Totul despre nade si momeli

Etichete:

Comentarii [0] Digg it! Facebook

Crapii sunt omnivori si au preferinte alimentare in functie de sezon. De la aceasta regula face exceptie Amurul, acesta avand predilectie pentru hrana de natura vegetala. Tot in categoria exceptiilor mai fac parte Fitofagul si Novacul (crapi chinezesti) care consuma numai plancton de natura vegetala respectiv animala, acestia neputand fi capturati prin mijloace specifice pescuitului sportiv decat in mod accidental motiv pentru care nu vom insista prea mult asupra lor. Nadele au rolul de a atrage si a mentine pestii in zona in care pescuim si sunt constituite, de regula, din amestecuri de seminte (soia, grau, porumb , canepa etc. intregi sau macinate), aluat, arome, coloranti, continand uneori si cantitati moderate de rame, viermusi al!i. Nada este !ine sa fie aleasa corelat cu momeala utilizata si nu intamplator. "ntotdeauna tre!uie avut in vedere ca nada sa fie aleasa cu grija in functie de sezon, de caracteristicile lacului, de hrana naturala oferita de lacul in cauza. Momeala are rolul de a atrage pestele si de a#l determina sa inghita acul. Aceasta este fixata prin intermediul unor fire auxiliare, denumite uneori $fir de par%, sau se fixeaza direct pe ac. &a fel ca si nada, momeala optima se alege tinand cont de sezonul de pescuit, de caracteristicile lacului si de hrana naturala oferita de lac. 'n lucru mai putin stiut de pescari este ca insasi ()#ul apei joaca un rol important in alegerea sau prepararea nadei optime. "ntr#un iaz !ogat in calciu (() ridicat) si deci si in hrana, nadele !ogate in aminoacizi sunt putin eficace. *uletele $sarace%, pe !aza de gris, cu o aroma simpla ca atractant, reprezinta alegerea inteleapta pentru acest caz. + nada simpla si clasica cu o aroma si putin ulei volatil devine usor acida. "ntr#o apa cu ()#ul ,#,.- aceasta diferenta prezinta interes pentru crap. "n cazul apei dure (() ..-), nada de mai sus devine prea acida pierzandu#si atractivitatea ca urmare a gradientului ridicat de aciditate (diferenta mare de aciditate). "n acest caz vom pune in nada putin car!onat de calciu sau coaja de ou care au rolul de a diminua aciditatea nadei. A se intelege aici ca pro!lema este vala!ila atat pentru nada cat mai ales pentru momeala, cazul reprezentativ !uletele. Aciditatea apei poate fi masurata cu reactivi sau se poate estima $la ochi%/ o apa cu alge pline de cochilii de scoici si melcisori este in general calcaroasa, unde crapii cresc repede si unde intalnim exemplare mari. Aici ne vom feri sa utilizam nade acide. Din contra, in cazul unei ape cu () su! pragul lui ,, pescuitul este mult mai usor de practicat, fiind mai putina hrana. "n acest caz crapii raspund mai usor la nadele im!ogatite cu aminoacizi, ulei de peste, faina animala (de oase), vitamine. 0epet, in apele !ogate in hrana, aceasta nada acida nu prezinta interes deose!it pentru crap. Am facut un experiment in cateva randuri/ intr#o !alta cu apa cu () ridicat, am pescuit in conditii identice cu un !ulete acid si unul simplu. 1corul de 234 in favoarea !uletelui simplu a demonstrat teoria ()#ului. 5u ani in urma un pescar mai in varsta a pescuit langa mine folosind ca nada mamaliga ramasa de la masa. 6u aveam mamaliga speciala, indulcita, colorata si aromata. Numai ca mamaliga mea mi#a adus un crap de 7 8g pe cand vecinului, om simplu de tara, i#a adus 9 !ucati la 9#.8g3!uc.. :omelile si nadele pentru pescuitul crapului se impart in doua grupe importante, conform prezentarii din ta!elul urmator/ Momeli nade de origine !egetala Momeli de origine animala (entru pescuitul crapilor de orice marime/

porum!ul (de lapte, uscat sau fiert); graul (uscat sau fiert); mazarea; cartoful; floarea soarelui; castraveti, rosii; mamaliga; painea; !uletele; pufuleti. +!s/ 6xperienta a aratat ca rezultate foarte !une se pot o!tine prin com!inarea mai multor nade sau momeli. 'n exemplu il constituie amestecul de paine si mamaliga ce poarta numele de cocolos.

viermusii (de culoare al!a sau roza); li!elulele; ramele; greierii; (entru pescuitul exemplarelor mari si foarte mari de crap/

lacustele; coropisnita; scoicile; racii.

Atunci cand momelile individuale nu dau rezultatele scontate, se recomanda utilizarea acestora in diverse com!inatii (carcalete). 5el mai des se foloseste com!inatia dintre o momeala vegetala si una animala (ex. mamaliga cu rama sau viemusi, cocolosul cu rama sau viermusi) si uneori rame si viermusi impreuna. Asa cum s#a amintit in repetate randuri, momeala se alege in functie si de caracteristicile lacului (hrana naturala, ()#ul apei, natura fundului !azinului, hidrodinamica apei<) respectiv de anotimpul in care pescuim. Niciodata nu vom o!tine satisfactii daca nu tinem cont de aceste o!servatii. "n continuare vom prezenta cateva retete de preparare3conservare a principalelor momeli de origine vegetala. "orumbul 6ste, prin excelenta, cea mai raspandita momeala pentru crap avand in acelasi timp si o eficacitate extrem de ridicata. (e langa faptul ca porum!ul este preferat de toti crapii, pretul acestuia este foarte redus iar utilizarea sa ca momeala este cat se poate de simpla. (orum!ul se poate folosi in forma naturala (porumb de lapte sau uscat) sau prelucrat prin fier!ere3conservare. (orum!ul crud (de lapte) este foarte eficient si se poate procura in perioada iulie#august, perioada de la formarea !o!ului si pana la uscare. (entru a avea la dispozitie porumb crud si in alt sezon decat cel al verii, se colecteaza !oa!ele crude si apoi se conserva prin congelare. (orum!ul uscat este foarte eficient in special in cazul exemplarelor medii si mari de crap. Acesta se poate fixa de carlig cu ajutorul unui fir su!tire (%fir de par%) trecut prin !oa!a gaurita, operatiune care necesita ceva experienta si ra!dare. +peratia este mult simplificata daca !oa!a este fiarta; insirarea !oa!elor fierte pe $firul de par% (fir de n=lon, ata, par de cal <) se poate face rapid, cu un ac simplu de cusut. (orum!ul fiert mai prezinta avantajul ca se poate fixa direct in carligul de pescuit. (rin adaugarea unei arome in apa, in timpul fier!erii sau conservarii, porum!ul devine o momeala foarte atractiva pentru crap. (orum! fiert, gata preparat, puteti cumpara direct din magazinele de specialitate. +ferta este deose!it de generoasa fiind comercializate conserve cu diferite arome/ de miere, de vanilie, de anason, de ciocolata etc. 5el mai eficient, dupa parerea multor pescari cu experienta, ar fi porum!ul cu aroma de anason. Dar ce facem daca dorim sa folosim cantitati mai mari de porum! fiert ca nada in amestec cu alte ingrediente > 5osturile ar putea sa fie mult mai ridicate ? 1olutia ar fi sa#l prepara chiar noi. + reteta de mare succes in prepararea !oa!elor de porumb fiert este urmatoarea/ se sorteaza !oa!ele de porum! cu ajutorul unei site. *oa!ele sortate se pun intr#un vas, de preferinta din inox. (este !oa!e se adauga apa, in cantitate cam de doua ori cat cea de !oa!e. (entru a creste atractivitatea !oa!elor se pot adauga si o serie de arome su! forma de uleiuri volatile sau plante aromate (seminte de canepa, anason < )

adaugate in timpul fier!erii. 6ste !ine sa adaugam si putina miere sau zahar in apa in care fier!e porum!ul. *oa!ele se fier! la foc mic timp de cca. 7 73@ pana la @ ore, in vasul permanent acoperit. Dupa acest timp se opreste focul lasand !oa!ele sa se raceasca odata cu apa. "n acest fel !oa!ele fierte se umfla fara sa se sparga. *oa!ele $explodate% nu se folosesc la pescuitul crapului dar pot servi ca nada sau momeala pentru platica, !a!usca si caras. 5a arome pot fi folosite uleiurile volatile, 1copex, Aromex, mierea etc. Nu exista restrictii din punct de vedere al soiului de porumb folosit ca momeala insa eu prefer soiul de porum! $mocanesc% care prezinta o !oa!a neteda, lucioasa, de culoare rosiatica si care prin fier!ere se umfla !ine fara sa crape. "n alte tari creste un soi de porum! cu !oa!a uriasa, foarte !un pentru pescuit si care se comercializeaza si la noi su! forma de conserve. De retinut ca atunci cand !oa!ele se pun direct in carlig, numarul optim de !oa!e prinse in carlig este de @#9, in functie de marimea acestora si de numarul carligului (deschiderea sa); intotdeauna tre!uie sa retinem ca varful carligului tre!uie sa fie li!er, putin iesit din ultima !oa!a, altfel existand pericolul ca !oa!ele sa impiedice carligul sa intepe pestele. 5arligele se vor lega de linie cu fir textil de A.@#A.@- mm grosime si o lungime de circa 7A cm lungime. (e firul textil se pot insera inca 9#- !oa!e, alaturi de cele prinse in carlig. De retinut ca primavara, la pescuitul ciortanului, se pot o!tine rezultate superioare daca !oa!ele sunt decorticate (se indeparteaza coaja). 5a nada de o eficienta extraordinara mentionam !oa!ele de porumb prajite in emulsii cu ulei de usturoi, care atrag si mentin pe loc si pe cei mai pretentiosi crapi. Acest tip de nada este mai putin cunoscuta si utilizata de catre pescari. #raul 6ste o samanta excelenta, foarte eficienta pentru crapi, desi adesea omisa de crapisti. 6ste foarte eficienta in special primavara, cand crapii prefera alimentele mici si moi. Nadirea cu grau, fiert sau nu, atrage si pesti mai mici care sunt urmati de crapi. Bgomotul de la impactul !oa!elor de grau cu apa atrage si stimuleaza crapii din zona. 1ingurul dezavantaj este ca graul atrage foarte multa al!itura, care uneori ne sacaie prea mult. Carto$ul 6ste o momeala care, su! forma de cu!ulete de diferite marimi si conservate in saramura, ne poate aduce

capturi impresionante, in special cand celelalte momeli (porumb , !ulete<) nu dau roade. Totusi, nu recomandam cartoful ca o momeala foarte eficienta

ci mai degra!a ca o alternativa pentru perioadele cand crapii nu consuma momelile traditionale. %uletele Fara indoiala, !uletele reprezinta cea mai complexa momeala utilizata la pescuitul crapului, putand avea o

gama foarte larga de marimi, culori, gust, miros si chiar densitate, caracteristici care nu pot fi o!tinute la alte tipuri de momeli, cum ar fi semintele, de exemplu. + caracteristica foarte importanta a !uletelor este aceea de a permite alegerea selectiva a speciilor de pesti pe care dorim sa#i pescuim, evitand astfel trasaturile sacaietoare ale altor $nepoftiti% (platica, carasul<). 1i ca sa reamintim ca o momeala !una tre!uie sa fie usor de digerat, !uletele este realizat pe !aza de paste fainoase, preparate prin fier!ere, deci usor digera!ile. Astfel, un !ulet realizat dintr#un aluat !un va fi digerat in maximum 9 ore fata de unul cu componente !rute (seminte) care poate necesita un timp de circa -#C ore pentru o digerare completa, ciclul de hranire fiind redus in primul caz la jumatate, iar crapul va manca mai des + alta caracteristica importanta a !uletelor este consistenta. 1e considera ca un !ulete de calitate tre!uie sa ai!a o consistenta care sa#i asigure o rezistenta corespunzatoare in timpul lansarii si sa reziste in apa mult timp, fara a se inmuia si apoi dezintegra in apa; cand crapul musca !uletele, acestea tre!uie sa se sparga fara efort prea mare, moment in care se eli!ereaza un norisor de arome ce nu#i va permite crapului sa plece fara a consuma momeala. (rimavara, !uletele pot fi ceva mai moi. Alegerea compozitiei optime a !uletelui tre!uie sa se faca in functie de sezon, de ()#ul apei, de specia de crap urmarita etc. (rincipalele ingrediente ale !uletelor sunt, in ordinea preferintelor, faina de soia, de orez, proteinele de lapte, faina de peste, faina de grau, de porumb etc.. 1oia si faina de peste proaspata dau rezultatul cel mai spectaculos aproape pentru toate speciile de crap. (entru a usura realizarea !uletelor se pot utiliza cu mare succes amestecurile 1TA0 *A"T1 care permit o!tinerea oricarui tip de !ulete. 5ele mai !une rezultate am o!tinut cu (rotein :ix si Fish :ix, proportia celor doua componente fiind varia!ila de la un anotimp la altul. Aceste amestecuri contin printre altele si elemente solu!ile care sporesc atractivitatea momelei, similar aromelor. + remarca foarte importanta este ca !uletele tre!uie sa fie proaspete pentru a da rezultatul scontat, adica marele crap. 'n !ulete vechi este deseori ocolit de crapii experimentati. "n continuare va prezentam urmatoarele retete de !ulete, preluate din literatura de specialitate si incercate de noi cu succes in decursul ultimilor doi ani. Desi pregatirea prin mijloace proprii a !uletelor nu este prea simpla, marele avantaj consta in prospetimea garantata a acestora.

"entru pescuitul de !ara: 7AA g !oa!e de @AA g germeni de porumb ; 7AA g seminte grau fine; 7AA g seminte de orez fine; 7AA g proteine de lapte; 9AA g faina grasa de soia; 7-A g amestec seminte pentru canari; -A g seminte de hamei desalinizata. porum!; @AA g semnite de grau; @-A g faina grasa de soia; @AA g faina grasa de peste; 7AA g *ird#Food pur; -A g germeni de grau;

"entru pescuitul de toamna:

@-A g !oa!e de porumb ;

@AA g seminte de grau; 7-A g canepa prajita si macinata; @-A g faina grasa de soia; 7-A g proteine de lapte; -A g 0o!in 0ed pur; -A g decorticat de soia;

.+!s/ toate semintele si germenii mentionati in retetele de mai sus se macina inainte de prepararea

aluatului. &a un 8g de mixtura se adauga de la - la 7A oua proaspete. :odul de preparare este urmatorul/ se amesteca ingredientele timp de 7-#@A min. dupa care se lasa aluatul la dospit tot cam 7-#@A min.. Acesta tre!uie sa ai!a o consistenta nu prea moale dar nici prea dura si nu tre!uie sa fie lipicios. Dupa aceasta operatie are loc modelarea !uletelor fie manual, similar prepararii perisoarelor, fie cu ajutorul unor forme speciale similare celor prezentate in figura alaturata. *uletele se fier! si apoi se aseaza pe o panza pentru a se usca. :arimea !uletelor variaza de la . mm (micro!ulete) la 9- mm (!ulete Dum!o). 5ele mai spectaculoase capturi au fost prinse, in cele mai multe cazuri, cu ajutorul !uletelor medii 7.#@A mm care se pot lega de carlig (7 sau @ !ucati) cu ajutorul unui fir ca in figura alaturata. Firul utilizat poate fi un fir dentar. "n cazul !uletelor foarte mari, frecvent au loc rateuri datorita $mascarii% carligului de catre !ulete. (entru a realiza !ulete aromate, gama de arome 1tar *aits este foarte potrivita. De mentionat ca atunci cand !uletele simple nu dau rezultate, se recomanda utilizarea aromelor in com!inatie cu solventi, acizi organici, aldehide de fructe. "nainte de lansare, dupa caz, putem folosi aromele tip spra=. 5and nada este aruncata in cantitati mici se recomanda supradozarea !uletelor cu arome. Daca nadim din a!undenta atunci vom fi mai economi cu aromele. +ri de cate ori avem ocazia, nu tre!uie sa omitem din reteta si o mica doza de zahar, ca atractant. 0ezultate remarca!ile putem o!tine adaugand la reteta uleiuri volatile de usturoi (foarte eficient), coriandru, canepa, anason, chimen, menta, lamaie. 'leiurile pure precum 5omplex Oil sunt de asemenea destul de

eficiente. 'leiurile se introduc in compozitia aluatului, la preparare, sau se pot folosi la umectarea !uletelor inainte de lansare. Tensiunea superficiala foarte mare face ca uleiurile sa fie a!sor!ite foarte rapid in masa !uletelor. Tre!uie mentionat ca uleiurile volatile sunt foarte concentrate astfel ca poate fi suficienta pentru aromare si o cantitate echivalenta cu 9#2 picaturi38g de aluat. "n literatura de specialitate straina se mentioneaza cazul unui campion mondial de pescuit la crap care umecta !uletele in tuica naturala. 1e pare ca aroma alcolului, in general, este agreata de crap; totodata, alcolul (tuica) favorizeaza descompunerea lenta a stratului superficial al !uletelui care difuzeaza lent in apa atragand pestii. "n lipsa uleiurilor putem folosi si ier!urile si semintele aromatice. (ersonal folosesc cu !une rezultate leusteanul, anasonul, coriandrul, menta, seminte de canepa. 0eamintim ca, in apele foarte !ogate in hrana, !uletele simple pot fi uneori mult mai eficace decat cele puternic aromate. 5uloarea !uletelor nu este esentiala dar este !ine sa fie in ton cu aroma (!ulete cu miros de peste#culoare maro etc.). "n apele intunecate culorile deschise pot da rezultate !une. + categorie aparte de !ulete o reprezinta !uletele solu!ile. Acestea se folosesc cu randament !un primavara si iarna; vara sunt la fel de preferate dar atrag $al!itura% care le pot consuma inainte de venirea crapilor. *uletele solu!ile se pot prepara din acelasi aluat ca si celelalte dar uscate, fara a fi fierte sau, dupa preferinta, se pot fier!e cel mult 7#9 minute. (entru cele nefierte, in reteta oualele se inlocuiesc cu lapte praf. &tentie ! Aceste !ulete pot da rezultate satisfacatoare si !une la pescuitul fitofagului (in special crapul Novac). "n cazul lacurilor cu fundul acoperit de vegetatie sau cu strat gros de noroi, utilizarea unor !ulete flotante, plutitoare, poate fi salvatoare. Acestea se realizeaza in conditii mai speciale utilizand mixturi cu granulatie fina, !ogate in proteine de lapte. :ix Flottant 1tar *aits si (rotein :ix, cernute fin, reprezinta varianta cea mai indicata. *uletele flotante !ine realizate pot rezista in apa si @2 de ore. Dupa caz, !uletele flotante pot fi incarcate cu mici fire de plum! astfel incat densitatea echivalenta sa fie apropiata sau putin mai mare decat cea a apei. "n continuare prezentam doua retete de !ulete clasice, apartinand unor campioni mondiali de pescuit la crap, retete care au la !aza produsele firmei 1ensas.

Object 1

Ads by Video PlayerAd Options

'ara( in conditii de nadire grea 7 8g *ird Food :ix 2AA g :ultiFruits :ix -AA g 5arpEs 7 lingura de supa stimulator de apetit Fish .#7A ml :ega 1Feetner 7A#7- ml 1copex @A ml ulei masline

Toamna 7 8g (roteine :ix 2-A g *ird Food :ix sau 56D6 2-A g :ultiFruits :ix .#7A ml ulei "ndian 1pice .#7A ml ulei masline @AA g Natural Food 7-#@A ml ulei de canepa @-#9A ml atractant neutru .#7A ml :ega 6Feetner

(rimavara putem folosi reteta de toamna dar fara fier!ere, ci doar uscare - zile in aer li!er. "n ultima instanta, cand nu reusim sa realizam un !ulete de calitate, sau cand timpul nu este generos cu noi, putem achizitiona !uletele din comert. 0ezultatele cele mai !une le#am inregistrat cu !uletele produse de 1ensas, cu conditia ca acestea sa nu fie prea vechi. Mamaliga :amaliga este nada3momeala cu cea mai larga utilizare in pescuitul sportiv. Aprecierea acestei nade se datoreaza in primul rand usurintei cu care este realizata dar si rezultatelor remarca!ile o!tinute in pescuitul mai multor specii de pesti dintre care amintim carasul, platica, al!itura si nu in ultimul rand crapul. Mamaliga pentru nada (entru a pregati o mamaliga pentru nadire nu avem nevoie decat de malai, de preferat extra, si de apa. 1e pune apa la fiert intr#un tuci de fonta, cu @#9 maini de malai in ea si se lasa

la fiert pana da in clocot. Apoi adaugam cam jumatate din cantitatea de malai necesara, ajustandu#se cantitatea de apa astfel incat compozitia sa fie putin vascoasa. Dupa caz, vom adauga colorant alimentar rosu sau gal!en (sofran), arome, indulcitor (zahar, miere), seminte de in, floarea soarelui etc., prajite si macinate. 1e amesteca cat mai des pana cand compozitia este !ine fiarta. "n continuare vom adauga treptat si vom amesteca !ine si restul de malai pana se o!tine mamaliga de consistenta dorita. :amaliga se va rasturna pe un capac de lemn avand grija sa nu cada coaja arsa si afumata, formata pe fundul tuciului. :amaliga astfel o!tinuta se poate folosi cu succes ca nada pusa pe arc, fiind in acelasi timp si !alast, sau poate fi aruncata in zona de pescuit cu ajutorul unei prastii. 0eteta poate fi adaptata in functie de inventivitatea fiecaruia. 'nii pescari adauga in continutul nadei si mici cantitati de gainat de pasare (de gaina). 1e pare ca mirosul acestuia atrage foarte !ine crapul, in special pe cel romanesc. 'leiurile volatile de usturoi, o picatura, maxim doua, sunt de asemenea foarte eficiente. Mamaliga pentru momeala )patratica* 1pre deose!ire de mamaliga pentru nada o!tinuta prin reteta de mai sus, mamaliga pentru patratica, folosita ca momeala in carlig, este mai greu de realizat. Aceasta nu tre!uie sa fie prea dura insa tre!uie sa fie suficient de rezistenta pentru a ramane in carlig in timpul lanseului si, dupa aceea, timp de mai multe ore, in apa. + mamaliga incorect realizata nu rezista in apa decat circa @A#9A min., ceea ce este total insuficient, mai ales la pescuitul crapului. + mamaliga de calitate este usor plastica dar suficient de dura pentru a se pastra in carlig timp de cel putin @#9 ore. 0etetele de preparare a mamaligii pentru patratica sunt destul de numeroase si care mai de care se poate lauda cu un artificiu care asigura produsului sau un succes teri!il. 1titi cum sunt pescarii ? "n continuare va voi prezenta o reteta proprie, la modul relativ spus, dar care va poate da satisfactii depline. 1e ia o masura de faina si doua de malai fin cernut. 1e pune cca. 739 din cantitate la fiert intr#un ceaun cu circa 9 masuri de apa. 5and compozitia a fiert, se adauga 7 lingura de miere sau @#9 pastile de zaharina (nu fermenteaza prea repede), un virf de cutit de sofran si 2#- picaturi de esenta de anason. 1e adauga treptat si cantitatea de malai3faina ramase, amestacandu#se continuu. 5and s#a fiert suficient, mamaliga se rastoarna pe un capac de lemn. 1e introduce mamaliga intr#o !ucata de panza, dres de dama si se face o minge ceva mai mare decat pumnul, stransa !ine cu materialul respectiv si apoi latita pentru a putea fi fiarta uniform pe intreaga sectiune. Deci, dupa aceea se fier!e pana cand aceasta pluteste in vasul cu apa. 1e lasa sa se scurga pe un fund de lemn dupa care se scoate din material. Aceasta poate fi apoi/ taiata cu!ulete de diferite marimi (cu latura de C#9A mm), dupa dorinta; facuta cocolos prin framantarea acesteia impreuna cu putin srot, pesmet macinat sau chiar putina paine proaspata. (entru a putea fi framantata, mamaliga se inmoaie putin in apa pana devine de consistenta plastelinei. De tinut minte:

mamaliga nu trebuie sa aiba miros de mancare( pra+eli sau alte alimente pe care le consumam sau le,am preparat anterior in ceaun$umatorii trebuie sa se abtina de la $umat in tot acest timp( chiar daca le este greu( deoarece mirosul de tutun nu este deloc agreat de crap. /a $el cand $i0am nada si momeala in carlig. Tutunul este cea mai e$icienta 1antimomeala2apa pentru prepararea mamaligii este bine sa $ie luata din lac sau dintr,o $antana curata( apa plata imbuteliata sau( in ca3 e0trem( apa de robinet tinuta 4,5 3ile intr,un !as in aer liberin loc de 3ahar este pre$erabil sa $olosim miere curata sau pastile de 3aharina( deoarece mamaliga !a $ermenta mai greu pe timp $oarte calduros. Fir intins