#/In,ri9iri me(icala si speciale ale &olnavului vol#I,II e(itura (i(actica si pe(a,o,ica -:;<# TITI ICA L#/Ur,ente me(ico/c2irur,icale e(itia a/II a, -::=, e(itura Viata Me(icala omaneasca# =# TITI ICA L#/*2i( (e nursin, e(itia I,-::>, e(itura Viata Me(icala omaneasca
:3

># TITI ICA L#/ E1plorari 'unctionale, e(itia -::># e(itura Viata Me(icala omaneasca ?# $O!O O#/Me(icina interna @# I$ IN M#, NICULESCU *#/ Compen(iu (e anatomie ;# AL"U M#/Anatomia si 'i0iolo,ia omului, e(itura Corint,-::@#

:7