Sunteți pe pagina 1din 3

GENERALITATI

BOLILE INFECŢIOASE sunt alterări datorate multiplicării


agenţilor patogeni (microorganisme, prioni) ce realizează
infecţia prin pătrundere, multiplicare, elaborare de produşi de
metabolism proprii sau a produşilor rezultaţi din degradarea
microorganismului în organismul-gazdă.
Pătrunderea microorganismelor în organismul animal nu se
soldează mereu cu producerea bolii.

CONTAMINAREA reprezintă etapa I a agentului patogen


pentru a produce o boală , realizându-se prin contact
mecanic, fizic între microorganism şi gazdă.
În funcţie de factorii de risc (dependent de microorganism şi
de gazdă) poate reproduce primul pas către infecţie.
Contaminarea este urmarea pătrunderii microorganismului
patogen prin depăşirea barierelor organismului-gazdă şi
depinde de microorganism şi de integritatea barierelor
gazdei. Macroorganismul declanşează un complex de reacţii
ce au ca finalitate înlăturarea microorganismelor sau nu.
Etape: -suspicionarea corectă (95-100%) pe baza semnelor
clinice, analizelor de laborator, morbidităţii, anamnezei.
CLASIFICAREA BOLILOR INFECŢIOASE:
1. după caracterul de transmisivitate -nu toate bolile
infecţioase exprimă aceeaşi viteză de transmitere, de
diseminare:

a) boli foarte contagioase;


b) boli puţin contagioase;
c) boli lipsite de contagiozitate. -pot fi produse de agenţi
ce afectează -o specie; mai multe specii
d) antropozoonoze (comune omului şi animalelor) -se
transmit de la animalul bolnav la om, prin alimentele de
origine animală sau pur şi simplu (ex: tetanosul);

2. după cauzalitate

– boli bacteriene = bacterioze;


- boli virotice = viroze;
- boli produse de rickettsii = ricketsioze;
- boli prionice;
- boli condiţionate ; ex: infecţiile cu Micoplasma sau
colibacili.

DEFINIŢIA:

-denumirea corectă şi completă a bolii:


-elementele ce definesc clinic şi lezional boala; ex:
pleuropneumonia contagioasă a porcului;
-furnizarea de elemente suplimentare pentru identificarea
bolii; ex: tetanosul =”boala cerbului” ;
-definiţia propriu-zisă - dezvoltarea caracterelor etiologice,
epidemiologice şi lezionale ale bolii.
DESCRIREA AGENTULUI CAUZAL:
-denumirea corectă;
-particularităţile agentului cauzal ce permit identificarea ,
izolarea lui;
-determinanţii de patogenitate ai agentului cauzal;
-determinanţii antigenici (elemente de identificare şi
elemente ce vor condiţiona realizarea măsurilor de
imunoprofilaxie);
-proprietăţile biologice (unele sunt responsabile de
particularităţile clinice şi lezionale ale entităţii; se folosesc
pentru identificarea agentului cauzal);
-caracterele morfologice ale fiecărui taxon (ex: capsula);
-gradul de rezistenţă a agentului cauzal în afara
organismului-gazdă; structura chimică a peretelui celular al
unor microorganisme.
CARACTERISTICILE EPIDEMIOLOGICE: -speciile receptive
-specia, categoria de exploatare, vârsta, sexul, sistemul de
creştere;
-factorii de risc care ţin de animalul receptiv -statusul imun şi
existenţa sau nu a stării de „purtător”.

SURSELE DE INFECŢIE: -primare.


Animalul în care microorganismul s-a multiplicat şi care îl
elimină prin produsele de secreţie (salivă, lacrimi, secreţia
bronşică), produse de excreţie (urină, fecale); unele animale
îl pot elimina prin materialul seminal, altele prin lapte şi
întotdeuna cadavrele animalelor şi produsele rezultate prin
sacrificarea animalelor bolnave.
Ex: Brucella canis sau Brucella ovis se elimină prin spermă;
Brucella abortus ovis se elimină prin avortoni; antraxul - prin
carne şi sânge; în cazul colitei salmonelice carnea nu este
contaminată decât dacă a existat o septicemie salmonelică;
în tuberculoză , carnea este contaminată doar dacă a existat
o formă generalizată de tuberculoză; laptele reprezintă o
sursă primară de infecţie în cazul brucelozei, leucozei, dar nu
şi în cazul pasteurelozei sau rabiei.